Marian Stoian - Gestiunea Investitiilor [PDF]

Zitiervorschau

Studiul de fezabilitate Elaborarea studiilor de fezabilitate este o acţiune hotărâtoare in viata unui proiect deoarece acestea sunt documente ce cuprind analiza complexa a condiţiilor in care proiectul va deveni operaţional, se estimează şansele sale de succes din punct de vedere tehnic, economic, financiar, organizaţional, social etc. Studiul se elaborează pe baza de ipoteze si concluzii emise in studii suport sau extrase din baza de date disponibila si se încheie cu propuneri de strategii sau alternative de lucru, cu estimarea parametrilor de efect si de efort si a eficientei proiectului. Analiza de risc si incertitudine constituie componenta indispensabila in structura studiului de fezabilitate, mai ales la proiecte cu ciclu lung de viata. In situaţii complexe studiul de fezabilitate poate fi precedat de unul de prefezabilitate care printr-o analiza preliminara restrânge câmpul de aplicaţie a studiului propriu-zis. Modul de abordare a problemelor tratate in structura studiului depinde de scopul fiecărui proiect si in acest context putem aprecia ca studiile de fezabilitate se elaborează pentru: proiecte privind realizarea de noi unitati de producţie bunuri sau prestări de servicii, se refera la o activitate preponderant noua si de aceea rata mortalităţii lor este crescuta; proiecte de dezvoltare a firmelor existente care au deja un profil profesional, o piaţa de desfacere, un sistem de relaţii de aprovizionare funcţional; proiecte de privatizare a unei societati comerciale sau a unor elemente structurale ale sale, de obicei cele care înregistrează pierderi; proiecte de restructurare a firmelor, departamentelor nerentabile sau fara perspectiva unde concluziile trebuie sa fie tranşante mergându-se pana la propunerea de divizare sau lichidare. Conţinutul studiului este influenţat si de domeniul de activitate căruia ii aparţine proiectul: industrie, agricultura, servicii, exploatări geologice. Indiferent de domeniu insa, orice studiu trebuie sa fie subordonat unor criterii de eficienta si eficacitate prin: economie de mijloace si resurse cu consecinţe favorabile in planul eficientei; ameliorarea performantelor, a calităţii produselor/serviciilor, creşterea productivităţii muncii, reducerea costurilor cu efect asupra situaţiei financiare; conturarea liniilor strategice de urmat pe durata ciclului de viata a proiectului, cu evaluarea fluxurilor principalilor parametri economici. Studiile de fezabilitate sunt instrumente de analiza si fundamentare care servesc la pregătirea deciziei cu privire la soarta proiectelor de investiţii. Prin elaborarea lor se urmăreşte relansarea si restructurarea activităţii firmei prin masuri de modernizare si retehnologizare, schimbarea si înnoirea gamei de produse/servicii ce fac obiectul

activităţii profesionale, schimbări de mentalitati si concepţii in plan managerial al strategiei de marketing. In majoritatea cazurilor, atingerea acestor obiective este imposibila fara alocarea de resurse investiţionale (materiale, financiare, intelectuale), dezvoltarea sistemelor informatice, valorificarea rezultatelor cercetărilor ştiinţifice proprii sau achiziţionate. Pentru a fi un document util managerului firmei si un instrument informaţional complet si concret, util specialiştilor, studiul de fezabilitate trebuie sa fie elaborat in următoarea structura: a) Introducere Este descris, pe scurt, proiectul propus, scopul investiţiei, costul total estimat in lei si in valuta, sursele de finanţare avute in vedere (proprii, subvenţii, împrumuturi si volumul acestora. b) Prezentarea agentului economic Cuprinde informaţiile de identificare a firmei (societatii comerciale) promotoare a proiectului. Se vor include informaţii de genul: denumirea firmei, adresa, telefon/fax, scurt istoric cu precizarea anului infiintarii si statutul juridic (SRL, SA, Asociaţie familiala, agricola etc.), numărul si data înregistrării in Registrul Comerţului, capitalul social (subscris si vărsat), banca si numărul de cont, domeniul de activitate profesionala si alte domenii de activitate, produsele/serviciile aferente activităţii profesionale de baza, segmentul de piaţa aplasament si forma de proprietate asupra suprafeţelor (concesiune sau proprietate), relaţiile cu alţi agenţi economici din tara si străinătate etc. Informaţiile financiare obţinute prin analiza activităţii financiare curente (pe baza situaţiilor financiare), stabilirea situaţiei financiare, evaluata in conformitate cu indicatorii cheie privind lichiditatea, solvabilitatea, rentabilitatea, profitul. c) Piaţa produsului vizează conturarea cadrului privind dimensiunea si capacitatea actuala si previzionata a pieţei produselor/serviciilor, condiţiile de piaţa in termeni de competitivitate si concurenta, costurile de menţinere si/sau dezvoltare a segmentului de piaţa deţinut etc. In esenţa aceste informaţii pot fi grupate astfel -volumul pieţei interne in prezent si viitor, pieţele posibile pentru valorificarea produselor din proiect; - informatii despre concurenta - avantaje competitive privind: aprovizionarea, producţia, desfacerea, calitatea producţiei etc.; - preturile - date privind actualul preţ intern si estimări in viitor, estimări privind preţul de export, cu referire la preturile mondiale si preturile specifice pieţei; - comercializarea produselor la intern - magazine proprii, unitati comerciale, piaţa etc. si la export. Schimbările prevăzute pentru comercializarea noilor produse din proiectul propus. d) Proiectul - este partea de engineering in care se definesc, se evaluează si se motivează toate aspectele tehnice începând de la suprafeţe, lucrări de geniu civil pana la definirea tehnologiilor si întocmirea listelor cu principalele utilaje si instalaţii

tehnologice. Partea de geniu civil se refera la descrierea si elaborarea de schiţe privind concepţia de realizare a construcţiilor de amenajare a incintelor. Structura cadru a capitolului este: d. 1) descrierea proiectului - scopul proiectului; - descrierea tehnica a produselor propuse si a procesului de producţie; - surse de materii prime existente si posibilitati privind asigurarea acestora in viitor; - consideraţii privind mediul înconjurător; - utilitati (energie electrica si termica, combustibili, surse de apa, condiţiile de evacuare si tratare a apelor uzate si reziduurilor solide etc.); - aspecte juridice (licenţe, aprobări. legi); - tehnologia propusa in proiect; - stabilirea la modul general a problemelor tehnice ale proiectului. d. 2) implementarea proiectului: - posibilităţile agentului economic pentru implementare; - planuri si necesitaţi (cerinţe) privind asistenta tehnica; - modul de realizare sau procurare propus; - program de implementare-realizare, facilitaţi. e) Costuri si plan de finanţare e. l) Costurile proiectului: - rezumarea costului proiectului: estimare, deviz etc.; - date de baza si calculaţii privind estimarea costului (date de la furnizori, estimări ale investitorului, constructorului etc.; - necesitatea si estimarea capitalului circulant (prima dotare); - calculul pentru diverse si neprevăzute (preturi fizice si preturi la diverse si neprevăzute); e.2) Plan de finanţare: - plan de finanţare pentru valoarea totala a proiectului (surse pe feluri si plăti); - programul de efectuare a plaţilor pentru realizarea proiectului; - condiţiile si contribuţia investitorilor la finanţarea costului proiectului; - termeni si condiţii de folosire a surselor de finanţare. f)Analiza financiara si economica: - estimări de venituri, costuri de investiţii si de producţie pe toata durata proiectului, înainte si după aplicarea proiectului („fara” sau „cu” proiect); - rata interna (financiara) sau de rentabilitate calculata pe baza costului financiar si beneficiului (profitului) obţinut înainte si după aplicarea proiectului; - analiza realizărilor estimative, aplicând schimbările ce pot sa apară (depăşirea duratei de realizare a investiţiei. nerealizarea veniturilor, depăşirea costurilor etc.);

- rata de rentabilitate economica, analiza cost-beneficiu si analiza senzitivitatii, in funcţie de factorii de risc ce pot sa apară (depăşirea duratei de execuţie. depăşirea cheltuielilor, nerealizarea veniturilor etc.); - riscurile de orice fel, riscuri neobişnuite, care pot interveni in derularea proiectului propus si masurile care se iau pentru a elimina sau minimaliza impactul potenţial al acestora. g) Concluzii ce decurg din analizele făcute dublate de recomandări privind criteriile de judecata a diverselor ipoteze si variante in funcţie de specificul domeniului sau al activităţii. Agenţii economici care întocmesc studii de fezabilitate au libertatea de a le adapta conţinutul si structura la specificul activităţii lor, prin introducerea altor elemente relevante domeniului si indispensabile fundamentării deciziei. In acest context deşi unele concepţii metodologice includ devizele ca o componenta de baza a studiului de fezabilitate - baza de fundamentarea a costului proiectului, consideram ca devizul in forma sa dezvoltata (pe categorii de lucrări, pe categorii de cheltuieli si devizul general) constituie element al documentaţiei tehnice de proiect pe baza căruia se fundamentează decizia de finanţare. Adesea in practica nu se face distincţie intre studiul de fezabilitate si planul de afaceri. Intre cele doua documente exista o mare asemănare din punct de vedere al conţinutului si al concepţiei metodologice de elaborare. Apreciem insa ca intre aceste documente exista o relaţie de la parte la întreg, planul de afaceri jucând rolul studiului de prefezabilitate pentru un întreprinzător care doreşte sa înfiinţeze un proiect de investiţii. Planul de afaceri urmăreşte sa convingă potenţialii parteneri (stakeholders) si in special pe finanţatori cu privire la avantajele afaceri, iar studiul de fezabilitate caută sa convingă acţionarii (shareholders) asupra modului cum trebuie acţionat pentru atingerea obiectivelor fixate in planul de afaceri. Pentru o întreprindere existenta planul de afaceri serveşte la obţinerea de susţinere financiara pentru noi afaceri sau ca plan orientativ pentru activitatea profesionala curenta. Studiul de fezabilitate are un grad mai mare de aplicabilitate fiind mai detaliat, iar ipotezele de lucru se bazează pe estimări mai precise. De asemenea este mult mai ampla si mai detaliata componenta tehnica in care se descriu soluţiile tehnologice, necesarul de echipamente si utilaje, infrastructura tehnica, impactul tehnologiei asupra mediului etc. si nu in ultimul rând, este obligatorie analiza de sensibilitate care conduce la construcţia unor scenarii economice in funcţie de evoluţia previzibila a factorilor de influenta. Sinteza studiilor suport, premergătoare referitoare la prognoza produselor si tehnologiilor, previziunea pieţei si a canalelor de distribuţie etc. Pornind de la calitatea produselor/serviciilor ce se realizează de firma si de concurenta se va evalua perspectiva lor pe durata ciclului proiectului, se vor stabili masurile necesare ce trebuie luate pentru menţinerea sau expansiunea acestora pe piaţa. Evaluarea previzionata a tehnologiilor va fi strâns legala de strategia de produs sau de piaţa adoptata. In ceea ce priveşte studiile de marketing, acestea se vor concentra pe analiza preferinţelor consumatorilor, pericolul substitutelor, niveluri de saturaţie, vârsta produsului, servicii suplimentare oferite consumatorilor.

Analiza diagnostic a situaţiei economico-financiare a firmei trebuie sa dezvăluie imaginea de piaţa a firmei, măsura in care ea ocupa o poziţie favorabila pe piaţa. Este important de relevat prin aceasta analiza starea canalelor de distribuţie existenta unei reţele proprii de distribuţie o piaţa stabila pe termen lung caracterizata prin contracte pe termen lung cu clienţi din tara sau străinătate, producţia de piese de schimb si reţea de service asigurata, gradul de flexibilitate al producţiei in raport cu solicitările pieţei. Alternative de dezvoltare/restructurare ce fac obiectul proiectului. Evaluarea eficientei variantelor analizate. Analiza de risc si incertitudine. In general accesul la creditele externe este puternic influenţat de riscul de tara. In afara de analiza de sensibilitate a proiectului la factorii perturbatori importanţi, este recomandabil sa se studieze si aspecte privind creşterea capitalului social, nivelul lichidităţilor (acceptabil un nivel de 10 - 25% din veniturile anuale) ; durata de maturizare a activităţii operaţionale si atingere a parametrilor proiectaţi, analiza potenţialului concurentei. Interpretarea si analiza informaţiilor obţinute din prelucrarea datelor si formularea unei propuneri de opţiune strategica. Probleme adiacente ce pot fi abordate in funcţie de necesitaţi se pot referi la: estimarea patrimoniului firmei, a nevoii de fond de rulment, selecţia surselor de finanţare prin evaluarea costurilor împrumuturilor si a condiţiilor de rambursare, înlocuirea importurilor.