Rolul Investitiilor in Economie [PDF]

Zitiervorschau

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

ROLUL INVESTITIILOR IN ECONOMIE

BUCURESTI 2004

1

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

1

Investitiile in economie-concepte teoretice

1.1 Definirea conceptului de investitie

Pentru definirea notiunii de investitii sunt necesare unele precizari cu privire la continutul acestora si termenul folosit in exprimare. In conceptia autorilor occidentali, notiunea de investiti are un sens restrans si unul larg. In sens restrans investitiile sunt mijloace financiare destinate achizitionarii unor bunuri de folosinta indelungata sau de capital fix pentru largirea si modernizarea productiei. In sens larg investitiile inglobeaza atat cheltuielile cu procurarea mijloacelor de munca, cat si pe cele achizitionarii de materii prime, materiale,plata salariilor, precum si pentru diverse operatiuni bancare, adica toate resursele financiare folosite in mod curent intr-o unitate economica pentru finantarea productiei(definitie data de germanul Ludwig Pack in lucrarea „Betrichliche Investition” ). Dupa cum se constata intre cele doua intreprinderi date notiunii de investitii exista deosebiri esentiale de continut. Astfel definitia in sens larg, prin includereaunor elemente de costuri specifice procesului de productie (si nu celui de investitii), suprapune notiunea de investitii cu o alta notiune consacrata la noi sub denumirea de mijloace pentru finantarea productiei. Desi nu ne propunem o analiza critica a intreprinderilor date investitiilor in aceste definitii consideram, totusi, necesara delimitarea clara a conceptului de investitii fata de cel al cheltuielilor de productie. A aloca bani pentru desfasurarea procesului de productie dintr-o intreprindere nu este sinonim cu a face investiti in acea intreprindere. Chiar daca se prezinta la inceput ca o cheltuiala baneasca, investitia nu poate fi rupta de continutul sau material, ea transformandu-se intotdeauna in elemente de capital fix si nu in produse sau servicii. Exista,desigur, si un aspect financiar al investitiilor, dar aceasta se refera la modalitatile de constituire si evedentiere a fondului de investitii si, oricum, precede activitatea de realizarae efectiva a proiectelor. Deastfel in conceptia celor mai importanti autori occidental, investitiile sunt considerate „resursele angajate in speranta realizarii unor noi beneficii in decursul unei lungi perioade de timp ”sau „bani, ori alte resurse cheltuite in speranta ca in viitor se vor incasa sume mai mari de bani sau se vor inregustra alte avantaje”. In aceste definiri se evidentiazaclar continutul material al investitiei(resurse materiale, tehnice, de forta de munca, financiare), scopul final ─ obtinerea de profit si caracterul dinamic, faptul ca se afla sub incidenta timpului. A investi presupune a cumpara bunuri de folosinta indelungata sau mijloace de munca care vor fi folosite in productie (asadar investitiile sunt anterioare procesului de productie), ceea ce presupune renuntarea la un consum imediat, cert in favoarea unor perspective banesti suplimentare ce ar putea sa se obtina peste un anumit timp, pe seama bunului investit. Este relevata, in acest sens, si aprecierea facuta de Pièrre Massé, potrivit careia investitiile presupun renuntarea la un consum imediat si cert, pe care ti-l pot asigura veniturile si economiile 2

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE decare dispui in prezent, contra unei sperante viitoare, al carui suport este chiar bunul pentru care s-a facut investitia, adica tocmai capitalul fix. Si in contabilitatea firmelor sunt inregistrate ca investitii numai acele cheltuieli care se fac pentru obtinerea unor bunuri materiale cu valoarea mare si durata de folosinta indelungata. Or aceste insusiri le poate avea numai la capitalul fix care, potrivit HG nr. 105/ 1997 are o valoare mai mare de un milion lei si o durata de functionare mai mare de un an. Si in tara noastra se poate constata interpretari confuze sau incomplete ale conceptului de investitii. Astfel, Dictionatul limbii romane moderne defineste investitiile ca fiind: „plasarea , alocarea unui fond, aunui capital intr-o intreprindere”, in timp ce dupa Mic dictionar al limbii romane investitia reprezinta:„totalitatea cheltuielilor facute pentru crearea de noi fonduri fixe pentru reconstituirea, largirea si modernizarea celor existente”. Si intre aceste doua definitii exista contradictii si chiar confuzii. Se poate remarca in prima definitie confundarea notiunii de investitii (subiectul) cu procesul investitional (predicatul) unde, abia acum, sunt alocate fondurile necesare executarii efective a lucrarilor. De asemenea, ambelor definitii le lipsesc caracterul dinamic al investitiilor si orientarea finala,respectiv scopul urmarit de orice investitor, obtinerea unui profit pe o perioada lunga de timp. Pentru eliminarea acestor neconcordante si definirea corecta a conceptului de investitii, consideram ca este necesar sa se abordeze mai intai sursa principala de constituire a fondurilor de investitii. In acest scop trebuie pornit de la relatia dintre consum si venit care, dupa J. M. Keynes, se afla sub incidenta legii psihologice fundamentale, potrivit careia o data cu cresterea sau descresterea veniturilor, oamenii inclina sa-mi mareasca sau sa-si diminueze consumul. Legatura dintre cresterea veniturilor si a cheltuielilor pentru consum este data de inclinatia marginala pentru consum, iar legatura dintre evolutia economiilor si a veniturilor este exprimata prin inclinatia marginala spre economii. Deoarece evolutia consumului este mai lenta decat cea a veniturilor, se inregistreaza economii care acumulate pot fii plasate pentru procurarea de resurse materiale, instalatii de productie, etc, care in urma unor activitati, respectiv procesul de exploatare, va aduce un profit. Economiile de veniturii care se mateliarizeaza in capital fix poarta, in conceptia noastra, denumirea de investitii. Asadar, investitiile reprezinta economiile unei persoane fizice, agent economic sau ale societatii in totalitatea ei, rezultate ca excedent de venituri peste cheltuielile de consum, care se plseaza de acestia pentru crearea sau dezvoltarea, modernizarea capitalului fix cu scopul obtinerii unui flux durabil de castiguri banesti dupa punerea in functiune. Toate aceste interpretari date notiunii de investitii au in vedere investitiile de capital care sunt caracteristice si proiectelor de investitii pentru lucrari de imbunatatiri funciare. In conditiile schimbarilor intervenite in tara noastra, prin trecerea la economia de piata, conceptul de investitii sufera, insa, anumite modificari. Astfel, prin aparitia pietelor de capital, infintarea bursei de valori si cotarea intreprinderilor la bursa, conceptul de investitii capata valente noi largindu-si sfera de cuprindere. Noile conditii atat persoanele fizice cat si cele juridice isi pot folosi economiile pentru a cumpara actiuni de la societatile comerciale cotate pe piata secundara, a valorilor mobiliare (Bursa de valori, RASDAQ) sau le pot plasa in S.I.F.-uri cu scopul de a obtine un castig in viitor.

3

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE Aceste economii intrunesc si ele toate caracteristicile (sursa de constituire, scopul final, incidenta factorului timp si deci a riscului) pentru a fi asimilate conceptului de investitii. Desi pot fi considerate investitii financiare deoarece sunt folosite pentru cumpararea unor instrumente financiare (actiuni, obligatiuni, etc), trebuie sezizat insa ca in final ele se materializeaza tot in capital fix. Intrand in posesia unei actiuni investitorul devine, defapt, proprietarul unei parti din capitalul societatii comerciale emitente,careia in cedeaza dreptul de folosinta primind in schimb dividende. Prin achizitionarea unor active financiare investitorul schimba o valoare prezenta cu speranta obtinerii unei valori mai mari in viitor. Locul de schimb (al titlurilor de valoare) este piata de capital care constituie totodata un loc de oferta si cerere de moneda, activul financiar servind ca suport pentru transferul de moneda. Situatia existenta la un moment dat pe aceasta piata permite intreprinzatorului sa decida daca-si va aloca fondurile economisite pentru realizarea unui proiect de investiti identificat sau le va plasa pe piata de capital. Alegerea se face in functie de rentabilitatea pietei, care serveste investitorului ca referinta in decizia de accepta sau refuza participarea la edificarea unui proiect pentru o investitie de capital. Altfel spus, obtiunea pentru un proiect de investitii trece prin piata de capital unde se formeaza pretul activelor financiare. Asadar prin piata de capital se plaseaza titluri financiare care sunt expresia activelor reale existente in unitatile economice. Data fiind evolutia rapida a pietei de capital in Romania, apreciem ca aceasta noua forma de investitie va lua o amploare deosebita si, in scurt timp, va deveni dominanta ca forma de investire pentru posesorii de capital financiar. Pe baza acestor precizari putem acum defini investitiile ca reprezentand: totalitatea veniturilor economisite si alocate pentru achizitionare de capital fix respectiv pentru cresterea patrimoniului unui agent economic, materializate in imobilizari corpolare (terenuri, cladiri, masini, utilaje, etc.), imobilizari corporale (cheltuieli pentru knowhow), precum si imobilizari financiare (titluri de valoare) in scopul obtinerii unui flux de venit net pe o perioada de timp cat mai mare. Acestui scop final i se datoreaza comportamentul economico-oinvestitiolan al oamenilor, care exista din cele mai vechi timpuri si care a evoluat odata cu societatea. In prezent el este caracteristic tuturor agentilor economici care aloca parti importante din profit pentru extinderea si modernizarea capacitatilor de productie. Spre deosebire de aceste investitii cheltuielile care se fac din bugetul administratiei centrale, fara a avea ca scop obtinerea de profit (constructia de drumuri, indiguirile impotriva inundatiilor, obiective social culturale, dotarea armatei cu tehnica de lupta, etc.) sunt denumite cheltuieli de capital.

1.2 Structura si clasificarea investitiilor Din punct de vedere al naturii lor, investitiile au urmatoarea structuta: 4

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE 

cheltuielile pentru elaborarae studiilor prefezabilitate si a celor de fezabilitate. Nivelulu acestora se stabileste intre 1-3%din valoarea de deziz a proiectului;  cheltuieli pentru proiectarea constructiva si tehnologica, reprezentand o cota de cca 5% din valoarea de deviz a proiectului;  cheltuieli pentru procurarea resurselor materiale necesare edificarii obiectivului;  cheltuieli pentru materiale si obiecte de investitii;  cheltuieli pentru achizitionarea de mijloace de transport; cheltuieli pentru procurarea de licente; Pentru clsificarea investitiilor de capital, in literatura de specialitatese folosesc numeroase criteri. Unele au defenit, dupa parerea noastra, inoportune in in noile conditi. Asupra lor vom reveni. A. Dupa o clasificare contabila, bazate pe criteriul naturii activelor investite, se disting trei categorii de investitii:  active corporale, coresponzand bunurilor fizice;  active necorporale sau investitii nemateriale cum sunt brevetele, licientele, fondul comercial;  participantii de capital; B. O alta clasificare a investitiilor se poate face pe baza criteriului destinatiei finale a proiectelor. Din acest punct de vedere se disting investitiile de inlocuire, de modernizare, de expansiune, de inovare, strategice. Investitiile destinate inlocuirii servesc pentru inlocuirea utilajelor si instalatiilor de productie uzate, avand ca obiect mentinerea nivelului capacitatii de productie a societatii. Investitiile de inlocuire sau reutilare sunt si acelea care se fac pentru utilajele care din cauza unor defectiuni de proiectare sau a unei exploatari necorespunzatoare se deterioreaza iremebiabil si trebuie inlocuite. Investitiile de modernizare contribuie la rationalizarea si cresterea randamentului instalatiilor de productie si sunt dependente de evolutia progresului tehnic in domeniu. Au ca scop in special reducerea costurilor de productie pe seama diminuarii fortei de munca in primul rand. Din punct de vedere al eficientei, investitiile pentru modernizare sunt net superioare superioare celor de inlocuire si expansiune. Deciziile luate de agentii economici pentru aceste prime doua categorii de investitii sunt foarte frecvente intrucat ele raspund cel mai bine cerintelor curente in conjuctura actuala, prezinta un risc redus si pot fi usor fundamentate economic, deoarece atat cheltuielile realizate, cat si economiile la costurile de exploatare ori sporurile de productie generate se pot cuantifica cu precizie. Investitiile de expansiune urmaresc cresterea nivelului capacitacii de productie a societatii comerciale ca urmare a unei conjucturii favorabile si de perspectiva pe pietele de desfacere. Se realizeaza cu prioritate in sectoarele dinamice ale economiei nationale si acolo unde oferta este sub nivelul cererii. Se urmareste, de asemenea, largirea sortimentului de produse, atragerea de noi resurse naturale si forta de munca in circuitul economic. Deoarece se afla sub incidenta unui risc ridicat trebuie sa se acorde o atentie mare fundamentarii oportunitatii si eficientei financiare.

5

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE Investitii stategice au ca scop fie reducerea riscului de fabrica, rezultand din progresul tehnic si concurenta, (defensive), fie mentinerea sau castigarea unui loc mai bun intre producatorii de acelasi profil (ofensive). Primul caz este specific societatilor care se reprofileaza pe domeniide activitati ce le vor asigura o competitivitate ridicata in raport cu situatia prezenta. Aceste investitii sunt denumite in literatura de specialitate investitii defensive. Al doilea caz ─ investitii ofensive, apartine agentilor economici puternici, care doresc sa ramana in avangarda progresului tehnic si sa beneficieze primii de noile piete de desfacere. Investitiile sunt orientate spre proiecte de cercetare economica, studii de previziune, programe de software, integrarea pe orizontala si pe verticalaprin achizitionarea unor sociatati de aprovizionare, desfacere, asocierea cu societati din alte sectoare economice corespunzator strtegiei adoptata de firma. C. Daca tinem seama de criteriul surselor de constituire, investitiile se impart in: -investitii nete; -investitii brute; Investitiile nete se constituie din economiile facute la venituriile obtinute, iar cele brute sunt constituite din cele nete si amortizarea la capital fix. D. Investitii cu caracter social, sunt destinate ameliorarii conditiile de munca si de viata ale salariatilor. Se concretizeaza atat in masuri de protectie si igiena a muncii, cat si in obiective prestatoare de servicii pentru salariati cum sunt cantinele restaurant, magazine alimentare, gradinite, cluburi, etc. Tot in aceasta categorie sunt introduse si investitiile de interes public, ca de exemplu cele pentru activitati de educatie sau de reducere a poluarii. Rentabilitatea acestor investitii se poate stabili mai greu, ea se regaseste in efectele propagate. E. Dupa criteriul structurii tehnice, investitiile unui proiect de dezvoltare se impart in:  investitii pentru lucrari de constructii ─ montaj (C+M);  investitii pentru utilaje si instalatii de lucru;  investitii pentru lucrari geologice;  alte cheltuieli de investitii. Criteriul nu are o utilitate deosebita, desi investitiile sunt astfel structurate in devizul general al oricarui proiect de dezvoltare. Utilitatea clasificarii investitiilor dupa acest criteriu ce apare doar in calculele de eficienta economica, deoarece un proiect de dezvoltare este cu atat mai eficient cu cat ponderea investitiilor alocate pentru utilaje si instalatii de lucru, in investitia totala, este mai mare. F. In noile conditii, create de instaurarea economiei de piata, un criteriu foarte adecvat pentru clasificarea investitiilor este gradul de risc la care se expune intreprinzator, dupa care investiilor se clasifica astfel:  investitii cu risc minim, in care se pot include proiectele de importanta nationala cu garantii guvernamentale , cum sunt cele pentru lucrari hidroameliorative, centralele hidroelectrice si electro-nucleare etc;

6

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE 

 

investitii cu risc redus, in care pot fi incluse proiectele de inlocuire a utilajelor si instalatiilor de lucru uzate fizic, moral din unitatile economice existente, proiectele de modernizare a societatilor de comerciale etc., intrucat ele nu presupan modificarea tehnologiilor de fabricatie; investitii cu risc ridicat, in care se includ proiectele de dezvoltare a societatilor existente, de asimilare a produselor noi, deoarece ele implica largirea pietelor, noi surse de aprovizionare, suplimentarea capitalul permanent etc; investitii cu risc foarte ridicat, in care se includ proiectele destinate cercetarii – dezvoltarii, la care rezultatele preconizate sunt, in regula, incerte si investitiile strategice, in special cele pentru infintarea unor filiale in strainatate sau fuzionarea cu o alta societate comerciala. Riscul foarte ridicat este determinat atat de extinderea geografica sau introducerii intr-un alt sector de activitate, cat si de conditiile in care se pot obtine creditele pentru finantare.

In literatura de specialitate se folosesc si alte criteriide clasificare a investitiilor: legatura cu obiectivul proiectat (directe,colerate,conexe), sursa de finante (proprii si atrase), forma de proprietate (privata,de stat, mixta), modul de executie (regie, antepriza) etc. Noi apreciem ca in conditiileeconomice de piata aceste criterii nu mai prezinta interes. Clasificarea investitiilor in conexe si colaterale, de exemplu, este inoportuna daca azem in vedere scopul urmarit ede investitor (profit), deoarece investitiile colaterale care se materializeaza in lucrari ce asigura utilitatile obiectivului de baza (cai de acces, alimentarea cu apa, cu gaze naturale etc.) au caracter de cheltuieli de capital cand sunt facute din surse bugetare sau intra in investitia directa cand sunt aferente numai obiectivului de baza (racordurile de apa, de gaze,calea de acces pana la drumul national,etc.). In ceea ce priveste investitiile conexe, acestea prezinta interes numai la nivel macroeconomic pentru a stabili efortul cerut total de dezvoltarea si functionarea capacitatilor de productie dintr-o ramura economica, dar la ele nu participa nici o in forma investitorul direct. Situatia este cu totul alta in cazul investitiilor din agricultura unde criteriul de clasificare dupa legatura cu obiectivul proiectat este fundamental pentru calculul eficientei. Corespunzator acestui criteriu investitiile din agricultura se clasifica in trei categorii:  investitii directe;  investitii conexe;  investitii comune.

1.3 Factorii determinanţi ai investiţiilor străine directe Evoluţia fluxurilor internaţionale de investiţii directe sunt determinate de următorii factori mai importanţi:

7

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE (a) Evoluţia produsului intern brut (P.I.B.). Creşterea fluxurilor de investiţii străine directe este strâns corelată cu creşterea producţiei (P.I.B.), iar întreprinderile multinaţionale iau decizia să investească în străinătate în funcţie de fluctuaţiile ciclice ale creşterii economice, atât în ţara de origine cât şi în ţara gazdă. Astfel, în ceea ce priveşte oferta de investiţii, deciziile întreprinderilor multinaţionale sunt determinate de existenţa fondurilor disponibile pentru investiţii, atât din resursele proprii ale întreprinderilor (rata profitului), sau din împrumuturi (care, la rândul lor, sunt afectate de condiţiile economice din ţara de origine). (b) Fuzionările şi preluările de întreprinderi străine. Acestea sunt un factor major de influenţare a fluxurilor de investiţii străine directe pe termen scurt, care urmăreşte dezvoltarea producţiei internaţionale a întreprinderilor multinaţionale prin preluarea unor întreprinderi locale. Astfel, în a doua jumătate a anilor '80 multe întreprinderi multinaţionale au considerat că preluarea de întreprinderi locale a fost o modalitate mai avantajoasă pentru a se implanta într-o altă ţară, decât deschiderea de capacităţi noi, proprii. Majoritatea investiţiilor din Anglia şi Europa Occidentală au luat această formă. în acelaşi timp, valul fuzionărilor a fost un fenomen determinat mai degrabă de schimbarea condiţiilor macroeconomice în majoritatea ţărilor dezvoltate la sfârşitul recesiunii de la începutul deceniului opt. (c) Măsurile de politică economică. Deşi factorii pe termen scurt prezentaţi, explică în mare parte evoluţia fluxurilor de investiţii străine în deceniul opt şi începutul deceniului nouă, ei nu reprezintă, totuşi, singurele determinante care au influenţat explozia din 1985-1990. La aceştia se mai adaugă şi alţi factori, cu un rol esenţial, dar care acţionează pe o durată mai mare. Astfel, întreprinderile multinaţionale sunt influenţate hotărâtor de măsurile de politică economică, care au impact asupra strategiilor: lor pe termen lung, iar reacţia lor apare după o anumită perioadă de la iniţierea sau aplicarea acestor măsuri. (d) Privatizarea şi liberalizarea regimului investiţiilor străine. Rezultatele economice tot mai slabe a multor întreprinderi de stat, creşterea datoriei publice şi a deficitelor bugetare, instaurarea unui climat economic influenţat mai mult de piaţă în anii '80, ca şi necesitatea atragerii tot mai multor investiţii străine directe au condus la adoptarea de programe de privatizare în toate regiunile lumii, permiţând întreprinderilor multinaţionale să participe la cumpărarea de acţiuni/active şi preluarea întreprinderilor locale. Deşi ţările dezvoltate au început privatizarea înaintea celorlalte ţări, la sfârşitul anilor '80 explozia privatizării a avut loc în ţările în dezvoltare şi în ţările în tranziţie din Europa, unde valoarea privatizărilor, pentru prima dată în 1992, a fost mai mare decât ale celor din ţările dezvoltate, în deceniul opt s-a produs o liberalizare a regimului investiţiilor străine, în mai toate ţările lumii, în special, în ţările în dezvoltare rămase în urmă cât şi în noile democraţii din Europa Centrală şi de Est, inclusiv fosta U.R.S.S. (e) Structura economiei mondiale, caracterizată printr-un volum mare şi în creştere de investiţii străine directe şi o producţie internaţională într-un proces de integrare crescândă, joacă, de asemenea, un rol important în evoluţia ascendentă a fluxului de investiţii străine directe. Influenţa sa este de lungă durată şi se întinde dincolo de ultima jumătate a deceniului '80, conturându-se continuarea aceleiaşi tendinţe, chiar în absenţa unor fenomene pe termen scurt sau a măsurilor de politică economică pe termen lung.

8

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

1.3.1 Efectul investiţiilor economiei mondiale

străine

directe

asupra

creşterii

Analiştii au integrat investiţiile străine directe în teoriile despre creşterea economică şi dezvoltarea internaţională; alături de beneficiile din fluxurile de comerţ exterior, se vorbeşte tot mai mult de beneficiile din fluxurile de investiţii străine directe (Graham şi Krugman, 1992). Dacă în deceniul 70, investiţiile străine directe, producţia internă şi investiţiile interne au crescut în acelaşi ritm, pe parcursul deceniului '80, fluxurile de investiţii străine directe au crescut mai repede decât investiţiile interne şi decât producţia internă. în condiţiile în care capacităţile noi au rămas constante, iar contribuţia întreprinderilor multinaţionale şi filialelor acestora în producţia totală a fost în creştere, rezultă că investiţiile străine directe au fost mai eficiente. În perioada 1:985-1990 investiţiile străine directe au crescut " aproape de patru ori mai repede decât producţia internă şi aproape de două ori mai repede decât investiţiile interne. Reflectând, importanţa crescândă a investiţiilor străine directe activitatea întreprinderilor multinaţionale a devenit tot mai importanţi pentru economia naţională a fiecărei ţări primitoare (gazdă). Mai precis ponderea în totalul exporturilor, vânzărilor şi activelor care revii întreprinderilor multinaţionale şi filialelor acestora este nu numai importantă, dar a şi crescut în ultimul timp. Fluxurile de investiţii străine directe care au un rol important în formarea de capital (între 5 - 20%) şi au dublat ponderea în totalul investiţiilor interne în cea mai mare parte a ţărilor dezvoltate şi în dezvoltare în 1990 faţă de 1970, după o perioadă de scădere între 1976-1980. Evoluţia este diferenţiată pe zone geografice şi grupuri de ţări. Africa, de exemplu a cunoscut o reducere la jumătate în 1976-1980 faţă de 1970 şi apoi o tendinţă de revenire în 1990. Pentru o bună parte a ţărilor în dezvoltare, impactul calitativ a investiţiilor străine directe şi importanţa lor în modelarea unui nou sistem economic internaţional, depăşeşte dimensiunea lor cantitativă în procesul de creştere economică. Astfel, activitatea lor poate constitui o forţe puternică pentru creşterea eficienţei alocării resurselor pe scară large şi un canal de transmitere a impulsurilor economice, ca producţie, tehnologie şi calitate a muncii. întreprinderile multinaţionale au devenit o importantă sursă de tehnologii "soft" cum sunt cunoştinţele, pregătirea profesională şi capacitatea organizatorică, de importanţă crucială pentru producţia de bunuri şi servicii moderne. Ele au devenit principalele mijloace prin care un număr crescând de ţări sunt integrate în economia mondială. întreprinderile multinaţionale sunt actorii cheie în dezvoltarea tehnologică, şi sunt influenţate de acestea în strategiile lor de dezvoltare. Aceste strategii presupun că o mare parte din tehnologii sunt generate de întreprinderile multinaţionale, iar la rândul lor, întreprinderile multinaţionale sunt un mijloc de transfer de tehnologii în ţările gazdă. 9

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE Această tendinţă, combinată şi cu creşterea cheltuielilor necesare dezvoltării cercetării şi tehnologiilor sofisticate, arată că ţările dezvoltate sau în dezvoltare îşi restrâng activitatea tot mai mult baza tehnologică naţională şi se bazează tot mai mult pe investiţiile străine directe pentru a obţine tehnologiile de care au nevoie pentru creşterea competitivităţii lor.

1.4 Rolul investiţiilor străine directe în economiile ţărilor în dezvoltare În contextul actual al creşterii economice, investiţiile străine directe contribuie la schimbarea dinamică a factorilor determinanţi, grupaţi în: (a) Capacitatea unei ţări de a economisi şi investi în activităţi productive. Întreprinderile multinaţionale au o contribuţie importantă la formarea de capital, prin economisiri şi investiţii. Ele generează economisiri şi, întrucât multinaţionalele sunt cele mai mari întreprinderi, economisirile lor sunt importante. Totodată, ele sunt şi investitori, care folosesc atât resursele (economisirile) proprii cât şi economisirile altora din economia internă sau din exterior, pe care le atrag pe calea pieţei financiare (emisiuni de acţiuni şi obligaţiuni) sau prin împrumuturi şi credite. (b) Dezvoltarea, achiziţionarea şi utilizarea tehnologiilor. Tradiţional, întreprinderile multinaţionale au dezvoltat activitatea de cercetare în ţările de origine, iar filialele lor din străinătate făceau mai degrabă îmbunătăţiri la tehnologiile primite de la firmelemamă. Deşi acest proces este încă dominant, în ultimul timp asistăm Ia o tot mai pronunţată internaţionalizare a cercetării ştiinţifice şi tehnologice. Pe măsură ce întreprinderile multinaţionale îşi globalizează activitatea, cu o mai mare deschidere la provenienţa factorilor, o parte din ele au stabilit sisteme de cercetare-dezvoltare integrate cu laboratoare în străinătate. (c) Creşterea productivităţii capitalului uman. Factorul uman are legătură cu creşterea economică prin relaţia dintre resursele umane şi producţie, ca şi prin relaţia dintre bunăstarea oamenilor şi consum, îmbunătăţirea calităţii resurselor umane prin investiţii în sănătate, învăţământ şi pregătire, sporeşte dimensiunea capitalului uman şi creşte productivitatea muncii şi a altor factori. Dacă investiţiile mai mari în dezvoltarea factorului uman reprezintă un element care contribuie la dezvoltarea economică, rezultatul acesteia îl constituie îmbunătăţirea pregătirii poporului unei ţări. (d) Dezvoltarea comerţului exterior. Comerţul internaţional contribuie la integrarea ţărilor în dezvoltare în economia mondială, care la rândul său le ajută în stimularea dezvoltăm, prin integrarea investiţiilor străine directe cu importurile, deoarece finanţarea unei investiţii directe presupune şi efectuarea unor importuri de maşini, utilaje şi echipamente. Odată cu dezvoltarea comerţul exterior, întreprinderile multinaţionale oferă sau stimulează oferta de servicii absolut necesară comerţului internaţional (servicii bancare, asigurări, transporturi, transmisiuni de date şi telecomunicaţii), care contribuie la creşterea economică în ţările gazdă.

10

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE (e) Protecţia mediului înconjurător. Luând în considerare rolul lor direct în producţie, concentrarea activităţii lor într-o ţară sau ramură, rolul dominant în dezvoltarea tehnologiilor, alte aranjamente cu producătorii locali, întreprinderile multinaţionale au un rol important în multe aspecte ale calităţii mediului. Totuşi, normele de mediu nu au influenţat repartizarea geografică a întreprinderilor multinaţionale, care au capacitatea să facă faţă normelor ridicate, costurilor pentru adaptarea la exigenţele de mediu şi, mai mult, să adopte de la început standarde ridicate şi să introducă chiar politici internaţionale de protejare a mediului prin reţeaua lor mondială. Impactul investiţiilor străine directe asupra economiilor în tranziţie Efectele investiţiilor străine directe asupra economiilor ţărilor în dezvoltare, descrise în capitolul anterior, sunt valabile şi pentru ţările în tranziţie. Totuşi, având în vedere nivelul încă scăzut al investiţiilor străine în ţările cu economie în tranziţie şi distribuţia lor inegală, impactul lor pentru economiile acestor ţări este cu câteva excepţii, destul de mic. Aspectele specifice sunt detaliate în continuare: (a) Contribuţia investiţiilor străine la produsul intern brut în regiune a fost, în medie, de 3% (1992), din care în Federaţia Rusă - 0,9%, Ucraina - 0,39 şi numai Estonia, Ungaria şi Polonia cu procente mai mari, de 11%, 17% şi respectiv 7%. (b) întreprinderile cu participare străină folosesc mai puţin de 0,5 din totalul forţei de muncă în regiune, dar cu un procent tot mai mare în Estonia (3%), Ungaria (4,5%) şi Polonia (2,3%). (c) În anumite sectoare importante ale economiei naţionale, investiţiile străine au contribuit la reforma economică a unor întreprinderi industriale locale. (d) Întreprinderile multinaţionale din Europa Occidentală au contribuit la restabilirea relaţiilor comerciale între Europa Centrală şi de Est, pe de o parte, şi Uniunea Europeană sau Asociaţia Europeană a Liberului Schimb, pe de altă parte, în cadrul reţelelor lor regionale (U.N.C.T.L, 1991). (e) O altă contribuţie importantă a întreprinderilor multinaţionale o reprezintă transferul de tehnologie modernă şi expertiză managerială către întreprinderile afiliate şi întreprinderile furnizoare (U.N.C.T.A.D., 1994). (f) Dezvoltarea resurselor umane şi pregătirii profesionale are loc în cadrul procesului de producţie în întreprinderile cu participare străină, cât şi sub forme separate, organizate de întreprinderile multinaţionale. Dincolo de acest impact direct, întreprinderile multinaţionale au un rol important în construirea economiei de piaţă în Europa Centrală şi de Est prin participarea lor directă la construcţia instituţională, privatizarea şi promovarea concurenţei. Perspectiva dezvoltării investiţiilor străine directe Şi în viitor, întreprinderile care deţin active corporale şi incorporale vor continua să le folosească în condiţiile de cost şi eficienţă ale pieţei internaţionale şi în investiţii directe în alte ţări care oferă avantajele urmărite (Dunning, 1993). Aceasta înseamnă că

11

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE întreprinderile vor continua să se angajeze în producţia internaţională şi să-şi amplaseze în străinătate activităţi cu valoare adăugată mai ridicată. într-o alternativă de "scenariu" pe termen lung al economiei mondiale, bazat pe prezumţia unei creşteri economice la sfârşitul secolului şi liberalizarea rapidă a politicilor economice în ţările în dezvoltare (care să conducă la o îmbunătăţire a raportului producţie/capital faţă de deceniul '80), se estimează că fluxurile totale de investiţii străine directe vor atinge (în preţurile 1990) circa 800 miliarde de dolari la nivelul anului 2020 faţă de circa 200 miliarde de dolari în 1993. Principalii beneficiari ai acestei creşteri vor fi ţările în dezvoltare, despre care se estimează că vor primi peste 50% din fluxurile de investiţii, faţă de cota de 18% în 1990, 25% în 1991 şi 40% în 1993. Analiza investiţiilor străine în România în perioada 1990-1994 Investiţiile străine contribuie la injectarea în economie de capital străin (din economisiri externe), transfer de tehnologii şi echipamente de producţie noi, formarea unor sisteme de management şi organizare modernă a producţiei, creşterea competenţelor în domenii ca finanţe, marketing, relaţii umane, crearea de noi locuri de muncă, dezvoltarea exporturilor şi a intrărilor de valută convertibilă, stimularea industriei locale prin contracte de furnizare de diferite materiale, subproducţie sau chiar co-producţie pentru diferite bunuri industrializate etc. Totuşi, fluxurile de investiţii străine directe în România completează, deocamdată doar într-o mică măsură creditele comerciale şi asistenţa acordată oficial. Volumul investiţiilor străine directe a atins din mai 1990, când a fost adoptat primul act normativ referitor la ele şi până la sfârşitul anului 1994, 1.272 milioane dolari, într-un număr de 38.356 de întreprinderi cu participare străină (A.R.D., Raport anual 1994). Evoluţia a fost constant în creştere (cu excepţia anului 1993) şi se estimează o majorare substanţială a volumului intrărilor de capital prin investiţii străine directe după anul 1996. Realizarea unei stabilităţi macroeconomice în anul 199/], prin" aplicarea unor politici monetar-valutare şi fiscal-bugetare ferme, liberalizarea pieţei valutare şi a dobânzii, relaxarea regimului de comerţ exterior şi liberalizarea preţurilor, relansarea procesului de privatizare (prin vânzări de active şi acţiuni) au dat un nou impuls investiţiilor străine în România. Astfel, volumul capitalului străin investit în anul 1994 (650,5 milioane dolari) înregistrează o creştere de peste 5 ori comparativ cu anul 1993, fiind practic egal cu volumul investit în perioada 1990-1993 (A.R.D., Raport anual 1994). Numărul societăţilor cu capital străin înfiinţate (10.703) este sensibil apropiat de cel atins în 1992 (an anterior record atât în privinţa volumului, dar mai ales al numărului de întreprinderi (11.897), dar cu o creştere semnificativă a investiţiilor străine de mari dimensiuni. Trebuie menţionat, totuşi, că din totalul investiţiilor străine înregistrate în 1994, 52,7% reprezintă societăţi nou constituite, în timp ce 47,3% reprezintă majorări de capital (în cea mai mare parte prin reinvestirea profiturilor). Întreprinzătorii străini care au investit în România sunt preponderent mici şi mijlocii. Din analiza datelor statistice rezultă că media capitalului subscris se ridică la circa 30.000 dolari/întreprindere. Întreprinderile cu peste 1 milion dolari investiţi (cu o pondere sub 1% în totalul întreprinderilor cu participare străină) reprezintă 70% din capitalul investit, cele de peste 500 mii dolari reprezintă circa 80%, iar cele de peste 100 mii dolari reprezintă peste 85% din totalul investiţiilor străine în România. Sunt prezente, totuşi,

12

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE întreprinderi multinaţionale mari ca Siemens, Bouygue, ABB, Alcatel, ColgatePalmolive, Coca-Cola, Pepsi-Cola, Shell, Amoco, Enterprise Oil, Kraft General Food, Daewoo şi altele. Multe dintre întreprinderile cu capital provenit din investiţiile străine practică varii activităţi, ţinând de mai multe sectoare ale economiei, astfel încât să poată profita de pe urma unor disfuncţionalităţi ale economiei în tranziţie, să-şi compenseze eventualele pierderi şi să-şi maximizeze câştigurile. Totuşi, investiţiile mari (de peste 1 milion dolari) ale întreprinderilor multinaţionale sunt orientate prioritar în activităţile industriale (50%), din care industria electrotehnică şi electronică (30%), mijloace de transport (20%), construcţia de maşini (14%), industria alimentară (9%), industria uşoară (5%). Din punct de vedere al repartiţiei lor pe teritoriul României, se remarcă faptul că, deşi societăţile comerciale cu participare străină au fost înfiinţate în toate judeţele, există totuşi o mare concentrare în municipiul Bucureşti (peste 50% din capital şi peste 60% din numărul societăţilor înfiinţate) iar din punct de vedere al originii investiţiilor străine, majoritatea (64%) provin din ţările dezvoltate (O.C.D.E.), dar cea mai mare parte din Uniunea Europeană (peste 43% din capitalul investit şi aproape 50% din numărul întreprinderilor înfiinţate). Analizând impactul investiţiilor străine în economia României în această perioadă, se constată că ele au avut atât o contribuţie cantitativă, constând în suplimentarea resurselor investiţionale interne cu consecinţa dezvoltării activităţii economice şi a creării de noi locuri de muncă, cât şi o contribuţie calitativă, concretizată în transferul de tehnologie, expertiza de management şi marketing, creşterea nivelului de pregătire a forţei de muncă (Studiu A.R.D., 1994). Acelaşi Studiu indică următoarele caracteristici: (a) Contribuţia la creşterea investiţiilor interne este determinată de dimensiunea capitalului subscris (1,3 miliarde dolari) la contul de capital, sub forma investiţiilor directe şi de portofoliu (414 milioane dolari în : 1994), din care circa 1/3 se reflectă în balanţa de plăţi. (b) Transferul de tehnologie, maşini şi echipamente cu performanţe superioare, este un prim obiectiv al investiţiilor străine directe. De altfel, acesta este şi unul din motivele pentru care partea română a atras, în această etapă, investiţiile străine. Se pot menţiona astfel contractele de împărţire a producţiei de petrol şi gaz, din perimetrele on-shore şi off-shore încheiate cu întreprinderile multinaţionale Shell, Amoco şi Enterprise Oii, care au adus tehnologii inexistente până atunci în România, tehnologii de explorare la mare adâncime, ca şi echipamente de teledetecţie ultrasofisticate. Alcatel şi Siemens au transferat tehnologii de fabricare a centralelor digitale interurbane, ultrasofisticate iar exemplele pot continua. Toate aceste tehnologii şi echipamente au fost folosite în condiţii financiare şi organizatorice extrem de profitabile. (c) Crearea de noi locuri de muncă din investiţiile străine directe este greu de apreciat din lipsa unor date statistice corecte sau a unor analize mai profunde. Cu toate acestea, majoritatea întreprinderilor noi care au beneficiat de aportul investiţiilor străine şi au fost create pe structura unor întreprinderi existente, şi-au menţinut personalul (în special muncitori) prin dezvoltarea masivă a activităţii şi redistribuirea forţei de muncă existente, iar o bună parte dintre ele şi-au dezvoltat în aşa măsură activitatea încât au majorat cu mult numărul angajaţilor. Dacă ţinem seama că sunt înregistrate peste 33.000 societăţi cu

13

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE participare străină şi putem trage concluzia că, prin investirea a peste 1 miliard dolari s-au creat sute de mii de locuri de muncă, exclusiv locurile de muncă păstrate, care altfel s-ar fi pierdut. (d) Transferul experienţei şi calităţilor manageriale, a metodelor şi pregătirea forţei de muncă este un beneficiu major, deşi un indicator mai greu de cuantificat. Cunoscută mai ales ca o componentă calitativă a investiţiilor directe şi în lipsa unor date statistice, transferul "tehnologiilor soft" poate fi evaluat mai degrabă prin analize empirice. Deşi legea prevede că managementul poate fi acoperit în totalitate cu personal din străinătate, majoritatea întreprinderilor multinaţionale şi-au pregătit, menţinut sau angajat manageri români (Coca-Cola, Alcatel), completând cel mult cu personal din străinătate pentru compartimentele mai sensibile (financiar, marketing). Organizarea şi restructurarea unor întreprinderi prin investiţii directe constituie un model pentru întreprinderile româneşti. De asemenea, programele de pregătire a personalului se dovedesc a fi foarte valoroase. (e) Gradul de integrare în economia locală şi participarea la dezvoltarea industriei orizontale se măsoară, de regulă, prin implicarea diferiţilor furnizori locali de bunuri şi servicii în derularea activităţii întreprinderilor cu capital străin. Pe baza experienţei unor agenţii de dezvoltare, o cotă de 35% este apreciată ca reflectând un grad ridicat de integrare în economia locală. Se poate afirma astfel că, prin prisma acestui indicator, investiţiile străine sunt integrate semnificativ în economia românească. Diferenţa mare între gradele de integrare constă, probabil, şi în faptul că investiţiile mai mari sunt direcţionate în această perioadă fie în servicii (comerţ, turism, bănci, auditing şi evaluări etc), fie în producţie relativ simplă (băuturi răcoritoare, textile etc.) cu materiale de intrare disponibile pe piaţa românească. (f) Corelarea dintre nivelul vânzărilor pe piaţa locală şi cel al exporturilor a evoluat în raport cu factorii determinanţi ai investiţiilor străine din prima fază, respectiv dimensiunea şi potenţialul pieţei interne şi costurile mai reduse pentru producţia de export. Analizând unele date empirice, singurele disponibile, se constată că în 1991, peste 90% din volumul total al mărfurilor şi serviciilor au fost destinate pieţei externe şi numai o mică parte exportului. în schimb, în anul 1992 volumul exporturilor deşi încă mic, s-a dublat faţă de anul anterior. Se constată că investiţiile străine au contribuit considerabil la volumul de investiţii interne şi formarea brută de capital, au condus la generarea de noi locuri de muncă în condiţiile reorientării activităţii pe principiile economiei de piaţă, au dus la creşterea volumului de vânzări pe piaţa externă şi la export. întreprinderile cu capital străin au un grad ridicat de integrare în economia românească, prin ponderea materiilor prime şi componentelor cumpărate din România şi a serviciilor de transport furnizate de cărăuşii români. Ele au avut o contribuţie sporită la generarea în economia unor venituri sub formă de salarii, taxe şi impozite prelevate la bugetul central şi cel al asigurărilor sociale, precum şi a veniturilor pentru agenţii economici. Investiţiile străine au avut un impact imediat, direct, asupra economiei, au contribuit la introducerea practicilor de afaceri concurenţiale şi la dezvoltarea sectorului particular, direct sau prin efectul de multiplicare şi de marketing. în afară de aceste efecte calitative, investiţiile străine directe au contribuit la îmbunătăţirea elementelor calitative, prin introducerea standardelor internaţionale în producţie, ? ■conducere şi marketing, legitimizarea reformei şi încurajarea noilor investitori potenţiali, participare la

14

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE dezvoltarea vieţii sociale, culturale şi sportive ("Foreign Direct Investment in Transition Economies: The Coca-Cola System in Poland and România, 1995). Totuşi, nu toate aceste efecte sunt recunoscute în România sau, adesea, sunt invocate şi dezavantaje sau "puncte slabe". Astfel, o analiză recentă (Părăluţă, 1995) "aportul investiţiei străine să fie privit sub raport multidimensional", conchide că "de fapt, exemplul ţărilor în curs de dezvoltare, chiar şi al unor ţări mari din America Latină ne demonstrează că investiţia directă străină în sine nu garantează dezvoltarea şi prosperitatea popoarelor", iar aparenta mobilitate rapidă a capitalului (din sectorul de exploatare a materiilor prime, spre prelucrarea primară sau asamblare) ar avea "efecte de distrugere a locurilor de muncă". Aceste afirmaţii sunt, evident, contrazise de analizele din capitolele 3 şi 4 din prezenta lucrare. 4. Cauzele nivelului scăzut al investiţiilor străine în România în 1994 în economia României se întâlnesc, pentru prima dată concomitent o serie de factori determinanţi pentru atragerea investiţiilor străine: o evoluţie economică pozitivă, cu un început de creştere economică în 1993 şi continuată în 1994, stabilizare macroeconomică, cu politici fiscale şi monetare ferme şi relansarea reformelor sistemice şi instituţionale (privatizarea mai ales), într-un cadru legislativ şi instituţional favorabil investitorilor străini. Deşi cu efecte economice neîndoielnice şi impact major asupra procesului de tranziţie, investiţiile străine directe în România au rămas extrem de scăzute în cei patru ani de la apariţia Legii 35/1991. Mai mult, în anul 1993 volumul lor a scăzut faţă de nivelul din 1992, iar după 1992 întreprinderile multinaţionale de amploare nu au cunoscut decât o apariţie sporadică şi întîmplătoare (Jacob Suchard, Daewoo). Cu puţin peste un miliard de dolari capital subscris din investiţii străine directe, România este în urma Ungariei, Republicii Cehe, Poloniei şi Rusiei. De fapt, se înregistrează mai degrabă o scădere a capacităţii de absorbţie a pieţei româneşti faţă de un interes tot mai mare al întreprinderilor mutinaţionale de a investi în România. Dacă ar creşte capacitatea de absorbţie a pieţei interne, volumul investiţiilor străine în România ar putea fi mult mai mare (peste un miliard dolari anual). Evoluţia intrărilor acestora urmează, însă, traiectoria politicilor economice şi mersului reformei în România. Un alt Raport recent (Management Counsellors International, aprilie 1994) al cărui obiectiv "constructiv şi pozitiv" este de a identifică şi aduce la cunoştinţa autorităţilor din România, condiţiile actuale ce "crează un mediu dificil pentru investitorii străini care operează actualmente în România, condiţii care inhibă investitorii potenţiali de a lua în considerare noi proiecte de investiţii", evidenţiază patru categorii de probleme: (1) practici administrative; (2) probleme de impozitare şi fiscale; (3) norme şi reglementări şi (4) probleme macroeconomice. "Climatul investitional din România s-a înråutåtit în ultimii doi ani" Relevå un sondaj de opinie efectuat printre investitorii germani din tara noastrå Wirtschafts-Information Rumänien - W.I.R. -, un proiect româno-german ce fiinteazå pe baza colaborårii dintre Societatea de Cooperare Tehnicå din Germania, din însårcinarea Ministerului German pentru Cooperare Economicå, si Agentia Românå de Dezvoltare a comandat un sondaj de opinie pe tema "Climatul investitional din România".

15

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE La acest sondaj au acceptat så participe 101 firme germane ce activeazå în România. Noul sondaj a fost elaborat de domnul Mathias Brandt, de la societatea "Unternehmen.Kommunizieren.Hannover", cu sprijin din partea Biroului IBD - Serviciul Integrat de Consultantå pentru Economie - si a Clubului Oamenilor de Afaceri Germani din România. Investitorii germani apreciazå, în continuare, potentialul economic din România. Totusi, atât contabilitatea ce trebuie practicatå în România, cât si legislatia de aici, prea frecvent modificatå, creeazå multiple probleme investitorilor germani din tara noastrå, reiese din sondajul de opinie W.I.R. "Climatul investitional din România s-a înråutåtit în ultimii doi ani", se relevå în concluziile acestui sondaj. Fenomenul trebuie înså privit pe fundalul sperantelor extrem de mari suscitate de schimbårile politice produse ca urmare a alegerilor din 1996. Ce-i drept înså, recunosc participantii la sondaj, în ultimul timp, mai precis din a doua jumåtate a anului 1998, au fost modificate legi si ordonante ce avuseserå pânå atunci urmåri negative asupra investitorilor. În acest context, marea majoritate a investitorilor germani (circa 70 la sutå) apreciazå ca fiind pozitive sansele economice ale României, cu toate cå, în multe cazuri, întreprinzåtorii stråini se mai confruntå cu grave probleme. Coordonatorul proiectului W.I.R. din Germania, Eschborn, domnul Mathias H. Walther, a subliniat cå sondajul trebuie înteles ca parte componentå a unui dialog constructiv, si tocmai de aceea el prezintå un continut destul de mare de critici, în scopul realizårii unei mai bune colaboråri între guvernul tårii noastre si economia germanå, ca investitoare în România, precum si organismele de consultantå, active aici, din însårcinarea guvernului german. Noul sondaj de opinie nu a urmårit doar så constate existenta unor probleme, dar si så propunå solutii, viabile si concrete, în måsurå så îmbunåtåteascå pe cât posibil climatul economic si, implicit, investitional din România. Iar interesul în a oferi sprijin real, mai ales în ceea ce priveste un cadru legislativ mai adecvat, primeazå în rândul investitorilor germani. Vineri, 18 iunie a.c., sondajul de opinie "Climatul investitional din România" a fost înmânat presedintelui Agentiei Române de Dezvoltare, domnul Sorin Fodoreanu. Acest sondaj poate fi obtinut gratuit de la: Biroul IBD - Serviciul Integrat de Consultantå pentru Economie, B-dul Expozitiei nr. 4, Persoana de contact: domnul Wolfgang Limbert, Tel.: 224 37 53, Fax.: 224 32 73 sau de la: Biroul W.I.R./A.R.D. - Bucuresti; B-dul Magheru nr. 7; Persoane de contact: domnii Alexandru Tatomir si Robert Donose - Tel.: 315 66 86; Fax.: 312 03 71. Oficilalii OCDE afirma ca climatul investitional din Romania s-a imbunatatit considerabil in ultimii ani, iar initiativele pe care tara noastra le-a avut in regiune au dus la cresterea vizibilitatii acesteia in mediile de afaceri, a afirmat Declean Murphy, director de program in cadrul Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare in Europa /OECD/, in cadrul lucrarilor summit-ului economic al Initiativei Central Europene /CEI/. ,,Mesajul pe care l-am primit de la companii internationale si de la investitori este ca au fost facute progrese foarte importante, fiind vorba de ameliorarea climatului investitional si infiintarea unor institutii specializate, precum cele pentru promovarea investitiilor,, , a declarat pentru ROMPRES directorul Murphy. Mesajele care au venit de la primulministru, a continuat Murphy, de la ministrii prezenti la conferinte internationale, precum cea organizata de International Herald Tribune, au aratat ca s-au facut pasi foarte importanti in acest sens.

16

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE In acelasi timp, evolutiile pozitive vor fi mentionate si intr-un raport pe care Investment Compact il va da publicitatii in aceasta luna si in care se apreciaza ca in Romania si Bulgaria au realizat progrese bune, dar este si subliniata nevoia continuarii acestora. Nu in ultimul rand, directorul din cadrul OECD a subliniat initiativa pe care Romania a avut-o in iulie la Viena, de infiintare a unei retele regionale a consiliilor investitorilor straini, lansata cu ocazia unei intalniri ministeriale dedicate accelerarii investitiilor straine directe in Europa de sud-est si eliminarii obstacolelor in calea acestora. Astfel de initiative au facut ca alaturi de Austria, Romania sa fie co-presedinte al programului Investment Compact, a spus Declean Murphy. Pasii facuti de Romania in ultimii ani au fost subliniati si de Radu Serban, director pentru institutii economice externe in Ministerul Afacerilor Externe, atat in cadrul unui seminar dedicat prezentarii instrumentelor de monitorizare din programul Investment Compact, cat si in mesajul adresat din partea Romaniei ministrilor economiei din tarile membre CEI. "Am identificat cel putin trei obiective principale pentru a sustine cresterea economica pe care trebuie sa le urmam pe termen scurt si mediu. Acestea sunt intarirea rolului sectorului privat in investitii si crearea locurilor de munca, un management mai bun al resurselor financiare disponibile, urgentarea restructurarii sectorului energetic ca motor al dezvoltarii economice" a spus responsabilul MAE. Printre pasii importanti, prezentati de acesta celorlalti oficiali din tarile CEI, au fost progresele inregistrate in ultimii trei ani, respectiv simplificarea porcedurilor administrative la inregistrarea companiilor, infiintarea Agentiei pentru Investitii Straine, cresterea transparentei in administratia publica, reglementarile fiscale moderne introduse, realizarea unie legi a investitiilor directe straine cu impact semnificativ in economie. "Potentialul cooperarii economice este urias si a fost atins doar partial. Este timpul sa facem alti pasi", a mai spus oficialul roman. In ceea ce priveste pasii care mai trebuie facuti si care ar face ca Romania sa intre pe un palier superior al investitiilor straine, responsabilul OECD a afirmat ca investitorii vad proceduri foarte complexe sau foarte complicate la obtinerea informatiilor, fiind nevoie si de continuarea privatizarii marilor banci. "Sunt importante nu numai investitiile, ci si semnalele ca Romania se indreapta spre economia de piata, iar aceste provocari nu sunt doar pentru Guvern, ci in egala masura pentru decidentii din ministere, pentru sectorul privat si pentru camerele de comert", a mai spus oficialul OECD. Programul OECD Investment Compact isi propune sa acorda sprijin tarilor din Europa de sud-est in introducerea unei culturi regionale a cooperarii, colaborarii in vederea atragerii investitiilor straine in regiune. Unul din crezurile programului este ca succesul la capitolul investitii straine are ca "reteta" parteneriatul guvernare-sector privat, cersterea transparentei si eficientei in administratia publica. Forumul economic al CEI, aflat la a sasea sa editie, reuneste la Varsovia in perioada 1921 noiembrie circa 1.000 de oficiali ai unor institutii guvernamentale, responsabili din mediile de afaceri, delegati ai institutiilor europene si internationale, etc. Scopul forumului este intarirea legaturilor dintre 17 tari membre CEI, schimbul de experienta intre acestea, structura de cooperare intre tarile avansate in introducerea economiei de piata, precum Cehia, Ungaria, Slovenia, cat si intre altele mai putin avansate precum Moldova, Ucraina, Bosnia Hertegovina.(sursa: ROMPRES )

17

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

2 Factorii care influenteaza investitiile in Romania 2.1 Factorii care franeaza investtiile in Romania Raportat la volumul relativ redus al patrunderii capitalului strain, se apreciaza ca principalele probleme si riscuri pe care le implica investitiile în România sunt : Probleme si riscuri management neperformant si o atitudine reticenta a managerilor la preluarea companiilor; birocratie si probleme administrative dificile; lungirea nepermisa a negocierilor; inflatie sporita si devalorizare pronuntata a monedei nationale; slaba putere de cumparare a potentialilor clienti, în ciuda existentei unei bune pieti, cu o capacitate de absorbtie ridicata; slaba pregatire a managerilor în marketing si finante. Cu toate acestea, exista multe motive pentru a investi, si în continuare, în România. Dintre acestea, amintim cîteva: Avantaje si garantii costul scazut al mîinii de lucru si al terenului; existenta materiilor prime; importante segmente de piata nu sunt acoperite cu o oferta de calitate si diversificata; asezarea geografica; în ciuda dificultatilor legislative si a birocratiei, exista un sprijin institutional real, în special la nivelele de vîrf; barierele lingvistice sunt scazute, existând o buna cunoastere - de catre populatia activa - a principalelor limbi de circulatie internationala; capital uman valoros, bine pregatit profesional, receptiv, pragmatic, dispus la un efort motivat financiar; optiune politica ferma pentru investitii straine si preocupare pentru ameliorarea cadrului legislativ. Facilitatile acordate investitorilor:  tratament egal si echitabil, indiferent de nationalitate/ cetatenie;  posibilitatea realizarii de investitii în orice domeniu si în orice forme;  garantii împotriva nationalizarii, exproprierii sau a altor masuri cu efect similar;  facilitati vamale si fiscale - exceptarea de la plata taxelor vamale si TVA a importurilor ce formeaza aport la capitalul social al unei societati; asistenta privind parcurgerea formalitatilor administrative; dreptul de a alege instantele judecatoresti sau arbitrale pentru solutionarea litigiilor; exceptarea de la plata taxelor vamale a importurilor de echipament tehnologic;  optiunea între deducerea din profitul impozitabil a amortizarii sau a cotei de 20% din pretul de achizitionare a echipamentelor tehnologice; posibilitatea utilizarii amortizarii accelerate; posibilitatea raportarii pierderilor pe seama exercitiilor financiare urmatoare;

18

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE conversia în valuta a drepturilor si transferarea lor în tara de origine;  deducerea cheltuielilor de reclama si publicitate;  dobândirea de drepturi reale - inclusiv de proprietate - asupra bunurilor mobile si imobile; posibilitatea angajarii de cetateni straini, în conditiile legislatiei în vigoare;  garantia mentinerii acestor facilitati timp de cel putin 5 ani Pentru investitiile cu impact major asupra activitatii economice (cu exceptia celor din sectorul bancar, servicii si comert), care sunt efectuate în societati comerciale si în urma carora se obtine detinerea pachetului majoritar de actiuni, se acorda o serie de facilitati. Se considera, în acest sens, ca investitie directa cu impact major o participare la constituirea sau extinderea unei SC, dobândirea de actiuni sau parti sociale sau înfiintarea (extinderea) în România a unei filiale de catre o societate comerciala. Pentru a fi considerata investitie cu impact major, o participare straina trebuie sa îndeplineasca anumite conditii: valoarea investitiei realizate, esalonata pe o perioada de maximum 5 ani, sa fie de cel putin 200 milioane USD; la constituire, valoarea capitalului social va fi de minimum 50 milioane USD, iar în cazul societatilor care au facut obiectul unor proceduri de privatizare, investitia totala în primul an, inclusiv pretul de achizitie a actiunilor, va fi de minimum 50 milioane USD; valoarea investitiei realizate, esalonata pe o perioada de maximum 5 ani, este de cel putin 100 milioane USD, se realizeaza în alte zone decât cele defavorizate, reprezentând una sau mai multe unitati administrativ-teritoriale alaturate, în care, individual, media somajului - înregistrat în ultimii 2 ani - este de peste 10%, iar în urma investitiei se creeaza, în aceeasi perioada, minimum 1.000 de noi locuri de munca; valoarea investitiei realizate, esalonata pe o perioada de maximum 2 ani, este de cel putin 50 milioane USD si se realizeaza într-unul din urmatoarele domenii de interes national: infrastructura; metalurgie; chimie si petrochimie; electronica; constructii de locuinte. valoarea investitiei realizate, esalonata pe o perioada de maximum 2 ani, este de cel putin 50 milioane USD si realizeaza cel putin 50% din cifra de afaceri pe piete externe, pe întreaga durata de acordare a facilitatilor. Proiectele de investitii si investitorii care sunt eligibili pentru acordarea de facilitati sunt propuse Guvernului de catre Agentia Româna de Dezvoltare. Dupa încheierea contractului cu posibilii investitori, se pot aplica o serie de penalitati, daca prevederile lui nu sunt îndeplinite, respectiv plata retroactiva a impozitelor, taxelor si altor obligatii, suspendate sau reduse prin aplicarea facilitatilor. Facilitatile acordate pentru investitiile cu impact major sunt: Scutirea de la plata taxelor vamale si a TVA a importului de bunuri, precum si scutirea de la plata TVA a bunurilor achizitionate de pe piata interna, care se constituie în active amortizabile, conform legii, precum si a componentelor care conduc la crearea

19

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE acestora, reprezentând aport în natura la capitalul social al unei SC sau achizitionate din aportul în numerar la capitalul social al unei SC sau achizionate din aportul în numerar la capitalul social al societatii respective; scutirea de la plata taxelor vamale a importului si scutirea de la plata TVA a achizitiilor de pe piata interna de echipamente tehnologice, masini si utilaje, constituind, conform legii, active amortizabile; lista cuprinzând denumirea comerciala si codurile din Tariful vamal de import al României, corespunzatoare bunurilor ce se încadreaza în prevederile mai sus-mentionate, se adopta anual, în functie de necesitati, prin Hotarâre a Guvernului, la propunerea ARD si pe baza avizelor Ministerului Industriei si Comertului si Ministerul Finantelor. scutirea de la plata taxelor vamale si a TVA a importului, precum si scutirea de la plata TVA a achizitiilor de materii prime, materiale consumabile si piese de schimb si componente, pentru o perioada de 2 ani de la data începerii activitatii sau, dupa caz, a punerii an functiune a obiectivului, cu conditia ca începerea activitatii sau punerea în functiune sa se faca în maximum 3 ani de la data înregistrarii investitiei la Registrul Comertului; scutirea de la plata impozitului pe profit, dupa cum urmeaza : societatile în care se efectueaza investitii cu impact major în procesul de privatizare vor beneficia de o perioada de scutire de impozitul pe profit de 5 ani, începând cu primul exercitiu financiar în care se obtine profit, cu conditia ca acesta sa se realizeze în maximum 3 ani de la data înregistrarii investitiei; societati - în care se efectueaza investitii - care se constituie la data intrarii în vigoare a ordonantei vor beneficia de o perioada de scutire de impozitul pe profit de 10 ani, începând cu primul exercitiu financiar în care se obtine profit, cu conditia ca acesta sa se realizeze în maximum 5 ani de la data înregistrarii investitiei; scutirea de la plata impozitului pentru profitul reinvestit; deducerea integrala din profitul impozabil a cehltuielilor cu reclama si publicitatea; deducerea din profitul impozabil a cheltuielilor privind amortizarea, chiar si în cazul în care contribuabilul a optat pentru regimul de amortizare accelerata; recuperarea pierderilor anuale declareate de contribuabili, prin declaratia de impozit pe profit, din profiturile impozabile obtinute în urmatorii 5 ani consecutivi; recuperarea pierderilor se va efectua la fiecare termen de plata a impozitului pe profit; dobândirea cu titlu gratuit a dreptului de proprietate sau folosinta asupra terenurilor si cladirilor aferente investitiei; acordarea unor subventii pentru pregatirea personalului aferent investitiei; dobândirea sau închirierea, în conditii preferentiale, a unor spatii de expunere si de desfacere utilizate în realizarea investitiei; scutirea de plata dobânzilor sau a corectiilor monetare în cazul decalajului la plata TVA; acordarea unui decalaj de 1 pâna la 3 ani la plata TVA de la data înregistrarii investitiei; scutirea de la plata taxelor vamale si a TVAS a importului unor produse, în limita unor contingente stabilite de comun acord cu ministerele de resort; scutirea de la plata TVA a activitatilor respective pe o perioada de timp de pâna la 3 ani;

20

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE acordarea unui decalaj de pâna la 65 de zile calendaristice fata de termenul prevazut în Legea nr.118/1996, art.4, cu privire la constituirea si utilizarea fondului special al drumurilor pentru plata cotei de 5 % din valoarea autovehiculelor produse si livrate la intern. Subcontractantii - care încheie contracte de subcontractare, pe minimum 5 ani, cu SC în care s-au realizat investitii cu impact major - pot beneficia de facilitati suplimentare referitoare la acordarea unui decalaj la plata TVA daca realizeaza cel putin 50% din cifra de afaceri cu societatea în care s-a realizat investitia cu impact major. Investitiile realizate sub incidenta OUG privind stimularea investitiilor directepot beneficia de facilitati daca majoreaza capitalul social la 50 milioane USD într-o perioada de maximum 2 ani de la data intrarii în vigoare a legii.

2.2 Cadrul institutional Atragerea investitiilor straine directe a devenit o componenta importanta a politicii economice a tuturor statelor. Pentru România, care dispune de resurse limitate de capital, investitiile straine reprezinta mai mult decât o necesitate. Înfiintata ca institutie specializata în domeniu, Agentia Româna de Dezvoltare (ARD) prezinta, în cadrul paginii sale web de pe reteaua Internet, cadrul legislativ si institutional al investitiilor straine în România, atributiile si functiile ARD, ghidul pentru investitorii straini, date statistice privind investitiile straine în România si adrese utile investitorilor straini. Activitatea practica a ARD consta în: furnizarea de materiale si informatii privind cadrul legislativ si institutional al investitiilor straine (ghiduri si brosuri); furnizarea de servicii de consultanta (vizite la institutii si intreprinderi, participarea la negocieri si asistarea în completarea formularelor de constituire a firmelor mixte); asigurarea unei interfete între investitorii straini si institutiile si intreprinderile românesti, în solutionarea amiabila a divergentelor si problemelor. La cerere, pentru partea româna, ARD poate asigura: asistarea firmelor românesti în pregatirea proiectelor de investitii; evaluarea ofertelor firmelor straine, în sensul asigurarii unor evaluari echitabile ale participarii straine; elaborarea de studii si analize privind practicile internationale în domeniul investitiilor straine; realizarea unor proiecte complexe de investitii straine. Organizarea si functionarea ARD Hotarârea de Guvern nr. 216 din 10 aprilie 1995 reglementeaza organizarea si functionarea Agentiei Române de Dezvoltare. Ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, ARD aplica strategia dezvoltarii si politica economica a Guvernului în domeniul atragerii investitiilor straine. ARD are ca principale atributii: elaboreaza programele generale si sectoriale anuale de atragere a investitiilor straine, cât si normele metodologice unitare de aplicare a legislatiei; întocmeste, în colaborare cu societatile comerciale autonome interesate, oferte de investitii;

21

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE examineaza propunerile partenerilor straini privind efectuarea de investitii în România si stabileste actiunile pentru valorificarea acestora; selecteaza partenerii externi si propunerile de investitii straine, efectuând verificarile si documentarile de rigoare; organizeaza, unitar, promovarea - în raporturile cu partenerii externi - a oportunitatilor de investitii straine în România; acorda asistenta de specialitate pentru realizarea proiectelor de investitii cu participare straina de capital si, la cerere, ajuta la definitivarea formalitatilor privind confirmarea investitiilor straine; analizeaza actele si contractele încheiate în materie de investitii straine; înregistreaza, analizeaza si confirma cererile de investitii straine; elibereaza certificatul de investitor - document opozabil autoritatilor, care atesta calitatea de investitor; initiaza, elaboreaza si avizeaza proiectele de legi si acte normative care privesc atragerea investitiilor straine; În exercitarea atributiilor sale, ARD poate: sa desfasoare actiuni promotionale în legatura cu atragerea investitiilor straine; sa utilizeze consultanti externi; sa editeze materiale promotionale; sa intreprinda actiuni în strainatate pentru atragerea de investitii straine; sa furnizeze, contra-cost, servicii de consultanta, materiale informative si publicatii în domeniul investitiilor straine; sa încheie conventii de colaborare cu alte institutii privind schimbul de informatii, experienta si asistenta reciproca în domeniul promovarii investitiilor straine; sa beneficieze de programe de asistenta externa si de dotare tehnica si sa obtina de la misiunile diplomatice si economice externe ale României, informatiile necesare îndeplinirii sarcinilor ce îi revin. Prin OG 88/23 decembrie 1997, ARD se transforma în Departamentul pentru Promovarea Investitiilor Straine, dar, odata cu restructurarea Guvernului si desfiintarea, în 1999, a unor ministere, îsi reia vechiul statut, de dinainte de decembrie 1997 - cel de Agentie de Dezvoltare Beneficiarii facilitatilor fiscale si vamale Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 31/1997 privind regimul investitiilor straine în România prevad ca, pentru a beneficia de facilitati fiscale si vamale, persoana fizica straina sa-si dovedeasca identitatea si statutul cu pasaportul personal. Persoana juridica straina se legitimeaza cu documentele de încorporare (înregistrare la organele competente din tara în care îsi are sediul), statutul organic si documentele prevazute de art. 43 din Legea 105/1992. Domiciliul persoanei fizice straine se dovedeste cu mentiunea corespunzatoare în pasaport. Adresa exacta rezulta dintr-o declaratie autentificata, data pe propria raspundere; sediul persoanei juridice se dovedeste cu documentele de încorporare. Conversia creantelor rezultate din exporturi în România sau din credite acordate în parti sociale ale societatilor comerciale debitoare sau în actiuni emise de acestea se poate face pe baza actelor juridice încheiate, în acest sens, pe teritoriul României, între investitorul strain titular al dreptului de creanta si societatea comerciala debitoare, fie

22

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE prin cesionare de parti sociale sau actiuni existente, fie prin emisiune de noi parti sociale sau actiuni. Acordarea de facilitati suplimentare Criteriile care se iau în calcul la acordarea unor facilitati suplimentare pentru investitorii straini sunt : valoarea capitalului social efectiv varsat; valoarea majorarilor de capital (cu exceptia profitului reinvestit si a investitiilor realizate din surse de finantare atrase); valoarea exportului efectiv încasat în devize liber convertibile (minimum 40 % din suma totala a vânzarilor); valoarea profitului net reinvestit anual (minimum 50 % din profitul net realizat de societate). Pentru a se acorda facilitatile prevazute, investitia straina trebuie sa realizeze un anumit punctaj. Baza de timp pentru îndeplinirea criteriilor este de maxim cinci ani. Pentru investitiile în parcuri tehnologice si zone speciale, valoarea acordata este de 20 puncte pe milion USD. Punctajul tine cont de: investitiile facute pentru restructurarea, modernizarea si rentabilizarea societatii fata de valoarea de achizitie; cheltuieli pentru pregatirea personalului ; cresterea gradului de ocupare a fortei de munca, prin cresterea numarului de personal fata de cel existent la data vânzarii; gradul de integrare a productiei ; ponderea exportului în totalul cifrei de afaceri ; investitiile pentru protectia mediului, prevazute a fi realizate, în valuta liberconvertibila, în primii trei ani, suplimentar fata de valoarea investitiei initiale . Cazurile care determina retragerea facilitatilor sunt urmatoarele: participarea investitorului strain la capitalul social scade sub cuantumul si ponderea prevazute; utilizarea incorecta a certificatului de investitor pentru scutirea de taxe vamale; nerespectarea obligatiilor asumate prin planul de afaceri, care au stat la baza acordarii facilitatilor; nerespectarea obligatiilor asumate prin contractul de vânzare - cumparare a actiunilor. Pentru bunurile care se importa ca aport în natura la capitalul social, indiferent de valoare, nu se percep taxe vamale. Pentru a beneficia de acest drept, nu este necesara eliberarea certificatului de investitor, fiind suficiente doar actele care dovedesc înmatricularea societatii comerciale ca persoana juridica româna, cu participare de capital strain, si înregistrarea aportului în natura la Registrul Comertului. Pentru a beneficia de scutirile de taxe vamale pentru bunurile amortizabile achizitionate ca urmare a unei finantari deschise si garantate de investitorul strain, pentru cele achizitionate din dividendele cuvenite investitorului strain, precum si pentru bunurile a caror valoare este achitata din surse proprii, atrase sau împrumutate din strainatate este necesara prezentarea, la organele vamale, a certificatului de investitor si a confirmarii Agentiei Române de Dezvoltare pentru veridicitatea surselor de finantare si de plata.

23

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE Transferul dividendelor (sau profiturilor nete), cuvenite conform hotarârii adunarii generale a actionarilor, se va efectua prin determinarea sumei în valuta liber convertibila aferenta, la cursul de schimb al pietei valutare de la data operatiunii de transfer, si cu dovedirea platii taxelor si impozitelor prevazute de lege, printr-un certificat eliberat de administratiile financiare teritoriale. În cazul cesionarii integrale a actiunilor (sau partilor sociale) catre un investitor român, Oficiul Registrului Comertului va efectua înregistrarile numai dupa primirea confirmarii scrise a Agentiei Române de Dezvoltare privind restituirea certificatului de investitor. În cazul cesiunii catre un investitor strain, certificatul de investitor emis pentru investitorul cedent îsi pastreza valabilitatea pentru cesionar. Beneficiaza de facilitatile prevazute de Legea nr. 35/1991, republicata si de Legea nr. 71/1994, numai investitiile straine pentru care s-au eliberat certificate de investitor în temeiul acestor legi . Stimularea investitiilor directe Ordonanta de Urgenta nr. 92/1997 privind stimularea investitiilor directe, aprobata prin Legea nr. 241 / decembrie 1998,stabileste regimul juridic general privind garantiile si facilitatile de care beneficiaza investitiile directe în România. Investitia directa reprezinta participarea financiara la constituirea sau extinderea unei intreprinderi, în oricare dintre formele juridice prevazute de lege, dobândirea de actiuni sau parti sociale ale unei societati comerciale, cu exceptia investitiilor de portofoliu, precum si înfiintarea sau extinderea în România a unor sucursale de catre o societate comerciala straina, prin aport financiar în lei sau valuta convertibila, aport în natura de bunuri imobile sau/si bunuri mobile, corporale, participarea la cresterea activelor unei firme prin orice mijloc legal de finantare. Legea defineste, de asemenea, investitia de portofoliu ca fiind dobândirea de valori mobiliare pe pietele de capital organizate si reglementate si care nu permit participarea directa la administrarea societatii comerciale. Investitiile efectuate în România, precum si posesia, folosinta si dispozitia asupra unei proprietati beneficiaza de garantiile si facilitatile prevazute de ordonanta. Investitorii directi în România beneficiaza, în principal, de aceleasi garantii si facilitati ca oricare investitor. Regimul juridic nu se aplica investitorilor si investitiilor care functioneaza în zonele libere sau în zonele reglementate prin legi speciale. Domeniile în care investitiile se pot efectua numai pe baza de licenta sau de autorizare, precum si conditiile generale în care se pot acorda licentele sau autorizatiile, se stabilesc prin acte normative cu putere de lege. Orice societate comerciala, persoana juridica rezidenta sau nerezidenta, poate dobândi orice drepturi reale asupra bunurilor imobile în masura derularii activitatii sale, potrivit obiectului social, cu exceptia terenurilor care pot fi dobândite doart de persoane fizice sau juridice române. Investitiile nu pot fi nationalizate, expropiate sau supuse unor masuri cu caracter echivalent, decât daca o asemenea masura : este necesara pentru o cauza de utilizate publica; este nediscriminatorie; se efectueaza în conformitate cu prevederile exprese ale legii;

24

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE se efectueaza cu plata unei despagubiri prealabile, adecvate si efective. Despagubirea va fi echivalenta cu valoarea justa de piata a investitiei expropriate la momentul imediat anterior exproprierii sau înainte ca exproprierea iminenta sa devina cunoscuta într-un mod care sa afecteze valoarea investitiei. Garantii si facilitati pentru investitorii straini sau rezidenti în România Investitorii rezidenti sau nerezidenti au aceleasi drepturi si obligatii ca si investitorii români. În cazul acordurilor bilaterale de promovare si protejare reciproca a investitiilor (ori al altor legi), investitorii rezidenti sau nerezidenti pot beneficia de un tratament mai favorabil decât cel prevazut de Ordonanta de Urgenta. Investitorii nerezidenti au dreptul de a transfera în strainatate, fara restrictii, dupa plata impozitelor si taxelor legale, urmatoarele venituri în valuta liber convertibila: dividendul (sau beneficiul) obtinut ca actionari (sau asociati) la o societatea comerciala , persoana juridica româna, sau profitul de la sucursala; venitul obtinut în cazul unei asociatii în participatiune si veniturile din vânzarea actiunilor si partilor sociale; sumele obtinute din lichidarea unei societati comerciale; sumele obtinute cu titlul de despagubiri, ca urmare a unei expropieri sau a altor masuri cu caracter echivalent; alte venituri din urma investitiei. Importul de bunuri mobile, corporale sau necorporale, care constituie aport în natura la capitalul social al unei societati comerciale (sau reprezinta contributia la o asociatie în participatiune ori de o asociatie familiala), necesar pentru realizarea obiectului de activitate, este exceptat de la plata taxelor vamale si de la plata taxelor pe valoarea adaugata. Importul de echipamente tehnologice, masini si utilaje, constituind active amortizabile, este exceptat de la plata taxelor vamale. Investitorul poate opta, cu ocazia realizarii unor unvestitii noi, pentru una din urmatoarele doua forme de stimulente fiscale necumulative: deducerea din profitul impozabil a cheltuielilor privind amortizarea si utilizarea regimului de amortizare accelerata; deducerea din profitul impozabil, aferent exercitiului financiar, a unei cote de 20% din pretul de achizitie a echipamentelor tehnologice, a masinilor si utilajelor ce constituie active achizitionate în cursul respectivului exercitiu financiar. Din profitul impozabil se deduce integral cheltuiala cu reclama si publicitatea si poate fi recuperata pierderea anuala declarata de contribuabili (prin declaratia de impozit pe profit), din profiturile impozabile obtinute în urmatorii cinci ani consecutivi. Normele metodologice de aplicare a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 92/1997 privind stimularea investitiilor directe precizeaza ca prin aport în natura la capitalul social al unei societati comerciale sau prin contributia la o asociatie în participatiune (ori la o asociatie familiala) se înteleg bunurile si valorile destinate sa deserveasca activitatea pe o perioada mai mare de un an si care se consuma treptat, fiind supuse amortizarii. Sunt exceptate de la plata taxelor vamale si a TVA, bunurile mobile care constituie active amortizabile în anumite conditii, verificate de birourile vamale cu ocazia întocmirii declaratiei vamale de import. În cazul bunurilor care constituie aport în natura la capitalul social al unei societati comerciale, importatorul trebuie sa faca

25

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE dovada ca bunurile respective figureaza într-o lista anexa la actul constitutiv al societatii comerciale sau la hotarârea de majorare a capitalului social. Investitorii care beneficiaza de exceptarea de la plata taxelor vamale si a taxei pe valoarea adaugata vor completa si o declaratie pe proprie raspundere. Bunurile constituind active amortizabile importate, care sunt scutite de taxe vamale, trebuie sa serveasca nemijlocit realizarii obiectului de activitate. Realizarea acestei conditii se dovedeste la birourile vamale, pe baza vizei administratiei financiare la care se depune declaratia fiscala, viza data în original pe declaratiile pe proprie raspundere. Înstrainarea bunului individual constituind activ amortizabil, importat fara taxe vamale, constituie schimbare de regim vamal si duce la îndeplinirea obligatiilor vamale în conformitate cu noua încadrare ca regim vamal. În cazul investitiilor noi, optiunea pentru una dintre facilitatile fiscale se face cu prilejul înregistrarii în evidentele agentului economic a fiecarui bun individual ce constituie activ amortizabil. Optiunea de a folosi una dintre cele doua facilitati fiscale se comunica de catre contribuabili odata cu depunerea la organele fiscale a primei declaratii de impunere, dupa data înregistrarii în evidenta firmei a bunului individual ce constituie activ amortizabil. Amortizarea accelerata consta în includerea, în primul an de functionare, în cheltuielile de exploatare, a unei amortizari de pâna la 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix respectiv. Pentru anii urmatori, amortizarile anuale sunt calculate la valoarea ramasa de amortizat în regim liniar, prin raportare la durata normala de utilizare ramasa. În cazul în care investitorul a optat pentru deducerea din profitul impozabil a cotei de 20% din valoarea de achizitie a bunurilor ce constituie active amortizabile, acesta nu mai poate opta pentru regimul de amortizare liniara. Cota de 20% din pretul de achizitie al echipamentelor tehnologice, masini si utilaje, se deduce numai în primul an, respectiv anul în care s-a efectuat achizitia. Prin adoptarea Legii Bugetului pe anul 1999, o parte din facilitatile fiscale prevazute de OU nr. 92 / 1997 se suspenda, respectiv : scutirea de la plata TVA a taxelor vamale la importul de bunuri ce constituie aport în natura la capitalul social sau contributia la asocierea în participatiune ori la o asociatie familiala; scutirea de taxe vamale si TVA la import si de la plata TVA în cazul achizitiilor de pe piata interna de tehnologii, masini si utilaje; deducerea cheltuielilor cu amortizarea (si în cazul celei accelerate) din profitul impozabil; scutirea de la plata impozitului pe profitul reinvestit; reducerea impozitului pe profit la investitiile în noi societati, ce depasesc 500.000 USD (sau echivalentul în lei), cu exceptia sectorului bancar. Ramân în vigoare doar facilitatile acordate conform Legii nr. 35/ 1991 (regimul investitiilor straine), Legea nr. 71/1994 si OUG nr. 31/1997, mentinute doar pâna la expirarea termenelor pentru care au fost acordate. Fac exceptie de la suspendarea facilitatilor agentii economic care au facut investitii conform OU nr. 92 /1997 în perioada 16-31 decembrie 1998, care beneficiaza integral de prevederile Ordonantei.

26

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

Capitolul 1. PLANIFICAREA FONDURILOR

ACTIVITATII

DE

ATRAGERE

A

Activitatile de atragere a fondurilor reprezinta un aspect considerat in mod frecvent neplacut, dar strict necesar pentru desfasurarea activitatii unei organizatii. Atragerea fondurilor nu implica numai solicitarea de fonduri ci si o oferta de oportunitati adresata partenerilor. Ea este un proces organizat de creare de relatii si de cerere de fonduri sau alte resurse. 1.1. Generalitati Cateva din elementele de succes in atragerea fondurilor sunt:      

existenta unui plan scris, cu scopuri si obiective solicitarea unei donatii diversitatea surselor de finantare alocarea de timp pentru atragerea fondurilor alocarea de bani pentru atragerea fondurilor membrii si conducerea organizatiei dedicate activitatii de atragere a fondurilor  abordare profesionala a atragerii de fonduri (pe baza regulilor de marketing)  disponibilitatea interna de a atrage fonduri Daca nu planificati nu veti atrage fonduri. Daca nu cereti nu veti atrage fonduri. O posibila formula de succes este 80% planificare, 20% solicitare. Zece pasi pentru succesul in atragerea fondurilor 1. Cunoasteti principiile de baza ale marketing-ului O abordare profesionala a procesului de atragere a fondurilor incepe prin a realiza ca relatia donator-beneficiar este reciproca. Finantatorul are dreptul de a primi ceva in schimbul donatiei sale. Cand un finatator ofera fonduri pentru un program sau cheltuieli operationale, el se asteapta la recunostiinta si recunoastere, pe langa alte recompense intangibile cum ar fi sentimentul de apartenenta. 2. Luati in considerare mediul si climatul in care se desfasoara atragerea de fonduri. Daca legislatia, factorii economici, indicii demografici si alti factori nu sunt luati in considerare, unei organizatii ii poate fi dificil sa-si atinga obiectivele propuse in campania de atragere a fondurilor. Circumstantele interne, cum ar fi disponibilitatea organizatiei de a atrage fonduri, pot si ele influenta succesul sau esecul. Exista personalul necesar? Exista un sistem de

27

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

2.3 Programe finantate de UE

40% din suma alocata proiectelor eContent castigatoare - primita in avans Coordonatorul programului eContent din partea Comisiei Europene, Massimo Garribba, a prezentat, in cadrul sesiunii de informare privind Programul eContent, metodologia necesara intocmirii si depunerii proiectelor care pot fi finantate de Comisia Europeana in cadrul acestui program. In pregatirea propunerii de proiecte trebuie parcurse documente de referinta precum programul de lucru, jurnalul oficial al cererii de propunere si ghidul aplicantilor. De asemenea, o formula pertinenta pentru depunerea prepropunerii se bazeaza pe definirea clara a obiectivelor, a motivatiilor, descrierea unui plan de lucru prezentat sub forma unor pachete de lucru, a consortiului, tipului de public caruia i se adreseaza proiectul si a rezultatelor finale asteptate. Pentru a putea trimite o propunere de proiect trebuie completate cate 4 formulare tip de catre fiecare dintre parteneri, care vor contine informatii succinte cu privire la aspecte financiare, legale si administrative, apoi o decriere detaliata a proiectului de 30-40 de pagini si nu in ultimul rand, confirmarea de primire. Din descrierea proiectului nu trebuie sa lipseasca un plan de afaceri elaborat. Proiectele selectate pentru finantare vor primi in avans 40% din suma alocata, urmand ca o serie a platilor catre consortiu sa fie facuta, in general, la 12 luni de la initirea acestuia, o ultima transa fiind livrata catre beneficiari la sfarsitul proiectului. Un aspect foarte important in obtinerea fondurilor il constituie prezentarea unor costuri realiste previzionate in derularea proiectului si o balanta in care sa figureze calcule acurate cu privire la profit si costuri. Evaluarea propunerilor se va face in functie urmatoarele 3 criterii: eligibilitate, care consta in depunerea la timp a setului complet de materiale cerute, punctare in functie de calitate, relevanta, inovatie si impact - 35%, parteneriat, resurse si management - 35%, valoare adaugata la nivel european si contributia la politicile relevante - 15% si contributia la sustinerea obiectivelor economice si sociale - 15% si selectie, care vizeaza capacitatea de sustinere financiara si resursele umane. Evaluarea proiectelor va incepe in iunie, urmand ca in septembrie sa inceapa negocierile cu aplicantii selectati.

28

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE Cel de al 4-lea apel pentru propuneri eContent este deshis pana la data de 14 mai 2004, ora 17.00, ora Luxemburgului, atat pentru depunerea proiectelor demonstrative, cat si a celor de fezabilitate cuprinse in apelul permanent lansat la 20 decembrie 2002, in cadrul celui de al 3-lea apel pentru propuneri. Cel de al 4-lea apel pentru propuneri din cadrul programului eContent vizeaza dezvoltarea serviciilor de informare transfrontaliera bazate pe informatii din sectorul public si intarirea infrastructurii lingvistice, avand un bugetul alocat de 26,8 milioane Euro. La acest tip de proiecte trebuie sa participe un consortiu format din cel putin doi parteneri din minim doua tari, unul din parteneri urmand sa fie coordonatorul proiectului, care raporteaza Comisiei Europene. Proiectele demonstrative se intind pe o perioada de 24 pana la 30 luni. Comisia Europeana contribuie cu pana la 50% din valoarea proiectului, dar nu mai mult de 2,5 milioane Euro. Cu un buget alocat de 1,5 milioane Euro, programele de fezabilitate, lansate prin apelul permanent din 20 decembrie 2002, se intind pe o perioada de 6 pana la 9 luni, furnizand cadrul experimental si de evaluare pentru concepte novatoare. Ele se vor finaliza printrun proiect concret, bazat pe un parteneriat si pe un plan de afaceri clar definit. Proiectele isi propun sa faciliteze participarea celor 10 state care adera si a tarilor candidate. Comisia Europeana contribuie cu pana la 50% din valoarea proiectului, dar nu mai mult de 200.000 Euro. Programul eContent a fost adoptat ca parte a planului de actiuni eEurope, in decembrie 2000, cu un buget de 100 milioane Euro pentru perioada 2001-2005. Programul se adreseaza companiilor care produc, editeaza si comercializeaza continuturi online, furnizorilor de acces la Internet, administratiilor guvernamentale, institutiilor de invatamant, institutiilor publice si colectivitatilor locale. Proiectele eContent au la baza parteneriate constituite din cel putin 2 entitati diferite, una publica si una privata, din tari diferite. Romania este parte la programul eContent din anul 2003. Aplicatii comerciale finantate cu pana la 2,5 milioane Euro prin eContent "Romania este parte a programului eContent de anul trecut, astfel incat firmele romanesti pot sa depuna proiecte pentru a obtine o parte din cele aproape 27 milioane euro pe care le pune Uniunea Europeana la dispozitie. Altfel spus, Uniunea Europeana ne ofera tot sprijinul, dar depinde de noi sa il folosim la justa valoare. Continutul digital este cel care pune in valoare infrastructura de comunicatii si justifica investitiile facute in sistemele informatice, asigurand utilizarea acestora la intreaga capacitate. Coordonatorul programului din partea Comisiei Europene va va prezenta conditiile concrete pentru depunerea de aplicatii, etapele si calendarul. Proiectele vor fi realizate in regim de cofinantare si subliniez ca este vorba de aplicatii comerciale, care se pot autosustine dupa incheierea finantarii. Avand in vedere ca mobilitatea este din ce in ce mai importanta, v-as sugera sa va orientati, spre exemplu, catre servicii pentru utilizatorii de telefonie mobila carora le pot fi transmise in timp real informatiile de care au nevoie, cum ar fi cele privind starea drumurilor, despre trafic sau care le permit sa aleaga o

29

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE anumita ruta folosind sisteme GPS. De asemenea, transmiterea in timp real a datelor de identificare a persoanelor suspecte prin accesarea bazelor de date ale institutiilor responsabile sau monitorizarea imaginilor pentru alegerea unei rute alternative in cazul in care traficul este blocat, sunt alte exemple de aplicatii care ar putea fi dezvoltate. Asadar nu vorbim de servicii de eGovernment, care sunt puse la dispozitia cetatenilor, gratuit, de institutiile publice." a declarat Dan Nica, Ministrul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, astazi, 12 martie 2004, in deschiderea intalnirii de prezentare a programului european eContent in Romania. "Unul din obiectivele majore ale programului eContent consta in crearea unei societati informationale europene mai practice si care sa beneficieze de o vizibilitate crescuta. Astfel, imbunatatirea accesului la serviciile publice electronice inseamna, in primul rand, ca sectorul public da aceste informatii pentru a fi folositoare in dezvoltarea economica. Participantii la program vor fi capabili sa furnizeze servicii similare, armonizate sub aceleasi standarde, dar continutul digital va fi adaptat culturii si nevoilor consumatorului local. La program participa 31 de tari din care 15 sunt state membre, 10 - in curs de aderare, tarile membre EFTA, precum si Bulgaria, Romania si Turcia. De asemenea, participa organizatii publice, private si non-profit. Sunt doua tipuri de proiecte la care se poate aplica, cele demonstrative - a caror valoare maxima este de 2,5 milioane Euro pe proiect, cu un numar de 5-8 parteneri din cel putin doua tari diferite - si proiectele de fezabilitate. Acestea s-au dovedit a fi cele mai populare in randul tarilor candidate, contributia necesara fiind mai mica - avand in vedere ca plafonul maxim este de 200.000 de Euro pe proiect, la un numar de 2-4 parteneri din minim doua state diferite. Finantarea asigurata de Comisia Europeana acopera 50% din valoarea proiectelor. Programul eContent se defineste prin dimensiunea sa de afaceri, prin parteneriat - fie ca vorbim de cel public - privat, fie de cel intre producatorii de continut digital si cei specializati in lingvistica, precum si prin faptul ca proiectele vor fi dezvoltate folosind ca suport tehnologii deja existente. Asadar, eContent nu este un program de cercetare-dezvoltare si nici nu presupune o simpla traducere de continut digital dintr-o limba europeana in alta." a subliniat coordonatorul programului eContent din partea Comisiei Europene, Massimo Garribba. In perioada 2001-2003, 85% din proiectele finantate prin eContent au fost cele demonstrative, 5% au constat in proiecte de fezabilitate, iar 10% masuri asociate. 50% din organizatiile din cele 31 state participante, au fost intreprinderi mici si mijlocii, 30% institutii publice, iar 20% organizatii nonprofit si universitati. Programul eContent a fost adoptat ca parte a planului de actiuni eEurope, in decembrie 2000, cu un buget de 100 milioane Euro pentru perioada 2001-2005. Programul se adreseaza companiilor care produc, editeaza si comercializeaza continuturi online, furnizorilor de acces la Internet, administratiilor guvernamentale, institutiilor de invatamant, institutiilor publice si colectivitatilor locale. Proiectele eContent au la baza parteneriate constituite din cel putin 2 entitati diferite, una publica si una privata, din tari difer Programul european privind Societatea Informationala Programul IST face parte din Programul Cadru V lansat de UE cu scopul de a sprijini

30

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE cercetarea si dezvoltarea in domeniul tehnologiei informatiei, atit in tarile membre, cit si in tarile candidate. Pentru anul 2002, programul IST are alocat un buget de 370 milioane Euro. Aceste fonduri vor fi alocate pentru proiecte de cercetare si dezvoltare cu urmatoarele tematici: . Sisteme si servicii pentru cetateni (buget alocat: 51 milioane Euro) . Continut si instrumente multimedia (buget alocat: 40 milioane Euro) . Noi metode de lucru si comert electronic (buget alocat: 38 milioane Euro) . Tehnologii esentiale si infrastructuri (buget alocat: 142 milioane Euro) Propunerile de proiecte vor fi trimise de catre cei interesati la Comunitatea Europeana. Comunitatea Europeana va evalua aceste propuneri si, in functie de criteriile de evaluare stabilite, va alege acele propuneri care vor fi finantate prin programul IST. Unul dintre criteriile de evaluare este cooperarea internationala pentru realizarea fiecarei propuneri. Termenul de depunere al propunerilor de proiecte ce vor fi finantate din bugetul alocat pe anul 2002 programului IST este 21 februarie 2002. Informatii suplimentare, precum si ghidul pentru transmiterea si intocmirea unei propuneri de proiect se gasesc la adresa: www.cordis.lu/ist. 25.01.2002 Oportunitati de finantare: Al 8-lea apel pentru Programul Tehnologia Societatii Informationale (IST) Buget (EURO): 320,000,000.00 Descriere: Comisia Europeana lanseaza cererea de proiecte pentru actiuni indirecte RTD (Research Technology Development) in cadrul programului specific pentru cercetare, dezvoltare tehnologica si demonstratii privind societatea informationala accesibila (19982002) – Programul Tehnologia Societatii Informationale - IST (cerere de proiecte publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene, nr C 321 din 16 Noiembrie 2001). IST - componenta in cadrul Programului Cadru 5 RTD, si definita de catre Comisia Europeana ca o propunere pentru Crearea unei societati informationale accesibile, a fost adoptata la 22 decembrie 1998. ite. Romania este parte la programul eContent din anul 2003.

3 Investiile straine directe in Romania in perioada 1990-2004 Atragerea investitiilor straine este o prioritate pentru orice guvern din Europa Centrala si de Est deoarece o crestere a investitiilor reprezinta a cresteer economica pentru tara respective.

31

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

3.1 Evolutia investitiilor straine directe in Romania prin comparatie cu tarile din Europa Centrala si de Est In 1990, companiile straine erau, practic, ca si inexistente in Europa Centrala si de Est (ECE). De la 3,5 miliarde dolari, in acel moment, stocul investitiilor straine directe (ISD) in zona celor zece tari care se pregatesc sa intre in UE (fie in 2004, fie in 2007, deci inclusiv Romania) a crescut la 135 miliarde dolari, la finele anului trecut. Ca pondere in PIB, de unde reprezentau doar 2% in 1990, ISD au ajuns azi la 32%, pe ansamblul zonei, ceea ce ilustreaza o crestere exploziva, peste performantele celor mai dinamice economii emergente din lume. In aceeasi privinta si pe acelasi interval, ISD au crescut de la 11% la 36% in Asia de Sud-Est (inclusiv China), de la 13% la 31% pe ansamblul tarilor in curs de dezvoltare si de la 4% la 11%, in economia globala. Ca efect direct, comertul exterior al tarilor din ECE s-a multiplicat (de circa zece ori, de pilda, pe relatia cu UE, in aceeasi perioada). In structura schimburilor economice, o dinamica accentuata au inregistrat patru domenii: echipamente, automobile, electronica si aparatura electrica. Deloc intamplator, multinationalele au o reprezentare covarsitoare in exporturile acestor sectoare: 90% pentru automobile si 60% pentru aparatura electrica, in cazul Cehiei, Ungariei si Poloniei. Proiectiile arata cresteri ale acestor cifre si pentru anii care vin. Distributia geografica a ISD este insa vadit neuniforma, in avantajul categoric al tarilor din Europa Centrala: Polonia (care a atras, ea singura 30% din ISD ale zonei), Cehia, Slovacia, Ungaria. Acelasi raport al ISD fata de PIB, calculat de data aceasta pe locuitor, evidentiaza o densitate inalta a investitiilor straine in Letonia (38%), Ungaria (42%), Estonia si Slovacia (cate 43%) si Cehia (57%). In economiile aflate insa foarte aproape de pragul saturatiei cu ISD, multinationalele pot spera, pentru urmatorii ani, sa-si majoreze vanzarile mai curand ca rezultat al cresterii economice decat ca urmare a noi influxuri de capital. Combinand doua metode de evaluare a potentialului investitional - cea care ia drept baza datele macroeconomice si cea care porneste de la cifrele de afaceri ale multinationalelor - Camera de Comert si Industrie din Paris a identificat trei categorii de tari in zona central-est-europeana: • Duetul central-european, reprezentat de Cehia si Ungaria, care au absorbit un volum mai mare de ISD decat capacitatea nominala a economiilor lor, ca urmare a ritmului foarte rapid al reformelor. • Polonia, aflata intr-o situatie similara, multinationalele care opereaza acolo, cu exceptia celor americane, avand deja investitii peste limitele teoretice ale economiei locale. • Slovacia, Romania si Bulgaria, care sunt creditate cu o crestere semnificativa in totalul investitiilor straine ce vor fi atrase in zona. Intr-o proiectie in care argumentele macroeconomice prevaleaza, Romania tinde sa devina chiar mai atractiva decat Ungaria sau Cehia. Nu la fel de optimista este insa evaluarea potentialului investitional al Romaniei pe baza variabilelor care exprima interesul multinationalelor. Acestea par sa fie descurajate de ritmul foarte lent in care tara noastra, ca si Bulgaria, parcurge distanta care o separa de UE. Daca in privinta volumului investitiile straine atrase Romania nu sta in acest moment prea stralucit, previziunile optimiste isi gasesc o prima confirmare in numarul

32

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE proiectelor care isi afla materializare in tara noastra. Din totalul celor 1.895 de proiecte de investitii, cate au fost inventariate in Europa in cursul anului trecut, Romaniei ii revine o cota de circa 3%, adica tot atatea cate au atras Polonia sau Irlanda. Bulgaria, la randu-i, a acumulat ceva mai putin de 2% din aceste proiecte, ceea ce o situeaza imediat dupa Austria, Turcia si Portugalia. Potrivit analistilor europeni, aceste tendinte se vor mentine in anii urmatori, inclusiv prin angajamente mai consistente ale investitorilor straini in Romania si Bulgaria. In cazul nostru, dovada stau planurile unor producatori importanti de componente auto din Germania, Italia, SUA, Japonia si Franta, precum si ale lanturilor comerciale Metro, Carrefour, Auchan si Marionnaud. Folosind datele OECD privind cifrele de afaceri ale multinationalelor din 24 de tari care opereaza in economiile europene (vestice si estice), Camera de Comert si Industrie din Paris a calculat potentialul de afaceri pentru acestea din urma, la nivelul anului 2000. Rezultatele releva ca, pentru firmele americane, Romania si Ungaria sunt locatii la fel de avantajoase ca si Irlanda ori Olanda. De asemenea, pentru companiile europene, zona central-estica este, prin dimensiunea pietelor, mai atractiva decat Japonia (dezavantajata de distanta) si decat tarile scandinave (date fiind costurile salariale). In ce priveste Romania, situata pe locurile 7-8 in ierarhia tarilor-gazda europene, ea ar trebui sa fie, cu foarte putine exceptii, locatia preferata de multinationale in zona noastra: • multinationalele din SUA care opereaza in Romania ar fi putut totaliza in 2000 o cifra de afaceri de circa 22 miliarde dolari (cu mult peste nivelul tuturor celorlalte tari din zona); • cele germane, peste 5 miliarde dolari (jumatate din volumul realizat in Polonia, dar tot atat cat se ruleaza in Olanda si Cehia); • cele franceze, aproape 2,5 miliarde dolari (asemenea Olandei si doar cu putin sub cifra Poloniei); • cele italiene, aproape un miliard de dolari (de peste doua ori mai putin decat realizeaza in Polonia si Marea Britanie, dar mai mult decat dublu fata de Cehia, Ungaria etc.). Tarile aflate in...tranzitie se afla de mai mult timp intr-o competitie pentru atragerea investitiilor straine. Din Europa Centrala si de Est castigatoarele sunt Ungaria, Polonia, Cehia si Slovacia, in timp ce in Romania si Bulgaria s-a investit mult mai putin. Cele patru tari au atras doua treimi din totalul investitiilor efectuate in ultimii 12 ani in statele est-europene. Romania si Bulgaria nu au reusit sa detina impreuna decat 10% din aceste fluxuri de capital. Directionarea investitiilor straine directe s-a facut spre tarile care se aflau in cea mai buna pozitie pentru aderarea la UE. Volumul investitiilor straine a crescut puternic dupa anuntarea, in 1994, a deciziei de extindere a UE, prin includerea tarilor din Europa Centrala si de Est. In ultimii 12 ani, Romania a atras investitii straine in valoare de aproape noua miliarde de dolari. Suma este incomparabil mai mica fata de tarile din regiune. De exemplu, Polonia a atras investitii de 38 de miliarde de dolari, Republica Ceha - 26 miliarde dolari, iar Rusia - 9,7 miliarde dolari. In primele sapte luni ale acestui an, volumul investitiilor s-a cifrat la aproape 800 milioane de dolari, ceea ce inseamna ca valoarea intregului an se va situa in jurul mediei inregistrate in ultimii trei ani: un miliard de dolari. De remarcat ca topul celor mai mari investitii, dupa tarile de origine, este practic neschimbat din 1997: Olanda, Germania, Statele Unite, Franta, Austria si Italia.

33

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE Investitiile straine efectuate in economia romaneasca sunt direct legate de procesul de privatizare. Asa numitele investitii „greenfield“, realizate de la zero, pentru Romania sunt practic inexistente, mai ales in domeniul productiei industriale.

3.2 Principalele investitii in Romania Franta este tara cu investitii majore in Romania: Orange Romania Operatorul de telefonie mobila Orange Romania se califica drept unul dintre cei mai importanti investitori in Romania, cu investitii de 710 milioane de euro, realizate intre 1997 si 2002. Mai in gluma, mai in serios, Orange era intr-un fel obligata sa realizeze aceste investitii. Telefonia mobila este genul de afacere in care daca nu investesti suficient, degeaba investesti. Initial, Orange, a fost nevoita sa bage milioane de dolari in extinderea retelei pentru a obtine o acoperire nationala. Acum, cand compania a ajuns sa acopere 96% din populatia tarii si 77% din teritoriul Romaniei, investitiile se canalizeaza catre o alta tinta: cresterea performantelor retelei. In conditiile in care reteaua este folosita de peste 2,5 milioane de utilizatori, iar complexitatea aplicatiilor creste in continuu, este clar ca infrastructura initiala nu mai poate face fata. Din acest motiv, operatorul de telefonie a investit in 2003, 90 de milioane de dolari. ,,In acest moment investitiile se fac in modernizarea retelei, in solutii de securitate si noi servicii,,, declara Bernard Moscheni, directorul general al Orange Romania. In continuare, Moscheni promite investitii anuale de 70-80 milioane de dolari. ,,Banii vor veni din resurse proprii pentru ca am reusit sa ne crestem profitul si am ajuns la un cash flow pozitiv,,, spune Bernard Moscheni. Pana acum, Orange s-a dezvoltat pe baza creditelor obtinute de la Banca Mondiala, in valoare totala de 210 milioane de dolari. Compania mai are de rambursat 100 de milioane de dolari, datoria urmand sa scada la 80 de milioane de dolari pana la sfarsitul anului. Independenta pe care Orange Romania a castigat-o fata de actionarul majoritar, France Telecom, este extrem de importanta, in conditiile in care compania-mama se confrunta cu serioase probleme financiare, generate de creditele uriase contractate pentru implementarea retelelor de generatia a treia. Investitia grupului Lafarge Suma investita la Romcim in decurs de peste cinci ani depaseste 250 milioane dolari. In noiembrie 1997, Grupul Lafarge a achizitionat pachetul majoritar de actiuni la cel mai important producator roman de ciment, Romcim SA. Dupa un an, Lafarge isi majoreaza participatia la 92%, iar in luna aprilie 2003 a derulat o oferta de preluare (ajungand sa detina 99,4% din actiuni) pentru delistarea companiei de pe piata de capital. 34

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE Chiar daca piata romaneasca a constructiilor a ramas mult timp sub nivelul de dezvoltare din statele europene (un consum mediu anual de numai 200 kg de ciment pe cap de locuitor, fata de peste 300 kg in majoritatea statelor europene sau 1.000 kg in Spania), vanzarile din Romania au justificat in timp investitia. Perspectivele sunt si mai optimiste, in coonditiile in care dezvoltarea creditului ipotecar va stimula constructiile. Potrivit unui comunicat al grupului Lafarge, vanzarile pe anul 2002 au crescut cu 6,7%, pana la 14,61 miliarde de euro, la aceasta performanta contribuind mai ales divizia de ciment, prin rezultatele obtinute in Europa de Est si, cu precadere, in Romania. Lafarge este prezent in tara noastra prin fabricile de ciment de la Medgidia, Targu Jiu si Hoghiz, uzina de ipsos de la Aghires si fabrica de placi ghipscarton, controlata in parteneriat cu societatea Arcom. Grupul Lafarge are un singur competitor foarte puternic pe piata romaneasca: Heidelberger Cement, care, dupa preluarea fabricii de ciment Romcif Fieni, si-a majorat cota de piata de la aproximativ 20% la peste 35%. De cativa ani, investitiile grupului francez in Romania se indreapta in special catre proiecte de modernizare tehnologica si protectia mediului, acestea fiind si directiile ce vor fi urmate in viitor. Pana acum, sumele investite pentru protectia mediului si modernizare tehnologica au depasit 120 milioane de dolari.

Societe Generale a dezvoltat BRD Jumatate din investitiile straine in banci au fost facute de Societe Generale. Un singur mare investitor francez a intrat si s-a mentinut pana in prezent in sistemul bancar romanesc. Mai multi la numar, colegii austrieci, germani, greci sau turci reusesc, insa doar impreuna, sa insumeze investitia totala a acestuia. Din martie 1999, cand a preluat pachetul majoritar de actiuni al Bancii Romane pentru Dezvoltare (BRD), cea de-a doua banca din tara ca marime dupa BCR, Societe Generale a mentinut institutia pe primul loc intre bancile private. Activele bancii au crescut de la 23.481 miliarde de lei in 1999, la 63.889 miliarde de lei in 2002. Profitul net s-a majorat de la 766 miliarde de lei la 2.251 miliarde de lei, iar numarul de clienti a crescut de peste doua ori, de la 600.000 la 1,4 milioane. ,,Investitia SocGen in Romania se masoara mai intai in bani, pentru ca am cumparat BRD cu 200 milioane de dolari si am investit inca 200 milioane de dolari. Se masoara, de asemenea, in transferul de experienta si se mai masoara in programe de formare profesionala,,, spune Patrick Gelin, director general al BRD. Anul trecut, investitiile bancii s-au orientat in trei directii: reorganizarea retelei de unitati, compusa azi din 20 de centre regionale si o sucursala pentru relatia cu marii clienti, centralizarea si modernizarea informaticii si constructia unui nou sediu, care este cea mai mare cladire din Bucuresti. Pentru viitor, BRD urmareste imbunatatirea cotei de piata (20% in prezent), dezvoltarea unor produse mai diversificate si inovatoare, fiind vizata zona finantarilor specializate, fidelizarea clientelei tinere si a celei instarite. Carrefour

35

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE Carrefour vrea sa ajunga la 20 de hipermarketuri astfel incat investitiile vor continua in urmatorii 15 ani. In urma cu doi ani, grupurile franceze Carrefour si Hyparlo (reunite intr-un joint venture 50%-50%, Hiproma SA) deschideau in Romania primul hipermarket Carrefour. Succesul mega-magazinului din Militari (intregul centru ocupa 15 hectare) a facut ca la putin timp sa fie puse pietrele de temelie pentru inca doua, numai in Bucuresti: Orhideea (pe malul Dambovitei, in zona Grozavesti), care s-a deschis pe 24 septembrie 2003, si Colentina, care s-a deschis la inceputul anului. ,,Investitia Carrefour in momentul de fata se ridica la 100 de milioane de euro, pentru Militari, Orhideea si Colentina. Pe langa cele doua magazine aflate deja in faza de constructie, vom incepe lucrarile la cel de-al patrulea hipermarket, aflat la Brasov,,, spune Francois Oliver, director executiv Carrefour Romania. Pe termen mediu, planurile investitionale vizeaza realizarea a inca doua proiecte in Bucuresti si a altora in orasele cu peste 200.000 de locuitori. ,,In 15 ani, Carrefour are in plan sa ajunga la aproximativ 20 de hipermarketuri in Romania,,, precizeaza Oliver, mentionand ca Romania este o tara importanta pentru compania sa, atat ca numar de locuitori, cat si ca potential de dezvoltare. In momentul de fata, Carrefour Romania are in jur de 800 de angajati. Personalul va creste la 1.400 de angajati, o data cu deschiderea celui de-al doilea centru si la 2.000 dupa ce va fi deschis si al treilea hipermarket. Pentru urmatorul hipermarket care isi va deschide portile in luna septembrie a anului in curs (Orhideea), investitia se ridica la 25 milioane de euro. 400 de locuri de munca temporare vor fi create in faza de constructie si 700 permanente in faza de exploatare. Noul centru comercial va avea o suprafata de 30.000 mp, incluzand, pe langa hipermarketul Carrefour (17.000 mp), o galerie comerciala de circa 8.000 mp care va gazdui in jur de 60 de magazine.

Renault a adus 300 de milioane de euro la Dacia Compania franceza a cumparat in septembrie 1999 fabrica pe care o cunostea inca din anii 60, cand la Pitesti se produceau sub licenta autovehicule Renault. Grupul Renault a decis, in momentul achizitiei, sa investeasca aproximativ 220 milioane de dolari pentru modernizarea subsidiarei intr-o perioada de cinci ani. Doua motivatii au existat atunci: transformarea Romaniei intr-un centru de dezvoltare a productiei de autovehicule pentru Europa Centrala si de Est si lansarea, la finele anului 2004, a modelului X 90, care sa reintareasca ,,ambitiile internationale,, ale uzinelor Dacia si rolul acestora in strategia de dezvoltare a grupului. ,,Pana in prezent au fost investite peste 300 de milioane de euro, fara a lua in calcul sumele asociate proiectului X 90,,, ne-a declarat Christian Esteve, directorul general al Automobile Dacia-Groupe Renault. Directorul general al Automobile Dacia-Groupe Renault este multumit si de vanzarile realizate pentru cel mai recent model - Solenza. ,,Cu Solenza ne-am batut propriile recorduri, din 1998,,, a declarat Christian Esteve la o recenta reuniune a oamenilor de afaceri francezi din Romania. Noul model va fi arma (nu foarte secreta) a grupului

36

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE Renault pe pietele central si est - europene si pe cele nord africane (Algeria, Tunisia, Maroc), unde legaturile franceze sunt inca puternice. Anul trecut, Dacia a vandut 53.000 de vehicule, cota de piata detinuta in Romania fiind de 50%. Pierderile au crescut la 86 milioane de euro in 2002. Totusi, veniturile sau majorat cu 13%, pana la 265 milioane de euro in acelasi an. Pana in anul 2004, investitiile facute de producatorul de autovehicule vor ajunge la aproximativ 356 de milioane de euro, sumele urmand sa fie directionate catre modernizarea facilitatilor industriale si a retelei de vanzari.

Investitiile americane directe in Romania Domeniile de prim interes pentru investitorii americani in Romania, asa cum reies ele din distributia companiilor care opereaza deja aici, sunt: bunuri de larg consum (Coca-Cola, Colgate Palmolive, Phillip Moriss, Kraft), telecomunicatii si tehnologia informatiei (Solectron, Cisco, Qualcomm), echipamente si componente (General Electric, Timken, Honeywell, Trinity). Investitii americane directe in Rmania in anul 2002 Compania Coca-Cola Qualcomm Phillip Morris Timken General Electric McDonald’s Procter & Gamble Citibank Precision Castparts Colgate Palmolive

Suma investita (milioane USD) 350 150 100 60 43 40 30 22 8 7,5

Alte investitii: 100 de milioane de dolari in urma caruia General Motorsva moderniza 57 de locomotive CFR-calarasi Amromco, in asociere cu Romgaz, a investit in cursul anului 2003 intre 30 si 40 de milioane de dolari, pentru exploatarea a 11 campuri de extractie a gazelor naturale, combustibilul urmand a fi apoi livrat pe piata interna, cu un pret reprezentand 80% din cel al gazelor de import. O alta companie americana, Forest Oil, a concesionat exploatari petroliere in Romania, la inceputul acestui an. General Electric va implementa pentru Transelectrica, in baza unui contract de 4,8 milioane de euro, finantat de Uniunea Europeana, un sistem de preluare, control si 37

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE procesare a datelor pentru centralele romanesti. Intr-o a doua faza, General Electric va moderniza sistemul de protectie tehnologica in trei centrale electrice, ca urmare a licitatiei castigate la inceputul lui 2003. Alte companii originare din SUA care au facut publice planurile lor de extindere, inclusiv prin noi investitii, sunt: Cisco, care in cei cinci ani de prezenta in Romania s-a impus cu o cota de 43% pe piata ISP, Whirlpool, Kraft, Hewlett Packard, si, nu in ultimul rand, Zapp Mobile. Avand firma americana Qualcomm ca actionar principal, Zapp va investi inca 50 de milioane de dolari in dezvoltare, dupa ce anul trecut a cheltuit aproape 60 milioane de dolari pentru infrastructura. Olanda Printre cele mai mari grupuri olandaze prezente pe plaiurile mioritice se numara ING, Philips, Unilever, Stork Fokker sau Shell. Dar foarte multi investitori olandezi sunt, de fapt, firme franceze, italiene, canadiene sau americane. Datorita unor beneficii de natura financiara si legislativa, sunt oameni de faceri care prefera sa-si inregistreze firmele ca fiind rezidente in olanda, si nu in tara lor de origine. Un exemplu in acest sens este societatea Italsofa Romania, care trece drept investitie olandeza, firma actionarului italian fiind inregistrata in Olanda. Germania Dupa nivelul capitalului social subscris la societatile comerciale, in valoare de 890 de milioane de dolari, investitorii germani ocupa locul al treilea. Numarul societatilor cu capital german inmatriculate in Romania depasea, la sfarsitul anului trecut, cifra de 10900, Germania fiid a doua tara, dupa Italia cu cele mai multe firme inregistrate in Romania. Statisticile arata ca cel mai bun an pentru investitorii germani a fost 1994, cand in Romania au fost infiintate peste 1600 de societati comerciale cu participare nemteasca. Investittorii sau orientat catre sectorul industrial, unde sunt inmatriculate 23% dintre societatile cu capital german. Alte domeniii sunt comertul cu ridicata(23%) comertul cu amanuntul (17%), serviciile profesionale(16%), transporturi(7%). Campaniile germane cele mai importante sunt Holcim, Continental Automotive Products, Praktiker, Linde gaz si Mondial SA.

3.3 Investitii in agricultura

Doriti sa investiti in agricultura si in productia de bunuri alimentare ? Puteti alege : Cumparati actiuni la societatile aflate in portofoliul care urmeaza a fi privatizat de Ministerul Agriculturii Alimentatiei si Padurilor.

38

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

Nr.Crt. Societatea Obiect de activitate Adresa Telefon, fax, e-mail 1. S.C. Agroindustriala Bucium S.A. Vitivinicol Zootehnie Iasi, Str. Fundac Plopii Fara Sot nr.18 (40)32 230999 (40)32 231517 [email protected] 2. S.C. Vinifruct Copou S.A. Viniviticol Cultura mare Iasi, Aleea M. Sadoveanu nr.39 (40)32 218269 (40)32 218268 [email protected]

3. S.C. Podgoria Copou S.A. Viniviticol Cultura mare Iasi, Aleea M. Sadoveanu nr.39 (40)32 272459 (40)32 272459 4. S.C. Deleni S.A. Zootehnie Comuna Deleni, jud. Iasi (40)32 720333

39

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE 5. S.C. Agromixt Iasi S.A. Viniviticol Cultura mare Zootehnie Sat V. Lupului jud. Iasi (40)32 253462 (40)32 253633 6. S.C. Agricola Miroslava S.A. Pomicultura Cultura mare Zootehnie Com. Miroslava, jud. Iasi (40)32 295600 (40)32 295550 7. S.C. Iasi Nord Popricani S.A. Cultura mare Zootehnie Com. Popricani, jud. Iasi (40)32 297144 (40)32 297239 8. S.C. Agrocom Strunga S.A. Cultura mare Zootehnie Pomicultura Com.Strunga, jud. Iasi (40)95 600370 9. SC Agricola S.A. Tg. Frumos Cultura mare Zootehnie Tg. Frumos, Str.Cuza Voda, nr.1 (40)32 710521 (40)32 710430

40

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE 10. S.C. Agroind Holboca S.A. Cultura mare Zootehnie Com. Holboca, jud. Iasi (40)32 298253 (40)32 298459 11. S.C. Selefer Iasi S.A. Legumicultura Sat. Dancu , jud. Iasi (40)32 293700 (40)32 293800 12. S.C. Acvares S.A. Piscicultura Iasi, Str. C.Negri nr.48 (40)32 221909 (40)32 218480 13. S.C. Pescaris S.A. Piscicultura Iasi, Str. M.Sturza nr.33 (40)32 132061 (40)32 126404 Participati la majorare de capital sau la asociere in participatiune la una dintre firmele : S.C. Cerealcom S.A. Iasi 1.Numele firmei , adresa , telefon , fax , E- mail: Iasi , strada Nicolae Gane , nr. 7 Telefon : 032/112970; telefax : 032/112380 Director General : Zinica Coman 2.Date generale: Domeniul de activitate: - Achizitionarea , prelucrarea , pastrarea si livrarea produselor cerealiere - Fabricarea produselor de morarit si panificatie - Prestari servicii catre terti Societatea nu este asociata pana in prezent cu nici un partener iar actionariatului apartine 100 % statului Roman.

41

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE 3.Obiectivul proiectului Infiintarea unei baze de agrement in cadrul bazei de receptie Valea Adanca pentru care exista proiect finalizat. Se au in vedere si alte proiecte ca : infiintarea unei ferme de pui, ferma de vaci si dezvoltarea unui complex zootehnic. 4.Date economice de baza - Capital social : 5.568 902 mii lei( in care nu este inclusa valoarea totala a terenurilor de 22 miliarde lei si diferenta din reevaluare de 68 miliarde lei ) - Cifra de afaceri : 0, 048 milioane dolari calculata la cursul mediu comunicat de BNR la nivelul anului 2000 - Numar de salariati: 90 5.Valoarea estimata a proiectului ( exprimata in milioane de dolari ): depinde de proiect. - Necesar total de finantare din care : finantare de la partener strain: 80 % din valoarea estimativa a proiectului si 20 % fonduri proprii.

S.C. Agroindustriala Bucium S.A. Iasi 1.Numele firmei , adresa , telefon , fax , E- mail: S.C. Agroindustriala Bucium S.A Iasi, strada Fundac Plopii fara Sot, nr. 18-22 Telefon: 032/230999, Fax :032/231517 E- mail: [email protected] Director General : Eugen Sandu 2.Date generale: Domeniul de activitate si a profilul de productie: - Viticultura - cultivarea vitei de vie nobile - Pomicultura - plantatii pomicole (mar, par, cires, visin ,prun , gutui) - Cultura cerealelor , plantelor tehnice si a plantelor furajere - Cresterea taurinelor - Industrializarea vinului si a laptelui - Activitatea de turism si alimentatie publica - Activitate de import - export Societatea nu este asociata cu nici un partener. Structura actionariatului : - Ministerul Agriculturii , Alimentatiei si Padurilor = 99,90% - Administratorul unic = 0,1 % 3.Obiectivul proiectului: Dotari necesare pentru Combinatul de vinificatie : Masina de spalat sticle Filtru Dello Tofala, Instalatie de detartrare Alfa - Laval , Masina de timbrat 4.Date economice de baza -Capital social: 18. 617 miliarde lei - Cifra de afaceri: 2,8 milioane USD calculata la cursul mediu comunicat de BNR la nivelul anului 2000 . - Numar de salariati: 318

42

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE 5.Valoarea estimata a proiectului ( exprimata in milioane de dolari ) Necesar total de finantare : 0, 3 milioane USD din care ; finantare de la partener strain 0,3 milioane USD .

S.C. Vitalef S.A. Iasi 1.Numele firmei , adresa , telefon , fax , E- mail: S.C. Vitalef S.A. Iasi Iasi, bulevardul Chimiei nr.12 Telefon : 032/133201, fax : 032/233635 E- mail : [email protected] Director General : Eugen Benea 2.Date generale: Domeniul de activitate si profilul de productie. - industrializarea legumelor si a fructelor si comercializarea en gros si cu amanuntul a produselor proprii si a altor produse alimentare si nealimentare prin magazine proprii si prin alte magazine. - Unitatea nu are asocieri cu alte companii comerciale Structura actionariatului se prezinta astfel : APAPS(FPS 91,72 Ppm 8,27 Director General 0,01 3.Obiectivul proiectului Modernizarea liniei de conserve de legume si fructe prin introducerea in fluxul tehnologic de : - Dispozitiv de dozare a produselor - Dispozitiv de inchidere automata a borcanelor tip Twist - off - Masina de scos samburi din cirese si visine 4.Date economice de baza - Capital social : 23,98 miliarde lei - Cifra de afaceri : 0,835 milioane USD calculata la cursul mediu comunicat de BNR la nivelul anului 2000 - Numar de salariati:130 5.Valoarea estimata a proiectului: 0,300 milioane USD Necesar total de finantare: 0,200 milioane USD de la partener strain si 0,100 milioane USD finantare proprie . Societatea este in cautarea unui partener interesat de o majorare de capital.

Statiunea de Cercetare si Productie Viti- Vinicola Iasi 1.Numele firmei, adresa, telefon, fax, E- mail: Statiunea de Cercetare si Productie Viti- Vinicola Iasi Iasi, Aleea Mihail Sadoveanu , nr. 49 Telefon 032/219500, fax : 032/210774

43

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE E- mail: [email protected] Director General : Gabriel Popescu 2.Date generale: Domeniul de activitate si profilul de productie: cercetare si productie in domeniul viti vinicol, creare de soiuri noi , elite clonale valoroase de material saditor , operatiuni de comert interior si exterior. 3.Obiectivul proiectului: Modernizarea combinatului de vinificatie prin dotarea acestuia cu instalatii de prelucrarea strugurilor , fermentarea dirijata / si la temperaturi controlate a musturilor , instalatie de imbuteliere sub perna de gaz inert. Avem elaborate studii de realizare a proiectului, 4.Date economice de baza - Capital social: 1,077 miliarde lei - Cifra de afaceri : 0,300 milioane USD calculata la cursul mediu comunicat de BNR la nivelul anului 2000 - Numar de salariati: 112 5.Valoarea estimata a proiectului:1,1 milioane de dolari din care finantare proprie 0,1 milioane USD si 1,0 milioane USD, finantare de la partener strain. Pentru realizarea proiectului, suntem interesati de asociere in participatiune cu parteneri externi sau interni, capabili sa sustina o asemenea investitie.

S.C. Erste S.R.L. 1.Numele firmei, adresa, telefon , fax, E- mail: S.C.Erste S.R.L. Iasi, Strada IL Cargiale, nr. 9 Punct de lucru : Comuna Dumesti, judetul Iasi Telefax 032/214071; 092/242443 Administrator: Cazan Noris 2.Date generale; Obiectul de activitate: - Morarit - Prestari de servicii - Service agricol Unic asociat 3.Obiectivul proiectului: Extinderea activitatilor de prestari servicii in agricultura si a service - ului agricol, comercializare utilaje agricole, productie zootehnica. 4.Date economice de baza - Capital social: 0,400 miliarde lei - Cifra de afaceri : 0,100 milioane USD calculati la cursul mediu comunicat de BNR la nivelul anului 2000 - Numar de salariati: 9 5.Valoarea estimata a proiectului :0,400 milioane de dolari din care finantare proprie 0,200 milioane USD si 0,200 milioane USD , finantare de la partener strain / proiect de finantare .

44

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE Pentru realizarea proiectului , suntem interesati de un joint venture sau finantare in cadrul unui proiect sau asociere in participatiune.

S.C.Vinifruct Copou S.A. 1.Numele firmei, adresa, telefon , fax, E- mail S.C.Vinifruct Copou S.A. Iasi, Aleea Mihail Sadoveanu , nr. 39 Telefax: 032/218269; 092/242443 E- mail: [email protected] Director General: Constantin Laiu 2.Date generale; Obiectul de activitate: - Producerea , industrializarea si comercializarea produselor agrozootehnice - Prestari servicii - Import -export S.C. Vinifruct Copou S.A. nu este asociata cu alte companii comerciale. Capital social total = 2.037.600 mii lei din care : MAAP = 36,92% SIF Moldova = 36,35 % Actionari si locatori =24,54 % Membrii Asociatiei salariatilor =3,19% 3.Obiectivul proiectului : a) Dotarea cu o linie completa de imbuteliere a vinurilor, capacitate 2000 butelii /schimb. b) Plantarea a 50 ha de vie si a 50 ha de livada in zona Raducaneni. 4.Date economice de baza - Capital social: 2,037 miliarde lei - Cifra de afaceri : 0,400 milioane USD calculati la cursul mediu comunicat de BNR la nivelul anului 2000 - Numar de salariati: 61 5.Valoarea estimata a proiectului: 1,1 milioane de dolari din care 1,1 milioane USD , finantare de la partener strain. Pentru linia de imbuteliere vinuri optam pentru varianta leassing iar pentru plantarea a 50 ha de vie pentru o asociere in participatiune.

S.C. Legume S.A. Pascani 1.Numele firmei, adresa, telefon , fax, E- mail: S.C.Legume S.A. Pascani Pascani, strada Avram Iancu nr.130 A Telefon : 032/762584

45

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE Fax : 032/765836 Director General : Jitaru Mihai 2.Date generale; Obiectul de activitate: - Productia de legume , cartofi, cereale in sere reci si solarii si de furaje in culturi neprotejate. Suprafetele sunt irigate in intregime. - Comercializare en gros si en detail Societatea nu este asociata cu alte companii comerciale. Capital social este 100% privat . 3.Obiectivul proiectului: Obtinerea legumelor in sere irigate prin picurare. 4.Date economice de baza - Capital social: 0,5 miliarde lei - Cifra de afaceri : 0,200 milioane USD calculati la cursul mediu comunicat de BNR la nivelul anului 2000 - Numar de salariati: 54 5.Valoarea estimata a proiectului: 0,040 milioane de dolari din care 0,025 milioane USD , finantare de la partener strain. Societatea este interesata de un gasirea unui asociat in participatiune pentru finantarea proiectului. Cumparati sau inchiriati active: S.C. Lactis S.A. Iasi Iasi, Bulevardul Metalurgiei, nr. 8. Telefon : (40) 32 13 25 55 Fax: (40) 32 13 0487 Persoana de Contact: Director tehnic, Maria Micu Suprafata totala : 105.000 m2 situati in comunele Bosia, Trifesti , Scheia, Dumesti, Ceplenita. Facilitati : apa curenta, curent electric, linie telefonica Conditii: a) inchiriere: tarif:1 USD / m2 perioada minima: 1 an b)vanzare: prin licitatie publica deschisa taxa de participare:150.000 lei garantie: 5 % din valoarea activului

Creditarea in agricultura Publicat in "Reforma Agrara" Nr. 4 2002 Una din problemele principale ale intreprinderilor agricole din mediul rural este lipsa mijloacelor financiare necesare pentru dezvoltarea lor. Promovarea continua a politicilor de creditare in mediul rural este o modalitate de solutionare a acestei probleme la etapa actuala.

46

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE In contextul analizei creditelor acordate economiei nationale in anul 2001, creditele acordate agriculturii si industriei alimentare constituie circa 27,4% din structura creditelor pe ramuri, in valoare absoluta reprezentand 850,5 mil. lei. Trebuie de mentionat ca, in anul 2001 bancile au fost mai active in cea ce priveste creditarea sectorului agricol comparativ cu anul 2000 (637,0 mil. lei). Creditele comerciale oferite sectorului agroalimentar in 2001 de catre bancile comerciale Bancile comerciale 1 Agroindbank 2 Victoriabank 3 Moldindconbank 4 Universalbank 5 Banca Sociala 6 Mobiasbank 7 Banca de Economii 8 Investprivatbank 9 Fincombank 10 BCR 11 Unibank 12 Comertbank Total

Suma totala, mil lei 479,70 100,02 89,90 54,86 53,60 49,33 6,60 5,95 3,40 3,40 2,55 1,20 850,50

% din total 56,40% 11,76% 10,57% 6,45% 6,30% 5,80% 0,78% 0,70% 0,40% 0,40% 0,30% 0,14% 100,00%

Creditele oferite sectorului privat din republica provin de cele mai multe ori din doua surse de baza: Banci comerciale; Institutii financiare ne-bancare. Bancile comerciale In prezent exista 16 banci comerciale care opereaza in sectorul bancar. Evaluand importanta fiecarei banci in creditarea totala a agriculturii si industriei alimentare, se pare ca banca dominanta este Moldova - Agroindbank, care in prezent detine circa 1/3 din portofoliul sau in sectorul agroalimentar. Rata dobanzii la creditele acordate businessului rural de catre Moldova -Agroindbank variaza de la 14 - 21% in dependenta de liniile de creditare promovate cu diferite organizatii straine si locale. Victoriabank acorda credite agentilor economici din mediul rural la o rata a dobanzii de la 15-21% anual; Universalbank - 21-23% anual; Alte banci comerciale acorda credite businessului rural la o rata medie a dobanzii anuale de 14-25%. 47

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE Institutiile financiare ne-bancare In Republica Moldova activeaza de asemenea si institutii financiare ne-bancare, care ofera suport financiar sectorului agricol, cum ar fi: Corporatia de Finantare Rurala asigura accesul fermierilor ti antreprenorilor rurali la serviciile financiare la sate. CFR acorda imprumuturi in primul rand asociatiilor de economii si imprumut la o rata a dobanzii de 15-16% anual. Micro Entreprise Credit (MEC) Moldova este o companie financiara internationala, specializata in creditarea micului business. Sumele creditelor variaza intre 100 si 100 mii USD sau EURO. Rata dobanzii este de 1,16% -2,3% pe luna (in dependenta de suma/tipul creditului/ conditii). Proiectul de Finantare Rurala si Dezvoltare a Intreprinderilor Mici (PFRDIM) realizat de Guvernul Republici Moldova si a Fondului International pentru Dezvoltarea Agricola (FIDA) ofera credite pentru dezvoltarea intreprinderilor mici din spatiul rural. Suma maxima a unui credit este de 30 mii dolari SUA. Rata dobanzii de 14% anual. Proiectul de Servicii si Investitii Rurale (PSIR) a fost initiat de catre Banca Mondiala pentru a stimula dezvoltarea finantarii in agricultura. Rata dobanzii pentru creditele acordate pe liniile de creditare a PSIR este in mediu 15% anual. Din septembrie prin programul SAPARD se va finanta sectorul

privat din agricultura Daca pina acum prin programul SAPARD, finantat de Uniunea Europeana, au avut acces la sume nerambursabile doar consiliile locale si persoanele juridice (indiferent daca erau private sau de stat), din septembrie vor fi operationale doua noi masuri care vizeaza finantarea sectorului privat din agricultura, la care vor avea acces si persoanele fizice. Pentru acest an, sint alocate 78,54 milioane de euro, din care 46,858 milioane pentru masura 3.1. – "Investitii in exploatatii agricole", iar 31,682 milioane pentru masura 3.4. – "Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice care sa genereze activitati multiple si venituri alternative". Partea proasta este ca cei care vor sa obtina fonduri nerambursabile trebuie sa contribuie cu 50 la suta din valoarea proiectului, intrucit UE si statul roman suporta numai jumatate din costul proiectului. De asemenea, solicitantul trebuie sa faca dovada ca dispune de bani. "Tocmai in vederea lansarii acestor masuri, pe 7 si 8 august, la Botosani a avut loc o instruire a personalului de la serviciile tehnice delegate din cadrul directiilor agricole din toate judetele Regiunii de Dezvoltare Nord-Est. Cei care vor sa participe la licitatie gasesc la noi ghidul solicitantului, dupa care se poate face proiectul", ne-a spus ing. Gheorghe Cojoc, seful Serviciului tehnic delegat pentru verificarea proiectelor din punct de vedere tehnic, din cadrul Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Iasi. • Intre 10.000 si 500.000 de euro pentru proiecte vizind investitii in exploatatii agricole In ceea ce priveste masura 3.1. – "Investitii in exploatatiile agricole", valoarea minima a proiectelor trebui sa fie de 10.000 de euro, iar maxima de 500.000 de euro. Banii se aloca atit pentru ferme de productie vegetala, cit si animala, iar beneficiarii pot fi producatorii agricoli individuali, asociatiile agricole familiale, societati agricole private, societati comerciale agricole private, care sa nu aiba pierderi financiare sau datorii la bugetul de

48

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE stat, sa certifice ca au bani pentru cofinantare si sa fie proprietari de terenuri sau sa aiba contracte de arendare sau concesionare pe o perioada de 5-10 ani. Cei care se orienteaza catre sectorul vegetal pot obtine fonduri pentru achizitionarea de tractoare, combine, masini, instalatii, echipamente agricole, realizarea de plantatii viticole si pomicole, investitii in modernizarea cladirilor, alimentarea cu apa, energie, canalizare, constructii pentru gospodaria agricola, modernizarea si construirea de sere, cu centrale termice proprii. Pentru sectorul zootehnic finantarea se acorda pentru achizitionarea de animale si pasari, precum si pentru modernizarea si construirea fermelor de crestere a animalelor. Pentru producatorii individuali achizitia este limitata la 6 bovine, 20 de scroafe, 200 de oi; pentru asociatiile familiale – 15 bovine, 50 de scroafe si 300 de oi, iar pentru societatile agricole – 35 de bovine, 170 de scroafe, 1.400 de oi. • Masura 3.4 urmareste diversificarea activitatilor din mediul rural Pentru masura 3.4. – "Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice care sa genereze activitati multiple si venituri alternative", pot face proiecte agricultorii si/sau proprietarii de paduri si/sau acvacultorii persoane fizice, asociatiile familiale inregistrate, asociatiile si grupurile de producatori, societatile comerciale suta la suta private. Vor fi finantate proiectele a caror valoare totala eligibila este cuprinsa intre 5.000 si 200.000 de euro. Proiectele pot viza serviciile agricole, turismul rural, ecoturismul, activitatile mestesugaresti (achizitionarea de echipamente, crearea si extinderea unor unitati mestesugaresti, infiintarea de plantatii de rachita, construirea sau modernizarea unor ateliere de prelucrare a lemnului, obiecte de artizanat, ceramica, croitorie, broderie, tricotaje, fierarie, prelucrare piei, papura si rachita), precum si acvacultura si pescuitul. In acvacultura se pot obtine finantari pentru infiintarea si modernizarea de ferme piscicole, lucrari de intretinere a amenajarilor piscicole, constructii de spatii si utilaje, achizitii de instalatii, unelte de pescuit si ambarcatiuni, achizitionarea de material biologic. De asemenea, se acorda granturi si in sericicultura pentru infiintarea si extinderea plantatiilor de duzi, achizitionarea de echipamente pentru cresterea viermilor de matase, achizitionare de echipamente pentru camerele de uscare. Nu a fost uitata nici apicultura, putindu-se obtine fonduri pentru constructii pentru depozitare, procesare, ambalare, achizitionarea de matci selectionate, de stupi (minimum 20), de familii de albine, de mijloace de transport specializate pentru stupi si echipament de analiza pentru calitatea mierii. Si cultivatorii de ciuperci pot obtine bani europeni cu care sa achizitioneze material biologic, echipamente pentru prepararea compostului si platforme, iar ciupercaria trebuie sa aiba minimum 30 mp de cultura.

49

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE Programul SAPARD vizeaza si infiintarea de culturi de arbusti fructiferi (minimum 0,5 ha) – capsun, coacaz, zmeur, afin, catina, culturi de plante medicinale, infiintare de pepiniere pentru arbusti fructiferi si plante medicinale, construirea sau amenajarea de spatii de depozitare, uscare, conditionare, ambalare si refrigerare a fructelor de padure. • Experiente utile si probleme de nerezolvat Desi greu de accesat, o parte din fondurile externe au fost alocate unor programe derulate la primele masuri din programul SAPARD (1.1 sau 2.1), experiente utile fiind acumulate de agentii economici si autoritatile locale din Suceava si Vaslui. Totusi, chiar daca s-au atras fonduri externe, in majoritatea proiectelor aprobate au fost probleme, care ar putea fi intilnite si in incercarile de accesare a finantarii pentru masurile 3.1 si 3.4. La Suceava s-a reusit atragerea unor finantari externe in valoare de 7,2 milioane de euro prin aprobarea a cinci proiecte (doua pentru investitii si trei pentru modernizari) la masura 1.1 a programului, privind "Imbunatatirea procesarii produselor agricole si piscicole". Aproape doua milioane de euro a investit La Dorna cheese Vatra Dornei, intr-o fabrica noua de producere a brinzei de vaci de tip "Cotage". Circa 2 miliarde de lei s-a incumetat sa solicite si Dorna Agri, pentru o noua unitate de fabricare a brinzei de tip "Philadelphia". Modernizari de aproximativ 2 miliarde de lei fac Dorna Brinzeturi Vatra Dornei, Raraul Cimpulung Moldovenesc si Pro Putna. "Sintem primii pe tara la proiectele SAPARD adjudecate la masura 1.1, insa cei care vor sa faca investitii au si probleme. Un mare dezavantaj este lipsa de experienta a agentilor economici in privinta colaborarii cu institutiile bancare sau inexistenta unor specialisti care sa realizeze studii de fezabilitate, iar alte piedici apar prin limitarea programului la spatiul rural", ne-a spus dl Atanasa Nistor, directorul executiv al DADR Suceava. La Vaslui, s-au obtinut finantari pentru 34 dintre cele 35 de proiecte depuse pentru masura 2.1 a programului SAPARD –"Dezvoltarea infrastructurii rurale". Dupa numarul proiectelor aprobate, Vasluiul ocupa locul 10 pe tara, valoarea finantarii fiind de 1.000 de miliarde de lei. 31 dintre proiectele aprobate vizeaza amenajarea unor drumuri, unul presupune realizarea unei retele de alimentare cu apa potabila, iar prin alte doua se vor construi statii de epurare si canalizari. Si aici, o mare problema o reprezinta asigurarea cofinantarii, pentru ca este necesara participarea consiliilor locale cu 20 la suta din valoarea lucrarilor. CJ Vaslui a alocat 14 miliarde de lei pentru cofinantare, suma fiind suficienta doar pentru trei proiecte. Solutia preconizata este imprumutarea de fonduri suplimentare, sub tutela CJ. ••• Agentia SAPARD a lansat zilele trecute ghidurile solicitantilor pentru masurile 3.1 si 3.4, fiind facuta astfel lansarea oficiala a licitatiilor de proiecte pentru "Investitii in exploatatiile agricole" si "Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice care sa genereze activitati multiple si venituri alternative". Odata depuse cererile de finantare in cadrul acestor masuri, birourile regionale ale agentiei (pentru RDNER – Biroul 1 Nord-

50

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE Est cu sediul la Iasi) vor verifica tehnic si procedural proiectele intocmite, iar abia dupa incheierea acestei etape se vor acorda fondurile necesare. (ASIS)

3.4 Investitii in turism

Zonele considerate strategice de catre minister pentru investitiile in turism sunt: litoralul si Delta Dunarii, zona Maramuresului, zona delimitata de Ploiesti, Targu Mures, Bradet (Arges) si Campulung. In aceste zone vor fi amplasate si principalele proiecte sustinute de minister: Dracula Land, statiunea Europa si zona de schi Azuga-Predeal. Parcul dedicat lui Dracula va costa 60 milioane euro, construirea de la zero a unei noi statiuni pe litoral ajunge la 800 milioane euro, iar pentru dezvoltarea zonei de schi este nevoie de numai 30 milioane euro. Primul care se va concretiza este Dracula Land, de care s-au aratat interesate companii din Germania, Franta, Italia, SUA. Dracula Land contine de fapt trei proiecte: un parc de distractii, un institut cultural si un proiect deocamdata secret. Desi pentru amplasament au fost avansate mai multe variante - Bran-Moeciu, Pasul Tihutei, Targoviste, Poienari si Sighisoara - cele mai multe sanse le are orasul Sighisoara, singurul asociat cu personajul Dracula intr-un documentar despre Romania realizat si difuzat pe canalul Discovery.

Industria hoteliera In anul 2003 peste 200 milioane USD au investiti in industria hoteliera. Segmentul hotelurilor de trei stele destinate turismului de afaceri va cunoaste o expansiune puternica, Valea Prahovei va deveni o zona de lux, iar litoralul va avea parte de investitii semnificative ca urmare a privatizarii majoritatii hotelurilor. In intervalul 2001-2002 investitiile in domeniul hotelier s-au ridicat la peste 100 milioane de dolari, fiind construite 41 de hoteluri noi, in timp ce 12 unitati au fost modernizate. Cele 41 de unitati de cazare noi totalizeaza 2.344 locuri de cazare, iar cele 12 hoteluri modernizate insumeaza 2.267 locuri de cazare. Cu alte cuvinte, s-au construit hoteluri de capacitate mica si au fost renovate unitati mari. Fenomenul va continua si anul acesta. Pentru hoteluri, 2003 inseamna, in primul rand, investitii pentru reabilitare si modernizare, absolut necesare pentru mentinerea ritmului de crestere al sectorului. Mihai Rajnita, secretar general al Federatiei Industriei Hoteliere din Romania, estimeaza ca valoarea totala a investitiilor din 2003 va depasi 200 milioane de dolari. Astfel, hotelul Bucuresti(4 stele) din Capitala (448 camere) a fost inchis la sfarsitul lunii decembrie 2002 in vederea demararii lucrarilor de modernizare si renovare, valoarea totala a investitiei fiind estimata la peste zece milioane de dolari. De asemenea, hotelul Ambasador(3 stele-214 camere) se va inchide pentru renovare. Pe de alta parte, in fenruarie a.c. s-a redeschis hotelului 51

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE Dorobanti (289 camere), sub umbrela lantului Howard Johnson. „Calitatea serviciilor din industria hoteliera va creste cu siguranta, ca urmare a privatizarii a 90% din societatile de pe litoral si a aparitiei unui numar mare de pensiuni in toata tara, apreciaza Cornel Gaina, presedintele Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism. Lucian Boronea, vicepresedintele Romanian Convention Bureau spune in plus ca: „Anul acesta va avea loc o consolidare a pietei, in sensul ca agentiile mici vor disparea, iar concurenta se va inteti. Pe de alta parte, marile companii isi vor reduce bugetele de calatorii, iar in alegerea partenerilor probabil ca va avea intaietate tariful, nu calitatea serviciilor,,. Pe de alta parte, „Segmentul hotelier de trei stele va cunoaste o evolutie pozitiva, care se va regasi si in rezultatele financiare ale hotelului Ibis,,, precizeaza Ioan David, directorul hotelului. Doi noi actori isi vor face aparitia pe piata. Atat SIF Transilvania, cat si Unita Turism au anuntat ca hotelurile pe care le controleaza vor fuziona, formand doua mari lanturi hoteliere. „In lant vor fi incluse circa 60 de hoteluri de pe litoral, iar scopul crearii acestui lant este relansarea turismului de masa. Ele vor fi destinate celor care nu isi permit sa cheltuiasca 100 de euro pe zi pe camera, ci doar 20-30,,, a precizat Mihai Fercala, presedintele SIF Transilvania. La randul sau, compania Unita Turism va uni cele 14 societati hoteliere la care este actionar majoritar intr-un holding. „Un singur consiliu de administratie,un singur buget, o singura companie. Afacerea va fi mult mai usor de condus cand nu vom avea de inmultit toate acestea cu 14,,, afirma Joseph Goschy, presedintele Unita Turism. Societatea insumeaza aproximativ 5.000 de locuri de cazare, de doua ori mai mult decat are lantul Continental, singurul care activeaza pe piata in prezent. Radu Enache, presedintele lantului Continental, este convins ca turismul de afaceri va inregistra o crestere semnificativa, crestere care ar putea fi afectata negativ de un eventual razboi in Irak. Influente negative va avea asupra turismului si fiscalitatea excesiva, mai ales ca de anul acesta impozitul pe profit pe veniturile din export s-a dublat, de la 6% la 12,5%, iar anul viitor va ajunge la 25%. Industria hoteliera din Romania evolueaza pe aceeasi lungime de unda ca industria hoteliera europeana. In ultimii cinci ani, hotelurile mici, denumite si „boutique hotel,,, au avut o evolutie exploziva. Conform unui studiu realizat anul trecut de PricewaterhouseCoopers, numarul acestor hoteluri a crescut in ultimii cinci ani cu 140%, iar pana in 2007 se va inregistra o majorare cu 85% a acestei cifre. Investitii majore Continental - 17 milioane USD vor fi investiti pentru deschiderea a trei hoteluri de trei stele: la Constanta, la Sibiu (modernizarea hotelului Bulevard) si la Bucuresti (al doilea hotel Ibis). Ana Hotels - Va investi 15 milioane USD in amenajarea si modernizarea hotelurilor Europa si Astoria din statiunea Eforie Nord, lucrarile urmand sa fie incheiate in luna mai a.c. SIF Transilvania - 20 milioane USD vor fi investiti in societati de pe litoral unde este actionar majoritar. Unita Turism - Va investi patru milioane USD in hotelurile pe care le detine pe litoral.

52

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE Agentia de turism Marshal - va investi zece milioane USD intr-un hotel de cinci stele, care va fi amplasat in apropiere de Piata Victoriei, lucrarile fiind programate sa inceapa in luna martie. Accor - Intre 25 si 35 milioane USD vor fi investiti intr-un hotel de patru stele care va purta marca Novotel si va fi situat pe Calea Victoriei, vizavi de hotelul Continental. Dupa o investitie de 30 de milioane de dolari si aproape trei ani de munca, fostul hotel Dorobanti, actual Howard Johnson Grand Plaza, si-a deschis portile din nou in februarie a.c. Nu va asteptati la conditii obisnuite in fostul hotel Dorobanti, unitate care, inainte de renovare, avea cel mai ridicat grad de ocupare din Capitala. Decoratiunile clasice pentru alte hoteluri lipsesc cu desavarsire. Ca si fatada de sticla si otel, interiorul este sobru si simplu, decorat intr-un stil minimalist, ce aminteste de casele japonezilor. Camerele sunt mai degraba mici, dar la fel si tarifele. Doar 99 de euro o camera pe noapte, in buricul Capitalei, cu alte cuvinte, un tarif potrivit mai degraba pentru categoria de trei stele. O oferta promotionala, valabila pana in aprilie, dupa care oamenii de afaceri vor trebui sa scoata din portofel pana la 169 de euro pe noapte. sansele de a face acest lucru sunt destul de mari, tinand cont ca Howard Johnson Grand Plaza beneficiaza, conform unei zicale din industrie, de principalele avantaje ale unui hotel: locatia, locatia si iar locatia. "Deschiderea Howard Johnson va crea frisoane concurentei, iar un punct de atractie suplimentar este centrul de conferinte, cu o capacitate de peste 600 de locuri. Cert este ca vom asista la o reorientare a multor clienti ai hotelurilor de top catre aceasta locatie noua", este de parere Paul Marasoiu, directorul firmei de consultanta Peacock Global Hotel Management. Ce parere are competitia despre aparitia unui nou jucator pe piata? "Este foarte important ca mai avem un competitor, ca un alt lant international deschide un hotel in Romania, in conditiile in care cererea este mai mare decat oferta", spune Dina Litzica, PR manager la Marriott Grand Hotel. In mod sigur, se va petrece acelasi fenomen care a avut loc acum cativa ani la deschiderea Grand Hotel Marriott: multe companii vor considera ca "da bine la imagine" sa-si mute seminarele si petrecerile la noul hotel, decorat intr-un stil foarte en vogue in Occident. Ca urmare, tariful mediu pe piata va scadea, atat pe nivelul de patru stele, cat si pe categoriile de trei si cinci stele. Daca premisele sunt atat de favorabile, de ce nu a fost deschis mai devreme? "A durat mult din cauza ca am fost nevoiti sa renovam cladirea cu 18 etaje, una dintre cele mai inalte din Bucuresti, iar cea mai mare parte din investitie a mers in aceasta directie. Nici camerele nu au putut fi modificate, din cauza structurii de rezistenta", explica Antoni Kuhnen, managerul general al hotelului. Hotelul Howard Johnson Grand Plaza are 285 de camere si 250 de angajati, iar cifra de afaceri estimata pentru 2004 este de zece milioane de dolari. Antoni Kuhnen spera ca in primul an sa aiba un grad de ocupare de 65%, mai exact cat media de anul trecut din Bucuresti, ceea ce, pentru un hotel proaspat deschis, ar fi un record. Operat sub un contract de franciza cu compania americana Cendant, proprietara brand-ului Howard Johnson, hotelul apartine unui grup de oameni de afaceri. Printre acestia se numara Radu Dimofte si Gabriel Popoviciu, care mai detin hotelurile Best Western Parc, Turist si Paltinis (Sinaia). Piata creste in ritm sustinut

53

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE Anul acesta, Howard Johnson se va bucura in liniste de pozitia sa favorabila. Pentru 2005 insa, sunt anuntate investitii marcante. Lantul Continental incepe constructia a doua noi hoteluri Ibis, unul in Bucuresti, altul in Constanta. Ambele sunt planificate pentru deschidere in 2005, necesita investitii totale de 20 de milioane de euro si au impreuna 330 de camere. In urmatorii trei ani, alte trei lanturi internationale de renume vor inaugura in Capitala cate un hotel, adaugand 900 de camere capacitatii de cazare, precum si spatii elaborate pentru gazduirea de reuniuni. Este vorba de lantul Accor, care va incepe in scurt timp constructia unui hotel Novotel pe Calea Victoriei, si de lantul Hyatt, care va avea un hotel in fosta Casa Radio. Preluata de un grup de investitori turci, locatia va fi transformata in urmatorii trei ani si va cuprinde un centru comercial, un hotel si un centru de conferinte. Grupul francez Accor va investi intre 25 si 35 de milioane de dolari in constructia unui hotel Novotel, de patru stele, in inima Bucurestiului. Hotelul va avea 330 de camere, centru de afaceri, galerie comerciala si parcare subterana. In plus, opt noi hoteluri ce au intre 20 si 80 de camere vor fi deschise in Bucuresti anul viitor, iar in afara de acestea sunt in lucru proiecte pentru inca patru hoteluri. "Valoarea investitiei difera in functie de dimensiunea hotelului si de facilitatile oferite, fondurile alocate in total depasind 24 de milioane de euro. In ceea ce priveste numarul de camere, se ridica la 480", afirma Paul Marasoiu.

54

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

4 Oportunitati de investire pe piata de capital din Romania

4.1 Bursa de Valori Bucuresti

Bursa creste sau scade pe baza zvonurilor Cotatiile SIF-urilor au crescut pe masura ce acuzatiile la adresa Curtii de Conturi au crescut in intensitate. Bursa de Valori a reintrat in evolutia ciclica moderata cu care ne-a obisnuit in toamna anului trecut. Cu alte cuvinte, dupa prima sedinta de tranzactionare din saptamana, in care cotatiile cresc usor, urmeaza marti(trei ceasuri rele) in care o mare parte a actiunilor scad in valoare. Urmatoarele trei zile, cotatiile recupereaza pas cu pas pierderea suferita, ajungand aproape de nivelul cotatiilor de la deschiderea de luni.Principalul eveniment al saptamanii trecute - intentia americanilor de a declara economia Romaniei ca fiind economie de piata functionala - nu a stimulat interesul investitorilor pentru piata de capital. Desi aceasta declaratie a fost interpretata de anumiti analisti economici ca un semnal pentru cresterea investitiilor americane pe piata romaneasca, actualii investitori s-au dovedit circumspecti si nu au supralicitat titlurile din piata. Totusi, brokerii se asteapta ca in aceasta saptamana efectul acestor declaratii sa fie mai vizibil in piata de capital si in special pentru companiile listate in prima categorie bursiera. Indicii bursieri au inregistrat saptamana trecuta cresteri bazate, in special, pe stabilizarea cotatiilor, dupa mai multe saptamani in care scandaluri succesive au afectat atat pretul actiunilor listate, cat si volumul tranzactiilor. Astfel, indicele bursier BET a castigat 16 puncte in valoare, comparativ cu inchiderea din saptamana precedenta. Cresterea a avut la baza speculatiile realizate prin cresterea cotatiilor la inchiderea

55

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE sedintelor de tranzactionare, in timp ce pretul mediu al zilei inregistra in general valori mai mici. Indicele Capital 15 a crescut si el cu 3,5 puncte, in special prin aportul adus de volumul mare de tranzactii cu actiuni ale celor doua banci, BRD si Banca Transilvania. Indicele celor cinci societati de investitii financiare - BET FI - a mai recuperat din pierderea suferita timp de trei saptamani consecutive, dar este inca departe de valorile maxime atinse in ianuarie 2003. BET FI a inchis saptamana trecuta cu o valoare de 5.466,94 puncte, cu 12 puncte mai mult decat in saptamana precedenta. Pe piata Rasdaq, indicele Rasdaq Compozit a recuperat pierderea suferita cu o saptamana in urma si a revenit la o valoare de 1.126,86 puncte. Desi scandalurile legate de fraudele din interiorul SNP Petrom nu s-au stins, cotatiile actiunilor SNP se mentin la nivelul de 1.100 lei/actiune, cu mici oscilatii determinate in general de informatiile aparute in presa. Actiunile SNP au scazut in sedinsa de marti pana la 1.020 lei/ actiune, dupa ce un oficial al Bancii Nationale a Romaniei a declarat ca frauda de la Filiala Petrom Arad trebuie suportata de companie, astfel incat bancile sa-si recupereze banii. Surse din interiorul companiei petroliere sustin insa ca Filiala Arad nu avea personalitate juridica si nu beneficia de cod fiscal, in consecinta nu putea face plati prin cecuri. Cu alte cuvinte, responsabilitatea ar fi exclusiv a directorului de filiala, care a emis acele cecuri, si a bancilor, care nu au verificat daca intre stampila de pe cecuri si codul fiscal trecut pe acestea exista intr-adevar o legatura. Aceste informatii au determinat revenirea cotatiilor pentru actiunile Petrom in ultimele doua sedinte de tranzactionare din saptamana trecuta. In sedinta de vineri, actiunile SNP s-au tranzactionat la un pret mediu de 1.110 lei/actiune. SIF-urile au avut o saptamana favorabila, in special dupa declaratiile senatorului Dan Radu Rusanu, care a pus pierderile suferite de cotatiile acestor societatii in responsabilitatea presedintelui Curtii de Conturi, Dan Drosu saguna. Totusi, la nivelul Parlamentului, situatia controlului pe care Curtea de Conturi doreste sa il faca la SIF-uri nu este inca foarte clara. Parlamentarii au solicitat ambelor parti argumente in plus, dovedite cu documente, pentru a stabili legalitatea sau ilegalitatea controlului. In aceste conditii, actiunile SIF-urilor au inregistrat cresteri saptamanale de 2-3 procente, cotatiile acestor titluri stabilizandu-se la nivelul la care au inchis anul 2002. Rezultatele financiare comunicate Bursei de societatea de constructii Impact au determinat cresterea cotatiilor actiunilor cu 6,1% saptamana trecuta. Profitul net preliminar pentru Impact este de 175 miliarde lei in 2002, de doua ori mai mare decat in 2001. Presedintele companiei, Ioan Popp, a afirmat ca printre factorii care au determinat cresterea profitului se numara cresterea vanzarilor, investitiile realizate de companie si aplicarea unei noi metodologii contabile, impusa de Ministerul de Finante. Noile norme prevad inregistrarea in cifra de afaceri si, implicit, in profit a avansurilor primite de societate inainte de predarea constructiei. Cu alte cuvinte, o parte din incasarile anului 2002 sunt inregistrate ca profit, desi lucrarile pentru finalizarea constructiei nu s-au incheiat. Impact a lansat luna trecuta o emisiune de obligatiuni in valoare totala de 49 miliarde lei, pentru finantarea unor lucrari de constructii in Pitesti si Constanta. Emisiunea a fost subscrisa integral de 69 de investitori, valoarea nominala a unei obligatiuni fiind de un milion de lei. Emisiunea de obligatiuni urmeaza sa fie listata la Bursa de Valori.

56

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE Cele mai vandute actiuni Actiunile BRD au revenit in forta la Bursa, dupa mai bine de o luna in care investitorii au resimtit lipsa unui "barometru" al pietei. Dupa splitare si consolidare, actiunile BRD sunt cel putin la fel de atractive. Asta demonstreaza interesul manifestat saptamana trecuta de investitori pentru titlurile acestei banci. • val. tranz. sap. 51,29 mld. lei • nr. actiuni tranz. 2,56 mil. • pret minim/actiune 19.300 lei • pret maxim/actiune 20.300 lei *) prognoza 1 aprilie 2003 Cele mai rentabile plasamente Actiunile Impact au castigat 6,1% in valoare in urma comunicarii rezultatelor financiare preliminare pentru 2002. Compania a obtinut profit de 5,4 milioane de dolari si a lansat un program de investitii cu rezonanta in randul investitorilor, care au subscris integral oferta de obligatiuni lansata de companie. • crestere saptamanala 6,1 % • nr. actiuni tranz. 0,56 mil. • pret minim/actiune 4.200 lei • pret maxim/actiune 4.500 lei *) prognoza 1 aprilie 2003 Cele mai slabe plasamente Actiunile SIF Oltenia au depasit data de referinta pentru alocarea dividendului in cursul saptamanii trecute. Valoarea dividendului comunicat de SIF Oltenia este de 302 lei/actiune, cel mai mic dintre dividendele acordate de SIF-uri. Totusi scaderea inregistrata de actiunile SIF Oltenia a fost mai mica decat pentru alte societati. • scadere saptamanala - 8,7%

57

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE • pret maxim/actiune 2.200 lei • pret minim/actiune 2.450 lei • nr. actiuni tranz. 5,78 mil. *) prognoza 1 aprilie 2003 Topul celor mai vandute actiuni (24.02 - 28.02) Companie Valoare (mld. lei) BRD 51,293 Banca SNP SIF SIF

Transilvania Petrom Moldova Oltenia

27,663 19,437 14,257 12,541

Topul celor mai rentabile plasamente (24.02 - 28.02) Companie Impact SIF SIF SIF BRD

Variatie 6,1% Banat-Crisana Transilvania Moldova

5,2% 3,5% 2,9% 2,7%

Topul celor mai slabe evolutii (24.02 - 28.02) Companie SIF Sicomed SNP Terapia Antibiotice - 0,1%

Variatie -

Oltenia -

8,7% 4,0%

Petrom

-

1,5% 0,6%

58

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

4.2 Bancile din Romania Bancile domina piata obligatiunilor BCR Leasing da tonul celor patru emisiuni de obligatiuni ale companiilor in 2004 Dupa ultimele anunturi, se pare ca anul acesta vor exista cel putin patru emisiuni de obligatiuni corporative in 2004, dintre care doua ale unor mari banci din tara noastra, BRD si Raiffeisen. Dupa ce anul trecut Impact si TBI Leasing au folosit piata de capital pentru atragerea de fonduri necesare investitiilor prin emisiuni de obligatiuni, o alta societate de leasing, BCR Leasing, va initia, in perioada imediat urmatoare, o emisiune de obligatiuni. Pentru echivalentul a 23 de euro pentru o obligatiune BCR Leasing, investitorul primeste o dobanda aproape dubla fata de cea oferita de bancile comerciale din sistem. Acesta ar fi primul motiv pentru care persoanele fizice si-ar dori sa intre in posesia a cat mai multe dintre obligatiunile care vor fi emise de firma de leasing a grupului BCR, la mijlocul lunii februarie. Dupa cum ne-a declarat presedintele BCR Securites (realizatorul prospectului de emisiune), Simona Constantinescu, "avantajele acestor obligatiuni decurg si din faptul ca vor fi garantate printr-o polita de asigurare si se va incerca si o listare a acestora pe BVB, pentru a fi asigurata si o iesire din investitie." Emisiunea BCR Leasing pare sa fie doar inceputul pentru acest an. Banca Romana pentru Dezvoltare si Raiffeisen Bank au ales sa se orienteze spre piata de capital, pentru a atrage surse de finantare pe termen lung. Viorel Udma, presedintele VMB Partenrs, firma de consultanta financiara, ne-a declarat ca in acest an piata obligatiunilor se va maturiza. Insa dat fiind faptul ca 2004 este un an electoral, emisiunile de obligatiuni municipale vor fi mai reduse ca numar, dar se vor inmulti cele corporative. "Emitentii care isi permit sa iasa pe piata cu obligatiuni corporative vor fi cei care au actionari solizi, in general banci straine sau fonduri de investitii. Din acest punct de vedere este un lucru pozitiv, deoarece investitorii vor avea o alta perspectiva asupra obligatiunilor", spune Udma. In 2004, piata obligatiunilor va fi lichida Daca la sfarsitul anului 2003 obligatiunile municipale aveau o valoare mult mai mare decat cele corporative, aceasta proportie se va schimba in cursul acestui an, o data cu emisiunile celor doua banci. Totodata, emisiunea de obligatiuni Rompetrol Rafinare, in valoare de 603 milioane de dolari, prin care societatea isi va plati datoriile istorice, va cantari mult in balanta pentru piata secundata a acestui tip de instrument financiar. Chiar daca toata emisiunea va fi subscrisa de stat in contul datoriilor, listarea obligatiunilor pe piata de capital ar impulsiona tranzactiile la Bursa pe segmentul obligatiunilor. Alin Brendea, director de operatiuni la Prime Transaction, considera ca sunt mari sanse ca piata secundara a obligatiunilor sa devina lichida, o data cu listarea obligatiunilor bancilor si a celor ale Rompetrol Rafinare. O alta emisiune de obligatiuni corporative anuntata pentru acest an este TBI Leasing. Imediat dupa incheierea subscrierii primei emisiuni de obligatiuni, de 24,5 miliarde lei, conducerea societatii a anuntat ca va lansa o noua emisiune in valoare de circa 600.000 de euro.

59

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE Caracteristicile obligatiunilor Tip: nominative, dematerializate, liber transferabile, garantate, indexabile la cursul leu/euro. Pret de vanzare: 1.000.000 lei. Valoarea emisiunii: 75 miliarde lei. Rata dobanzii: fixa, de 6% pe an la euro. Plata dobanzii: semestrial, in lei Rascumparare: BCR Leasing are dreptul (nu si obligatia) de a rascumpara obligatiunile dupa un an de la data emiterii. Scadenta: 3 ani de la data depunerii la CNVM a raportului privind rezultatele ofertei publice. Pret de rascumparare: Se inmulteste valoarea in euro a obligatiunilor cumparate la data emiterii atestatului de inchidere de catre CNVM cu rata de schimb leu/euro comunicata de BNR la data maturitatii obligatiunilor. Garantul obligatiunilor: BCR Asigurari (contractul urmeaza sa fie incheiat). Perioada de subscriere: Cel mai probabil la mijlocul lunii februarie. Reteaua de distributie: BCR. Evaluarea Rentabilitate:HHHH Dobanda este aproape dubla fata de cea practicata de intregul sistem bancar (n.r. -6% fata de o medie de 2,5-3% acordata de banci depozitelor in euro). Trebuie tinut cont de faptul ca BNR a anuntat pentru acest an o politica de apreciere in termeni reali a leului fata de euro. Accesibilitate:HHHHH Pretul obligatiunilor este scazut, iar procedura de achizitionare simpla. Reteaua de subscriere, sucursalele BCR, este extinsa in intreaga tara. Siguranta:HHHH Probabil emisiunea va fi garantata integral de BCR Asigurari, societate apartinand grupului BCR, recunoscut pentru cota de piata ridicata detinuta de banca. Durata:HHH Termenul de rascumparare este obisnuit, apartinand tipului de investitie pe termen lung. Transferabilitate:HHHH Probabilitate ridicata de acceptare a obligatiunilor la cota Bursei de Valori, intrucat emitentul indeplineste conditiile de baz

60

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

INVESTITII FINANCIARE Investitorii isi intensifica activitatea pe piata bursiera:dividendele.Alin Brendea ,director de operatiuni la PRIME TRANSACTION, considera ca politica de dividend practicata de societati reprezinta pentru investitorii de pe piata bursiera un reper important in adoptarea strategiei de investitie.Societatile comerciale care acorda dividend prezinta interes si pentru investitorii cu inclinatie mai mare fata de risc, ca o sursa de venit suplimentara castigurilor din diferentele de curs. Societatile de investitii financiare s-au remarcat printr-o politica stabile de acordare a unor dividende , dar mai ales prin ponderea mare din profitul net repartizata actionarilor.Aproape toate cele cinci SIF-uri anunta valoarea propusa a dividendelor inainte de data de referinta , ceea ce da posibilitatea investitorilor sa decida daca doresc sa beneficieze de dividende sau vor renunta in favoarea sumelor care pot fi rulate pe piata. CARACTERISTICI PRIVIND PIATA OBLIGATIUNILOR DIN ROMANIA In etapa actuala de consolidare a pietei financiare romanesti,institutia bancara isi intensifica rolul in dezvoltarea pietei de capital, asigurand un flux permanent intre ofertantii de capital(investitori) si utilizatori, prin intermediul obligatiunilor.  In Romania, finantarea prin obligatiuni este foarte putin utilizata,piata obligatiunilor find in stare incipienta: numar redus de emisiuni,valoare totala modesta,iar tranzactiile pe piata secundara sunt putin semnificative(la BVB, in anul 2002 au fost tranzactionate 60000 de obligatiuni municipale, in valoare totala de 7,82 mld lei). Cauzele utilizarii reduse a acestei forme de finantare sunt:  Mediul economico-financiar intern, respective ratele inca ridicate ale inflatiei si dobanzilor,considerate principala cauza economica;  De natura juridical, cum ar fi: pentru corporate, limitarea la ¾ din capitalul social al unui emitent de obligatiuni(legea nr.31/1990 republicata) si pentru municipalitati limitarea imprumuturilor contractate la veniturile curente ale bugetelor locale;  De ordin organizatoric si de reglementare la nivelul CNVM;  Pe pietele de capital dezvoltate, obligatiunile sunt cele mai utilizate instrumente financiare , valoarea tranzactiilor cu obligatiuni fiind mult mai mare decat cea a tranzactiilor cu actiuni;  In tarile Europei Centrale si de Est, nivelul emisiunilor de obligatiuni este destul de redus  Se poate anticipa ca, piata romaneasca a obligatiunilor va cunoaste o evolutie ascendenta proportionala cu dezvoltarea economica, avand in vedere:cresterea economica stabile, interesul din ce in ce mai mare al municipalitatilor si societatilor comerciale pentru acest tip de finantare , precum si implicarea mai mare a CNVM; 61

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE 

Finantarea prin obligatiuni va reprezenta , in continuare, o alternativa de finantare pentru: stat(acoperirea unor cheltuieligenerale sau functionale), companiile mari (modalitate mai ieftina de finantare comparativ cu creditele bancare), municipalitati (finantarea unor proiecte locale de anvergura) In ansamblul mecanismelor de reglare a economiei de piata ,existenta si functionarea pietelor specializate , unde se intalnesc cererea si oferta de actve financiare, reprezinta veriga esentiala in creearea de resurse pentru dezvoltarea productiei de bunuri si servicii in cadrul societatilor. Tranzactiile intre cele doua categorii de participanti la fluxul financiar, investitori si utilizatori, se realizeaza prin intermediul pietei financiare, alcatuita,din trei mari sectoare distincte, in functie de tipul activelor negociate si mecanismul prin care sunt introduce in circuitul economic, respective piata bancara,piata monetara si piata de capital. In functie de natura valorilor mobiliare emise si negociate , piata de capital cuprinde in principal doua segmente :piata actiunilor si piata obligatiunilor, avand un rol distinct in procurarea fondurilor necesare emitentilor de titluri, si anume:  Piata actiunilor:asigura un raport optim intre fondurile imprumutate si cele proprii emitentilor , care nu afecteaza structura de capital a acestora;  Piata obligatiunilor :asigura atragerea de fonduri banesti sub forma de imprumuturi pe termen lung sau mediu, necesare pentru finantarea proiectelor de dezvoltare. Obligatiunile municipale reprezinta:  O solutie viabila de finantare pentru municipalitati(descentralizarea financiara in domeniul Administratiilor Publice Locale a condos la transferul unor sarcini de la Guvern, fara a li se pune la dispozitie si surse de finantare);  Un instrument eficient de economisire pentru investitori. Dupa o pauza de aproape 50 de ani, obligatiunile municipale s-au dovedit interesante:  Pentru emitenti, care au putut sa acceada la finantari cu costuri mai mici decat creditele bancare;  Pentru investitori,dobanzile oferite fiind peste cele ale plasamentelor bancare sau ale titlurilor de stat; Cererea pentru viitoarele emisiuni de obligatiuni municipale ar putea creste in continuare prin interesul nerezidentilor pentru acest instrument de investitie.Primii investitori nerezidenti au fost deja inregistrati in cazul emisiunilor Mangalia si Sebes . EUROOBLIGATIUNILE Euroobligatiunile sunt :  Titluri de credit negociabile pe termen mediu si lung ;  Emise intr-o valuta , alta decat cea a tarii sau a pietei pe care este emisa  Puse in circulatie simultan pe mai multe piete europene de capital, de regula, de catre un sindicat(consortiu) bancar international  Emise de guverne , organizatii internationale si institutii publice de mari dimensiuni, de banci cu scopul de a dobandi lichiditati internationale; 62

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE  Scutite de restrictiile impuse de diferitele tari in ce priveste imprumuturile contractate in moneda lor nationale Principalele piete pentru euroobligatiuni sunt :LUXEMBURG,AMSTERDAM, FRANKFURT pe MAIN, LONDRA si PARIS. Romania este prezenta pe piata de capital pentru o serie de emisiuni: Emitent Data Volumul Scadenta Rata anuala a lansarii lansarii cuponului/dobanda (%) Emisiunea de Iunie 1997 600 mil DEM 5 ani (iunie 2002) 7.75 obligatiuni Oct. 2000 150 mil euro 3 ani (oct. 2003) 11 realizata de Nov. 2000 300 mil euro 5 ani (nov. 2005) 10.625 statul roman Iunie 2001 600 mil euro 7 ani (iunie 2008) 8.5 Mai 2002 700 mil euro 10 ani (mai 2012) 8.5 Emisiunea de Februarie 75 milioane 3 ani (martie 2000) 9.125 obligatiuni 1997 USD realizata de B.C.R. Emisiunea de Octombrie 125 mil euro 5 ani (oct. 2006) 11.625 obligatiuni 2001 realizata de SNP Petrom Emisiunea de Noiembrie 120 mil euro 5 ani (nov. 2007) 10.5 obligatiuni 2002 realizata de CFR Marfa Sursa: Anale B.C.R., seria VIII; Revista presei; Raport B.N.R. 2000 si 2001 Pentru trimestrul I 2003 Roamnia si-a propus lansarea unei emisiuni de obligatiuni de 500 mil euro pentru acoperirea in poportie de 50% a deficitului bugetar prognozat pentru acest an. Pe piata externa de capital, statul este entitatea care a emis cele mai multe obligatiuni, sumele atrase fiind folosite in principal pentru acoperirea deficitului bugetar. In Romania , BCR este una dintre cele 13 banci autorizate ca intermediari ai pietei primare de titluri de stat si una din cele patru banci autorizate pe piata secundara pentru obligatiuni cu termen lung. In anul 2002 BCR a primit “PREMIUL ACORDAT UNEI BANCI COMERCIALE PENTRU CONTRIBUTIA LA DEZVOLTAREA PIETEI DE CAPITAL”la prima editie a galei premiilor Pietei de Capital. Pozitia dominanta a grupului BCR a fost obtinuta prin oferta consortiului format din:BCR,ca membru al grupului de vanzare si BCR Securities , ca intermediar

63

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

Implicarea BCR pe piata obligatiunilor poate fi sintetizata astfel: BCR emitent

distribuitor

Anul 1997

Particularitati  Prima societate comerciala romaneasca care a realizat emisiune de obligatiuni pe piata international, in suma de 75 mil $ fara a beneficia de garantia statului  Emisiunea a avut ca scop cresterea credibilitatii pe piata interna si obtinerea unei imagini positive pe piata internationala de capital  Succesul emisiunii a dovedit increderea investitorilor straini in obligatiunile emise de entitatile romanesti pe piata internationala de capital 2001-2002  A participat la distributia de obligatiuni corporatiste si municipale, indeosebi a celor in care BCR Securities detine pozitia de intermediar 2002  BCR Securities a intermediat cele mai multe dintre obligatiuni municipale  Pe piata obligatiunilor municipale a intermediate 78 mld lei(Mangalia, TarguMures,Zalau,Breaza,Bacau)  Cel mai important partener financiar al comunitatilor locale in procesul de dezvoltare economico-sociale al acestora 2003  Va intermedia distribuirea obligatiunilor municipiului Oradea , programata pentru semestrul I al anului 2003, in valoare de 100mld lei

Aspectele prezentate au urmarit o trecere in revista a rezultatelor obtinute in evolutia inca incipienta a pietei obligatiunilor din Roamnia din punct de vedere al tipului si valorii acestor titliri financiare emise in ultimii 2 ani,concomitant cu implicarea institutiilor bancare. Rezultatele obtinute certifica rolul grupului BCR in dezvoltarea pietei de obligatiuni din Romania precum si importanta acestor instrumente ca alternative de plasament cu risc scazut pentru banca. Tendinta actuala de scadere a inflatiei creeaza premisele unei dezvoltari semnificative a pietei romanesti de obligatiuni in perioada urmatoare.

64

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE In acest context , cota de piata a grupului BCR consolidata incepand cu 2001 constituie pe de o parte un avantaj concurential important , iar pe de alta parte un stimulant pentru detinerea pozitiei de lider. CADRUL JURIDIC  Reglementari ale Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM), Asociatiei Nationale a Societatilor de Valori Mobiliare(ANSVM), Bursa de Valori Bucuresti(BVB) -regulamentul CNVM nr 6 /1995 privind oferta publica de vanzare a valorilor mobiliare -regulamentul CNVM nr 11/1999 privind tranzactionarea instrumentelor financiare cu venit fix pe piata RASDAQ -regulament BVB nr 3/2001 privind inscrierea valorilo mobiliare la cota bursei -regulamentul BVB nr14/2001 privind operatiunile cu obligatiuni -regulamentul BVB nr 15/2001 privind operatiunile cu titluri de stat -procedura ANSVM nr1/2001 privind listarea obligatiunilor corporative pe piata RASDAQ -procedura nr2/2001 privind tranzactionarea obligatiunilor cooperative pe piata RASDAQ -ordinul comun al MFP,BNR,CNVM nr 875/2001 pentru aprobarea Regulamentului privind operatiunile cu titlu de stat emise in forma dematerializata cu modificarile ulterioare  Alte acte normative -legea nr 31/1990 privind societatile comerciale -legea bancara nr 58/1998 -legea nr101/1998 privind statutul BNR -legea nr 189/1998 privind finantele publice locale cu modificarile si completarile ulterioare -legea datoriei publice nr 81/1999 -HG nr 18/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Finatelor Publice -legea nr 500/2002 privind finantele publice -OUG nr 28/2002 privind valorile mobiliare , serviciile de investitii financiare si pietele reglementate, aprobata prin legea nr 525/2002 cu modificarile si completarile ulterioar

BRD plateste bine obligatiunile pe 3 ani Prima emisiune de obligatiuni bancare bate recordul de valoare pe piata romaneasca Dupa ce Raiffeisen Bank si-a manifestat intentia de a iesi in acest an pe piata obligatiunilor interne, iar BCR inca se mai gandeste la posibilitatea utilizarii acestei forme de refinantare, BRD a spart gheata cu obligatiunile corporatiste, lansate saptamana trecuta. Primele obligatiuni bancare lansate pe piata romaneasca postbelica vor avea o scadenta de trei ani, iar dobanda va fi platita semestrial si indexata la BUBOR (rata medie

65

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE a dobanzii pentru imprumuturile acordate pe piata interbancara) pe sase luni. In acest moment, Bubor pe sase luni este de 21,25%. Banca va avea dreptul, dar nu si obligatia, sa rascumpere total sau partial emisiunea de obligatiuni prin intermediul Bursei de Valori. Detinatorii de obligatiuni nu vor fi insa obligati sa vanda. Emisiunea de obligatiuni BRD are o valoare totala de 500 de miliarde de lei, fiind cea mai mare de pe piata romaneasca de pana acum. Chiar daca valoarea unui titlu este destul de ridicata, de 25 de milioane de lei, Alin Brendea, director operatiuni Prime Transaction, este de parere ca "randamentul obligatiunilor BRD se situeaza intr-o pozitie intermediara : peste dobanda bonificata de depozitele bancare, insa sub cea a altor instrumente din clasa obligatiunilor aflate in prezent pe piata. Oligatiunile municipale, de exemplu, au randamentul egal cu media aritmetica a dobanzilor BUBID si BUBOR, plus 1,5 sau 2 puncte procentuale." El aminteste ca reputatia emitentului este suficienta pentru a asigura succesul emisiunii. Chiar daca previziunile pe urmatorii ani sunt de scadere a dobanzilor bancare, tinand cont de actuala cota a dobanzilor Bubor, care ofera si cel mai inalt randament pe piata interbancara acum, "cel putin 1,5 ani, aceste obligatiuni sunt extrem de atractive", apreciaza Viorel Udma, director general VMB Partner. Atractive pe termen lung si foarte atractive pe termen scurt, aceasta este parerea jucatorilor din piata. Cotarea la Bursa a obligatiunilor BRD ofera insa investitorilor posibilitatea de retragere in momentul in care acestia nu mai sunt multumiti de profiturile obtinute. Pe de alta parte, brokerii sunt multumiti de faptul ca listarea acestor obligatiuni pe BVB si posibilitatea suplimentarii emisiunii pana la 1.500 de miliarde de lei vor determina o lichiditate mai buna si tranzactii mai numeroase. Subscrierea obligatiunilor se efectueaza in perioada 8-29 aprilie. Caracteristicile obligatiunilor BRD • Tip: nominative, dematerializate, liber transferabile, neconvertibile • Pret de vanzare: 25 de milioane de lei • Valoarea emisiunii: 500 de miliarde de lei • Rata dobanzii: cotatia Bubor la sase luni (care in prezent este de 21,25%) • Plata dobanzii: semestrial, in lei • Rascumparare: martie 2007 • Scadenta: 3 ani • Pret de rascumparare: 25 de milioane de lei • Garantul obligatiunilor: fara garant •Reteaua de distributie: BRD Groupe Société Généralé Evaluarea obligatiunilor BRD Rentabilitate: *** Dobanda este mai mare decat la depozitele bancare si comparabila cu a obligatiunilor municipale Accesibilitatea** Pretul obligatiunilor este ridicat

66

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE Siguranta**** Siguranta accentuata a investitiei este data de valoarea activelor BRD care este de cel putin zece ori mai mare decat suma imprumutata Durata*** Trei ani este o maturitate obisnuita pentru obligatiuni. Rambursarea nu se face insa esalonat, ci integral la scadenta Transferabilitate***** Cotarea pe Bursa le asigura lichiditate

Creste interesul bancilor pentru persoanele fizice Dupa ce au pierdut statul ca veritabil client, societatile bancare se bat pe banii populatiei Piata bancara romaneasca incepe sa fie dominata de un alt fel de concurenta. Batalia pentru atragerea clientilor persoane fizice se indreapta spre cote inalte. Marile banci straine intra in cursa. „Batalia bancilor pentru atragerea marilor corporatii este incheiata sau pe cale de finalizare. A inceput o noua lupta pentru atragerea clientului - persoana fizica“, precizeaza Iulius Cezar Petredeanu, director in Banca Comerciala Romana. Un oficial al bancii centrale din Romania apreciaza ca o politica sanatoasa a unui bancher este aceea de a-si forma o baza de clientela. „Pe termen relativ scurt, de un an poate doi, pe piata bancara va exista suficienta lichiditate. Aceasta o sa treaca, iar o banca serioasa nu va astepta acel moment pentru a intra in batalia pentru atragerea de resurse“, afirma sursa citata. In cateva cuvinte, cei doi bancheri ofera o imagine asupra orientarii sistemului bancar in perioada urmatoare. Vremea in care se spunea ca persoanele fizice sunt o povara pentru banci a trecut. Aceasta se intampla in perioada marilor falimente care, pe parcursul anilor 1999 - 2000, s-au produs in lant. Evenimentele de atunci au aratat vulnerabilitatea unei banci in fata deponentilor persoane fizice care dau buzna la ghisee pentru retragerea economiilor. Bancherii din BNR afirma ca sistemul bancar a fost curatat de entitatile bancare care puteau altera intreg climatul de pe piata financiar-bancara. In aceste conditii, noua strategie a bancilor comerciale este explicabila. Economiile populatiei reprezinta principala tinta pentru ele. Aceasta determina dezvoltarea activitatii de retail banking. Sunt cateva elemente esentiale care stau la baza noii orientari. Pe de o parte, marile companii straine spre care s-ar fi indreptat bancile au ramas aceleasi. Batalia pe acest segment se poate spune ca, deocamdata, a fost consumata. Societatile cu capital privat autohton sunt putine la numar, asadar limitarea la atragerea de clienti din randul acestora nu este suficienta.

67

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE Pe de alta parte, populatia dispune de economii pe care trebuie sa le plaseze undeva. Mirajul fondurilor mutuale a trecut. Pastrarea economiilor la saltea inseamna acceptarea unei pierderi nete, fiind macinate de evolutia inflatiei. Bancnota americana sia pierdut si ea din stralucirea de altadata. De asemenea, un element care nu poate fi neglijat este economia gri „care cu timpul va trebui sa se deschida la culoare“, dupa cum precizeaza Razvan Munteanu, vicepresedintele Citibank, responsabil cu activitatile bancare pe relatia cu persoanele fizice. Un miliard de dolari gri Evaluari in ceea ce priveste economia necontabilizata au existat, dar este greu de precizat care este imaginea reala a acestui segment. Procente ce gliseaza pe o scala de la 22% la 50% din produsul intern brut au fost date publicitatii. Fireste, cifrele nu indica automat volumul de bani care circula in economia neagra sau gri. Oficialii romani merg pe procentul minim vehiculat, de 22%. La un produs intern brut de 40 miliarde de dolari, rulajul in economia ascunsa ar fi de 8 miliarde de dolari. De aici incep estimarile privind volumul de bani obtinuti din activitatile neinregistrate. La o viteza de rotatie a banilor egala cu cea consemnata in economia oficiala (de aproape patru ori), ar insemna ca cifra este de doua miliarde de dolari. Dar analistii pornesc si de la ipoteza ca in acest segment al economiei nationale banii sunt mai fierbinti, deci circula cu o viteza mult mai mare si s-au oprit la dublul celei oficiale. Aceasta ar insemna aproape 1 miliard de dolari, echivalentul a aproximativ 30.000 miliarde de lei sau mai mult de jumatate din volumul economiilor populatiei in sistemul bancar. Este o suma deloc de neglijat, chiar daca asteptarile nu se ridica la nivelul intregii valori estimate de autoritati. Oficiali din BNR cred insa ca marea batalie, pentru atragerea de clienti din randul persoanelor fizice, se va da intre marile banci care dispun de o retea extinsa de unitati. Pana acum, doi lideri de necontestat se luptau pentru atragerea de resurse si plasarea lor catre persoanele fizice: Banca Comerciala Romana si Banca Romana pentru Dezvoltare Groupe Société Générale. Preluarea Bancii Agricole de catre banca austriaca Raiffeisen si declaratiile care anunta orientarea bancii catre activitatile de retail anunta aparitia unui veritabil concurent pe aceasta piata. Investitii: Se ascute concurenta in sistemul bancar Miza e calitatea serviciilor De la inceputul acestui an si pana la sfarsitul lunii august (perioada pentru care exista date oficiale agregate, la nivelul sistemului bancar), economiile populatiei in banci au crescut cu 17%, in termen nominali. Ambitiile bancilor comerciale de a-si spori cotele pe piata de retail ascut concurenta pe piata bancara. Bancherii sunt de parere ca nivelul calitatii serviciilor (timp de asteptare, acuratetea tranzactiilor) va decide castigatorii si nu ca decisiva este reducerea costurilor (comisioane si taxe bancare) pe care clientii trebuie sa le suporte pentru a beneficia de serviciile bancare.

68

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE Taraganarea privatizarii face bancile sa ia masuri dure impotriva intreprinderilor rauplatnice Bancherii devin mai incisivi. Cererea de faliment a BRD - Société Générale, indreptata impotriva societatii Rulmenti Slatina, poate fi un bun exemplu si un pas mic pentru asanarea economiei nationale. Constantin RudniTchi Banca Romana pentru Dezvoltare - BRD - a cerut in instanta falimentul societatii Rulmentul Slatina. Curtea de Apel din Craiova a admis recursul declarat de BRD Société Générale. Din acest moment vor incepe procedurile de faliment. Cum s-a ajuns aici? In 1997, BRD a acordat societatii din Slatina o linie de credit pentru activitatea de productie cu termen de rambursare pana la sfarsitul anului. Termenul de plata a fost prelungit pana la jumatatea anului 1998, iar in luna ianuarie a anului urmator banca a mai acordat firmei un credit suplimentar. La sfarsitul lunii noiembrie 2001, datoriile firmei Rulmenti din Slatina catre BRD Société Générale erau de 19,6 miliarde de lei. Dupa un proces care a inceput in 1998, anul acesta s-a ajuns la final. Sigur ca procesul dintre o banca si o firma de stat nu este o noutate. Astfel de litigii au fost nenumarate in ultimii ani. Dar situatia de la Slatina este un bun exemplu. In primul rand este de remarcat cat de mult au incercat administratorii intreprinderii sa taraganeze returnarea imprumutului. Mai mult, banca a mai acordat o sansa firmei dandu-i inca un credit. Acesta este mecanismul tipic prin care un credit poate deveni neperformant. De cele mai multe ori, directorii firmelor acuza bancile ca le impun dobanzi exagerate. Cert este ca in Romania multe credite au devenit putrede. Doar daca ar fi sa observam dosarele transferate la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare (AVAB) am avea aceasta confirmare fara putinta de tagada. De altfel, Bancorex a fost si o victima a creditelor neperformante. Banca Agricola a avut si ea probleme de acest tip. Dosarele cu imprumuturile nerambursate au fost transferate la AVAB, iar partea sanatoasa a bancii a fost privatizata anul acesta. In al doilea rand, bancile au fost acuzate ca nu au aplicat masuri dure impotriva datornicilor. Cu toate acestea, au existat perioade in care bunurile executate silit de banci erau atat de multe incat nu se gaseau cumparatori. In al treilea rand, trebuie spus ca au fost ani in care societatile cu capital de stat au trait in buna intelegere cu bancile de stat. Acum situatia s-a schimbat. In Romania nu mai exista decat o singura banca comerciala cu capital de stat (BCR) care, este adevarat, domina piata. La BCR se mai adauga CEC, care conteaza mai putin pe piata creditului acordat marilor intreprinderi. Este clar, insa, ca un gest ca cel facut de BRD - Société Générale nu face decat sa asaneze economia.

Titluri de stat cu dobanda indexata Ministerul Finantelor va emite obligatiuni pe piata interna asemanatoare obligatiunilor 69

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE municipale.Esecurile inregistrate la incercarile statului de a se imprumuta de pe piata interna pentru termene mai lungi de doi si trei ani determina lansarea unui nou instrument financiar: obligatiunile de stat cu dobanda fluctuanta.Ministerul Finantelor a anuntat ca urmeaza sa...lanseze in cel mai scurt timp posibil obligatiuni de stat cu dobanda fluctuanta, cu termen de maturitate la cinci ani. Mecanismul de licitare este relativ usor. Dobanda se va calcula luand in calcul inflatia din ultimele sase luni, la care se adauga o marja. De fapt, obiectul licitatiei il va face aceasta marja. Din motive tehnice rata inflatiei va fi decalata cu doua luni in urma. De exemplu, pentru perioada decembrie 2003 - iunie 2004 va fi utilizata rata inflatiei octombrie 2003 - aprilie 2004. Procedeul este utilizat in prezent de banci care acorda credite cu dobanda variabila, calculata in functie de evolutiile de pe piata financiara. Statul doreste de mai mult timp sa se imprumute de pe piata interna pentru termene mai lungi de un an, insa incercarile s-au dovedit zadarnice. De exemplu, la ultima licitatie pentru obligatiuni de stat de trei ani s-au adjudecat numai doua oferte in valoare de 20,5 miliarde lei, acceptandu-se doar o dobanda maxima de 13,9% pe an, restul cererilor care insumau 690,5 miliarde lei au fost respinse. Cei doi erau clienti ai Citibank Romania, cererea pe care a depus-o banca in nume propriu pentru zece miliarde lei fiind respinsa datorita dobanzii solicitate, de 17% pe an. Pentru obligatiunile cu termen la doi ani, din luna iulie pana in prezent, Ministerul Finantelor a respins toate ofertele facute la licitatiile saptamanale datorita dobanzilor considerate prea mari pentru a fi acceptate. De altfel chiar Ministerul Finantelor recunoaste ca ultimele licitatii pentru titlurile de stat in care rata de adjudecare tinde spre zero denota orientarea bancilor spre plasamente mai profitabile pe termen scurt. Nivelele acceptate pana in prezent ar putea fi considerate bune in raport cu prognozele pentru urmatorii doi ani. Astfel, pentru 2004 se prevede o rata a inflatiei decembrie - decembrie de 9%, iar in 2005 de 7%. Insa aceste valori se pare ca nu sunt luate foarte in serios, din moment ce pentru un termen de trei ani se solicita 17% pe an, ceea ce inseamna o marja de minimum 7% peste rata prognozata a inflatiei. Licitarea unei valori clare a marjei pe care o va plati Ministerul Finantelor peste rata inflatiei se spera ca va fi mai atractiva pentru investitorii care isi vor deschide mai usor punga pentru a credita statul. Este indiscutabil un mod mai transparent de calcul, care nu mai implica raportarea la o evolutie ipotetica a ratei inflatiei. Insa se poate anticipa, din experienta licitatiilor organizate in ultimul timp, ca bancile nu vor accepta o marja mai mica de 3-5% peste rata inflatiei.

Facilitatile pentru tineri vin pe banda rulanta Patru acte normative pline de initiative generoase pentru studenti si absolventi sunt adoptate sau in faza de proiect Credite cu dobanda subventionata si scutiri de taxe pe o anumita perioada, acestea sunt, pe scurt, cele mai noi propuneri de facilitati pentru tinerii care isi deschid afaceri.

70

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE Printr-un alt proiect de lege, si acesta nou-nout, se prevede crearea unui cadru fiscal care sa sprijine sponsorizarile pentru burse de studiu. Daca la acestea adaugam Hotararea de Guvern privind scutirea de taxe la infiintarea unei firme, in total, avem nu mai putin de patru acte normative. Dintre acestea, doua sunt deja adoptate, celelalte fiind inca in stadiul de proiect si toate contin initiative promitatoare pentru un important segment de electorat: patru milioane de persoane intre 15 si 29 de ani. Ramane de vazut insa daca aceste promisiuni din actele normative vor fi realmente concretizate si duse la bun sfarsit. Pana acum, controversele din jurul proiectelor de lege si opiniile multor organizatii de tineret arata ca situatia nu este atat de roz pe cat ar parea. Prima categorie de facilitati se regaseste in noua Lege a somajului, publicata la data de 19 aprilie in Monitorul Oficial. Principalele prevederi se refera la "Acordarea de credite cu dobanda subventionata, respectiv 25% din dobanda de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, persoanelor in varsta de pana la 30 de ani, care au statut de student pentru prima data si urmeaza studiile la cursuri de zi la o institutie de invatamant superior de stat sau particular, autorizata sau acreditata", se arata in actul normativ. Ioan Cindrea, presedintele Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM), afirma ca a fost selectata deja Banca Comerciala Romana pentru acordarea acestor credite. Tot in lege se precizeaza: "Creditele se acorda studentilor care infiinteaza si dezvolta intreprinderi mici si mijlocii, unitati cooperatiste, asociatii familiale sau care desfasoara in mod independent o activitate economica in calitate de persoana fizica autorizata". Pe scurt, facilitatea se adreseaza studentilor care au deja o afacere. Un alt articol al noii legi din acest an prevede "Acordarea, in regim de gratuitate, a serviciilor de consultanta si asistenta pentru inceperea unei activitati independente sau pentru initierea unei afaceri studentilor care solicita credite cu dobanda avantajoasa. In acest fel, studentii vor putea beneficia de consultanta gratuita sub forma de servicii juridice, de marketing, financiare" etc. Detaliile privind aplicarea acestor prevederi se vor regasi in "normele de aplicare" care vor fi si ele publicate in curand. In aceeasi categorie de facilitati se incadreaza propunerile referitoare la anumite scutiri de taxe, pe o perioada determinata, pentru firmele infiintate de studenti. Aceste prevederi se regasesc, cu mici variatiuni, in toate variantele de proiect al Legii tineretului. In doua dintre ele se mentioneaza clar ca "statul acorda facilitati sub forma de scutiri de taxe si impozite" si ca hotararea de guvern pentru stabilirea normelor de aplicare o va elabora Agentia Nationala pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie (ANIMMC). In acelasi timp, "incepand cu anul urmator celui in care intra in vigoare legea, ANIMMC va acorda credite cu dobanda subventionata destinate demararii de afaceri pentru proiecte selectate prin concurs". Presedintele ANIMMC, Eugen Ovidiu Chirovici, spune ca initiativa este buna si ca institutia sa o va sustine. Insa tot el precizeaza ca, in opinia sa, nu aceasta este solutia cea mai potrivita pentru incurajarea tinerilor, ci cresterea numarului de burse, ajutor financiar si credite cu dobanda subventionata pentru start-up in afaceri. Iata ca si bursele si-au gasit loc in initiativele guvernantilor. Proiectul de "lege a burselor private" al MEC, inaintat deja in Parlament, prevede posibilitatea ca persoanele juridice platitoare de impozit pe profit care acorda burse elevilor, studentilor sau doctoranzilor, sa scada din impozitul pe profit datorat sumele aferente. Conditiile de acordare a acestor burse sunt similare cu cele referitoare la sponsorizarea pentru ONG-uri din Codul fiscal. Din peste 20 de companii carora le-am cerut opinia, au raspuns solicitarii numai trei. Dintre acestea, doua afirma ca "nu acorda nici un fel de sponsorizari", iar celei de-a treia i se pare o idee buna. Pe de alta parte,

71

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE Marian Rujoiu, presedintele Asociatiei Studentilor din Universitatea Bucuresti (ASUB), crede ca firmele nu sunt stimulate suficient sa acorde burse, "aceasta facilitate fiind doar de natura simbolica. Se creeaza un cadru legislativ care nu va fi simtit de studenti". Tot el considera ca desi va exista o lege, nu va exista o punere in practica a acestei legi. "Sugestii am avut, si erau simple: acordarea unor facilitati reale firmelor care vor acorda burse, insa ministrul Athanasiu a spus ca numai in aceasta forma aceasta lege poate fi trecuta, urmand ca mai tarziu sa mareasca facilitatile acordate firmelor", mai spune Rujoiu. "Daca ne referim insa la normele metodologice de aplicare a acestei legi dupa ce ea va trece prin Parlament, cu siguranta propunerile studentilor sunt asteptate si vor fi luate in calcul", transmite biroul de presa al MEC. Initiatorii actelor normative spun ca acestea vor fi adoptate cat de curand. Dat fiind ca alegerile generale vor avea loc in luna noiembrie, probabil ca, intr-adevar, ne putem astepta ca legile sa fie adoptate inaintea acestei luni.

Prevederi legislative In favoarea tinerilor Deja adoptate • Hotararea de Guvern nr. 166/2003 referitoare la scutirea de taxe pentru studentii care isi infiinteaza o afacere. Potrivit lui Gabriel Ispas, presedintele Agentiei pentru Sprijinirea Studentilor, in numai un an de zile s-au infiintat aproximativ 4.000 de firme pe baza acestei HG. • Legea nr. 107 din aprilie 2004, noua Lege a somajului. Principalele modificari fata de legea veche: "Stimularea mai puternica a angajatorilor in vederea incadrarii absolventilor si dezvoltarea initiativei private in randul studentilor", acordarea de credite cu dobanda subventionata studentilor care au o afacere, acordarea de servicii de consultanta si asistenta gratuite pentru initierea unei afaceri. In stadiul de proiect • Legea burselor private (poate fi consultata pe site-ul www.edu.ro). Potrivit actului normativ, bursa privata reprezinta sprijinul pentru studii acordat de catre o persoana juridica de drept privat sau de catre o persoana fizica, unui beneficiar care poate fi, dupa caz, elev, student, doctorand sau care urmeaza un program de pregatire postuniversitara. • Legea tineretului - doua din cele trei variante de proiect se afla pe site-urile www.etineret.ro si www.edu.ro

72

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

4.3 Fonduri de investitii

O alternativa investitionala ce poate si trebuie sa concureze piata bursiera o constitui piata fondurilor de investitii. Dintre acestea cele mai numeroase si mai accesibile publicului larg sunt fondurile deschise de investitii. Un fond deschis de investitii este constituit din totalitatea contributiilor banesti la fond, obtinute printr-o oferta publica continua de titluri de participare cat si din totalitatea activelor achizitionate prin investirea acestor resurse sub forma unui portofoliu diversificat de valori mobiliare. Fondul deschis de investitii este constituit sub forma unei societati civile, cu acordul investitorilor. Avantajul acestei forme juridice este ca activitatea fondului nu este impozitata, insa trebuie stiut ca o societate civila nu are personalitate juridica, deci nu poate intra in relatii comerciale cu tertii. Utilitatea unui fond de investitii pentru un investitor consta, in principal, in usurinta transformarii activelor monetare disponibile in active financiare selectate profesionist de catre Administrator si accesibile doar pentru sume semnificativ mai mari decat detinerile individuale ale fiecarui investitor in fond. Cu alte cuvinte majoritatea oamenilor nu au capacitatea si nici timpul disponibil de a analiza corespunzator toate informatiile necesare pentru a lua o decizie cat mai corecta asupra felului in care isi pot spori castigurile banesti prin investirea economiilor. De asemenea sumele posibil de investit intr-un fond de investitii sunt, in general, mult mai mici decat cele necesare pentru o investitie pe piata bursiera sau chiar decat cele necesare constituirii unui depozit bancar. Pentru ca un fond deschis de investitii sa poata functiona este nevoia de existenta a patru entitati care sa asigure desfasurarea normala a activitatii fondului. Acestea sunt: -Consiliul de Incredere. Acesta asigura buna functionare a fondului prin exercitarea controlului asupra tuturor operatiunilor in care este implicat fondul. Consiliul de Incredere este ales de investitori, iar membri lui sunt platiti din fond; -Societatea de Administrare. Responsabilitatea acesteia este de a stabili strategia de investitie si de a o pune in practica cat mai profesionist si mai eficient. Pentru activitatea prestata Societatea de Administrare primeste din fond un comision de administrare; -Depozitarul. Acesta are doua obligatii principale: sa calculeze in mod obiectiv valoarea titlului de participare si sa pastreze in siguranta toate activele fondului. Pentru activitatea desfasurata depozitarul este platit din fond sub forma unui comision de depozitare; -Distribuitorul. Aceste vinde titlurile de participare incasand un comision din valoarea titlurilor vandute. Distribuitori pot fi, conform legislatiei pietei de capital, bancile comerciale si societatile de servicii de investitii financiare. 73

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

De ce sa aleg investitia intr-un fond deschis de investitii? Principala motivatie tine de caracteristica distinctiva a acestor forme de investitie: mutualitatea. Aceasta inseamna ca investitorii indiferent de marimea sumelor investite se bucura de drepturi si obligatii egale, beneficiind in egala masura de avantajele investirii de catre fond a unor sume mai mari, ceea ce conduce la obtinerea de conditii de investire mai bune. Un alt avantaj oferit de investitia intr-un fond deschis de investitii o constituie diversificarea plasamentelor acestuia ceea ce conduce la diminuarea riscului asociat acestor investitii. De asemenea, transparenta investititiei este ridicata prin prisma faptului ca fiecare investitor are la dispozitie prospectul fondului, iar trimestrial fondul pune la dispozitia investitorilor raporte privind activitatea sa. Exista dezavantaje legate de investitia intr-un fond? Da. Ele sunt legate in principal de sumele suplimentare pe care investitorii trebuie sa le suporte din castigul lor. Aceste sume sunt necesare pentru platile din fond si anume: comisioane de administrare si depozitare, cheltuielile de emisiune si publicitate, cheltuieli de audit si nu in ultimul rand cheltuieli pentru functionarea Consiliului de Incredere. Cum alegi un fond? Numarul fondurilor deschise de investitii este suficient de mare pentru a pune probleme privind alegerea unuia sau mai multora in vederea plasarii sumelor diponibile. Trebuie cunoscut faptul ca, zilnic, sunt publicate in mai multe ziare valoarea titlurilor de participare, care se obtine prin stabilirea de catre depozitar a valorii nete a activelor de la data respectiva si impartirii acestei valori la numarul de titluri in circulatie. De asemenea, UNOPC (Uniunea Nationala a Organismelor de Plasament Colectiv) publica lunar date privind evolutia pe ultimele 12 luni sau 36 de luni, privind structura plasamentelor fiecarui fond precum si gradul de risc asociat acestora. Inainte de a opta pentru un fond sau altul trebuie citit cu atentie prospectul de emisiune si de asemenea este indicat sa fi urmarit in prealabil evolutia acestuia. Criteriile privind alegerea unui fond sunt legate atat de riscul pe care investitorul il agreaza, dar mai ales de orizontul de timp disponbil pentru investitiile facute. Orizontul de timp este important intrucat exista numeroase fonduri (in special cele care investesc in actiuni) unde retragerea din fond inaintea unor perioade de timp prestabilite este taxata cu

74

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE comisioane semnificative. Gradul de risc acceptat este bine sa fie corelat cu gradul calculat de risc al fondului astfel incat sa nu existe diferente mari intre cele doua valori. Industria fondurilor de investitii in Romania este, ca intrega piata de capital, pusa in acest moment in situatia unui nou inceput consolidat pe baze mai solide. Inceputul fulminant al unor fonduri (SAFI, FNI) ce s-au soldat in final cu esecuri de proportii, din diverse cauze, a indus un sentiment de prudenta din partea investitorilor. Aceasta atitudine trebuie schimbata, fiind de importanta capitala pentru dezvoltarea unui sistem al pietei de capital echilibrat si functional existenta unei industrii puternice a fondurilor de investitii. Principalele fonduri de investitii: Fondul Monetar Tezaur Cei interesati se pot informa cu privire la modul de functionare in sistem de cont curent bancar a acestui fond. Tot aici se gasesc si informatii generale si indicatori de performanta financiara ai fondului http://www.certinvest.ro Active Management International SA Cei interesati pot beneficia de informatii generale despre activitatea fondului Active,cateva domenii fiind administrarea portofoliului, asistenta pentru listarea la bursa, analiza si consultanta de plasament. http://www.active.ro Fondul de Investitii Gelsor Un site creat cu intentia de a oferi cat mai multe date despre Fondul Gelsor investitorilor interesati sa se implice pe piata monetara si de capital din Romania. http://www.gam.ro Capital Plus Intr-un cadru bine structurat se regasesc informatii importante legate de activitatea fondului. Totodata puteti beneficia si de un ghid orientativ privind modul in care puteti colabora acesta. http://www.certinvest.ro Fondul pentru Comert Exterior Intr-o forma foarte concisa si tehnica, aici puteti gasi date financiare, grafice si analize privind activitatea fondului si oportunitatile pe care acesta le ofera. http://www.fcex.fx.ro Fondul Monetar Stabilo Aici se pot gasi informatii generale despre obiectul de activitate

75

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE al fondului si politica de investitii pe care acesta o urmareste pe piata monetara. http://www.quadrant.ro Fondul Valutar Gelsor Cei interesati sa investeasca in titluri de participatie emise de acest fond se pot informa cu privire la limita minima de participare si procedura de emitere a acestora. http://www.gam.ro Fortuna Classic Investitorii care opteaza pentru un plasament pe termen mediu sau lung pot beneficia de rapoarte financiare ale fondului si de date privind procedura de investire. http://www.fortuna.ro Fortuna Gold Aceasta pagina de web se adreseaza investitorilor care doresc sa beneficieze de oportunitatile de piata. Tot aici puteti gasi rapoarte financiare si date generale despre activitatea acestui fond. http://www.fortuna.ro Active Financial Group Site-ul cuprinde informatii referitoare la activitatea grupului in domeniul financiar, oferindu-va detalii despre fondurile sale de investitii. http://www.active.ro BCR Asset Prezentarea societatii si a fondurilor administrare: BCR Clasic si BCR Dinamic (evolutie, performante, rapoarte, prospecte). http://www.bcrasset.ro Fondul Romano-American de Investitii Aici gasiti informatii privind modul de incurajare a liberei initiative in Romania prin realizarea de investitii si facilitarea de imprumuturi IMM in cadrul programelor initiate de FRAI http://www.raef.ro Baring Private Equity Partners Fond de investitii ce face parte din grupul ING, avand participari in Romania la Topway, Atomic Media Group, Infopress http://www.bpep.com Advent International Romania

76

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE Compania se ocupa de consultanta pentru cei care doresc sa faca investitii in Romania. Pagina contine doar detalii de contact http://www.adventinternational.com/bucharest.html Global Finance Fond de investitii din Grecia care actioneaza in Balcani, avand in administrare Black Sea Fund si EuroMerchant Balkan Fund. Romanian Post Privatization Fund (RPPF) Este un fond infiintat de BERD, EU Phare si Managerul Fondului, GED Capital Development, care sustine restructurarea si modernizarea intreprinderilor romanesti mijlocii, potential atractive, private si privatizate. Investeste ca partener minoritar puternic in capitalul social intre 300.000 si 3,5 milioane dolari SUA de fiecare proiect. Participarea unui partener strain este un stimulent puternic pentru co-investire. Romanian Post Privatisation Fund (RPPF) str. General Brosteanu nr.7 sector 1, Bucuresti Contact: dl. Robert Luke,Director tel.: 01-211.6153 sau 01-610.7970 fax : 01-311.1358 DANUBE FUND Danube Fund, sponsorizat de BERD si de Grupul Bancar Alpha (Grecia), investeste in intreprinderile cu perspective puternice de dezvoltare si care au nevoie de capital social. Desi poate fi vorba si de investitii mai mici, dimensiunea medie a investitiilor Fondului este de aproximativ 1 milion dolari SUA, reprezentand nu mai putin de 20% din capitalul social al companiei. Danube Fund str. Pitar Mos nr.25, et. V Bucuresti Contact: dl. Lucian Perl tel.: 01-210.9854 fax : 01-210.8467 ROMANIAN INVESTMENT FUND Este unul din cele mai mari fonduri dedicate exclusiv Romaniei. A fost lansat de catre Alliance Capital si CA-IB Investment Bank Austria. RIF va investi direct prin achizitionarea de actiuni ale firmelor romanesti medii si mari, atat pe piata de capital, cat si prin plasamente private. Tinta principala o constituie societatile comerciale cu potential de crestere si cu acces limitat la finantari pe termen lung. Valoarea investitiilor se va situa in general intre 1 si 7 milioane dolari SUA. Actiunile RIF sunt listate la Bursa de valori din Dublin. Romanian Investment Fund Str. Dimitrie Brandza 1

77

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE Contact: Florin Dolea Tel: 01-411.7383 Fax: 01-411 7393 AIG NEW EUROPE FUND Este capitalizat de American International Group si administrat de AIG-CET Capital Advisors, Ltd. Urmareste sa investeasca sume cuprinse intre 10 si 30 milioane dolari SUA si sa detina un pachet de actiuni de peste 20%. Prefera achizitia de actiuni noi, dar nu exclude cumpararea celor deja existente. Fondul va detine un loc in consiliul de adminstratie si va lucra cu cu ceilalalti actionari la gasirea celei mai potrivite strategii de dezvoltare, imbunatatirea managementului si identificarea de posibilitati de crestere. AIG-CET Capital Advisors Str. General Berthlelot 57 Contact: Domnul Valeriu Ionescu Tel: 01-312.06.75 Fax: 01-311.33.52 ORESA VENTURES Este o firma de investitii specializata pentru tarile din Europa Centrala si de Est care se adreseaza firmelor private al caror management are o strategie de dezvoltare bine conturata si care au potential de a deveni lideri in domeniile lor de activitate. Oresa Ventures si-a definit trei categorii preferate de investitii: Investitii de capital de risc – reprezentand investitii de capital minoritare, in firme private cu un important potential de crestere, in sectoarele bunurilor de larg consum, distributiei si serviciilor de sanatate si care pote deveni lideri pe pietele respective Investitii strategice – Acestea vor fi dezvoltate, in principal, din investitii de capital de risc in care exista sau se creeaza o legatura organica intre necesitatile firmei respective si resursele de care dispune Oresa Ventures. Investitii de portofoliu – sunt investitii in actiuni ale societatilor cotate pe piata de capital, in fonduri de investitii si in obligatiuni guvernamentale cu rate fixe ale castigurilor. Minimul investitiei este de 500.000 dolari SUA. Oresa Ventures Contact: Domnul Cornel Marian sau doamna Gilda Lazar Str. Popa Savu 24 Tel: 01-223.42.45 Fax: 01-222.18.07 ROMANIA AND MOLDOVA DIRECT FUND Fondul este capitalizat de International Equity Partners, L.P. din Washington si administrat de Romania & Moldova Management Co, LLC.

78

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE A fost infiintat pentru sprijinirea firmelor care deruleaza cea mai mare parte a operatiunilor in Romania si Moldova. Cele mai mari sanse le au companiile care au in vedere restructurarea, extinderea sau privatizarea. Fondul va lua in considerare si proiecte de tip "start-up" in conditiile in care partenerii strategici demonstreaza experienta in afacerea respectiva si participa cu o marja semnificativa de capital. In general, Fondul cauta tranzactii de 1-3 milioane dolari SUA, dar in functie de particularitatile proiectului pot fi luate in considerare si sume mai mici sau mai mari. Romania-Moldova Direct Fund Str. Frumoasa 19 Tel: 01-12.92.15 Fax: 01-312.92.78 FONDUL ROMAN DE GARANTARE A CREDITELOR A fost infiintat in anul 1993 ca o institutie financiara in scopul sprijinirii restructurarii economiei romanesti si procesului de privatizare. Principala lui activitate o constituie garantarea creditelor pentru proiecte viabile din domeniul productiei si serviciilor, dar poate oferi si servicii de consultanta. Fondul opereaza dupa criterii comerciale si percepe anumite taxe pentru serviciile sale, in functie de solicitari. Joaca un rol activ in diverse comisii nationale care sprijina dezvoltarea sectorului private si a semnat acorduri cu un numar important de banci cum ar fi Banca Comerciala Romana, Banca Romana de Dezvoltare, Banca Agricola, Banca Tiriac, Banca de Credit Comercial si Industrial, Banca Internationala a Religiilor. Fondul Roman de Garantare a Creditelor Str. Matasari 46 Tel: 01-252.32.20, 252.01.89 Fax: 01-252.33.18I Un fond mutual este o entitate fara personalitate juridica, constituita in baza unui contract de societate civila si este un instrument de investitie colectiv din care un numar mare de investitori individuali detin cite o parte relativ mica si limitata prin lege si care investeste in diverse instrumente ale pietelor financiar-bancare si de capital urmarind realizarea obiectivului financiar al fondului. Cu alte cuvinte, fondul mutual stringe bani de la mai multe persoane si ii investeste in actiuni, depozite bancare etc. pentru a-si atinge obiectivul declarat, care poate fi cresterea agresiva a valorii unitatii de fond, asigurarea unor venituri regulate si cu risc mic pentru investitori etc. Fondurile mutuale sint administrate, conform reglementarilor in vigoare, de o societate de administrare cu obiect unic de activitate. Prin aceasta colectare de fonduri sub administrare unica, investitorul individual beneficiaza de mai multe avantaje: Diversificare larga a portofoliului de investitii si dispersia riscului.

79

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE Fondurile importante disponibile permit o larga diversificare a instrumentelor investitionale reducind astfel (dar nu eliminind) riscurile aferente unor anumite categorii de investitii (actiuni, depozite bancare etc.) Lichiditate maxima a investitiei individuale. Investitorii individuali isi pot lichida oricind, partial sau total, investitia transformind-o in bani la valoarea curenta a titlurilor, spre deosebire de alte instrumente care pot fi vindute mai greu sau cu un cost mai mare. Administrarea profesionista a portofoliului. Societatea de administrare a unui fond cuprinde investitori profesionisti sprijiniti de analisti financiari care studiaza si monitorizeaza pietele financiare si companiile in mod individual si pe ramuri. Administrarea profesionala a investitiilor este in general accesibila persoanelor ce dispun de fonduri importante, dar fondul mutual face aceste servicii accesibile oricarui investitor la un cost rezonabil. Transparenta. Conform reglementarilor CNVM, fondurile de investitii trebuie sa asigure transparenta in ceea ce priveste obiectivele de investitii, precum si riscurile pe care si le asuma investitorii. Toate caracteristicile unui fond autorizat de CNVM trebuie sa fie prezentate in prospectul de emisiune al fondului. De asemenea, fondurile de investitii trebuie sa faca publice rapoarte periodice asupra activitatii desfasurate. Cum se investeste si cum se cistiga in fonduri Modalitatea practica de investire intr-un fond mutual este cumpararea unitatilor de fond (denumite titluri de participare). Un titlu de participare reprezinta o detinere de capital in activele nete ale unui fond deschis de investitii. Activele nete ale unui fond sint formate din activele totale ale fondului (evaluate conform normelor in vigoare) diminuate cu obligatiile fondului respectiv. Valoarea unui titlu de participare (valoarea unitara a activului net) variaza zilnic si este egala cu valoarea activului net al fondului intr-o anumita zi raportata la numarul de unitati de fond aflate la investitori (in circulatie) in acea zi. Valoarea unitatilor de fond se calculeaza zilnic de catre depozitarul fondului si se publica prin grija administratorului in presa, fiind astfel usor de urmarit evolutia valorii investitiei. Pentru alegerea unui fond mutual si pentru efectuarea investitiei initiale se pune la dispozitia potentialului investitor, in mod gratuit, un prospect al fondului care descrie obiectivele fondului, metodele de investitie, gradul de risc acceptat de fond si costurile investitiei. Investitia se poate efectua dupa completarea unei cereri la unul din sediile firmelor autorizate sa distribuie unitatile fondului mutual respectiv. Fondul mutual, prin intermediul agentilor sai autorizati, este obligat sa rascumpere oricind, in maxim 10 zile lucratoare, unitatile de fond la valuarea unitara a activului net din ziua anterioara depunerii cererii de rascumparare. Fondul poate impune, conform prospectului de emisiune, plata unor comisioane la cumpararea si/sau la vinzarea unitatii de fond, comisionul la vinzare putind varia in functie de perioada de pastrare a unitatii de fond sau de suma rascumparata, putind scadea pina la zero. Fondul mutual obtine venituri pentru a creste valoarea unitatii de fond din dobinzile la depozite bancare sau la obligatiuni guvernamentale si certificate

80

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE de trezorerie, din disconturile la efectele de comert, din dividende si din cistigurile de capital la actiunile detinute, precum si din reinvestirea acestor venituri. Cheltuielile unui fond mutual sint cheltuieli directe datorate pentru tranzactiile efectuate si taxe datorate societatii de administrare, societatii de depozitare, CNVM-ului. Performanta unui fond mutual se masoara prin randamentul total obtinut intr-o perioada de timp si reprezinta cresterea valorii unitatii de fond in perioada de timp considerata. Din vinzarea unitatilor de fond se poate inregistra si pierdere daca, din diferite motive, activul net unitar al fondului a scazut in perioada de timp dintre cumpararea si vinzarea unitatilor de fond, randamentul fondului pe acea perioada de timp fiind negativ. Fondurile mutuale nu platesc impozit pe profit, dar cistigul obtinut la rascumpararea unor unitati de fond, diminuat cu eventualele comisioane de rascumparare, este supus, conform Ordonantei 73/1999, impozitului pe venitul global. Pentru fondurile deschise de investitii impozitul pe venitul global este de 1%. Riscurile investitiei in fonduri mutuale Investitiile in fonduri mutuale nu sint garantate de catre stat, iar fondurile mutuale nu participa la fondul de garantare a depozitelor bancare. Investitia in fondurile mutuale este deci mai riscanta din acest punct de vedere decit un depozit bancar al unei persoane fizice cu o valoare mai mica decit limita maxima garantata. Exista riscul ca investind intr-un fond mutual randamentul sa nu fie cel scontat sau chiar sa se piarda suma investita initial, partial sau total. Prin realizarea unui portofoliu de investitii, fondurile mutuale reduc, dar nu elimina riscul de piata constituit de fluctuatia valorii instrumentelor financiare in care s-a investit. De asemenea, nu poate fi omis riscul legislativ prin posibila aparitie a unor constrangeri legale care sa duca la scaderea valorii unitatilor de fond sau la suspendarea rascumpararii lor de catre fond. Cum se alege un fond mutual Oportunitatea realizarii unei investitii nu depinde nici de suma disponibila si nici de o anumita conjunctura de moment a pietei, ci de obisnuinta de a investi regulat si, mai ales, de alinierea politicii de plasament la obiectivele personale ale fiecarui investitor in parte. Inainte de a va hotari asupra oricarei forme de plasament, evaluati-va resursele, stabiliti-va obiectivele si alegeti acea politica de plasament (regulata si orientata pe termen lung) care sa va asigure nu cel mai mare cistig posibil, ci atingerea obiectivelor personale. In general, orice plan de investitii trebuie sa tina cont cel putin de: perioada din cadrul ciclului vietii in care va aflati (crestere, maturitate, pensie); telurile financiare; toleranta la risc de care dati dovada nevoile dumneavoastra (de orice tip); perioada de timp pe care vreti sa investiti;

81

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE cum v-au mers investitiile anterioare; suma disponibila si regularitatea (frecventa) investirii. Fondul mutual ales trebuie sa se potriveasca strategiei si obiectivelor personale de investitie si sa isi gaseasca locul in portofoliul de investitii personale. Alegerea se face in urma analizarii prospectelor mai multor fonduri care par sa dea satisfactie. Este indicata urmarirea evolutiei fondurilor comparate pe parcursul unei perioade mai mari de timp (cel putin citeva luni). Trebuie urmarita si structura activelor, adica in ce sint plasate resursele atrase ale fondului, intrucit acestea au risc si potential de cistig substantial diferite. Cel mai important factor este performanta (randamentul fondului) corelata cu obiectivele de investitii si cu riscul fondului (deci cu structura activelor). Performanta trebuie sa fie cit mai stabila si se compara cu a fondurilor de acelasi tip. Desi exista o corelatie puternica intre trecut si viitor, totusi performantele trecute nu determina in mod direct performantele viitoare. Strategia investitiilor fondului. Important este daca fondul are o strategie de investitie compatibila cu a investitorului (sau opusa pentru diversificarea portofoliului personal de investitii) si daca aceasta strategie este pastrata cu consecventa in decursul anilor: se pastreaza cota de actiuni listate pe o piata organizata? pastreaza proportia cash-actiuni-efecte comerciale? se inscriu intre limitele prevazute de CNVM? au fost atinse obiectivele fondului? etc. Corelatia randament-risc. Fondurile mutuale romanesti sint obligate sa-si calculeze un coeficient de risc de la 0 (risc minim) la 5 (risc maxim). In mod normal un fond cu grad de risc mare ar trebui sa aiba randamente mai mari pe termen lung. Totusi, datorita particularitatilor pietei financiare romanesti, in perioada actuala este posibil ca aceasta regula sa nu se respecte. Administratorul fondului. De obicei, administratorul care conduce un fond de mai multa vreme ii imprima strategia sa proprie de investitie. Daca administratorul este mai de curind in fond ar fi indicat de cunoscut strategia si performantele fondului administrat anterior. Serviciile auxiliare oferite de fond. In afara de performanta pura, unele fonduri ofera informari periodice, rapoarte anuale, posibilitatea de a afla la telefon valoarea la zi a unitatii de fond etc. Astfel fondul apare mai apropiat de investitorii sai si ofera un sentiment de siguranta. Considerente de costuri si accesibilitate. Fondurile mutuale percep diferite comisione la vinzarea si rascumpararea unitatilor de fond, intre 0% si 2,5% in general. Aceste comisioane sint importante in special pentru investitorii pe termen scurt. De asemenea, valoarea unitatii de fond poate fi o bariera de intrare in cazul in care este prea mare. De aceea, fondurile care au unitatile cele mai scumpe pot imparti (splita) unitatea de fond in mai multe unitati cu valori corespunzator reduse pentru a permite accesul unor noi mici investitori. Orice persoana (fizica sau juridica) atunci cind face investitii financiare poate urmari numai trei obiective distincte: - pastrarea valorii banilor investiti (cum ar fi investitiile in valuta forte realizate pentru protejarea economiilor fata de deprecieri importante ale leului);

82

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE - obtinerea de venituri din banii investiti (exemplul cel mai tipic - depozitele bancare care platesc in mod regulat venituri sub forma de dobinzi); - cresterea valorii banilor investiti (cum ar fi cazul investitiilor in actiuni sau terenuri/cladiri). Pentru a satisface obiectivele diverse ale investitorilor, administratorii de fonduri de investitii au creat trei mari tipuri de fonduri, care urmaresc atingerea acestora prin politici de plasament diferite. In limbaj tehnic, aceste trei tipuri sint: Tipul fondului Obiectivul investitional (ce ofera investitorilor) Clienti principali Plasamente principale Fonduri monetare Pastrarea valorii titlului Se adreseaza acelor investitori care, fie din aversiune fata de risc, fie din alte motive (au nevoie de banii investiti intr-un termen scurt) nu doresc ca valoarea investitiei lor sa scada. Pina in prezent in SUA, nu a existat fond monetar care sa inregistreze o scadere a valorii titlului.Sint foarte utilizate la gestionarea eficienta a conturilor curente (ale persoanelor fizice sau firmelor) - in SUA, pot fi facute plati direct din aceste fonduri, ele functionind identic cu conturile curente bancare. In valori mobiliare care genereaza venituri si a caror valoare variaza foarte putin datorita scadentelor reduse: certificate de trezorerie emise de stat, efecte de comert emise de banci comerciale sau societati comerciale renumite cu scadenta medie de 90 zile, depozite bancare. Fonduri de venituri Generarea de venituri Se adreseaza acelor investitori care au nevoie de niste venituri suplimentare regulate fata de veniturile lor curente. In conditiile in care majoritatea veniturilor obtinute din investiile realizate de fond sint distribuite investitorilor, valoarea titlului nu sufera variatii semnificative. Totusi, datorita structurii portofoliului, exista riscul ca valoarea titlului sa scada.Pensionari, familii tinere, familii care suporta cheltuielile de studii ale copiilor, etc. Investitorii pot opta pentru incasarea veniturilor distribuite sau reinvestirea automata a acestora in fond.In valori mobiliare care genereaza venituri ridicate, dar datorita scadentelor lungi sint expuse la variatia valorii: obligatiuni, ipoteci imobiliare actiuni preferentiale, actiuni comune emise de societati foarte bune si cu o politica de distribuire de dividende consistente. Fonduri de crestereCresterea valorii titlului Se adreseaza acelor investitori care doresc ca valoarea investitiei lor sa creasca in timp. Valoarea titlului va creste sau scade in functie de evolutia pietei de capital si abilitatea administratorului.Familii mature, care deja si-au satisfacut necesitatile materiale de baza (casa, masina, alte dotari) si isi pot permite ca o parte din veniturile lor curente sa fie investite cu

83

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE un risc mai mare, sau persoane cu apetit pentru risc. In valori mobiliare a caror valoare se modifica sensibil in timp: actiuni de toate tipurile, obligatiuni convertibile, optiuni, contracte futures. Mai exista numeroase clasificari ale fondurilor, dupa zona geografica in care realizeaza investitiile, dupa gradul de risc al portofoliului, dupa valuta in care functioneaza, dupa marimea societatilor in care investesc, si multe altele, dar, lasind la o parte aceste detalii, orice fond se va incadra in una din cele trei categorii descrise anterior. In Romania, piata financiara este insuficient dezvoltata, si practic, datorita faptului ca titlurile de stat ofera in ultimii ani cele mai mari randamente pe piata, toate fondurile active au in portofoliu aceste intrumente ale pietei monetare. Totusi, prin obiectivele fondurilor (obtinerea de venituri din dobinzi) si prin politica de plata si comisionare a rascumpararilor acestea se apropie mai mult de categoria fonduri de venituri. Fondurile de acumulare sint fonduri in care, pe baza unui contract, investitorul se obliga sa subscrie titluri in mod regulat (lunar, trimestrial etc.); in general aceste fonduri sint fonduri de crestere si investesc in actiuni cotate. In Romania aceste fonduri nu sint inca legiferate.

figura1

84

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

figura 2

figura 3

figura 4

85

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

4.3.1 STRATEGIA DE INVESTITII A FONDURILOR ADMINISTRATE In opinia noastra, marele succes si larga diversitate a fondurilor americane de investitii provine din stricta lor specializare in conditiile satisfacerii din punct de vedere al investitorului a unuia dintre obiectivele fundamentale posibile: conservarea capitalului (monetare) generarea de venituri (fonduri de venituri) si cresterea capitalului (fonduri de crestere). Prin urmare, inca de la infiintare, strategia Globinvest se concentreaza nu atit pe modificarea strategiilor investitionale ale fondurilor administrate in functie de maturizarea si evolutiile pietei financiare romanesti, ci pe lansarea de produse diferite, atunci cind piata o permite. Astfel, unul dintre obiectivele noastre il reprezinta dezvoltarea si consolidarea a cel putin trei tipuri de fonduri de investitii specializate: monetar, de venituri si de crestere, care sa ofere investitorilor o familie completa de fonduri sub aspectul obiective-rentabilitate-risc-orizont de timp al investitiei. Asa cum mentionam anterior, acest obiectiv este indisolubil legat de evolutia pietei financiare romanesti. Pina in prezent, am considerat ca pot functiona cu succes numai fonduri monetare, prin urmare ne-am concentrat eforturile inspre consolidarea Fondului Mutual Transilvania. Fondul Mutual Transilvania este un fond deschis de investitii de tip monetar avind ca obiectiv fundamental conservarea valorii reala a capitalului investitit, obiectivului de rentabilitate asumat fiind obtinerea unei cresteri anuale peste nivelul inflatiei si peste media dobinzilor bancare pasive. Prin urmare politica sa de investitii este orientata in principal spre instrumente financiare cu dobinda fixa si cu scadente de pina la 12 luni. Pina la aparitia pe piata romaneasca si a altor instrumente care sa se incadreza in aceasta categorie, structura de plasamente a fondului va ramine aceasi: - cel putin 50% in titluri de stat; - pina la 30% efecte de comert; - diferenta in depozite bancare, certificate de depozit, conturi curente in vederea asigurarii lichiditatii imediate. Pentru plasamentele in efecte de comert, in cei peste 6 ani de activitate, am reusit sa ne formam un portofoliu de clienti vechi, de o calitate dovedita in timp, carora le finantam in general activitatea curenta, in conditiile constituirii unor garantii solide si foarte lichide. Intrucit firmele finantate de noi sunt foarte bune si in aceasta activitate ne concuram direct cu sectorul bancar, conditiile oferite clientilor noastri sunt similare cu cele oferite de cele mai bune banci, dar procedura de acordare este mai flexibila si mai putin birocratica. Intrucit economia romaneasca da semne de revigorare si implicit si piata de capital, am considerat ca este oportuna lansarea unui fond de crestere, cu investitii majoritare in actiuni cotate. Fondul de Investitii Napoca - in curs de autorizare - este un fond de crestere, 86

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE avind o politica de investitii orientata pe termen mediu si lung, urmarind obtinerea de profituri ca urmare a cresterii valorii investitiilor realizate. Obiectivul fundamental al fondului este cresterea valorii capitalului investit, obiectiv care urmeaza a fi atins prin investitii in actiuni cotate, emise de societati comerciale romanesti sau straine de cea mai buna calitate. In conditii normale de piata, fondul va investi cel putin 70% din totalul activelor sale in actiuni emise de societati comerciale cotate la Bursa de Valori Bucuresti, iar diferenta va fi mentinuta sub forma de lichiditati. Metoda de selectare a actiunilor din portofoliul fondului este una proprie si are la baza analiza fundamentala a emitentilor cotati la BVB. Daca tendinta de scadere a dobinzilor se mentine si vor apare pe piata obligatiunile, vom putea lansa si al treilea fond, respectiv fondul de venituri.

4.3.2 LINII DE CREDIT CONTRACTATE DE ROMANIA DE LA ORGANISME FINANCIARE INTERNATIONALE Imprumut BERD pentru sprijinirea intreprinderilor mici si mijlocii in procesul de restructurare si privatizare Imprumut BERD pentru sprijinirea capacitatii de export a intreprinderilor private sau cu program real de privatizare Împrumut BERD pentru persoane fizice si juridice cu capital majoritar privat si persoane juridice cu capital de stat care aplica un program de privatizare in domeniul agriculturii, silviculturii, industriei alimentare, pisciculturii PROGRAME DE ASISTENTA FINANTATE DE USAID - United States Agency for International Development (Agentia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internationala) CITIZENS DEMOCRACY CORPS (CDC) - Programul De Dezvoltare Economica si pentru Afaceri LAND O'LAKES, INC. ASOCIATIA PRODUCATORILOR PARTICULARI DE LAPTE SI PRODUSE LACTATE ACDI/VOCA PENTRU EUROPA CENTRALA SI DE EST A. Împrumut BERD pentru sprijinirea intreprinderilor mici si mijlocii in procesul de restructurare si privatizare top Suma: 58 mil. dolari SUA Conditii pentru acordarea imprumutului: rata rentabilitatii financiare minime 15%; contributia împrumutatului 10-15% din valoarea investitiei pentru împrumuturi pâna la 500.000 UDS, 20-30% pentru împrumuturi peste 500.000 dolari SUA; marimea împrumutului maxim 5 mil. dolari SUA; dobânda Libor (vezi explicatia de la pag. 191) + 1 % + comisionul de

87

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE angajament al bancii române; rambursarea în rate semestriale egale. Banca prin care se deruleaza creditul: Banca Româna de Dezvoltare B. Împrumut BERD pentru sprijinirea capacitatii de export a întreprinderilor private sau cu program real de privatizare Suma: 20 mil. dolari SUA top Conditii pentru acordarea împrumutului: 35% din valoarea investitiei sa fie contributia proprie a împrumutatului; acoperirea serviciului datoriei minim 1,5; situatia financiara foarte buna si resurse de valuta forte; marimea împrumutului maxim 1 mil. dolari SUA; rambursarea in 3-5 ani din care 1 an perioada de gratie; rata anuala a dobânzii15%. Banca prin care se deruleaza creditul: BANKCOOP C. Împrumut BERD pentru persoane fizice si juridice cu capital majoritar privat si persoane juridice cu capital de stat care aplica un program de privatizare in domeniul agriculturii, silviculturii, industriei alimentare, pisciculturii top Suma: 50 mil. dolari SUA Conditii pentru acordarea împrumutului: valoare maxima a imprumutului - 5 mil. dolari SUA; fonduri proprii (numerar sau natura): 30% din costul estimat al investitiei pentru proiectele mai mici de 500.000 dolari SUA; 15% pentru proiecte mai mari de 500.000 dolari SUA; termen de rambursare 6 ani, perioada de gratie 18 luni, fara a depasi (ultima rata de rambursare) 20 iunie 2002; rata interna de rentabilitate 15%; rata de acoperire a serviciului datoriei = 1,5 : 1 din primul an de implementare a proiectului; dobanda 12% pe an; comision de negociere si gestiune 1,5% flat; comision de neutilizare 1,5% pe an; rambursare în dolari SUA. Banca prin care se deruleaza creditul: Banca Agricola SA Pentru întocmirea documentatiei necesare, solicitantii se vor adresa unuia din centrele de consultanta sau filialelor bancilor prin care se acorda creditele. PROGRAME DE ASISTENTA FINANTATE DE USAID top United States Agency for International Development (Agentia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internationala) USAID este o agentie guvernamentala a Statelor Unite ale Americii care dirijeaza programe de asistenta financiara, atat proprii cat si ale altor institutii. USAID a fost infiintata la 3 noiembrie 1961 pentru a sprijini cresterea economica si stabilitatea democratica si politica in tarile unde saracia poate deveni factor destabilizant. Politica de asistenta a SUA pentru tarile Europei Centrale si de Est este stabilita in cadrul Departamentului de Stat. Congresul

88

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE SUA aproba atat politica, cat si sumele propuse pentru asistenta. Gestionarea acestui fond este incredintata USAID. USAID distribuie aceste fonduri prin intermediul unor organizatii specializate pe diverse domenii: US Department of Agriculture - Office for International Cooperation and Development; US Department of Labour; US Information Agency; US Environmental Protection Agency; US Peace Corps; Polish - American Enterprise Fund; Hungarian - American Enterprise Fund; Citizens for Democracy Corps; US Department of Commerce, Eastern Europe Business Information Centre. Tara noastra are acces la toate programele destinate Europei Centrale si de Est cu exceptia Polish Enterprise Fund si Hungarian Enterprise Fund. In vreme ce in primii ani asistenta americana catre Romania s-a concentrat asupra ajutoarelor alimentare, protectiei copiilor si sprijinirii alegerilor libere, in prezent eforturile se concentreaza in directia reformei economice. Principalele programe in vederea sprijinirii cresterii economice au inclus o campanie de constientizare a opiniei publice fata de problema privatizarii (Campania "Buna Dimineata, Romania"), asistenta tehnica acordata direct intreprinderilor, inclusiv intreprinderilor mici, asistenta pentru dezvoltarea agriculturii si crearea unui Romanian-American Enterprise Fund. S-a mai acordat asistenta in domeniul democratiei si guvernarii, calitatii vietii. Pentru informatii suplimentare referitoare la programele USAID va puteti adresa la: USAID bdul. Natiunile Unite, nr.1 bl. 108 A; et. 6-9 sector 5; Bucuresti tel: 01-336.8851 sau 336.8852 fax: 01-312.0508 dl. Denny Robertson - USAID Representative CITIZENS DEMOCRACY CORPS (CDC) Programul De Dezvoltare Economica si pentru Afaceri Scurta descriere Citizens Democracy Corps (CDC) este organizatie particulara infiintata in luna mai 1990 ca raspuns la perioada de tranzitie prin care trec tarile din Europa Centrala si de Est precum si din fosta URSS. Programul de Dezvoltare Economica si pentru Afaceri acorda asistenta prin intermediul unor consultanti voluntari americani - specialisti cu experienta angajati ai unor companii sau insitutii americane, sositi in Romania pentru a lucra direct timp de doua luni impreuna cu conducerea companiilor mici sau mijlocii private sau in curs de privatizare sau a institutiilor locale care incurajeaza activ dezvoltarea sectorului particular de afaceri. Consilierii CDC ofera asistenta manageriala concentrandu-se pe necesitatile si experienta fiecarei companii sau institutii in modul de abordare si rezolvare a problemelor specifice in conditiile economiei de piata. CDC primeste fonduri de la Agentia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internationala (USAID) si de la corporatii, fundatii si alte surse particulare americane.

89

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE Obiectivele Programului Obiectivul CDC este de a incuraja, canaliza si facilita asistenta voluntara oferita de sectorul particular din Statele Unite, tarilor aflate in procesul de tranzitie spre democratie si economie de piata. Criterii De Eligibilitate Companiile sau institutiile sunt selectionate dupa urmatoarele criterii: Management: conducerea companiilor trebuie sa fie dispusa sa lucreze in mod direct cu un consultant american pe tot parcursul colaborarii; Marime: companiile/institutiile trebuie sa aiba 50-2000 angajati; Forma de proprietate: companiile trebuie sa aiba capital integral romanesc si pot fi private sau in curs de privatizare; Asezare geografica: principalele orase implicate in program sunt Bucuresti, Cluj, Brasov, Iasi, Sibiu, Targul Mures, Alba-Iulia, Timisoara, Oradea, Ploiesti, Craiova si Baia Mare (lista ramane deschisa); Sectoare de activitate: asistenta CDC este disponibila pentru cele mai multe sectoare ale economiei, cu un interes special pentru sfera serviciilor financiare, industria electronica si telecomunicatii, constructii si materiale de constructii. Pot fi considerate prioritati companii in pozitie de lider de piata, care exporta o proportie semnificativa a productiei sau implicate in transferul de tehnologii moderne catre Romania. Potential pentru succes: companiile/institutiile trebuie sa aiba cel putin un an vechime si posibilitati reale de a obtine rezultate pozitive si de a se extinde in viitor. Criterii De Selectie / Evaluare A Ofertelor Personalul CDC, alcatuit din americani si romani, oameni de afaceri cu experienta, se ocupa de selectia atenta a companiilor si institutiilor care corespund criteriilor impuse de program. Cei interesati si selectati completeaza un formular. Procesul de selectie finala implica cel putin doua intalniri intre conducerea companiei si reprezentantii CDC. Citizens Democracy Corps tel: 210.2077, 210.8251 Intrarea M. Eminescu, nr. 5 fax: 210.0771 Sector 2, Bucuresti dna. Camelia BulatLAND O'LAKES, INC Scurta Descriere LAND O`LAKES este o societate in cooperatie fondata de fermierii producatori de lapte, in 1921. Astazi asociatia in cooperatie este proprietatea a 300.000 fermieri din 15 state din partea centrala si de vest a Statelor Unite. Incepand cu anul 1981 au inceput transferul experientei lor catre fermierii si companiile cu activitate in agricultura din toata lumea. Land O`Lakes este specializata in: Asistenta tehnica si manageriala; Instruire in domeniul economiei agrare; Dezvoltarea produselor, a cooperativelor, a asociatiilor, a industriei laptelui;

90

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE Acordarea de licente de fabricatie pentru fabricarea de produse marca Land O`Lakes; Vanzare de vite; coordonarea selectiei, cumpararii si exportului de vite. Domeniile de activitate sunt: Consultanta in afaceri cu sprijinul specialistilor Land O`Lakes din SUA. Organizarea de seminarii. Identificare de surse de finantare/parteneri. Cercetari de piata, studii de marketing. Diagnosticare si restructurare a intreprinderilor. Alte servicii la cerere. Obiectivele Programului Obiectivul principal il constituie identificarea posibililor clienti si a problemelor cu care acestia se confrunta. In colaborare cu celelalte firme americane prezente in Romania, a inceput activitatea de consultanta ce a fost si este structurata pe mai multe planuri. Directiile considerate prioritare au fost incurajarea formarii unei asociatii a prelucratorilor de lapte din Romania, acordare de asistenta firmelor particulare din industria laptelui. LAND O`LAKES, INC. Str. C.A. Rosetti Nr. 43 A, Et. 2, Ap. 4 Sector 1, Bucuresti-70164 tel / fax: 01-314.0209 dl. Jesse Sibarium dl. Florin Balauta – Senior Business Specialist Dna. Carmelita Partenie - Business Specialist ASOCIATIA PRODUCATORILOR PARTICULARI DE LAPTE SI PRODUSE LACTATE top Scurta Descriere Asociatia Producatorilor Particulari de Lapte si Produse Lactate (APPL) este o organizatie cu caracter profesional, patronala, non-profit, neguvernamentala, apolitica si fara scop lucrativ care s-a constituit in anul 1995, din initiativa a 21 de producatori particulari de produse lactate. APPL este sprijinita logistic si financiar de catre Land O`Lakes. Obiectivele Programului Obiectivele APPL sunt: Promovarea intereselor producatorilor particulari in cadrul economico-social specific, in conditiile economiei de piata si privatizarii. Asigurarea egalitatii de sansa a producatorilor. Sprijinirea dezvoltarii intreprinderilor private din domeniul laptelui si produselor lactate, utilizand mijloace egale, adecvate, in stransa legatura cu interesele membrilor sai. Realizarea unei organizatii cu caracter profesional, patronal, in domeniul producerii, prelucrarii si distributiei laptelui si produselor lactate. Organizarea desfasurarilor de activitati conexe care sa inlesneasca contactele de tip economic, financiar, juridic, organizatoric cu organismele guvernamentale, neguvernamentale, bancare, etc. Sprijinirea membrilor sai prin schimb permanent de informatii, opinii,

91

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE sugestii, consultanta, prin atragerea unor firme specializate din tara si din strainatate, gasirea de furnizori de echipamente din tara si din strainatate sau alte produse specifice industriei laptelui, atragerea de investitori sau gasirea unor posibilitati de finantare, etc. Punerea la dispozitia membrilor a propriei banci de date. Constituirea unei societati pe actiuni care sa vina in sprijinul producatorilor particulari de produse lactate, in vederea distributiei si comercializarii acestor produse. Constituirea unui Fond de Ajutor Reciproc al intreprinzatorilor din industria laptelui, avand ca scop dezvoltarea legaturilor de solidaritate, sprijin si intrajutorare materiala a membrilor sai, prin acordarea de imprumuturi din fondurile asociatiei si facilitati la imprumuturile acordate. Criterii De Eligibilitate Pot deveni membri atat producatorii de lapte si produse lactate, cat si furnizorii sau producatorii de echipamente, culturi, enzime, ambalaje, etc. Asociatia Producatorilor Particulari de Lapte si Produse Lactate Bdul. Gen. Magheru, nr. 43, et.4, ap.24 Sector 1, Bucuresti-70164 tel / fax: 312-0764 Presedinte: dl. Valeriu Steriu str. Biserica Amzei nr. 5, sector 1, Bucuresti tel: 094-603.345 fax: 01-311.0225 ACDI/VOCA PENTRU EUROPA CENTRALA SI DE EST Programul Pentru Dezvoltarea Sectorului Privat Din Domeniul Prelucrarii Produselor Agricole Scurta Descriere VOCA (Asistenta si Cooperare Voluntara Internationala) si ACDI (Cooperare pentru Dezvoltare Internationala in Agricultura) sunt organizatii pentru dezvoltare internationala cu capital privat, non-profit, ce au fost create de proeminente asociatii agricole si institutii financiare de credit din S.U.A. VOCA este specializata in acordarea de asistenta tehnica voluntara, in special in domeniul agricol si al prelucrarii produselor agricole. ACDI este o organizatie ce acorda asistenta tehnica si are ca membre 50 de asociatii reprezentand milioane de fermieri americani. VOCA a fost infiintata in 1970 ca o organizatie voluntara internationala a miscarii cooperatiste din SUA. In ansamblu, consultantii voluntari VOCA asigura asistenta tehnica pentru cooperative private, unitati agricole, guverne straine si organizatii ambientale din tarile in curs de dezvoltare, cu democratii in formare. Programul este in prezent activ in 53 de tari, in 1994 peste 1000 de voluntari implicandu-se in aceasta activitate. VOCA este axata in special pe sprijinirea unitatilor din sectorul privat prin acordarea de asistenta la fata locului, promovand astfel o dezvoltare economica stabila si sustinuta. ACDI impartaseste si altora din experienta membrilor sai in scopul stimularii dezvoltarii agriculturii pretutindeni in lume. In prezent ACDI implementeaza programe de asistenta tehnica in peste 20 tari din centrul si estul Europei, statele noi independente din fosta URSS, Asia, zona Pacificului, America Latina,

92

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE zona Caraibelor si Africa. Programele ACDI ofera asistenta tehnica si instruire in promovarea creditului agricol, marketingului, prelucrarii materiilor prime, aprovizionarii cu materiale si echipamente a sectorului agricol. Aceste activitati au un rol vital in accelerarea procesului de formare a unui sector privat, independent, viabil din punct de vedere economic. Programul este finantat de USAID. Activitati Specifice Programului In cadrul programului comun cele doua organizatii ofera urmatoarele servicii: VOCA ofera asistenta tehnica firmelor care solicita aceasta prin intermediul unor specialisti americani voluntari. Acesti specialisti au un program de doua-patru saptamani in Romania si asistenta tehnica pe care o acorda este gratuita. ACDI organizeaza seminarii tehnice la nivel national in cadrul carora experti tehnici americani prezinta informatii tehnice corespunzatoare unor grupuri de intreprinzatori romani. Firmele invitate la seminarii nu platesc nici o taxa de participare. De asemenea, ACDI organizeaza programe de studii in SUA pentru grupuri mici de participanti, pe baza de selectia reprezentantilor dintr-un anumit sector de activitate. Aceste programe ofera posibilitatea cunoasterii celor mai bune realizari din domeniul respectiv in SUA si de a realiza contacte cu partenerii americani interesati in a stabili relatii de afaceri cu parteneri romani. VOCA si ACDI colaboreaza strans in organizarea si implementarea acestui program, cautand sa coordoneze prezentarea seminariilor, angajarea specialistilor voluntari si programele de studii in SUA, in scopul unei eficiente maxime asupra firmelor participante. Criterii de Eligibilitate VOCA si ACDI au ales in Romania doua sectoare de activitate care ofera cele mai bune perspective de dezvoltare rapida a sectorului particular. Aceste sectoare sunt moraritul si panificatia si cel de prelucrare a carnii. In ambele sectoare sunt in curs de derulare programe de asistenta tehnica si instruire. Termene de Depunere a Cererilor de Consultanta Formularele tip care sunt date de VOCA si de ACDI pentru cererea de asistenta tehnica se pot prezenta in mod continuu (fara termen limita). ACDI & VOCA str. Putul de Piatra, nr. 5, et. 2, ap. 6 sector 1, Bucuresti-71108 tel: 01-210.8637, sau 210.8645 sau 210.4852 sau 068-311.080 fax: 01-210.8629 dl. Simion Barbu Dna. Giulia Nastase Dna. Gabriela Ulea – Brasov

93

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

4.4 Ghidul incepatorului in domeniul investitiilor Primii pasi ai investitorului pe piata de capital

PRINCIPII INVESTITIONALE Investitia in actiuni este o investitie ce are ca scop obtinerea de profit. Ea nu este o investitie garantata, ci reprezinta o optiune a investitorului, care incearca pe aceasta cale sa fructifice mai bine resursele financiare disponibile. Intotdeauna, pe o piata finaciara normala riscul asociat unei rentabilitati mai mari este la randul sau mai mare. Din acest punct de vedere, investitorul in actiuni trebuie sa cunoasca faptul ca profitul asteptat in urma unei investitii in actiuni nu apare totdeauna imediat si depinde de o multitudine de factori dintre care cel mai important este succesul viitor al societatii in ale carei actiuni investeste.

Intrucat riscurile asociate investitie in actiuni sunt semnificativ mai mari decat, de exemplu, al investitiilor in instrumente monetare este necesar ca alegerea titlurilor ce vor fi cumparate sa fie facuta in urma unei analize detaliata si care sa ia in considerare factorii ce pot determina evolutii pozitive ale cursului de tranzactionare. Este bine cunoscut ca doua sunt principalele surse de castiguri pentru detinatorii de actiuni: dividendele acordate de catre emitent si castigurile din cresterea cursului de tranzactionare. Pe piata de capital romaneasca exista, inca, incertitudin privind politica de dividend a emitentilor (cu cateva exceptii), precum si diferente mari privind momentul efectiv al platii acestora, lucruri ce impun ca micul investitor sa ia in considerare la momentul investitiei in actiuni nu doar castigul din dividende -ce este partial impredictibil- ci si posibilitatea obtinerii de castig din diferenta de curs intre momentul cumpararii si cel al vanzarii. Consideram patru ca fiind principalele criterii ce trebuie avute in vedere, la constituirea unui portofoliu, prin prisma obtinerii in timp a unui profit din diferenta de curs, si anume: situatia financiara a emitentului, structura actionariatului societatii, pozitia societatii in cadrul sectorului economic in care isi desfasoara activitatea si nu in ultimul rand, desi specific pietei bursiere din Romania, posibilitatea acordarii de actiuni gratuite din rezervele societatii. A. Situatia financiara a societatii este principalul criteriu in alegerea unor actiuni pentru a face parte dintr-un portofoliu. O situatie financiara solida este cea mai bun garantie ca acele actiuni nu vor disparea din atentia investitorilor. Analiza situatiei financiare este un proces complex pe care, in general, il realizeaza personal specializat (analisti financiari). Finalitatea lui consta in aflarea unor indicatori sintetici ce pot exprima, in putine informatii, situatia financiara a emitentului. Specific piete actiunilor este ca acesti indicatori sunt exprimati, generic la cursul de tranzactionare. Astfel se fac referiri foarte des la indicatori precum : activul net pe actiune raportat la cursul din piata, profitul net pe actiune raportat la cursul din 94

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE piata, datoriile societatii raportate la activul net, rezultatul net raportat la cifra de afaceri. Raportarea unor indicatori la cursul actiunii din piata trebuie facuta pentru a determina gradul in care piata evalueaza sau subevalueaza respectivele actiuni ( de ex. intre doua actiuni care au cursuri identice voi alege acea actiune ce are profitul net pe actiune raportat la curs, mai mare). B. Structura actionariatului este importanta prin prisma faptului ca doar o structura a actionariatului ce permite modificari semnificative, in viitor, este permisiva pentru evolutii atractive ale cursului de tranzactionare. De ex. existenta unui actionar majoritar ce detine peste 80% din actiunile emitentului face putin probabila aparitia altor cumparatori importanti ce ar determina prin "presiunea" la cumparare, cresteri ale cursului. Legislatia in vigoare prevede anumite obligatii pentru actionarii majoritari, iar in cazul in care pozitia detinuta de catre acesta este de peste 90% chiar obligatia de a lansa o oferta de cumparare a tuturor actiunilor libere, la un pret stabilit de OG 28/09.04.2002 aprobata prin Legea nr. 525/05.08.2002, in vederea delistarii societatii. C. Pozitia societatii in cadrul sectorului economic in care isi desfasoara activitatea, este un criteriu in alegerea unei actiuni sau alteia pentru a face parte din portofoliu, prin prisma faptului ca intotdeauna o societate ce este lider in domeniul sau de activitate are sanse sporite atat de a fi intotdeauna in atentia investitorilor ( lichiditate crescuta ), de a beneficia de o constanta a inregistrarii de profit ( posibilitatea acordarii de dividend ) cat si de a fi o tinta preferata a marilor investitori - gen fonduri de investitii - (posibilitatea unor evolutii favorabile ale cursurilor de tranzactionare ). D. Posibilitatea acordarii de actiuni gratuite se constituie intr-unul dintre principalii factori ai cresterilor spectaculoase ale cursurilor de tranzactionare din ultimii doi ani pe piata bursiera. Facand o retrospectiva a ultimilor ani vedem ca societatiile care au facut reevaluarii au inregsitrat evolutii impresionate ale cursului de tranzactionare in preajma datelor de referinta pentru aceste operatiuni, oferind castiguri, in perioade extrem de scurte de peste 100%. Desi teoria financiara neaga posibilitatea unor crester spectaculoase a cursurilor de tranzactionare, in cazul unor astfel de operatiuni, trebuie avut in vedere specificul pietei noastre de capital, care in contextul unei evolutii descendente in perioada 1998-2000 si a uneia inca modeste pana in prezent, nu a reusit intotdeauna ajustarea cursurilor cu inflatia, iar principiul care a guvernat deseori cumparatorii a fost : " cumpara atat de ieftin incat sa nu poti pierde mult". Acesti factori au permis in timp tranzactionarea actiunilor la cursuri mult mai mici decat activul net al societati ( de 3, de 5, si chiar de 10 ori mai mici) fapt imposibil de intamplat pe o piata de capital matura. Din acest punct de vedere consideram ca acordarea de actiuni gratuite determina in piata o corectie a unor cursuri de tranzactionare mult prea scazute. Astfel detinatorii actiunilor, la momentul anuntarii reevaluarii, beneficiaza de corectii pozitive al cursurilor, corectii ale caror amploare lasa locul unor castiguri importante, de natura speculativa. Trebuie avut in vedere totusi, ca recenta modificare a articolului 205 din Legea nr. 31/1990 (adusa prin Legea nr. 161/2003), nu mai permite majorarea capitalului social cu diferentele favorabile din reevaluarea patrimoniului.

95

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

CUM SE INVESTESTE Primul lucru pe care o persoana dornica de a investi in actiuni trebuie sa-l decida este suma pe care o aloca pentru achizitia unor astfel de active. Este cunoscut principiul conform caruia un investitor pe piata de capital este bine sa investeasca atat cat isi poate permite sa piarda. Daca posibilitatile financiare sunt restranse si investitorul nu isi permite sa dispuna de o suma minima (in opinia nostra 100 milioane lei) este recomandabil ca atentia acestuia sa se indrepte spre organismele de plasament colectiv care activeaza pe (si pe) piata de capital. Acest lucru se impune din ratiuni tinand de costurile banesti si de timp reduse de investire, precum si de usurinta unei astfel de investitii. Este evident ca un client al unei Societati de Servicii de Investitii Financiare ( noua denumire a Societatilor de Valori Mobiliare ) , detind o suma mica de bani nu va putea realiza acele rulaje lunare ( cumparari si vanzari ) care sa determine acoperirea costurilor fixe de tranzactionare si de analiza al valorilor mobiliare achizitionate; in acest fel el va fi in situatia de a avea comisioane maximale sau chiar de a nu fii acceptat ca si client al Societatii. In situatia in care suma dorita a fi investita este mai mare, este indicat ca respectiva persoana sa isi indrepte atentia spre o Societate de Servicii de Investitii Financiare(SS sa se implice in mod direct in investirea sumelor proprii. Prin structura lor, operatorii din piata de capital pot oferii servicii tuturor persoanelor dornice de a investi, cunostiintele privind piata de capital nu este o restrictie in stabilirea unei relati cu o SSIF. Este insa normal ca o persoana ale carei cunostinte privind piata de capital sunt minore sa aiba nevoie de o asistenta mai intensa in procesul investitional. Acest lucru se va reflecta cu siguranta in comisionul de tranzactionare al clientului SSIF. Este recomandat pentru clienti a caror experienta legata de piata de capital este inca mica, sa apeleze la consultanta si sugestiile brokerilor - angajatul SSIF ce tine legatuta cu clientul. Economiile in acest caz sunt deseori extrem de daunatoare. Alegerea unei Societati de Servicii de Investitii Financiare se poate face dupa multe criterii : reputatie, capital social, locul in clasamentele bursiere, etc. Trebuie tinut cont, insa de caracterul personalizat al relatiei dintre investitor si agentul sau. Din acest punct de vedere consideram ca primordial in alegerea unei S.S.I.F. este calitatea si profesionalimul personalului acesteia, fiind nevoie, evident, si de o minima investigatie privind solvabilitatea si reputatia respectivei societati. Pentru a putea cumpara actiuni listate pe piata de capital este absolut necesar ca persoana sa se prezinte la sediul unei SSIF unde se va incheia un contract de intermediere de valori mobiliare si se vor completa toate documentele necesare. Investitorii trebuie sa cunoasca ca birocratia, in acest caz, este minimizata neprovocandu-le pierderi nejustuficate de timp, si ca de asemenea SSIF trebuie sa dea dovada de diligenta la toate intrebarile clientului legate atat de piata de capital cat si de activitatea societatii.

96

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE In general exista doua tipuri de clienti ai unei SSIF : unii care folosesc serviciile societatii doar in calitatea acesteia de operator pe piata de capital cumparand actiunile pe care le doresc in cantitatile sau preturile specificate de catre ei - acestia fiind marii clienti: fonduri de investitii, institutii financiare, etc; iar altii, multi mai numerosi, care apeleaza si la serviciile de consultanta ale SSIF construind impreuna cu brokerul personal propria strategie pe piata actiunilor. De obicei brokerul prezinta clientului diverse posibilitati de investire sau dezinvestire cu argumente pro si contra, conform cu fondurile banesti si specificul clientului, iar acesta decide asupra valorilor mobiliare ce vor fi achizitionate sau asupra preturilor de vanzare a actiunilor detinute. Iata si cateva sfaturi pe care este bine sa le aveti in vedere atunci cand investiti : 1.Incercati sa va diversificati investitiile Este bine cunoscut faptul ca o diversificare a portofoliului duce la o siguranta mai mare a acestuia.Totusi, nu investiti sume pe care nu merita sa le urmariti evolutia de dragul de a avea diversificare.In medie se recomanda o investitie in 3-7 titluri, in functie de suma investita. 2.Investiti, in masura posibilitatilor si pe termen lung In general este bine ca aceste investitii sa le faceti in societati care au demonstrat ca respecta legile de guvernare corporatista sau sunt lider in sectorul din care fac parte. 3.Acceptati ideea ca puteti lua si decizii gresite Nu incercati sa va faceti ca nu vedeti semnele unei investitii gresite, sperand ca poate respectivele titluri isi vor reveni.Daca lucrurile merg din rau in mai rau si nu luati masuri urgente, s-ar putea sa va treziti in situatia de a nu mai avea ce masuri sa luati.Mai bine este sa acceptati o pierdere mica pe care o puteti recupera din alte investitii. 4.Nu investiti pe baza "informatiilor sigure" "Am o informatie sigura, cumpara si tu"- poate ca o sa va intalniti cu astfel de situatii- evitatile pe cat posibil. In afara de faptul ca tranzactiile bazate pe informatii confidentiale sunt ilegale, sigur este doar faptul ca nimic nu este "sigur". In plus, cat de nobila este intentia ? RELATIA CLIENT-S.S.I.F. Relatia clientului cu broker-ul este una personalizata in care increderea joaca un rol extrem de important. Clientul unei S.S.I.F. are posibilitatea de a-si alege brokerul pe care il doreste si de asemenea de a-l schimba oricand in cursul relatiei sale cu societatea. Trebuie cunoscut ca fiecare broker opereaza in numele unei S.S.I.F. si ca el raspunde solidar cu aceasta pentru activitatea si faptele sale. De asemenea brokerul este fie platit, fie ierarhizat, in general, dupa performantele realizate, din

97

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE acest punct de vedere fiind foarte important realizarea unui echilibru intre sumele dorit a fi investite de catre client si nivelul de complexitate si acuratete a datelor solicitate. Oricum nu va asteptati, in calitate de client, sa gasiti un broker profesionist care sa desfasoare o activitate competenta in conditiile unor comisioane minimale incasate de SSIF. Din punct de vedere tehnic relatia cu brokerul incepe in momentul incheierii contractului de intermediere. De aici inainte instrumentele cu care se va lucra vor fi ordinele clientului, de vanzare sau cumparare, confirmarile din partea societatii privind operatiunile incheiate in contul clientului, precum si situatile periodice ale activitatii si contului de valori mobiliare ale clientului. Clientul unei SSIF are la indemana cateva instrumente prin care sa controleze relatia cu un broker si implict cu o SSIF. In primul rand clientul unei SSIF are dreptul de a primi confirmari din partea societatii referitoare la tranzactiile efectuate, care trebuie sa fie conforme cu instructiunil solicitate. De asemenea clientul primeste lunar sau ori de cate ori solicita un extras de cont al operatiunilor efectuate prin cadrul societatii precum si o situatie la zi a detinerilor sale de actiuni si de numerar. Investitorii se pot proteja, in cazul achizitionarii unor actiuni ce se vor detine o perioda mai mare de timp, prin transferul acestora la Registru si blocarea contului , caz in care vor putea verifica direct concordanta datelor. Totodata trebuie cunoscut faptul ca pentru actiunile achizitionate la Bursa de Valori Bucuresti clientului i se va deschide un cont personal de valori mobiliare ale carui operatiuni pot fi confruntate oricand cu situatile puse la dispozitia clientilor de catre BVB. In ceea ce priveste recomandarile facute de broker, rezultatul acestora arata buna credinta a brokerului, sau eventu profesionalismul acestuia. De asemenea se pot compara preturile actiunilor cumparate sau vandute cu preturile medii din sumarele oficiale ale pietelor pe care se tranzactioneaza respectivele actiuni publicate in mass-media. Ca in orice alt domeniu cel mai bun paznic al intereselor clientului este chiar clientul, cel care poate sesiza primul comportamentele incorecte si neprofesionale si care, deasemena, isi poate proteja investitia facuta platind un pret corect pentru serviciile prestate ( fuga dupa comisioane minimale poate provoca pierderi inzecite clientului ). Concluzionand, este bine ca in alegerea unui broker si, ulterior, in cadrul relatiei cu acesta sa predomine echilibrul ( clientul nu va accepta recomandari hazardate din punct de vedere al profiturilor estimate sau al argumentatiei care le sustine, si va accepta plata unui comision motivant pentru broker ) si increderea reciproca ( un broker nu poate fi suspectat de rea intentie daca o recomandare facuta nu este satisfacatoare ).

98

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

Pentru a juca la bursa, aveti nevoie de cateva notiuni, informatii proaspete un broker bun si mult noroc

Actiunile au inceput sa faca cu ochiul multor persoane care pana acum nu au luat in considerare un astfel de plasament. Desi la prima vedere pare o actiune greoaie, investitia in actiuni nu este mai complicate decat relatia cu o banca. In ultimii trei ani,Bursa de Valori Bucuresti a adus castiguri frumoase investitorilor in actiuni.Brokerii au observat in acest an o usoara afluenta a noilor investitori, care sunt din ce in ce mai mult atrasi de potentialul castig pe care il poate aduce piata de capital. In numai 30 de sedinte de tranzactionare, indicii bursieri care urmaresc diferite actiuni s-au apreciat cu peste 21%. Insa pentru ca o persoana sa cumpere actiuni trebuie, in primul rand, sa treaca pe la o societate de servicii de investitii financiare (SSIF), singura care poate intermedia cumpararea si vanzarea actiunilor la Bursa si Rasdaq si sa deschida un cont de investitii. In present sunt 70 de SSIF care pot intermedia tranzactii la Bursa (www.bvb.ro) si pe Rasdaq (www.rasd.ro), insa SSIF-urile active sunt in jur de 63. Dintre acestea se allege un numar de societati de valori mobiliare, in functie de reputatia acestora in piata, recomandari, valoarea tranzactiilor intermediate intr-o perioada, etc. Dupa acest pas, investitorul trebuie sa ia legatura cu reprezentantii societatilor alese prin telefon, pentru clarificarea unor anumite aspecte: nivelul comisioanelor percepute, suma minima necesara pentru deschiderea unui cont, posibilitatea transmiterii de ordine prin telefon, online, etc. Comisioanele de tranzactionare si suma minima pentru deschiderea unui cont de investitii variaza de la o societate la alta. Chiar in cazul in care comisionul maxim pe care SSIF il poate percepe este de 8%, in general acesta este mult mai mic, intre 2 si 0,8%, in functie de rulajul lunar. In afara de comision, SSIF mai poate percepe si alte taxe si comisioane (abonament lunar, commission de retragere de numerar etc.). Si suma minima pentru deschiderea unui cont variaza, aceasta situandu-se, in cele mai multe cazuri intre 10 si 30 de milioane de lei. Conturile de investitii sunt de mai multe feluri: cont asistat (brokerul nu va putea efectua nici o operatiune in contul de portofoliu al clientului fara acordul acestuia, rezumandu-se doar la informarea acestuia privind eventualele operatiuni ce se pot efectua), cont discretionar (brokerul este imputernicit de catre client sa efectueze toate operatiunile legate de administrarea portofoliului si a contului online (utilizatorul realizeaza tranzactii prin transmiterea de ordine prin intermediul Internetului). Investitia pe pietele externe este la fel de simpla.

99

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE Investitorii mai experimentati pot alege sa faca plasamente si pe pietele externe de capital. Liberalizarea circulatiei capitalurilor permite cetatenilor romani sa investeasca direct pe pietele externe de capital, fara nici un fel de restrictie. Pentru a de4veni jucator pe pietele internationale, exista doua variante. Una dintre metode o constituie detinerea unui calculator si a unei conexiuni bune la Internet. Nu trebuie decat sa fie gasit site-ul unei agentii de brokeraj din strainatate si sa fie deschis un cont pentru efectuarea de tranzactii.. Sunt multi brokeri care ofera posibilitatea ca tranzactiile sa fie efectuate direct online, singura diferenta constand in cerintele fiecaruia referitoare la suma minima pentru deschiderea unui cont nou. Sumele minime variaza, de regula, intre cateva sute de dolari si 10000 de dolari. Binenteles ca pentru alimentarea contului la societatea de brokeraj trebuie sa se dispuna de un card de credit, transferal banilor facandu-se online. Site-urile sunt securizate, asa ca nu exiista riscul ca banii sa ajunga pe mana hackerilor. Brokerii din strainatate nu obisnuiesc sa perceapa comision pe fiecare tranzactie, in schimb ofera o marja de pret clientului, diferita fata de pretul real la care se efectueaza tranzactia. In acest mod isi opresc o suma de bani, exact ca in cazul unuio comision. Tranzactiile pot fi efectuate si prin agentii de brokeraj care si-au deschis birouri in tara. Cea mai cunoscuta este WBS, cu sediul in Bucuresti, care ofera intreaga gama de instrumente financiare ale pietei de capital. Pentru a putea investi pe pietele externe, trebuie deschis un cont la WBS de minimum 5000 de dolari, dupa care se pot introduce ordinele de cumparare sau vanzare. Firma WBS percepe un comision variabil in functie de rulaj, cuprins intre 0,4% si 0,7% din valoarea fiecarei tranzactii si intre unu si trei pips la forex. Se poate tranzactiona in marja. Ordinele pot sa vizeze actiunile emise de companiile cotate la bursa, obligatiuni guvernamentale sau corporative sau piata forex. Pe langa aceste instrumente, care sunt cele mai uzuale, sunt nenumarate alte instrumente derivate, insa mult mai putin familiare publicului roman. Profiturile se impoziteaza conform legislatiei romane, fara a face obiectul unei duble impozitari. Se platesc dividende.

CINCI PASI PENTRU INVESTITII Culegerea de informatii generale despre SSIF (Internet, telefon ziare)-BVBwww.bvb.ro, Rasdaq-www.rasd.ro, CNVM-www.cnvmr.ro sau tel: 32.66.874. Selectia catorva SSIF si cerere de informatii privind taxele si comisioanele percepute, suma minima pentru deschiderea unui cont de investitii. Deschiderea unui cont de investitii:

100

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE Buletin de identitate Semnarea contractului Plata taxei de deschidere de cont (unde este cazul) -Alimentarea contului de investitii prin numerar sau transfer bancar Analiza si selectarea valorilor mobiliare in care se va investi Lansarea ordinelor de cumparare (pe pietele externe se pot da si ordine de vanzare de valori mobiliare inainte de a le detine efectiv).

TAXE SI COMISIOANE PRACTICATE DE SSIF

Suma minima pentru investitii: zece milioane de lei Abonament/taxa pentru administrarea contului: minimum 150000 lei/luna Comision de tranzactionare: 0,8%-2% din valoarea tranzactiei Comision de retragere numerar: 0%-1% Impozit datorat statului: 1% din diferenta pozitiva dintre pretul de vanzare si pretul de cumparare al actiunilor ATENTIE! Unele SSIF percep comisioane si pentru depuinerea de numerar, precum si o taxa pentru deschidera contului.

TRANZACTIILE PE PIETELE EXTERNE

Suma minima pentru deschiderea unui cont in strainatate este de 1000 dolari, insa majoritatea agentilor de brokeraj practica limite de peste 5000 dolari. Comisionul pentru tranzactia cu actiuni este de 0,4%-0,7%, acestea fiind valorile maximale percepute pentru prima tranzactie si depend de suma investita, pentru ca in functie de rulajul lunar comisionul sa se reduca. Pentru tranzactiile pe piata forex se percepe un comision cuprins intre 1 si 3 pips, iar tranzactiile cu bonduri se comisioneaza cu 0,40%. ( Un pips este cea mai mica variatie a pretului-de exemplu: la euro-dolar, a patra zecimala, ceea ce inseamna ca valoarea comisionului este de 0,01-0,03% din valoarea tranzactiei). WBS-Bucuresti ofera si posibilitatea de creditare a clientilor, acestia putand achita intre 15 si 50% din valoarea actiunilor pe care le achizitioneaza. Procentele variaza si aici in functie de suma investita si de bonitatea clientului.

101

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

Sase indicatoare pentru gasirea plasamentului bun Investitorul trebuie sa coreleze informatii despre societate, actionari, manageri, politica de dividende si evolutia sectorului economic in care activeaza “Principalele elemente care trebuie urmarite la o actiune in vederea investitiei sunt profitabilitatea, activul net si structura actionariatului societatii care a emis-o” declara Alin Brendea, director de operatiuni PRIME TRANSACTION. Un investitor in actiuni aflat la inceput de drum trebuie, in primul rand, sa inteleaga si sa accepte ca nu exista investitie 100% sigura, ca riscul de a pierde bani il va insoti mereu in periplul sau bursier.Tocmai de aceea, documentarea si analiza actiunilor inaintea achizitionarii reprezinta un pas crucial. In spatele oricarui process de luare a deciziilor de investitie in actiuni sta cunoasterea unor informatii corete si actuale despre societatile in care se va investi. Stirile si informatiile de ultima ora legate de societatile emitente pot influenta cursul actiunilor. Alte elemente care pot determina cursul unor actiuni sunt actionariatul societatii, evolutia sectorului economic din care face parte societatea emitenta si a mediului economic si, nu in ultimul rand, situatia economico-financiara a emitentilor. Analiza situatiei economico-financiare a firmelor ale caror actiuni sunt tranzactionate se refera la studiul comparative al unui set de indicatori care se obtin pe baza rezultatelor financiare continute in rapoartele financiare. Toate aceste elemente determina cat de “sanatoasa” este compania, factorul de dezvoltare a sectorului in care activeaza, precum si prognozele cu privire la performantele societatii in viitor. Cei mai importanti indicatori in evaluarea unei investitii de portofoliu sunt, in opinia lui Iulian Panait, analist financiar la Certinvest, raportul pret/profit net pe actiune (PER),raportul pret/valoare contabila, profitul net pe actiune (EPS) si randamentul dividendului (dividend/pret). Profitul net pe actiune arata cati lei de profit net revin pentru fiecare actiune detinuta, in ipoteza ca acest profit ar fi distribuit in totalitate actionarilor. PER arata pretul pe care piata este dispusa sa-l plateasca pt un leu de profit realizat de societate. Valoarea acestui indicator depinde atat de rezultatele financiare ale societatii din perioada precedenta (profitul la sfarsitul anului financiar), cat si de asteptarile pietei privind evolutia viitoare a profiturilor si de riscul afacerilor repective, spune Iulian Panait. In cazul in care analiza se face in timpul anului, PER se poate estima pe baza prevederilor bugetuluide venituri si cheltuieli sau pe extrapolarea la nivelul intregului an a rezultatelor inregistrate in anumite perioade. Un raport pret/castig mareeste, de regula, expresia unor anticipari de crestere a companiei (in profituri). Dar un raport pret /castig ridicat poate fi si expresia unor profituri recente scazute, pe cand un raport pret/castig scazut reflecta fie asteptari pesimiste in privinta companiei in cauza, fie o subevaluare a actiunii. Walter Blaj, director executive la Globinvest, spune ca o problema care afecteaza rigurozitatea analizei pe baza acestui indicator este aceea ca in Romania nu se

102

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE calculeaza official indicatori statistici specifici nici9 pietei bursiere si nici analizei financiare, la nivel de economie, ramura, subramura, motiv pentru care metodei comparatiei ii lipsesc tocmai elemente care pot sa-I dea mai multa greutate- un minim, o medie, un maxim. “In lipsa acestor valori, putem considera ca o valoare a indicatorului PER de 8 pana la 10 (in conditiile unei inflatii prognozate de sub 10%) este multumitoare si indica in prezent o corecta evaluare a actiunii in raport cu capacitatea sa de a produce profit”, a precizat directorul de la Globinvest.

LA CE NE UITAM CAND INVESTIM IN ACTIUNI Stirile si informatiile din presa Actionariatul societatii: sunt de preferat societatile cu un actionariat dispersat, cu un procentaj semnificativ din actiuni tranzactionate la bursa (free-float) Preocuparea managementului pentru investitii sau, dimpotriva, pentru acordarea de dividende Situatia macroeconomica a tarii (inflatie, fiscalitate ridicata) Evolutia sectorului economic din care face parte societatea emitenta Situatia economico-financiara a societatilor

PRINCIPALII INDICATORI PENTRU ANALIZA ACTIUNILOR

EPS (profit pe actiune)= profitul net/nr actiuni- arata cati lei de profit net revin pentru fiecare actiune PER=raportul pret piata/profit net pe actiune- pretul pe care investitorul il plateste pentru un leu de profit adus de o actiune Raportul pret/valoare contabila- arata care este multiplul fata de valoarea patrimoniului net pe care investitorii sunt dispusi sa-l plateasca (depinde, in general,

103

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE de eficienta companiei; de regula cele cu o eficienta ridicata sunt cotate la un raport pret/valoare contabila superior) Valoare contabila= activ net/nr actiuni- daca pretul unei actiuni este mai mare decat valoarea contabila inseamna ca piata este dispusa sa plateasca o prima peste valoarea contabila, ceea ce reflecta potentialul de crestere a profiturilor respectivei societati in viitor Randamentul dividendului=dividend/pret- arata cat din pretul curent al actiunii reprezinta valoarea ultimului dividend net per actiune alocat de societate.

CONCLUZII Investitiile in fondurile mutuale asigura un echilibru optim intre rentabilitate si risc. Nu trebuie uitat ca fondul mutual are o istorie lunga si solida in economiile dezvoltate. Tari precum SUA, Anglia sau Franta cunosc o adevarata explozie a acestor instrumente, datorita avantajelor clare in comparatie cu alte forme de economisire si investitii (depozite bancare, actiuni la bursa, etc). In Statele Unite, spre exemplu, peste 750 miliarde dolari sunt i nvestite in fonduri mutuale. La noi in tara, primii ani de dezvoltare a acestei "industrii" a fondurilor mutuale (1993-1996) au fost marcati de anumite dificultati, datorita noutatii acestor instrumente pe piata romaneasca, a insuficientei reglementari in domeniu, a lipsei oportunitatilor de investitie oferite de piata financiara in acea perioada, precum si a politicilor de investitie neadecvate si a lipsei de experienta a primele fonduri. Este binecunoscut opiniei publice cazul SAFI-FMOA, care a adus mari prejudicii investitorilor prin imposibilitatea onorarii cererilor de rascumparare. Fondul a fost transformat in fond inchis de investitii cu numele Fondul Oamenilor de Afaceri (avand acelasi administrator - SAFI Invest), actiunile sale fiind disponibile pentru tranzactionare pe piata Rasdaq in prima parte a acestui an. In prezent, insa, aceasta transformare a fondului este contestata in justitie, astfel incat actiunile sale au fost retrase de la tranzactionare si evolutia acestora este incerta. Si celelalte fonduri infiintate la acea vreme - Credit Fond si Dacia Felix - s-au confruntat cu probleme serioase, datorita dificultatilor mentionate anterior, dar si a problemelor cu care s-au confruntat bancile depozitare ale fondurilor in acea perioada - Credit Bank, respectiv Dacia Felix. Aceste probleme au fost insa depasite de cele doua fonduri, acestea functionand normal si avand in prezent o evolutie ascendenta. Mentionam si cazul fondului Investor, ce s-a infiintat dupa cele trei fonduri mentionate mai sus, si care, ulterior, a fost nevoit sa se inchida si sa restituie banii investitorilor.

104

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE Trebuie amintita si criza Fondului National de Investitii si a Fondului National de Acumulare. Acestea, prin reclama agresiva si raportarea unor performante neadevarate si fara legatura cu realitatea economica au reusit atragerea a sute de mii de investitori ce au depus mii de miliarde de lei in cele doua fonduri. In final, cele doua fonduri s-au dovedit a fi un paravan pentru un furt organizat, in prezent existand sanse foarte reduse pentru recuperarea sumelor investite. Mentionam ca aceasta criza a celor doua fonduri putea fi anticipata intr-o anumita masura, structura de plasament a acestora continand un procent foarte mare de actiuni necotate (ce depasea reglementarile legale). Acest lucru, alaturi de performantele foarte ridicate, singulare in piata, ar fi trebuit sa puna pe ganduri investitorii (desigur, nu putea fi anticipat furtul banilor investitorilor de catre administratorul fondurilor, iar in acest caz organismul de reglementare - CNVM - poarta o mare vina). De asemenea, pierderile cauzate de caderea fondurilor ar fi putut fi evitate in parte, prin respectarea unui alt principiu enuntat in acest ghid - diversificarea. Revenind la fondurile cu o functionare normala si corecta, in ultima perioada investitia in aceste fonduri a asigurat o rentabilitate superioara celei oferite de depozitele bancare, in conditiile unor riscuri relativ reduse. Fondurile mutuale functioneaza dupa reguli clare, bine-stabilite si cunosc o reglementare stricta de catre autoritati ale statului. Gradul de transparenta atins de majoritatea fondurilor in ceea ce priveste structura plasamentelor, gradul de risc si evolutia activului net unitar permite oricarei persoane interesate sa aprecieze atractivitatea acestor instrumente si sa se orienteze spre fondul pe care il considera adecvat scopurilor sale. In conditiile in care rentabilitatea investitiei in actiunile cotate la Bursa de Valori sau pe piata extrabursiera a fost oscilanta in ultimii ani, fondurile mutuale reprezinta o alternativa serioasa pentru economiile dumneavoastra.

Bibliografie: Colectia Capital 1999-2004 (www.capital.ro) www.raef.ro www.bizcity.ro Anghelache Constantin- Romani 2003. Starea economica:perspective, Editura Economica. 2003 Vasilescu Ion, Luban Florica – Investitiile in sistemul afacerilor: comunicarile celui de-al doilea Simpozion International: Investitiile si relansarea economica, Editura economica, 2003 Bonciu Florin – Atragerea si monitorizarea investitiilor straine directe , 1997 REVISTA BANCII COMERCIALE ROMANE.BUCURESTI,2003 SURSE ROMPRES ZIARUL “COTIDIANUL” ,27 ianuarie 2003

105

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

Cuprins 1

Investitiile in economie-concepte teoretice................................................................2 1.1

Definirea conceptului de investitie...............................................................................2

1.2

Structura si clasificarea investitiilor............................................................................4

1.3

Factorii determinanţi ai investiţiilor străine directe....................................................7

1.3.1

1.4

2

3

Efectul

investiţiilor

străine directe

asupra

creşterii economiei mondiale.................9

Rolul investiţiilor străine directe în economiile ţărilor în dezvoltare........................10

Factorii care influenteaza investitiile in Romania..................................................18 2.1

Factorii care franeaza investtiile in Romania............................................................18

2.2

Cadrul institutional.....................................................................................................21

2.3

Programe finantate de UE..........................................................................................27

Investiile straine directe in Romania in perioada 1990-2004.................................30 3.1 Evolutia investitiilor straine directe in Romania prin comparatie cu tarile din Europa Centrala si de Est.......................................................................................................31

4

3.2

Principalele investitii in Romania..............................................................................33

3.3

Investitii in agricultura...............................................................................................37

3.4

Investitii in turism.......................................................................................................50

Oportunitati de investire pe piata de capital din Romania.....................................59 4.1

Bursa de Valori Bucuresti...........................................................................................59

4.2

Bancile din Romania..................................................................................................63

4.3

Fonduri de investitii....................................................................................................78

4.3.1 4.3.2

4.4

STRATEGIA DE INVESTITII A FONDURILOR ADMINISTRATE..................................94 LINII DE CREDIT CONTRACTATE DE ROMANIA DE...................................................96

Ghidul incepatorului in domeniul investitiilor.........................................................106

106

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

REALIZATORII ACESTUI PROIECT:

1. MANEA EUGENIA 2. MANEA EMILIA 3. MANDRU EMILIA 4. MACRINEANU FLORIN 5. MALUREANU NICOLETA 6. MANTA COSTIN 7. MANICU GEORGEL 8. MANCIUC ALINA 9. MANDRAGIU CORINA 10.

MANOLESCU SILVIU

11.

MANU CORINA

12.

MANEA SIMONA

13.

MANOLICA ALEXANDRU

14.

MAMOLEA OANA

15.

POENARU ANDREEA

107