Tehnici de Comunicare [PDF]

Zitiervorschau

Seria Stiinfele educaJiei este coordonata de Adrian Neculau

~i

Constantin

Cuco~

ANDRE de PERETTI : doctor in ~tiinte umanistice, ~i-a asumat responsabilitati multiple : de inginer, apoi de inginer-~efla Manufacturile de stat (1945- 1963), de profesor de litere Ia o clasa de matematici speciale (1951-1964); de parlamentar, ca membru a! Adunarii Uniunii franceze (1947-1952), de formator, ca director de studii Ia Institut National d'Administration scolaire et universitaire (1963- 1976), de cercetator, ca director de program a! unui departament de psihosociologie a educatiei, Ia Institut National de Recherche Pedagogique (INRP, 1976-1982). in ca!itate de consilier a! mai multor mini~tri ai Educatiei, a prezidat o comisie ministeriala vizind formarea cadrelor educatiei nationale (1981 -1982) ~i a asigurat des~urarea a numeroase misiuni in strainatate. A publicat lucrarile Organiser des formations, Hachette, Paris (1991) ~i Controverses en education, Hachette, Paris (1993) . JEAN-ANDRE LEGRAND: ca psihosociolog, el a contribuit, in cadrul a doua intreprinderi nationale (BNCI - actuala BNP - ~i grupul Elf Aquitaine), Ia aplicarea unor planuri de formare a cadrelor. in 1987, a fost ata~at pe linga Ministerul Educatiei Nationale, indeplinind, in acela~i timp, sarcini de inalt funqionar pe linga Pre~edintele Comitetului Suprem al Educatiei ~i Economiei. in prezent. conduce o revista privind formarea continua,. Rencontre. JEAN BONIFACE: ca jurnalist, a colaborat Ia revista pedagogica a cooperativelor ~colare, animation & education. Este autorul lucrarii Pas de loisirs pour les petits ecoliers (Casterman, "L' Ecole des parents", Paris).

Andre de Peretti Jean-Andre Legrand Jean Boniface

TEHNICI DE COMUNICARE Traducere de Gabriela Sandu

Andre de Peretti, Jean-Andre Legrand, Jean Boniface, Techniques pour communiquer

© 1994 Hachette Livre © 2001 by Editura POLIROM

I~i

pentru prezenta traducere

Editura POLIROM I~i. B-','

_ _ , ,'

y

y

x : Responsabili cu dezbaterea y : Asistenti

A treia Jazii Conform indicatiei formatorului, se deruleaza discutia dintre responsabilii cu dezbaterea, discutie intrerupta de o repriza de consultare (patruzeci ~i cinci de minute-o ora).

.,

1. Timp de zece-cincisprezece minute, cei '~ implicati se intretin pe marginea temei. Asis- t~ tentii, plasati in retragere, nu intervin, ci observa interventiile celorlalti ~i incearca sa ~flili inteleaga modul in care ace~tia i~i adminisi treaza raporturile in cadrul grupului. ~~ 2. Animatorul (formator, profesor etc.) opre~te ' dezbaterea ~i cere fiecaruia sa-~i consulte, ~~ timp de cinci minute, asistentul, in legatura ~~ cu maniera cea mai adecvata de a se exprima ·· sau privind manifestarea sa, in raport atit cu fondul dezbaterii, cit ~i cu situatia grupului ~i cu evolutia acestuia. 3. Schimbul se reia, timp de zece-cincisprezece minute, din punctul in care a fost intrerupt . Cei implicati in dezbatere pot pne coot de sfuturile care le-au fost date, fiira sa fie totu~i necesar sa faca referiri explicite Ia acestea.

JZ.

46

4. 0 noua consultare, de cinci minute. 5. Un schimb final, de zece minute. 6. 0 ultima consultare evaluativa, in cupluri formate din responsabili cu dezbaterea §i asistenti. timp de cinci minute. La sfir§itul celei de-a treia faze, rolurile se inverseaza: responsabilii cu dezbaterea asista, iar asistentii dezbat fie cu parienerul lor initial, fie, de preferin¢, cu un alt panener. Dezbaterea se reia fie pe aceea§i tema, fie pe o tema noua. A patrafaza I Discutii intre noii responsabili cu dezbaterea (ex-asistenti), timp de zece-cincisprezece minute,

Tehnici intergrupale Un grup de persoane este impartit in subgrupuri (numite primare); un intergrup este un subgrup secundar, care se constituie prin extragerea unuia sau mai multor membri dintr-o multitudine de subgrupuri primare. Se pot piasa in subgrupuri toti membrii anumitor, ori ai tuturor subgrupurilor. Yom numi intergrup complet pe eel in care sint reprezentate toate grupurile primare §i intergrup partial - pe eel in care grupurile primare nu sint, toate, reprezentate. Putem avea un singur intergrup (lnsarcinat cu o misiune de informare ~i de coordonare), mai multe sau, Ia cealalta extrema, o formula de intergrupuri generalizate, ·conform clireia toti indivizii sint repartizati in intergrupuri. Grupurile primare se pot reconstitui dupli reuniunile intergrupale.

Obiective Obiectivul principal a! acestui dispozitiv constli in cre~terea nivelului de intercomunicare dintre douli subgrupuri instituite in

intrerupte de o consultare de cinci minute (intre patruzeci §i cinci de minute §i 0 ora, in total; a se vedea a doua faza). A cincea faza

Grupul, complet, se dedica schimbului, in mod liber, timp de treizeci de minute, cu ajutorul observatorilor sau al unor secretari §i rapertori, daca ace§tia au fost avuti in vedere. Varianta Grupul s-a impaqit, mai intii, in responsabili cu dezbaterea §i asistenti. Apoi, primii au ales o tema de discutie.

cadrul unui grup, ca §i a supletei inregistrate in inaintarea activitatii subgrupurilor. El asigura o economie a timpilor destinati reunirii lucrarilor efectuate de catre subgrupurile primare, deoarece prin intermediul intergrupurilor persoanele din diverse subgrupuri se pun Ia curent intr-un mod direct §i rapid in legatura cu orientarile lucrarilor lor §i cu trairea lor personala, in interiorul subgrupurilor respective. Prin urmare, intergrupurile pot permite renuntarea Ia o §edinta in plen, adesea dificila ~i nesatisflicatoare Ia nivelul informarii reciproce a persoanelor. Prin eliberarea de intregul aparat aferent §i de duratele lungi inerente unei astfel de §edinte. intergrupurile indeplirteazli presiunea pe care raportorul, profesorul, animatorul sau unele personalitliti o pot exercita asupra activitlitii §i, implicit, a progresului subgrupurilor primare. In schimb, ele introduc diferente in ceea ce prive~te evidentierea unor- concluzii comune in ansamblul grupurilor: E posibil totu~i sa se aiba in vedere rapoarte scrise sau chiar o §edintli in plen, Ia sfir~itul reuniunilor, care ar putea servi Ia elaborarea de bilanturi sau Ia efectuarea unor operatii de evaluare.

47

ORGANIZAREA iN SUBGRUPURI

GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP

~

Tehnici intergrupale

In momentu_l do_rit: form~torul (sau ~rofesorul) poate cere mstttuirea dispozitivulm mtergrupal, precizind consemnul (unelement al fiecaru1 subgrup pnmar, doua-tre1. .. sau, eel mult, JUmatate) . Plasarea in intergrupuri a membrilor subgrupurilor se poate face fie printr-o repanizare • • x f. . fi . . mttmp 1"toare, 1e prm vo 1untanat, 1e pnn desemnarea, orala sau scrisa, a persoanelor (stagiari, elevi ... ), fie printr-o decizie autonoma a subgrupurilor, cu aplicarea instructiunii expuse de catre formatori . Diferitelor intergrupuri li se vor putea afecta anumite sali sau amplasamente, in care sa se organizeze dupa cum doresc. Ele i§i pot asocia unii facilitatori, secretari. in general, ele funqioneaza suplu, fara roluri diferite, putindu-li-se cere sau nu dari de seama, scrise sau orale. Durata de desfa§urare aferenta intergrupurilor poate fi cuprinsa intre zece minute §i o ora-doua (sau chiar mai mult). Formatorii panicipa Ia activitatea intergrupurilor, dar ei pot constitui §i un intergrup specific. Exemple 1. Sa presupunem organizarea initiala a unui grup de §aizeci de panicipanti in §ase subgrupuri de cite zece persoane . intr-o a doua etapa, se poate trece Ia o organizare a zece intergrupuri de cite §ase indivizi ori a cinci intergrupuri de doisprezece ori, in sfir§it, a doua intergrupuri de cite treizeci. in acest caz, subgrupul initial, de zece persoane, va trebui sa-§i repartizeze membrii, unul cite unul, cite doi sau cite cinci, in diversele intergrupuri prevazute. 2. Daca presupunem existenta a treizeci de participanti, repartizati, mai intii, in cinci subgrupuri de cite §ase, se vor putea constitui, de asemenea, §ase intergrupuri de cite cinci ori

Comunicarea rotativa Aceastli tehnicli are ca obiect stabilirea unei comunicliri regulate intre mai multe subgrupuri, care functioneaza in paralel,

•

"""'"

t~\

t~ei intergrupuri de cit~ zece ori doua de cite ti~ cmc1sprezece. Sint pos1bile unele combinatii ~~ intermediare, cind subgrupurile sau intergrupurile nu sint egale sau cind, in intergrupuri, IJII~ reprezentarea subgrupurilor primare nu este ~·· egala. "b~

tz}

M d

r

x .

.

·

~;

o a Uufl ~~ vanante . . . . .. • ."0 . · .' In once moment, se poate stab1ll lucrul m ,{Q;, paralel al unor grupuri primare (eventual i:.:·:.~· partial reconstituite) §i al unuia sau al unui numilr de doua intergrupuri complete sau paqiale, insarcinate cu coordonarea. Se poate prevedea constltUlrea unor intergrupuri omogene, pomind de Ia ni§te grupuri primare, eterogene, conform unuia sau mai multor criterii, definite in funqie de obiective, sau invers. Se poate opta pentru conservarea unor intergrupuri stabile, pe parcursul unui stagiu de formare, daca §i grupurile primare sint stabile ; se estimeaza posibilitatea aparitiei unor grupuri secundare, in funqie de compozitia unora sau a altora §ide obiectivele stagiului. E posibila §i sustinerea, in urma unei organizari in subgrupuri, apoi in intergrupuri, a unei reunilini in plen, adoptind un dispozitiv precum eel al broa~tei-[estoase sau al discu[iei de tip panel, cu provocarea sau exprimarea spontana a participantilor, in funqie de motivatia lor, stimulata de intergrupuri. Concluzii Multiplele dispozitlve de intergrupuri faciliteaza generalizarea comuniclrilor, introducind o anumita suplete in avansarea lucrarilor. Organizarea lor are §ansa de a fi fost prevazuta dinainte, gratie unor instructiuni simple, date grupurilor de baza in timp uti!.

pe parcursul unei activitliti de reflectare sau de elaborare. Exercitiul se deruleazli in mai multe faze, de durate egale. La sfir~itul fieclirei faze, cite o persoanli din fiecare subgrup se indreaptli spre un alt subgrup, urmind un

48

GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP

plan precis, in a~a fel lncit fiecare participant sa-~i schimbe o singura data subgrupul. In acest timp insa unul sau doi secretari-pivoti nu se mi~di deloc, pentru a asigura o oarecare permanenta in interiorul fiecarui subgrup.

Nurniirul de participanJi : este extrem de variabil. In schema teoretica, fi ecare subgrup cuprinde atitia membri cite subgrupuri sint : patru subgrupuri de cite patru persoane ; zece subgrupu,ri de cite zece persoane. Este posibil sa existe ~i ~ase grupuri de cite patru persoane, ceea ce deterrnina intreruperea rotatiei dupa doua sau trei mi~cari . in toate cazurile, se poate opri succesiunea mi~carilor sau se poate merge pina Ia capatul lor logic. In sfir~it, daca subgrupurile sint egale, pivotul poate cuprinde mai multe persoane. Durata : de Ia patruzeci de minute Ia doua ore sau mai mutt, cu faze de zece pina Ia douazeci de minute, iar, Ia limita, cu atitea faze cite subgrupuri exista . Pentru unele studii, e uti! sa se prelungeasca considerabil aceste durate, plna Ia o ora ~i jumatate, Ia nevoie, pentru fiecare faza. f:,. ,,.,: Fi.

ORGANIZAREA iN SUBGRUPURI

Obiective a coe-

de rota tie expusa dinainte. Deplasarea de Ia un subgrup Ia altul se face in sensu! acelor de ceasornic (sau in sens invers) ori un subgrup oarecare trimite un mesager altui subgrup.

2. Facilitarea relatiilor dintre subgrupuri, In cadrul unui grup, prin evitarea inchiderii lor in mici ,feude".

in fiecare subgrup, secretarul il prime§te pe noul sosit, informindu-1 in Iegatura cu ceea ce s-a racut §i cerindu-i informapi despre activitatea subgrupului din care vine.

3. Favorizarea comunicarii dintre persoane, in interiorul grupului, printr-o simbolistica de deschidere.

Discutia (sau studiul) se reia, apoi, in cadrul subgrupurilor, timp de zece-cincisprezece minute.

1. Asigurarea coeziunii unui grup rentei unui studiu.

~i

4. Initierea unei forme dinamice de subgrupare, prin reinnoirea .

conjugarea

stabilitatii

cu

5. Obtinerea unor ~anse de mai buna comunicare, prin reinnoirea aleatorie a unui subgrup (o anumita persoana incomoda pe o alta, dar a plecat; cineva e perceput pozitiv de altcineva ~i acesta din urrna tocmai a venit). 6. Dezvoltarea facultatii de intimpinare celei de adaptare.

~i

Comunicarea rotativa d

.

f".y;l• aza e orgamzare ff~~ Formatorul sau animatorul indica obiectul ·zl discutiei 1• Participantii formeaza, de exemplu, 'llldcinci subgrupuri, relativ egale §i cuprinzind § eel mult §ase persoane, regrupate fie Ia intimplare, fie conform unei specializari (pro'"l fesionale, in functie de sex, de virsta, ae t categorie etc.). Modificarile privind numarul, compozitia subgrupurilor §i timpii vor fi precizate Ia inceput, in cadrul grupului. Fiecare subgrup desemneaza unul sau mai multi secretari-pivoti, care vor avea un rol I. De exemplu, o prezentare a persoanelor, evaluarea unui stagiu, un subiect de actualitate, corectarea unei teme, un studiu de text etc.

stabil §i vor ramine aceia§i pe tot parcursul exercitiului. (Acesta/ace§tia va/vor putea fi desemnati in prealabil.) Se poate stabili, de asemenea, lista mesagerilor .care vor parasi succesiv subgrupul, dar e Ia fel de posibil sli se acorde indivizilor libertatea de a alege dacli rlimin sau se deplaseaza. Prima Jaza de studiu (intre zece §i treizeci de minute) Cele cinci subgrupuri discutli pe marginea obiectivului indicat de clitre animator. A douafaza (intre zece §i treizeci de minute) Conform indicatiilor formatorului sau animatorului, din fiecare subgrup iese cite un participant, pentru a trece intr-altul, dupa o schema

a

A treia faze'i Un al doilea membru al fiecarui subgrup contacteaza un subgrup diferit de eel in care a fost primit primul mesager. A patrafaza Una! treilea membru a! fiecarui subgrup contacteaza un subgrup diferit de cele care i-au primit pe primii doi mesageri §i a§a mai departe ... Daca mi§carile s-au produs pina Ia capat, fiecare subgrup §i-a trimis deci cite un membru in fiecare dintre celelalte subgrupuri §i a primit de Ia fiecare dintre acestea cite un participant , in momente diferite.

49

(sau litere) subgrupurilor, anuntindu-se clar transferurile de persoane. De exemplu : in cazul precedent, referitor Ia cinci subgrupuri de cite §ase persoane, Ia sfir§itul primei faze, un participant trece de Ia primul Ia al doilea subgrup, de Ia a! doilea Ia al treilea §i a§a mai.departe ... La sfir§itul ce lei de-a doua faze, cite un participant trece de Ia primulla a! cincilea subgrup, de Ia a! cincilea Ia al patrulea etc. La sfir§itul fazei a treia, un participant trece de Ia primul Ia al treilea subgrup, de Ia al doilea Ia a! patrulea etc. La sfir§itul celei de-a patra faze, un participant trece de Ia primul Ia al patrulea subgrup, de Ia al doilea Ia al cincilea, de Ia al treilea Ia primul etc. Aceste deplasliri vor fi rezumate in schema care urmeaza. Adesea, e de dorit ca animatorul sa indice, pentru fiecare mi§care, oral sau scriind pe tabla (sau prin mesaje adresate subgrupurilor), sensu! deplasarii §i/sau subgrupul in care trebuie sa ajunga fiecare.

~

in fiecare subgrup, secretarul/-ii pivot/-ti asigura permanen{a, ceilalti participanti reprezentind temporarul. Comentarii Aceasta tehnica se efectueaza, in general, pe un fond de buna dispozitie, ce asigurli o oarecare eficacitate. Gratie ei, se evitli inchiderile in grupuscule izolate. Totu§i, pentru ca un subgrup sa nu prirneascli, in momente diferite, rnesageri ai aceluia§i subgrup de origine, e bine · sa se dea indicatii precise privind deplasarea. Se pot atribui nwnere

-

In sfi~itul fuzei I

-

In sfi~irul fuzei a 11-n In sfir~itul fuzei a Ill-a !a sfi~itul fuzei a IV-a

Varianta

Dispozitiv de re/aJie sau de informare succesiva Intr-un grup de doulizeci §i cinci-treizeci de participanti, implirtiti in trei, patru sau mai multe subgrupuri, paralele sau diferentiate, care au acelea§i obiective, poate aparea nevoia

de a culege sau de a transmite infomatii privind anumite aspecte, precise §i delimitate, despre ceea ce constituie obiectul activitlitii grupului . Fiecare dintre aceste aspecte delimitate poate fi asumat de catre o persoana (animator, expert, intervievator, responsabil cu

50

GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP

primirea sau cu formarea etc.). Aceste persoane intervin in interiorul subgrupurilor, pe parcursul activitiiiii lor, ele fiind cele care se mi~cii, prin rotatie, de Ia un subgrup Ia altul, conform unui plan ~i unui orar bine determinate. Desf(4urare

Intr-o anumitii faza a activitiiiii lor, subgrupurile (sau numai doua dintre ele) primesc, pentru un timp dat, de exemplu zece pina Ia cincizeci de minute, vizita unei persoane insarcinate sa furnizeze sau sa culeaga informatii. Fiecare vizitator intervine intr-un domeniu precis ~i diferit. El prezinti1, de exemplu, un experiment sau o cercetare Ia care a participat. Pentru o rotatie armonioasa, numi1rul persoanelor care intervin trebuie sa fie ega! cu numarul de subgrupuri, iar interventiile lor succesive, prin rotatie de Ia un subgrup Ia altul, trebuie sa aiba, in mod riguros, aceea~i durata. De exemplu, patru interventii succesive a patru persoane diferite, in interiorul a patru subgrupuri, acopera, in mod global, patruzeci de minute, daca fiecare se limiteaza Ia zece minute. Ordinea interventiei lor este, evident, diferiti1 de Ia un subgrup Ia altul. Formatorul sau un animator trebuie sa anunte vizitele, dupa care diferitele subgrupuri i~i reiau activitatea.

Emisiune ,in direct" a unui intergrup Membrii mai multor grupuri paralele sint invitati sa pregateasdi o emisiune, realizata de fiecare grup pentru celelalte. Fiecare grup, dupa ce ~i -a pregatit comunicarea, dispune de zece minute de antena pentru a comunica, in modul eel mai sugestiv posibil (prin pantomima, scheciuri, joe radiofonic, interviu etc.), ceea ce dore~te sa impa~easca in legatura cu evolutia generala sau cu o situatie deosebit de interesanta din activitatea lui sau din cea a seminarului.

Obiective

1. Fumizarea sau culegerea, in timp uti!, a unor informatii care intereseaza grupul in ansamblu, beneficiind de avantajele de cornunicare pe care le ofera grupurile mici. 2. Relansarea interesului reprezentat de un anumit studiu prin intermediul unor cazuri sau informatii fragmentate ~i personalizate. lndicaJii de utilizare

Acest dispozitiv, extrem de eficace, poate fi utilizat, de exemplu, pentru: - furnizarea, de catre expefli, a unor informatii subgrupurilor ; - reamintirea orienti1rilor generale ~i atragerea atentiei asupra modului in care ele pot sa se concretizeze intr-o aqiune precisa, in curs de elaborare; - analizarea a~tepti1rilor sau a tendintelor care se manifesta intr-un grup, in legatura cu anu mite aspecte ; - evaluarea unei activitati sau a unui stagiu pe sectoare; - determinarea, impreuna cu un grup de formatori sau de stagiari, a liniilor de forta ale unui stagiu ;

ORGANIZAREA iN SUBGRUPURI

Numere : 16, 24 pina Ia 72, 96, repartizati in subgrupuri de 8 pina la 12 rnernbri.

Grupurile i~i pregatesc emisiunea in incaperi separate, timp de o jumatate de ora . Toate grupurile, reunite din nou, se succeda pe scena, fie intr-o parte, fie in centrul salii. Se procedeazi1, colectiv, Ia evaluarea mesajelor in ansamblu, a inteligibilitatii ~i a originaliti1Iii lor etc. Variance Se adauga mi~carile urmatoare : In cadrul grupului mare, se voteaza, cu mina ridicata, mesajul care intrune~te acordul fiecarui membru in parte. Cei care au votat pentru acelea~i mesaje se reunesc in intergrupuri ; eventual, daca depa~esc numarul de zece, sint divizati in doua sau trei intergrupuri. Fiecare intergrup are obligatia de a stabili o scurta motivatie a alegerii sale, neomitind punctele slabe, motivatie exprimata de ci1tre un delegat.

Comunicarea dintre grupuri sau echipe Obiective

2. Exersarea comuniclirii de experiente trliite altar persoane, care nu au participat la ele. 3. Stimularea creativitatii in comunicare. - in variantele de mai jos, se au in vedere exprimarea ~i clarificarea motivatiilor. Accesorii : nu sint prevazute ; este admis tot ceea ce gasesc participantii. Se pot procura totu~i magnetoscoape ~i casete sau tablouri.

Total global : o ora ~i jurnatate (pentru trei subgrupuri); doua ore (daca sint rnai rnult de trei grupuri) ; trei ore (pentru variantele de rnai sus).

Emisiune ,in direct" a unui intergrup

- etc.

1. Antrenarea in comunicarea de experiente atit grupurilor mici, cit ~i a celor mari.

51

Se intirnpla frecvent ca unele grupuri sa aiba retineri de a cornunica intre ele. in acest sens, existli o intreaga garna de posibilitliti : schimburile se pot derula cu functii egale sau diferentiate, cu concursul unor facilitatori sau nu, in grupari noi sau nu, conform unor suporturi de exernplificare multiple (identice sau nu), cu implicarea unor responsabilitliti egale sau ierarhizate. Numarul de participanfi : de Ia doua Ia treizeci de grupuri.

Precizilri

t~Wt~

t~~

~~ - E nece_s~r sa s_e puna_ in evideniiJele_I_Uentele ;-~~ de creauvttate m reahzarea emtsturut. Daca :2 · . grupurile sint numeroase (6, 7 sau 8), se ~1 reduce timpul de emisie pina Ia ~apte · sau f;2'~ cinci minute. ~ " :> - Cu cit grupurile sint mai numeroase, cu atit ~~ evaluarea gl_obala (a patra mi~care) va fi mai redusa : o JUmatate de ora pentru un grup ~~i mare este suficienti1. '#'

S,f

- E important ca emisiunea sa vizeze o comunicare sugestiva, ~i nu una exhaustiva. - Daca se adauga variantele de mai sus , se intare~te climatul de emulatie intergrupala. Acesta antreneaza, uneori , daca unul sau mai multe grupuri nu primesc nici un vot preferential, un blocaj dificil de surmontat ~i de explicitat.

Durata : intre o jurnatate de ora ~i trei ore.

Obiective 1. Furnizarea unor proceduri variate, pentru a se asigura relatiile dintre grupuri ~i membrii acestora.

2. Prezentarea procedurilor pe o tabla cu suficienta vizibilitate, care sa perrnita alegeri succesive.

52

GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP

Comunicarea dintre grupuri sau echipe

~;; Comunicarea dintre grupurile ~,:i:

cu functii egale .. Desta~urarea se efectueaza in urma alegeru :Ill uneia dintre formele definite mai jos, hotarita ':E . de catre formatori sau de catre reprezentantii ,:::) de grupuri . Am clasat aceste forme dupa :(,) ' modul in care reu~esc sa atribuie grupurilor 0 1 anumite funqii, egale sau diferentiate, con·C·· form reorganizarilor sau alegerilor de supor. :, turi specifice ~i in funqie de modul in care tin Ia distanta sau reunesc, intr-o adunare, grupurile.

;Z::

in micile grupuri noi Reunirea schimburilor sau a lucrarilor realizate in cadrul grupurilor se face in interiorul unor noi grupuri mici, in care se aduna membri ai unor grupuri diverse. Aceste reuniri pot fi organizate prin repartitie sistematica sau, mai simplu, Ia intimplare. • Intergrupuri (a se vedea pagina 46) Reunirea in intergrupuri presupune o punere in comun generalizatli, in parti egale, intre grupuri. Fiecare intergrup cuprinde unul, doi sau trei membri din fiecare grup . Aceasta noua reparritie a indivizilor se poate face intimplator, dupa dorinta fiecaruia, sau conform listei redactate de un responsabil. Intergrupurile se schimba u~or. Cu facilitator Fadi facilitator Conform unui chestionar redactat de responsabili • Grupuri de consultare Ia intimplare Indivizii se reunesc pentru a se consulta reciproc, in afara grupurilor lor. La invitatia unora Prin localizarea in locuri stabilite de catre responsabili Prin reunirea intr-un hoi sau intr-o sala mare, in picioare sau a~ezati in subgrupuri separaJe Grupurile ramin in formatiunea lor de lucru, dar comunica intre ele cu ajutorul unor

suporturi variate (scrise, orale, auditive, vizuale, a~diovizuale, mixte .. .), in formele urmatoare · • Studiu de mesaje scrise, redactate de unul sau mai multe grupuri ~i circulind de Ia un grup Ia altul Prin comunicare organizatli, coliform unor orare definite, dar tara comentarii Prin comunicare, cu inscrierea, in fiecare grup, de comentarii Ia mesaje Prin transmisiune dependentli de vointa fiecaruia • Primire de mesaje orale, exprimate printr-un purtator de cuvint al unui grup Primit intr-un grup Primit in multe alte grupuri Primit succesiv in toate grupurile, cu reciprocitate fata de ceilalti purtatori de cuvint • Ascultarea de emisiuni radio, apartinind fieclirui grup (a se vedea documentul 12) Fiecare grup a realizat, cu ajutorul magnetofonului, o emisiune de cinci-zece minute, destinatli celorlalte grupuri, primind, in schimb, emisiunile acestora, pe casete. Fiecare grup a delegat un purtlitor de cuvint care sa participe Ia o emisiune colectiva, adresata, in direct, tuturor grupurilor, prin difuzor. Se asigura derularea celor douli forme descrise. • Exarnen-discupe pe marginea unor panouri de expunere Un grup (sau fiecare grup) a pregatit concluziile sau propunerile care au rezultat din activitatea lui, sub formli de panouri, cu fotografii, colaje, titluri, obiecte etc.

Vizita neghidata Membrii celorla1te grupuri se mi~cl!. in jurul panourilor, luind contact cu mesajele continute, in mod direct ~i personal expuse. Vizira ghidata Membrii celorlalte grupuri sint insl!.rcinati de unul sau mai multi membri ai grupu1ui expozant sa emitli comentarii sau sli rl!.spundl!. Ia intrebari.

ORGANIZAREA iN SUBGRUPURI

• Receptarea de mesaje audiovizuale Grupurile comunica prin intermediul unor filme ~i al altor mijloace video. Activitatea unui grup este difuzatli in circuit inchis, in direct, catre alte grupuri . inregistrarile pe casete sint schimbate succesiv intre grupuri. U n grup se exprima, in direct, clitre alte grupuri, apoi un alt grup continua in acela~i sens §i a§a mai departe. • Mixtura de suporturi Fiecare grup comunica cu celelalte, prin intermediul unui suport diferit, care poate fi scris, oral, auditiv, vizual sau audiovizual.

in plen Grupurile sint reunite in ansamblu ori in subansambluri. Unificarea lor se face sub forma de rapoarte sau dari de seama, mesaje scurte sau interviuri rapide. • Audierea rapoartelor de grup in adunarea generala Raportorii grupurilor fac, pe rind, o dare de seama asupra lucrarilor efectuate. Aceasta este o forma clasicll ; ea poate deveni greoaie dacll exista mai mult de trei rapoarte. Darile de seama ale raportorilor se fac in momente diferite ale reuniunii in plen, separate prin unele perioade de schimburi, de pauze, de activitati sau de divertismente variate. Fiecare grup dispune, in mod specific, pentru prezentarea dl!.rii de seaml!., de o re1,1niune in plen. • Remarcele observatorului fiecl!.rui grup Fiecare observator impl!.rtli~e§te din evenimentele care au marcat demersul grupului sl!.u, dupa care se sustine o discutie generala. Dupl!. expozeul fiecarui observator, grupul puncteaza anumite aspecte in prezenta celorlalti participanti. Fiecare observator conduce analiza grupului sau privind demersul flicut. • Reunire prin ,percutari" (a se vedea p . 63) Un responsabil sau un facilitator cere, in mod succesiv, fiecarui grup un prim mesaj scurt,

53

percutant (intre unu ~i trei minute), dupa care reia, de mai multe ori, aceasta cerere. ,Percutare" cu discutie, dupa fiecare serie de mesaje scurte ale grupurilor. ,Percutare" continua, tara pauza, intre mesajele scurte ~i tara discutie. "Percutare" continua, urmata insa de o discutie. • Dispunere de tip broascii-Jestoasa (a se vedea documentul 19) Doi raportori sau facilitatori, din partea fie carui grup, discutli cu ceilalti raportori sau facilitatori. Fiecare cuplu de raportor- facilitator ~i -a adunat in jurul sau in spatele lui intregul grup, cu care comunica in orice moment. Se mentine dispunerea in forma de broascii-Jestoasa, grupurile comunicind in orice moment cu raportorul sau cu animatorul. Schimburi ale cuplurilor raportor- facilitator, intrerupte de concertari precise, pe parcurs, cu grupurile aferente. Rind pe rind, un membru al unui grup inlocuie~te pe unul dintre purtatorii de cuvint. • Interviuri ale unor purtatori de cuvint sau ale unor observatori Un responsabil sau un facilitator intcrogheaza, pe rind,·in cadrul unui interviu, pe purtatorii de cuvint ~i/sau pe observatori. Interviu at tuturor purtatorilor de cuvint Interviu a! tuturor observatorilor Interviuri simultane ale fiecl!.rui cuplu format din purtator de cuvint §i observator lnterviul unora • Sondajul ansamblului de grupuri privind anumite intrebari Un responsabil, profesor sau facilitator, pune intrebl!.ri centrale sau de evaluare rapida grupurilor reunite. Grupurile rl!.spund ·pe rind. Grupurile rl!.spund atunci cind vor. in locul intrebl!.rilor, responsabilul poate propune inceputuri de fraze ce urmeaza a fi completate (,ActivitaJea noastra a ... "; "Rezultatele noastre sfnt ... " etc.)

54

GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP

intrebarile adresate au putut fi redactate, sub forma de propunere, de catre fiecare grup pentru sine ~i pentru celelalte. La fel, pentru frazele de completat.

Rapoartele grupurilor sint studiate inainte de reuniunea plenara ~i. pe parcursul acesteia, ele fac obiectul unor intrebari adresate membrilor grupurilor in cauza.

~apte

• Evaluarea prin conversatii simultane, de minute (grupuri amestecate)

Expozeul, discutia ~i chestionarea fiecarui grup se produc, toate, in plen.

Fiecare discuta cu vecinul sau din dreapta, apoi cu eel din stinga 1 •

• Juriul este compus din cite un reprezentant a! fiecarui grup.

Fiecare i~i interogheaza vecinul din dreapta in legatura cu ceea ce i-a ad us activitatea de grup ~i cu ceea ce a~teapta in continuare, fiind intervievat, Ia rindul sau, de catre vecinul din stinga.

Fiecare grup i~i expune activitatea sau punc!Ul de vedere in fata juriului ~i in prezen13 celorlalte grupuri. Juriul reaqioneaza direct.

Fiecare i~i intervieveaza vecinul din dreapta, apoi explica ce a inteles vecinului din stinga, dupa care redacteaza o nota de evaluare. Aceste note sint comunicate celor interesati sau sint citite in prezenta grupurilor ~i discutate.

Fiecare reprezentant expune, in fa\3 tuturor membrilor grupurilor, activitatea grupului sau ~i discuta cu ceilalti membri ai juriului, dupa care juriul interpeleaza fiecare grup, pentru completari; in stir§it, juriul se retrage pentru deliberare, urmind sa se pronunte intr-o ~edinta finala.

Acela~i scenariu ca mai sus, plus o evaluare globala, in interiorul fiecarui grup , in legatura cu ceea ce s-a spus ~i s-a realizat.

Juriul a primit, separat. fiecare grup, dupa care delibereaza singur §i, in cele din urma, reune§te in plen toate grupurile.

Comunicarea cu functii diferentiate Gama de sus[inere a punctelor de vedere Studiile elaborate pe parcursul activitatii fiecarui grup sim prezentate ~i sustinute in fata adunarii celorlalte grupuri. • Unul dintre grupuri indeplirie~te funqia special izata de juriu in raport cu celelalte, care expun rezultatele schimburilor sau lucrarilor lor. Sustinerea se face in mod succesiv, pentru fiecare grup, intr-o singura ~edin¢ generala. Sustinerea se face in simultaneitate, prin initierea unei controverse intre grupuri, arbitrata de catre juriu. Sustinerea, in fata juriului, se face printr-o suita de ~edinte in plen, consacrate, fiecare, cite unui singur grup, in prezenta celorlalte. • Grupurile functioneaza ca un mare juriu, pentru fiecare dintre ele, pe rind. Fiecare grup i§i expune punctul de vedere, dar iese in timpul deliberarii celorlalte grupuri relative Ia evaluarea punctului sau de vedere.

• Juriul este mixt (§i paritar) : cite un reprezentant al fiecarui grup, plus unele personalitati din exterior.

I.

Cf. Hostie, Les Serninaires de forma/ion aux relations de groupe, Epi, 1975, p. 70.

Juriul viziteaza fiecare grup. Dupa deliberare, i§i expune evaluarile in cadrul unei reuniuni generale a grupurilor. Fiecarc reprezentant expune, numai in imeriorul juriului, activitatea grupului sau. Juriul in vita fiecare grup. fn plen, sa-~i completeze susJinerea, fnainre de deliberare. Sustinerea se face succesiv, pentru fiecare grup, in fata celorlalte. Gama de reacfii

in Joe sa prezinte rezwnate obiective sau sinteze referitoare Ia schimburile efectuate in cadrul grupurilor, unii indivizi propun centrarea pe anumite reactii sau interogatii subiective in legatura cu anumite idei originale, sugerate de schimburi, in fata aqunlirii grupurilor. • 0 comisie de responsabili de reacpi, desemnati dinainte, se pronun¢, subiectiv, relativ Ia activitaiea fieclirui grup Ia care fiecare dintre ei a asistat. Ace~tia

discuta in prezenta tuturor grupurilor.

ORGANIZAREA iN SUBGRUPURI

55

- - --- -- --- -- --- -- --- - - - -- -

Ei se exprima pe rind, dupa care urmeaza o discutie a intregii adunari. Responsabilii de reaqii discuta din nou. apoi asculta adunarea grupurilor §i i§i reiau evocarile.

• 0 comisie de interpelatori suscita reaqii in plen, readucind in centrul atentiei activitatea grupurilor.

• Discutia panelului de animatori sau fucilitatori ai grupurilor (id.) Panelul discuta asupra formei de lucru. · Pa 1 1 d. · d ~ d ne u sustme o JSCU\le e on , cu punctarea obstacolelor intilnite. . _ Panelul d1scuta m legatura cu sensu! de urmat. • Schimb in interiorul unui panel de autoritati

Interpelarea se face fll.ra adresa, iar reaqiile apartin indivizilor. Grupurile sint interpelate ca atare. Interpelarea este cind fll.ra adresa, cind focalizata pe cite un grup. Interpelatorii provin din fiecare grup, funqio nind in numele grupului de provenienta. • lndivizii se exprima cum §i cind vor, in

sau de responsabili Raportorii i§i prezinta darile de seama in fata panelului §i a adunarii, dupa care panelul discuta in legatura cu ceea ce s-a spus. in interiorul panelului are loc un schimb; apoi raportorii fac expuneri , iar panelul incepe discutia. La fel, plus imerventii ale adunarii generale.

cadrul adunarii grupurilor. Fiecarui grup ii este acordat un anumit timp.

Gama de interviuri "" ··m · d.IVIZI · · sau . .1e des•a§urate cu anum1{1 1nterv1un

Exprimarea este complet Iibera. Gama de discuJii fn regim panel Acest tip de discutie este 0 forma destul de cunoscuta. Funqionarea sa este descrisa in documentul 18. Panelul este un mic grup-e§antion. care poate fi compus din experti, raportori, animatori sau facilitatori provenind din diversele "'arupuri. • Discutie purtata de un panel de experti. pe margmea temelor stud1ate de catre grupun Panelul discuta rara intrerupere, in mijlocul adunarii.

cu mici grupuri pot permite exprimarea a ceea ce unii au retinut din lucrarile a diverse grup~ri. Aces~e in_terviuri pot fi ascultate in mod direct sau m diverse alte modun. • Ascultarea unor interviuri individuale luate anumitor membri ai grupurilor Interviuri individuale ale anumitor membri ai . -mreg1strate . _grupunlor, pe magnetoscop Interviuri individuale ale anumitor membri ai grupun.1or, ascu 1tate separat, 1a cerere

Panelul discuta in reprize de cite douazeci de minute, apoi asculta interventiile, orale §i scrise, ale membrilor adunarii, dupa care i§i reia schimburile. Panelul face schimburi in interiorul sau, dar codnti~~~ sa primeasca mesaje scrise din partea a un"' 11. • Discutia unui panel de raportori ai grupurilor (id.) . F1ecare raportor face o scuna expunere, dupa care are Joe o discutie generala.

• Observarea colectiva directa a unui mic grup, cu ajutorul unei camere video . . . M1cul grup poate fi colilpus dm voluntan. Micul grup poate fi compus din reprezentanti ai fieclirui grup. Micul grup poate f.i tras Ia sorti. • Observarea, in multiple feluri, a unui mic • mterme · d'JU1 camere1· VI'deo grup, pnn . . . Observarea vanata a unu1 m1c grup compus din voluntari . . . . Observarea d1fenta a unu1 m1c grup compus

Dupa fiecare raport, se initiaza o discutie a -- din reprezentanti intregii adunliri . Observarea diferita a unui mic grup tras Ia Unul dintre raportori face o dare de searna, discutata apoi de catre ceilalti raportori, in futa adunarii.

softi Observarea diferita a unui mic grup compus din voluntari, apoi din reprezentanti

--------------------- - ----

ORGANIZAREA iN SUBGRUPURI

56

GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP

--------------------------1

• Observarea - cu reaqie in direct (in circuit interior) a unui grup, Ia intimplare, voluntar sau reprezentativ, ~i a reaqiilor imediate ale acestuia Reaqii ale voluntarilor Ia discutia dintre voluntari sau membri reprezentativi, Ia intimplare

Reaqii ale unor reprezentanti Ia discutia dintre voluntari sau dintre persoane trase Ia sorti

Reaqiile unor voluntari cu privire Ia discutia membrilor reprezentativi sau a unor indivizi tra~i Ia soqi

----- - ------ - -- - -- - - - - -- - -, Observa[ii

l. Printre intrebarile adresate in timpul inregistrarii imaginilor se poate nota, in forma imperativa sau mai moderata, intre altele: - Ce va propuneti sa faceti ca participant Ia aceasta intilnire? - Ce sperante aveati cind v-ati hotarit sa veniti?

cu ajutorul panoului sau a! proieqiei televizate.

Trombinoscopul Pe masura ce sosesc Ia o intilnire (reuniune, seminar, colocviu sau stagiu), indivizii sint fotografiati sau filmati. Fotografiile se reunesc pe un panou, iar inregistrarea video este proiectata intr-un anumit moment al intilnirii.

Numarul de participanfi : intre opt §i cincizeci de persoane (sau chiar mai multe). Materialul necesar: un aparat de fotografiat instantaneu (Polaroid) sau o camera video, ca §i un panou de afi§aj sau un televizor; eventual, un set de reproduceri §i ilustratii sau unul de citate. Durata : o jumatate de ora pentru luarea de irnagini ~i o alta pentru prezentarea

Obiective 1. intimpinarea persoanelor intr-o maniera inedita.

2. Culegerea primelor impresii sau a declaratiilor participantilor. 3. Facilitarea cunoa§terii reciproce dintre indivizi. 4. Inducerea unei coeziuni de grup intre persoane. S. Stabilirea unei suprafete de reperare a pozitiilor de debut individuale.

Trombinoscopul Faza a doua

t Irnediat dupa sosirea participantilor, o echipa !0~ de anirnatori ii fotografiaza sau ii filmeaza ori executa ambele operatii.

·Dj Fotografiile

sint afi~ate pe un panou,. cu · - inscrierea numelor dedesubt, iar fiecare ,, adauga o fraza sau citeva indicatii despre el insu~i, Ia a Iegere sau ca raspuns Ia ni~te intrebari adresate in cadrul unui interviu, sau, in sfir~it, opteaza pentru un citat, extras dintr-o serie mai ampUl, care sa figureze ca o deviza personal a. Filrnarea debuteaza cu una sau mai multe intrebari, formulate identic sau diferit pentru fiecare persoana.

Panoul cu fotografii este prezentat intr-un moment bine ales, in futa grupului, in paralel citindu-se frazele redactate de fiecare ; participantilor li se pun intrebari din partea anirnatorilor sau a celorlalti participanti. Fiecare explica, eventual, ilustratia alaturata fotografiei sau citatul-deviza ales. Filrnul interviurilor individu.ale este proiectat daca lipse~te panoul sau ca o completare Ia acesta; se alege bine rnornentul, pentru a se putea puncta intilnirea, pentru a se indica evolutiile a~teptarilor ~i pentru a se provoca schimburi sau o evaluare a etapelor parcurse.

57

- Care sint a~teptarile voastre in legatura cu aceasta intilnire? - Ce obiective aveti? - Ce a~teptati din partea animatorilor? Dar a panicipantilor? - Exista vreo tema sau vreun exercitiu pe care nu ati dori sa le intilniti aici? - Ce placere sperati sa gasiti Ia aceasta intilnire?

- Ce imagine v-ar placea sa furnizati despre voi in~ iva? - Ce calitati sperati. sa valorizati in timpul schimburilor? - Numiti trei calitati pe care v-ar placea sa le valorizati pe parcursul acestei intilniri. - Care sint impresiile voastre imediate? - Ce amintiri va evoca intilnirea aceasta? - Cum v-ar placea sa va adresati participantilor? etc. 2. Psihologului american Carl Rogers ii placea foarte mult sa faca fotografii. in timpul unui seminar (sau workshop) tinut Ia Madrid ~i Ia Escurial, el a tinut sa fotografieze personal pe cei o suta ~aptezeci de participanti ~i , facilitatori". europeni ~i americani, prezentindu-se, modest, celor care nu il cuno~teau : ,Sint Carl Rogers". Aceasta se intimpla in 1977 .

INTERACTIUNEA iN SITUATIE COMPLETA

CAPITOLUL 3

INTERACTIUNEA IN SITUATIE COMPLETA Pentru a se adresa unui auditoriu, o echipa de responsabili sao de formatori trebuie sa asigure o regolarizare a interactionilor dintre participanti, ca §i a celor dintre ace§tia §i ea insa§i. intr-adevar, este important ca, pe tot parcorsol reoniunii, activitatile care vor fi abordate sa fie adaptate in functie de a§teptarile efective ale onora sao altora. Pe de alta parte, trebuie sa se aiba in vedere consoltarea, intr-on mod cit mai echitabil §i mai sostinut, a fiecaruia in raport co ceilalti. Va trebui deci ca in tot acest ansamblo de tehnici sa gasim onele dispozitive de consultare §i sondaj imediat, vizind toti membrii. Aceste dispozitive pot permite, in functie de caz : - o prezentare reciproca a persoanelor ; - o explicitare a modorilor lor de prezentare sao a nevoilor lor ; - o serie de pareri in legatura cu o tema de studiat (sau co on concept) ; - stabilirea unei complementaritati sao a onei compatibilitati intre poncte de vedere diferite §i opuse ; - structurari progresive ale onor pozitii. Specificitatea acestor tehnici rezida in posibilitatea de a fi utilizate in cadrol onor reuniuni in plen, fara ca, pentru aceasta, onii sa fie obligati sa ia·sa din sala de schimburi comune. Utilizarea lor presupune o gestionare exacta a timpului : prin folosirea unor scurte momente pentru reflectiile individuale sao ale unor grupuri mici, deja constituite, §i a unor momente de durata mai lunga pentru schimburile generate. Prea putin conteaza ca sala in care se gase§te asistenta (grupul) este pe on singur nivel sao co mai multe gradenuri, ca e mai curind lata decit lunga, ca scaunele sint fixate pe sol sao mobile : aplicarea acestor tehnici e oricind posibila, cu eventuale modificari, daca responsabilii au deliberat in legatura co necesitatea lor.

Tehnica vecinatatiJ Ne vom ocopa acunf de modul de utilizare a acestor tehnici, eficace §i suple. intr-o prima faza, participantii sint invitati sa se numere, in ordine, in sens circular,

cite onol sao cite doi, in contigoitate. Persoanele_avind numiirul doi intervin dopa cele co nomarul unu. Mesajele provenind de Ia acestea vor fi retransmise celorlalte co numarul unu,. care le vor transcrie pe tabla.

59

Numiirul de participanfi : de Ia opt Ia §aizeci sau mai multi. Durata : intre o jumatate de ora §i doua ore.

2. Degajarea, intr-un mod organizat, a unui ansamblu al a§teptarilor, nevoilor, problemelor sau punctelor de vedere apartinind participantilor, ansamblu suficient de bogat pentru a asigura o explorare in profunzirne.

Obiective

3. Crearea, in cadrul grupului, a unei asimetrii intre roluri, care sa antreneze o dinamica de relatie.

1. Stabilirea unui contact real intre vecini care ar avea tendinta de a comunica doar frontal, pentru a face mai comunicativ §i mai putin opozitiv (din cauza inertiei) cercul de persoane reunite.

4. Exersarea, eventual in multiple roluri, vizind ascultarea, chestionarea §i transmiterea.

Tehnici ale vecinatatii in timpul unei prime faze (de cinci minute), formatorul prezinta instruqiunile : participantii se numara, succesiv, unu - doi, formatorul indicind ordinea ~i mi~carea simpla de succesiune ~i rectificind cifra anuntata, daca apare vreo inadvertenta (din neatentie). Intr-o a doua faza, fiecare numar doi este invitat sa-l intervieveze pe numarul unu din dreapta sa ; interviurile se des~oara conform unei instruqiuni de prezentare, de exprimare a a~teptarilor, de explicitare a dificultlitilor, de formulare a punctelor de vedere, de evaluare a unei activitati anterioare etc., deja enuntate. Durata poate fi de zece pina Ia treizeci de minute. lmr-o a treia faza, fiecare numar doi este chemat, Ia indicatia formatorului, sa transmita mesajele culese de Ia numarul unu din dreapta sa catre numarul unu din stinga sa. Durata variaza de Ia cinci Ia cincisprezece minute. In cea de-a patra faza, mesajele transmise sint, pe rind, transcrise pe o tabla, in spatii pe care formatorul le-a delimitat in prealabil (sau in scris, pe pla~e). Durata poate fi cuprinsa intre cinci §i zece minute. in sfir§it, analiza mesajelor se poate face circular, in jurul tablei sau al pl~elor, printr-o discutie colectiva ; aceasta poate fi in legatura cu organizarea gindita a intregului ansamblu, cu studiul contrastelor revelate sau cu obiectivele ce urmeaza sa se profileze din continutul respectivului grupaj de mesaje ori cu procesul care tocmai s-a produs. Durata : intre cincisprezece minute §i o ora.

Comentarii cum se observa, aceasta tehnica contine o articulatie de roluri multiple. Numerele doi sint, mai intii, intervievatori, apoi transmitatori ai informatiilor primite; cei cu numarul unu sint, pe rind, intervievati, receptori ~i. in sfir~it, transcriptori. Asimetria creata poate sa provoace, uneori, frustrare numerelor doi : pentru echilibrare, e suficient ca formatorul sa le dea ocazia de a-~i explica punctele de vedere personale. De regula, bogatia opiniilor adunate acopera destul de bine punctele de vedere ale grupului In ansamblu, iar comunicarile laterale, realizate intre vecini, creeaza o ambianta de cooper are. Numaratoarea aleatorie previne orice rise de manipulare din partea formatorului sau a unui membru al grupului. Este de Ia sine inteles ca, pentru fiecare faza, memorarea poate fi facilitata prin luarea de notite. A~a

Variante • in locul numlirlirii prin unu §i doi, mai ales daca grupul este mare, se poate numara de Ia unu Ia cinci : in acest caz, numlirul trei va avea rolul de intervievator in raport cu micul grup constituit din vecinii sai cu numlirul unu, doi, patru §i cinci. Transcrierea pe tablli a rezultatelor acestui interviu poate fi asigurata de catre un voluntar din acest mic grup ; rezultatele pot fi comunicate §i oral, in reuniunea plenarli.

--------------------------

60

GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP

• E posibila ~i numararea de Ia unu Ia $Gpte: in acest caz, tot numarul trei asigura rolul de intervievator at numerelor unu, doi, patru ~i cinci , numarul $GSe jucind rolul de secretar (apoi transcriptor), iar numarul $Gpte - rolul de observator al comunicarii, pe durata interviului. in acest caz, este posibil ca, in timp cc numerele $GSe transcriu elementele grupajului de mesaje, observatorii sa explice ce au gindit pe parcursul opcratiilor.

Dispozitivul Phillips 6 x 6 saupm Aceasta tehnica (Phillips 6 x 6 sau p persoane, timp de m minute) pennite fractionarea rapida a unui grup mare in subgrupuri eterogene, pentru consultarea privind unele dispozitii sau pentru discutarea pe scurt a unui subiect dat. Ulterior, in ~edinta generala, purtatorii de cuvint ai acestor subgrupuri comunica, in mod succint, opiniile sau propunerile emise in fiecare dintre ele. Nunu'irul de participanji : cite ~ase persoane in fiecare subgrup (pentru grupuri de aproximativ treizeci pina Ia o suta cincizeci de persoane, in total). Durata : patru minute de organizare, ~ase minute in subgrupuri, doua minute pentru darea de seama a purtatorului de cuvint al fiedirui subgrup, in total - o jumatate de ora pentru ~aizeci de persoane. Acest dispozitiv se poate extinde ~i Ia grupuri mai mari.

• Se poate depa~i cifra ~apte, dar cu obligatia de a defini rolurile care urmcaza a fi atribuite numerelor superioare lui ~apte : pot exista, de exemplu, doi observatori ~i doi secretari-transcriptori; pot exista, de asemenea, mesageri, care vor face o prima dare de seama, scurta, privind schimburile care se vor fi cfectuat in micul grup. Nu e rccomandabil sa existe mai multdc patru sau, Ia rigoare, cinci intervievati.

Adesea, exista interesul de a reitera aceasta tehnica, a~a cum vom arata imediat.

Obiective 1. Anularea incertitudinilor reciproce ale indivizilor ~i a inertiilor grupale.

2. Abordarea mai multor aspecte ale unei intrebari, intr-un timp limitat, prin participarea naturala a reflectiilor spontane schimbate intre subgrupuri. 3. Facilitarea exprimarii ~i a comunicarii intre mai mult de cincisprezece persoane in acela~i timp. 4. Favorizarea unui mod de a lua decizii reprezentativ pentru diversele tendinte care apar in interiorul unui ansamblu, intr-un interval minim de timp. 5. Favorizarea confruntarii perceptiilor individuale ~i a creativitatii, proprii activitatii in grup, .cu asumarea complementaritatii acestor perceptii.

INTERACTIUNEA iN SITUATIE COMPLETA

61

Dispozitivul Phillips 6 x 6 sau pm U)

Organizarea exerci{iului Animatorul explica, in mod concis, oportunitatea, sensu! ~i modul de desfli~urare a exercitiului, dupa care expune sau reaminte~te, cu mulra claritate, subiectul care a fost stabilit ~i care, in funqie de obiective ~i de fazele stagiului, poate viza: - repartizarea pozitiilor pentru persoanele unui grup mare, prin raportarea Ia un studiu sau Ia o discutie aflate in desfli~urare ; - organizarea programului de lucru al unui grup; - alegerea unor teme de studiu ; - liniile de forta ale unei probleme ; - bilantul unui stagiu sau al unei activitati mai limitate etc. Acest dispozitiv poate fi utilizat atit pentru a suscita unele intrebari in urma unui expozeu, cit ~i pentru a relansa o discutie care stagneaza etc. (a se vedea introducerea generala, p. 15). Discu[iile din interiorul micilor grupuri Participantii se constituie, pe toe ~i repede, in subgrupuri de cite ~ase, care pot fi eterogene ... Fiecare subgrup nume~te sau nu un coordonator, care sa controleze repartitia timpilor de interventie, sa permita exprimarea fiecarui membru al subgrupului ~i. de asemenea, sa numeasca un purtator de cuvint. Ttmp de ~ase minute, intre subgrupuri se produc schimburi, prin care participantii i~i pot exprima tiber sentimentele sau ideile privind tema propusa. Spectacolul intregului grup, cu diversele sale subgrupuri in plina activitate, este extrem de dinarnic. Prezentarea rapoartelor La apelul animatorului (care poate interveni atunci cind ramine un minut}, subgrupurile se aduna pentru ~edinta generala. Purtatorii de cuvint pot ramine in subgrupurile lor sau pot fi invitati sa se reuneascll in jurul unei mese de discutie, restul participantilor instalindu-se in semicerc, iil jurul lor (a se vedea dispozitivul de discufie-pane[). Fiecare pl!rtator de ·cuvirit ex'plka succint purtctele _,....:_ a!xirdate in subgrupul s~u. interv'enind

cit mai putin posibil in organizarea expunerii sale. El reia elementele cele mai semnificative din ccea ce s-a spus. Cind fiecare purrator de cuvint $i-a incheiat expunerea, animatorul intreaba dacli vreo persoana a subgrupului respectiv are ceva de rectificat sau de adaugat. Sinteza darilor de seamii

,.

1·

z Ill

:E

:::» ()

:,·g

In functie de modul in care a fost utilizat ~' . exercitiul, sinteza se poate face sub diverse forme. • Discu{ia purtatorilor de cuvint In aceasra varianra, purtlitorii de cuvint discuta intre ei, valorizind elementele de care toata lumea dispune in ace! moment, avind in vedere, dadi e nevoie, solutiile posibile. Pe parcursul acestei discutii, ceilalti participanti pot transmite mesaje scrise diferitilor purratori de cuvint. Intreaga asistenta tine cont de elaborarea finala, fixara de catre purratorii de cuvint, cu luarea in considerare a opiniei majoritatii. Discutia poate fi condusa conform modelului de dispoziti v propus in documentul 19, eel de tip ,broasca-testoasa". • Sinteza realizata de animator In alte cazuri, animatorul se va limita sa faca un rezumat sau o clasificare a diferitelor propuneri sau refleqii. Dadi exercitiul a· fost adoptat in urma unui expozeu, aceasta metoda permite vorbitorului sa rlispunda in mod ordonat, dupll un ragaz de meditatie, diferitelor intrebllri §i dileme ridicate de clltre auditoriu. Variante • Dispozitivul 6 x 6 poate fi transformat in dispozitiv pm Timp de m minute, p persoane dintr-un grup mare lucreazll in subgrupuri. De exemplu, 4 - 15 insearnna eli vom cere unui grup sll se scindeze in subgrupuri de cite patru persoane, pentru o durara de studiu de cite cincisprezece minute. Totu$i. trebuie sa mentionam : cu cit anumite subgrupuri lucreaza

_____________________ _ _ _

62

GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP

mai mult timp, cu atit mai mult se indepi:ineaza unele de altele, in defavoarea uniti:itii grupului mare; de asemenea, cu atit mai dificile devin reunirile. Este preferabil deci cap §i m si:i nu fie prea mari.

• 6 x 6 sau pm reiterat Dupa o primi:i consultare a grupului mare (in formi:i 6 x 6 sau pm) ~i in strinsa dependentl\ de informatiile sau propunerile culese §i interpretate, adesea este oponun §i eficace sa se provoace o a doua consultare in forma 6 x 6 sau in noi pm-uri. Astfel, Ia inceputul unui seminar de formare a optzeci de profesori, pentru a-i determina si:i se prezinte §i si:i initieze cunoa§terea reciproci:i, formatorii cer panicipantilor sa caute, in

~~ Nu trebuie confundat turul de masa cu votul.

8

~Zf

Turul de masa face parte din studiul pro~-~ blemei, fiind un mijloc prin care grupul se informeazi:i rapid despre starea dintr-un ~ anum it moment a opiniilor din interiorul sau, ~ ~ pentru a putea demara studierea problemei.

I:&;

I

~~

!' Prin vot, se pune punct studiului unei pro-

-~~f bleme. Se afirma ca nu se poate consacra mai .!£ll

Dupa faza de punere in comun, formatorii cer pregatirea ~i reunirea instruqiunilor de prezentare alese de catre fiecare grup, acordind un interval de treizeci de minute (deci mici grupuri de 6 x 30) . La sfir~itul prezentarilor reciproce, micile grupuri constati:i ca au facut acest lucru intr-un mod original.

tills : cea mai mare parte a oamenilor se in~ala, eel mai adesea, in legatura cu ceea ce gindesc §i cu motivul pentru care gindesc a§a.) Astfel definit, turul de masa, ca instrument de lucru, alimenteaza §i imbogate§te refleqia grupului, unificind zonele de incenitudini asupra carora trebuie sa aqioneze. Din contra, votul, fiind un instrument de decizie, elimina incertitudinile, simplifica pozitiile §i cristalizeaza opozitiile. Existl\ totu§i o trasatura comuna celor doua proceduri : in ambele cazuri, comentariile ~i reaqiile Ia luarile de cuvint ale fiecaruia sint interzise. in ambele cazuri, toata lumea a§teapti:i ca discutia sa se incheie, pentru a interveni in legatura cu o alta modalitate de decizie.

63

Observafie

Plecind de Ia postulatele urmatoare : 1. indivizii ~tiu ce gindesc; 2. ei §tiu de ce gindesc astfel ; 3. omul putemic nu i~i schimba parerea; 4. discutiile sint, in general, sterile ; e suficient sa se voteze ~i sa se retina solutiile majoritare, este sigur ca se poate atinge gradul maxim de imobilitate sociala. intr-adevar, aceste postulate sugereaza fuptul ca niciodati:i problemele de fond nu sint dezbatute, nici studiate : toati:i energia care ar putea fi consacratl\ acestui studiu este deviatl\ spre cautarea sau constituirea unei majoriti:iti conservatoare. in Franta. asistam Ia acest proces de foane mult timp, atit pe palierul sting, cit ~i pe eel drept. (Cj. Patrice Ranjard)

Tehnica turului de masa

~~

1

formula 6 x 6, modaliti:iti originale ~i multiple de prezentari posibile. Dupa ce primesc diversele sugestii, inscrise de fiecare punator de cuvint pe ni-~te plan~e. formatorii cer acelora§i mici grupuri de cite §ase sa-~i defineasca alegerea pe care ar face -o in legatura cu respectivele modalitl\ti de prezentare (propuse de ele sau de alte mici grupuri).

INTERACTIUNEA iN SITUATIE COMPLETA

mult timp cautarii celei mai bune solutii §i ca trebuie luatl\ o decizie. in turul de masa, obligatia fiecaruia consti:i in a-i informa pe ceilalti, pe scurt, dar complet, in legatura cu opinia sa momentana referitor Ia intrebarea pusa. A informa, §i nu a convinge, deoarece discupa se va relua ulterior. Momentana, §i nu definitiva, studiul problemei fiind in curs. Prin urmare, aceasti:i informare trebuie sli fie completi:i, indicind toate nuantele, eziti:irile, incertitudinile §i chiar contradictiile §i sentimentele.

in

ceea ce prive§te· votul, fiecare adopti:i o pozitie definitivli §i fara nuantl\, renunpnd Ia indoielile, Ia ezirarile, Ia contradictiile sale. Participantii pun punct meditatiei a,supra problemei, pentru a se lansa in actiune.

in turul de masa, se presupune : 1. ca discutia poate duce Ia emergenta unei solutii mai bune decit celelalte; 2. ca dorinta principala a tuturor participantilor este sa fie elaborata cea mai buna solutie ; 3. ca, in consecintJ., daca fiecare este informat despre ,pozitia pe care se situeaza" toti ceilalti, aceasta il va ajuta sa continue sa reflecteze. ·

Reunirea prin metoda , percutarii" Atunci cind mai multe subgrupuri au lucrat Ia distanta unele fatii de altele, se incearca stabilirea comunicarii dintre ele, prin intermediul unei serii de mesaje scurte, percutante .

in legatura cu votul, se presupune : 1. ca este inutil (sau imposibil) sa se continue discutia ; ca trebuie sa se ia 0 decizie §i sa se aqioneze; 2. ca, in virtutea hotaririi, fiecare §tie ce ginde§te §i de ce ginde§te astfel §i ca, in consecintl\, normal ar fi . sa nu-§i schimbe parerea. (Unii gindesc chiar ca a-ti schimba opinia este o dovada de_ slabiciune, un indiciu ca sint influentabili ! ) ; 3. ca, prin urmare, solutia care corespunde gindirii unui numar cit mai mare de persoane este, in mod necesar, cea mai buna . (Trebuie notat ca punctul 3 ar putea fi adevarat daca §i 2 ar fi ; insa 2 este presupus a fi in general

Obiective 1. Incitarea fiecarui subgrup Ia redactarea unor mesaje precise, destinate celorlalte subgrupuri. 2. Facilitarea reunirii, cu evitarea constringerii prin raporturi prea strinse. 3. Favorizarea unor propuneri concise, venind din partea subgrupurilor. 4. Asigurarea unui anumit echilibru in exprimarea fiecarui subgrup. 5. Dobindirea controlului asupra duratelor.

Desfa~urarea

Dupa lucrarile efectuate separat, subgrupurile sint reunite in aceealli sala. Punerea in comun se face sub forma unor rapoarte sau dari de · seama, exprimate de fiecare grup, cu luarea in considerare a trei sau patru mesaje scurte (sau chiar interviuri rapide). Un responsabil sau un facilitator cere un prim mesaj scurt, percutant (intre unu !li trei minute), din partea fied:irui subgrup, in mod succesiv. Ulterior, el va reitera, de mai multe ori, aceasta cerinta. Sint posibile doua proceduri : "percutare", urmata de o discutie, dupa fiecare serie (sau rafalil) de mesaje scurte venind dinspre subgrupuri ; "percutare" continua, tara. pauza intre seriile de mesaje scurte, urmata de o discutie finala . .

INTERACTIUNEA iN SITUATIE COMPLETA

64

Obiective

Discutia de tip panel Principiul acestei tehnici consta in utilizarea unui grup restrins de indivizi competenti ~i/sau reprezentativi, constituind panelul (panel = e~antion), in vederea studierii unei probleme, in timp ce un auditoriu constituit intervine prin mesaje scrise.

DiscuJia de tip panel desemneaza exercitiul in ansamblu, iar panelul - grupul restrins in cadrul caruia se angajeaza discutia . Numiirul de parti'cipan[i : ~ase persoane pentru panel ; un auditoriu de marime variabila; un animator ~i un ,injector" de mesaje. Durata : intre o ora ore.

~i

jumatate

~i

trei

l. Organizarea unei retele de comunicare in interiorul unui grup mare, asigurind numarul maxim de interventii ~i implicarea tuturor participantilor. 2. Substituirea discursurilor sau monologurilor persoanelor cu o discutie mai putin formala, chiar mai dramatizata, permitind studierea unei teme prin schimbul de informatii contrastante sau prin elaborarea unor idei noi, cu regularizarea constantli a comunicarilor. 3. Sprijinirea fiecaruia in a-~i sustine mai bine punctul de vedere, in raport cu punctele de vedere ale celorlalti, mai mult sau mai putin distincte, exprimate in cadrul panelului sau a! auditoriului. .4. Provocarea aparitiei aspectelor emotio-

nale ale unei problematici. Discutia de tip panel

~.. Faza de organizare ·.,;1:: Cinci sau ~ase persoane, alese pentru compe;Z , tenta, pentru reprezentativitatea lor sau · ~~,~;

pentru or ice altii ratiune, constituie panelul, unei mese. sub

·: :e.'; care se instaleaza in jurul t'f ~.-1 *"1J conducerea unui animator.

fJ~ Ceilalti participanti se plaseaza in semicerc,

*0&in jurul panelului, pentru a forma auditoriul.

~ Dimensiunile acestui auditoriu sint variabile, ·

65

GAME ALE TEHN!C!LOR DE GRUP

dar limitate de conditiile materiale de ascultare §i de interventie, care. cu ajutorul unor instalatii tehnice, ar putea fi ameliorate. Membrii auditoriului primesc mici bucati de hirtie (eventual de culori diferite: o culoare pentru intrebari, o alta pentru exprimarea sentimentelor, o a treia pentru informatii suplimentare etc.), care le servesc pentru adresarea de mesaje. · Linga animator se gase§te ,injectorul" de mesaje, insarcinat in mod precis cu injectarea mesajelor auditoriului in interiorul panelului, in momente exacte (dupa fiecare

jumatate de orli, de exemplu, sau Ia initiativa respectivului, in funqie de oportunitatile ivite in dezbatere). Animatorul ii prezintii pe membrii panelului sau ii lasa sa se prezinte singuri, pe rind. expunind pe scurt, impreunli cu ei, scopul §i tema discutiei. Faza de discu[ie in cadrul panelului

Membrii panelului demareaza discutia prin prezentarea punctelor de vedere privind tema respectiva, efectuind schimburi sau opunindu-se. Membrii auditoriului pot trimite mesaje scrise, in orice moment, utilizind hirtiile care le-au fost distribuite, pentru a pune intrebari, pentru a-§i comunica impresiile, a emite sugestii, a fumiza informatii suplimentare, a-§i manifesta dezacordul etc. Injectorul de mesaJe claseaza aceste hirtii, pentru a le injecta in iil.teriorul panelului, in rilomente fixate sau iil funqie de oportllnitate.

E preferabil ca mesajele sa nu fie comunicate pe masura ce sosesc, pentru a nu bloca desta§Urarea discutiei ; se va rezerva un timp mai indelungat pentru lectura, pentru a se evita manifestarea eventualelor sentimente de frustrare in cadrul auditoriului. Totu§i, atunci cind o interventie pare a fi deosebit de importantii, injectorul de mesaje 0 poate transmite animatorului, care va aqiona in consecinta. Dupa fiecare lectura, panelul reia discutia, incercind sau nu sa raspunda di feritelor interventii, timp in care auditoriul continua sa trimita mesaje. La sfir§it, animatorul incearca sa facli o sinteza a aspectelor atinse ~i a preocuparilor, impreuna cu membrii panelului. Faza de discu[ie generalizariJ.

Discutia se poate generaliza ulterior, pe parcursul unei §edinte in plen, membrii auditoriului intervenind atunci direct, pe cale orala, asemenea membrilor panelului, sub conducerea animatorului . Este posibil sa se rezerve un timp de observare, pentru a vedea cum a fost perceput exercitiul de catre cele doua grupuri ~i pentru a reflecta !a unele aspecte metodologice. Experienta aratii ca membrii grupului de ascultatori au tendinta de a produce mesaje agresive, scrise sau orale, vizindu-i pe membrii panelului. Animatorul va trebui sa analizeze frecvent aceastii situatie de intemperanta §i de revan§a contra cenzurii impuse de structura discutiei de tip panel. El va avea posibilitatea de a distinge tensiunile reale de conflictele superficiale.

Variante Panel pe o temii improvizatiJ. Aceastii discutie se desfli§oara normal, insa tema de meditatie este aleasa de catre partici-

,Broasca-testoasa" Originalitatea acestei tehnici rezida in tipul de dispozitiv, axat pe rapoarte ~i pe discutie, in cadrul ~edintei generale, in care fiecare subgrup rlimine, compact, in preajma

panti Ia inceputul reuniunii, in toe sa fie predeterminatii. Panelul este constituit din voluntari sau din persoane ce par a avea o oarecare competenta in domeniu. Panel cu animarori pe post de marrori

Acest tip de discutie este precedatii de o discutie pe subgrupuri, in care participantii abordeaza tema propusa, sub conducerea unui animator. Constituirea acestor subgrupuri se poate face in mod eterogen (conform diferentelor de sex, de origine, de funqie, de nivel ierarhic etc.). ceea ce antreneaza o confruntare a unor puncte de vedere, adesea extrem de productiva. Subgrupurile se reunesc apoi pentru discutia de tip panel. Fiecare animator explica, in cadrul panelului, modul in care a perceput discutia, Ia nivelul continutului §i al formei, in interiorul subgrupului , ca posesor al unei oarecare experiente. Dincolo de rolul de animator-martor, aceastii discutie se deruleaza in conditii normale. Tehnica invocatii permite favorizarea schimburilor in grupuri eterogene, observarea modului de funqionare a unor grupuri cu structura §i statut diferite (in trecerea spre discutia de tip panel) ~i reflectarea asupra evolutiei sau a distorsiunilor inregistrate de fiecare animator-manor in raport cu discutia subgrupurilor. Cu toate acestea, experienta aratii ca deseori are toe un fenomen de oboseala in rindul auditoriului, in timpul discutiei-panel, daca animatorii subgrupurilor se limiteaza Ia un rol de raportori. in general, subgrupurile au ca obiectiv explorarea diversitiitii situatiilor sau a punctelor de vedere. Discutia de tip panel care urmeaza trebuie sa-§i fixeze un obiectiv precis, vizind orientarea lucrarilor ulterioare sau pregatirea unor decizii, de exemplu.

unuia sau a doi purtlitari de cuvint. Purta. torul de cuvint - sau unul dintre ei (daca sint doi) - este determinat sli-~i cedeze locul altei persoane a subgrupului respectiv, care sa exprime o opinie personala. De asemenea, el poate intra in comunicare cu membrii subgrupului sau , in anumite momente

GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP

66

dificile (asemenea broa§tei-testoase, care, in caz de pericol sau de dificultate, i§i retrage capul in carapace). Numiirul de participanfi : de Ia doua Ia §ase subgrupuri, de Ia §ase Ia douasprezece persoane, aproximativ (cu cite doi raportori pentru fiecare subgrup). Formatorul sau animatorul sint asistati. eventual, de un analist a! convergentelor §i de unul al divergentelor observate intre pozitiile §i opiniile subgrupurilor. Durata : variabila, dar, in general, considerabila ; toate cele trei faze ocupa eel putin o jumatate de zi.

Obiective 1. Reunirea lucrarilor efectuate de subgrupuri, care sa fie mult mai antrenanta

..!

decit audierea unor rapoarte succesive, urmata de discutii vagi.

discu{iei in cadrul subgrupurilor imre o jumatate de ora ~i doua-trei

;·J:;.j Timpul:

rz· ore.

,; ::. Participantii sint impartiti in doua sau mai :::) multe (de la trei pina la ~ase) subgrupuri de ~o discutie. ~v , ~0. ' Aceste subgrupuri efectueaza un studiu ~Q ; separat privind o tema comuna, definindu - ~i '•f.:~ pozitia de ansamblu. Ele desemneaza, din rindurile lor, unul sau doi purratori de cuvint, cu puncte de vedere complementare.

67

----- - ------ ---- ---------Subgrup I

2. Provocarea §i sustinerea unui demers de colaborare §i, eventual, de negociere in fiecare subgrup, cu favo rizarea mobilitatii purtatorilor de cuvint §i a consultiirii de catre ace§tia a colegilor lor. 3. Asigurarea, prin proxtmttatea subgrupului aferent, a unui climat de securitate pentru purtatorul de cuvint.

4. Mentinerea unui interes treaz in raport cu prezentarile sau opiniile sustinute de catre celelalte subgrupuri. 5. Favorizarea, prin aceasta tehnica, a unui proces de aprofundare a comportamentului democratic .

,Broasca-testoasii"

o ;. f,...! Faza

INTERACTIUNEA iN SITUATIE COMPLETA

Dacli exista doi purtatori de cuvint, eel care nu este momentan ocupat prime~te sugestiile ~i observatiile pe care subgrupulle elaboreaza, discret, pe parcursul schimburilor sau al darilor de seama. in caz de incertitudine sau ambiguitate privind o anumita pozitie minoritara, purtatorul (purtatorii) de cuvint desemnat (desemnati) poate (pot) face sa intervina, in locul lui (lor), un alt membru al subgrupului. Atit formatorul, cit ~i analistul observa procesul de derulare a schimburilor, regularizind interventiile.

Faza de aplicare a procedurii de tip • broasci:i-[estoasa" Dupa aceasta faza de discutie, subgrupurile E posibil sa se inceapa cu unele elemente de se reunesc, pentru a forma dispozitivul gen raportari scurte, din partea fiecarui subgrup, "broasci:i-testoasa" (a se vedea schema de in sensu! circular a! mesei, dar esenpala rlimine mai jos). discutia care se initiaza ulterior intre purtliPunatorii de cuvint se plaseaza unul cite unul torii de cuvint, sub conducerea formatorului. sau doi cite doi, in a~a fel incit sa poata · participa top Ia discupe, dar sa se poata adresa Tot atunci, fiecare subgrup il poate chema pe unul dintre purtlitorii lui de cuvint ~i il poate ~i subgrupurilor aferente, care se instaleaza inlocui, daca este cazul. in spatele lor, in imediata apropiere.

----------------:------------

MASA ·

. :RAPORTlJRILOR

Analizo convergentei

U~

f001

Animmori 1J ~ Analiza divergentei ____ 1J Faza de sinteza Formatorul sau un analist al convergentelor atrage atentia asupra punctelor de acord la care ajung subgrupurile. Un analist al divergentelor intervine atunci pentru a evidentia unele opozitii, aparute in momente diferite ~i care trebuie sa fie rewlvate.

Tehnici de argumentare in funqie de o tema data sau de o anumita teza, doua subgrupuri (sau numai doua persoane) se vor infrunta intr-o §edin(ii generala. Ceilalti participanti trebuie sa ramina rezervati §i sa se deplaseze, pentru a se opri in spatele unuia sau altuia dintre subgrupuri (sau a! uneia sau alteia dintre persoane), in functie de importanta pe care o acorda argumentelor succesive exprimate, indiferent de propriile lor sentimente fata de acestea.

Dispozitivul Numiirul de participanJi : - una sau doua -persoane pentru ;

Subgrup III Purti'itorii de cuvlnt ~i grupurile l~i reiau negocierile. Schimbul avanseazi'i lent, cu momeme de tensiune ~i de conflict, dar intr-un mod sigur, asemenea broa~te i- testoase care se luase Ia intrecere cu iepurele.

una sau doua persoane contra ; un moderator (care sa asigure succesiunea luarilor de cuvint) ;

-

Deplasliti

0

•

0

•

DD

• •

Pentru

•

Animator

•

Contra

Moderator

0

0

Observatori sau asistenti

0 0 0 0

GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP

68

de Ia zece Ia patruzeci de asisten[i, rezervati ~i mobili (in picioare); observatori (de Ia unul Ia patru).

Durata : intre o jumatate de ora ~i o ora, in total, sau intre zece ~i cincisprezece minute, pentru faze succesive de argumentare, urmate de reprize de observatii ~i analiza.

Obiective 1. Antrenarea in spiritul obiectivitatii ~i al tolerantei in raport cu ascultarea unei dezbateri.

2. Formarea abilitatii ~i a stapinirii emotionale in procesul schimburilor. 3. Exersarea privind precizia ~i eficacitatea argumentarii. 4. Explorarea contradictiilor unei teme sau ale unui proiect.

Tehnici de argumentare

~t~

~~~ Alegerea tezei sau a temei ~~1 Participantii trebuie sa precizeze o teza sau. o ~z,:

tema care a produs deJa sau nu controverse m de exemplu, clasele ete·~ ; rogene, experimentarea in biologie, riscul de ~:;.·: deces, ajutorul oferit lumii a treia, durata ~r programului de lucru, pedagogia diferentiatii , 3) /

~ ~.:-.,

NE I ,jl!:

'!I''

'( !~

Morn"
E"'

0~

ii i

···:!·; !I.:

·~

Noble1e

%./ . "'IT . ""'(,

-il'

':>c., r:,v« "o'' "o'ti

A~"'

;._,v•

--~/ ,o~"~>-'. ,:,'-o'. '>'IT -J

"'"'

J'b-'>«"' "'"'

;_,,c., " \,.c.,'-"' ~$,:"~>. articolele care atrag atentia ~i care asigura

:Z, supravietuirea pina Ia sosirea salvatorilor. ·IU, Instrumentele de navigatie sint de mica :::!5' importanta. Chiar daca un mic vas de salvare - ~· ar fi capabil sa atinga uscatul, ar fi imposibil 0 . sa fie inciircat cu destula apa ~i hrana pentru Q asigurarea subzistentei in toatii aceasta peri. oada . Prin urmare, oglinda §i bidonul cu zece litri amestec de ulei §i benzina sint de prima importantii . Aceste anicole pot servi ca semnale pentru interventiile de ajutor aeriene sau maritime. De o importantii secunda sint apa §i hrana. Scurtele explicatii care insotesc clasamentul nu reprezinta toate utilizarile potentiale ale articolelor clasate, ci, mai curind, importanta prioritara a fiecaruia dintre ele. I. Oglinda de buzunar: semnal pentru interventiile aeriene §i maritime. 2 . Bidon cu zece litri amestec de ulei ~i benzinii : acest amestec plute~te pe apa §i il putem aprinde cu ajutorul unui bilet de banca §i al unui chibrit. 3. Bidon cu douazeci ~i cinci de litri de apa porabila : importanta evidenta. 4 . Set de suferta~e cu hranii : asigura ratia alimentara de baza. 5. Folie din plastic sub{ire, opacii, de aproximativ 5m 2 : utilizabila pentru colectarea apei de ploaie, putind constitui, totodatii, un element protector. 6. Douii cutii cu batoane de ciocolata: rezerva de hrana.

, Machiavelism ul" Machiavelli 1 , in lucrarea sa Principele. da sfaturi celor care doresc sli se lanseze in politica : pentru a reu~i in acest domeniu, I.

Machiavel(li), Le Prince, coli. 10-18, Union generale d'ectition, 1962.

7. Material de pescuit : clasat mai jos decit

ciocolata, deoarece ,putin valoreaza mai mult decit nimic". Nu exista nici o certitudine case va putea prinde pe~te. 8. Cinci metri de jrfnghie din nailon : poate fi

utilizatii pentru prinderea unor echipamente, prevenindu-se caderea lor peste bord. 9. Perna pluriroare (omologarii) : poate servi drept colac de salvare, daca cineva cade in apa. 10. Bomba antirechin: importantii evidenta. 11. Flaconul de rom: continind 80° alcool, poate servi ca antiseptic in cazul unor raniri ; in rest, nu prezinta importanta (ar putea provoca deshidratarea, daca ar fi consumat). 12. Un mic tranzisror : mica valoare, nefiind emitator; pe de alta parte, in apropiere nu se afla nici o statie emitatoare. 13. Hiiryile Pacificului : tara valoare, in absenta unui echipament de navigatie aditional ; important este nu unde ne gasim, ci unde se afla salvatorii. 14. Piasa aparatoare contra {fn{arilor: nu cxista tintari in mijlocul Pacificului. 15. Sextant : f:ira valoare, in absenta unor suporturi ~i a unui cronometru . Cheia Iogica a exercitiului face ca, in clasament, articolele de semnalizare sa fie plasate inaintea hranei ~i a apei de baut , deoarece, f:ira acestea, nu existii practic ~anse de a fi reperat ~i sal vat. in plus, cea mai mare parte a actiunilor de salvare au loc in primele 36 de ore, §i pe aceastii duratii se poate supravietui f1ira hrana ~i apa.

trebuie sli excelezi in arta manipullirii flirli scrupule a celuilalt. Experimentele2 efectuate de Richard Christie ~i Florence Geis 3 in 1970 pe un· J. -P. Gruere, J. Jabes, Traite des organisations, PUF, Paris, 1982. 3. Richard Christie, Florence Geis, Studies in Machiavelliannism. Academic Press, NY, 1970.

2.

COMUNICAREA Sl NEGOCIERIL E

e~antion de 1196 studenti americani aratii eli cei care au tendinta de a raspunde pozitiv Ia propozitia nr. 3 : , Oricine se fncrede total

fn altcineva se expune unor serioase nepli:iceri" au, in egala masura, tendinta de a se comporta intr-o maniera mai machiavelica decit cei care nu imparta~esc deloc aceasta parere. in acest sens, autorii invocati au pus Ia punct o experienta-joc implicind trei persoane. Acestora li se inmina o suma totala de zece dolari, ce trebuiau implirtiti in interiorul oricarei perechi posibile. Unul dintre jucatori, eel mai putin machiavelic dintre cei trei, trebuia deci sa nu primeasca nimic . De cele mai multe ori, acesta a fost cazul celor care au raspuns negativ. Una dintre concluziile studiului efectuat stipula faptul ca machiavelismul este larg

235

raspindit in toate straturile populatiei, nefiind legat in mod semnificativ de o ideologie politica particulara, de vreo clasa socialli, de un grup etnic sau de o regiune geografica.

Obiective •

•

Sensibilizarea participantilor Ia logica lui Machiavelli. Stimularea unei refleqii asupra feno menelor de manipulare.

Numiirul de participan[i : intre doisprezece

~i

cincisprezece.

Durata: in jur de o ora. Materialul: cite un exemplar a! chestionarului pentru fiecare participant, o tabla.

Machiavelismul

, ..

-;(:f·

Cititi propozitiile urmatoare ~i notati-le, individual, in funqie de urmatorul barem. - in totalitate de acord: 5 -De acord: 4 - Nesigur: 3 - lmporriva: 2 - in rotalitQ/e conrra :

8. E mai bine sa evitam revelarea fata de altii ':~ a adevaratelor mobiluri ale actelor noastre, -Tt;;~ in afarii de cazul cind sintem siguri ca putem ~obtine un avantaj din aceasta. ·:~ , 9. Cind ~tim cii oamenii nu pot pastra un secret, ne putem permite sa propagam zvo- ::::» nuri care ne pot servi. ()

1. Cea mai buna modalitate de a mane.vra oamenii consta in a incepe prin a le spune ceea ce doresc sa auda. 2. Deseori, predicind minciuna se poate afla mai U§Or adevarul. 3. Oricine se increde total in altul se expune Ia serioase neplaceri.

10 . Ada dovada de brutalitate cu buna ~tiinta ~0 ; suscitii reaqii de respect ~i de stima. ~

4. E intelept sa-i flatezi pe cunoscuti. 5. Este o dovada de abilitate sate inconjori de subordonati loiali, dependenti de ~eful lor. .. Ia nevoie, pina Ia compromitere. 6. A ~ti sa-ti rezervi portite de ie~ire in timpul unui angajament echivaleaza cu ana de a administra corect incertitudinea. 7. Ratiunea de Stat este un exemplu: sfir~itul justifica mijloacele atunci cind reprezinta interesul public.

;l :

11. A fi un conducator avizat inseamna a practica concertarea, pentru a-ti face acceptate propriile concluzii sau pentru a-ti insu~i in mod abil ideile altuia. 12. Putini oameni rezista placerii de a Ii se oferi o masa buna; banii sau onorurile oferite cu indeminare permit mistificarea reaIitiitii chiar ~i fatii de con~tiintele cele mai calite.

13. Trebuie sa-ti

iube~ti

inamicii .

14. A face dovada unei inteligente a bunelor relatii sociale inseamna a poseda un repertoriu de roluri adaptate circumstantelor celor mai variate, fiind apt de disimulare in orice ocazie.

----- - ------- - --- - --- - - - - -

EXERCITII DE COMUNICARE

236

15. Pentru a stapini, un adevarat ~ef ~tie imparta ~i sa-~i dozeze aliantele .

sa-~i

16. Istoria umanitatii este cea a unei multimi de ,linge-poale", urmind orbe~te pe citiva cinici . 17. Atunci cind ~i

e~ti

umilit, e bine sa ,intinzi celalalt obraz", iertind ofensele.

18. Esentialul este sa spui ceva cu greutate ~i sa repeti de multe ori ; cam in acest fel se constituie un adevar. Fiecare i~i calculeaza scorul, adaugind punctele corespunzatoare fiecarui raspuns. in funqie de scorurile obtinute, grupul se poate diviza in doua paqi : de o parte, cei cu un scar ridicat, de cealalta- cei cu un scar scazut. Animatorul invita apoi cele doua subgrupuri sa se reuneasca , sa-~i confrunte punctele de vedere, in incercarea de a stabili un acord .

,Negocierea schimbarii" Obiective

'

COMUNICAREA .SI NEGOCIERILE

''

/

~ ~

exprimarii rapide ~~ creative a unei contraargumentari .

itJi_; ~

lOt Chiar daca situatiile nu sint precizate, aici se iPl pune problema constituirii unei argumentatii susceptibile de a putea servi unor negociatori.

L

Traite des organisations .. .

10. Teoretic, suna bine, insa experienta mea ...

20. De mult doream sa fac asra, dar. ..

11. Ar fi necesar acordul lui .. . ~i sint sigur de

..____

13. Este solutia petermen scurr, iar ceea ce dorim e o solutie durabila.

~

'-

14. Ne descurcam deja mai bine decit concurentii no~tri.

25. Nu veti reu~i niciodara atit tirnp cit curare va fi ...

~ ....._. B

A.,_.

~

~

'.

'-

Eventual a dispunere a participantilor : conform schemei de mai sus. 0 reflectare asupra notiunii de manipulare este bine veniti!.

2. Reflectarea asupra obstacolelor ~i a blocajelor situatiilor de negociere, privind o schimbare in organizatie. de trei-patru persoane. CondiJii practice : o lista de obieqii din partea fiecarui participant.

refuzul sau. 12. Eo solutie pe terrnen lung, iar ceea ce ne intereseaza este momentul prezent.

17. E prea complicat, nimeni nu va intelege.

26. Bineinteles. cu cifre se poate dovedi orice. 27. Aceasta este o problema ce tine de competenta Direqiei generale. 28. Fiti rezonabil' 29. Nu vindeti castraveti gradinarului!

18. E contrar politicii noastre.

30. Buna idee! Trebuie sa formam un comitet.

15. Este radical diferit de ceea ce se face in industria noastra. 16. Clientul nu ar accepra niciodata.

Redactia Este vorba de un exercitm vizind un comitet de redactie, care trebuie sa aleaga diferite fotografii pentru a ilustra J.ln articol.

Obiective Treizeci de moduri de a elimina o idee 1. Am incercat deja. 2. A~a ceva nu s-a mai tacut niciodata. 3 . p-max a curn, ne-am pu tut ,.tpst· de as ta . N _ 4 · u e prevlizut m buget. 5. Nu avern personalul necesar. 6. · Nu departamentul nostru ar fi eel care ar beneficia de aceasta. 7 . Cine va plati? 8. Riscurile potentiale sint prea mari.

--------------------------

I.

19. E functional, poate, in Statele Unite, insa Ia noi ..

.,.X

...........

Negocierea schimbarii .... Anirnatorul distribuie cite o lista fiecarui par~ ticipant. Dupa rnomentele rezervate lecturii "JZ1. celor t~eizeci de propuneri, acest~ forrneaza ~~•~' grupun de tret-patru persoane. Ftecare grup ~~-l' . . . • . ~ va trebut sa mventeze ~· sa forrnuleze m scns i::J~ o serie de contraargumente, prin care sa cornbata fiecare dintre cele treizeci de cli~ee.

cind va veni momentul. ..

21. Dorim ca personalul nostru sa aiba un ragaz de refleqie, ~i nu pur ~i simplu sa ... 22 . Nu in acest mod se procedeaza pentru ... 23. Daca eo metoda atit de buna, de ce n-a incercat-o nirneni pina acurn? 24. Timpul e prea scurt.

Numarul de participanfi : mici grupuri

1. Antrenarea participantilor 1 in sensu)

237

-- -- -- -- - - - -- - - ---- - ----- 9. Nu sintem inca pregatiti pentru aceasta, dar

in interiorul

unui grup :

1. explicitarea atitudinilor ~i rolurilor neforrnale asumate de catre participanti ;

2. reliefarea ecourilor provocate de structurile formale introduse ~i de cele neformale, care au fost recunoscute ; 3. derularea unor negocieri (acord ~i dezacord, cornpromis ~i tocmeli).

Numarul de panicipanJi : un grup de douasprezece pina Ia paisprezece persoane. Durata : in jur de trei ore. Materialul: intre douasprezece ~i douazeci §i patru de fotografii sau chiar mai multe.

238

EXERCITII DE COMUNICARE

COMUNICAREA SI NEGOCIERILE

Redactia

Clarificarea unei decizii

;ici.,.

:.(II ~

Prima Jaza ··~· Grupul este invitat sa se constituie intr-un comitet de redaqie al unei reviste, care '.1&1' trebuie sa aleaga trei fotografii ilustrind un articol pe marginea dialogului, a colaborarii, · :::»· a participarii, a coresponsabilita!ii sau a ori() carui alt subiect care reune~te preocuparile prezente ale grupului. La dispozi!ia membriQ lor se afla numeroase fotografii. Pentru a - realiza acest lucru, ca , ~i pentru a elabora structurile pentru care au optat (alegerea unui pre~edinte, a unor membri cu funqii sau atribu!ii diverse etc.), ei dispun de o ora.

,z. .:e:·

·o

A douafaza Evaluarea activita!ii realizate pina acum (treizeci de minute). A treiafaza Fiecare membru propune trei subtitluri (sau legende) pentru fiecare dintre cele trei fotografii repnute, avind Ia dispozitie cinci minute. A patrafazii Plecind de Ia confruntarea legendelor propuse in mod individual, grupul trebuie sa elaboreze alte trei legende (cite una pentru fiecare fotografie), care sa intruneasca unanimitatea. Aces tea pot coincide cu ccle propuse de unul dintre membri, dar, in egala masura, pot fi substantial modificate sau recompuse. Aceasta faza acopera o ora.

Clarificarea unei decizii Se pune problema alegerii de argumente, in perspectiva luarii unei decizii 1 .

II)

A cincea faza • Evaluarea fazelor a treia ~i a patra ~i, eventual, a activitlitii in ansamblu (treizeci de minute). Variante - in prima faza, grupul poate fi invitat sli decida care va fi subiectul articolului de ilustrat. - in prima sau a patra faza, reuniunea de decizie se desra~oarli conform unei proceduri stabilite dinainte, de exemplu: cu un redactor-~ef care sa decida sau cu un animator care sa fuciliteze comunicarile etc. Aceasta contribuie Ia aprofundarea unei forme particulare de reuniune structurata. - Evaluarea celei de-a doua faze poate fi rezervata pentru sfir~it. Se pare, totu~i, eli e mai avantajoasa intercalarea a eel putin zece minute de evaluare, care sa permitli exprimarea eventualelor tensiuni, reanalizarea articulatiilor primei faze. - Pot fi propu~i, mai ales daca sint mai mutt de opt participanti, doi observatori, care sli-§i comunice impresiile in timpul fazelor a doua §i a cincea. Observatii • in vederea evalulirii de ansamblu, e bine sa se acorde acela§i interval de timp ambelor reuniuni de decizie : din prima §i din a patra faza. • Se recomanda concretizarea sarcinii de realizat, precizindu-se (sau permi!ind membrilor sa precizeze) carui saptliminal sau carei reviste, cunoscut(li) de clitre participanti, ii este destinat respectivul articol ilustrat.

Obiective 1. Antrenarea in ceea ce unor reuniuni-discutii.

Fiecare grup (pot fi mai multe) trebuie sli-§i desemneze un animator. Acesta va dispune de un set de instruqiuni, redactate pe doua fi§e, pe care leva inmina grupului, in fiecare dintre cele doua faze care urmeaza.

Primafazii Fiecare dintre grupuri are de analizat o situa!ie diferita, trebuind sa conceapli o anumitli argumentatie pentru a clarifica varietatea deciziilor care ar putea fi adoptate intr-o prima faza. A douafazii Fiecare grup comunica unui alt grup situa!ia argumentatia privind discutia in funqie de care respectivul grup trebuie sa ia o decizie. ~i

A treia faza Grupurile comunica in vederea efectulirii unei analize a fenomenelor intilnite. Continutul fi§elor Instruqiunile, incredintate stagiarului-animator, figureaza pe doua fi~e.

Primaji$ii Situatie : se urmare~te luarea unei decizii (a se vedea a doua fi§li). Ea nu depinde de grupul dumneavoastra, dar va fi luata in funqie de argumentarile produse atit in interiorul acestuia, cit §i in interiorul altor grupuri . Scopul reuniunii: intr-o ora, trebuie deci sli fi!i capabili sa expuneti sumar argumentele esentiale care ar putea hotari decizia.

Telefericul prive~te

A douafi~ii ~ Prezinta decizia urmlirita . Aceasta nu trebuie ..-, sa fie realista, ci suficient de plauzibilli ~ pemru a merita sa fie luata in discu1ie. De 'Iii as:me~ea, ea tr~buie sa ii vizeze in suficient~ masura pe parttctpantt, pentru ca ace§tta sa :::» fie dispu§i Ia o refleqie pe marginea ei . .(,) ·

-':e

Cu titlu indicativ, dam citeva exemple de posibile decizii.

·0 .'O

- Guvernul intentioneaza sa acorde oriclirui adolescent o mica sumli (prelevata, evident, din finan!ele publice). - in cartierul dumneavoastra a fost instalatli reteaua de teledifuziune (cu o produqie !ocala). Ce loc trebuie sli de!ina politica in programul dumneavoastra? - Se urmare§te liberalizarea vinzarii §i consumului de droguri u§oare. - Se are in vedere introducerea in institu!iile §COlare a unui birou individual pentru fiecare profesor, ceea ce ar constringe Ia patruzeci de ore de prezenta Ia locurile de activitate. Aceasta experienta trebuie sa fie realizata cu mai multe grupuri, care sa delibereze separat pentru ca, dupa o ora, sa fie tentate sli-§i reuneasca argumematiile, pentm a ajunge Ia o pozitie comuna. Ulterior, se pot analiza fenomenele de influenta a liderului de grup, ca §i mecanismele de animare, impreunii cu toti participantii Ia respectiva experienta.

Obiective

animarea

2. Exersarea in analiza pe marginea unor situatii proprii intilnirilor.

Este vorba de luarea unor decizii dificile, in funqie de o serie de criterii in acel~i timp efective ~i obiective 1•

3. Antrenarea in directia argumentarii .

1. Sursa: Patrice Ranjard.

239

1. Drepturi rezervate.

Acest exercitiu vizeaza antrenarea in sensu! luarii de decizii in circumstante deosebit de traumatizante. Va trebui sa se desra~oare in grupuri de zece participanti, impartiti in doua categorii : actori, care vor avea rolul principal, ~i unii observatori, care vor trebui sa favorizeze sinteza finala. Alegerile care Ie sint cerute grupului sau unuia dintre participanti pot avea, in

EXERC!TII DE COMUN!CARE

240

functie de formula adoptata, implicatii Ia nivel individual, cu rezonante afective profunde. Acesta este motivul pentru care exercitiul este prezentat sub doua forme : una care 'il situeaza direct in mediul educativ, alta care transpune aqiunea in universul general al muncii, permitind astfel distan(area

fata de contextul profesional in care este practicat, situatie devenita clasica in aqiunile de formare. Oricare ar fi formula adoptata, e indispensabil ca sinteza sa fie realizata in grup §i intr-o maniera suficient de ampla, pentru a permite exprimarea tuturor motivatiilor care genereaza optiunile.

Exercitii vizind conflictul de loialitate §i de afectivitate

':i)··~ . ~ ; Dupa ce i-a prevenit pe participantt m -~-, legatura cu aspectul general a! exercitiului, - ~; animatorul le incredinteaza fi~a in care sint {~ ': explicitate situatia ~i constringerile Ia care va ~-~ : fi supus eel insarcinat cu luarea deciziei. ~ ,.

Text privind mediul educativ

:t): Asociatia profesorilor liceului din ora~ul X a

·8

organizat o mica deplasare Ia munte. Un grup a ales sa parcurga o portiune de traseu cu telefericul. La un moment dat, cablul transportator se rupe lajumatate. iar cabina, imobilizata deasupra unei ripe de cinci sute de metri adincime, ameninlil cu caderea in orice moment. Se organizeaza in graba o aqiune de salvare cu elicopterul. Responsabilul va cere directorului liceului (ramas in vale) sa hotarasca ordinea evacuarii, sugerindu-i di nu vor putea fi salvate, inainte de inevitabila prabu~lre, decit cinci - ~ase persoane. Directorul liceului sinteti dumneavoastra sau micul dumneavoastra grup ~i veti avea de facut alegerea, justificind ordinea pentru care ati optat. Profesorii sint : 1. Dl Abel, 54 ani, 1,80 m, 80 kg, casatorit, doi copii, patru nepoti, profesor de educatie fizica, consilier municipal, ofiter in rezerva, cavaler a! Legiunii de onoare. 2 . Dra Bernard, 26 ani, 1,60 m, 48 kg, profesor licentiat in litere. Este logodnica fiului prefectu1ui. 3. Dna Clotilde, 34 ani, 1,58 m, 60 kg, divortata, trei copii, profesor titular de matematica.

4. Dl Daniel, 38 ani, 1,70 m, 65 kg , celibatar, profesor titular de ~tiinte naturale. Principalele sale hobby-uri : coleqia de fluturi ~i lectura 80 1 • Directorul are ceva indoieli in legatura cu sanatatea sa mintala . 5. Dna Ectouard, 30 ani, doi copii, 1,65 m, 50 kg, profesor titular de engleza. Este fiica administratorului liceului . 6. Dl Fernand, 25 ani, I, 75 m, 72 kg, licentiat in istorie . S-a casatorit in urma cu o luna . 7. Dna Gregoire, 45 ani, 1,75 m, 70 kg, profesor licentiat in matematica, delegat sindical, membra a Asociatiei de certificare a aptitudinilor pedagogice, corespunzator categoriei sale. 8. Ora Henri, 55 ani, 1,50 m, 40 kg, profesor titular de spaniola, recent admisa in ordinul distinqiilor academice . 9. Dna Ines, 40 ani, patru copii, 1,60 m, 52 kg, profesor titular de ~tiinte fizice, sotia cenzorului liceului. 10. Dl Jacques, 30 ani, casatorit, trei copii, dintre care unul handicapat, 1,85 m, 75 kg, profesor titular de muzica ~i principalul lider a! unui partid politic de opozitie din ora~ul X. Tocmai a fost desemnat sa- ~i reprezinte partidul Ia viitoarele alegeri legislative, cu reale ~anse de reu§ita. 11. Dna Kleber, 44 ani, cu un copil, vaduva, profesoara de germana, 1, 75 m, 65 kg; exista zvonuri conform carora directorul (celibatar) nu ar fi i:lsensibil Ia farmecele sale. I.

Bulletins officiels (n.tr.) .

--------------------------

COMUN!CAREA !;>I NEGOCIERILE

12. Dl Lucien, 25 ani, 1,85 m, 90 kg, licentiat in engleza, jucator international de rugby, capitan al echipei ora~ului X, care, peste zece zile, trebuie sa participe Ia sfertul de finala a! competitiei de Ia Manoir. Trebuie sa adaugam ca e nepotul inspectorului pe linie academica ...

Text referitor la o intreprindere Comitetul de intreprindere a! uzinei X a organizat o scuna deplasare Ia munte. Scenariul este identic cu eel precedent. Pre~edintele­ -director general a! uzinei sinteti dumneavoastra sau grupul dumneavoastra ~i va trebui sa va j ustificati alegerea rae uta in ceea ce prive§te ordinea de evacuare. Persoanele implicate sint: I. Dl Abel, 54 ani. 1,80 m, 80 kg, casatorit, doi copii, patru nepoti. inginer, consilier municipal, ofiter in rezerva, cavaler al Legiunii de onoare. 2. Ora Bernard, 26 ani, 1,60 m, 48 kg, secretara Ia Direqie. Este logodnica fiului prefectului. 3. Dna Clotilde, 34 ani, 1,58 m, 60 kg, divortata, trei copii, infirmiera. 4. Dl Daniel, 38 ani, 1,70m, 65 kg, celibatar, tehnician. Principalele hobby-uri: coleqia de fluturi ~i lectura notelor de serviciu. Directorul are dubii in legaturli cu sanatatea sa mintala.

Jocul pozitiilor defensive in incercarea sa de adaptare in raport cu lumea (familie, activitate etc.), individul infrunta o serie de situatii care ii pot provoca o anumita anxietate. Fiecare dintre noi are modurile sale predilecte de a reactiona Ia aceasta anxietate. in literatura psihologica, aceste forme de reactie sint numite mecanisme de aparare sau de evaziune. Acestea au drept functie, in cadrul personalitatii noastre, reducerea tensiunilor provocate de existenta cotidiana §i atenuarea caracterului infrico§ator al anumitor realitati pe care nu ne place sa le infruntam.

241

5. Dna Ectouard, 30 ani, doi copii, I ,65 m, 50 kg, administratorul restaurantului din cadrul intreprinderii. Este foarte stimata de intregul personal. 6. Dl Fernand, 25 ani, 1, 75 m, 72 kg, magazioner. S-a casatorit in urmli cu o luna. 7. Dna Gregoire, 45 ani, I, 75 m, 70 kg, maistru de intretinere, delegat sindical, militanta convinsa ~i eficace. 8. Dra Henri, 55 ani, I ,50 m, 40 kg, informaticianli, recent promovata ca ~ef de serviciu. 9. Dna Ines, 40 ani, patru copii, I ,60 m, 52 kg, sotia directorului intreprinderii. 10. Dl Jacques, 30 ani, casatorit, trei copii, dintre care unul handicapat; I ,85 m, 75 kg, cadru comercial. Militant al unui partid politic de opozitie, tocmai a fost desemnat sa-~i reprezinte partidul Ia viitoarele alegeri legislative, cu reale ~anse de reu~it1i. II. Dna Kleber, 44 ani, cu un copil. vaduva, directoare de· personal, I, 75 m, 65 kg ; exista zvonuri conform carora directorul nu ar fi insensibil Ia farmecele sale. 12. Dl Lucien, 25 ani, I ,85 m, 90 kg, jucator international de fotbal, capitanul echipei ora§Uiui, care, peste zece zile, trebuie sa participe Ia disputarea sfertului de finala al Cupei. Trebuie sa adaugam ca este nepotul deputatului de circumscriptie.

0 scurta descriere Existenta acestor mecanisme de aparare este un lucru absolut normal, care ne permite adaptarea Ia mediul inconjurator. Numai atunci cind acestea ne perturbeaza comportamentul §i viziunea asupra lumii, ele devin simptome ale unei tulburari mental e. Orice persoana normala trebuie sa §tie care ii sint reactiile de aparare obi§nuite, spre a-~i putea ameliora adaptarea fata de lume §i fata de celelalte persoane §i pentru ca, astfel, sa se poata simti mai bine in propria piele.

242

EXERCITII DE COMUNICARE

Obiective Scopul acestui joe 1 privind pozitiile defensive este de a permite fiecarui participant sa descopere momentul §i modul in care sint utilizate aceste mecanisme, in raport atit cu sine, cit §i cu ceilalti. Pe parcursul acestui joe, vom prezenta participantilor un anumit numar de exemple privind mecanismele de aparare cele mai comune, care au putut fi observate in viata curenta . Participantii -v or fi apoi invitati sa claseze aceste exemple intr-o anumita categorie. Se va putea intimpla, §i acest lucru va trebui sa fie considerat absolut normal, ca participantii sa claseze anumite comportamente in categorii diferite fata de cele propuse de autorul jocului . Scopul jocului nu e ca participantii sa accepte in mod obligatoriu punctul de vedere a! autorului, ci doar sa poata discuta intre ei §i sa se

.r('!o ·

familiarizeze cu mecanismele de aparare, pentru a putea aprecia importanta acestora in viata lor profesionala §i in relatiile cu ceilalti. Jocul poate fi utilizat alaturi de o expunere pe marginea mecanisme! or de aparare, pentru a-i motiva pe participanti ~i in vederea unei concretizari a conceptelor. La incheierea acestui joe, participantii ar trebui sa fie capabili : sa intocmeasca o lista cu zece mecanisme de aparare, cele mai des intilnite; sa defineasca aceste mecanisme in termeni de comportament ; sa recunoasca, in fata unor exemple concrete, un tip sau altul de mecanism defensiv; sa evalueze caracterul adaptat sau inadaptat a! unui mecanism de aparare sau a! altuia, intr-o anumita situatie sociala.

Jocul atitudinilor defensive

1. Se joaca in mici echipe de trei pina Ia ~ase prezentate in cele ce urmeaza ~i. eventual, '~ · persoane . . indicatii scune, concentrate, privind definitia ·~'· 2. Fiecarui participant i se inmineaza cite o lor, nemarcind totu~i numarul de referinta a! ,ffi ;~oaie de raspunsuri, iar fiecarui grup - un fiecaruia . Fiecare participant i~i noteaza, pe foaia sa de raspunsuri, numarul cartii, urmat J:E,' joc ~e cinci~eci de carJi.. . . . de eel a! mecanismului de aparare pe care ;~ ~ 3. F1ecare dmtre cele cmcizeCI de cliqi descne crede eli 1-a recunoscut in situatia prezentatli ru~ 0 situatie sau un eveniment din viata reala, '- considerat a ilustra fiecare dintre mecanis- de respectiva carte de joe. ' mete de aparare prezentate in cadrul jocului. 6. La sfir~it, toate raspunsurile sint comparate. 4. Cartile sint batute, iar pachetul este ~ezat Daca nu existli unanimitate in cadrul grupului, pe masa, in a~a fel inc it sa nu se poatli citi . fiecare dintre minoritari trebuie sa explice Primul jucator ia prima carte de deasupra motivele alegerii sale, incercind sa convinga pachetului, citind descrierea situatiei pentru majoritatea sa-~i schimbe raspunsul. ceilalti membri ai grupului. 7. Majoritatea voteaza apoi in secret, fie inca 5. Animatorul a indicat dinainte pe tabla o data pentru acela~i raspuns, fie, eventual, numele celor zece mecanisme de aparare pentru raspunsul exprimat de minoritate. ;~

1. Joe propus de Richard Kellog, in Pfeiffer e/ al., Formation aux . relations humaines, ales ~i prezentat de Gerard de Angeli ~i Jean Hebrard, Ed. de l'entreprise, 1976.

COMUNICAREA SI NEGOCIERILE

243

8. Dupa aceasta prima faza de persuasiune, dacii mai exista minoritari, ace~tia trebuie fie sa se alature votului majoritatii, fie sa argumenteze din nou. in cazul in care jucatorul minoritar se dovede~te, in continuare, sigur eli detine raspunsul bun, el trebuie sa spuna: ,Cer confirmarea" , consultindu-1 pe animator, care comunica raspunsul propus de joe. 9. in cazul in care jucatorul minoritar ar detine raspunsul bun (eel prop us de joe), ar obtine atitea puncte citi jucatori majoritari exista, iar fiecare dintre ace~tia din urma ar pierde cite un punct. in cazul in care jucatorul minoritar ar fi intr-o pozitie eronatli, ar pierde un punct, iar fiecare dimre jucatorii majoritari ar primi . cite unul (punctul pe care 1-ar fi primit in cazul in care jucatorul minoritar s-ar fi retras ~i n-ar fi cerut confirmarea). 10. Jucatorii care nu au votat impreuna cu grupul majoritar ~i care nici nu au cerut confirmarea nu marcheaza nici un punct. 11. in cazul unui vot ega! sau foarte strins, fiecare judi tor trebuie sa incerce sa-i convinga

pe ceilalti eli raspunsul sau este corect. in acest caz, toatli lumea va vota in secret. in cazul in care ~i eel de-al doilea vot ar fi nediferentiat, animatorul ar trebui sa deblocheze situatia, anuntind raspunsul corect. 12. Ci~tigatoruljocului este eel care a totalizat eel mai mare numar de puncte dupa ce toate cele cincizeci de carti au fost jucate. 13. U n animator poate conduce extrem de u~or trei sau patru grupuri in acela~i timp, deoarece nu trebuie sa intervina decit cind se cere o confirmare sau cind existli un vot strins. 14. Grupurile pot sa desfa~oare jocul ~i tara animator. Pentru aceasta, este suficient sa li se furnizeze lista celor mai bune raspunsuri , creindu-se totu~i cadrul care sa nu le permita verificarea acestora decit in mod separat, cite unul o data. 15. La sfir~itul jocului, fiecare trebuie sa cornunice ce 1-a frapat eel mai tare. Care situatie? De ce? Are legatura cu situatii traite de el

Mecanismele de aparare

Regresia (3)

Refularea (1)

Plasat intr-o situatie de frustrare, individul se reintoarce Ia comportamente ~i reactii infantile.

Aceasta col)sta in respingerea dincolo de cimpul con~tiintei a unei dorinte sau a unei amintiri dureroase ori in uitarea unui eveniment apropiat, fata de care avem motive de teamli.

Rafionalizarea (2) Este un mecanism extrem de comun, care are ca scop justificarea propriilor actiuni, atitudini, opinii, din ratiuni care, aparent, sint cit se poate de logice. Acest mecanism de aparare permite explicarea unui comportament intr-o manierli relativ rezonabilli, in scopul camuflarii adevliratei motivatii.

insu~i?

Proiecfia (4) Este tendinta de a atribui celorlalti propriile sentimente ~i motivatii. Aceastli proiectare asupra lumii exterioare permite reducerea sau evitarea anxietlitii provocate de recuno~terea unor instincte ~i dorinte inavuabile.

Deplasarea (5) Un sentiment (in general, de agresivitate sau de ostilitate) pe care il incerclim fatli de o persoanli sau fatli de un obiect e deplasat spre un substitut al persoanei sau a! obiectului respectiv. Acest mecanism se produce

244

EXERCIT!I DE COMUNICARE

atunci clnd circumstantele nu sint favorabile exprimarii deschise ~i directe a acestui sentiment.

ldentificarea (6) Este un mecanism prin care adoptam comportamentul ~i maniera de a fi ale unei persoane pe care o admiram ~i pe care am ales-o ca model. Acest mecanism ne permite sa fim acceptati de catre noi grupuri ~i sa ne integram in interio~l acestora.

Sublimarea (7) Este procesul prin care nevoi sau motivatii care au devenit tabuuri pot fi exprimate intr-un mod socialmente acceptabil (de exemplu, sexul ~i agresivitatea).

Formarea reacfionalii (8) Este tendinta prin care individul adopta comportamente situate Ia antipodul celor pe care, in sinea lui, le respinge . In acest fel , el i~i poate ascunde adevaratul sentiment sau adevarata motivatie, exprimind, in mod vizibil, contrariul.

Compensarea (9) Individul care se simte descoperit intr-un domeniu incearca sa dep~easca unele limite intr-un domeniu diferit. Inferioritatea resimtita poate f1, de altfel, reala sau imaginara.

Fantasma (10) Este tendinta de a evada intr-o lume a viselor ~i a ideilor, atunci cind problemele reale ~i concrete devin prea cople~itoare. Fantasma poate fi un refugiu ~i o activitate de compensare a incapacitatii resimtite in realitate.

Observatie Cartile de joe utilizate in acest exercittu contin cinci exemple referitoare Ia fiecare dintre cele zece mecanisme defensive descrise mai sus. Fiecare carte are un numar, cu o cifra sau doua. Pentru a cunoa~te raspunsul bun, adica acea categorie careia ii apartine cartea, e suficienta referirea fie Ia o cifrli unica (in cazul unui numar cu o singura cifra), fie Ia: unitatea corespunzatoare (in cazul unui numlir cu douli cifre). Astfel, cartea 7 apartine categoriei 7 (sublimare), ca ~i clirtile 17, 27, 37 ~i 47.

COMUNICAREA $! NEGOCIERILE

245

Situatiile descrise in jocurile de dirti 8. Un Miat animat de o puternica dorinta sexuala poate reaqiona uneori criticlnd fetele ~i devenind misogin. 31 . Dl Martin a pastrat, timp de mai multe saptamini, in buzunarul vestonului sau o scri-

soare pe care sotia il rugase sa o expedieze. Scrisoarea, destinata soacrei, era o invitatie catre aceasta de a veni sa petreaca clteva zile impreuna cu ei. 23. Atunci clnd apare un nou-nascut imr-o familie, copilul mai mare poate deveni uneori mai dificil (fiind mai zgomotos ~i cerind mai multa afeqiune din partea parintilor sai). 25. imr-o societate, atunci cind exista mai multe grupuri sociale, de rasa sau de religie diferita, care traiesc impreuna, se poate intimpla ca, Ia un moment dat, grupul majoritar sa acuze minoritatile ca ar fi cauza tuturor problemelor. Aceasta tendinta de a cautp un vinevat. un tap ispa~itor, constituie baza tuturor formelor de rasism. 27. Conform unei metode psihologice, o 4orinp1 sexualii frustratii sau blocatii se poate ex prima prin pictura sau prin poezie. 6. Atunci clnd Josiane a inceput sa mearga Ia liceu, a descoperit ca nu era Ia fel de bine imbracata precum colegele ei de clasa ~i le-a cerut parintilor sa-i cumpere haine moderne, pentru a nu fi mai prejos decit celelalte. 19. Patrice a devenit tehnician intr-un laborator medical, dupa ce a ratat primul an de studii de medicina. in prezent, este unul dintre cei mai buni tehnicieni ai laboratorului. 4. Persoanele carora le place sa fie ajutate ~i sa li se rezolve anumite lucruri ii acuzli deseori pe ceilalti ca sint dependenti ~i lene~i. 29. Monique a suferit mult, cind era timra, din cauza fizicului sau, prea putin feminin, conform gustului personal. Cu toate acestea, ea a §tiut sa dep~easca aceasta.lipsa de farmec fizic, cultivind o atitudine extrem de binevoitoare, surizatoare in raporturile ei cu oamenii. 1. Cf[iva dintre prizonierii de rilzboi inchi# in lagarele de concentrare, dupa perioada de detentie, au fost atin§i de amnezie, fiind incapabili sa povesteaca ceva din ceea ce au trait.

;CO.·

20. Therese este una dintre fetele cu eel mai ' C\1 mare succes din clasa ei. Cu toate acestea, se :..-,. pare ca nu i~i pierde caput, preferind sa-~i :t·{ gaseasca placerea in a visa Ia ziua in care va Z' deveni o celebra actrita de cinema , aclamata ~~ de milioane de admiratori. .'~

32. Michel Sarre este unjucator invederat ~i. ~: de curin?, a p~erdut o su"_la imp~rtanta Ia [O'~ ruleta. St-a revmdut splendtda ma§ma Alfa- ~(f -Romeo ro§ie, de lux, inlocuind-o cu un ·· · batrin Volkswagen. Le-a explicat colegilor de serviciu ca ii este suficient pentru a parcurge traseul dintre locul de munca §i domiciliu. 7. Rodolphe era foarte agresiv ~i se batea adesea cind era in ~coala primara. Atunci cind a intrat Ia colegiu, a devenit pasionat de fotbal, care, intr-un fel, i-a absorbit intreaga agresivitate. 42. Annie este convinsa ca a fost clasata printre ultimii Ia ultima verificare Ia chimie deoarece majoritatea elevilor au copiat. Ea crede ca e Ia fel de buna Ia chimie cum e Ia celelalte materii. 41. Jeannette a descoperit o coincidenta destul de curioasa in ceea ce prive~te frecvemarea liceului. De fiecare data clnd e programata o verificare Ia ora de engleza, se treze~te prea tirziu §i ajunge Ia §coala Ia sfir§itul orei.

21. Unii adulti care au fost victime ale unei agresiuni sexuale in copilarie au uitat toate detaliile acestui dureros episod al vietii lor.

3. Michael este un baiat de §ase ani, care nu a mai udat patul de Ia virsta de trei ani. Parintii sai s-au mutat de curind, in suburbie, §i, cit a durat perioada de acomodare in noua casa, Michael a udat din nou cear§afurile, in mai multe nopti consecutive. 9. Copilul care nu are predispozitii spre efort fizic §i sport i§i poate direqiona intreaga energie §i toate eforturile inspre domeniile intelectuale. 45. Pierre se leaga mereu de fratele lui mai mic, flicindu-i mizerii de fiecare data clnd el insu§i e dojenit de parintii sai.

246

EXERCITII DE COMUNICARE

---------- - --- - ---------- 35. Dna Loiseau nu intelege de ce, de o saptamina, sotul sau este atit de iritabil ~i de prost dispus. Nu e, totu~i. vina ei eli acesta nu a obtinut promovarea pe care o a~tepta . 34. Roger este un alcoolic invederat, dar care a reu~it intotdeauna sa le ascunda acest viciu amicilor sai. De altfel, el e convins ca majoritatea oamenilor beau in aceea§i masura. 5. Printre cei mai bunijuciitori defotbal, unii rateaza uneori un go! pe care le-ar fi fost u~or sa-l marcheze. in acest caz, li se intimpla citeodata sa traga ni~te lovituri incrincenate inspre peluze sau chiar in gambele adversarilor, dupa repunerea mingii in joe. 10. Copiii fntre trei ~i zece ani i~i inventeaza adesea parteneri de joaca imaginari, care ii insotesc chiar ~i in somn, care au, de cele mai multe ori, un caracter ~i un comportament clar definite ~i stabile ~i care nu le pot provoca surprize neplacute. 43. Philippe a fost concediat de curind de Ia intreprinderea unde Iuera. in loc sa caute un loc de munca, a inceput sa bea, alcoolul permitindu-i sa uite detaliile dureroase ale evenimentelor trecute. 37. Louis, un copil af!at in atentia Asistentei pub lice, a fost prins in flagrant delict de homosexualitate ~i a fost trimis, pentru un timp , intr-o cas a de reeducare. De §a pte ani, el s-a reintegrat, reluind un curs de via¢ normal, iar acum a devenit unul dintre cei mai buni fotografi ai revistei Lui. 11. Un licean a uitat ca verificarea Ia geometrie, de care se temea, avea loc vineri. Si to~i. data verificarii era marcata de mai multe saptarnini in agenda sa. 46 . Tinerele fete af!ate Ia virsta adolescentei manifesta deseori admiratfe fata de starurile de cinema §i vedetele dirt lumea muzicii, incercind sa le irnite, imbracindu-se ca acestea §i adoptindu-le manierele. 33. Michael nu. rateazli nici o ocazie de a le arata parintilor slii eli este independent §i destul de mare pentru a se descurca singur. Atunci cind are insa o mica dificultate cu prieti:nii sai apropiati sau cu anturajul, ar dori, de·· fiecare data, ca tatal sau sa-i ofere o solutie.

26. Dl Badin, primarul comunei, are multa admiratie pentru Generalul de Gaulle. Crede, de altfel, ca ii seamana §i se straduie~te, atunci cind vorbe§te, sa aiba acela§i ton al vocii. A citit toate lucrarile Generalului ~i. de asemenea, toate cartile care s-au scris despre el. 49. Oamenii care au fast fntotdeauna foane

activi de-a lungul vietii, cind devin pensionari, in general, inventeaza noi moduri de a-~i ocupa timpul. 12 . Atunci cind Andre a aflat ca nu a trecut examenul de admitere Ia Politehnica, a pretins ca, oricum, nu ar fi fost extrem de incintat sa fie admis in aceasta inalta institutie, preferind sa absolve printre primii 0 ~coala mai putin prestigioasa. 14. Dna Mangin i§i acuza deseori prietenii sau colegii eli sint vorbareti ~i colporteaza neadevaruri despre o persoana sau alta. Pemru cei care o cunosc, e evident ca ceea ce critica Ia altii sint, de fapt, propriile sale tendinte. 40. Guy tocmai a fost exclus de catre directorul sau din echipa de fotbal in care juca. El a declarat eli putin ii pasa §i ca directorul va ramine perplex atunci cind il va vedea jucind, ca profesionist, in echipa Paris-Saint-Germain. 24 . Femeile cu nevoi sexuale excesive le acuza adesea pe celelalte ca incearca sa flirteze, imbracindu-se intr~un mod ostentativ, pentru a atrage privirile barbatilor. 30. Tinerii din cazarmi sint privati de contactele normale cu femeile, posibile doar in viata de toate zilele. Este motivul pentru care ei pun pe pereti fotografii cu tenta sexy, aceste imagini concretizindu-le visele §i dorintele ascunse. 36. Christiane este o fetita de patru ani, care incearca sa o imite pe mama sa. Saptamina trecuta, ducindu-se Ia baie, §i-a dat cu ruj de buze §i cu crema de fa¢. 38. 0 mamii care nu §i-a dorit copilul se poate simti vinovata de acest lilcru. Pentru a combate acest sentiment ~i pentru a-§i dovedi dragostea fa¢ de copil, e tentata sa-l inconjoare cu o atentie, cu o protectie §i o indulgen¢ excesive. 50 . Catherine este, intr-adevar, foarte geloasa pe micul sau frate, care· tocmai s-a nascut,

--------------------------

COMUNICAREA Sl NEGOCIERILE

247

r------------- - ------------- .fiind convinsa eli nu e fratele ei, ci un soi de monstru de pe alta planeta. 16. Jacques il admira foarte mult pe unchiul sau , care e inginer chimist . El a afirmat deja eli ar dori sa studieze in aceea§i ~coala ca ~i acesta, urmindu-i profesia. 2. Unii alcoolici pretind eli nu agreeaza atit de mult gustul alcoolului, dar case simt obligati sa bea impreuna cu prietenii lor, pemru a nu fi altfel decit ceilalti. 39. Martine, cind era tinara, §i-a dorit foarte mult sa piece sa lucreze in Africa, in oricare dintre tarile subdezvoltate. Casatoria a impiedicat-o sa-§i realizeze acest proiect, §i totu§i este mereu activa in cadrul organizatiilor caritabile care se ocupa de ajutorarea acestor tari. 47 . Copiii teribili, care smulg aripile sau picioru~ele mu~telor ~i care prind ace de siguranta de spatele catelu~ului lor, au deseori predispozitii de a deveni denti~ti sau chirurgi. 13. Aceastii tfniiriifemeie, dupa o disputa vialema cu sotul ei, hotlira~te sa se despartli de acesta, pentru a se intoarce sa locuiasca Ia parintii sai, unde spera sa-§i regaseasca rolul de copil dependent, care a~teapta semne de indulgenta ~i de dragoste nelimitata. 22. Brigitte nu a fost invitata Ia petrecerea-surpriza din seara precedenta. Ea le-a spus prietenilor ei ca, oricum, chiar daca ar fi fost invitata, nu ar fi venit, deoarece profesorii i-au dat mai multe teme ca de obicei ~i nu ~i - ar fi permis sa iasa.

Numarul clirtii de joe

18 . Marie-Jeanne, inca de Ia virsta cea mai frageda, a avut mereu un sentiment de repulsie fa¢ de mama ei . in forul sau interior insa ea nu accepta acest sentiment, care o inspaimintli. De aceea, in fata prietenilor ei , declara intotdeauna ca i~i adora mama. 15. Patronul dlui Bertrand i-a tacut ni§te observatii destul de dure privind aspectul neglijent ~i !ipsa de curatenie a atelierului. Cind s-a intors acasa in aceasta seara , dl Bertrand s-a certat cu sotia §i i-a dat ciinelui citeva lovituri de picior.

28 . Conform psihologilor, oamenii care vor sa reformeze societatea ~i sa apere moralitatea publica sint, de cele mai multe ori, persoane care i~i controleazli cu greu dorintele incon~tiente.

48 . Cei carefac campanii contrapornografiei au, adesea, drept scop incon§tient dorinta de a-~i combate, de a-~i reprima propriile tendinte. Pentru ei, este o modalitate de a-i convinge pe ceilalti de virtutea, de inalta lor moralitate.

17. Recurgerea Ia Jigarii sau Ia pipii este, adesea, legatli de nevoile pe care le avea copilul mic de a-~i suge degetul mare sau de a introduce diverse obiecte in gura. A fuma o tigara este o alta modalitate, mai demna pentru un adult, de a-§i satisface aceasta nevoie orala. 44. intr-o discutie, eel care se dovedqte eel mai rigid in atitudinea sa ~i eel mai greu de convins va avea deseori tendinta de a-i considera pe ceilalti incapatinati §i opaci Ia ideile altora.

Denumirea mecanismului defensiv Raspunsul individual I Raspunsul grupului

248

COMUNICAREA SI NEGOCIERILE

EXERCITII DE COMUNJCARE

infruntarea imaginan'i Este vorba despre observarea unor sentimente provocate de situatii stresante.

Obiective 1. Facilitarea con~tientizarii privind atitudinile posibile intr-o situatie de conflict ~i de infruntare intre persoane .

2. Examinarea metodelor posibile de a reactiona in situatiile de conflict.

3. Introducerea notiunii de negociere, aplicata relatiilor interpersonale, ~i prezentarea capacitatilor necesare pentru practicarea negocierii in situatiile de conflict.

Numii.rul de participanJi : de Ia opt Ia Durata : intre patruzeci minute

~i

;Of' t.-~

~~~· Animatorul explica participantilor ca le va

Z propune un exercitiu prin care fiecare sa devini'i ~~~ ~ con~tient

de propriile reaqii, in situatii de conflict. Prima parte constituie un exercitiu :l de imaginatie sau de dezvi'iluire a fantasme·() lor, care va dura in jur de zece minute.

·::1

~0.;. A doua fazii

~~:t Pregi'itirea :

animatorul cere participantilor sa se a~eze confortabil pe scaune, cu antebratele sprijinite de masi'i, cu ochii inchi~i. pentru a incerca sa se relaxeze, sa se autoexploreze, con~tientizindu -~i senzatiile ~i fiind receptivi Ia zgomotele din jurul lor.

A treiafaza infruntarea imaginari'i : animatorul descrie, pe indelete, urmatoarea situatie : Mergeti pe trotuar ~i. deodatll, in capatul strazii, pe aceea~i parte, observati o siluetll care vise pare familiara. Este cineva cunoscut, dar cine oare? Si, pe masura ce va apropiati , recunoa~teti persoana. Este cea cu care aveti, in prezent, cele mai multe probleme. (Urmeazii o pauzii.)

A nouafazii

- satisfaqia in raport cu rezultatul obtinut. ~i

cinci de

o ora.

~i instalarea : un panou, instrumente de scris (pentru toti participantii), o sala bine izolata fonic.

Materialul necesar

Concluzie Conflictele sint inevitabile, uneori putind fi chiar factori de progres. Nu trebuie deci evitate, suprimate, ci, dimpotriva, abordate intr-un mod constructiv. Negocierea este, probabil, cea mai eficace ~i mai umana strategie a relatiilor, prin care se pot rezolva situatiile conflictuale.

infruntarea imaginara

~CI.l~ Prima fiazii . .,.

-

patruzeci .

Ce veti face ? Aveti mai multe solutii posibile. Trebuie sa vii hotariti : ce solutie alegeti? Imaginati-va scena, ce veti face, ce veti spune, ce se va intimpla. (0 pauza.) Acum totul a trecut : persoana a plecat. Ce simtiti ? Ce ginditi despre ce s-a intimplat? Sinteti satisf1kut? A patrafaza intoarcerea in prezent : animatorul ii cere fie caruia sa revini'i, treptat, Ia realitate, devenind co~tient de propriile senzatii, de propriul corp, fiind a~ezat pe scaun, de contactul picioarelor cu podeaua, de zgomotele din jur. Ulterior, le cere tuturor sa deschida ochii cind au terminal. A cincea faza Fiecare va incerca, timp de cinci minute, pe o foaie de hirtie, o descriere in legliturli cu ce s-a intimplat, privind persoana intilnitll, ce a flicut cit a durat respectiva sceni'i, ~i mai ales privind : - diferitele atitudini posibile, pe parcursul scenei; - atitudinea care a fost, in cele de urmli, aleasa;

A

~aseafaza

Participantii se impart in mici grupuri de cite trei ~i le descriu celorlalti scena pe care ~i-au imaginat-o, reaqia aleasa dintre diversele posibilitllti ~i nivelul de satisfaqie. in fiecare subgrup, un raportor va face lista tuturor tipurilor de atitudine vizate de participanti. A

249

--------- - ---- - ---- - - ---dificultatile intimpinate;

~aptea

fazii

intregul grup se reune~te din nou, iar animatorul noteaza pe tabla toate reaqiile posibile in fata situatiilor de conflict care au fost mentionate in cadrul subgrupurilor. A optafazii Plecind de Ia datele obtinute, animatorul face o scurtll expunere a tipurilor de reaqii posibile in fata unor situatii de conflict, cerindu-i apoi grupului sa situeze diversele comportameme enumerate in cele cinci categorii propuse mai jos :

I

I

Fuga

Cal mare

"'V' re

Animatorul propune examinarea ~i discutarea relatiei dintre nivelul de satisfaqie ~i tipul de strategie utilizat de fiecare. Variante • I se poate cere unui participant sa descrie scena pe care ~i-a imaginat-o, utilizind aceasta descriere intr-un exercitiu bazat pe jocul de rol repetat. • Jocurile de rol se pot derula in interiorul subgrupurilor, unul dintre participanti jucind rolul de observator, pe parcursu l infruntllrii dintre ceilalti doi . in acest fel, pot exista trei jocuri de rol succesive. • Participantilor li se poate cere imaginarea unor situatii de conflict in raport cu une le persoane din grup, dupa care un participant voluntar va putea sa joace respectiva scena in fata grupului. • Ulterior, intre eel care a jucat scena ~i persoana din grup cu care acesta ~i-a imaginal ca este in conflict poate avea loc o discutie. • in cadrul subgrupurilor, participantii pot fi incurajati sli pregateasca confrunti'iri pe care ar dori, mai tirziu, sa le pi-ovoace in realitate.

Confruntare

Exercitiu de confruntare Fiecare individ trebuie sa propuna ni§te criterii care sa permita caracterizarea comunicarilor din interiorul grupului §i modul de functionare al acestuia, dupa care urmeaza 0 discutie intre toti participantii.

Obiective 1. Ameliorarea analizei privind funqionarea unui grup. 2. Perceperea partii subiective care marcheaza idealul fiecaruia . 3. Familiarizarea cu unele compromisuri.

250

EXERCITII DE COMUNICARE

COMUNICAREA $1 NEGOCIERILE

Un joe paradoxal: ,Cele trei tabere"

Confruntarea

.;.:.:~

~~ Formatorul

indica instructiunile, furnizind ;~ fiecarui participant lista caracteristicilor ~ stabilite. f'..:;>i Durata : douazeci de minute, individual, apoi -~ o jumatate de ora pentru activitatea in grup ,-=t ~i. in sfir~it, zece minute de discutie.

11-

~' ';()~ InstruCJiuni

~~ - inscrieti numarul I in fata propozitiei care ~{ vi se pare cea mai adecvata pentru a defini un grup echilibrat, apoi num~rul 2 in fata urmatoarei, conform aceluia~i criteriu ... pina Ia 35, in fata propozitiei celei mai putin conforme cu ideea pe care o aveti despre un astfel de grup. intr-o prima faza, lucrati individual. - Ulterior, va trebui sa va puneti de acord cu ceilalti membri ai grupului privind stabilirea unui clasament comun a! celor mai favorabile ~ase propozitii ~i a! celor mai putin favorabile, tot in numar de ~ase. Lista caracteristicilor - Responsabilul faciliteaza stabilirea unui plan de lucru prin consuitarea tuturor. - Spontaneitatea nu trebuie sll- ~i piardll drepturile nici un moment. - Daca exista o buna organizare, se poate Iuera foarte bine ~i intr-un grup mare. - Fiecare se simte interesat. - Nu trebuie respinse conflictele dintre membrii unui grup. - Liderul de grup este ales numai in funqie de competentli. · - in legllturll cu productia grupului, gestionarea schimburilor ~i regularizarea opozitiilor, e utilll repartizarea unor roluri complementare. - 0 sanatoasll competitie intre membri este oricind incurajata. - Nu se poate Iuera decit dacll fiecare ~i-a putut explica sentimentele sau gindurile ascunse. - Membrii se ascultll reciproc. - Exista intotdeauna mediatori care reu~esc sa aranjeze lucrurile.

- Repartitia initiala a rolurilor ramine stabilll in interiorul grupului . - Este bine ca intr-un grup sa existe o pre~e ­ dintie de tip rotativ. - Litigiile se regleazli printr-o procedura de vot. - in derularea activitatilor unui grup, trebuie sa funqioneze arta de a face compromisuri. - Obiectivele sint bine definite de Ia inceput. - imr-un grup, e dificil sa se stabileascll obiective care sa fie agreate de toti. - Membrilor le face mare placere sa se reintil neasca. - Nu exista o diferentll prea accentuata intre nivelurile de informare ale unora ~i ale altora. - Obiectivele grupului trebuie redefinite in momente oportune, in funqie de situatii ~i de sarcinile asumate. - Sint evitate situatiile de conflict. - Membrii i~i asuma puterea impreuna . - Se recomanda ca analizele privind ceea ce se intimpla sa se faca cu umor ~i numai atunci cind ambianta este foarte destinsll . - Liderul trebuie sa sugereze un plan pentru fiecare reuniune . - Agresivitatea poate fi exprimata deschis . - Este facilitatll constituirea unor subgrupuri neformale. - Subgrupurile pot ie~i din sala de lucru cind vor. - 0 data luate, deciziile sint aplicate in litera lor de clltre toti participantii. - Fiecare i~i poate exprima in sigurantll sentimentele. - Sentimentele sint luate in considerare atunci cind sarcinile au fost indeplinite. - Liderul i~i asuma functiile esentiale : productia, facilitarea, regularizarea. - Mernbrii se controleaza reciproc. - Numarul participantilor nu trebuie sa depa~easca cifra opt. - Deviza grupului este: ,Libertate, Egalitate, Fraternitate ".

Este vorba 1 de exersarea unor actori in situatii paradoxale, in care pot fi, alternativ, dotati cu putere sau subiecti ai unor amenintari, ceea ce ii obliga sa reflecteze Ia unele strategii subtile.

Despre maniera de a juca Prezentind jocul, nu se ~tie daca trebuie definit un obiectiv precis, care sa asigure ci~tigarea partidei (capturarea unui numar exact de prizonieri, de exemplu). in ,Cele trei tabere", este, intr-adevar, important ca jucatorul sa descopere el insu~i. tara sa i se spuna, mecanismul paradoxa! a! jocului. in fata acestor fenomene neobi~nuite, aparute brusc, participantii reactioneaza alegind strategii prudente sau indraznete. urmarind stabilirea de aliante ~i contraaliante. Procesul de regularizare care se va produce intre jucatori ~i intre tabere poate fi considerat ca tacind parte din joe. Interaqiunile verbale legate de negocieri se conjuga atunci cu interactiunile motrice propriu-zise.

251

Un moment de oprire naturala a jocului se produce atunci cind toti membrii unei echipe au fost tacuti prizonieri. Se poate constata atunci ca jucatorii care au tacut capturari nu mai pot ie~i din joe, deoarece se afla, de acum inainte, in totalitate Ia discretia adversarilor lor dominanti. Invingatorii nu vor deveni oare invin~i? Este, desigur, prilejul de a efectua schimburi contrariante privind regulile legate de victorie ! Astfel, jucatorii pot participa direct Ia stabilirea regulilor aferente reu~itei . in momentul in care participantii au inteles ca nu trebuie sa-~i captureze toti adversarii dominati, existind riscul de a deveni ei in~i~i vulnerabili, jocul se poate derula Ia nesfir~it, printr-un soi de autoreglementare. Aceasta absenta a unui sfir~it precis ~i a unor invingatori desemnati nu reprezinta un obstacol ; o regasim in numeroase alte jocuri sportive traditionale : ,Mingea plasata", ,Galo~ul", ,Cele patru colturi", ,Paca!itul", ,Ursul ~i gardianul sau"... Placerea jocului nu rezida in victorie sau in dominarea adversarului, ci in aventura, mereu reluata, a intilnirii, in peripetiile ludico-motrice.

,Cele trei tabere"

Q~ @

{&

•

@

0

•

.r.P.-:. Trei echipe se infrunta circular : fiecare {&"); dintre ele are drept de capturare asupra celei ~ de a doua ~i e vulnerabila fatll de a treia. ~t=1 Membrii fieclirei echipe se pot refugia in f.::C taberele lor, inviolabile. Capturarea se face prin simpla atingere. Un jucator care a capturat un adversar trebuie sa-l insoteasca in tabara · sa, neputind fi atins pe traseu. Formind un lant, incepind de Ia tablira celor care i-au rap it, prizonierii por fi eliberati de catre partenerii lor, printr-o simpla atingere. Prin urmare, fiecare echipa amenintll o echipa ce amenintl\, Ia rindul ei, echipa care o

------------------------- I . Sursa : G. Guillemard et at.• Le Boustrophedon, jeux de pleine nature, grandsjeux, Scarabee, 1974.

EXERCITII DE COMUNICARE

252

COMUNICAREA SI NEGOCIERIL E

253

- - - -- - - - - - -- - --- -- - - --- -ameninta. Adversarul pe care mi-l fac prizonier este, in rcalitate, eel care ar putea sa rna protejeze ! Cum se poate ie~i din asta? Desfii§urare Terenu/ Trei tabere sint dispuse in triunghi, aproximativ echilateral. Fiecare dintre acestea, fiind bine delimitata, destul de mare (cu un diametru de 4-5 m daca e vorba de un cere, de exemplu), este marcata prin trasarea unui contur pe sol, eventual cu ajutorul unor obiecte gasite Ia faia locului (crengute, ace de pin, mici pietre, mu~chi ... ). Refugiile trebuie sa fie Ia o distan\ll suficienta, pentru a permite un joe strategic destul de liber, care sa nu se reduca Ia o simpla proba de viteza; de exemplu, pentru a incepe jocul, se poate avea in vedere o distan\ll imre tabere de 60 pina Ia 80 m. Citeva tufi~uri , mici ridicaturi, citiva arbu~ti sau arbori nu pot impiedicajocul, dimpotriva. Trebuie, pur ~i simplu, ca respectiva cursa sa fi e cit mai rapida posibil ~i neexpusa Ia vreun pericol provenit din mediul inconjurator. Nu e necesara delimitarea terenului. Materialul Jocul nu necesita nici un accesoriu. Avind in vedere structura relationala a intilnirii, se recomanda doar asigurarea a trei seturi de fu lare, de culori diferite, care sa permita distingerea clara a apartenentei fiecarui jucator Ia o tabara sau Ia alta. Pentru a forma echipele, participantii stabilesc un acord privind procedura de repartizare a jucatorilor. A devenit deja clasica desemnarea acestor trei echipe prin numele a trei animate, care se domina reciproc : de exemplu, vulpile, care devoreaza gainile, ele insele capabile sa ucida viperele, care, Ia rindul lor, pot paraliza vulpile. Dupa suibilirea unui acord, echipele constituite se indreapta in cele trei directii· alese, spre a-§i trasa refugiile. in momentul in care cele trei tabere au fost delimitate conform conventiilor adoptate, este dat semnalul de incepere. Dupa o punere de

acord genera Ia, unii dintre jucatori incep sa se aventureze in spatiile vulnerabile.

urmare, se a§azli in capatul §irului §i intinde bratul, cerind sa fie eliberat.

inceperea jocului Luc, din tabara Vulpilor, observa participantii, care incep sa se disperseze pe teren, ~i este tentat sa ramina in tabara sa, deoarece aici nu risca nimic : adversarii sai, Viperele, nu pot nici sa-l atinga, nici sa patrunda pe teritoriul sau. Daca ramine in refugiu, e mai sigur, dar ~i mai putin amuzant ! in acest caz, se lanseaza spre tabara Gainilor. Situatia se complica. Cea mai mare parte a jucatorilor din tabara Gainilor s-au indreptat, Ia rindul lor, spre tabara Viperelor. A le cauta acolo ar insemna aruncarea in gura lupului ! Dar cum se poate proceda altfel? Luc il zare§te pe Dominique, .o Gaina, in raport cu care are un avantaj, §i se apropie de el, impiedicindu-i retragerea in propria-i tabara. Dar, in acest moment, i§i da seama ca Patrice, o Vipera, care are drept de capturare asupra sa, a sesizat mi§carea §i incearca, Ia rindul sau, sa il blocheze. E necesara o atentie distributiva §i neimreruptil.. Dominique a reu~it sa se indeparteze ; daca Luc reu§e§te sa-l prinda din nou, ii va fi suficientil. o singura atingere pemru a ~i-1 face prizonier. insa Patrice, care i§i face acela~i calcul in legatura cu Luc, se apropie din ce in ce mai mult §i, curind, i§i demareaza aqiunea. El incepe sa alcrge dupli Luc, care il urmare§te pe Dominique. Deodatil., Luc are o idee : deoarece Dominique are un avantaj fatli de Patrice, va incerca sa se debaraseze de acesta din urmli, aruncindu-1 Ia picioarele lui Dominique. Prin urmare, Luc initiaza o cursli in arc de cere, pentru a-1 impresura pe Dominique §i a-1 interpune intre el §i urmaritorul sliu. insli Patrice nu se lasli pliclilit; simtindu-se amenintat, i§i folose§te toata energia in ultimele mi§cliri §i reu§e§te, dintr-o suflare, sli-1 atinga pe Luc, inainte ca Dominique sa se poatli imerpune. Luc este capturat, Patrice il duce spre tabil.ra sa, tirundu-1de brat. in timpul acestei secvente, Patrice este invulnerabil pe tot traseul de intoarcere : nu poate nici sa prindli pe cineva, nici sa fie prins. Ajuns in tablira Viperelor, Luc intilne§te alte douli Vulpi, prizoniere ca §i el; prin

Juclitorii din tabara Viperelor s-au organizat : o jumatate dintre ei au plecat in ajutorul partenerilor lor capturati de clitre Gaini, iar restul au ramas in tabarli, pentru a-i pazi pe prizonieri. De aceea, Vulpile, care vin in ajutorul coechipierilor lor, au pe cine sa intilneasca. Din fericire, sosesc jucatorii Gaini, care au ascendent asupra Viperelor, dar nu indraznesc sa inainteze, deoarece Vulpile au avantaj in faia lor! Stind Ia capatul cordonului de prizonieri, Luc are, deodatli, revelatia caracterului extraordinar al situatiei : Viperele i§i pastreaza prizonierii ca pret in confruntarea cu Vulpile, flira vreo alta masura de aparare in fata acestara (in afara de fuga) ; insa, Ia rindul lor, Vulpile sint descoperite in raport cu jucatorii din tabara Gainilor (doar daca nu ramin cumva in tabarli), iar ace§tia din urma au, Ia rindul lor, motive sa se teama de Vulpi.

-- - -----------------------

Fiecare jucator trebuie sa stea, in mod constant, Ia pinda §i sa tina com de rnai multi panicipanti in acela§i timp. ,Arnice, ia seama in dreapta! ", ,Amice, ia seama in stinga! ". Luc i§i da seama eli unul dintre partenerii sai, Jean, pare sa se fi pus de acord cu Corinne (jucatoare Gainli), promitindu-i sa nu o prinda, cu conditia ca ea sa-l protejeze de Vipere ...

Jocul, privit din alte unghiuri Acest joe pe echipe este original : el nu irnplica opozitia frontala a doua tabere, ci confruntarea de tip triunghiular dintre trei echipe. A~a cum am notat deja, aceasta infruntare antreneazii circularitatea dreptului de capturare : al Vulpilor asupra Gainilor, al acestora asupra Viperelor §i a! Viperelor asupra Vulpilor. Un astfel de sistem este neobi§nuit, declan§ind forme de interactiune paradoxale, care pot fi observate ~i in alte jocuri traditionale, dar care in "Cele trei tabere" sint ilustrate intr-un mod extrem de spectacular. Se pot

~i amindoi , de ~ i neincrezatori unu l fatli de celalalt, avanseaza pe furi§ catre tabara. Lydia , Vipera, demareaza o aqiune de capturare a lui Jean, Vulpe , dar, zarind-o pe Corinne, bate imediat in retragere. intr-.o strafulgerare, profitli de golul creat §i, atingind mina lui Luc, elibereaza, dintr-o data, intregul !ant de prizonieri, dupa care se indeparteaza alergind. Luc §i prietenii sai eliberati i§i iau fularele in miini §i ridica bratele, pemru a semnala ca sint in afara jocului pina cind vor ajunge in tabara lor. La graniia fiecareia dintre cele trei tabere se desra§oara scene analoage, iar jocul atinge apogeul.

Recapituliiri

~i

observatii complementare

• Contactul §i eliberarea se efectueaza prin simpla atingere . • in interiorul taberei sale, fiecare jucator este invulnerabil. Nici un participant nu are dreptul de a traversa o tabiira adversa. • Cind un jucator a capturat un adversar, nu poate fi prins, dar nici nu poate prinde pe altcineva (nu se poate captura deci decit un adversar o data). • Un jucator elibereaza dintr-o data intregul !ant de prizonieri, prin simpla atingere a jucatorului de Ia extrema. Eliberatorul, care ramine in joe, poate fi, Ia rindu l sliu , atins.

oare scoate Ia lumina particularitatile acestei comunicari motrice?

Reteaua interactiunilor distincte Putem numi interactiune distinctii orice interactiune asociata cu o putere de capturare fata de un adversar (a Vulpii fata de Gaina, de exemplu) sau cu o putere de eliberare in re;tport cu un partener (a unei Vulpi in raport cu o alta Vulpe, de exemplu). Puterea de capturare corespunde unui contra fatii de un partener (al unei Vulpi fata de o alta Vulpe, de exemplu) ,

COMUNICAREA SI NEGOCIERILE

EXERCITII DE COMUNICARE

254

corespunzind, in acela~i timp, unei contracomunidiri distincte, de tip negativ, iar puterea de eliberare - unei comunicari distincte, de tip pozitiv. Avem destule date pentru a putea schita reteaua interactiunilor distincte ale ,Celor trei tabere". Virfurile grafului din figura 1 reprezintli jucatorii, iar arcurile simbolizeaza comunicarile distincte (cu vector pozitiv) sau contracomunicarile distincte (cu vector negativ). Se forrneaza, astfel, trei grupuri sudate, legate in mod unilateral, printr-un circuit al antagonismului, care trece neintrerupt prin fiecare echipa. Circulatia dreptului de capturare confera o mare originalitate acestui sistem de. interaqiune. Din preocuparea pentru simplificare nu am figurat decit un arc negativ intre doua tabere, in timp ce, de fapt, ar trebui sa existe perechi de jucatori. Figura 1 - ReJeaua de interacJiuni distincte

ale • Celor trei tabere" Vulpi

Gllini

,/ ,,/'

cu ceilalti participanti. Ei sint ezitanti, ca ~i cum nu ~i-ar mai recunoa§te in mod clar rivalii, in timp ce, de cealalta parte, adversarii dominati sint desemnati in deplina cuno~tinta de cauza. Aceste conduite, aparent incoerente, ambigue, nu pot fi oare clarificate din perspectiva retelei interactiunilor distincte? Sa aruncam o privire asupra grafului in discutie. Analizindu-1 mai de aproape, ne dam seama eli ascunde un surprinzator paradox.

Figura 3 - Dubla constrfngere ludicti

+

,Dubla constringere" ludica Putind captura Vipera care ameninta Vulpea, Gaina o protejeaza, in definitiv, pe aceasta din urrna. Or, Vulpea incearca sa elimine tocmai Gaina I in acest fel, se priveaza de singurul ei aliat obiectiv. Capturindu- ~i adversarii, orice jucator se expune Ia propria-i pieire. Acesta este paradoxul ludic exemplar. Figura 2 arata eli aceasta interactiune, centratli pe o solidaritate indirecta, este o relatie intre trei jucatori (o relatie ternara), sprijinindu-se pe un intermediar : in cazul de fata, Gaina protejeaza Vulpea, amenintind Vipera, care o poate anihila pe Vulpe.

Vipere

-

Vulpe

Gliinll

~~ ~

Viperli

---= - ~

interacpune distinctll de solidaritate (eliberare) interacpune distinctll de antagonism (contact)

Am.remarcat ca.jucatorii sint, adesea, in impas pe teren, lasind uneori impresia eli nu mai ~tiu in ce mod trebuie sa interactioneze

-- - -~ - - -

+

- -- ~- ~ Figura 2 - RelaJia de protecJie indirecta

Vu ~lpe Gllinll

.+

paradoxa!, sa-l protejeze tocmai pe acesta din urma. Aceasta este sursa paradoxului. Acest pervers eject ludic, aceastli stranie inversare a relatiilor e valabila pentru toate arcurile circuitului : Vipera protejeaza Gaina, care incearca, totu~i, sao captureze, iar Vulpea protejeza Vipera, care trebuie sa incerce sao e!imine. intr-un final, a§a cum se observa in figura 3, relatia de solidaritate indirecta forrneaza un circuit reprezentind inversul circuitului de raporturi antagonice.

-----~

interactiune de contact

____. interactiune de protectie indirectll

Fiecare jucator, avind drept de capturare asupra jucatorului care i~i ameninta adversarul dominant, poate, in mod

----=--..

interaqiune de contact interacJiune de protectie indirectll

Interactiunea de protectie indirecta, cu adversar interpus, instituie un fenomen de dublii constrfngere : jucatorul este prins intre doua imperative, care se neaga reciproc. ,Ca Vulpe, i~i spune respectivuljucator, trebuie sa capturez Gainile, insa, cum acestea neutralizeaza Viperele care rna amenintli, nu ar fi oare neinspirat sa-mi elimin aliatii indirecti, fiira de care ~ deveni complet vulnerabil ? " Reteaua dreptului de capturare este dublatli de o retea de protectie indirectli, total inversatli. Intre cele trei echipe, se

255

stabile§te, astfel, un sistem circular de interactiuni de proteqie, pozitive, care constituie exact inversul sistemului de interactiuni distincte negative. La baza aliantelor bizare dintre doi adversari care se coalizeaza impotriva unui al treilea... inainte de a se infrunta din nou, unul dintre ei aparind atunci drept paciilit (lipsit de aparare in fata fostului sau aliat), se afla deci tocmai aceasta ambivalenta. profunda a relatiilor intergrupale.

Paradoxul in actiune Jucatorii se acuza uneori de triidare; existenta unui dublu joe al jucatorilor nu se datoreaza unui joe dublu a! interaqiunilor, care cumuleaza, in acela§i timp, antagonismul §i solidaritatea ? Daca i§i captureaza adversarul, jucatorul se priveaza de protectie in legatura cu ceea ce il ameninta; daca nu il captureazli, nu va putea ci§tiga niciodata. Acest pervers efect ludic deconcerteaza. Sportul, in general, nu ne-a obi§nuit cu un asemenea tip de schimburi. Sporturile colective, de exemplu, ilustreaza un model de infruntare de o transparenta indiscutabila : in interiorul fiecarei echipe, raporturile sint perfect solidare, iar intre cele douli echipe, sint total antagonice. Ambiguitatea este exclusa, nu se admite nici un compromis. Acest model de duel i§i are calitatile sale, dar e departe de a epuiza toate nuantele posibile ale comunicarii motrice. Ca §i alte jocuri paradoxale (,Mingea plasatli" sau "Galo§ul"), "Cele trei tabere" il invitli pe copil intr-un univers subtil, in care conduita rationala, in aspectele ei legate de opozitie §i de cooperare, trebuie sa fie inventatli pe parctirsul desfii§urarii partidei. Jucatorul are posibilitatea de a-~i stabili singur aliantele, trebuind sa invete sa negocieze, sa faca uz de amenintare, sa dejoace §iretlicurile ; mai e necesar §i sa

anticipeze relatiile stabilite de ceilalti, sa preaqioneze cu buna ~tiinta ~i sa se poatli orienta intr-un climat de ambiguitate. Farmecul jocului rezida in aceastli zona nesigura ~i contradictorie, care lasa o mare marja de interpretare ~i de initiativa fiecaruia. Jocul ,Celor trei tabere" acorda, in acest fel, un loc central metacomunicarii, adica unei comunicari despre comunicare. Nu e vorba de o simpla anecdotli ludica sau de o interpretare subiectiva, apaqinind unui jucator sau altuia. A~a cum reiese din analiza retelei interactiunilor distincte, ambivalenta este instituita chiar de corpusul de reguli . insu~i sistemul de interactiuni al jocului este eel care face inteligibile conduitele jucatorilor. Metacomunicarea paradoxala este in insa~i inima jocului.

, Cartierul HLM 1 "

0

Obiective

rn

1

"'

6

zll:~J

sl

3m~ I

N

E

6"'

Gascogne ]

4

7llle-de-r:rancel

=

I Provence

j

Teren viran

1. Exersarea in direqia unei activitati colective . 2. Dezvaluirea, prin accelerarea succesiunii momentelor, a reprezentarilor ~i a motivatiilor fiecaruia.

)(,/ "1

uC\11

prezintii exercitiul in termenii in patruzeci de minute, trebuie sa distribuiti, tiC")~ Formatorul de comun acord, toate aceste locuinte, tinind :i'...rAurmatorii : com, atit cit se poate, de ordinea cererilor ~i ?tJ~ Voi toii constitui[i membrii biroului respondorintele exprimate de solicitanti. · Z' sabil cu spa{iul locativ al unei comunita[i de Puteti lua hotliriri in mod liber, pe loc, in ::w' diner-o suburbie parizianii. Fiecare dintre voi functie de orice informatie suplimentara, ~::!5;1 a inregistrat un anumit numar de cereri din necomradictorie in raport cu datele de care ~-=~ partea unor familii din cartierul siiu ~i fine, ~~ binein[eles, sii le dea un raspuns cit mai dispuneti, daca acestea sint suficiente pentru a vli indeplini sarcina. :!Qi satisfacator". Cererilor le este atribuit cite un numar de Cele ~apte imobile sint identice, fiecare avind ordine (in functie de momentul depunerii lor un parter ~i trei etaje, in total 16 apartamente, in fiecare cartier). Precizarile privind mliri- dintre care : mea apartamentului dorit vizeazli numarul - 5 apartamente Ia parter : 2 F2, normal ; 2 de persoane care compun familia solicitan- F3, normal; 1 F4, normal. tului, iar cele referitoare Ia confort - nivelul - 4 apartarnente Ia etajul I: 2 F3, normal; 2 venitului. · F4, normal. Un nou ansamblu imobiliar tocmai a fost pus - 4 apartarnente Ia etajul II: 1 F2, confort; 1 Ia dispozitia biroului comunal de locuinte. F3, confort; 1 F4, normal; 1 F4, confort. Locuintele disponibile se carilcterizeazli prin : - 3 apartamente Ia etajul Ill: 1 F4, confort; 1 F5, normal; 1 FS, confort. - mlirime (patru tipuri : de Ia F2 Ia FS) ; Total : 16 X 7 = 112 apartamente. - confort (doua tipuri: normal ~i confort).

,

f.e;!.

-------------------------Habitation a Ioyer modere (Locuin~ cu chirie moderata] (n .tr.).

Strada (cu sta(ie de autobuz)

Se propune studierea distribuirii de locuinte intr-un astfel de cartier, intr-o anumita perioada de timp, cu specificarea pozitiilor fiecaruia dintre cei angajati in negociere.

,Cartierul HLM"

I.

257

COMUNICAREA $1 NEGOCIERILE

EXERCITII DE COMUNICARE

256

Lista de cereri Fiecare lista de cereri va trebui sa fie recopiara, pentru a-i parveni fiediruia dintre participanti.

Participantul A Ati primit, in ordine, cele 15 cereri care urmeaza (N : normal; C : confort) : Al : F3N; A2: F5N; A3: F3N; A4: F3N; AS : F3C ; A6 : F2N ; A7 : F2N ; A8 : F3N ; A9: F4N; AlO: F4C; All: F2C; Al2: F2C; Al3: F3N; Al4: F3N. Participantul B Ati primit, in ordine, urmatoarele 8 cereri : 81: F5N; 82: F5N; 83: F2N; 84: F3N; 85: F2N; 86: F5N; 87: F4N; 88: F5C. Participantul C Ati primit, in ordine, urmatoarele 30 de cereri : C1: F4C; C2: F5N; C3: F4N; C4: F4N; C5 : F5C ; C6 : F4C ; C7 : F2C ; C8 : F3N ; C9: F3C; ClO: F2N; Cll: F3N; C12: F4C; C13: F4N; C14: F4N; C15: F3C; C16: F4C; C17: F4N; C18: F4N; C19: F3C ; C20: F3N ; C21 : F2N ; C22 : F3N ; C23 : F2N ; C24 : F2N ; C25 : F5N ; C26 : F3C ; C27 : F4N ; C28 : F3N ; C29 : F2N ; C30: F4N. Participantul D Ati primit, in ordine, urmlitoarele 17 cereri : Dl: F2C; D2: F2C; D3: F3N; D4: F2C; D5 : F3N ; D6: F5C ; D7 : F3N ; D8 : F2C ;

-(')

D9: F3N; DlO: F2N; Dll: F4C; Dl2: 'C?. F3N; 013: F4N; 014: F4N; Dl5: F4N; ;,--._ --~ 016: F4N; Dl7: F2N. ifo!t'·

Participantul E Ati primit, in ordine, urmatoarele 18 cereri: El : F4C; E2 : F2C; E3 : F2N; E4: F2N; E5 : F4N ; E6 : F3C ; E7 : F3C ; E8 : F3N ; E9: F4C; ElO: f2N; Ell: F3N; E12: F5N; E13: F3N; E14: F3C; El5: F4N; E16: F5C; E17: F5N; El8 : F5N. Parlicipantul F Ati primit, in ordine, urmatoarele 17 cereri : Fl : F2N; F2: F3C; F3: F4C; F4 : F2N ; F5 : F4N; F6: F3C; F7: F3N ; F8 : F5N; F9: F3N; FlO: F4N; Fll: F3C; Fl2: F5N; F13: F4N; F14: F4C; Fl5: F2N; F16: F2C; Fl7: F3N. Participantul G Ati primit, in ordine, urmlitoarele 19 cereri : Gl : F2N; G2 : F3C ; G3 : F2C ; G4 : F3N ; GS: F3N; G6: F5N; G7: F4C; G8: F3N; G9: F4N; G10: F3C; Gll: F4C; G12: F4N; G13: F2N; G14: F2N; G15: F4N; G16: F3C; G17: F5N; G18: F3C; G19: F5C.

.J ·z_

~Ill·,

~•J

~fi';

,0 . Q',

- - - - . -- · - - - - · - - - - -

CAPITOLUL 1

CONVERSATIE Formarea pentru practicile conversationale, fie ca e vorba de cele cuprinse in sfera cercetarii din ~tiintele umanistice, de cele legate de psihoterapie sau, mai simplu, de cele din domeniul marketingului, at sondarii audientei ~ i at evaluarii , se poate dezvolta in doua mari directii: cunoa~terea unor game multiple de comportamentc intcrpersonale ~i, complementar, antrenarea in sensul observarii a ceea ce se petrece in cadrul unor conversatii variate, con form concepfiilor care sint puse in joe. 0 situatie conversationala intre doua persoane prcsupune posibilitatea de a putea realiza schimburi reciproce, intr-o maniera suficient de profunda, prin cvitarea, in primul rind, a tuturor stingaciilor de limbaj, care pot bloca comunicarea, impiedicind exprimarea punctelor de vedere, a sentimentelor sau a previziunilor. in al doilea rind, e importanta evitarea crisparii, a blociirii intr-o atitudine autodefensiva in raport cu propriile puncte de vedere. Exista, desigur, mai multe modalitati de manifestare. Cele doua persoane pot incerca sa se informeze reciproc, aprofundindu-~i astfel modul de a gindi, sau, dimpotriva, se pot situa pe pozitii diferite una fata de cealalta: in acel moment, conversatia se poate transforma in int erviu, fara a exclude posibilitatea existentei unei reciprocitati ~i a unui anumit nivel de intelegere intre interlocutori, ciici conversatia, parte integranta a comunicarii, nu poate fi conceputa fara o aprofundare a schimburilor dintre persoanele implicate, in special dacii e vorba, de exemplu, de un formator, de un psiholog, de un consilier, de un psihiatru etc. Aceasta const ituie una dintre preocuparile omului de ~tiinta american Carl Rogers (~i ale echipei sale), care ne-a sugerat, in repetate rinduri, ca am putea sa incercam sa intelegem mai bine ce se intimpla atunci cind e~ti interlocutor intr-o situatie conversationala ori cind e~ti intervievator sau intervievat intr-o situatie specifica, de interviu. Este posibil ~i de dorit sa nu se produca cantonarea intr-o simpla atitudine conversationala, de rutina, necontrolata, ci sa se tinda spre o con~tientizare a situatiei, ameliorindu-se pe parcurs comportamentele, corectindu-se o prima interventie stingace prin alte interventii, care pot clarifica ~i nuanta comunicarea. E necesar sa se ajunga in punctul in care comportamentele adoptate in timpul unei conversatii sa poata facilta continuarea comunicarii ~i aprofundarea ei, dincolo de precautiile ~i tatonarile inerente. De fapt, nimeni nu e con§tient in totalitate de ceea ce ginde§te sau simte intr-adevar, §i pentru aceasta fiecare are nevoie sa-§i imbogateasca, putin cite putin, propria reflectie, propriile informatii pe care le adreseaza interlocutorului, precum ~i modul de primire a tuturor elementelor pe care acesta i le impart~e§te. P rin urmare, exercitiile pe care le vom prezenta au in vedere confirmarea -faptului ca indivizii pot fi in masura sa controleze situatiile cele mai frecvente, prilejuite de intrevederi, interviuri §i, mai ales, de activitatile profesionale de orice natura, dar §i de relatiile amicale. Numai observindu-~i comportamentele pe care le adopta instinctiv in timpul unui schimb, o persoana poat e deveni con~tienta de propriile atitudini ~i de interesul pe care il poate avea de a le ameliora, intr-un mod coerent, rational.

~~

COMUNICARE

in orice comunicare sau relatie se impune decelarea atit udinilor existente Ia nivelul eel mai profund al personalitiitii §i a comportamentelor care se manifestii in modurile de exprimare, atit de variate. Acela§i comportament axat pe intrebiiri poate apiirea, de exemplu, intr-o forma temperatii sau, dimpotrivii, agresivii, traducind atitudini extrem de diferite, percepute ca atare de interlocutor. Un ton prea lejer poate da impresia de dezinteres profund, in pofida vocabularului folosit §i a politetii de suprafatii. Tonul prea politicos poate fi perceput ca o respingere ascunsii .

~i

Atitudini comportamente

Distinqia atitudine - comportament este extrem de importanta . Fata de o anumita persoana, pot avea o atitudine constringatoare sau una de neutralitate binevoitoare si voi adopta comportamente care imi vor exprima atitudinea sau, din contra, o vor disimula. Daca se doreste deci ca o comunicare sa se desfiisoare in mod armonios si nuantat, e indicat sa se evite orice conflict intern, in cazul oricaruia dintre interlocutori, intre atitudini ~i comportamente. Aceasta presupune antrenament ~i atentie, ce pot fi dobindite gratie unor exercitii ca acelea pe care Ie vom descrie in cele ce urmeaza ~i care le vor putea da practicantilor un sentiment de securitate ~i posibilitatea de a introduce o oarecare variatie in modul lor de manifestare in relatiile cu ceilalti. Atitudinile, fiind mai profunde, sint, implicit, mai complexe, in timp ce comportamentele sint observabile oricind :

daca adresez 0 intrebare, rna inscriu intr-un comportament de interogare, dar e important sa se inteleaga ce se ascunde dincolo de aparente.

Finete

~i

complexitate

Unul dintre exercitiile care au fost puse Ia punct de cineva .c aruia ii datoram mult, Elias Porter, asistent a! lui Carl Rogers, ne permite sa demonstriim faptul ca intreblirile "aparente" au, Ia nivelul atitudinilor, cadre de referinta extrem de diferite. Tocmai aceste subtilitati, aceste complexitati se cuvine a fi descoperite si valorificate in cadrul unui stagiu de formare privind conversatia §i mai ales in anumite contexte organizationale : vizind profesorii, in raport cu e levii, ca si cuplurile familiale (un partener fata de celalalt si amindoi fata de copii) si, in gem!ral, toate profesiile legate de informatii ~i comunicare. Necesitatea antrenarii este evidenta, daca nu se doreste expunerea Ia situatii ridicole, cum se pot auzi ~i vedea zilnic Ia radio si televiziune.

262

FORMAREA PENTRU CONVERSATIE

Acestea presupun, desigur, existenta in punctul de plecare a unor refteqii in acest sens, a unei atentii metodice, indreptate ditre persoana interlocutorului, cu evitarea oridirei retrageri, distante, disipari sau a oriciirei atitudini negative de distantare, care sa provoace anumite fracturari ale intelegerii. in acest sens, e necesara o anumita organizare, o intrevedere neavind Joe oricum ~i oriunde , ea reclamind un anumit grad de confort ~i de lini§te.

conversatii transcrise, pentru a constata modul in care se desra~oara lucrurile. Caci anumite ·instrumente nu pot fi stapinite decit gratie unor exercitii prealabile, iar inainte de a produce muzica unei comunicari armonioase, pline de rezonante, se impune intelegerea modului in care pot fi solfegiate notele variate ale comportamentelor noastre .

Efectul de inchidere Varietatea exercitiilor in plan practic, vom intilni anumite tipuri de exercitii focalizate pe modurile de ascultare §i alte tipuri, ce nuanteaza modurile de interventie utilizate pe parcursul unei conversatii. Dar cum se prezinta o schema de antrenament, de perfeqionare vizind conversatia? Mai intii, e necesar sa-i stabilim structura : Ia inceput, daca cineva ni se adreseaza, poate avea rolul de solicitator, confruntindu-se cu o serie de dificultati, de doleante, temeri, incertitudini. El trebuie sa fie ajutat sa expliciteze ceea ce dore§te sa exprime, caci nu se poate explica totul chiar de la intrarea in joe. Mai e posibil ca respectiva persoana sa fie interesata de propriile noastre activitati ~i ginduri. Pentru exprimarea oricarei ipoteze, trebuie sa avem o perceptie clara asupra propriei noastre situatii. Aceasta poate fi definita la nivel profesional : putem fi, de exemplu, consilieri, psihologi, profesori, persoane investite cu vrei.m rol institutional sau, dimpotriva, tar-a nici un rol definit. Important e, evident, sa intelegem ce rol joaca fiecare sauce rol dore§te sa-i impuna celuilalt. Yom avea unele faze de-a lungul exercitiilor in care vom analiza direct ceea ce se petrece pe parcursul unei conversatii, dar vom putea, in egala masura, examina unele

De regula, precautiile ce trebuie asumate pot explica, intr-un fel, faptul ca o parte a Iucrarilor care au fost consacrate problematicii conversatiei s-au situat, mai intii, in cadrul unui demers nondirectiv, deoarece parea a fi necesara evitarea precipitarii intr-o anumita direqie sau spre o anumita decizie, a§a cum de prea multe ori oamenii au tendinta sa procedeze, incheind prea repede un proces de comunicare aftat in curs de desfa§urare, din cauza unei ineqii intretinute de ceea ce am numit eject de fnchidere. Comunicarea necesita desfa§urarea intr-un anumit spatiu - timp, rara precipitare, orice inchidere prematura antrenind blocaje, replieri ale fiecarei persoane asupra ei inse§i. Yom studia deci anumite tipuri de conversatie, dar numai dupa ce vom explora un oarecare numar de categorii de comportamente, prin intermediul exercitiilor de antrenament a caror gama o vom prezenta in continuare. Pentru toate acestea, vom gasi un punct de sprijin in lucrarile lui Elias Porter.

Elias Porter Acesta a publicat, in anii '50, sub titlul An introduction to therapeutic counseling, o Iucrare care a fost larg utilizata, am putea

CONVERSATIE SI COMUNICARE

spune chiar plagiata, de nenumarati formatori . in aceasta lucrare, extrem de originala, autorul ne prezinta o tipologie, o caracterizare a comportamentelor, prin prisma unei relatii conversationale, terapeutice sau de alta factura, cu evidentierea fundalului atitudinal aferent. intr-un cuvint introductiv, Carl Rogers subliniaza citeva paradoxuri ale caqii. De exemplu, nu se spune ca exista o singura modalitate de a proceda in comunicare, o singura tehnica, ci sint prezentate diverse maniere, neprecizindu-se care e buna, care e nerecomandata, fiecare fiind oportuna intr-o anumita faza a conversatiei §i putind sa nu fie intr-o alta. Apoi, acestea au anumite efecte, ce pot fi prevazute in contextul imediat al comuniciirii (§i, eventual, dupa un anum it timp), iar cunoa§terea acestor Iucruri poate face posibila corectarea lor, modificarea sau, din contra, completarea lor cu alte elemente. Problemele aferente conversatiei §i natura unor interventii ale diverselor persoane sint extrem de bine punctate. Fiecare este plasat intr-o situatie de reftectie personala. 0 astfel de conceptie practica nu a fost intotdeauna respectata in Franta, unde formatorii au utilizat unele categorii ale lui Porter, dar plecind de Ia presupozitia ca exista categorii mai bune §i instituind astfel un fel de ierarhie, in special in favoarea comportamentelor de reformulare, de reexprimare, celelalte tipuri fiind considerate mai putin bune §i, uneori, in mod direct nerecomandabile. Desigur, a prezenta un set de tehnici poate parea, a§a cum o recunoa§te Porter in prefata sa, dintr-o perspectiva umanista, oarecum §Ocant, extrem de directiv, apasator in raport cu individul, care ar trebui sa ramina liber. in realitate insa, tocmai printr-o raportare Iucida Ia ni§te grile de comportament ne putem edifica cu privire la adevaratele intentii pe care le nutrim fata de cineva, putind ajuta respectiva persoana

263

sa inteleaga mai bine ceea ce o anima ~i nu a fost inca formulat. Dupa cum spune autorul, o tehnica data nu e directiva sau nondirectiva in mod intrinsec, ci numai in raport cu ipoteza formulata. in mod similar, comportamentele nu sint caracterizabile in absolut, ci prin raportare Ia atitudini, care le nuanteaza, conferindu-le unele aspecte particulare.

Cele cinci categorii ale lui Rogers ~i Porter Atunci cind ajungem Ia consideratiile de ordin practic, ne dam seama ca Rogers ~i Porter au evidentiat existenta a cinci categorii de comportamente, aplicabile unor situatii de consiliere sau conversationale : comportamente care vizeaza o definitie a situatiei conversationale ; comportamente care au ca obiect formularea problemelor §i urmarirea evolutiei lor; apoi, drept cea de-a treia categorie, unele procedee de dezvoltare a perceptiei asupra situatiilor. Urmeaza o categorie in cadrul careia sint incluse unele informatii §i, in sfir§it, o alta prin care se enunta solutii practice, in vederea adoptarii unei decizii. Tot acest ansamblu este inscris intr-un tabel 1 , care dezvaluie pluralitatea analizelor care ii pot aduce un plus de claritate celui care dore§te sa ajute o persoana sa se explice mai bine. Porter distinge, apoi, cele cinci atitudini de baza care pot fi adoptate in cadrul unei conversatii, permitind alegerea unor comportamente : - o atitudine sau intentie de sprijin, de interogare, de provocare la discutie ; - o atitudine sau intentie didactica (teaching), interpretativa; I.

Cf. La relation d'aide et Ia psychothirapie (Counseling and Psychotherapy), ESF, n' 11 ' ed .. 1991.

264

FORMAREA PENTRU CONVERSAT IE

-

o atitudine sau intentie evaluativa, activa, sugestiva, moralizatoare; - o atitudine sau intentie de sustinere, simpatie, reasigurare, moderatie ; in sfiqit, o atitudine de intelegere, intelectuala, afectiva, de apreciere 1 • De regula, regasim aceste cinci mari categorii in toate formele de exercitii care se utilizeaza , in special pentru formarea privind sondajul §i marketingul , pentru cea legata de terapeutica §i de cercetare. in ceea ce ne prive§te, vom prezenta o serie mai ampla de categorii .

Uzajul. Citeva observatii Ghidurile de dialoguri sau conversatii inregistrate arata, in cazul unei comunicari reate, multitudinea unor comportamente care stau Ia baza schimburilor dintre persoane, invitindu-ne sa intelegem in ce masura un interlocutor dore§te sa comunice sau nu. E bine ca indivizii sa se exerseze in directia cunoa§terii intregii claviaturi de raspunsuri posibile §i a tonalitatilor notelor disponibile, pentru a putea obtine, in ciuda dificultatii aparente, o adevarata armonie a schimbului, cu disonantele sale implicite. in acela§i timp, sintem ajutati sa emitem o intreaga serie de ipoteze prudente, care se clarifica in mod progresiv, prin intermediul dialogului, §i care vizeaza sentimentele, pozitiile, valorile pe care o persoana se straduie§te cu greu sa le explice.

Conversatia ~i mijloacele tehnologice Diverse exercitii pot fi efectuate cu ajutorul unei inregistrari video sau al unui I.

E. Porter, An introduction to therapeutic counseling, Moughton Millin Cy, 1950, p. 70.

film-ancheta, ori pe marginea unei terapii 2 sau, pur §i simplu, prin studierea unui scenariu. Pentru o persoana sau un grup de persoane care Iucreaza impreuna, una dintre practicile de formare recomandate de catre Rogers este intreruperea, Ia un moment dat, a citirii textului unui dialog, pentru ca fiecare sa-§i spuna, referitor Ia ceea ce s-a petrecut in cadrul ultimelor cinci sau §ase schimburi : ,Care ar fl. comportamentul pe care l-a$ adopta, mesajul pe care l-a$ formula ? ". Fiecare trebuie sa-§i noteze versiunea §i sa o comunice ulterior, pentru a putea fi comparata cu cea a lui Rogers, in cadrul unei discutii. Analizind ansamblul documentelor, se observa marea varietate adoptata de Rogers . 0 vom regasi putin mai departe (in capitolul 4), detaliata in interiorul textului referitor Ia comunicarea rogeriana . Exercitiile care urmeaza au fost clasate in doua capitole. Primul (,Varietatea comportamentelor conversationale ") este consac rat unor exercitii multiple, care servesc reperarii unor comportamente ale caror efecte pot fi reliefate §i a caror formulare urmeaza a fi insu§ita de catre persoanele aflate in stagiul de formare . Acest capitol cuprinde o serie de caiete de lucru, de documente §i de texte teoretice destinate clarificarii activitatilor legate de ascultare, de interventie sau de ajutor. Cel de-al doilea capitol (,Dinamica unei situatii ") este centrat pe un antrenament efectuat in directia observarii unei situatii conversationale §i, prin intermediul_unor fragmente de dialog, a unei analize apofundate pe marginea schimburilor interpersonale. 2.

Un prim exemplu privind o serie de conversatii terapeutice, realizate de Rogers insu~i. vom putea gl!si in lucrarea publicatl! in Franta sub titlul La relation d'aide. et Ia psychotherapie, din care a doua parte contine nouli dialoguri intre autor ~i unul dintre studentii sl!i.

CAPITOLUL 2

VARIETATEA COMPORTAMENTELOR CONVERSA TIONALE Conversatia, care reune§te, intr-un dialog evolutiv, doua persoane de temperamente diferite §i cu roluri sau statute distincte, trebuie sa fie feritii de riscurile unor schimburi greoaie (in limba de lemn), de imprecizia sentimentelor exprimate, de manipularea subteranii, de comprimarea faptelor evocate, de o rupturii prematurii, de descurajare §i, in sfir§it, de o rutinii deprimanta. in acest sens, se pune problema de a face explicita, mai ales pentru persoanele responsabile din punct de vedere profesional, conduita adecvata conversatiilor (fie ca sint de consul tare, de evaluare, de sondaj, de control a! gestiunii, de cercetare sau de terapie), ca §i multiplele tipuri de riispunsuri sau interventii posibile pe parcursul schimburilor §i consecintele probabile (diferite, in functie de fiecare tip de interventie utilizat), in perspectiva continuarii comuniciirii. in miisura in care piistreazii in memorie intreaga serie a comportamentelor de dialog sau de riispuns §i dacii s-a putut exersa in practicarea lor, un locutor va putea dispone de posibilitatea efectuiirii unei alegeri gindite in fiecare etapii a unei conversatii, asigurindu-i astfel continuitatea §i progreso! spre o mai mare claritate: in ace! moment se poate produce o elucidare de tip cathartic, in avantajul ambilor interlocutori, calitatea dialogului putind fi salvatii. Exercitiile cuprinse in documentele acestui capitol au deci ca prim obiectiv con§tientizarea de ciitre indivizi a gamei extrem de extinse a comportamentelor posibile. Un al doilea obiectiv este familiarizarea, exersarea privind diversele tipuri de comportament, ca riispuns Ia un fragment din interventia unui interlocutor, in timpul unei conversatii. Cel de-al treilea obiectiv constii in stimularea fieciiruia in directia adoptiirii, cu o U§Urintii din ce in ce mai mare, a pluralitatii de comportamente posibile Ia un moment dat, ca replica Ia un fragment de conversatie. Din toate acestea pot rezulta o con§tientizare a ceea ce se petrece cu adevarat in interiorul unui schimb, ca §i o stiipinire mai subtila a modalitatilor de interventie, sub semnul respectului fata de interlocutor §i al claritatii in ceea ce prive§te propria persoana.

266

Mod de utilizare Exercitiile 1 propuse aiel utilizeaza fragmente de conversatie carora le pot corespunde nenumarate raspunsuri, traducind diferite tipuri de comportamente §i putind explicita, mai mult sau mai putin clar, unele atitudini profunde.

Obiective 1. Studierea, spre a putea fi utilizata cu mai multa suplete, a unei game de comportamente mai intinse decit cea care e de obicei reperabila intr-o situatie de dialog.

Primafazii A cincea fazii Dupa ce a distribuit documentele necesare, animatorulle cere participantilor sa parcurga cu atentie gama de comportamente prezentata, raportata Ia doua exemple, incercind sa evidentieze impreuna unele nuante (documentul 134). Ulterior, se poate initia o discutie privind tipologia aces tor multiple comportamente, care formeaza, simbolic, razele unui soare (documentul 135).

4. insu§irea obiectivelor particulare apartinind unor variante ale exercitiilor propuse.

A treia Jazii

E necesar sa se dispuna : de unele fragmente de conversatie (intre care se pot inscrie §i exemplele cuprinse in documentele care urmeaza) ; eventual, de magnetofoa:ne; daca e nevoie, de elementele situationale care pot fi obtinute prin intermediul tehnicii minicazurilor. Aceste exercitii se bazeaza pe o metoda de formare testa!a, inspirata de lucrlirile lui Elias Porter, Carl Rogers ~i Max Pages.

Participantii incearca sa elaboreze raspunsurile corespunzatoare a doua fragmente de conversatie, utilizind intreaga gama a comportamentelor (documentul 144).

A

Se poate folosi, de asemenea, un exemplu elaborat pe marginea unui text §i a unui context literar (documentul 138). Prin studierea fasciculului, participantii tree, apoi, Ia unele fragmente de conversatie, urmate de opt raspunsuri, continuind sa accelereze ritmul (documentul 139). Ei pot sa consulte, in egala masura, documentele 141 §i 142, mai complexe.

A patra fazii Participantii incearca, in sfir§it, sa elaboreze raspunsurile corespunzatoare unor fragmente de conversatie, conform unei

~asea

fazii

Ei vor incerca sa se perfectioneze, pentru a-§i putea situa tendintele implicate de multiple comportamente, in special de interogare §i de reformulare (documentul 144), dar §i pentru a putea prevedea efectele propriilor alegeri (documentul 145).

A douafazii

3. Dobindirea capacitatii de a clasifica varietatea comportamentelor utilizate de interlocutor.

Organizarea din punct de vedere material

serii de cinci tipuri de comportamente, indicate in prealabil (documentul 143).

Desfa~urare

Participantii sint invitati sa analizeze un fragment de conversatie, urmat de cinci raspunsuri, a§a cum exemplifica documentul 136, pentru a incerca sa repereze tipul de comportament Ia care se refera fiecare raspuns. Animatorul verifica §ida explicatiile necesare. Participantii continua exercitiul, cu alte exemple, urmate de cinci raspunsuri, accelerind putin cite putin ritmul de codificare, conform gamei prezentate in documentul 134.

2. Plasarea in fata unui interlocutor ~icon­ §tientizarea efectului produs de propriile comportamente (prin capacitatea lor de inducere a unor reactii proprii intervievatului, dar §i de revelare a atitudinilor reale pe care le avem fata de respectiva persoana).

I.

VARIETATEA COMPORTAMENTELOR CONVERSATIONALE

FORMAREA PENTRU CONYER SATIE

Valorizarea exercitiului

II

I

I I I

Formatorul analizeaza diferitele tipuri de raspunsuri, reluind ~i generalizind observatiile ce s-au putut face pe marginea lor, explicind semnificatia §i consecintele fiecarui comportament §i subliniind di exista riscul accentuarii dependentei sau a angoasei celui care so lie ita intrevederea fap de eel caruia i se solicita (a se vedea descrierea consecintelor pe care Ie pot avea diferitele comportamente conversationale in documentull46, care poate servi ca baza pentru o expunere sau pentru o Iectura). Vom nota ca e important ca formatorul, ffira sa privilegieze un comportament anume, sa aminteasca utilitatea, prea putin valorificata, a comportamentelor de reverberare sau de intelegere din cadrul conversatiei §i al oricarei forme de comunicare. Se vor putea arata bogatia comportamentelor de intelegere (prin studiul cuprins in documentul 147), ca §i aspectul umanist al unei relatii conversationale (prin documentul 148).

267

Variante I. Exercitiul poate incepe in mod diferit. in timpul primei faze, animatorul poate prezenta un fragment de conversatie, urmat de mai multe raspunsuri (cinci, de exemplu), cerindu-le participanti1or sa exprime ce simt in raport cu fiecare dintre ele. Observatiile acestora sint, apoi, reclasate pe o tabla, in a§a fel incit sa fie precizate avantajele ~i inconvenientele, indicatiile §i contraindicatiile in raport cu fiecare raspuns . Animatorul ii ajuta astfel pe participanti sa stabileasca, treptat, gama diferitelor tipuri categoriale ale raspunsurilor, s-o completeze prin exemple complementare, explicind consecintele §i semnificatia fiecarui comportament. in continuare, exercitiul se desffi~oara normaL

2. E posibil ca, dupa cea de-a treia faza, sa li se prezinte participantilor unul sau doua fragmente de conversatie, urmate de gama de raspunsuri posibile, pe care anima~ torul le poate furniza ffira o ordine precisa sau le poate regrupa pe tipuri categoriale. 3. La sfir§itul exercitiului, e posibila prezentarea unei inregistrari pe banda magnetica a unei conversatii complete, in care participantii vor trebui sa deceleze tipurile de comportamente utilizate de intervievator. 4. Se poate incepe prin invitarea participantilor sa recunoasca, confomi diferitelor raspunsuri elaborate fiecare intrevedere, tipurile de comportamente pe care, daca ei ar fi cei care ar trebui sa raspunda, le-ar putea observa imediat. in acest caz, instructiunea este urmatoarea : "Sa presupunem ca·aceasta persoana v-ar fi cunoscuta fntr-un grad suficient de mare pentru ca ea sa poata spune ceea ce spune (~i a~a cum o spune) ~i ca dumneavoastra sa-i puteJi raspunae. CitiJi raspunsurile propuse pentru conversaJia avuta in

Ia

268

V ARlETATEA COMPORTAMENTELOR CONVERSATIONALE,

FORMAREA PENTRU CONVERSATIE

vedere. Sublinia[i-l pe eel care se apropie eel mai mutt de ceea ce a[i fi dorit sii fi riispunde[i acestei persoane fn circumstan[ele stabilite, fiirii a vii gfndi dacii riis punsul e bun, ci liisfndu-vii fn voia spontaneitii[ii".

Aprofundari teoretice

Exercitiile nu pot fi abandonate astfel, rara a fi insotite de un comentariu teoretic. Va trebui ca formatorul sa extraga din documentele 149-154 unele elemente care sa Aceastii modalitate de a proceda permite permita relationarea achizitiilor practice cu participantilor sa ia cuno~tinta de compor- anumite referin(e, care sa le globalizeze. tamentul pe care au tendinta sa-l adopte de Pede o parte, in documentul 149, seriile obicei intr-o situatie conversationala. Ea de schimburi punctuale pot fi racordate Ia poate fi practicata ~i in grupuri mici. Toto- o dinamica a conversatiei in ansamblu. Pe data, ea poate avea un efect culpabilizant, de alta parte, in documentele 150 ~i 154, daca animatorul nu este prudent. comportamente1e categorizabile sau obser5. Exercitiul se poate inscrie intr-un vabile pot fi raportate Ia o d imensiune demers pedagogic global (vizind con~tien­ interioara, conform unor atitudini mai tizarea atitudinilor unui intervievator pe complexe, specifice diferitelor persoane. Documentele 151 -153 prezinta o serie de parcursul unei intrevederi), divizat in mai indicatii practice privind unele dispozitii multe etape ; de exemplu : exercitiu de analiza a comportamentelor ; ce trebuie adoptate in cadrul unei converdetectarea acestor comportamente ~i a satii, in scopul regularizarii schimburilor rezultatelor aferente in interiorul unei in raport cu teoretizarile relatiei. in fine, documentele 154 ~i 155 furniconversatii reale, realizata intre doua zeaza elemente teoretice referitoare Ia persoane; perceperea raporturilor interpersonale. faza de reducere : triadele. Doua exemple de comportamente

Frederic este un student de optsprezece ani . La cafenea, Bruno, un prieten de-al sau, fi vorbqte despre insuportabilele dureri de cap pe care le are de doua-trei saptamfni. Frederic fl fntreabii daca a consultat un medic, Ia care celalalt fi raspunde : .. Nu am jost la nici .un medic. Nu vreau sa mi se acorde nici o fngrijire ". Frederic poate dispunde adoptind unul dintre urmatoarele comportamente : Decizii sau soluJii - Ordin : ,Du-te imediat sa-l vezi pe doctorul cutare". - Amenintare : ,Daca nu-mi promiti ca vei vedea un medic, le voi spune parintilor tai". - Sfat: ,in locul tau, a~ incerca sa rna odihnesc".

Suport - Ajutor : ,Daca vrei, te insotesc Ia doctorul cutare, care imi este ruda". - Indicatie : , 0 cauza a durerilor de cap poate fi o tensiune foarte mare, ca urmare a unei digestii greoaie". - ldentificare: ,Te inteleg, ~i eu sint cam Ia fel ca tine". - Sustinere: ,Stii, toata lumea sufera de dureri de cap; voi displirea". Evaluare - pozitiva : ,De fapt, ai dreptate - nu serve~te Ia nimic sa te indopi cu medicamente, iar medicii nu fac mare lucru"; - dubitativa: ,Nu ~tiu dacli ai dreptate sau dacli te ~eli, neingrijindu-te";

--------------------------

- negativa: .. E~ti un fraier, nu se va intimpla nimic dacli in loc sate sclifose~ti te ingrije~ti ".

Ancheta - asupra problemei : .. U ode §i in ce fel te doare, exact? " ; - asupra persoanei: ,De ce nu vrei sa te ingrije§ti ? " ; - asupra altor persoane: ,E§ti indispus din cauza interventiei cuiva, prieten sau profesor, in viata ta?" ; - asupra relatiei: ,De ce imi vorbe~ti tocmai acum despre durerile tale de cap? ".

lnterpretare - explicativa: ,Cred ca ai o amintire neplacuta in legatura cu vreun medic" ; - directiva : ,Nu vrei sa te supui unei ingrijiri pentru eli vrei sa te autopedepse§ti pentru ceva"; - proiectiva: ,E§ti nelini§tit in legatura cu examenele §i ti-e teama de orice examinare medicala"; - cooperanta: ,Suferi, dar vrei sa rezi§ti in singuratate, din mindrie sau din nehotarire". Reverberare - subiectiva: ,Ceea ce imi spui rna intristeaza"; - in oglinda : ,Nu te simti bine in acest moment ... nu vrei sate supui unei ingrijiri §i, de aceea, vorbe~ti cu mine ... " ; - in ecou: , Te simti rau ... ". Diversiune - informativa: .. Stii, antinevralgicul este bun pentru durerile de cap" ; - evaziva : ,E problema ta ... " ; - de respingere: ,Oh! Lasa-ma in pace, descurca-te singur". UN PROFESOR: .. Am o perioada foarte dificila: Ia ore se produc frecvent incidente; nu reuiesc sa-i determin pe elevi sa lucreze suficient~

Decizie sau solu{ie - Ordin: ,Faceti-mi un raport detaliat".

269

- Amenintare: ,Daca nu veti obtine rezultate, e posibil sa va coste". - Sfat: ..in locul dumneavoastra , a~ chema doi sau trei lideri de grupa §i a~ avea o discutie sincera cu ei".

Suport - Ajutor: ,Daca doriti. am putea organiza impreuna o intilnire cu citiva dintre elevii dumneavoastra ". - lndicatie : ,Stiu eli unii dintre colegii dumneavoastra au avut, de asemenea, mari dificul tati cu ace~ti elevi, in aceasta perioada". - ldentificare : ,Eu insumi am avut probleme cu citiva elevi ". - Sustinere: ,Nu va fuceti griji, se va rezolva". Evaluare - pozitiva : ,Modul in care va asumati responsabilitatile de profesor nu poate decit sa va onoreze". - dubitativa: ,Nu exagerati, poate, situatia, din exces de con§tiinlii profesionala? ". - negativa: ,Daca veti fi deprimat nu veti rezolva nimic ". Ancheta - asupra problemei : ,Elevii dumneavoastra sint ineqi sau opozanti in raport cu disciplina pe care le-o impuneti? " ; - asupra persoanei: ,Sinteti. poate, mai abosit in aceasta perioada? " ; - asupra altor persoane: ,Cum se comporta ceilalti profesori in relatia cu dumneavoastra?"; - asupra relatiei : ,De ce simtiti nevoia sa va confesati in acest moment? ". lnterpretare - explicativa: ,Pe vremea dumneavoas!_ra, ati fost un bun elev ; de aceea suportati mai greu clasele agitate" ; - directiva : ,Elevii dunmeavoastrli-lucreaza insuficient ~i vi se opun pentru eli va simtiti inferior responsabilitatilor care va rev in" ; - proiectiva : ,Sinteti nelini~tit, de fapt, gindindu-va Ia criticile care v-ar putea fi ad res ate" ;

270

V ARlETATEA COMPORTAMENTELOR CONVERSATIONAL,E

FORMAREA PENTRU CONVERSATIE

- ----- -- - - - ----- - -- - -- ---- cooperanta: ,Deoarece sinteti incordat incerclnd sa vii determinati elevii sa lucreze mai bine, vi se intimpla sa fiti mai des in opozitie fa¢ de ei in aceasta perioada~ .

Reverberare, fn{elegere - in oglinda: ,Aveti o perioada extrem de grea, tot felul de dificultati de relatie ~i de activitate apar Ia orele dumneavoastra~; - subiectivii.: ,Ma surprinde tulburarea dumneavoastra~ ; - in ecou : .. Va simtiti in djficultate, in aceasta perioada, Ia ore ... ". Diversiune - informativa: ,Vom intra in vacanta peste trei saptamini" ; - evaziva: ,Oricum, nu riscati nimic ... "; - de respingere: ,Pareti prea des nesatisfii.cut ~i iritat".

VERSE DE SITUARE A UNOR COMPORTAMENTE Deeizie : a ordona, a ameninta, a impiedica, a forta sa, a impinge Ia, a conduce ... Sfat: a sfatui, a sugera, a ghida, a avertiza, a recomanda ... Ajutor: a-~i propune sa, a propune, a promite, a se angaja sa, a imprumuta, a da .. . Sus{inere : a lini~ti, a consola, a calma, a tine com de, a relativiza, a minimaliza ... Judeeata : a judeca, a masura, a evalua, a lauda , a condamna, a compara ... Anehetare : a se intreba, a chestiona, a intreba, a consulta ... Interpretare: a afirma, a explica, a defini, a clasa, a atribui, a deduce, a ilustra, a conchide ...

inJelegere : a reformula, a reverbera ... Rejuz : a respinge, a nega, a abandona, a refuza ...

271

·1fi

,Soarele comportamentelor"

~~~ Diversele comportamente de

raspuns pot fi repertoriate in funqie de calitatea lor (mai mult

~~~au mai putin marcatii. de obiectivitate sau de subiectivitate~ ~ide modalitat_e~ lor practica (de

~

mterventie sau de acompamament),

ill~ a-:;

a~a

cum se sugereaza m figura de ma1

JOS.

INTERVENTIE

+

~~

m l ~

D~NE

~..

t.~

m 0 8 I E

c T I

v

u L u I

iNSOTIRE

Fragmente de conversatie, urmate de cinci dispunsuri Notele rezervate animatorului, in care se precizeaza diversele comportamente de raspuns, pot fi consul tate in documentul 137.

Un bQrbat de treizeci de ani ,Sint suparat pe fratele meu. Nu a vrut sa-mi imprumute bani pentru a-mi continua studiile. E un egoist ~i sint foane furios cind rna gindesc la el. Stiu ca aceasta nu le va conveni parinfilor no~tri, dar intenfionez sa rup relafiile ~i eu ei; vor vedea ei atunei ... M-am saturat, insa ezit sa fae vreun pas, pentru eli mil gindese totu~i eli ei sint in virsta ... ·• Raspunsuri 1. ~titi, in familie apar frecvent dificultii.ti. Nu le dati prea multil. atentie, mai bine sa cautil.m

impreuna pe cineva care v-ar putea ajuta sa rezolvap problema. 2. Ce gen de studii doreati sa urmati? 3. Ati regreta imediat daca ati rope relatiile cu familia. intelegeti ca trebuie sa fiti rezonabil! 4. Pentru ca fratele dumneavoastra nu vrea sa vii imprumute bani, intentionati sa rupeti legaturile cu parintii, gindindu-va eli acest lucru ar exercita o anumitii. presiune asupra · lui.

5. V-ati supil.rat pe fratele dumneavoastra, care nu a vrut sa vli imprumute bani, iar acum ezitati sa rupeti legliturile cu parintii, care sint in virstil..

272

FORMAREA PENTRU CONVERSATIE

Un student de douazeci ~i doi de ani ,Nu mai ~tiu unde mi-e caput. Nu primesc bursa, studiile rna obosesc $i nu mai vreau sa rna fntreJin din banii parinJi/or mei . .. A$ vrea sa lucrez undeva, dar ceea ce mi se propune nu e de foe interesant." Raspunsuri I . Sinteti mult prea orgolios. Ramineti, in continuare, cu parintii dumneavoastra ~i terminati-va studiile sau gasiti-va o ocupatie, tara a mai face atita caz. 2. Va pot ajuta sa gasiti ceva de lucru, care sa va permita cominuarea studiilor. 3. Doriti sa va eliberati de tutela familiei pentru ca nu reu~iti sa va urmati normal studiile. 4. Ce studii faceti? 5. Sinteti indecis : in momentul de fata nu ~titi daca trebuie sa va intrerupeti studiile, care va apasa, eliberindu-va astfel de tutela familiei, sau daca sa va asumati o ocupatie care vi se pare lipsita de interes. 0 tfnara de nouasprezece ani , Va spun, fmi detest tarat. it detest! it detest! it detest! Fara nici un motiv. Tatal meu este pastor. Este un om drept $i bun. Nu a ridicat niciodata mfna asupra mea $i. cu toate acestea, am un puternic sentiment de ura faJa de el, sentiment care fmi creeaza teribile remu$Cari, de$i nu am, repel, nici un motiv sa-l detest. Stiu ca e foarte rau sa-Ji ura~ti tatal, mai ales cfnd nu existii nici un motiv, $i asta rna nelini~te$te profund." Raspunsuri 1. inteleg, bineinteles, sa va faceti repro~uri, mai ales daca nu vedeti nimic care sa poata justifica sentimentele pe care le incercati in legatura cu tatal dumneavoastra. Pe de alta parte insa, veti descoperi ca dincolo de aceasta ura se ascunde o oarecare iubire fatl! de el. Si tocmai aceasta iubire joaca un anumit rol in ceea ce prive§te sentimentul dumneavoftstra de culpabilitate. 2. Am impresia ca toti trecem printr-o anumita perioada in care ii detestam pe unul sau altul dintre parinti .. E un fenomen extrem de raspindit. Aparent insa, majoritatea oamenilor

reu~esc

sa gascasca un mijloc de a depa~i aceasta perioada. 3. lata, cu siguranta. o problema care trebuie rezolvatii. Bunele relatii dintre parinti ~i copii constituie un lucru atit de pretios, nu numai Ia virsta pe care o aveti, dar ~i pentru viitor, in cit e imponant sa aveti grija. 4. Faptul ca incercati astfel de sentimente fata de tatal dumneavoastra, tara nici un motiv, va tulbura. 5. Important este sa descoperim cauza acestui sentiment. Vorbiti-mi despre tatal dumneavoastra. Spuneti-mi tot ceea ce va vine in mime in legatura cu el. De exemplu, spuneati ca nu a ridicat niciodata mina asupra dumneavoastra. E posibil sa va fi impiedicat sa faceti anumite lucruri pe care voiati sa le faceti? Nu va amintiti nimic de genu! acesta? Un nou angajar, fn vfrsta de douazeci de ani ,La naiba cu to{i' Totu~i. rna straduiesc eft pot, viid ~i ei foarte bine asta. Dar nu, mereu sfnt gata sa critice, sa-~i ia aere de superioritate, sa-mi vorbeasca despre experienfa lor.. . Nu mai departe, ieri : am avut o idee fn ceea ce prive~te organizarea activitaJii. Si e clar ca, fn ceea ce-i prive~te, ei nu au prea des idei. Mi-au spas sa tac, de parcii nu aveam nimic de spus, trebuind doar sa asculz. Astfel de situaJii rna descurajeaza, sfir~esc prin a rna considera eu fnsumi un imbecil ~i mii fntreb daca voi ajunge vreodatii ..." Raspunsuri I. Bine, sa incercam sa vedem cum stam. Nu e atit de grav, i se poate intimpla oricui. 2. Imediat ce sinteti criticat, aveti tendinta de a deveni agresiv, de a va simti descurajat, pierzindu-va increderea §i punindu-le pica celor care v-au actus in aceasta stare. 3. Va strliduiti sa faceti cum e mai bine, sinteti interesat de munca dumneavoastra, dar o sugestie pe care ati tacut-o a fost refuzata, ~i imediat ati inceput sa aveti indoieli. 4. Stimabile, daca te vei !lisa demoralizat de astfel de timpenii, nu vei ajunge, intr-adevar, Ia nimic. E~ti barbat sau copil ? ! 5. Sa vedem despre ce e vorba . Este prima data cind ni~te neplaceri va provoaca o astfel de reaqie?

VARlETATEA COMPORTAMENTELOR CONVERSATION ALE

273

- --- -- -- - --------- - --- - -- -

Un biirbat de douiizeci

~i

doi de ani

..Stiu ca a~ putea reu$i cu acest proiect de renovare. Tot ce imi trebuie e sa am o oarecare vedere de ansamblu, pu[in fler $i curajul de a incerca. Or, cred cii pe toate acestea le am deja. in plus, daca a~ putea avea miicar un mic ajutor financiar ... nu a$ ezita sii rna lansez." Riispunsuri I. Daca doriti, va pot da numele unui consilier financiar, care va analiza cu placere, impreuna cu dumneavoastra, situatia conturilor ~i va putea, tara indoiala, sa va dea sfaturi utile privind mijloacele de a gasi o sursa de finantare . 2. Aveti dreptate : trebuie sa fii sigur de tine daca vrei sa realizezi ceva. A incepe cu ezitare poate insemna, intr-adevar, o ratare sigura. Sinteti pe un drum bun §i va doresc sa reu~iti. 3. Daca ati avea fondurile necesare inceputului, ati fi sigur eli le-ati folosi in mod avantajos. 4. Sinteti sigur eli veti putea reu~i, pentru eli va dati efectiv seama de ceea ce e necesar pentru ca afacerea sa mearga. Cind vedem lucrurile clar, siguranta vine de Ia sine. 5. Ati analizat deja riscurile Ia care va expuneti? Un barbat de treizeci de ani, repatriat ,La ce bun sii lupJi ? Nimeni nu se ocupa de noi. Toate locurile bune au fost luate. Si-au biitut toJi joe de noi, iar acum ne lasii de izbeli~te. ii blestem pe toJi, pentru cii sfnt duplicitari. far sofia mea ... (tacere)" Raspunsuri I. Nu se tine in nici un fel com de dumneavoastra, ~i acest lucru va revolta, pentru eli va ginditi eli aveti ni~te drepturi, mai mult decit oricine altcineva, ~i eli ati merita o oarecare consideratie. 2. Nu sinteti singurul indreptatit sa fie furios, §i exista deseori motive. Cu timpul insa veti uita ~i va veti repune in mi~care . 3. incepuseti sa vorbiti despre sotia dumneavoastra? ... 4. Va inteleg sentimentele, insa revolta va impiedica sa mergeti inainte. Trebuie sa dovediti

eli sinteti barbat. Trebuie sa vii depa~iti ranchiuna, daca vreti sa ajungeti Ia ceva. 5. Considerati eli ati fost exploatat, ~i aceasta va infurie. 0 femeie de treizeci $i doi de ani ,Nimeni altcineva nu 1-ar suporta. Tot timpul se plinge, nimic nu e pe gustul sau. Eu sim buna doar pentru repro$uri, iar distraqiile sfnt impiirJite cu altcineva. Am avut prea malta riibdare, existii ni~te limite. in unele zile, a~ renunfa Ia toate, e prea nedrept, Ia urma urmelor. Sint inca tfniira, nu se mai poate. Mii vedeJi riimfnind singurii, pentru a-mi cre~"le copiii ? Si dupii aceea, care ar ji soarta mea ? " Raspunsuri I. Care e profesia sotului dumneavoastra? 2. Sinteti sigura eli nu aveti nici o responsabilitate in legatura cu atitudinea sotului dumneavoastra? Pentru ca, in mod sigur, n-a fost a~a intotdeauna ... 3. in unele zile, va simtiti excedata, dar, in timp, va ginditi Ia dificultatile pe care le-ar presupune o schimbare. acela~i

4. Fiti serioasa, destule femei sint in situatia dumneavoastra. Barbatii nu sint intotdeauna u~or de inteles. 5. Nu mai acceptati rolul pe care vi-I rezerva sotul dumneavoastra, dar nu puteti concepe viata tara el. Un biirbat de rreizeci $l cinci de ani ,Ma gindesc eli, daca ~ accepta acest post, fiind clar eli mi s-ar oferi ocazia sa-mi dovedesc valoarea in cadrul institutiei §i ca a§ avea o §ansa de avansare ... , da, cred ca ar ti mijlocul eel mai sigur. Nu e chiar ceea ce a§ fi dorit... Dar, de fapt, nu mai tin sa am o munca spectaculoasa. Nimic altceva decit un post bun, stabil, cu perspective. Da, voi accepta acest post §i imi voi discuta proiectele cu patronul, cu multa franchete. Dupa aceea, sotia mea §i cu mine, simtindu-ne mai stabili, vom putea cumplira o casa, gindindu-ne foane serios Ia o instalare definitiva in acest ora~. Copiii, de asemenea, au nevoie de un loc al lor. Nu au avut pina in prezent, dar, incepind de acum, vom fi cu totii foaite stab iii."

------- -------------------

274

FORMA REA PENTRU CON VERSATIE

Raspunsuri 1. E minunat. Uneori, drumul eel mai lunge eel mai rapid. Consider ca, in prezent, sinteti foarte bine ancorat. Modul dumneavoastra actual de a vedea lucrurile e, cu sigurantiJ., dintre cele mai constructive. 2. Daca aveti cumva dificultati in a va prezenta problema patronului ori dadi. doriti sa fiti ajutat in legatura cu o eventuala avansare, amintiti-va neaparat ca sint aici pentru a va fi de folos. 3. V-ati informat in legatura cu reglementarile privind avansarea in cadrul societatii, spre a ~ti dadi. drumul pe care vreti sa-l urmati este eel mai susceptibil de a va putea conduce spre ceea ce v-ati propus? 4. Desigur, o munca spectaculoasa este atractiva, insa nu e chiar ceca ce v-ar putea aduce maximumul in materie de securitate sau de lini~te familiala . 5. Acest post nu e, probabil, atit de stralucit, pe cit ati fi vrut , insa o anumita stabilitate este ceea ce v-ar avantaja eel mai mult pe dumneavoastra, pe sotia, ca ~i pe copiii dumneavoastra.

5. Doriti sa reu~iti. Sinteti pregatit sa acceptati toate dificultatile pentru a ajunge unde doriti, inclusiv pe cele provocate de colegi. Atitudinea dumneavoastra pare sa-i determine pe cei din anturaj sa nu aiba incredere in dumneavoastra ~i sa va puna bete in roate, pentru a vli impiedica sa reu~iti.

Un biirbat de treizeci $i $ase de ani ,M-am hotarft sa fncerc sa realizez ceva. Munca nu mii sperie. Nu mi-e teamii ca voi primi lovituri, numai sa $liu fncotro merg. in acela$i timp, am impresia cii $i colegii mei f$i dau seama de asta $i ca nu $liu ce sa mai inventeze pentru a-mi crea dificulta[i. Doresc insa sa devin cineva $i voi reu$i, pfnii Ia urmii, sa tree de cei care fmi pun befe fn roate."

2. Atentie! inainte de a va !ansa intr-o activitate extracasnica, trebuie sa fiti foarte sigura di. familia nu va avea de suferit. Nu trebuie sa va ginditi numai Ia dumneavoastra. 3. Ei bine, situatia nu e chiar disperata : trebuie sa gasiti pe cineva care sa stea cu copilul.

Riispunsuri 1. V-ar interesa sa sustineti citeva teste, pentru a vedea in ce direqii ati putea reu~i cu siguran\li? Aceasta ar putea constitui un mare sprijin, ajutindu-va sa vli cunoa~teti punctele forte ~i pe cele slabe. 2. Cum va explicati aceasta importanta hotarire de a realiza ceva? ·3. in concluzie, sinteti pregatit sa dlirimati lumea pentru a vli atinge scopurile. Nu credeti eli acest lucru risca sa vli facli mai mult rliu decit bine? 4. Considerati eli trebuie sa fiti in frurite, oricare ar fi eforturile ~i mijloacele necesare pentru a ajunge acolo.

0 femeie de treizeci $i $apte de ani ,lntr-adeviir, nu ma pot hotari: sa accept aceasta munca, care pare interesanta ii care nu e pros! platita, dar, in aces! caz, va trebui sa gasesc pe cineva care sa stea cu copiii, ori sa continuu, ca $i pfna a cum, sa fac croitorie acasii, dar riscind sa fnnebunesc tot cosind de dimineafa pfna seara, singura, cu o casii de care trebuie sa mii ocup $i cu un so[ care bombiine cfnd ma giisqte, seara, nervoasa. inrr-adevar, nu $liu ce sa fac ... " Raspunsuri 1. imi puteti spune mai multe despre activitatea care vi se propune ~i despre opinia sotului dumneavoastra in legatura cu aceasta? E important sa cunoa§tem toate elementele problemei.

4. incurcatura in care va aflati se explica in doua feluri : pe de o parte, nu mai puteti continua sa faceti croitorie acasa, unde vli simtiti prea singura, iar, pe de alta parte, va nelini§tesc eventualele consecinte ale unei activitati extracasnice, ale distan\lirii de climin, pe care aceasta o va irnplica.

5. Ori continuati sa lucrati acasli, insa aceasta va pune nervii Ia incercare §i va indeparteaza de sotul dumneavoastra, ori acceptati aceasta activitate in afara climinului, dar rlimine de rezolvat problema supravegherii copilului. 0 femeie de patruzeci de ani ,Nu mai ies din asta. $i, dincolo de toate, este absolut imposibil sa poti Iuera cu un asemenea personal. Trebuie sa fac totul singura, sa rejac ce au jacut anga)atii. in acest fel,

YARlETATEA COMPORTAMENTELOR CONYERSA TIONALE

275

----- - ----- - -- -- -- - - -----sintem mereu in dezordine, iar ei nu in[eleg nimic, sfnt incapabili de cea mai mica ini[iativii. Deseori, decft sa fncerc sa le explic timp de doua ore o opera[ie, prefer sa o fac eu fnsiimi: merge mai repede $i, eel pufin, e ceva binefiicut. $i se mai piing ciijac o munca farii sens, dare tocmai vina lor, ei sint incapabili sa faca altceva." Raspunsuri 1. Ma intreb daca angajatii sint, intr-adevar, atit de incapabili pe cit credeti dumneavoastra ... Nu aveti cumva tendinta de a-i subestima? 2. Stiu ca nu e U§Or sa lucrezi cu oamenii, trebuie sa-ti asumi foarte multe responsabilitati. 3. Nu aveti incredere in oameni, nu gasiti timpul necesar sa ii formati ~i sfir§iti prin a fuce dumneavoastra ceea ce ar trebui sa faca ceilalti . 4. Considerati eli personalul nu e foarte competent §i ca sinteti obligata sa faceti totul dumneavoastra. 5. Ia sa vedem, citi angajati aveti sub ordinele dumneavoastrli ? Un bdrbat de patruzeci $i $ase de ani ,lata : e nou fn institufie $i e genu/ care se crede mare pentru cii are diplome. Se crede foarte dqtept, dar, Dumnezeule! nu $lie cu cine are de-a face. ii voi arata ca sint capabil sa ma descurc mai bine decil el." Raspunsuri 1. Considerati eli sinteti §i eli trebuie sa ramineti primul. Nu puteti accepta sa fiti depli§it. 2. E foarte bine sa incerci sa fii eel mai bun, dar credeti eli e cea mai buna metoda sa adoptati, chiar de Ia inceput, aceasta atitudine in ceea ee-l prive~te? 3. Haideti sa intrlim putin in detalii. Care e funcpa acestei persoane in institutie, in raport cu a dumneavoastrli? 4. Va trebui sa actionati cu mai multa metoda ~i refleqie. Va fi necesara putina abilitate. 5. Acest nou venit, care va ia de sus, va induce dorinta de a-1 depa~i ...

Un $ej de serviciu ~i un nou angajat (de douiizeci ~i unu de ani) ,Ei bine, Marin, cum te descurci cu colegii de birou ? - E catastrofal! $i totu~i. m-am striiduit cit am putut, insa, cind dl Liard $i adjunctul dumneavoastra s-au infuriat pentru cii ma fn,elasem fn legiiturii cu o jactura mai complicata, acest episod m-a ICisat ... Ma striiduiesc, fntr -adevar, cit pot... , fnsa , cind ei fmi spun ca nu e fnca destul, mil gfndesc ca voi sjfr$i prin aft convins ca nu sfnt bun de nimic." Raspunsuri 1. Ia sa vedem, Marin, sa incercam sa arlincam o privire asupra situatiei. Toata. aceasta poveste este atit de grava pe cit crezi ? 2. Altfel spus, atunci cind ti se face un repro~ . ai tendinta sa intrevezi un e~ec definitiv? 3. Te-ai straduit cit ai putut, dar s-a prod us o eroare §i in acel moment ti-ai spus ca nu e~ti bun de nimic. 4. Spune-mi, Marin, numai din cauza acestui incident de Ia birou ai inceput sa te indoie§ti de tine? 5. Ce era cu acea factura dificila? Un profesor ii un student ,- Pentru ce problema voiai sa mii intilne$ti ? - Ei bine, a$ vrea sa vii consult fn legaturii cu alegerea materiei opfionale pentru viitorul meu examen. Am vorbit deja despre asta cu mai multe persoane, dar fiecare imi spune altceva, ceea ce mil pune in ~i mai mare dificultate, nereu~ind sa mii hotariisc ce sa aleg. A~adar, am decis sa va caut, gindindu-ma ca sinteJi eel mai in mdsura sa mil scoatefi din incurcatura." Riispunsurile projesorului 1. Daca va inteleg bine, considerati eli e vorba despre ceva in legaturli cu care nu puteti decide singur ~i va intereseazli plirerea mea. 2. Printre cele patiu materii optionale, exista, poate, una sau doua care sa intruneasca preferintele dumneavoastra?

------------------------ - -

276

FORMAREA PENTRU CONVERSATIE

V ARlETATEA COMPORTAMENTELOR CONVERSATIONALE,

277

-- -- ------- --- - - --- - - - ---3. Sa vedem . .. Daca v-ati fi pus mai intii serios problema in legatura cu ceea ce puteti ~i doriti sa faceti, inainte de a-i consulta pe altii, ati fi vazut mai clar lucrurile . 4. Dificultatile dumneavoastra sint legate, fl\ra indoiala, mai mult de o !ipsa de incredere in

dumneavoastra in~iva, declt de aceasta problema particulara, privind materiile optionale . 5. Yom reflecta impreuna; uneori, o conciliere a propriilor dorinte ~i aptitudini e dificila.

Note rezervate animatorului :~ :;

'M." Comportamentele vizeaza respectiv :

.....

~;

Un biirbat de rreizeci de ,ani :Z < 1. comportament indiclnd suportul (ajutor ~i 'llli sustinere) ; 2. comportament favorizind ancheta asupra ::) problemei ; . ():: 3 . comportamem favorizind evaluarea nega:O :. tiva; ·:~ . 4. comportament favorizind interpretarea directiva; 5. comportamem de reverberare.

·:E.;

Un student de douiizeci $i doi de ani 1. comportament structurind evaluarea negativa, in pofida aparentelor datorate unor ordine comradictorii ; 2. comportament sugerind suportul (ajutor deschis); 3. comportament structurind interpretarea negativa; 4. comportament structurind ancheta asupra persoanei; 5 . comportament favorizind reverberarea in oglinda. 0 tiniira de nouasprezece ani 1. comportament de interpretare ; 2. comportament de suport; 3. comportament de evaluare; 4. comportament de in~elegere; 5. comportament de ancheta. Un nou angajat, in virsta de douazeci de ani l. comportament de suport (minimalizare a problemei) ; 2. comportament de interpretare ;

3. comportament de intelegere ;

4 . comportament de evaluare negativa; 5. comportament de ancheta asupra persoanei .

Un biirbat de douazeci

~i

doi de ani

2. comportarnent de ancheta asupra persoanei;

2 . comportament de evaluare;

3. comportament de evaluare negativa; 4. comportament de interpretare ;

3. comportament de ancheta asupra altar persoane;

5. comportament de intelegere.

4. comportament de consiliere;

0 femeie de treizeci Ji Japte de ani I . comportarnent de ancheta asupra problemei ; 2. comportament de evaluare negativa; 3 . comportament de suport (ajutor); 4. comportament de interpretare; 5. comportament de intelegere.

5. comportament de intelegere.

Un $ej de serviciu $i un nou angajat (de douazeci $i unu de ani). 1. comportament de suport ; 2. comportament de evaiuare; 3. comportament de intelegere ; 4. comportarnent de interpretare; 5. comportarnent de ancheta.

4 . comportament de interpretare ; 5. comportarnent de ancheta asupra problemei .

0 femeie de patruzeci de ani I . comportament de evaluare ; 2 . comportament de suport; 3. comportament de interpretare ; 4. comportament de intelegere; 5. comportarnent de ancheta asupra problemei .

Un bilrbat de treizeci de ani, repatriat

Un barbat de patruzeci $i $ase de ani

4. comportament de interpretare;

1. comportament de imerpretare ;

I. comportament de interpretare ;

5. comportament de suport (de ajutor) .

1. comportament de suport (ajutor) ; 2. comportament de evaluare pozitiva ; 3. comportament de intelegere;

Un profesor $i un student 1. comportament de intelegere ; 2. comportament de ancheta (asupra problemei); 3. comportarnent de evaluare;

2. comportarnent de de suport (minimalizare); 3. comportament de ancheta asupra altor persoane; 4. comportament de evaluare; 5. comportament de intelegere.

0 femeie de treizeci Ji doi de ani I. comportamern de ancheta asupra altor persoane; 2. comportament de evaluare negativa; 3. comportament de intelegere ; 4. comportament de suport (banalizare a problemei); 5. comportament de interpretare.

Un intermezzo referitor Ia posibilele atitudini fata de ceHilalt Acest exemplu, propus de un organism de formare, poate furniza unele idei privind extragerea din anumite romane a unor situatii ce reclama o anumita atitudine.

5. comportament de intelegere.

,,leri, cum stateam noi in faJa baracii, dupa ce a baut un pahar de vin, s-a fntors spre mine, alarmat : «Ce mai e # cu lichidul asta rO$U, $efule ? Spune-mi, daca poJi ! Dint r-un vechi butuc ies ni$le ramuri, $Iii, acele soiuri acre, de ornament, care atfrna, iar timpul trece, ciorchinii se coc Ia soare, sfnt strivi[i ; se pune zeama· fn butoaie, unde fermenteaza singura, pentru a ne aminti de ea Ia sarbiltoarea Sfintului Gheorghe, cfnd, ce sa vezi ? A devenit vin ! Ce sa fie oare aceasta minune ? Bei din zeama asta ra$ie # simJi cum fJi cre$te sufletul, nu-l mai fncape biltrfnul tau trup, se ia cu Dumnezeu Ia harJa. Spune-mi, ce sa fie asta ?»" 1

Un bilrbat de treizeci $i $ase de ani I. comportament de suport (ajutor) ;

I.

Un bilrbat de treizeci $i cinci de ani 1. comportament de evaluare pozitiva ; 2. comportament de suport (ajutor); 3. comportarnent de ancheta asupra problemei ; 4. comportament de interpretare;

-- ---------- - -------------

Extras din Alexis Zorba de Kazantzakis .

Citeva riispunsuri posibile

:tii cC")·

I. ,,Asta e semn ca trebuie sii mergi sii te :~ ·fi·xx·•·" ..,CU l Cl, uru tnttrztere. ·:z~ Dupa opinia lui Porter, atunci cind se produce ~Ill} o asumare a roiului interlocutorului, pentru a . i: evoca, a-1 consulta, a-i sugera sau a-i ordona . · · acestuia ce sa faca, este vorba de o atitudine de decizie.

In

2. "Zorba, ce spui tu despre vin e fantastic, n-am auzit pe nimeni vreodata sa vorbeasca atft de frumos despre asta." Se emite aici o judecata de valoare, se face referire Ia partea buna (~i Ia cea rea) a spuselor celuilalt, a felului lui de a gindi, de a privi lucrurile. Aceasta e o atitudine de evaluare.

3."Seara, $i eu fmi pun astfel de fntrebari. E normal." Atitudinea de sustinere tinde sa reduca intensitatea sentimentului incercat de catre celalalt, sa-l tempereze. Putem s-o numim ~i atitudine de ajutorare.

~

278

FORMAREA PENTRU CONYERSATIE

Y ARlETATEA COMPORTAMENTELOR CON VERSA TIONALE'

- ------ ---------- --- -- -- --~

Vorbe~te-mi despre vinuri/e Cretei, Zorba. Cum sint ? Cum se numesc ? " Aceasta atitudine de ancheta conduce spre adunarea unor informatii suplimentare. .. . . 5. ,,/[1 pui intrebari pnvm~ mistere/e legate de tra~sform~rea arbore~U/ mfruct, a strugurelu1 m vm ~~ a vmulu1 m Vlgoare pentru eel care it be a." Se face aici un efort de intelegere, prin transpunerea in locul celuilalt ~i reforrnularea a ceea ce acesta tocmai a spus, pentru o mai buna con~tientizare a situa{iei.

4. ,

_., ~'~":'·

rezervate animatorului, precizind diversele comportamente de raspuns, pot fi consultate in cadrul documentului 140.

:.jj.:. Z ' 0 femeie de douazeci $i $apte de ani Ill J

nelini~te~te tot ce e in esen{a lucrunlor, ca ~~ puterea pe care acestea o pot avea ~supra ta." In acest caz, se merge pina Ia interpretarea dincolo de nivelul imediat, de suprafata, al intelegerii, analizindu-se ratiunile adinci care il determina pe interlocutor sa vorbeasca sau sa aqioneze astfel.

6. ,Te

dar nu am filcut absolw nimic pentru el. .. ~i pentru nimeni altcineva . .. asta e adevarul." Raspunsuri 1. Y-ati interesat, nu existi! posibilitatea de a obtine o pensie de batrinete ? Poate am putea fuce ceva in acest sens, pentru a nu mai fi obligat sa fiti intretinut de fiul dumneavoastra sau sa acceptati vreun ajutor din partea lui.

in funqie de modul in care am reu~it sau nu sa arlitam direqia de urmat, in funqie de atitudinea care a fost adoptata , (spuneti) ce sentimente va incerca celalalt ~i cum va continua discutia?

2. Yeti accepta oferta fiului dumneavoastra sau veti avea de-a face cu mine .. 3. Cum mergea casnicia dumneavoastra? Y-ati dorit un copil? 4. Comportamentul din trecut va face nedemn de ajutorul pe care fiul dumneavoastra vrea sa vi-I acorde acum. Asta vreti sa spuneti? 5. Da, ar trebui sa parase~ti tara . Dupa cum prevezi relatiile cu fiul tau, nu va merge altfel. 6. Y-ati gindit bine Ia ce ar reprezenta acest lucru pentru fiul dumneavoastrli, daca nu il lasati sa fa eli ceea ce v -a prop us ?

Fragmente de conversatie, urmate de opt raspunsuri

iJ:~ Notele

,Nu

·

~t1u,

• d x mtr-a evur, ce sux 1~ac. Oh .1 Ch'wr

!). nu-mi dau seama daca ar fi bine sa refncep

;~ sii predau. Dar asta ma calca atft de tare pe ie)~ nervi ... Abia suport munca asta, am fnsii 0

"a'- oarecare stabilitate $i ni$te condi[ii deloc de !.ll neglijat. Sau, poate, sa las totul balti1

$i sa

fac ceva care ma intereseaza fntr-adeviir... (o pauza lungli). Dar e posibil sii se sfir$easca prost, cu un salariu foarte mic .. . $i nici nu ~tiu dacii a$ putea s-o fac sau nu." Raspunsuri 1. imi puteti spune mai multe despre problema care va intereseaza in prezent? E important sa putem reflecta Ia ea. 2. inainte de a va !ansa in altceva, ar fi bine sa fiti foarte sigura ca e ceva avantajos ~i ca veti putea beneficia eel putin de securitatea ~i de satisfaqia morala pe care vi le da invatlimintul. 3. Daca ati abandona invatamintul, nu v-ati mai bucura de increderea mea. M-ati dezamagi. 4. Ei bine, ia sa vedem! Ya putem ajuta, flira indoiala, in legatura cu aceasti! decizie. Ya putem da, probabil, unele teste, care va vor perrnite sa judecati in ceea ce prive~te ~ansele in noul domeniu care va intereseaza. De asemenea, am putea examina citeva dintre aspectele care va nemultumesc actual mente. ·

5. in locul dumneavoastra, nu a~ ezita, ~face ceea ce rna intereseaza, chiar pemru un venit mai mic. 6. lndecizia dumneavoastra e de inteles ~i e cauzata de .opozitia pe . . dintre incertitudinea . . c~re. o avet~ pnvmd noua activJtatc Ia ca~e va gmdJtJ ~~ _sennmente~e de_ n~multumJre m ra~ort cu ~ctlvJtatea de mvatammt, Ia_~~re se adau~li ezJtarea de a abandona conditnle de secuntate prezente. 7. Pentru moment, vli cer sa nu vli mai ginditi Ia dificultati . Miine va veti reintoarce Ia catedra ~i vom vorbi peste citeva zile in legaturli cu noile dumneavoastra preocupari. 8. E, intr-adevar, o hotarire greu de luat, nu-i E de ales intre asumarea riscului de a debuta intr-un nou domeniu ~i mentinerea in climatul de securitate al activitatii plicticoase din invatamint. a~a?

I I

II .

Ii

7. inteleg ce vrep sa spuneti. Considerati eli nu sinteti demn de ajutorul pe care vrea sa vi-I dea, deoarece in trecut nu ati facut nimic pentru a-1merita. In ceea ce prive~te declaratia ca nu ati facut niciodatli nimic pemru nimeni, ea lasli sa se inteleagli ca asumarea responsabilitatii de a-i ajuta pe ceilalti ~i acceptarea ajutorului din partea lor sint o problema pentru dumneavoastrli.

I'

I

I

5. Rezultatele dumneavoastra sint mediocre ~i va cautati scuze. 6. Calmati-va, relaxati-va ~i veti putea sa va regasiti eficacitatea, sa va bucurati din nou de afeqiunea ~i prietenia mamei ~i a colegelor dumneavoastra. 7. Yom incerca sa gasim o solutie pentru toate aceste probleme. Ar trebui , poate, sa incepeti prin a vli odihni. Ya pot aranja petrccerea citorva zile intr-o casli de odihna. 8. incercati sa uitati toate acestea. odihniti-va nu va mai faceti asemenea griji .

~i

Un biirbat de douazeci de ani , Nu fac nimic pentru ca, in acest fel , ceea ce se va spune despre mine va putea fi adevarat. Nimeni nu-mi acorda incredere, tot ce fac este critical ~i. mai ales, sfnt cons ide rat un lenq. " Raspunsuri 1. Daca toate acestea continua, voi face un raport. 2. Sinteti criticat, sinteti considerat un lene~. 3. Cine sim cei care va criticli? 4. Sinteti. astfel , un subiect de birfa. 5. Puneti-va pe treabli imediat . 6. in locul dumneavoastra, a~ asculta ce spune responsabilul de serviciu, sint sigur ca toate acestea se vor aranja.

0 tfnara de optsprezece ani

7. Trebuie sa discutlim despre toate aceste lucruri cu ~eful dumneavoastra, pemru a le clarifica. Dupa aceea, totul va fi in ordine.

Raspunsuri

II

4. Sinteti obosita, aveti impresia eli nu va iube~te nimeni, iar activitatea ~colara nu va da satisfaqii.

8. Mergeti cit mai repede Ia viceprimar, ca venind din partea mea. ii voi telefona pentru a-i vorbi despre problema dumneavoastra.

"Nu ~tiu ce mi s-a intfmplat - eram obosita, nervoasa. Toata lumea fmi face reprofuri, iar eu fncerc sa-mi fac bine treaba, lnsa colegele nu ma agreeaza, iar mama nu mai vrea sa merg La club joia. Lucrarea trimestriala nu este foarte buna, ~tiu, fnsa ma straduiesc .. . "

Un biirbat de cincizeci de ani "Nu-l pot lasa pe flu/ meu sa mii ajute acum, cfnd nu mai sin~ in putere, Mai am inca pu[in orgoliu $i, in afara de asta, fli[i, atunci cfnd_ era copil, nu am mi$Cat un deget pentru a-/ ajuta. Am plecat din Jara - mama lui a murit cfnd l-a nascut - $i i-am /asat pe ai mei sa se ocupe de el, apoi i-am gasit o bona, iar acum ... Am simJit o strapungere in inimii, zilele trecute, cfnd ne-am inti/nit $i mi-a spus : «Ne putem-descurca impreuna, tata, am cf[iva bani pu$i deoparte». Nu, nu, nu -·vreau asta. Voi pleca de aici. Va fi un moment dur. ..

279

--------------------------

1. Pentru Dunmezeu ! Ce v-a trecut prin minte? 2. Daca veti continua a~a. veti ajunge in fata consiliului de disciplina. 3. Prin urrnare, va faceti tot fe1ul de idei. Sinteti obositi!, de aceea puneti totulla inima.

8. Nu cunosc motivele adinci ale acuzatiilor ce vi se aduc, insa atitudinea dumneavoastra mise pare a fi extrem de dezagrabilli. A refuza sa munce~ti nu e o modalitate de a rezolva situatia. -

0 femeie de treizeci

#

cinci de ani

.Noua conducere ma sperie. Se aude ca vor sa schimbe totul. Nu $tiu daca nu ar trebui sa fac o cerere precisa in acest sens. Sint oare uti/a La ceva ?

--------------------------

280

FORMAREA PENTRU CONVERSATIE

Raspunsuri 1. In 1ocu1 dumneavoastra, a~ sta lini~tita, pentru moment. 2. In caz de dificultate, contati pe mine. 3. Cine v-a spus ca vor sa schimbe totul? 4. Sinteti pre a nehotaritlL 5. De~i sinteti nelini~tita din cauza schimbarilor pe care le va face noua conducere, ezitati sa faceti o cerere ; ayeti inca un rol important. 6. Va sperie schimbarile pe care le va face noua conducere, pentru ca nu sinteti sigura de utilitatea serviciilor dumneavoastra. 7. Faceti o cerere precisa. 8. Ma veti scoate din sarite daca veti continua sa-mi vorbiti despre asta.

Un barbat de douazeci $i opt de ani ,Am fast admis fn cadrul administra[iei fn urma concursului pentru ata~a[i. in opt ani, am progresat enorm de mult. E adevarat ca am urmat destule cursuri ~i continuu sao fac. Actualmente, de exemplu, urmez La Lille ni~te cursuri privind noi metode de programare ... Aceasta nu rna fmpiedica sa-ifiu recunoscator ~efului meu de serviciu, care pare sa rna apre cieze $i care m-a stimulat eft a putut. Am ajuns la indicele cu numarul 500 ... Peste un an voi beneficia de o noua numire la Nisa, ora~ul meu natal. Nu mi s-a scris negru pe alb, dar sfnt sigur ca a~ a va fl ... Avfnd fn vedere vfrsta mea, aceasta schimbare e o ocazie unica ! Numai dupa aceea, o data ajuns acolo, rna voi sim[i fara ie~ire. Ma voi trezi pe acela~i plan cu cadre avfnd diplome de fnalte ~coli. Mi-e teamii ca acest lucru sa nu constituie suprema mea reu~ita, sa nu rna opresc aici ... ~i am douazeci ~i opt de ani. lata de ce doresc sa rna prezint Ia concursul intern organizat deENA 1" Raspunsuri I. Cred eli, pentru cariera dumneavoastra, ar fi uti! sa ramineti citiva ani in cadrul acestui serViciu, pentru il putea aborda concursul cu un maxim a! ~anselor de reu~ita. I. Ecole nationale d'administration nalll de administratie] (n.tr.) .

[~coala

natio-

2 . Am impresia ca ati avut o evolutie interesanta, iar dorinta dumneavoastra actuala de schimbare este indreptatita. 3. Va aflati intr-o situatie pe care destui functionari o cunosc. Din fericire, administratia ofera destule posibilitati ... In general, fiecare gase~te cite o solutie pentru problemele sale. 4. Sinteti sigur ca faptul de a va gasi Ia un loc cu un mare numar de posesori de diplome nu va lasa nici o ~ansa de a progresa? 5. Se pare ca. impins de ambitie, de altfel legitima, riscati sa luati o decizie pripitlL Din teama de a nu va vedea viitorul blocat, neglijati avantajele pe care le-ati putea obtine de Ia postul dumneavoastra actual. 6. De~i faptul ca faceti parte din aceastii admi nistratie v-a fost favorabil, va temeti sa nu vedeti aceasta evolutie stopatii ~i preferati sa cautati cit mai repede o situatie care sa va ofere mai multe perspective de viitor. 7. Trebuie sa mergeti neintirziat sa discutati cu ~eful dumneavoastra. 8. Nu renuntati Ia postul dumneavoastra, daca vreti sa va bucurati in continuare de stima ~i sprijinul meu.

Un barbat de douazeci ~i ~ase de ani ,Ar trebui oare sa rna casatoresc cu ea sau trebuie sa rna gfndesc Ia viitorul meu ? Daca un individ f~i propune sa se gfndeasca Ia viitorul sau - ~i are multa ambi[ie ~i o tendin[a clara de a progresd - , se impune sa devina un dur, uitfnd de orice sentiment. Dar o iubesc mult pe Marie, o iubesc fntr-adevar, ea a fost fngerul meu pazitor. Daca ne-am despar/i, nu ~tiu ce a~ face. Nu ~tiu de ce a$ fi capabil, chiar nu ~tiu. Pede alta parte, nu am mijloacele necesare ~i pentru a-mi continua studiile ~i pentru a rna casatori. in ceea ce o prive~te pe Marie, ea spune ca, daca nu ne putem casatori acum, .ea nu e dispusa sa a$tepte. Nu $tiu ce sajac. 0 iubesc, fnsa daca m-ar iubi # ea, ar spune «acum sau niciodata» ? lata ce nu pot sa fnJeleg." Raspunsuri I . Cu alte cuvinte, nu va puteti hotiiri daca sa va casatoriti, riscindu-va astfel viitorul, sau sa va concentrati asupra carierei, riscind sa

VARlETATEA COMPORTAMENTELOR CONVERSA TIONALE.

281

--------- - --- - - ---- - -- --- -

ratati casatoria. Atit de mult par sa depinda una de cealaltii ... 2. incepeti sa rna agasati. Nu ~tiu daca voi mai suporta mult timp confidentele dumneavoastra. 3. Nu e atit o problema de indecizie intre casatorie ~i planurile dumneavoastra de viitor, cit o problema mult mai profunda, aceea de a afla daca, in ceea ce faceti, puteti depinde numai de dumneavoastra in~iva sau de aprobarea persoanei iubite. 4. Ma intreb daca nu puteti sa reu~iti in ambele direqii, ~i in cariera, ~i in casnicie. Ali discutat impreuna despre posibilitatile de a va mari venirurile printr-o activitate suplimentara sau prin una asumata de partenera dumneavoastra? In acest sens, sint desrule universitati ~i ~coli care v-ar putea ajuta. In plus, studentii casatoriti care vor sa-~i croiasca drumul lor n-au timp pentru distraqii costisitoare . Aici

nu exista posibilitatea de a desta~ura activitati sociale, a~a cum va puteti a~tepta sa gasiti intr-o comunitate. 5. Ocupati-va de studiile dumneavoastra ~i lasati deoparte aceste pove~ti sentimentale. 6. Cred ca trebuie sa tineti cant de ce va gindi Marie daca o luati inainte ~i va hotariti sa va continuati studiile, ~i sa nu va casatoriti acum. Cum va primi ea toate acestea? Pentru a lua o decizie, trebuie sa tineti com de ceea ce e preferabil pentru amindoi. 7. Si de ce nu v-ati casatori cu Marie? Vii iube~te ~i o iubiti . Este ingerul dumneavoastra pazitor; arunci, nu aveti de ce sa ezitati, nu? 8. Cred ca atingeti un punct important: in ce masura va iube~te ea. Imi puteti spune mai multe in acest sens? Cum reaqioneaza Ia ideile dumneavoastra?

Note rezervate animatorului Comportamentele vizeaza, respectiv :

0 femeie de douazeci ~i ~apte de ani 1. comportament de anchetii asupra persoanei ; 2. comportament de evaluare negativa: ,Vii i~elati punindu-va aceastii problema"; 3. comportarnent de amenintare; 4. comportarnent de suport (ajutor) ; 5. comportarnent de consiliere; 6. comportament de interpretare cooperanta ; 7. comportarnent de recomandare ; 8. comportament de reverberare (intelegere). Un biirbat de cincizeci de ani I. comportarnent de suport (ajutor eventual) ; 2. comportament de amenintare; 3. cornportament de anchetii asupra persoanei; 4. comportarnent de interpretare cooperanta; -·5. comportarnent de consiliere; 6. comportarnent de evaluare negativa; 7. comportarnent de interpretare directiva; 8. comportarnent de recomandare. 0 tfnara de optsprezece ani 1. comportament de anchetii asupra persoanei ;

.b~.

2. comportament de amenintare ; 3. comportament de evaluare ; 4. comportament de intelegere; 5. comportament de interpretare ; 6 . comportament de consiliere; 7. comportament de suport (ajutor) ; 8. comportarnent de recomandare.

Un biirbat de douazeci de ani 1. comportament de amenintare ; 2. comportament de intelegere; 3. comportament de anchetii.; 4. comportament de interpretare; 5. comportarnent de recomandare ; 6. comportament de consiliere; 7. comportament de suport (ajutor); 8. comportarnent de evaluare negativa. 0 femeie de treizeci # cinci de ani 1. comportarnent de consiliere ; 2. comportarnent de suport (ajutor); 3. coinportarnent de anchetii asupra a! tor persoane; 4. comportarnent de evaluare negativa;

----------------------- - --

;;.'1!1'·.

~trl ~. rz ~ Ill

~:E

f:D~

i.u;·

~~

Si -~

VARlETATEA COMPORTAMENTELOR CONVERSA TIONALE'

FORMAREA PENTRU CONVERSATIE

286

~;J

Gama exercitiilor de chestionare §i de reformulare

~~ .

·~

"~1 Printre alte exercip.i posibile, vom putea elabora ~ minisituatii care sa ne permita nuantarea ~~ modului de percepere a variatelor orientari

Fi$a B ,Astazi dimineaJii am inchis radioul, pentru a contempla rasaritul in lini$te: eram incintat."

~J familiare, cit ~i cele vizind chestionarea sau

Raspunsuri 1. Nu iti place sa asculti radioul?

~,! pe care le pot lua atit uncle comportarnente

l!:)! cele ~~

~O'ft

•Q~ . •.

legate de reformulare, centrate asupra interlocutorului chestionat ori raportate doar Ia curiozitatea celui care pune intrebari. Excelente game de exercitii de acest tip, propuse in vederea autofonn:arii, se vor putea gasi in lucrarea lui Jean Artaud 1 • Ele pot fi utilizate cu succes in cadrul grupului. Prezentam citeva extrase, cu titlu de exemplu. Ca ~i in cazul identificarii unor raspunsuri diverse, sinteti invitati sa reperati printre urmatoarele raspunsuri de tip intrebare pe cele care sint centrate asupra persoanei chestionate ~i pe cele care exprima eel mai bine ipoteza sau sugestia persoanei care chestioneaza. Procedati in acest mod pentru fi~ele A, B, C. Va veti putea veri fica solutiile prin raportare Ia fi~a de raspunsuri.

3. Era deci chiar atit de frumos? 4. hi place chiar atit de mult rasaritul soarelui? 5. Erai incintat? 6. Aceasta nu se putea contempla decit in tacere, nu-i a~a?

Fi$a c ,M-am siiturat pina peste cap de casa asta, aici nu se poate Iuera serios." Raspunsuri 1. Ce ii repro~ezi acestei case ? 2. Nu reu~e~ti sa lucrezi serios aici, nu-i

~a?

3. Ce te ginde§ti sa faci ? e~ti

4. De ce

Raspunsuri 1. Carui nivel se adresa stagiul tau de informatica? 2. Ce te nemultume~te? 3. Ei iti cunosc obiectivul? 4. Cum ai reacponat Ia modullor de comportare? 5. Ai dori sa vorbe~ti despre asta? 6. Vei mai organiza un alt stagiu?

Raspunsuri centrate pe intrebari : 1, 3, 6.

Jean Artaud, · L'Ecoute, attitudes et techniques, Chronique sociale, Lyon, 1991, pp. 146-149, 166.

Aici se mai poate adauga o distinqie referitoare Ia timp : intrebari despre trecut, despre prezent sau privind viitorul, in legatura cu interlocutorul sau cu o alta persoana. 0 alta posibilitate ar viza intrebari centrate pe anumite locuri sau grupuri.

2. Ce te incinta, soarele ?

Fi$a A ,Organizasem, impreuna cu un grup de elevi, un stagiu de informatica. Dincolo de tehnica, obiectivul era adaptarea Ia viaJa de grup. Or, intr-a seara. s-au comportat adios $i am plecat certa/i $i jurio$i unii pe ceilalfi. Nu sint deloc mulfumit de toate acestea."

I.

repertorii care sa combine intrebari redactate centrate pe : - problema sau situatia specifica interlocutorului; - persoana acestuia ; - alte persoane ; - relatia dintre persoana care chestioneaza ~i interlocutorul ei, in cadrul unei conversatii sau a! unui interviu. ~i

287

atit de pesimist?

5. E~ti, intr-adevar, Ia limita? 6. imi poti spune de ce anume te-ai saturat?

Fi§a raspunsurilor Ia chestionare, in atentia formatorului Fi~aA

Raspunsuri centrate pe eel chestionat: 2, 4, 5. Fi~a

B

Raspunsuri centrate pe intrebari: 1, 2, 4. Raspunsuri centrate pe eel chestionat: 3, 5, 6. Fi~a

C Raspunsuri centrate pe intrebari: 1/ 3, 4. Raspunsuri centrate pe eel chestionat : 1, 3, 4.

Variante Exercitiile s-ar mai putea diferentia ~i din perspectiva formelor precedente, propunindu-se

------------------------

Reperarea efectului unui raspuns 0 alta forma de exe~citiu poate consta in a prevedea efectele unu1 raspuns dat. Nu facem altceva decit sa indicam principiul, adaugind extrasul din cartea, deja citata mai sus, a lui ·Jean Artaud. Dupa ce ati citit sau ati ascultat declaratiile unei prime persoane ~i raspunsul pe care il da interlocutorul, sinteti invitati sa exprimati ceea ce simte eel in cauza. Se simte el oare ascultat, inteles sau, dimpotriva, neinteles, tradat, ofuscat etc. ? Puteti caracteriza raspunsul in functie de categoriile lui Porter (vom putea repera acest efect in tabelul indus in documentul 146). Dupa aceasta clarificare, veti putea verifica efectu1 real produs de raspuns in raport cu autorul declaratiilor, prin consultarea documentu1ui 146.

Un prim exemplu ,Mi-e teamd cii nu sfnt disponibil pentru acest exerciJiu." Riispuns Fiti 1ini~tit, veti putea atinge direct esentia1ul. Ceca ce conteaza e sa o scoatem Ia capat.

Efectul produs de acest riispuns ? Reformulari Sinteti invitati sa reperati obiectul pe care se centreaza reformularea : - faptele secundare ; - problema; - persoana; - sentimentul. 1.

Jean Artaud, op. cit., p. !57. Vom gasi in aceasta lucrare ~i alte exemple de exercitii vizind formularea unor rlispunsuri personale,

"'.,_.,,.

Pentru a va ajuta in toata aceasta cautare, va propunem un alt exemplu. ~--J ____ _

-•

- · -'

-

-·----

______ J , _

•

"-'-·'·

4

Fa pte

2

Problema 1. Reformulare privind fapte1e: Concediul nu a fast lini$tit.

2. Reformulare privind problema: Nu au existat momente de lini~te. 3 . Reformulare privind persoana: Nu aJi putut petrece un concediu lini$tit. 4. Reformulare privind sentimentul: SinteJi dezamagit de acest concediu. Nu vom mai enumera exercipi1e care urmeaza ~i pe care un formator le poate elabora singur sau le poate regasi in lucrarea lui Jean Artaud 1 sau Ia alp autori. detectarea propriilor tendinte din momentele formullirii raspunsurilor, reperarea efectului produs de un rlispuns asupra autorului declaratiei, efectele rlispunsurilor, intelegerea celuilalt. ..

~I; \ +r~

Wl\'.f

FORMAREA PENTRU CONVERSATIE

288

VARlETATEA COMPORTAMENTELOR CONVERSATION ALE

289

~ ---- - -- --- - - - -------- - -----

profunde, o intrebare adresata cuiva il poate deturna pe accsta de Ia problematica sa personala, punindu-1 in situatie de dependenta sau, dimpotriva, dindu-i, daca e cazul. impresia unei bune intimpinari §i a eliberarii. Atitudinile subiacente trebuie sa fie deci controlate cu multa grija.

Note privind consecintele diferitelor comportamente conversationale CD-

-~ . Comportamentul propriu unci conversatii

1

·:'F. este o forma de conduita sociala aparenta, ... , care poate fi asumata o data cu diverse atituZ ' dini profunde (care o accentueaza, o tempeIll: reaza sau o contrazic). Oricum, el provoaca ::!: asupra interlocutorului anumite consecintc ;:) probabile. In general, acestea pot fi consta.;U.r, tate in legatura cu doua grupuri de fenomene, ;'D · distincte ~i antagonice, specifice dinamicii ~~ personalitatii. Primul grup vizeaza dispozitiile interioare ale interlocutorului fata de celalalt. Acestea pot fi apreciate prin prisma a trei variabile : gradul de dependenta. intensitatea conflictelor in raport cu ceilalti ~i importanta reaqiilor defensive, prin care pcrsonalitatea se ascunde (i~i pune o masca) in relatia cu cclalalt. Cel de-al doilea grup cuprinde dispozitiile interlocutorului fata de el insu~i : con~tiinta propriei responsabilitati (autonomia sa asumata), angoasa in fata propriei solitudini §i intimpinarea (sau explicitarea) comunicarilor care il privesc. Se constata ca primul grup de variabile tinde sa se dezvolte direct proportional, in timp ce al doilea se mic~oreaza atunci cind in conversatie intervin comportamentele directive, §i se intimpla invers cind sint utilizate comportamentele nondirective sau ,de intelegere~. Se mai constata §i faptul ca uncle comportamente dintre cele precedente pot avea proprietati oscilante in raport cu fenomenele subiective atribuite interlocutorului.

Comportamente directive Comportamentele de decizie (amenin{are, ordin, sfat) §i de informare maresc dependenta interlocutorului fata de cellilalt, in mlisura in care, din exterior, se tinde, mai mult sau mai putin, spre preluarea pozitiei sale. Prin influenta exercitara; acestea provoacli §i· o refulare a tendintelor spontane, riscind, prin urmare, sli intensifice conflictele interne, suscitind prin aceasta reactiile I. A se vedea Andre de Peretti, Liberte et relations humaines, Epi, 1996. pp. 43-47.

defensive ale personalitatii supuse unci presiuni din exterior. Aceste comportamente diminueaza totodata incertitudinile interlocutorului, reducindu-i deci refleqiile libere §i, in consecinta. con~tiinta propriei responsabilitati. In acela§i timp. ii comprima vidul interior, angoasa, ·dar, in mod obi~nuit, ele oferli putine §anse pentru o analiza aprofundata a propriului eu, pentru o explicitare a comunidirilor. Comportamentele de suport (ajutor ~i sustinere), pe care le-arn putea considera mai putin directive §i axate pe mai multa intelegere decit cele vizind consilierea, dau exact acelea§i rezultate, caci problemele individului sint asumate din exterior, fiind tratate cu intentia de a fi reduse §i banalizate. in acela§i timp, sint reduse incertitudinile ~i angoasa . Comportamentele de evaluare (pozitiva sau negativli) au acelea§i efecte, insa Ia un nivel afectiv supralicitat, care cere mai multa prudenta. intr-adevar, aqionind prin forta influentei pe care o exercita, ele pot produce eliberarea de angoasli, dar risca, in acela§i timp, sli blocheze posibilitatile unor schimburi, prin alterarea con§tiintei de sine §i comprimarea increderii.

Comportamentele de interpretare directiva §i cooperanta pot aqiona in doua moduri diferite, in funqie de natura explicatiei pe care o aduc (subtilli sau greoaie, profunda, progresiva sau primara). Ele pot atenua atit angoasa, cit §i reaqiile defensive, dar le pot §i intensifica. Acestea sint comportamente delicate. Rogers le adopra rar (spre deosebire de psihanali§ti, care, cu multa prudenta, e adevarat, fac din ele tipul lor esential de relatie, pe o perioada dererminata). Comportamentele de diversiune maresc gradul de dependenta. dar §i angoasa, reducind responsabilitatea, dar §i comunicarea.

Comportamente intermediare Comportamentele de ancheta (practicate de prea multe ori in mod impulsiv) sint ambigue, in sensu! ca, din perspectiva atitudinii

Yom nota interesul pe care 11 prezintii comportamentele de intelegere ~i de reverberare, care faciliteaza explicarea actelor de comunicare §i care stau Ia baza comportamentelor conversationale nondirective (importante pentru orice conversatie, dar esentiale pentru abordarea in profunzime. a anchetelor sau a cazurilor terapeutice). in toate cazurile, comportamentele directive au avantajul de a fi estimate §i stabilite mai curind Ia sfir§itul unci conversatii, decit Ia inceputul ei.

8 A

Aparare

Responsabilitate (singuratate)

Angoasa

Comunicare

~ ~

~ ~

~ ~ ~ ~

X X X t~ t~ t~

X t~

X X t~ t~

intelegere

~ ~ ~

~

~ ~

Diversiune

/

/

/

Sprijin Evaluare *Cercetare 1 **Interpretare 1

L

Dependenta Conflicte interioare

~

Hotlirire

Comportamente nondirective Comportamentele nondirective, de intelegere §i reverberare, au consecinte inverse, tacind vizibil efortul de a respecta §i de a reverbera in mod direct, tarli alterare, problema traita de catre interlocutor. Acesta poate trai o situatie in care se face apel Ia responsabilitatea sa, dincolo de orice dependenta. Nesimtindu-se presat in raport cu tendintele sale spontane, el §i le poate accepta tara vreun conflict, provocat de necesitatea unei elucidari. Procedind astfel, pentru moment, el are tendinta de a resimti o angoasa §i mai mare, in masura in care nu se produce nici o preluare derivativa, din exterior, a problemei sale.

Fiecare tip de comportament poate fi mai mult sau mai putin indicat intr-o situatie conversationala sau alta, intr-un moment sau altul. in funqie de starea interlocutorului, centra til fie pe o posibila responsabilitate (care trebuie intensificata.). fie pe angoasa (care. pe moment, poate fi compensata) .

/ / /

/ / /

/

I

/ / /

/

Dificil de condus (se impune pruden\li).

* Ambiguli: rezultate in ambele sensuri. ** 0 mai mare· arnploare. Comportamentele inreriocutorului A ~ efecte asupra interlocurorului B

/

FORMAREA PENTRU CONVERSA TIE

282

5. 6. 7. 8.

comportamem comportament comportament comportament

de de de de

intelegere ; interpretare; recomandare ; amenintare.

Un barbat de douazeci ~i opt de ani. 1. comportament de consiliere; 2. comportament de evaluare pozitivll:; 3. comportament de suport (banalizare a problemei); 4. comportament de anchetll: asupra problemei ; 5. comportament de interpretare; 6. comportament de intelegere;

V ARlETATEA COMPORTAMENTELOR CONVERSATION ALE'

7. comportament de recomandare ; 8. comportament de amenintare.

Un exercitiu de identificare Barbat, treizeci

Un barbat de douazeci ~i ~ase de ani 1. comportament de intelegere ; 2. comportament de amenintare sau diversiune; 3. comportament de interpretare; 4, comportament de suport (indicare); 5. comportament de recomandare ; 6. comportament de evaluare; 7. comportament de consiliere ; 8. comportament de anchetll: asupra unei alte persoane.

"t: 0

tinara de optsprezece ani

~~ ,,Atmosfera familiaLQ este irespirabila. ParinJii

~~~~~ nu se infeleg cu fratele ~eu mai mare ~! au ~..d loc tot felul de scene. Dm cauza asta, aJung s~ sa fi detest pe toJi. Astazi, am plecat imediat, trfntind u~a. Mama continua sa faca repro~ ~uri. Nu rna voi fntoarce acasa in aceasta ;'Q • seara ~i nici miine." ·

•01 ... f~

Citeva raspunsuri posibile I . Si dad i-ati telefona fratelui dumneavoastrll:, pentru a-1 intreba ce crede despre toate aces tea ... ? 2. Nu e deloc nostim sll: supoqi conflictele fu.miliale. Dar, in general, toate acestea nu dureazll:, lini§titi-vll: ... 3. Va invit Ia mine. Vom discuta in timpul cinei. 4. Vreti sll: merg sa vorbesc cu parintii dumneavoastra, in timp ce rlimineti aici? 5. Nu veti regreta, intr-o zi, aceastll: decizie negindita? 6. Mama dumneavoastrll: mi-a spus de curind ell: §i-a dat searna ca situatia era neplll:cuta pentru dumneavoastrll:. 7. Sinteti cumva mai nervoasll: in acest moment?

12. imi puteti spune din ce motive se cearta pll:rintii §i fratele dumneavoastrll:? 13. Aveti de gind sa protestati deoarece aveti parte de destule dispute, care va aratll: ca nimeni nu se ginde§te Ia dumneavoastra. 14. Atmosfera din familia dumneavoastra a devenit insuportabila ; ati plecat de-acasa trirttind U§a, nemaiintentionind sa vll: intoarceti asta-searll: ; iar miine ... 15. De ce vll: confesati mie? 16. Nu mai suportati doleantele mamei §i mustrll:rile adresate fratelui dumneavoastra pentru ca nu doriti sa pierdeti dragostea lor.

opt de ani

in legaturll: cu acest caz relativ complex, vor trebui identificate comportamentele de rll:spuns pe duratll: lunga §i consecintele lor. Assurances taus risques este un important grup al unor companii de asigurari, vechi de peste o suta de ani, care se bucura de largll: notorietate in rindul publicului, fiind bine implantat aproape in toate regiunile Frantei. i§i datoreaza reputatia §i succesul punctualitatii cu care i§i respect!~ angajamentele §i calitatii serviciilor pe care le ofera clientelei. Dacll: existll: categorii de asigurll:ri care se cumpara, precum asigurarea pentru automobil, · mai ales de cind a devenit obligatorie, exista, in schimb, altele care se vind. in unele domenii, concurenta este acerba, ca, de exemplu, in ceea ce prive§te asigurarea contra incendiilor. in acest caz, societatile care reu§esc eel mai bine nu sint in mod necesar cele care, aparent, ofera cele mai bune preturi, ci cele ale caror reprezentanti sint eel mai bine calificati : buni tehnicieni, buni vinzatori' preocupati sa le ofere clientilor lor un autentic sen,iciu postvfnzare.

8. Voi refuza sa vll: mai vorbesc dad nu va intoarceti Ia parintii dumneavoastrll:. 9. Vll: felicit ell: ati hotll:rit sll: va luati viitorul in miini §i sll: pll:rll:siti un mediu familial demoralizant. 10. Ce atitudine aveti fu\ll: de tatll:l dumneavoastrll:? 11. Sinteti saruratll: de scenele interminabile dintre pll:rinti §i fratele dumneavoastrll: §i ati devenit agresivll: ; in aceasta searll:, nu va veti intoarce acasa, de unde ati plecat furtunos, insll: dupll: aceea ...

~i

1

Gama comportamentelor de riispuns ce urmeazii a fi descifrate ~i identificate

- .p;.~ ~:

283

i

I I

I I I-

II i I i

j

In aceastll: perspectivll:, de multi ani incoace, Direqia pentru incendii a grupului amintit a pus Ia punct un sistem de formare profesionala, constind in mai multe stagii, pentru colaboratorii sai exteriori : agenti generali §i personal al agentiilor Grupului. incll: din primii ani, rezultatele obtinute au fost satistacatoare, iar multi participanti Ia aceste stagii §i -au exprimat regretul ca alte domenii ale grupului nu le-au pus Ia dispozitie o organizare similar!~. Domnul Vion, §eful biroului de studii din domeniul ,accidente §i riscuri diverse", fiind foarte interesat de problemele de pedagogic (tine cursuri Ia Scoala National!~ de Asigurll:ri) §i; in acela§i timp, receptiv Ia dorintele §i nevoile exprimate de agenti, dore§te ca acestea sa ajungll: Ia niveiul Directiei. El spern ca intr- zi i se va incredinta misiunea de a organiza I.

Situatie selectatli psihosociolog.

~i

prezentatli de G. Rousseau,

N.

ni§te stagii: in acest sens, vrind sa fie ·· ~ : pregatit, se hotarll:§te sll: se informeze in !ega- •'P turll: cu ceea ce s-a realizat deja in aceastll: ·.,_;· direqie. i§i incepe ancheta printr-o vizita Z: tacuta colegului sau de Ia incendii, domnul ~ Clement, cu care a stabilit o intilnire. ·IIIIi

,Sint mu/Ji ani de cfnd am constatat, Ia rindul . ~ meu, eft de insuficiente sint uneori cuno~- · 0 tinJele tehnice ale agenJilor no~tri. Daca, in ·Q ansamblu, materia de care ne ocupam noi e mai puJin complexa decft cea de care va ocupaJi dumneavoastra, avem insa o mai mare diversitate de tipuri de garanJii. Destul de frecvent, agenJii no~tri, necunoscfndu-le, neglijeaza sa le propuna clientelei. E adevarat ca mu/Ji dintre ei vin la sediul nostru pentru a face ceea ce obi~nuim sa numim stagii. Ei iau contact cu principalele servicii, pe perioade variabile de timp, neJinind cant intotdeauna de circumstanfe ~i indeplinind, de prea multe ori, un rol de suplinire ... at unci cfnd se produc fmbolnaviri ... sau in perioada concediilor. Ei nu beneficiaza de o formare. Nu se poate face nici o comparaJie cu ceea ce aJi realizat dumneavoastra . E imposibil ca Direqia noastra sa nu-~i dea seama de acest lucru. Cf{iva dintre membrii ei s-ar pronunJa, fara indoiala, in favoarea unei organizari simi/are cu a dumneavoastra .. . poate ca sintem chiar in pragul unei astfel de realizari ... dar cine poate ~ti ? ... de aceea doresc sa rna documentez. pentru a putea vorbi despre ceea ce s-a facut in alta part{! ... caci e de presupus eli mi se va cere ... ~i nu a~ vrea sii ratez o astfel de ocazie ! Cred prea mult in importanfa formarii profesionale ... , Comportamente posibile pe parcursul comuniclirii. Exercitiu de }_dentificare

I. In prezent, direqia dumneavoastra geneeste sensibilizatll: Ia nevoile de formare profesionalll: a agentilor no§tri? Ati perceput ceva in sensu! acesta ... sau aveti informatii care sll: va dea de gindit? ral!~

----------------- - --- - - - --

FORMA REA PENTRU CON VERSATIE

284

2. Formarea profesionala va ocupa din ce in ce mai mutt loc in viata societatilor noastre: viitorul apaqine celor care vor accepta sa investeasca in acest domeniu. Exista insa riscul unei angajari imprudente in aceasta direqie : un e~ec e mai de temut decit absenta unei realizari. Cu mare placere va voi imparta~i din experienta mea... caci nimeni nu devine peste noapte pedagog, o ~titi Ia fel de bine ca mine.

3. Sint

~i

eu Ia curent cu doleantele stagiarilor in urma perioadei petrecute de ei in cadrul serviciilor dumneavoastra. Au impresia ca i~i pierd timpul, iar comparatia pe care o fac, in mod natural, cu stagiul referitor Ia incendii nu duce decit Ia amplificarea regretelor, a insatisfaqiei lor. no~tri,

V-ati dat seama de aceasta lacuna ~i vi se pare imposibil ca Direqia dumneavoastra generala sa 0 mai ignore inca mult timp : va ginditi ca, daca ar hotari sa o acopere, ar putea face ape! Ia ~eful biroului de studii, pentru a organiza un proces de invatamint. EI ar fi. in acest sens, Ia fel de calificat ca oricine altcineva . .. De altfel, experienta dumneavoastra de profesor Ia Scoala Nationala de Asigurari va determina sa considerati ca se poate intreprinde ceva in acest domeniu ~i vi se pare eli realizarile celorlalte companii, mai ales ale companii:i noastre, va pot edifica, va pot pregati sa faceti fata unei misiuni legate de studii care v-ar fi, eventual, incredintata.

4 . E greu de inteles de ce conducerea unei importante companii nu a fost preocupata, atit de mult timp, sa - ~i formeze agentii. Concurenta privind preturile este o realitate evidenta ... insa cea Iegata de calitatea consilierii, a serviciilor are o cu totul alta importanta' ,Asigurarea nu pare scumpa decit inainte de producerea accidcntului." Aceasta formula, extrem de uzitata, devenita banala, exprima, de fapt, realitatea. Daca insa cei din conducere doar o aplauda, negindindu-se Ia ce implica ea, totul devine o comedie ! ... Ar trebui, fara indoiala, sa adaugam: ,Asigurarea prost facuta costa scump. Asigurarea bine facuta reprezinta o economie". Prin urmare, domnilor directori, formati-va agentii ~i vinzatorii de servicii ! 5. Daca inteleg bine, va preocupa atit partea tehnica, fiind responsabil a! biroului de studii, cit ~i cea pedagogica, avind in vedere faptul ca va bucurati de 0 funqie didactica in cadrul Scolii Nationale de Asigurari. Deoarece actualmente se pune accentul pe formarea profesionala, s-ar putea ca. intr-o zi, aceasta sa devina o preocupare constanta in interiorul societatii dumneavoastra . De ce nu vi s-ar propune acest lucru? ... In general, e bine sa fiti pregatit pentru orice eventualitate. inteleg, de asemenea, motivul pentru care va incepeti ancheta cu mine, pentru ca, in ceea ce prive~te grupul nostru, directorii sint Ia curent cu ceea ce se face in alte sectoare . . . cu ceea ce fac ceilalti ...

inceputuri de conversatie - In vederea abordarii gamei de comportamente-raspuns ce urmeaza a fi elaborate Tiniirii profesoara ,Sint dezgustata de egoismul colegilor mei. Nu -i intereseaza deloc tinerii profesori. Reuniunile profesionale $i cele sindicale sint . insuportabile, fiecare ramine pe pozifia sa, criticind-o pea celorlalfi. Nimeni nu e dispus sa aplice un proiect de renovare pedagogica, care e, totu$i, extrem de interesant. fmi vine sa las totul balta."

Posibile raspunsuri l. Suport: 2. Evaluare : 3. Ancheta : 4. lnterpretare : 5. intelegere : Student, douazeci $i trei de ani jmi ci~tig cu greu existenta ~im-am saturat de probleme!e de ordin jinanciar. Am posibilitatea

VARlETATEA COMPORTAMENTELOR CONVERSA TIONALE·

- - - - - - - - - - --- sa merg sii lucrez in Africa, unde mi se oferii o situatie mai sigurii. Mama este insii batrinii bolnavii $i are nevoie de prezen[a mea. Nu mai $tiu ce sii fac. " Posibile riispunsuri I. Suport: 2. Evaluare: 3 . Ancheta: 4. Interpretare : 5. Intelegere: Femeie de douiizeci $i cinci de ani ,Am abia douiizeci $i cinci de ani $i sint deja imbiitrinitii. M-am siiturat de via[a casnicii, de so[ul meu, care se comportii ca un veritabil dictator, ~i de copii, care sint din ce in ce mai tiranici. Mi-ar pliicea foarte mutt sa plec departe ... foarte depart e. Dar cum sii procedez ? fmi iubesc mult copiii Posibile riispunsuri I. Suport: 2. Evaluare: 3. Ancheta : 4. lnterpretare : 5. intelegere: Barbat de treizeci de ani ,Familia sotiei mete $i cu mine sintem absolut incompatibili ... Douii lumi diferite! Fac tot ce le stii in putere pentru a mii evita . Daca ma vad venind, traverseaza Strada. Personal, mii prefac ca nu-i viid. Cind mergem la ei, abia daca-mi adreseaza vreun cuvint. De altfel, nu vad ce am avea sa ne spunem. Nu avem nimic in comun... Timp de cinci saptamini, cit sofia mea a stat in spital, nu m-au invitat o singura data La masa. .. Oh, dar, vedefi dumneavoastra, asta nu mil deranjeaza deloc !

- -

- ------ -

285

---

Dacii ei nu se ocupii de mine, nici eu nu sinr obligat sii mii ocup de ei. Dacii nu mii invilii Ia ei, nici ei nu vor veni Ia mine." Posibile riispunsuri . I. Suport: 2. Evaluare: 3. Ancheta: 4 . Interpretare : 5. Intelegere: !ago ~i Roderigo ' (dupa Othello de Shakespeare) I ago Ce se intimplii, Roderigo ?

Roderigo Se intimplii cii nu qti foarte loial. !ago Eu ? in legiiturii cu ce nu sint loial ? Roderigo in fiecare zi, mii duci de nas cu alte ~i alte vorbe in~eliitoare. Am chiar impresia ca faci tot posibilul pentru a mii lipsi de toate bunele ocazii, in lac sii mi le prilejuie~ti. Am ajuns La capatul riibdiirii : m-am hotiirft sa nu mai indur lini~tit tot ceea ce deja mi-ai dovedit cii e~ti in stare. Iago

Posibilul riispuns al lui !ago 1. Suport : 2. Evaluare: 3. Ancheta: 4. lnterpretare : 5. Intelegere : 6. Hotarire : I . Propus de catre un organism de fonnare.

Gama comportamentelor de intelegere sau ,de reverberare" din cadrul dialogului §i al comunidirii

~ -

Gama care urmeaza poate fi explorata cu a largi claviatura m~lita.tilor de -~ intelegere, dincolo de categornle pnme, de ~t tip ecou, oglindii ~i raspuns subiectiv. Ea poate servi unei analize subtile asupra unui ~l fragment de conversa.ti.e (vom avea citeva ~ exemple) sau ca exercitm d~ al~ger~ a un~r ~· comportamente intr-o anum Ita snuatie sau m ~1 cadrul unui joe de rol. 1

~ scopul de

:llf.

1. Ecoul semnijicantului verbal

prin interjeqie : ,Hm!"; ,Ah!"; ,(H)ai?" etc.; - prin adverb: ,Bine"; "Sigur"; ,Da" etc.; - prin incurajare: ,Ascult ... " ; , Vii urmiiresc ... " ; ..inJeleg .. . " etc. ; - prin reluarea unui cuvint exprimat de interlocutor: un cuvint-cheie, ultimul cuvint rostit etc. ; - prin reluarea unui scurt pasaj din mesajul interlocutorului.

f!i (

,.\! ':.

j~ ~~-;

~:;

·!I

'i

::-

i·

!I

:,

2 . Reflectarea semnificantului nonverbal - prin formularea verbala a unui gest sau a unui semn nonverbal ce insote~te un mesaj oral : ,Aud cum vii tremurii voce a ... " ; ,Degetele vi se string" etc. ; - prin producerea nonverbala a unei atitudini fizice a locutorului, care ii acompaniaza mesajul oral ; - prin indicarea intensitatii particulare ~i/sau a tonului dat de locutor unui cuvint sau unei expresii din mesajul sau : ,AJi rostit cuvintul... cu multii jorJa." ; , Vi s-a schimbat tonul cind aJi vorbit despre ... " etc. ; - subliniind importanta unei taceri in mijlocul mesajului ; - invitindu-1 pe locutor sa revina asupra unei secvente din mesajul sau, unde a dat dovada de ezitare sau de tulburare ; - prin constatarea existentei unei contradictii intre ceea ce e spus ~i ceea ce pare a fi exprimat nonverbal : ,SpuneJi ca relaJiile dumneavoastra cu ... sint pa~nice ~i. totu~i. pareJi sii va crispaJi cind vorbiJi despre el ... ".

3. Oglinda relaJiei, sau a medierii - prin defi_nirea diferitelor roluri jucate intr-o relatie: "In acest moment, rolul meu nu e de a vii da un sfat, ci de a vii ajuta sii vii exprimaJi cit mai complet posibil" ; _ prin caracterizar~a climatului specific respectivei relatii: ,In acest moment, relaJia noastrii pare a fi mai incordatii de cit puJin mai inainte"; "Mi se pare cii intre noi existii ... "; - prin reliefarea structurii relatiei : , Va aflaJi aici, exprimindu-vii anxietatea, iar eu am aerul de a vii asculta, jiira a raspunde cerin[ei dum neavoastra .. . " ; - prin elucidarea intentiilor plasate in relatie de catre interlocutor: ,imi spuneJi toate acestea, chiar in acest moment" ; - prin explicarea cadrului sau a contextului propriu dialogului : , Ceea ce ne inconjoarii pare sii vii jeneze"; ,SpuneJi aceste lucruri uitindu-va cum iau note, pentru a-mi servi mie sau dumneavoastrii"; - prin exprimarea sentimentelor traite in cadrul relatiei: "Mi-ar placea sa vii spun ce emoJie incerc ascultindu-va". 4. Reformularea con[inuturilor

sau a semnificaJilor primite - prin rezumatul mesajului complet al locutorului; - prin reproducerea identica a mesajului ; - prin dezvoltarea mesajului ; - prin explicitarea continutului latent al acestuia; - prin localizarea anumitor implicatii ale lui : "AJi spus ... ; aceasta prive~te meseria dumneavoastra ? " ; - prin rearticularea ca alternativa, dilema, opozitie, paradox: ,Pede o parte, spuneJi ... , dar, pe de alta parte, spune[i, de asemenea ... ; afirmaJi ... , ~i totu~i vii asumaJi ~i .. . ".

5. Reverberarea sensului - prin invitatia de a completa mesajul : ,Mi-ar pliicea sa completaJi ceea ce tocmai aJi spus";

-----------------------!l:]

VARlETATEA COMPORTAMENTELOR CONVERSATIONAI,E

FORMAREA PENTRU CONVERSATIE

290

291

.,Daca e posibil, pute[i spune mai multe despre asta ? " ; .,Nu sint sigur daca v-am inJeles bine .. . ";

- prin reflectarea unui simbolism exprimat ~i care nu e desemnat : ,AJi vorbit despre vid, iar dumneavoastra doriJi sa giisiJi 0 plenitudine";

- prin inversarea rolurilor: ,in fond, ce v-ar placea sa mil auziJi spunind ? " ; ,in locul meu, ce a[i gindi ? "; .,Dupa pare rea dumneavoastra, ce trebuie sii inJeleg ? " ; - prin invitatia Ia o analiza asupra sensului mesajului: .,Spune[i .. . , pute[i explica ce inseamna aceasta pentru dumneavoastrii ? " ; .. Si aceasta, pentru dumneavoastra, ar vrea sii insemne .. . " ;

- prin rearnintirea ~i stabilirea de raporturi intre mai multe mesaje emise de locutor : .,SpuneJi .. . , dar v-am auzit spunind puJin mai inainte ... "; - prin sinteza fazelor succesive ale dialogului : ,lata ca, in acest moment, plecind de Ia o anumitii problema, aJi vorbit despre unele lucruri exprimind anumite sentimente ~i formulind anumite interogaJii, iar imediat dupa aceea a[i spus ... "

Paradoxul lui Avraam formare 1,

in activitatea de poate fi utila raportarea Ia un personaj exemplar a modului de a stapini atitudinile intr-o conversatie, operatie prin care sa se evidentieze valorile puse in joe. in acest sens, ne putem aminti de paradoxul lui Avraam, care presupune sa-i respeqi pe ceilalti pastrindu-ti, in acela~i timp, originalitatea ~i care poate viza atit valorile laice, cit ~i pe cele ecumenice sau ~tiintifice.

0 ospitalitate eroica Avraam, figura istorica ~i arhetipala, este, in general, prezentat, pede o parte, ca practicant al unei ospitalitati eroice: pentru el, strainul, necunoscutul, fiinta diferita nu e sub nici o forma un du~man, punlnd problema vreunui pericol, ci, dimpotriva, in primul rind un trimis al lui Dumnezeu, un oaspete care trebuie servit §i respectat cu fidelitate, iar tara straina nu e in nici un caz un loc de exil ~i de amenintare, ci un pamint al tagaduintei. Pede alta I.

Extras din Andre de Peretti, Du changement d l'inerrie, dialectique de Ia personne et des systemes sociaux, Dunod. Paris. 1981.

2.

Teo1ogu1 Jacques Pohier, intr-un articol controversat al revistei Connexions (no. 5, Epi, 1978, p. 120), presupune suprapunerea. peste un Avraam biblic sau apartinind Coranului, a mai mu1tor personaje distincte. De fapt, e1 evoca apropierea de un Avraam originar a unor personalitati diverse ~i disjuncte in timp, dar p1asate in aceastl! genea1ogie in virtutea unor fuziuni

parte, Avraam nu pierde ~i nu altereaza nici una dintre valorile spirituale care ii apaqin ~i care ii justifica fidelitatea fata de trib ~i fata de originile sale. intre aceste doua manifestari de fidelitate nu exista loc pentru deformari complezente ale celuilalt sau ale propriului eu, pentru compromisuri la~e. ci pentru o confirmare paradoxata a strainului, oaspete sacru, ~i a propriei fiinte, respectata in mod ega!, prin diferenta acceptata tara urma de slabiciune2 .

Calatorii Conform Bibliei §i Coranului, Avraam pleaca din Ur, urmind o chemare interioara, care il impinge spre alte zari : pe ace! pamint strain este gazduit de ni~te necunoscuti. La intoarcere, aflindu-se Ia capatul puterilor ~i al spiritului sau de toleranta, el va lupta in favoarea oaspetilor sai succesivi. Exista insa mai multe nuclee narative, precum faimoasa istorie de clan .• Israelul se construie§te Jacfnd din Isaac fiul lui Araam", p. 121. lnteresat de psihanalizl!, Jacques Pohier se preocupa, de fapt, exclusiv de sacrificiu1 lui Isaac (sau Jsmae1), ~i nu de episoade1e propriu-zis avraamice, precurn eel referitor Ia Mambre. in orice caz, ideea suprapunerii sau a unei apropieri de personaje nu ar face altceva decit sa accentueze afirmarea unei 1egaturi fundamenta1e intre ospitalitarea fa!li de strain ~i fidelitatea fatli de sine sau fa!li de legaturile originare.

292

V ARlETATEA COMPORTAMENTELOR CONYERSA TIONALE,

FORMAREA PENTRU CONVERSATIE

-------------------------legata de Mambre (sau Mamre). Clnd apar trei calatori necunoscuti, Avraam se grabe§te sa-i lntlmpine, prosternlndu-se ln fata lor, pemru a-i accepta primirea unicii : ,Doamne, de am aflat har inaintea Ta, nu ocoli pe robul Tiiu!" 1 • Cuvlntul tractus prin Doamne nu e altul declt Adonai, dar ortografiat cu un Kamats (Monoy, in pronuntia evreilor de origine germanidi sau slava), adica un termen care nu i se aplicii. declt lui Dumnezeu insu§i 2 . Si Avraam continua: ,Se va aduce apii sii Vii spiilafi picioa rele ~i sii Vii odihniti sub acest copac. Si voi aduce pfine, ~i vefi mfnca, apoi Vii vefi duce in drumul Vostru, fntrucft trecefi pe Ia robul Vostru ! ". Ei raspund : ,Fii pre cum ai zis" 3 . Striiinul trimis de Domnul Astfel, Avraam nu ii considera pe cei trei necunoscuti ni§te straini, trimi§i de Dumnezeu, ci ca pe Dumnezeu lnsu§i (Adonai) 4 . La rindul lor, ace§ti vizitatori , care ar fi purut fide temut, le aduc lui Avraam §i Sarei (ln ciuda rlsului ei nelncrezator), buna-vestire, fruct al ospitalitatii lor sacre : se va na§te Isaac, prin aceasta fiindu-le asigurata fecunditatea. 0 fecunditate existentiala, daruita celui care il accepta pe celalalt ln totalitatea sa §i care nu a lncercat sa-l facli, in mod meschin, conform cu sine, sa-l reduca din comoditate §i nici sa-i lntinda marfa proasta a ideologiei sau a obiectelor sale de pietate, ci care a lncercat, pur §i simplu, sa fie in fata acestuia cit mai mult el insu§i §i, in acela§i timp, cineva care asculta, care prime§te ~i imparte cu celalalt ceea ce-i apartine. Pe linga imaginea lui Avraam, nu se poate uita cea a celuilalt copil al sau, lsmael, despre a cl'irui trimitere in de§ert §i despre a! cl'irui destin tragic (care sta Ia originea popoarelor arabe, a Islamului) avem cuno~tinta ~i

al carui nume inseamna: ,Dumnezeu aude, Dumnezeu intelege". Ospitalitate ~i fidelitate Gratie modului sau de a-§i pnmt oaspetii, Avraam poate incerca sa salveze din nou Sodoma, consideratii pervertita5 , gratie unei ospitalitati lntotdeauna mai importante declt prejudecatile. in !ipsa posibilitatii de a-i prezenta pe cei zece intelepti, Ia sfir§itul pateticei dezbateri de Ia Mambre, el poate obtine mintuirea lui Loth §i a celor doua fiice ale sale, care se oferisera, de asemenea in mod eroic, sa-i salveze pc oaspcti, primiti ca trimi§i ai Domnului . Aceasta legatura cu ospitalitatea atinge legarura cu valorile originare, cu aliantele familiale, cu legaturile fundamentale. Exact in acest punct se produce emergenta paradoxului : pe de o parte, Avraam prime§te §i protejeaza ceca ce ii este eel mai strain, dar, pe de alta parte, el se prime§te §i se respecta, Ia fel de profund, pe sine. in aceastli perspectiva de fidelitate, de autenticitate, el trimite, ln mod semnificativ, sa se caute o sotie pentru Isaac, devenit adult. ,:)i jurii-mi pe Domnul Dumnezeul cerului ~i pe Dumnezeul piimfntului cii fiului meu Isaac nu-i vei lua femeie din fetele Canaaneilor, in mijlocul ciirora locuiesc eu. Ci vei merge in tara mea, unde m-am niiscut eu, Ia rudele mele, Ji vei lua de a colo femeie lui Isaac, fiul meu" 6 Fidelitate simbolica fatll de radacini, futll de traditii, ca semne persistente ale originalitlitii sale ! Si tot sub semnul ospitalitatii oferite cu generozitate, prin daruirea apei, o recunoa~te servitorul trimis de Avraam pe Rebecca, nepoata a acestuia din urma, care este dusa in fata lui Isaac, in Canaan. Tocmai in virtutea acestei fidelitati. destinsa, lipsita de rigiditate, reinnoita fl'ira nici o crispare, poate Avraam sa il intimpine pe celalalt,

I . Facerea, 18, 3. 5. 2 . Charles Leben, ~Une enigme biblique : le dialogue des plaines de Mambn!", in Information juive, Paris, no 278, ianuarie 1978, p. 4. 3 . Facerea, 18, 4-6. 4 . in Coran, cei trei straini sint trimi~i ai Domnu- 6. lui; dar mesajul de primire ~i diatogul aferent ospitalitati i sint acelea§i. Cf. 15, 51 ~i 29 (capitol numit al Pliianjenului), 27-33. - - - ·- - - - - ' - - __._--------'--

Cf. Louis Massignon, in Parole donnee, ,Les trois prieres d'Abraham" , coli. 10-18, p. 285: ,Sodoma este ora~ul care se iube~te pe sine, care se refuzd vizitdrii de cdtre ingeri, oaspefi, straini sau care vrea sa abuzeze de ace~tia". Facerea, 24, 3-4,

intr-o relatie de prietenie cu toti cananeenii din lume. Suficient de sigur peel insu~i pentru a fi suficient de sigur de ceilalti ~i de posibilitatea stabilirii unor relatii inaltatoare, el lncearca raporturi de generalitate universalizantii cu ceilalti, pe care ii respectl'i. Cl'ici, gratie consistentei relatiei cu sine, celalalt poate fi acceptat, cu diversitatea sa. El lnceteaza sa reprezinte un pericol, o sursa de alteritate, daca il ajutam sl'i-§i gaseascli locul a§a cum este, acolo unde se atla. Dimpotriva.

Poate fi definitli ca o situatie de dependentll. eel care imreaba atribuindu-i dinainte celuilalt o superioritate legatli de competentll. experientll. statut ; in plus, eel interogat poate reprezenta o imagine sexuala lini§titoare (aprioric, este cineva care a reu§it in direqia sexualitl'itii, care i~i domina problemele de aceastii natura). Aproape intotdeauna, situatia initiala este ~i una de doleanta : eel care intreaba se plinge de cineva (consoarta, copii, §ef etc.). Este posibil ca prima intrebare sa o escamoteze pe cea reala, fiind exterioara situatiei-problema. Dezvoltarea acestei situatii ini[iale • E posibil ca situa[ia de dependenta sii dureze, adica eel caruia ii sint adresate intrebarile sa preia conducerea conversatiei. Atitudinile descrise de Porter, sub numele de investigatie, de solutie, de sustinere, de judecatii-evaluare, de interpretare, mentin situatia initiala. Astfel mentinutii, situatia de dependentl'i evolueaza u~or spre una de transfer : eel care intreaba percepe in celalalt o imagine parentala, operind asupra lui un transfer afectiv pozitiv, ca asupra unui pl'irinte ideal, care va rezolva totul pentru el. Cel care intreabl'i tinde sa se cantoneze intr -o atitudine de a~teptare pasiva a unei rezolvl'iri, atitudine in care nevoia sa de solutie e din ce in ce mai mare.

De asemenea, in cazul celui cl'iruia ii sint adresate intrebl'irile se pot produce fenomene de

__...._-- ____;,.-----

~----

teama fatll de celalalt este cea care ne modifica. Este foarte adevarat eli riscurile aoastre sim de natura interioara, ca tin de inertii §i ca §ansele noastre se dezv1Huie gratie ospitalitatii reciproce. Confirmare

0 lntllnire sub semnul respectului confirma individualitatea fiecaruia; omul prime§te, iar ceea ce prime§te nu e un continut, ci o prezentll. care constituie o fortll.

Dinamica unei conversatii SituaJia ini[ialii

293

~~;tc;,~

contratransfer (chiar faprul de a fi ales una t~ dintre atitudinile precedente aratli o predis- ~ pozitie catre acest contratransfer). El poate ~ vedea in persoana celui care intreaba un copil ~~ pe care trebuie sac! educe, prin antrenarea ! . l adeziunii acestuia Ia dorinta ~i Ia valorile sale, putind, de asemenea, sa proiecteze asupra situatiei celuilalt fie experienta sa privind situatiile analoage pe care le-a putut cunoa§te, fie propriile sale probleme ~i solutiile pe care le-a putut, de bine, de rau, gasi, fie valorile sale morale. Aceasta poate provoca un veritabil refuz, o respingere a situatiei reale a celui care intreaba, falsificata de perceptia pe care o are ln acest sens celalalt, in funqie de propria sa traire.

i

!Pi

Aceasta situatie de transfer nu poate evolua pe parcursul unci conversatii, a~a cum se intimpla in ~edintele psihanalitice (transfer negativ, apoi defulare), din cauza duratei mult prea reduse a situatiei conversationale ~i a fuptului eli eel care ofera raspunsuri este foarte rar un psihanalist etc. Transferul poate fi demarat, mentinind trebuie s-o repetam - situatia de dependentl'i §i de a§teptare a unor solutii din partea celui intrebat. Dadi acesta din urma propune unele solutii, ele sint aproape intotdeauna respinse de catre celalalt, ca fiind impracticabile sau inadecvate. Se poate intimpla ca acesta sa accepte sa le incerce, din supunere ~i pentru a vedea, foarte rar cu succes, eli ele nu corespund, in

298

FORMAREA PENTRU CONVERSA TIE

La nivelul comportamentelor de exprimare sau de raspuns - alegerea comportarnentului adecvat dintr-o varietate (de decizie, de supon, de evaluare, de chestionare, de interpretare, de reverberare), in concordan\li cu atitudinea reala;

Structura unei relatii stabilite in cadrul unei conversatii sau al unei reuniuni

~~;;

fi.~ ' ~ ~ Problemele de ordin practic

I

'. fii;J pe care mi le pun

in raport cu funqia de mediere, imi propun :

~'i -

sa-mi mentin

~i

sa-mi imbogatesc atentia

~f (atentie variabila §i de tip media) ; ]S~

- sa

organizez, sa ajustez spatiul §i timpul

~),:~ (prin controlarea inefiiilor, introducerea unor

~f delimitiiri) ·

¥

- definirea unui comportament cit mai pur posibil, evitindu-se orice amestec intre intrebari §i sfaturi, evaluare §i suport, interpretare §i decizie etc. - varierea comportarnentelor utilizate, pentru a se evita monotonia, tinindu -se cont de modificarile atitudinilor.

'

- sa observ intreaga situatie §i citeva clemente singulare (sa-mi asum ~i sa echilibrez raporturi le ierarhice).

• Regula de aur a medierii Verificarea faptului eli, emotional, plasez toate persoanele, ca §i pe mine insumi, pe o suprafata de prezenta echipotentiala. in raport cu funqia de recepfie - ascultare, sint dispus : - sa primesc ~i sa retin totul, Ia toate niveIurile de clasare posibile (adresare, verificare a mesajelor) ; - sa valorific pluralitatea referintelor disponibile in propria mea persoanli (sa-mi dinamizez referenJialul personal);

- sa discern §i sa primesc transferurile care imi sint adresate sau care sint adresate altora (distingind intre funqia ~i persoana mea).

• Regula de aur privin"d receptarea - ascultarea Pentru a-mi controla contratransferurile, e necesar sa-mi stabilizez mi~carile subiective, utilizindu-Ie pentru explorarea relatiei, pentru a fi ~i mai mult eu insumi (§i consecvent). in raport cu funqia de interven[ie' rna pregatesc pentru : - a acorda in timp util (~i fiira precipitare) ajutor (de actiune sau de identificare); - a rna alatura in mod prudent Ia structurarea care se elaboreaza in cadrul schirnburilor proprii relatiei (afichetii, inventie , interpretare); - a efectua frecvent reformulari, reverberari variate (de tip ecou sau oglinda). • Regula de aur a intervenJiei Se impune asigurarea apliclirii celorlalte douli reguli de aur ~i incercarea contactului, prin echilibrarea intre prezen\li §i distan\li in cadrul aqiunii mele.

VARlETATEA COMPORTAMENTELOR CONVERSATIO NALE'

299

Scurtii referire Ia conceptele-reper care ne guverneaza atitudinile ~i comportamentele in cadrul unei conversatii

I· .., ,

Congruen[a sau u~urinJa de a fi tu insuJi Pentru a face fata acestei discutii, am avut grija sa rna pun de acord cu mine insumi? Oare problematica de care sint preocupat introduce o prea mare distan\li, prea multii Uitare de sine, uitarea irnpresiilor pe care le incerc efectiv fa\li de interlocutorul meu? Nu ar trebui sa-mi acord un rligaz pentru a-mi pune in ordine ideile, cuno~tintele, sentimentele ~i obiectivele pe care le urmaresc acceptind o discutie?

Tin con~ de diversitatea de posibilitll.ti ale ~~ fiecliru1 mterlocutor? A~ putea face o evaluare a situatiei, pentru a verifica daca acord aceea~i consideratie ~ fieciirUI element expnmat de clitre un mter- :1:1~ locutor? ~t Ar fi posibil sa-mi readuc in atentie, in mod egal, toate persoanele implicate intr-o discutie? Sint in masura sa evit identificarea interlocutorilor mei cu inexactitll.tile sau dificultiitile relationale pe care ei le prilejuiesc?

Pot sa nu spun, in modul eel mai direct, flira supradimensionare, ce simt in raport cu atrnosfera discutiei noastre?

Pastrez destula disponibilitate pentru a nu rna simti foarte iritat in prezenta anumitor indivizi?

Cum sa rna unific, sa rna echilibrez, sa-mi gasesc puterea in mine insumi, pentru a-mi putea asuma riscul (controlat) de a exprima ceea ce sint, ceea ce e just atit pentru mine, cit ~i pentru celalalt?

Empatia ~i simJul analitic

Mai direct: "Joe crispat un anumit rol sau mii manifest, printr-o funCJie clar definita, in calitate de persoana ? ". 0 considerare pozitiva sau o intimpinare echidistanta ~i echilibrata Acord aceea§i atentie tuturor interlocutorilor, oricine ar fi ei ? Am fa\li de interlocutor o solicitudine neposesiva, de pe pozitia mea de persoanli distinctii, care ii permite celuilalt sa aiba propriile lui sentimente, propriile lui experiente?

ii1 iii

It 8

Preocuparile pe care le am nu imi ascund incenitudinea sau nelini§tea interlocutorului meu in legatura cu viitorul sau, dar ~i cu prezentul? Sint intr-adevar preocupat sa-i fac pe interlocutorii mei sa simtll. eli sesizez impresiile pe care ~i le fac despre discutia noastrli, chiar daca nu le implirtli§esc? N-a~ putea, in anumite momente ale conversatiei, sa le propun celorlalti sli-§i exprime punctul de vedere in legatura cu relatia noastra?

Este posibil, uneori, un schimb de impresii intre interlocutori, privind conditia lor profesionala §i sociala?

'I

i

FORMAREA PENTRU CONVERSATIE

300

'''* ,

fi

~i

Bazele psihosociologice ale relatiilor umane

Rela{iile umane ambivalenJa ~~ Fiecare individ are tendinta naturaHi de a ~~ ~tab iii rel~li_i cu ~er~oanele care il !ncon~o~rlL l~~ I~ acela~I ump ~nsa el dore~te sa ~limma Ia (~i distantli ~~. Imphclt, sa fie proteJat Impotnva ~; acestor relatii. ~ Fenomenele afective ~i emoJionale ~ Aceastli ambivalentll privind relatiile umane provine din incertitudinile CU care. acestea ....... impovlireazli echilibrul personalitlitii. Intr-adevlir, fiecare relatie antreneazli o serie de tendinte de transformare in raport cu partenerii, tra~sformli~i Ia ~~re fiecare personalitate rez1stli gratie reaqnlor afecuve ~~ emoponale. Reactiile afective favorizeaza rezistenta Ia transformlirile exercitate asupra imaginii pe care ne-o facem despre noi in~ine. Reaqiile emotionale tinct sa frineze variatia constringerilor reciproce pe care indivizii le exercitl\. Relatiile ii antreneazl\ pe indivizi intr-o instabilitate potentiall\, tinutli sub control de organizatiile social e. Ca o exemplificare a acestor fenomene, vom aminti Parabola porcilor spi1 no~i a lui Schopenhauer, citatli de Freud : ,intr-a zi geroasa de iama, mai mulJi porci spino$i s-au strfns unii fn alJii, pentru a se proteja fmpotrivafrigului, fncalzindu-se reciproc. Fiind fnsa jena{i de Jepi, ei s-au fnde partat din nou. ObligaJi sa se reapropie unii de ceilalJi din cauzafrigului persistent, ei au simJit, o data fn plus, ac]iunea dezagreabila a [epilor, iar aceste mi~cari succesive de apropiere ~i fndepartare au durat pfna cfnd au gasit o distan{a convenabila, la care s-au sim[it, in sfir§it, in largul lor".

a

I.

Freud, Essais de psychanalyse, Payot, Paris, p. 112.

~i

Via{ a fn grup problemele legate de partlczpare Modul in care indivizii se ad una. in grupuri organizate e de natura sa determme regularizarea relatiilor umane ~i distantele sociale. Structurile circumscrise autoritlitii tinct sa se stabileasdi. in ~a fel incit sa pro~jeU: indivi_zii de mfluenta fen?m.emel~r af~c~~ve ~~ em~~IO­ nate declan~ate tn JUfUI Imagtnll autontlitn. De aici rezultl\ o noua ambivalenll!: indivizii reclamli ~i evitli o particij:)are in formll irationail! Ia activitatea grupului ~i, totodatli, o participare Ia deciziile rationale. Tocmai din cauza acestei ambivalente, ca ~i a tensiunii emergente, autoritatea investitli nu - ~i poate delega intotdeauna puterea. RelaJiile umane ~i comunicarile Dincolo de structurile organizatiilor (in special, dincolo de structura ierarhicli), diferentele dintre indivizi dau na~tere unor tensiuni care nu pot fi exprimate, constituindu-se in adevlirate surse de conflict. Liderii se aplirl\ impotriva fenomenelor emotionale care tinct sa se descarce ~supra lor, incercind sa controleze aceste conflicte. Cu toate acestea, ele reapar in forma unor distorsiuni Ia nivelul executiei. In vederea stabilirii unei mai bune structuri ~i a unor raporturi mai reate, importantl\ e facilitarea comuniclirilor. Dincolo de conflictele care i~i vor face aparitia, se vor putea stabili raporturi mai exacte, iar in activitlitile indivizilor se va produce o oarecare modificare: de aici va rezulta o autoreglementare, prin armonizarea rolurilor ~i a obligatiilor. Astfel, va deveni posibilli diminuarea rigiditlitii ierarhice ~i atribuirea unor zone de responsabilitate, mereu mai vaste, fieclirui individ.

II

YARlETATEA COMPORTAMENTELOR CONVERSATIONALE

301

Teoria perceperii raporturilor interpersonale Toti sintem psihologi, preocupati de studierea comportamentelor umane 1• Unii dintre noi studiaza aceste comportamente doar pentru a intelege ordinea logica a evenimentelor. Allii intreprind aceste studii in scopul de a fi mai utili celorlal\i. Exista ~i unii care i~i propun sa invete sa determine ~i sa controleze comportamentele semenilor. lnteresul meu personal este de a gasi noi mijloace de a fi , fn primul rfnd, uti!. Ma imereseaza sa dezvolt o teorie a comportamemului uman care sa poata fi utilizatli nu numai de personalul specializat, ci de toata lumea, pentru a incuraja descoperirea de sine ~i schimbarile constructive din cadrul relaliilor interpersonal e. Teoria se bazeazli pe cinci principii sau concepte majore. Primul principiu este ca trasaturile de comportament sfnt mai bine fnJelese atunci cfnd au ca obiect cautarea satisfaqiei. Motivatiile din spatele trl\sl\turilor de comportament constituie factorii esentiali ai personalitlitii, ~i nu trl\sl\turile in ele insele. Acestea din urma dau consistenta comportamentului nostru, provenind din circumstantele a ceea ce consideram satistacator in relati ile noastre cu ceilalti ; ele constituie ~i baza credintelor ~i conceptelor referitoare Ia modul de a reaqiona in reciprocitate, in scopul obtinerii satisfaqiei. Cel de -al doilea principiu major este ca exista eel pu]in doua condi]ii, fn mod clar distincte, care influen{eaza tipurile de comportament fn ceea ce prive~te stimulii. Una dintre aceste conditii transpare atunci cind putem di.uta, in mod Iiber, satisfactiile pe care le a~teptlim de Ia ceilalti. Cea de-a doua e reliefatli atunci cind ne gl\sim in conflict ~i in opozitie, caz in care nu mai sintem liberi de a cliuta satisfaqiile, trebuind sa ne prezervlim integritatea ~i orgoliul. Trlisliturile de comportament pe care le dezvliluim in aceste douli cazuri difera foarte mutt. I . Elias Porter, Ph. D. Text prezentat Ia Congresul international de psihojogie, Ia Paris, in 1960.

"'"'

~VJ

Cel de-al treilea principiu major a! acestei ()1), teorii l-am preluat direct din Eric Fromm: t~2 o slabiciune persona/a nu e nici mai mult, . ~: nici mai puJin decft exagerarea unei forfe q~

perso~ale.

. . . . ~-­ Permiteti-mi sa defmesc ~1 sa_ Il ustrez ter- \::) merutfor{a ~~ slabzcwne. Un md1v1d aq10- {(i)' neaza cu fo$ atunci cind existli o foarte mare ¥(); probabilitate ca o interaqiune interpe:_rsonala ~Q; sa fie in mod mutual productiva. In mod '" ' simetric, un individ aqioneaza sub semnul slabiciunii cind se intimpll\ invers. A aqiona cu incredere e dovadli de fo$ : aceasta contribuie Ia cre~terea probabilitlitii de productivitate mutuala. A aqiona cu exces de incredere sau credulitate e dovada sllibiciunii : aceasta diminueazli probabilitatea de productivitate mutuala, mllrind-o, in schimb, pe cea a unui deznodlimint distructiv sau, eel putin, neproductiv pentru unul sau altul dintre indivizii implicali. Acel~i lucru e valabil . ~i atunci cind existli sigurantli de sine sau - in · forma sa neproductivl\ - un exces de sigurantli de sine sau arogantll. A fi prudent e un semn de forta, a fi prea prudent sau neincrezator e o dovada de slabiciune. Cel de-al patrulea principiu major a! acestei teorii afirma ca, fn general, cu i::ft conceptele unei teorii a personalitaJii se apropie mai muir de experienfa persona/a, cu atft sfnt mai eficace, facilitfnd descoperirea de sine. Cu cit o teorie asupra personalitlitii vizeazl\ mai mutt individul, in loc sli se refere Ia om in general, cu atit mai utilli este ea pentru toti indivizii. in consecintll, dacl\ principiile teoriei personalitlitii s-ar apropia suficient de mutt de propria noastrli experienll!, psihoterapeutii ar putea deveni instructori, iar principiile - vindeclitori. Cel de-al cincilea principiu se refera la primul: trasaturile de comportament au drept scop cautarea satisfac{iei. Teoria sustine eli existli trei dorinte fundamentale diferite in fiecare individ ~i in relatiile lui cu ceilalti.

294

FORMAREA PENTRU CONYERSATIE

Y ARlETATEA COMPORTAMENTELOR CONYERSA TIONALE

295

------------- - -----------general, nici situatiei reate (pe care eel intrebat nu o percepe decit prin prisma subiectivitatii sale ~i a celuilalt), nici unei evolutii a personalitatii celui care adreseaza intrebliri. • Modificarea situa[iei ini[iale de dependen[a Atitudinea comprehensiva descrisa de Porter este, de fapt, traducerea in plan comportamental a atitudinilor intime asumate de catre eel intrebat (atitudinile de nonjudecata, de noninterventie ~i de empatie descrise de clitre Rogers). Cel intrebat aratli astfel eli refuza rolul parental, magistral.. .. pe care ar vrea sa · i-1 atribuie celalalt. in general, exact in aceasta faza se produc tacerile pe care eel intrebat trebuie sa invete sa Ie suporte ~i sa le respecte, clici ele corespund, chiar daca sint penibile, unei evolutii, unei transformari a situatiei de dependentli initial e. intr-adevlir, situatia evolueaza in mod normal spre o relatie de autenticitate (Rogers), in cadrul careia eel intrebat nu mai e perceput de catre celalalt ca un parinte, un maestru sau unjudecator, ci ca o persoana tara un rol bine definit, ca un interlocutor in preajma cliruia celalalt face, deseori pentru prima data, experien!il capacitatii sale de a-~i analiza propriile probleme, de a se explica, a se face ascultat ~i inteles, de a se face acceptat a~a cum este, tara a fi nici judecat, nici contrazis. Deseori, in cazul celui care intreaba se produce o deblocare a exprimarii ~i a gindirii, care poate, in situatiile cele mai favorabile, sa constituie prin ea insa~i inceputul unei evolutii ulterioare, pe care acesta o va urma singur, catre autonomie ~i asumarea propriei situatii. Daca discutia dureazli ori se prelunge~te cu una sau mai multe alte reprize, deseori vom asista Ia:

- o modificare a intrebarilor, adevarata problema a celui care intreaba fiind din ce in ce mai clar abordata ~i exprimata ; - o precizie din ce in ce mai mare in analiza propriei situatii din partea celui care intreabli; - perceperea de catre el a unei parti de responsabilitate in cadrul situatiei (in locul atribuirii intregii responsabilitati celorlalti) ; - cautarea activa, matura a unor solutii personate ~i adecvate, comportind, de cele mai multe ori, o modificare a comportamentului celui care intreaba, in Iocul ~teptil.rii unei modificliri in comportamentul celorlalti sau a unei modificari a situatiei prin interventii exterioare. Atunci cind relatia de autenticitate a fost bine stabilita (~i numai atunci), unele investigari discrete (neavind alura unui interogatoriu care sa se incheie cu emiterea unor ordonante): ,Mi-a~ putea permite sa va intreb daca ... " ; unele sugestii, ~i nu sfaturi : ,Poate ca a[i put ea ... " ; , V-aJi gfndit La ... " ; reformulari de tip ecou (neadaugind nici un element Ia ceea ce a spus eel care adreseaza intrebarile, dar punind in valoare anumite aspecte) pot favoriza evolutia situatiei conversationale spre propriul scop : autonomia celui care intreabli in raport cu celalalt. Este o situatie educativa in sensu! propriu, educarea fiind procesul care il conduce pe eel educat Ia desprinderea de educator. Acest rezultat poate fi obtinut numai prin mai multe discutii cu aceea~i persoana care pune intrebliri; in anumite cazuri, este posibil sa se des~oare discutii cu mai multi membri ai familiei, succesiv sau, uneori, chiar simultan. Aceasta ultima situatie presupune ca relatia sa fi fost deja dominata partial de catre cei interesati.

Trei atitudini rationale in timpul unei discutii in fata unui interlocutor, care poate fi o persoana sau un grup, dincolo de toata gama comportarnentelor noastre, trei atitudini - sau, daca vrem, trei registre - sint posibile: o atitudine de presiune, una de distantli ~i una de contact. Atitudinea de presiune Se organizeaza mai mutt sau mai putin clar, conform unei suite de comportamente directive : emitere de ordine, chiar amenintare sau sanctiune; sfat ori sugestie; ajutor sau sustinere morala; in sfir~it, ~i mai ales, judecati, evaluliri. Aceste comportamente, implicind angajarea intr-o direqie determinata, pot exercita o presiune mai mutt sau mai putin semnificativa . in orice caz, folosirea lor reliefeaza prezenta psihica (de cele mai multe ori, superioritatea), responsabilitatea unei personalitati in raport cu un interlocutor, supus exigentei (prin constringere sau judecata) de a deveni identic cu ea sau cu un model vizat de aceasta. 0 astfel de atitudine presupune conditionare. Atitudinea de distan[a sau de a?teptare Se poate structura in cadrul acelora~i comportamente, dar atenuate. Ea va viza, prin ordine ocolite sau amenintll.ri confuze, sfaturi vagi, sugestii, ajutor sau suport ipotetic, mentinerea Ia o distanta convenabila a interlocutorului. Ordinele sau ajutorul, obiectele reate sau schirnbil.rile sint, pentru o persoana, tot atitea cai de autoprotectie, in spatele unui aparent interes. Interlocutorul este, de fapt, invil.luit intr-o pinza de paianjen, tesuta sisternatic. Raporturile legate de responsabilitate, de complicitate sau de comuniune sint reduse. Educatorul introduce momente de suspensie in interiorul schimburilor sale cu interlocutorul. in acest sens, el poate recurge nu numai Ia comportarnente directive, ci mai ales Ia un comportarnent de ancheta, punind intrebliri pentru a elucida sau a devia interogarea realli din partea interlocutorului. De asemenea, el poate recurge Ia un comportarnent de interpretare, incercind sa explice conduita celuilalt, ~a cum ar trebui s-o inteleaga acesta. Individul care a adoptat o astfel de atitudine se plaseaza Ia adapost

~}

f,01

de reaqiile interlocutorului, neinteresindu-1 ce face acesta. retragind orice forma de conditiOnare . ;~

{a,;

Atitudinea de contact

•

.

P1

E mai complicat de definit. Ea presupune plasarea in fata celuilalt nu sub semnul pre~ ~ smnn, mc1 at retragern, CI sub eel at unm echilibru fragil, necesitind o continua restabi- ~~­ lire. Individul care adopta o astfel de atitudine L l are o prezentli directli in raport cu celalalt, fiind autentic in totalitatea sentimentelor sale ~i urtnil.rind atent evolutia sentimentelor interlocutorului. Eo situatie de intimpinare a tuturor descoperirilor pe care celalalt le face in legatura cu el insu~i, in timpul discutiei. 0 astfel de atitudine presupune o acceptare neconditionata a celuilalt a~a cum este, ca ~i adoptarea, in orice moment, a oricarei cai. Orice inacceptare, orice refuz ar conduce, inevitabil, prin rezistenta, Ia o atitudine de distantare sau de presiune.

to1

Individul respectiv nu cintare~te lucrurile ~i nici nu se sustrage, ci i~i pune in lumina propri ile valori de respect fatli de celalalt ~ i fatli de sine, mentinind o anume egalitate cu el insu~i, tara a se indoi sau a emite judecliti (cu atit mai putin condamnari) in ceea ee-l prive~te pe interlocutor. El manifesta mereu incredere in aptitudinea celuilalt de a-~i gasi singur propria direqie, de a descoperi singur sau, in mica masura, impreuna cu el insu~i solutiile pentru problemele sale. Pentru a obtine o asemenea atitudine, nu e recomandabil sa se recurga Ia comportarnente directive. Cele de ancheta ~i de interpretare sint intr-o mai justa corespondentli cu a~tep­ tarile interlocutorului : e necesar sa se formuleze intrebarea pe care acesta e pe cale sa ~i-o puna, ca ~i explicapa pe care, mai mult sau mai putin co~tient, a . putut s-o dea. Este posibil ~i un comportarnent de informare (vizind expunerea de cuno~tinte sau proprietatea faptelor), cu conditia sa nu se exercite nici o presiune, mai mutt sau mai putin camuflatli, asupra interlocutorului ~i nici sa nu intervinli vreo intentie de eschivare.

296

FORMAREA PENTRU CONVERSAT IE VARlETATEA COMPORTAM ENTELOR CONVERSAT IO NALE

in cele din urma, atitudinea de contact poate fi actualizata eel mai fidel prin comportamentele de tip oglindii. Individul cu un astfel de comportament explica , !a un moment dat, cit mai clar posibil, ce a inteles relativ Ia preocuparile interlocutorului, plasindu-se in cadrul lui de referinta, dar fll.ra a-i lua totu~i locul. Un astfel de comportament este numit de catre Rogers comprehensiune. Prin atitudinea de contact, individul resimte emotional problemele interlocutorului, stapinindu-~i pornirile de a exercita presiune sau de a se distanta. El il lasa pe celalalt sa-~i aleaga drumul, mergind alaturi de el, solidar, sub semnul unei increderi totale. Psihologii Porter §i Rogers au aratat consecintele diferitelor comportamente ~i mai ales ale atitudinilor subiacente. Presiunea §i tendinta de a direqiona fiineaza angoasa interlocutorului, frinind insa dezvoltarea, explicitarea privind comunicarea, fata de celalalt ~i fata de sine, riscind sa accentueze dependenta, conflictele interioare §i reaqiile defensive (retrageri, eschivari sau agresiuni) ale interlocutorului . De asemenea, distanta, ancheta sau interpretarea pot mai curind frina decit accelera fenomenele de angoasa §i de comunicare, ca §i pe cele de dependenta, de aparare ~i de conflict, totul depinzind de nivelul de a§teptari at celuilalt. Contactul §i comprehensiunea vor putea accentua explicitarea comunicarilor, dar ~i sentimentele de angoasa. in schimb, ele contribuie Ia scaderea dependentelor, a conflictelor interne §i a reaqiilor defensive.

Tentafia adoptiirii atitudinilor de presiune La nivelul consecintelor, ce-ar trebui sa prevaleze intr-un dialog? Dar in dialogul dintre un educator §i eel supus educarii? Dar in eel cu un client? in mod natural, facem uz de trei atitudini. Dar, in calitate de educator, Ia ce dozaj §i Ia ce mod de apticare specific ar trebui sa recurgem? La o atitudine de presiune considerabila, excesiva (caracterizata de pasiune) sau absenta? Raportata Ia orare, Ia formele de lucru sau Ia nivelut cuno§tintelor de asimilat? La fel, ce tip de contact trebuie sli adoptam, de distantare sau de apropiere? La ce nivel de frecventa §i de

intensitate? in conversatia individuala sau in raporturile de grup, de clasa? Cu privire Ia continuturi sau Ia forme? Si cu ce scop? La toate aceste semne de intrebare, sli adaugam faptul ca deseori adoptam comportamente care ni se par specifice unei atitudini in mod deschis diutate, in timp ce le utilizam deformat, alunecind de Ia o atitudine Ia alta. A discerne intre atitudinile de adoptat intr-un dialog e totuna cu a discerne intre nivelurile spirituale. E important sa se mentina in mod clar atitudinea care corespunde unei profunde motivatii, a§a cum apare ea in raport cu situatia de educator, responsabil de indrumarea unor semeni. Trebuie sa observam eli, de multe ori, comportamentele directive, articulate pe o atitudine de presiune, con§tientli de ea insa§i ~i rezultat at asumarii unei responsabilitati , pot face .dovada unui mai mare respect fa til de interlocutori decit comportamentele de interpretare sau chiar decit incercarile de intelegere, care, in realitate, pot fi expresia unei atitudini de distantare incon§tienta sau de contact nesigur. intr-adevar, toate aceste atitudini nu sint, in ochii no~tri, oarecum echivalente? lnterpretarea lor nu ne lezeaza oare in unele dintre obi~nuintele · sau rezistentele noastre? Sli o spunem direct: in calitate de educatori, sintem tentati sa adoptam atitudinile de presiune, fiind obligati sli procedlim astfel din nevoia de a atinge adevlirul ~i eficacitatea. Nu sintem noi oare invitati Ia invlitarea, rlispindirea ~i observarea legilor morale sau ale eel or fizice? De asemenea, e bine sli spunem ca deseori ne situam intr-o atitudine de distantare, cu atit mai mult cu cit nu am . vrea sli recunoa§tem acest lucru. Ca o compensare a unor presiuni prea sustinute, trecem, bucuro§i, Ia ni§te atitudini mai rezervate.

297

-- - -- - -- - -- - - - ---- - -----

ambigua, instabila §i paradoxala, putind da curs unor interpretari eronate. in general, pendulam destul de u~or intre atitudinea de contact ~i cea de distanta.

chiar redutabila, prin aqiunea indirecta pe care o exercita, putind fi utilizatil. pentru manipularea unor persoane in direqiile pentru care noi in~ine optam in secret ?

Si, Ia urma urmelor, aceasta atitudine este compatibila cu o viati'i morala sau cu procesut de invatamint? Nu e, poate, prea relativizanra, toleranta, aproape sceptica sau, dimpotriva,

intr-adeviir, aceasta e fntrebarea : ce atitudine sau ce dozaj de atitudini sii alegem pentru forma ~i con{inutul activitaJilor noastre de educmori, de formatori ?

Avertismente practice Avertismeme practice pentru regularizarea comuniclirilor, a transferurilor ~i intelegerii intr-o activitate conversationala de formare ~i de invatlimint :

La nivelul propriei persoane - stabilirea echilibrului interior; - asigurarea unei stil.ri de confort, de transparenta fatil de sine ; - pregatirea in vederea valorizarii intregii personalitati, Ia nivet intelectual ~i organizatoric.

La nivelul raportului cu celiilalt - verificarea disponibilitatii de a-i acorda atentie cetuilalt (individ sau grup) ; - asigurarea

acelu i a~i

interes pentru fiecare;

- pregatirea pentru acceptarea tuturor schimburilor, intr-o atitudine principia! nondefensiva ~i de nonrespingere.

La nivelul obiectivelor sau a! intenJiilor - aprecierea gradului lor de adecvare in raport cu atitudinile §i invers ; - aprecierea gradului lor de acordare cu imaginile celuilalt; - preglitirea in vederea situarii ~i a intelegerii propriilor reaqii fail! de cellilalt.

Si totu§i, cu totii consideram ca educatorul nu ar trebui sli facli uz de distantare, decit cu foarte multa precautie.

La nivelul rolurilor

Dar sli revenim Ia atitudinea de contact. Pe de o parte, ea ne seduce pina intr-atit, incit sintem tentati sli ne simtim vinovati eli o practicam insuficient, farli destulli claritate ~i rigoare. Se impune sli recunoa§tem eli ea ni se pare

- verificarea gradului de acceptare §i de pertinenta a rolurilor;

- asigurarea de faptul eli diferentele dintre roluri nu produc blocaje ;

- organizarea succesiunii timpilor, intervalelor, ritmurilor de exprimare . ..

La nivelul limbajelor - stabilirea unei varietati a canalelor de transmitere vizualli, sonora, gestuala ; - stabilirea unci clasificari a conceptelor §i a referintelor ; - verificarea gradului de adecvare a codurilor utilizate ~ i/ sau a compatibilitatii lor.

La nivelul reprezentarilor - favorizarea aparitiei conotatiilor cu proprietati de facilitare sau de blocare, asociate temei sau termenului studiate ; - recurgerea Ia metafore, pemru u~urarea memoriei ~i stimularea ideilor ; - explicitarea teoretizarilor sau a ipotezelor implicite. La nivelul cadreloi' de referin{ii - asigurarea compatibilitatii dintre informatii sau cuno~tinte ~i organizarea cognitiva (Weltanschauung) a celuilalt; - asigurarea cu privire Ia apelurile, subterfugiile sau suporturile care faciliteaza utilizarea noilor concepte in sistemul de gindire al celuilalt; - favorizarea mesajelor de retur ale celuilalt (retroaqiune sau feedback) ;

La nivelul structurilor - luarea in considerare a caracterului sistemic al oricarei comunicliri sau relatii ; - evocarea ~ i analizarea, atunci cind este necesar, a constringerilor sau a presiunilor institutionale; - accentuarea, prin elaborarea unor proiecte ~i/sau contracte, a transferurilor sau a transpunerii cuno~tintelor §i abilitatilor.

------------ - ------------ -

302

FORMAREA PENTRU CONYERSATIE

Prima este dorinia de a ajuta o alta persoana, de a vrea intr-adevar sa o ajuti ~i sa o vezi reu~ind. Toti am simtit, Ia un moment dat, aceasra nevoie. Cea de-a doua e dorinia de a fi capabil sa dirijezi evenimemele, de a prelua comanda. Toti am dorit, intr-un anumit moment, sa fim o persoana investira cu autoritate. Cea de-a treia dorinta vizeaza autonomia, independenia, ~i, de asemenea, cu totii am dorit, Ia un moment dat, sa facem lucrurile singuri, flira ajutorul ~i intl'!rventia nimanui. in cazul anumitor indivizi, una dintre aceste motivatii poate fi predominanra, in timp ce, in cazul altora, nu prevaleaza nici una. Cu totii am simtit insa un amestec al acestor trei dorinte. Cind un individ e liber sa-§i satisfadi dorintele, dorinta de a ajuta ia forma unei incercari efective de a fi uti! celorlalti. Dorinta de a conduce ia forma cauta.rii tuturor ocaziilor fuvorabile propriei afirmari, asigurarii functiilor de conducere. Dorinia de autonomic transpare in incercarea de a mentine ordinea logica a lucrurilor, in pastrarea propriei independente. in faia unui conflict §i a unei opozitii, dorinta de a ajuta se exprima pregnant prin nevoia de a prezerva, de a reinstaura arrnonia, dorinta de a conduce - prin eforturile de a-i domina pe ceilalti, iar cea de autonomic- prin incercarea de a conserva resursele personate, prin asigurarea propriei independente. A~a cum am specificat Ia inceput, intentia mea este de a dezvolta un sistem de referinta care sa contribuie Ia intelegerea .comportamentului uman §i care sli poara fi utilizat de fiecare, specialist sau nu, nemaiexistind atunci decit problema necesiratii de a arlita fiecliruia cum se poate servi de acest sistem. Penniteti-mi sli descriu pe scurt sistemul pe care l-am dezvoltat §i modul in care poate fi folosit. El se nume~te "Inventarul modurilor de desfli~urare a forte lor personaliratii" ;

seamana cu un simplu test, dar este conceput astfel incit sa promoveze descoperirea de sine in timpul rezolvlirii chestionarului. Persoana se gase§te in faia unei fraze care trebuie sa fie completatli prin una dintre cele doua variante propuse. Prima varianta se refera in mod special Ia altruism, a doua - Ia nevoia de a conduce, iar a treia - Ia autonomic. Persoana respectivli repartizeaza cele zece puncte intre cele trei optiuni posibile, pentru a sublinia frecvenia relatiilor sale, proprie fiecarei variante. Exisra zece serii de fraze ce urrneazli a fi completate, in doua tipuri .de situatii: atunci cind totul merge bine in ceea ce prive~te relatiile §i atunci cind persoana se afla in conflict. Se obtin doua rezultate pentru fiecare situatie. Pentru oameni, in general, e foarte U§Or sa inteleaga eli ceea ce confera consistenta comportamentului lor sint propri ile lor motivatii. Atunci cind incep sa-§i compare motivatiile personate cu cele ale altora, incep sli-§i formeze o idee mai clara despre ei in§i§i §i despre ceilalti, ca §i despre faptul ca acest exercitiu se concentreaza asupra fortelor personaliratii, ei reactionind, in general, cu interes §i entuziasm. Ca un ajutor suplimentar Ia descoperirea de sine, am dezvoltat ceea ce se nume§te the feedback edition (sec venia de feedback) in inventarul deplasarilor de forte ale personaliratii. Acest chestionar este distribuit de clitre subiect celorlalte persoane, pentru a-1 completa cu ceea ce gindesc despre el. in general, indivizii declarli eli e uti! sli ~tie cum sint vlizuti de ceilalti. Astfel de instrumente au fost incluse in diverse programe privitoare Ia educatie, Ia afaceri, Ia industrie, Ia guvem, Ia unele profesii vizindu-i pe medici in general, pe denti~ti, pe infirrniere, ca ~i Ia orientarea profesionalli ~i Ia reintegrarea socialli. ·

CAPITOLUL 3

DINAMICA UNEI SITUATII ,FATA iN FATA" Ar fi instructiv sa se renunte Ia abordarea doar a unui fragment de conversatie, incercindu-se compararea unor intregi discutii, in scopul explorarii diversitatii (sau opozitiei) strategiilor §i stilurilor lor. Din tot acest demers pot rezulta unele reflectii privind fecunditatea lor, din perspectiva calitatii informatiei culese. Exersarea asupra textelor scrise il poate ajuta pe fiecare sa-§i deceleze propensiunile de a interveni intr-un dialog §i de a-§i intari vigilenta, pentru a evita anumite devieri, mai molt sau mai putin impulsive. in egala masura, il poate pregati in sensul observarii in mod avizat a unor conversatii §i al analizarii lor metodice. De asemenea, aceste exercitii permit o trecere in revista a activitatilor conversationale (fapt care solicita responsabilitatea fiecaruia), urmata de explorarea varietatii §i a densitatii acestora, ca §i a tendintei spre perfectionare sau nuantare. in ceea ce prive§te textele mai lungi, se poate urma sfatul lui Carl Rogers : Ia un anumit moment al conversatiei, putem pone sub semnul tacerii interventia consultantului sau a terapeutului, pentru a observa ce sintem tentati sa facem. Ulterior, vom putea compara formularea pe care am emis-o cu cea a textului, in forma sa initiala, pentru a trage de aici citeva concluzii §i pentru a face o autoevaluare. Exercitiu de reflectie asupra conversa~iei 1

Acest exercitiu poate fi prezentat fieclirui participant Ia o activitate de forrnare conversationalli, in orice moment. I. Cite discutii aveti, in medie, slipraminal? - una? - doua? - cinci? - zece? - doulizeci ? - mai multe?

2. Care e durata medie a acestor discutii? - trei minute ? - cinci minute? - zece minute? - doulizeci de minute? - treizeci de minute? - patruzeci ~i cinci de minute? - o orli? - doua ore? - mai mult?

I.

3. Printre aceste discutii, cele mai multe le aveti. Ia prima vedere, cu cei care sint. .. - responsabili ? - colegi?

Sursa; INAS.

FORMA REA PENTRU CON VERSATIE

304

-

- - - - - - - - - - - - - -8. ---- - ----- Ati efectuat vreun antrenament in ceca ce superiori ierarhici? colaboratori? persoane din exterior? exper~i?

parteneri ? copii? tineri? familii 7 4 . Care e procentajul aproximativ al discutiilor in care dumneavoastra in~iva solicitati ceva (informatii, dari de seamii)? -5%? - JO%? - 30%? -50%? - 75%? 5. Care e procentajul discutiilor in care aveti un rol de consultant (acordind sfaturi sau infonnatii celui care Je solicita)? -5%? - 10%? - 30%? -50%? - 75%? 6. Dintre toate discutiile, dupa piirerea dumneavoastra, mai dificile sint cele pe care Je aveti cu cei care sint. . . - responsabili? - colegi? - superiori ierarhici? - colaboratori? - persoane din exterior? - experti? - parteneri ? - publicul Jarg? - copii? - tineri? 7. De obicei, in discutiile dumneavoastra, aveii un rol de intervievator sau de intervievat?

prive~te

DINAMICA UNEI SITUATII .,FATA iN FATA"

Timpul liber

305

Obiective

conversatia sau comunicarea?

- Nu. - Da, insa ... - Da, indirect. Ce concluzii ati tras? 9. Scrieti, in mod spontan, douasprezece cuvinte (imagini) care va vin in minte cind va ginditi Ia cuvintul discuJie. 10. Dificultatile pe care Je intimpinati personal in cadrul discutiilor se situeaza, dupli parerea dumneavoastra, mai curind Ia nivelul faptului de (marcati cu o cruce clisuta corespunzlitoare): 0 - a asculta cu atentie ceca ce se spune - a fi intr-un contact deschis cu 0 interlocutorul - a-1 intrerupe in mod impulsiv 0 pe interlocutor 0 - a $ti cind se poate vorbi · 0 - a ~ti cind trebuie intrerupt dialogul 0 - a nu suporta tacerea 0 - a vli Jasa condus de propriile idei 0 - a fi repede obosit de dialog - a manifesta prea multa curiozitate 0 ~i a formula intrebliri flirli intrerupere 0 - a va situa ierarhic - a vii exprima in mod variat 0 - a pastra o distan¢ utilli 0 - a putea rlimine dumneavoastrli i~ivli 0 - a fi blocat de prima perceptie asupra 0 interlocutorului 11. Scrieti, in mod Jiber, citeva sugestii in Jeglitura cu ceca ce v-ar interesa sa faceti in timpul unei activitati de perfeqionare conversationala. Ce a~teptati in acest sens?

Vom studia doua texte, A §i B, culese cu ocazia unei anchete privind timpulliber (texte publicate In Bulletin de Psychologie).

1. Studierea a doua stiluri diferite de a conversa pe aceea§i temii. 2. Aprofundarea impactului respectivelor sti!uri asupra calitiitii comunicarii. Numiirul de participanJi: de Ia doi Ia douiizeci.

Timpulliber intr-o prima fazli, cititi cu atentic fiecarc dintre ccle doua texte, adnotindu-le. Intr-o a doua fazii, incercati sli analizati ceea ce se petrece pe parcursul discutiei dintre cele doua persoane, din punct de vedere psihologic. Notati mai intii fenomenele cele mai evidente (perceptibile Ia prima vedere), apoi urmariti,

~~':

cit mai subtil posibil, articulatiile deSTa$Urarii, evidentiind semnificatia psihologica a L~.:; fcnom~nelor care sc produc (in alti ~crmeni, ~~ spuneti de ce se petrec astfel lucrunle). ~z.. intr-o a treia fazli, intre indivizi se va initia o ~~ discutie, pentru a se defini stilul ~i compor- ~ tamentele distincte ale celor doi interlocutori. ; ;

Ancheu2 asupra timputui tiber Textut A I este intervievatorut, S este subiecrut intervievat.

I - Buna ziua, domnule ! S - Buna ziua ! I - Sintem pe cale de a face un studiu privind timpul liber ~i am dori sa cunoa$tem atitudinea dumneavoastra fa¢ de acest subiect, in general. Sinteti de acord sli vli adresez ni~te intrebliri in acest sens? S - Da, desigur. I - Mai intii, cit timp acordati, in mare, timpului liber? In ce proportii? S - Ei, bine... E dificil de spus, deoarece timpul meu liber e, intr-un fel, suprapus cu ocupatiile mele. Cu exceptia serilor, cind am o ora sau doua de relaxare veritabila, in restul timpului, rligazurile fac parte din viata mea nonnala, de exemplu : ies cu copiii, citesc, stau pur $i simplu ... I - Ah, da ! Deci lectura este, pentru dumneavoastrli, o ocupatie importanta in timpul liber... S - In sfir$it, aceasta depinde de moment .. . I - Ce cititi, de preferin¢? S - Oh ... , anumite romane politiste, de mic interes, pe care mi le imprumuta ni~te buni prieteni ... cam asta, in mare. I - Dar in afara de Iectura, teatrul vli place? S - Destul de mult, insa nu merg aproape niciodatii Ia spectacole.

- . personate Adnotan

ta~

'< 8'1 .:w;~

310

FORMAREA PENTRU CONVERSATIE

DINAMICA UNEI SITUATII .FATA iN FATA"

311

---- - -- - --- - -- - -- - -------Transcrierea conversa[iei 11 . C - Dati impresia ca va e teama ca, mai devreme sau mai tirziu, sa nu apara uncle perrurbari in ceca ce prive~te calitatea sau randamentul activitatii. 12. A - Cred, intr-adevar, ca orice tensiune dintre indivizi, fiind sursa de friqiuni, neintelegeri , neincredere, sfir~e~te , in mod inevitabil, prin a se rasfringe asupra activitatii, care e o opera colectiva. 13. C - De ce presupuneti dumneavoastra, domnule, di, pentru a fi bune, raporturile profesionale, administrative trebuie sa se bazeze pe o buna comunicare, de tip... sa zicem, afectiv? 14. A - Nu presupun, ~tiu din experienta ca bunele relatii dintre indivizi asigura eficacitatea activitatii.

0 analiza a dinamicii conversafionale

Transcrierea conversaJiei

0 analiza a dinamicii conversaJionale

11. - Fiind acum avantajat, C il provoaca pe A : el este eel care intelege ca situatia s-a inversat. A nu va putea, ulterior, decit sa se apere. 12 - Ceca ce A ~i face, refugiindu-se intr-o remarcl!. de ordin general (escamotind situatia).

20. A - Oricum, daca ar fi a~a. ar fi vorba de o prejudecata favorabila , care ar face subiectul unci revizuiri pe parcursul activita\ii, ~i simpatia initiala ar risca sa se topeasca precum zapada Ia soare, Ia prima dovada de nesupunere.

20. - Neintelegind elementele implicite ale situatiei, insista asupra continutului, vrind sa demonstreze di este logic. Expresia ,sli se topeascli precum zapada Ia soare" are, poate, legaturli cu propria-i senzatie corporala , el simtindu-se atacat din toate paqile.

21. C - (ironic) Este evident ca dovada lipsei de loialitate ~i a duplicitatii pune Ia grea incercare simpatia initiala, presupunind ca aceasta a existat 1

21. - Emite o fraza cu dublu sens, care face trimitere Ia situatia traita : daca pina acum mi-ati fi fost simpatic, e clar ca duplicitatea dumneavoastra vii face in mod indubitabil antipatic in ochii mei.

22. A - (nefnJelegfnd decft pe jumatate, dar, oricum, ofensat) Vreti sa spuneti ca, pentru mine, nu sint simpatici decit sclavii? (Tacere. Secretara aranjeaza in mod ostentativ ni$te dosare.)

22 . - intelege pe jumlitate aluzia Ia situatia actuala ~i reformuleazii afirmatia lui A, mentinindu-se, totu~i. in atitudinea initiala. Si-a atins bine tinta, dar, mentinindu-se pe o pozitie oarecum neutrl!., il determina pe C sa taca (tacere prin care incuviinteaza cele spuse de A, dar il ~i forteaza sa continue, in acela~ i sens).

23. C - Cu siguranta, noi nu vii cerem sli fiti un sclav. Nu vii puteti plinge de ingerinte din partea noastra in acest serviciu, nici dumneavoastra, doamna (adresindu -i-se secretarei). Va bucurati de o adevlirata autonomic in aceasta institutie, v-ati creat un fel de mic stat in stat. 24. A- Problema ar consta in a ~ti dacli acest fapt introduce perturbatii in raporturile dintre acest serviciu ~i restul uzinei.

23. - Continua, efectiv, dar de pe o pozitie defensiva, sa adopte aceea~i atitudine fata de cell!.lalt ~i fu\li de secretarli. Facind aceasta, nu se poate, totu~i. abtine sa nu acuze respectivul serviciu eli nu e ,sclav", plirind sa regrete acest lucru. 24 . -Face referire Ia problema de fond : autoritatea in cadrul uzinei ~i. mai exact, relatia serviciului financiar cu Direqia.

13. - C declan~eaza o argumentare Ia nivel rational, punind sub semnul indoielii opiniile celuilalt: ,presupuneti dumneavoastra .. . ".

14. - Obligat sa joace un anumit rol, pentru a-§i reci~tiga avantajul, face ape! Ia ,experienta" sa, cind, de fapt, e tinar ~i nou venit in institutie . 15. C - in acest caz, vreti sa spuneti ca nu 15 . - Pentru a-1 face sa simta decalajul fata de rolul pe care vrea sa-l joace, subliniaza contraputeti Iuera decit cu oameni care va plac? diqia: ,dumneavoastra . .. ", ca o implicatie Iogica. 16. A - Sa nu exageram. Nu e vorba despre 16. ~ Continua sa se apere in ceca ce prive~te iubire, nici macar despre afectiune, ci despre sensu! exprimat, vorbind despre incredere (Ia care, in acest moment, chiar aspira, in raport 0 prietenie reciproca, despre incredere, rna cu celalalt). rog, loialitate ... 17. C - in acest caz, pe ce criterii faceti 17. - ii face sa-~i con~tientizeze adevaratul angajarile? in funqie de dip lome ~i calificari statut, eel de seleqioner, cu toatc fantasmele sau in funqie de simpatia personala? (rfsete aferente acestui rol : spuneti ca seleqionati in funqie de diplome, ~i. de fapt, cautati oameni din partea secretarei) cu un anumit tip de dependen\li. Risetele secretarei semnifica faptu1 cl!. ea i~i dli seama eli avantajul e de partea lor, in timp ce accentul cade pe o situatie pe care ea a trliit-o personal. 18. A - (stinjenit) Pai. .. ambele v;J.riante ... 18. - Simte, vag, eli se aflli in fata unor Nu credeti cl!. fuptul de a Iuera cu oameni persoane ostile. El incearcli sl!. redobindeascli simpatici simplificl!. in mod considerabil complicitatea lui C, flicind apella o opinie pe munca, eliminind acele tensiuni penibile care care o considerl!., in general, admisa in rinse nasc din antipatie, acele rezistente in raport durile ~efilor. cu transmiterea ~i executarea ordinelor? 19. - Percepind capcana, ia o pozitie inchizi19. C - (neraspunzind la fntrebare) Ar fi. oare, exagerat dacl!. am spune cl!. tocmai devota- torialli: el este eel care devine intervievator, mentul ~i supunerea percepute de dumnea- pe o temli care i1 solidarizeazli cu secretara, voastrl!. in cazul candidatilor Ia angajare sint impotriva adjunctului. elementele care vi-i fac simpatici?

--------------------------

Conceperea unei discutii in doi Acest exercitiu 1 vizeaza familiarizarea cu anumite consideratii emise de o persoana, privind dificultatile comunicarii §i discutarea acestora.

I . Sursa : Cegos.

Obiective 1. Studierea reprezentarilor privind comunicarea interpersonaUL

2. Stabilirea unor cadre de discutie in legatura cu diversele conceptii asupra unei conversatii.

DINAM1CA UNEI S!TUATII .. FATA iN FATA"

313

FORMAREA PENTRU CONVERSATIE

312

\' ,

Fiecare cu propria-i conceptie

~~

~ intr-o prima fazli, fiecare membru al grupului ·.~ se familiarizeazli cu textul (prin lectura perso-

8

nata sa.u colectiva •. cu voce ~re, ~n n:od direct pnn mtermedml une1 mregistran). Intr-o a doua fazli, formatorul cere fiecaruia :) sa spunli repede ce l-a frapat mai intii ~i cum ·C,f percepe texrul. 0 1intr-o a treia faza, se vor putea emite unele Q'~ consideratii de ordin teoretic ~i practic, fie. care putindu-~i redacta propria-i conceptie privind conversatia, in general.

· = , ~au

J

Textul propus fntrebare Cum vi s-a plirut aceastii problema, aparuta in cadrul unei discutii in doi? Raspuns imi puneti o intrebare destul de dificilli, de complexli. Nu prea ~tiu cum s-o abordez, intelegeti? Conversatia este un lucru capital, esential, este ceva fundamental, pentru ca vizeazli existenta mea, raporturile mele cu ceilalti. A comunica este esential, ~i rna refer atit Ia viata privata, cit ~i Ia cea profesionala ... insa, in ceea ceo prive~te pe ultima, deseori raporturile ierarhice complica lucrurile. in planul activitatii, vedeti dumneavoastrli, avem tendinta de a ne refugia in spatele unei anumite specialitati, care impiedicli dezvaluirea omului real. Vorbim de un expert, da, dar unde este omul? Cu colegii, e mai u~or atunci cind ne cunoa~­ tem, existli mai putine bariere. increderea e mai mare. Ni se cere mai putin sa juclim un anumit rol. in acest caz existli §i mai multi! comunicare. Nu trebuie sa ne imaginlim eli e suficient sa vorbe§ti clar, cu o persoanli suficient de inteligentli, pentru a exista o comunicare adevliratli. intr-o conversatie, dincolo de cuvinte, existli atit de multe lucruri ... in ceea ce prive§te activitatea, exista relatiile ierarhice, care apar, uneori, ca un impediment, dar, in realitate, in orice conversatie,

raporturile de for¢ sint frecvente, chiar §i in afara relatiilor ierarhice. Aceasta se intimpla mai ales intr-o discutie in care sint antrenati doar doi indivizi, in timp ce, in cazul unei reuniuni, te poti sustrage mult mai u~or. intotdeauna exisra cineva care domina ~i altcineva care se lasa dominat; cineva care seduce, altcineva care se lasli sedus. De fapt, se poate stabili destul de rar o comunicare reala intre douli persoane. Cel mai frecvent, nu se produce decit un schimb de idei gata flicute, §i nu o conversatie veritabila: venim in contact unii cu altii, dar tara un efect real. Ne imprumutlim o parte din noi i~ine, dar ascundem ceea ce sintem, intr-adevlir. Existli, totu~i. o comunicare, dar Ia un nivel superficial. Fata in fatli nu sint decit ni§te fantome, ni§te roboti care i~i vorbesc. Pentru a exista intr-adevlir o discutie, e necesar sa se anuleze cenzura interioara, care ne impiedicli sa fim noi in~ine. Trebuie sate simti tiber, iar neincrederea sa disparli. E nevoie de sinceritate. Atunci, mi se va spune eli aceasta tine de domeniul utopiilor, pentru eli nu ne aflam in cea mai bunli dintre lumi §i eli nu intilnim numai oameni ·autentici, oameni adevarati. Stiu foarte bine, dar, daca plecam de Ia acest principiu, vom ramine mereu Ia nivelul schimbului superficial. Dacli incepeti dumnea- · voastrli, ei bine, aveti ~anse sa vi se rlispundli in acela§i fel. Ne este teamli, sintem mereu in defensivli, nu sintem liberi, nu manifestlim incredere, iar neincrederea provoacli neincredere... o discutie e, intr-adevar, extrem de dificila. De altfel, nu cred eli intr-o conversatie existli reguli, una veritabilli presupunind chiar contrariul. A impune reguli ar insemna mecanizarea a ceea ce nu trebuie sa fie decit o intilnire. Uneori, cred eli, intr-o discutie, existli douli persoane, fa¢ in fa¢, dar nu §i un schimb intre ele. Acesta se situeazli dincolo de persoane, ele nu iau parte, fiind ascunse in spatele unor ma§ti, iar aqiunea se desfli§oarli in interior. Ne putem chiar intreba dacli existli ni§te persoane. Deseori, vigilenta ne slabe§te §i persoana din fata noastrli aproape eli dispare. Nu mai existli

- -- - ---- - ----- -- - ---------

decit o fiintli conditionara de obi~nuintele ei. Adevarata persoanli este uitara. Nu se mai produc decit raspunsuri automatizate. De aceea, e necesara o interogare de sine, pentru regasirea adevaratei persoane. Dacli nu existli nici o persoanli realli, cum poate exista discutia? Ceea ce trebuie sa faci pentru a progresa nu e sa inveti ni~te reguli, ci sa inveti sa fii fata de

celalalt exact ceea ce e~ti intr-adevlir. in acest sens, revin mereu Ia crezul meu : pentru a exista o comunicare reala, un schimb veritabil, un ci~tig efectiv, nu trebuie gasite reguli, metode, trebuie sa te glise§ti doar pe tine insuti. Trebuie, mai intii, sa te regase§ti ~i sa nu -ti fie teama sa fii, intr-adevar, tu inSU\i in fata celorlal!i.

Fi~a de analiza a continutului unei secvente de conversatie .

l ·JD ·p

. -

Ana I1za crono 1og1ca

Aplicarea fi§ei de mai jos Ia un text de conversatie, cu modificliri sau simplificliri ulterioare, ~ se poate dovedi intr-adevar utila. ~---------------------------------------- ~ · Fapte, Mediu Comportamem Nevoi R _ ~~ 1 Teme Cezu tanta :~-situatii ContextMijloace-aqiuni Motivatii abo rdate E . C . _. I aracter tl":' verumente -moment apacita\I nterese ;,:U.

iZ:

Ce ?• Situapa profesionalli

• ~::ara serviciu • Flira resurse

C

• Documentarist, tara contacte, nici deplasliri

L_ _ _ _ _

____ _

_

?

urn .

_

De

?

ce .

iO \

.tft_. ~i:

• Cautarea unui • Simtul responserviciu sabilitatilor • Trai decent • Persoana afectuoasa, • Activitate interesantli activa, tonica • Sociabilitate • Non-rutina • Nevoie de evidenra contacte • Importan\il. acordara celuilalt • Nevoie de rni§Care • Nevoie de valorizare • Efectueaza multe • Nevoia de a fi • Tenace, insistenra acceptatli demersuri • incearcli sa-i • Spontanli • Poate fi inteleaga pe agresiva, prin ceilalti accentuarea • Nu suportli afectivitlitii indiferenta • Reacpe de furie • Spontaneitate, cooperare • Curiozitate a • Nevoie de • Analizeaza, stimulare spiritului sintetizeaza, intelectuala • Concentrara ~i, redacteaza dacli e motivara, • AnUinite dificultliti de concentrare inver§unatli •_ Asiduitate _ __ __ __ _______ _ • Inadaptare Ia rut ina

• Agenpi specializate • Mediu variabil, deschis sau ostil

Cautarea unui serviciu

Adaptare

Cind ~ d ? une. • Anglia • Izolare social a

FORMAREA PENTRU CONYERSATIE

306

DINAMICA UNEI SITUATII "FATA iN FATA"

----------- - --------- - ---I - Cam de cite ori pe luna, cu aproximatie, mergeti Ia teatru?

Adnotiiri personale

S - Ah, o data sau de doua ori, eel mult.

I - Va ascult.

Adnou"lri personate

S - Mai imii, daca am timp liber?

I - Da . Si cinematograful?

I-Da.

S - 0 data pe sliptamina. I - Iar in ceea ce prive~te picrura, sculptura ... le apreciati?

S - Am, bineinteles, ca toatli lumea.

S - Moderat, nu prea rna dau in vim. I - Nu vizitati expozitiile de acest gen ?

S - Nu prea mult, dar, in I-Da.

S - Nu, niciodata! I - Referitor Ia lectura, v-ati constituit o biblioteca personala? De ce dimensiuni? Ce opere cupri nde ? S - N - a~ putea spune eli ' am o biblioteca. Au fost tot felul de contributii succesive, nu neaparat din partea mea, aceasta insemnind ca, printre cartile pe care le avem, putem sa luam in considerare cam cincisprezece-doulizeci, pe care .Ie recitesc din cind in cind, nu in mod regulat, dar, in fine, pe care le voi reciti, cu siguran¢, ~i in anii care vor urma .. . I - Si in ceea ce prive~te sportul? Practicati? Sau vli place sa fiti spectator? S - Nu-mi place sli fiu spectator ~ i nici nu mai practic ... Cindva, am practicat patinajul pe roti le ~i cam asta e tot ... Mai e §i ping-pong-ul, care nu e propriu-zis un sport .. .

S - Am timp liber Ia I - Da .. .

I - Va place Ia tara? S - imi place foarte mult, exceptind pescuitul ~i vinlitoarea, pe care nu le agreez deloc. I - Dar in ceea ce prive~te ocupatiile casnice? Vli place sa gatiti ? Sau poate doar sa asistati Ia prepararea mincarurilor? s - imi place mult sa-mi petrec timpul in buclitlirie, dar nu rna ocup de gatit 1 I - inteleg . Si acordati mult timp aprecierii deliciilor culinare? S - Nu, nu prea am mult timp pentru astfel de placeri . Textul B I - Ap fi dispus sa discutam despre petrecerea timpului liber? S - Petrecerea timpului liber ? I - i:>a.

S - Dar cum vine asta petrecerea timpului liber ? Ce ati dori sa va spun despre acest lucru? Daca rna bucur de el? I - Vli este greu sa vorbiti despre acest subiect? S - Nu, insli vlid eli nu imi puneti intrebari, preferati sa nu o faceti 1·· I - Ah, da! V-ar placea sli vli pun intrebliri? S - Exact.-Ar fi mai u~or, iatli! Ma luati pe nepregatite, nu prea ~tiu ce sli spun, cum sli va explic .. . timpul liber. ..

--------------------------

I - Da. sfir~it,

sfir~itu l

am.

saptaminii . ..

S - A-ti petrece timpul liber, pentru mine, inseamna a merge Ia tara; iatli, in acest moment, merg Ia vinlitoare. Am ni~te prieteni care detin o mica proprietate linga Rambouillet, a~a se face eli merg cu o oarecare regularitate Ia vinatoare. I - Da ... S - Ei bine ,

a~a

307

imi petrec eu timpul liber in prezent.

I - Da, deci cea mai mare pondere a timpului dumneavoastrli liber

o detine in prezent vinatoarea? S - Da, dar cind rna intorc seara sint obosit, vreau sa rna odihnesc. I - Da ... S - Nu putem considera ca acesta e timp liber, intr-adevlir, cind e~ti epuizat, vrei sa te odihne~ti, tragi un somn rapid, pentru ca, a doua zi, s-o iei de Ia caplit etc. I - Da .. . S - Da, actualmente mai ales vinatoarea imi ocupa timpulliber in sfir~it. merg, desigur, cu sotia mea Ia cinema.

~i,

I-Da .. S-Oh, dar nu prea des! 0 data pe luna, citeodata de douli ori. Si sli nu uitam eli in ianuarie, februarie, se cam incheie sezonul pentru vinlitoare. Nefiind inca vreme potrivitli pentru ie~iri, cam stam prin casli. Si atunci citesc cite ceva, rna rog, buchisesc. in afara de asta, mai e grlidinliritul, de care rna ocup pinli, hlit, spre perioada concediilor, cind am nevoie de o destindere. Atunci, in general, mergem Ia mare sau Ia munte, dupa care totul reincepe, se reia ciclul, urmeazli vinlitoarea, apoi. .. I - Da, deci va petreceti concediul mergind Ia mare sau Ia munte. S - Ah, desigur, pentru eli ceea ce conteazli e sli schimbi aerul, atmo~fera, pentru copii, apoi sa schimbi. .. ce? in sfir~it, totul, sli schimbi tara, atmosfera, mli rog ... I - Da ... prin urmare, din perspectiva timpului liber, schimbarea este importantli pentru dumneavoastra? S - Cred ~i eu, schimbarea, da, a~a e, erect eli schimbarea e ~ea care conteaza in ceea ce prive~te timpul liber. Vedeti dumneavoastra, ·incep sli inteleg, acum merg Ia vinatoare ...

FORMAREA PENTRU CONYERSATIE

DINAMICA UNEI SITUATII ,FATA iN FATA"

- - - ---- - - - - - - -- ---------Adnotari personate

Analiza conversatiei

308

I - Da ... S - Apoi, clnd se incheie cu vinatoarea, gractinaresc, iar in timpul concediului mergem Ia mare sau Ia munte. Dar nu e atit de important sa mergi Ia vinatoare sau sa gractinare~ti, esential e sli faci mereu altceva. Toatii saptamina rna intilnesc cu clientii, discutlim noutii.Iile, abordam problemele vizind afaceri care ii intereseazli ... ca ~ i pe mine, foane mult. insa, Ia sfir~itul saptliminii, daca pot sa rna exprim astfel, e~ti satul de toate, ~i ceea ce conteazli e schimbarea. I - Da .. . S - Cli e vinlitoare, eli e grlidinarit, totul e sa fac i o schimbare.

I-Da .. . S - Asta e: vinatoarea, grlidinaritul, chiar marea sau muntele, esential e sa faci o schimbare. Sli zicem marea ... in ceea ce mli prive~te, prefer marea ... insli sotiei mele ii place muntele. Atunci alternam, o datli una, o datli alta. Dar, in sfir~it, ceea ce conteazli e eli am racut o schimbare. Nu mai sint aceia~i pereti , nu mai e acela~i ora~. nu mai sint toate astea, am tacut o schimbare, mli rog. in fond, a~a gindesc eu despre petrecerea timpului liber. intr-adevar, am mare nevoie de timp liber. I - Da. A~ putea concluziona eli, in opinia dumneavoastrli, daca nu e schimbare, nu se poate vorbi de· petrecerea timpului liber? S - Bineinteles, de~i cu siguranlli e un lucru arhicunoscut. Cind nu intervine schimbarea, continui aceea~i vialli, cu munca, trezirea Ia ~apte dimineata, intoarcerea acasli, seara, Ia ~apte ~i jumlitate, oboseala, cop iii care Iipa, ~i toate celelalte, care iii mac ina nervii ... in sfir~it, doar se ~tie foarte bine : omul modern are nevoie de schimbare'

Analiza unei conversatii Este vorba de asistarea la o discutie ~i de comentariile inspirate de aceasta unui expert 1 .

Obiective 1. Sensibilizarea eel or antrenati in ac tivitatea de formare in raport cu analiza atitudinilor care marcheaza o conversatie.

2. Compararea propriilor impresii cu cele ale unor experti.

I.

Drepruri rezervate.

3. Llirgirea cimpului de reperare a mizelor latente pe care le au persoanele pe parcursul unei conversatii .

Dupli o prima faza de analiza personaia, o a doua fazli, de schimburi, va fi completatli de o a treia, de refleqie asupra textului inscris in cea de-a doua coloanli.

309

: