Situatia Fluxurilor de Trezorerie [PDF]

Zitiervorschau

SITUATIA FLUXURILOR DE TREZORERIE -METODA INDIRECTACUPRINS

Denumire Stuctura fluxurilor de trezorerie Clasificare fluxurilor de trezorerie Metode de prezentare a fluxurilor de trezorerie Studiu de cas privind situatia fluxurilor de trezorerie metoda indirecta - SC RIK SYSTEMS SRLPrezentarea societatii Bilantul Contul de profit si pierdere Tabloul fluxurilor de trezorerie Indicatori de analiza a trezoreriei

Concluzii

Pagina

SITUATIA FLUXURILOR DE TREZORERIE

La inceput contabilitatea fluxurilor de trezorerie era considerate relative neimportanta, aceasta fiind utila doar la incheierea situatiilor financiare la finalaul unui exercitiului. O data cu trecerea timpului, se accentueaza nevoi a de a creste frecventa masurarii rezultatelor si a depunerii declaratiilor asupra pozitiei financiare implicit se pune mare accent pe bazele tranzactiilor cu numerar. La nivelul unei intreprinderi, trezoreria reprezinta imaginea disponibilitatilor monetare si a plasamentelor pe termen scurt, aparute in urma evolutiei curente a incasarilor si platilor. Respective din plasarea excedentului monetar. Incasarile si platile reflecta opratiunile pe care le realizeaza o societate. Din punct de vedere financiar, trezoreria reprezinta diferenta dintre disponibilitatile sau lichiditatile si exigibilitatile sau datoriile imediate. Exista doua tipuri de trezorerii, si anume, trezorerie pozitiva ( excedent de lichiditati fata de exigibilitatile imediate) sau o trezorerie negativa ( deficit de lichiditati fata de exigibilitatile imediate). Acest echilibru intre lichiditatile si exigibilitatile imediate, care dau marimea si sensul trezoreriei depinde de : - Suma lichiditatilor la inceputul peroadei de referinta - Fluxul de incasari si plati aferente perioadei - Alte variabile cum sunt structura si dimensiunile activitatii societatii Gestiunea trezoreriei presupune stabilirea unui optim intre costurile mijloacelor de finantare si veniturile obtinute din plasamentele de trezorerie. O gestiune eficienta a trezoreriei presupune ca inrepinderea sa aiba disponibilitati suficiente pentru exigibilitatile imediate, in orice moment dorit. Pentru a beneficia de acesta situatie este nevoie de ogestiune previzionala a trezoreriei firmei. Rolul previziunilor de trezorerie este acela de a contribui la securitatea financiare si la rentabilitatea intreprinderii, printr-o reducere a cheltuielilor de natura financiara. Gestiunea trezoreriei castiga un loc tot mai important, daca avem in vedere ca orice diferenta reprezinta o greseala care cost bani, excedentul genereaza un cost de fructificare, iar deficitul un cost explicit. Asadar, o trezorerie buna este efectul unei previziuni bune. Previziunea financiara are menirea de a calauzi organizatia spre rentabilitate, lichitidate si diminuarea riscurilor. Previziunea financiara se poate transforma intr-un obstacol, in incercarea

de adaptare la noile conditii, diminunand atfel, flexibilitatea organizatiei. Pentru a preveni astfel de situatii, bugetele trebuie sa traseze limitele generale ale evolutiei financiare a firmei. STRUCTURATREZORERIEI Structura tezoreriei este reprezentata de totalitatea mijloaelor financiare de cre dispune o inreprindere pentru a face fata platilor. Aceste mijloace sunt : - Disponibilitati in conturi bancare si in numerar - Echivalente monetare sau echivalente de lichiditati, care sunt plasamente respectiv investitii pe termen scurt, foarte lichide Plasamentele apar atunci cand surplusul de disponibilitati banesti este fructificat. Scadenta acestora de obicei este mai mica de 90 de zile si pot face fata angajamentelor pe termen scurt. Daca sunt pastrate mai mult de 90 de zile dar nu mai mult de 12 luni, ele sunt considerate echivalente de lichiditati. Plasamentele care vor fii detinute mai mult de 12 luni, vor fi considerate investitii pe termen lung, introducandu-le in bilanta la imobilizari financiare. Fluxurile de trezorerie sunt intrarile sau iesirile de numerar si exhivalente de numerar si echivalente de numerar. Numerarul cuprinde disponibilitatile banesti si depozitele la vedere iar echivalentele de numerar sunt investitiile fianciare pe termen sucrt care sunt usor convertibile in sume cunoscute de numerar si care sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii. Situatiile fluxurilor de numerar, ca o componesta a situatiilor financiare anuale, este obligatorie in cazul inreprinderilor mari si optional in cazul inreprinderilor mijlocii si mici. Aceasta situatie prezinta modul in care o inreprindere generea si utilizeaza numerarul si echivalentele de numerar. Fluxurile de numerar se prezinta in evolutie in cursul perioadei, clasificate pe activitati de exploatare, de investitii si de finantare. Fluxurile de numerar exclude miscarile intre elemente care constituie numerar sau echivalente de numerar, deoarece aceste component fac parte din gestiunea numerarului unei intreprinderi si nu din activitatile de exploatare, investitii si finantare. Gestiunea numerarului presupune plasarea excedentului de numerar in echivalente de numerar. Informatiile referitoare la fluxurile de trezorerie ale unei entitati sunt urile utilizatorilor de situatii financiare pentru a evalua capacitatea firmei de a genera numerar si echivalente de numerar si a masura nevoia societatii de a utilize acele fluxuri de trezorerie. Cunoasterea fluxurilor de trezorerie ajuta la intelegerea pozitiei financiare si lichiditatii unei intreprinderi. Rolul lor se extinde si apupra determinarii necesarului de lichiditati in perioada urmatoare, constituind astfel un punct de plecare pentru evaluarea viitoarelor fluxuri de trezorerie.

CLASIFICAREA FLUXURILOR DE TREZORERIE 1. Fluxuri de rezorerie provenite din activitati de exploatare Activitatile de exploatare sunt principalele activitati producatoare de venit ale entitatilor. In general fluxurile de trezorerie rezulta din tranzactiile si evenimetele care intra in determinarea profitului sau pierderii. Fluxurile de numerar din activitatea de exloatare din activitatea de exploatare se refera in principal la incasarile rezultate din vanzarea bunurilor, prestarea de sericii sau din comisioane, redevente, onorarii si alte venirui si la platile de numerar catre diversi furnizori. Fluxuri de numerar generate de activitatea de exploatare: - Incasarile in numerar ce provin din vanzarea de bunuri si prestarea de servicii - Incasarile in numerar ce provin din redevente, onorarii, comisioane si alte venirui, - Plati in numerar effectuate catre furnizori de bunuri si prestari de servicii - Plati in numerar effectuate catre si in numele angajatiilor - Incasarile si platile in numerar legate de primele de asigurare, anuitati, daune si alte beneficii generate de politele de asigurare- in casul institutiilor de aigurare 2. Fluxuri de rezorerie provenite din activitati de exploatare Activitatea de finantare sunt activitati care au ca efect modificari ale dimensiunii si compozitiei capitalurilor proprii si datoriilor entitatii. Aceste fluxuri de trezorerie ajuta la prevezionarea fluxurilor viitoare asteptate de catre finantatorii entitatii.

Tranzactiile de natura investitionala si de finantare care nu necestita intrebuintarea numerarului sau a echivalentului de numerar vor fi excluse din situatia fluxului de trezorerie. Aceste tranzactii vor fi prezantate separate in situatiile fianciare pentru a furniza toate informatiile relevante pentru utilizatori. Miscarile de numerar generate de activitatea de finantare cuprind: - Incasari si plati in numerar din emisiunea de actiuni sau alte instrumente de capital - Platile in numerar effectuate catre proprietary pentru a achizitiona sau raspunpara actiunile entitatii - Incasarile si platile in numerar rezultate din emisiunea de creanta, a imprumuturilor, datoriilor neasigurate, obligatiuniloe, ipotecilor si altor imprumuturi pe termn scurt si lung - Platile in numerar pentru diminuarea obligatiunilor aferente operatiunilor de leasing financiar Estimarea fluxurilor de numerar viitoare ajuta la stabilirea unui buget, care sa reflecte sumele lichide de bani necesare pentru o perioada de timp. Proiectie poate fi facuta pe termen scurt (pana la 3 luni), pe termen lung (annual) sau pe termen strategic. Uneori situatia fluxurilor de numerar este la fel de importanta ca si continuarea activitatii de exploatarea deoarece o societate poate inregistra profit sis a aiba mari problem cu lichiditatiile, fara lichiditatile necesare pentru plata datoriilor se poate ajunge in unele cazuri si la faliment.

METODE DE PREZENTARE A FLUXURILOR DE TREZORERIE Fluxurile de numerar se alcatuieste analizand pozitiile din bilant, cu ajutorul a doua metode disponibile , si anume: Metoda directa, prezinta principalele clase de incasari si plati brute in numerar Metoda indirect, care vizeaza ajustarea pierderii sau profitului brut, inainte de impozitare, cu efectele tranzactiilor care nu au natura de numerar, cu angajamente de incasari si plati din exploatare trecute sau viitoare si elemente de venituri si cheltuieli associate cu fluxuri de numerar din investitii sau finantari. Stuctura cadrul pentru principalele tablouri de trezorerie

Inreprinderile sunt incurajate sa raporteza fluxurile de numerar obtinute din activitatea de explotare folosind metoda direct, intrucat aceasta furnizeaza informatii utile in prognozarea fluxurilor de numerar viitoare si care nu sunt disponibile prin metoda indirect. In cazul metodei directe, informatiile referitoare la pricipalle clase de plati si incasari brute in numerar se pot obtine fie din inregistrarile contabile ale intreprinderii, prin compararea incasarilor cu platile aferente exploatarii in cazul aplicarii unei contabilitati de trezorerie fie din Contul de profit si pierdere prin ajustarea veniturilor si cheltuielilor de exploatare cu modificarile pe parcursul perioadei al stocurilor, creantelor si datoriilor din exploatare )variatia nevoii de fond de rulment de exploatare), in cazul aplicarii unei contabilitati de angajamente. Conform metodei directe, fluxurile de numerar din activitatea curenta reprezinta un indicator important al generarii de numerar pentru alte activitati, si anume, rambursarea imprumuturilor, mentinerea capacitatii de functionare a inreprinderii, plata dividendelor, investitii fara finantare externa. Fluxurile de trezorerie din investitii reflecta masura in care cheltuielile effectuate au generat resurse ce vor produce venituri in viitor. Fluxurile de trezorerie din activitatea de finantare, permit estimarea cererii viitoare de fluxuri de numerar din partea finantatorilor intreprinderii.

Ambele metode conduc la acelasi rezultat, diferenta constand in faptul ca metoda directa prezinta ansamblul miscarilor de trezorerie, fiind utila in estimarea viitoarelor fluxuri de numerar, care nu pot fii obtinute prin metoda indirect. In Romania sistemul contabil bazat pe o contabilitate de angajamente si nu pe una de trezorerie, de aceea in majoritatea cazurilor se utilizeaza metoda indirect pentru determinarea fluxurilor net de trezorerie. Prezentarea informatiilor de trezorerie prin metoda indirect se alcatuieste dupa cum urmarea: Fluxuri de trezorerie ale activitatii de exploatare +/- Rezultatul brut + Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele -Venituri din amortizari si provizioane +/- Rezultatul din vanzarea imobilizarilor + Cheltuieli privind dobanzile - Venituri din plasamente +/- Variati stourilor +/- Variatia debitelor +/- Variatia creditorilor = +/- Flux net de trezorerie privin activitatea de exploatare Fluxuri de trezoreri din activitatea de investitii +Incasari din vanzarea de imobilizari -Plati pentru achizitia de imobilizari +Incasari din vanzarea de plasamente -Plati pentru achizitia de titluri de plasament +Dobanzi, dividente incasate (prmite) -Dobanzi dividend platite = +/- Flux net de trezorerie privind activitatea de investitii Fluxuri de trezorerie ale activitatii de finantare +/-Cresteri /Rambursari de capital (in numerar) +/- Contractare/rambursare de imbrumut -Dobanzi si dividend platire din activitatea de finantare = +/- Flux net de trezorerie privind activitatea de finantare Fluxurile nete de numerar generate de activitate de exploatare sunt indicatorul principal de apreciere a activitatii inreprinderii, daca aceasta genereaza sufficient flux de numerar pentru rambursarea imprumuturilor, mentinerea capacitatii de functionare a intreprinderii, pentru a plati dividend si a face noi investii, doar cu surse interne de finantare. Fluxurile de trezorerie generate din activitatea de investitii arata modul in care intreprinderea isi asigura continuitatea si evolutia. Valoarea fluxului net de trezorerie din activitatea de investitii va fii de cele mai multe ori negative, fiind cauzata de investitii din perioade de gestiune analizata.

Fluxurile de trezorerie din activitatea de finantare, arata platile si incasarile catre sa de la dinantatorii externi ai intreprinderii. Valoarea fluxului net va fii pozitiva in cazul in care intreprinderea atrage surse de finantare din exterior si negatia in cazul in care se fac rambursari. In ciuda faptului ca este mai dificil de aplicat, metoda indirect castiga teren in fata celei directe, datorita faptului ca are o logica de calcul mai apropiata de forma raportatilor contabile, in acest sens au fost dezvoltate formule simplificate de calucul, ce pot fi aplicate atunci cand structura bilantului si a contului de profit si pierdere nu este foarte dezvoltata.

SUDIU DE CAZ PRIVIND SITUATIA FLUXURILOR DE TREZORERIE- METRODA INDIRECTA - S.C. RIK SYSTEM SRL –

S.C. RIK SYSTEM SRL a fost infiintata in 2000, avand ca obiectiv principal de a oferi clientilor sai produse de inalta calitate. Obiectul de activitate este comertul cu ridicata al calculatoarelor, echipamentelor periferice si software-uri. Societatea este condusa de Adunarea Generala a Asociatiilor, ca organ supreme. Activitatea curenta este condusa de un Consiliu de administratie. Intreprinderea a reusit sa sa obtina un rezultat economic pozitiv in fiecare an in conditiile in care inflatia a crescut, productia interna este neprotejata, fiscalitatea excesiva, instabilitatea cadrului legislative. RIK SYSTEM este in continua dezvoltarea castigand noi piete de desfacere in ciuda concurentei. Bilantul contabil al firmei RIK SYSTEM (2010-2011)

Elemente A. ACTIVE IMOBILIZATE I. IMOBILIZARI NECORPORALE 1. Cheltuieli de costituire 2. Cheltuieli de dezvoltare 3. Concesiuni, brevete, licente, marci,

mii lei Exercitiul financiar 2010

2011

34789 0 0 34789

65077 0 0 65077

drepturi si voturi similare si alte imobilizari necorporale 4. Fondul comercial 5. Avansuri si imobilizari in curs

0 0

II IMOBILIZARI CORPORALE 1. Terenuri si constructii 2. Instalatii tehnice si masini 3. alte instalatii, utilaje si mobilier 4. Avansuri si imobilizari corporale in curs III IMOBILIZARI FINANCIARE 1. Titluri de participare detinute la societatile din cadrul grupului 2. Creante asupra societatilor din cadrul grupului 3. Titluri sub forma de interese de participare 4. Creante din interese de participare 5. Tiluri detinute ca imobilizari 6. Alte creante 7. Actiuni proprii

12708300 210267 5999180 2634600 3864253 56795 0 0 0 0 12456 44339 0

TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE B. ACTIVE CIRCULANTE

12799884

I STOCURI 20338558 1. Materii prime si materiale consumabile 2. productie in curs de extecutie 430765 2. Productia in curs de executie 0 3. Produse finite si marfuri 4. Avansuri pentru cumparari de stocuri II CREANTE 1. Creante comerciale 2. Sume de incasat de la societatile din cadrul grupului 3. Sume de incasat din interese de participare 4. Alte creante 5. Creante privind capitalul subscris si nevarsat III INVESTITII FINANCIARE PE TERMEN SCURT 1. Titluri de participare detinute la societatile din cadrul grupului 2. Actiuni proprii 3. Alte investitii financiare pe termen scurt IV CASA SI CONTURI LA BANCI

19907793 0 3218475 3216017 0 0 2458 0 0 0 0 0 1395469

TOTAL ACTIVE CIRCULANTE 24952502 C. CHELTUIELI IN AVANS 632241 D. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE UN AN 19389095

0 0 1267602 0 210267 5999180 6101478 365095 58645 0 0 0 0 13897 44748 0 1279974 2 2116615 1 455046 0 2071110 5 0 1246189 1242530 0 0 3659 0 0 0 0 0 744693 2315703 3 543549 1711267 0

1. Inprumuturi din emisiuni de obligatiuni 2. Sume datorate iNstitutiilor de credit 3. Avansuri incasate in contul comenzilor 4. Datorii comerciale 5. Efecte de comert de platit 6. Sume datorate societatilor din cadrul grupului 7. Sume datorate privin interesele de participare 8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale si alte datorii pentru asigurarile sociale E. ACTIVE CIRCULANTE, REPECTIV DATORII CIRCULANTE NETE

0 7458234 0 4125877 0 0 0

0 6895121 0 3582113 0 0 0

7804984

6635436

6140823

F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE G. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA MAI MARE DE UN AN 1. Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni 2. Sume datorate institutiilor de credit 3. Avansuri incasate in contul comenzilor 4. Datorii comerciale 5. Efecte de comert de platit 6. Sume datorate societatilor din cadrul grupului 7. Sume datorate privin interesele de participare 8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale si alte datorii pentru asigurarile sociale H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI 1. Provizioane pentru pensii si alte obligatii similare 2. Alte provizioane I. VENITURI IN AVANS 1. Subventii pentru investitii 2. Venituri in avans J. CAPITAL SI REZERVE I CAPITAL DIN CARE 1. Capital subscris nevarsat 2. Capital subscris varsat 3. Patrimoniul regiei II. PRIME DE CAPITAL III REZERVE DIN REEVALUARE Sold creditor Sold debitor

18940707

6500249 1929999 1

2677888 0 1187451 0 0 0 0 0

1041398 0 521489 0 0 0 0 0

1490437 0 0 0 54825 0 54825

519909 0 0 0 87663 0 87663

3608025 0 3608025 0 0

3608025 0 3608025 0 0

0 0

IV. REZERVE 1. Rezerve legale 2. Rezerve pentru actiuni proprii

8845508 5872140 0

0 0 1265479 4 7521458 0

3. Rezerve statutare sau contractuale 4. Alte rezerve V. REZULTATUL REPORTAT Sold creditor Sold debitor VI. REZULTATUL EXERCITIULUI Sold creditor Sold debitor Repartizarea profitului

0 2973368

0 5133336

3809286 0

1995774 0

3809286 0 3809286

TOTAL CAPITALURI PROPRII Patrimoniul public

16262819 0

TOTAL CAPITALURI

16262819

1995774 0 1995774 1825859 3 0 1825859 3

Contul deprofit si pierdere

Denumirea indicatorului I. Cifra de afaceri neta Productia vanduta Venituri din vanzarea marfurilor venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete 2. Variatia stocurilor Sold Creditor Sold Debitor 3. Productia imobilizata 4. Alte venituri din exploatare VENITURI DIN EXPLOATARE TOTAL 5.a) Cheltuieli cu materiile prime si consumabile Alte cheltuieli materiale b) Alte cheltuieli din afara ( energie si apa) c) Cheltuieli privind marfurile

Realizari perioada raportare 2010 5566159 1 1263345 1 4302814 0

in de 2011 6351124 7 1388859 9 4962264 8

0

0

0 0 0 2060664 5772225 5

0 0 0 318917 6383016 4

430765 392353 1581832 3849560 8

455046 168919 1665494 4408311 2

materialele

6. Cheltuieli cu personalul a) Salarii b) Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 7. a) Amortizarii si provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale si necorporale Cheltuieli Venituri b) Ajustarea valorii activelor circulante Cheltuieli Venituri 8. Alte cheltuieli de exploatare 8.1. Chletuieli privind prestatiile externe 8.2.Cheltuieli cu ale impozite, taxe si varsaminte 8.3. Chletuieli cu despagubiri, donatii si activele cedate Ajustari privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli Cheltuieli Venituri CHELTUIELI DIN EXPLOATARE - TOTAL REZULTATUL DIN EXPLOATARE

PROFIT PIERDER E

9. Venituri din interese de participare din care in cadrul grupului 10. Venituri din alte investitii financiare si creante care fac parte din activele imobilizate din care in cadrul grupului 11. Venituri din dobanzi din care in cadrul grupului Alte venituri financiare VENITURI FINANCIARE - TOTAL 12. Ajustarea valorii imobilizarilor financiare si a investitiilor financiare detinute ca active circulante Cheltuieli Venituri 13. Cheltuieli privind dobanziile din care in cadrul grupului Alte cheltuieli financiare CHELTUIELI FINANCIARE -TOTALE REZULTATUL FINANCIAR PROFIT PIERDER E 14. REZULTATUL CURENT PROFIT

5406219 4059351 1346868

8218538 6402791 1815747

685216 685216 0 0 0 0 3015054 2415545 284874 314635 0 0 0 5000704 7 7715208

608167 608167 0 0 0 0 3400665 2761640 406411 232614 0 0 0 5859994 1 5230223

0 0 0

0 0 0

0 0 8265 0 29612 37877

0 0 2965 0 65835 68800

0 0 0 2636819 0 13014 2649833 0

0 0 0 2716180 0 29669 2745849 0

2611956 5103252

2677049 2553174

PIERDER E 15. Venituri extraordinare 16. Cheltuieli extraordinare 17. REZULTATUL EXTRAODINAR

PROFIT PIERDER E

VENITURI TOTALE CHELTUIELI TOTALE 18. REZULTATUL BRUT

PROFIT PIERDER E

19. IMPOZITUL DE PROFIT 20.Alte cheltuieli cu impozite care nu apar in elementele de mai sus 21. REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI FINANCIAR PROFIT PIERDER E

0 0 0 0

0 0 0 0

0 5776013 2 5265688 0 5103252

0 6389896 4 6134579 0 2553174

0 1293966

0 557400

0

0

3809286

1995774

0

0

Bilantul financiar

ELEMENTE Imobilizari necorporale Imobilizari corporale Imobilizari fianciare TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE

EXERCITIUL FINANCIAR 2010 2011 34789 65077 8844047 12310925 56795 58645 8935631 12434647 2033855 8 21166151

Stocuri 1. Materii prime si materiale consumabile 2. productie in curs de extecutie 430765 2. Productia in curs de executie 0 1990779 3. Produse finite si marfuri 3 4. Avansuri pentru cumparari de stocuri 3218475 Investitii financiare pe termen scurt 0 Disponibilitati 1395469 TOTAL ACTIVE CIRCULANTE 2495502 3388813 TOTAL ACTIV 3

455046 0 20711105 1246189 0 744693 23157033 35591680

Capitaluri proprii Datorii pe termen mediu si lung Capital permanent Datorii pe temen scurt 1.sume datorate investitiilor de credit (credite pe termen scurt) 2.datorii comerciale (furnizori) 3.efecte de comert de platit 4.sume datorate institutiilor din cadrul grupului 5.alte datorii TOTAL CAPITALURI PROPRII SI DATORII Tabloul fluxurilor de trezorerie intermit la 31.12.2010. ELEMENTE PROFIT BRUT AJUSTARI -Cheltuieli cu amortizarea -venituri din dobanzi -cheltuieli cu dobanzile

AJUSTATI 2553174 369901 -5300 79361

Profit de exploatare inaintea modificarii capitalului circulant* 2997136 cresterea/descresterea creantelor 1972286 Cresterea/descresterea stocurilor

-827593

Cresterea/descresterea datoriilor comerciale Numerar generat din activitatea de exploatare Impozit pe profit platit FLUX NET DIN ACTIVITATEA EXPLOATARE

-1456236 2685593 -1707094 DE 978499

Achizitie terenuri si mijloace fixe 32280 Dobanda si dividende incasate 5300 FLUX DE NUMERAR DIN ACTIVITATEA DE INVESTITII 37580 Incasari/Plati din emisiunea de actiuni Incasari/Plati din credite Dobanzi platite

0 665962 -624474

1181237 8 2677888 1449026 6 1939786 7 7458234 4125877 0 0 7813756 3388813 3

17423586 1041398 18464984 17126696 6895121 3582113 0 0 6649462 35591680

FLUX DE NUMERAR DIN ACTIVITATEA DE FINANTARE 23488 Veniturile din dobanzi si assimilate = Veniturile din dobanzi 2011 – veniturile din dobanzi 2010 = 2965 - 8265= -5300 lei Cheltuieli cu dobanzile si assimilate = Cheltuieli cu dobanziile 2011 – cheltuielile cu dobanziile 2010 = 2716180 – 2649833 = 79361 lei Profit de exploatare inaintea modificarii capitalului circulant Profit brut + Cheltuieli cu amortizarea + Venituri din dobanzi + Cheltuieli cu dobanzile = 2553174 + (-5300)+ 79361 = 2997136 Pe baza Bilantului, Contului de profit si pierdere precum si a fluxurilor de trezorerie se calculeaza indicatorii de analiza a trezoreriei pentru a folosi in mod eficient informatiile din situatiile financiare si pentru a lua decizii cat mai bune in viitor. Aceasta analiza este folosita atat de utilizatori interni ( manageri, asociati) cat si de cei externi ( banca, stat) Fondul de rulment este un indicator de exhilibru financiar pe termen lung, reprezinta acea parte a capitalului permanent destinata si utilizata pentru finantarea activitatii curente de exploatare. FR = Active circulante – datorii pe termen scurt FR2011 = 23157033 – 17112670 = 6044363 FR 2010 = 24952502-19389095 = 5563407 Dupa cum se poate observa fondul de rulment in anul 2011 este mai mare decat cel din 2010. Acesta situatie este favorabila pentru societate deoarece finantarea activelor circulante va fi finantata din surse permanente de finantare . Aceasta crestere este favorabile doar in conditiile in care cresterea nu are la baza cresterea gradului de indatorare al companiei. Daca se intampla acest lucru atunci vor creste cheltuielile financiare care va determina o diminuare a rezultatului exercitiului si implicit o diminuare a capitalului propriu. Nevoia de fond de rulement este un indicator de exhilibru financiar pe termen scurt. Acesta reprezinta partea din activele ciclice ce trebuie finantate din surse termen scurt, respective activele cu termen de lichiditate sub un an care urmeaza sa fie finantate din surse cu exigibilitate peste un an. NFR = (Stocuri +Creante ) – Datorii pe termen scurt

NFR 2011= (21166151+1246189) – (3582113 + 6649462) = 22412340 – 10231575 = 12180765 NFR 2010 = (20338558+3218475) – (4125877+7813756) = 23557033- 1193963 = 11617400 Necesarul de fond de rulment este mai mare ca zero, situatie in care exista un surplus de necesar temporar fata de resursele temporare ce pot fi mobilizate, fiind o situatie normal daca este consecinta unor investii privind cresterea necesarului de finantare din ciclu de exploatare. Necearul de fond de rulment mai mare ca zero arata un decalaj nefavorabil intre lichiditatea stocirilor si creantelor si exigibilitatea datoriilor de exploatare, in sensul inetinirii incasarilor si accelerarii platilor. Un obiectiv importanta pentru o societate este patrarea unui echilibru financiar. Un echilibru financiar, pe termen scurt, se stabileste intre fondul de rulement si necesarul de fond de rulement. Operatiile de exploatarea da nastere la nevoi de finantare care conduc la constituirea nevoii de surse de finantare. Nevoile de finantare determinate de ciclul de exploatare corespund avansarilor de fonduri pe care intreprinderea este constransa sa le efectueze pentru constituirea stocurilor sale si pentru a acorda termene de plata partenerilor comerciali. Prin acordarea acestor termene de plata partenerilor comerciali, intreprinderea acumuleaza creante si constituie un venit viitor cert. Trezorerie neta, ca indicator al echilibrului financiar current relfecta imaginea disponibilitatiilor monetare si a plasamentelor pe termen scurt, aparute din evolutia curenta a incasarilor si platilor sau a plasarii excedentului momentar. TN = FR – NFR TN2011 = -6044363+12180765 = - 6136402 TN2010= -5563407 – 11617400 = -6053993 Trezorerie neta se diminueaza in 2011 fata de 2010, ceea ce insemna ca volumul imprumuturilor pe termen scurt a crescut, iar disponibilitatile si plasamentele realizate au scazut. Creditele pe termen scurt sunt urilizate pentru finantarea nevoii de active circulante respecand regula de finantare potrivit careia la nevoi cu termene de lichiditate sub un an se aloca surse de finantare de exigibilitate mai mica de un an. O trezorerie negatina semnifica faptul ca intreprinderea este dependent de sursele financiare pe termen scurt, aceasta situatie de dependent sau de tensiune asupra trezoreriei evidentiaza faptul ca lichiditatiile sunt insuficiente pentru a permite rambursarea datoriilor pe temrn scurt. Asta nu inseamna ca o tezorerie negative este un semn de insolvabilitate. Intreprinderea trebuie sa ia in calcul acoperierea deficitului de numerar. Aceasta se poate face fie prin finantare externa fie prin finantare interna. Finantarea interna reprezinta o sursa generatoare de activitate de exploatare curenta a societatii comerciale. Finantarea interna se poate face prin intermediul amortizarii si a pofiturilor nedistibuite. Refacerea capitalului investit utilizeaza amortizarea ca resursa de autofinantare, iar cresterea capitalului investit utilizeaza profiturile nedistribuite ca sursa de autofinantare.

Solvabilitatea reprezinta capacitatea intreprinderii de a face fata obligatiilor scadente care rezulta din angajamente anterioare contractate, fie din operatii curente a caror realizare conditioneaza continuarea activitatii, fie din prevederi obligatorii. Ratele de solvabilitate reprezinta o raportare a activelor la datoriile pe termen scurt. Rata solvabilitatii generate, compara ansamblul lichiditatilor potentiale associate activelor circulante cu ansamblu obligatiilor cu o scadenta mai mica de un an. Rsg = (Active circulante / Datorii pe termn scurt ) * 100 Rsg 2011 = 23157033/17112670 *100=135,32% Rsg 2010 = 24952502/19389095*100= 128,6% Se observa o crestere a ratei solvabilitatii general in anul 2011 fata de anul 2010. Rezultatul in 2011 este unul optim, fiind mai mare decat 133%. Valoare ratei solvabilitatii generale trebuie sa fie mai mare de 133% pentru ca riscul insolvabilitatii sa fie redus. Rata lichiditatii generale este data de formula Active curente / datorii curente Rlg2011 = 23157033/17112670 = 1.35 Rlg2010 = 24952502/19389095 = 1.29 Rata lichiditatii immediate este cea mai buna masura a capacitatii companiei de a plati datoriile immediate exigibile. Intervalul de referinta este cuprins intre 0.2 si 0.6, un nivel scazut putand sugera o gestiune necorespunzatoare a creantelor. Ceea ce se poate observa mai bine din tabloul de trezorerie. R li = diponibilitati/ Datorii pe termen scurt. Rli = 744693/17112670 = 0.43. Din calculul acestei rate se observa ca firma nu gestioneaza correct creantele. Cauza evolutiei sau involutiei a indicatorilor calculate se regasesti in tabloul de trezorerie. Acesta furnizeaza informatii neinfluentate de diferite practici contabile.

CONCLUZII

Trezoreria exprima pozitia global ape care intreprinderea o are asupra operatiilor sale financiare pe termen scurt. Instrumentele importante in urmarirea unui echilibru financiar il pot constitui previziunile de trezorerie,fie pe termne scurt sau pe termen lung. Trezoreria este o sursa foarte importanta deoarece cu ajutorul esti societatea isi finanteaza activitatea si si-o dezolta. Cu ajutorul ei se determina indicatorii necesari gestiunii si analizei financiare, atat pe temen scurt, pentru masurarea solvabilitatii, cat sip e termen lung, pentru masurarea nevoii de finantare. Dezvoltarea contabilitatii fluxurilor de trezorerie ofera un cadru interdisciplinar si util pentru contabilitatea financiara si de gestiune. Tabloul fluxurilor de gestiune este un instrument indispensabil in vederea lucarii unor decirii de catre diferiti utilizatori de informatii financiare. Informatiile furnizate de tabloul fluxurilor de trezorerie intaresc gradul de comparabilitate al raportatii rezultatelor din exploatare intre diferite entitati, deoarece elimina efectele utilizarii unor tratamente contabile diferite pentru aceleasi tranzactii si evenimente. Prin examinarea bilantului se poate preciza daca lichiditatiile si echivalentele de lichiditatiau crescut sau au scauzt in decursul unei perioade. Totusi bilantul nu indica cauzele care au determinat cresterea sau scaderea lichiditatilor si echivalentelor de lichiditati. Tabloul fluxurilor de trezorerie prezina fluxuri de incasari si plati in cursul unei perioade. Arata de une au provenit lichiditatile si cum au fost ele utilizate, explicand astfel variatiile numerarului si echivalentului de numerar.

BIBLIOGRAFIE

OMFP 3055/2009

GHID PRIVIN APLICAREA OMFP 3055/2009 ED. CECCAR

CONTABILITATE APROFUNDATA MIHAI RISTEA

IAS 7 - "TABLOUL DE TREZORERIE" GHID PENTRU INTELEGEREA SI APLICAREA STANDARDELOR INTERNATIONALE DE CONTABILITATE SITUATIA FLUXURILOR DE NUMERAR