Contabilitatea Operatiilor de Trezorerie - LICENTA MEA [PDF]

Zitiervorschau

Contabilitatea operaţiilor de trezorerie (pe exemplul S.C. Iaşitex S.A. Iaşi)

1

CUPRINS Contabilitatea operaţiilor de trezorerie.......................................................................................1 CUPRINS.......................................................................................................................................2 INTRODUCERE...........................................................................................................................2 Capitolul 1. BAZELE ORGANIZĂRII ŞI CONDUCERII CONTABILITĂŢII LA S.C. IAŞITEX S.A. IAŞI.......................................................................................................................4 1.1. Descrierea activităţii economico-productive a unităţii....................................................4 1.2. Structura organizatorică a firmei.....................................................................................7 1.3. Studiul evoluţiei indicatorilor economico-financiari ai societăţii.................................13 Capitolul 2. CONTABILITATEA OPERAŢIILOR DE TREZORERIE..............................16 2.1. Conceptul de trezorerie şi rolul ei în asigurarea echilibrului financiar......................17 2.2. Caracterizarea principalelor elemente ce compun trezoreria.........................................21 2.3. Particularităţile evaluării elementelor de trezorerie.....................................................24 2.4. Reflectarea în contabilitate a operaţiilor de trezorerie.................................................25 2.4.1. Contabilitatea investiţiilor financiare pe termen scurt..............................................................................25 2.4.2. Contabilitatea valorilor de încasat.............................................................................................................27 2.4.3. Contabilitatea decontărilor cu şi fără numerar..........................................................................................28 2.4.4. Contabilitatea creditelor pe termen scurt..................................................................................................33 2.4.5. Contabilitatea acreditivelor şi avansurilor de trezorerie..........................................................................34 2.4.6. Contabilitatea altor valori..........................................................................................................................36 2.4.7. Contabilitatea ajustărilor pentru deprecierea valorilor de trezorerie.........................................................38

CONCLUZII ŞI PROPUNERI...................................................................................................39 BIBLIOGRAFIE.........................................................................................................................42

INTRODUCERE Mediul economic actual, caracterizat prin concurenţă, dinamism şi globalizare, impune ca succesul unei firme să depindă de cunoaşterea rapidă şi complexă a realităţii, de informaţiile pe 2

care aceasta le deţine la momentul oportun. Una din resursele hotărâtoare ale activităţii rentabile în economia modernă o constituie informaţia. Contabilitatea, care a fost dintotdeauna principalul furnizor de informaţii al întreprinderii, datorită rolului ei practic, de producător şi furnizor de informaţii, a devenit automat instrumentul de gestiune al afacerilor, respectiv cel mai important element al sistemului informaţional al întreprinderii. În opinia unui reputat gânditor, laureat al Premiului Nobel, Oskar Morgenstern, „contabilitatea este

cea mai importantă sursă de informare a unei naţiuni. Aproape toate

deciziile au la bază informaţiile contabile sau derivate ale acesteia.” Un domeniu aparte, deosebit de important de cercetare şi aplicare a contabilităţii, îl constituie trezoreria, respectiv ansamblul operaţiunilor financiare şi băneşti pe care le efectuează o întreprindere în scopul asigurării mijloacelor necesare desfăşurării în bune condiţii a activităţii sale economice. Varietatea şi complexitatea aspectelor legate de buna gestionare a trezoreriei creează un amplu câmp de analiză şi dezbatere pentru specialiştii şi practicienii domeniului, cu atât mai mult, cu cât acest subiect influenţează în mod practic activităţile desfăşurate de toţi agenţii economici. Acesta este motivul pentru care titlul acestei lucrări, ,,Contabilitatea operaţiunilor de trezorerie” mi-a atras atenţia încă de la prima citire. Chiar de la început, această temă părea interesantă şi cu un orizont larg de abordare. De ce? Pentru că trezoreria unei întreprinderi joacă un rol de filtru pentru majoritatea operaţiunilor ce se desfăşoară în primetrul ei prin prisma restricţiilor impuse de acoperirea financiară a acestora, în prezent trezoreria fiind considerată o componentă majoră a sistemului informaţional al unei întreprinderi. Trezoreria unei întreprinderi constituie punctul său forte deoarece de maniera în care vor fi dirijate fluxurile băneşti şi financiare de care dispune aceasta va depinde, în final, situaţia patrimonială şi rezultatul exerciţiului. Prezenta lucrare, structurată în două capitole, are ca scop evidenţierea rolului important al trezoreriei în desfăşurarea activităţii întreprinderii. În primul capitol este prezentată unitatea S.C. Iaşitex S.A. Iaşi, pe exemplul acestei societăţi, a datelor concrete din firmă fiind analizată tema lucrării. Am studiat pentru început domeniul de activitate a întreprinderii, mediul în care aceasta îşi desfăşoară activitatea, cadrul organizatoric şi evoluţia indicatorilor economico-financiari ai societăţii. Capitolul doi tratează aspecte legate de contabilitatea operaţiilor de trezorerie accentuând importanţa trezoreriei în asigurarea echilibrului financiar. Realizarea acestui echilibru reflectă desfăşurarea eficientă a activităţii, iar menţinerea lui pe parcursul mai multor exerciţii financiare succesive redă succesul organizaţiei în viaţa economică şi consolidarea poziţiei sale pe piaţă.

3

Capitolul 1. BAZELE ORGANIZĂRII ŞI CONDUCERII CONTABILITĂŢII LA S.C. IAŞITEX S.A. IAŞI 1.1. Descrierea activităţii economico-productive a unităţii Societatea comercială Iaşitex S.A. Iaşi a fost înfiinţată în baza Legii nr. 31/1990 „privind societăţile comerciale” şi a Legii nr. 15/1990 „privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale”, prin H.G.R. nr. 1254/1990 „privind înfiinţarea de societăţi comerciale pe acţiuni în industrie” prin preluarea patrimoniului fostei unităţi economice de stat Ţesătura Iaşi, care exista din anul 1910 şi care a fost desfiinţată în baza aceleiaşi hotărâri. Fabrica Ţesătura Iaşi s-a înfiinţat ca societate anonimă. La data de 08.09.1948 a fost semnat actul de naţionalizare şi de înfiinţare a întreprinderii Ţesătura Iaşi. La naţionalizare fabrica dispunea de 750 războaie şi de un atelier de albitorie şi vopsitorie. Înfiinţată în 1910, a purtat numele de Ţesătura Iaşi până în anul 1948 când a fost naţionalizată, după care, în perioada comunistă, a funcţionat sub denumirea de Întreprinderea de Stat Ţesătura Iaşi până în anul 1990, când societatea s-a constituit, conform prevederilor legale în vigoare, ca societate pe acţiuni sub numele S.C. Iaşitex S.A. S.C. Iaşitex S.A. este înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului, jud. Iaşi, sub nr. J22/255/1991, din data de 24.01.1991. Sediul societăţii se află în Iaşi, str. Primăverii nr. 2. Durata de funcţionare a societăţii este nelimitată. La înfiinţare, capitalul social a fost de 805,1 milioane lei, divizat în 161.010 acţiuni nominative în valoare nominală de 5.000 lei fiecare, subscris şi vărsat în întregime de statul român. Societatea a participat la Programul de Privatizare în Masă, iar din anul 2002 s-a privatizat şi este cotată pe piaţa de capital, fiind o societate deschisă. La data de 9.05.2003 s-a semnat contractul de vânzare-cumpărare conform căruia APAPS Bucureşti a vândut către S.C. A2 Impex S.R.L. Ploieşti pachetul de 51% de acţiuni. În 2004, S.C. Iaşitex S.A. şi-a majorat capitalul social pâna la 191,6 miliarde de lei, prin aport din partea acţionarului majoritar, S.C. A2 Impex S.R.L. Piteşti. În urma majorării capitalului social, cota de participare a companiei A2 Impex Piteşti a crescut de la 51% la 61,98%, iar participaţia S.I.F. Moldova II s-a diminuat de la 42,08%, la 32,64%. Capitalul social la 31.12.2008, conform înregistrării de la Depozitarul Central S.A. Bucureşti, este de 19.854.131,20 RON, fiind compus din 1.938.880 acţiuni cu valoarea nominală de 10,24 RON fiecare, deţinute după cum urmează: 1) 59,83738% de S.C. A2 IMPEX S.R.L. Ploieşti, respectiv 1.160.175 acţiuni cu valoarea nominală de 10,24 RON fiecare şi valoarea totală de 11.880.192 RON; 2) 31,51660% de S.I.F. MOLDOVA S.A., respectiv 611.069 acţiuni cu valoarea nominală de 10,24 RON fiecare şi valoarea totală de 6.257.346,56 RON; 3) 3,46633% de A.V.A.S., respectiv 67.208 acţiuni cu valoarea nominală de 10,24 RON fiecare şi valoarea totală de 688.209,92 RON, provenite din conversia datoriei aferente fondurilor de restructurare primite de unitate conform O.G. nr. 13/1995; 4

4) 4,55866% de acţionari diverşi – persoane fizice şi juridice, respectiv 100.428 acţiuni cu valoarea nominală de 10,24 RON fiecare şi valoarea totală de 1.028.382,72 RON. Începând cu 7.01.1997 titlurile Iaşitex S.A. Iaşi se tranzacţionează la categoria de bază a pieţei Rasdaq, iar din 2006 se tranzacţionează pe BVB RASDAQ sub simbolul IASX. În prezent, S.C. Iaşitex S.A. este una dintre cele mai reprezentative firme pentru industria textilă din România fiind membră a grupului de firme Serviciile Comerciale Române (SCR Grup). Atât în perioada cât a funcţionat ca întreprindere de stat, cât şi după înfiinţarea ca societate comercială pe acţiuni, S.C. Iaşitex S.A. a avut drept obiect principal de activitate producerea şi comercializarea de fire, ţesături de bumbac şi tip bumbac şi confecţii textile. Activitatea societăţii se încadrează, conform clasificării CAEN în subramurile „textilă şi produse textile” şi „confecţii din textile, blănuri şi piele”. Prin hotărârea de înfiinţare s-a stabilit ca obiectul de activitate să fie: producerea şi comercializarea de fire, ţesături din bumbac şi tip bumbac şi confecţii textile; activitate de import – export prin societăţi specializate sau compartimente proprii; prestări servicii în domeniul managementului, marketingului, creaţiei, cercetării şi proiectării pieselor de schimb, subansamblelor şi instalaţiilor textile, întreţinerii şi reparaţiei instalaţiilor textile, folosirii tehnicii de calcul în conducerea şi desfăşurarea activităţii de producţie; prestări servicii către alţi agenţi economici şi populaţie în următoarele domenii: edile - construcţii, tinichigerie, automatizări, confecţii metalice, strungărie, bobinaje electrice, tâmplărie, reparaţii obiecte electrice şi electronice, reparaţii instalaţii electrice şi sanitare, lucrări de copiat, multiplicat, dactilografiere, transport mărfuri; fabricarea de produse chimice anorganice de bază (hipoclorit de sodiu); fabricarea echipamentelor de ridicat şi manipulat (activitate de întreţinere şi reparaţii instalaţii de ridicat - lifturi); cumpărarea şi vânzarea de bunuri imobiliare; închirierea şi subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate; manipulări; depozitări; transporturi rutiere de mărfuri; activităţi de asistenţă medicală ambulatorie, stomatologică, alte activităţi referitoare la sănătatea umană. Ulterior, obiectul de activitate a fost completat astfel: producerea, achiziţionarea şi comercializarea bunurilor de orice tip, la preţ cu ridicata sau cu amănuntul, inclusiv în contrapartidă cu alte mărfuri; testarea aptitudinilor în cazul recrutării şi calificării forţei de muncă; întocmirea de studii de ergonomie industrială. Pentru desfăşurarea obiectului de activitate unitatea intră în contact cu o serie de furnizori a căror selecţie este riguros organizată, urmărindu-se colaborarea numai cu parteneri care îndeplinesc condiţiile de calitate, cost, livrare, acestea fiind coordonate de necesarul de materiale stabilit în cadrul procesului de producţie. Pentru materia primă, compania colaborează atât cu furnizori interni, cât şi cu furnizori externi. Furnizorii interni care asigură aprovizionarea unităţii sunt: chimicalele se asigură de la S.C. Chimcomplex S.A. Borzeşti, pentru accesoriile necesare în secţia confecţii se lucrează cu S.C. Vitafoam S.A. Timişoara, S.C. Tenex S.R.L. Iaşi, S.C. Porta Bella International S.R.L. Bucureşti, S.C. Dimex S.R.L. Bacău. Materia primă, bumbacul, se achiziţionează numai din import, principalii furnizori externi fiind: Otto 5

Stadtlander - Germania (pentru fibra de bumbac), Genins Corporation - China (fibra poliester), Clarian AG Elvetia, Dy Star AG - Germania şi Ciba AG - Elveţia (coloranţi şi auxiliari chimici). Distribuţia produselor firmei S.C. Iaşitex S.A. este orientată atât pe piaţa internă cât şi pe piaţa externă, aproximativ 87% reprezentând exportul, restul de 13% reprezentând vânzările pe piaţa internă. S.C. Iaşitex S.A. deţine o poziţie puternică pe piaţa internă de produse textile, principalele atuuri ale firmei fiind nivelul scăzut al preţurilor şi calitatea foarte bună a produselor. În anul 2008, din totalul vânzărilor interne de fire, 26,6% au fost către producătorii de ciorapi, cel mai important client fiind S.C. Ciserom S.A. Sebeş. Vânzările de fire către acest client reprezintă 43% din totalul vănzărilor interne de fire. Din totalul vânzărilor interne de ţesături, 62,2% au fost destinate industriei prelucrării cauciucului – ţesături tehnice suport textil pentru echipamente şi 20% au fost destinate confecţionării echipamentelor de lucru şi de protecţie. Principalul client a fost S.C. Alidra S.R.L. Braşov, care a beneficiat de 92% din ţesăturile tehnice, urmat de S.C. Ştefania S.R.L. Iaşi cu 43% din ţesăturile pentru echipamente. Principalii clienţi interni ai unităţii pentru producţia de confecţii sunt reprezentaţi de S.C. Tehnoprotector S.R.L. Suceava şi S.C. Ghezaco S.R.L. Iaşi. Prin programul de investiţii derulat de către Iaşitex concretizat prin dotarea unităţii cu utilaje performante, modernizarea şi perfecţionarea tehnologiilor de fabricaţie, s-a reuşit să se realizeze sortimente competitive pe cele mai exigente pieţe mondiale, statele vizate pentru export fiind Suedia, Germania, Austria, Franţa, Marea Britanie, Polonia, Lituania, SUA, China sau Malaiezia. Principalul client al companiei este producătorul suedez de mobilă Ikea, spre care se îndreaptă 85% din producţia de confecţii şi ţesături a Iaşitex. Alţi clienţi externi sunt reprezentaţi de: Flautex Republica Moldova – fire, Dendro Polonia, Marbet Polonia – ţesături, Parisot Franţa – confecţii. Firma realizează exportul de produse în mod direct şi prin comision cu firme intermediare. Iaşitex este concurat puternic de firmele asiatice din China, India, Pakistan, Bangladesh şi firmele din Turcia, în primul rând prin preţul sensibil mai redus al produselor, ca urmare a costurilor mult mai mici ale forţei de muncă sau a absenţei investiţiilor pentru protecţia mediului. La nivel naţional, Iaşitex S.A. ocupă un loc important, fiind unul dintre primii cinci producători de pe piaţa autohtonă de textile. Se constată, ca un avantaj major, un foarte bun raport preţcalitate a produselor în raport cu firmele concurente cum sunt: S.C. Vastex S.A. Vaslui, S.C. Romalfa S.A. Câmpulung Moldovenesc, S.C. Textila Oltul S.A. Sf. Gheorghe. S.C. Iaşitex S.A. în perspectiva imediată îşi va menţine profilul actual axat pe producţia şi comercializarea de fire, ţesături de bumbac şi tip bumbac şi confecţii textile. Având în vedere tendinţele actuale pe plan mondial, de acaparare a pieţei prin campanii publicitare, prin îmbunătăţirea aspectului şi design-ului produselor, se recomandă o integrare în aceste tendinţe şi crearea unei imagini de marcă adecvată. De asemenea, se va urmări asimilarea de produse noi, în special produse care au o prognoză favorabilă a cererii interne şi externe. Principalele obiective sunt: retehnologizarea şi dotarea cu noi utilaje a secţiilor de producţie; consolidarea poziţiei pe piaţa internă şi extinderea pieţei externe; calificarea personalului în pas cu noile tehnologii. 6

Strategia societăţii trebuie elaborată având în vedere obiectivele pe care le urmăreşte întreprinderea: obţinerea de produse calitative, la costuri cât mai mici; diversificarea gamei de produse care să facă faţă tendinţelor actuale de dezvoltare; minimizarea cheltuielilor interne şi sporirea profitabilităţii prin extinderea segmentului de piaţă ocupat, prin perfecţionarea managementului şi prin promovarea calităţii produselor oferite; creşterea prestigiului societăţii, păstrarea unor relaţii cât mai bune cu partenerii de afaceri.

1.2. Structura organizatorică a firmei Structura organizatorică este definită ca ansamblul persoanelor, al subdiviziunilor organizatorice şi al relaţiilor dintre acestea, grupate după criterii de omogenitate şi ierarhie, astfel constituite încât să asigure premisele organizatorice adecvate realizării obiectivelor firmei1. În general, structura organizatorică a unei firme este redată prin organigramă. Aceasta reprezintă unul din documentele organizatorice specifice întocmite de firmă (alături de regulamentul de funcţionare şi organizare, fişa postului de muncă), de redare schematică (grafică) în toate detaliile a organizării, a subordonării şi a legăturilor dintre compartimente din cadrul unei întreprinderi sau al unei instituţii2. Structura organizatorică a S.C. Iaşitex S.A. s-a stabilit pe baza normativelor de constituire a unităţilor de structură şi a fost aprobată de Adunarea Generală a Acţionarilor. S.C. Iaşitex S.A. are o structură organizatorică de tip geografic-funcţională, cu un sistem de comunicare ce se desfăşoară atât pe verticală (relaţii de subordonare) cât şi pe orizontală (relaţii de coordonare), organigrama societăţii fiind prezentată schematic în Fig. nr. 1 în care se regăsesc principalele compartimente împărţite pe birouri şi servicii. Fiecare post existent în cadrul structurii este bine definit prin fişa postului. Activitatea societăţii comerciale Iaşitex S.A. se desfăşoară sub coordonarea organelor de conducere participativă care, potrivit Legii nr. 31/1990 sunt: Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA); Consiliul de Administraţie; Consiliul director (Directorul general). Organul de conducere care decide asupra strategiei economice şi sociale a societăţii este AGA. Adunările generale sunt ordinare (se realizează cel puţin o dată pe an în cel mult trei luni de la închiderea exerciţiului economico-financiar) şi extraordinare (se realizează ori de câte ori este nevoie). Atribuţiile AGA sunt: hotărăşte majorarea sau micşorarea capitalului social; schimbarea obiectului de activitate al societăţii; dizolvarea societăţii; fuziunea cu alte societăţi sau divizarea societăţii; mutarea sediului societăţii; schimbarea formei juridice a societăţii; examinarea, aprobarea sau modificarea bilanţului contabil şi a contului de profit şi pierdere; aprobarea repartizării profitului.

1 2

Panaite, N., Iftimescu, A., Management. Concepte şi aplicaţii, Ed. Sedcom Libris, Iaşi, 2004, p. 204 Nicolescu, O., Verboncu, I., Managementul organizaţiei, Ed. Economică, Bucureşti, 2008, p. 282

7

Fig. nr. 1. Organigrama S.C. Iaşitex S.A.

8

Administrarea societăţii este realizată de către Consiliul de Administraţie ale cărui principale atribuţii sunt: angajează şi concediază personalul şi stabileşte drepturile şi obligaţiile acestuia; stabileşte îndatoririle şi responsabilităţile personalului societăţii pe compartimente; aprobă operaţiunile de cumpărare şi vânzare a bunurilor potrivit competenţelor acordate; aprobă structura organizatorică a societăţii şi numărul de posturi, precum şi normativele de constituire a compartimentelor funcţionale şi de producţie; supune anual Adunării Generale a Acţionarilor raportul cu privire la activitatea societăţii, bilanţul şi contul de profit şi pierdere pe anul precedent, precum şi proiectul de program de activitate, proiectul de buget pe anul în curs. Gestiunea societăţii este controlată de acţionari prin Comisia de Cenzori aleasă de AGA. Comisia de Cenzori este un organism specializat de control şi informare managerială care are următoarele atribuţii mai importante: în cursul exerciţiului financiar verifică gospodărirea fondurilor fixe şi a mijloacelor circulante, a portofoliului de efecte, casa şi registrele de evidenţă contabile şi informează Consiliul de Administraţie asupra neregulilor constatate; la închiderea exerciţiului financiar controlează exactitatea inventarului, a documentelor şi informaţiilor prezentate de Consiliul de Administraţie asupra cheltuielilor societăţii, a bilanţului şi a contului de profit şi pierdere, prezentând Adunării Generale a Acţionarilor un raport scris; la lichidarea societăţii controlează operaţiunile de lichidare etc. Directorul general este desemnat de către membrii Consiliului de Administraţie. El asigură conducerea curentă a societăţii ducând la îndeplinire toate hotărârile Consilului de Administraţie şi ale Comisiei de Cenzori. Directorul General face propuneri pentru strategia generală a societăţii în funcţie de cerinţele pieţei şi obiectivele stabilite de către AGA. Principalele atribuţii: rezolvă sarcinile primite de la AGA; răspunde alături de factorii decizionali asupra derulării în bune condiţii a tuturor activităţilor, lucrărilor, operaţiunilor pe niveluri ierarhice, funcţionale şi operaţionale; organizează şi conduce prin factorii de decizie toate activităţile tehnice, sociale şi economice ale societăţii; încheie contracte cu terţii în numele societăţii. Directorul general coordonează întreaga activitate a societăţii, având în subordine directă următoarele compartimente: Control Tehnic de Calitate şi de Asigurare a Calităţii, Resurse Umane şi Organizare, Oficiul Juridic, Serviciul Administrativ şi Pompieri Civili, Compartimentul de Protecţie a Muncii, Apărare Civilă şi Pază, precum şi Serviciul Medical. Tot în subordinea Directorului general se află şi Directorul tehnic, Directorul de producţie, Directorul comercial, Directorul economic şi cel de mentenanţă. Directorul tehnic asigură funcţionarea corespunzătoare a firmei din punct de vedere tehnic şi managerial în conformitate cu politicile şi strategia de producţie ale firmei. Atribuţiile directorului tehnic sunt: elaborarea proiectelor strategiei şi politicii de cercetare şi proiectare a firmei; elaborarea de studii, cercetări, documentaţii şi proiecte pentru asimilarea de produse noi şi modernizate; elaborarea de studii şi cercetări pentru înlocuirea şi perfecţionarea tehnologiilor de fabricaţie; aprobă instrucţiunile tehnologice pentru fiecare fază de producţie, atât la implementarea cât şi la modificarea lor şi asigură adaptarea corespunzătoare a tehnologiei la 9

variaţiile şi specificul materiei prime utilizate; informarea şi documentarea tehnico-ştiinţifică în firmă; elaborarea programului de normare a muncii; formularea proiectului de politică organizatorică a întreprinderii; urmăreşte modul în care se desfăşoară activitatea de reparaţii capitale şi a celorlalte lucrări de întreţinere. Directorul de producţie asigură conducerea activităţii de producţie a societăţii şi are următoarele atribuţii: eşalonarea calendaristică a producţiei prevăzute în planuri; stabilirea sarcinilor pe secţii, echipe, ateliere şi locuri de muncă; întocmirea graficelor calendaristice privind lansarea producţiei; supravegherea realizării producţiei; organizează şi coordonează introducerea în fabricaţie a produselor noi; coordonează şi asigură desfăşurarea ritmică a procesului de producţie, urmărind realizarea producţiei în conformitate cu planul cerut de vânzări. Directorul tehnic şi directorul de producţie au în subordine directă cele 4 secţii de producţie: Secţia de Filatură, Secţia de Ţesătorie, Secţia de Finisaj -Ţesături şi Secţia de Confecţii. Direcţia de producţie mai cuprinde şi Secţia Mecano - Energetică care are menirea să deservească cele 4 secţii de producţie. Directorul comercial coordonează activitatea comercială şi de piaţă a societăţii şi are în subordine directă următoarele departamente: Marketing, Aprovizionare-Transporturi, Export, Vânzări intern. Atribuţiile directorului comercial sunt: urmăreşte şi răspunde de programul anual de aprovizionare cu materii prime, materiale, piese de schimb, utilajele necesare desfăşurării în bune condiţii a activităţilor de producţie şi de investiţii a societăţii; îndrumă, conduce şi verifică întocmirea şi realizarea planului de desfacere pentru produsele realizate în unitate, controlând şi analizând modul de realizare a contractelor cu beneficiarii; organizează şi controlează întreaga activitate a sectoarelor din subordine, urmărind respectarea unei stricte discipline de colaborare între acestea, pentru realizarea integrală a programelor proprii. Directorul economic conduce direcţia economică asigurând activitatea financiară, de înregistrare, evidenţă şi raportare în unităţi monetare a activităţii de producţie şi are în subordine directă un contabil şef ce coordonează direct Departamentul Financiar, Departamentul de Contabilitate precum şi activitatea pe linie financiară a secţiilor de producţie. Direcţia economică mai cuprinde şi un Departament de Analize Preţ - Cost şi de Analize Economice, precum şi Departamentul de Tehnologia Informaţiei. Atribuţiile directorului economic sunt: răspunde civil, material, disciplinar, contravenţional sau penal de legalitatea operaţiunilor patrimoniale; răspunde de analiza economică, de menţinerea permanentă a capacităţilor de plată a societăţii şi de îndeplinirea la termen în conformitate cu dispoziţiile legale a obligaţiilor faţă de bănci; aprobă documentele privind obligaţiile bancare şi analizează evoluţia situaţiilor din contul curent, contul de împrumut, comparativ cu limitele de creditare stabilite; decide asupra metodologiei de întocmire a lucrărilor contabile şi financiare; răspunde de întocmirea lunară şi în mod corect a balanţei de verificare; urmăreşte constituirea fondurilor şi utilizarea acestora cu respectarea

10

deciziilor legale; analizează şi ia măsuri pentru creşterea rentabilităţii pe total şi pe fiecare produs în parte. Potrivit Legii contabilităţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sunt obligate să organizeze şi să conducă contabilitate proprie următoarele entităţi patrimoniale 3: societăţile comerciale, societăţile/companiile naţionale, regiile autonome, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, societăţile cooperatiste, instituţiile publice, asociaţiile şi celelalte persoane juridice cu şi fără scop patrimonial, persoanele fizice care desfăşoară activităţi producătoare de venituri. Organizarea structurală a contabilităţii reprezintă ,,ansamblul normelor, mijloacelor şi activităţilor funcţionale utilizate în vederea efectuării corecte, la timp şi cu cheltuieli minime a lucrărilor de contabilitate”.4 În cadrul S.C. Iaşitex S.A. Iaşi, lucrările de contabilitate sunt executate printr-un compartiment funcţional propriu, având în vedere volumul mare de lucrări de contabilitate desfăşurate în cadrul unităţii. Compartimentul financiar-contabil cuprinde: Departamentul financiar şi Departamentul contabilitate. Departamentele financiar şi cel de contabilitate sunt conduse fiecare de către un şef de birou şi amândouă se află sub coordonarea

directă a

contabilului şef, care la rândul lui este subordonat directorului economic. Contabilul şef coordonează şi contabilii de secţii. Compartimentul financiar-contabil răspunde de: asigurarea fondurilor necesare societăţii comerciale; organizarea şi funcţionarea în bune condiţii a contabilităţii valorilor patrimoniale. În ceea ce priveşte Departamentul financiar, principalele atribuţii, sarcini şi lucrări ale acestuia sunt: organizează ţinerea evidenţei zilnice a conturilor de credite şi dobânzi bancare; analizează, lunar, volumul facturilor neîncasate şi stabileşte măsuri pentru accelerarea ritmului încasărilor; răspunde de realizarea compensărilor directe şi în lanţ în vederea achitării obligaţiilor financiare ale societăţii; asigură plata la termen a sumelor care constituie obligaţiile societăţii faţă de bugetul statului şi alte obligaţii faţă de terţi în limita disponibilităţilor băneşti ale societăţii; urmăreşte zilnic situaţia disponibilului în bancă, încasări prin casierie; asigură pregătirea, semnarea şi predarea zilnică a documentelor, necesare efectuării la bancă a operaţiunilor de încasări şi plăţi; ţine zilnic şi corect situaţia financiară a firmei; asigură întocmirea machetelor pentru informatică şi verifică operarea corectă a bonurilor, recepţiilor şi facturilor emise, în jurnalele transmise de informatică; colaborează la întocmirea documentaţiilor pentru obţinerea de credite. În cadrul Departamentului de contabilitate se desfăşoară : 1) Activităţi de contabilitate generală, organizate şi conduse pe bază de norme unitare. În cadrul acestui compartiment există mai multe compartimente funcţionale distincte, şi anume: 3

*** Legea contabilităţii nr. 82/1991 (publicată în M. Of. nr. 265/27.12.1991), republicată în M. Of. nr. 454/18.06.2008, art. 1 4 Horomnea, E., Tabără, N., Budugan, D., Georgescu, I., Beţianu, L., Bazele contabilităţii, Ed. Sedcom Libris, Iaşi, 2005, p. 358

11

compartimentul de contabilitate a activelor imobilizate, care realizează contabilitatea analitică şi sintetică, inclusiv inventarierea şi evaluarea acestor valori; compartimentul de contabilitate a stocurilor, care organizează şi conduce evidenţa analitică şi sintetică, inventarierea, evaluarea, constituirea şi anularea provizioanelor aferente acestora; compartimentul de contabilitate a clienţilor, furnizorilor, prin care se realizează evidenţa creanţelor şi datoriilor, a conturilor la bancă în valută şi în lei; compartimentul de contabilitate a cheltuielilor şi veniturilor, care organizează şi conduce evidenţa acestora pe feluri de activităţi (exploatare, financiară, extraordinară), asigurând totodată corelaţia cu contabilitatea de gestiune; cheltuielile determinate în postcalcul sunt transmise secţiilor de producţie; compartimentul de contabilitate generală, în cadrul căruia se transmite Registrul contabil-general şi se asigură întocmirea, verificarea, certificarea şi publicarea situaţiilor finaciare. 2) Activităţi de contabilitate de gestiune. Principalele obiective ale contabilităţii de gestiune se referă la determinarea costurilor, stabilirea rezultatelor şi rentabilităţii produselor, informaţiile obţinute fiind utilizate pentru uzul intern al întreprinderii, pentru fundamentarea deciziilor. Principalele atribuţii ale departamentului de contabilitate sunt: asigură înregistrarea operaţiunilor patrimoniale cronologic, cu respectarea succesiunii documentelor justificative şi sistematic, în conturi analitice şi sintetice, conform planurilor de conturi şi normelor emise potrivit legii; asigură efectuarea corectă şi la timp a înregistrărilor contabile privind contabilitatea operaţiunilor de capital, contabilitatea imobilizărilor, a stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie, precum şi contabilitatea veniturilor, cheltuielilor şi rezultatelor; întocmeşte lunar balanţa de verificare (conturi sintetice şi analitice); efectuează verificarea actelor primare emise de gestiunile aprovizionării: NIR, bonuri de consum-predare-restituire-transfer şi al proceselor verbale de casare; centralizează situaţia cheltuielilor materiale şi a manoperelor efectuate cu întreţinerea şi reparaţiile utilajelor în secţiile de producţie; urmăreşte pe bază de postcalcul încadrarea în cheltuieli a secţiilor; prezintă bilanţul comisiei de cenzori pentru verificare şi certificare; organizează efectuarea inventarierii generale, a patrimoniului, cel puţin o dată pe an, cu stabilirea situaţiei reale şi cu prinderea tuturor elementelor de activ şi de pasiv din patrimoniul societăţii; asigură întocmirea lunară a registrului Cartea-Mare în scopul furnizării de date pentru analiza economică şi financiară a societăţii şi completează lunar Registrul-Jurnal. Controlul asupra operaţiilor patrimoniale înregistrate în contabilitate se efectuează de către Biroul control-financiar intern, la termenele şi în condiţiile prevăzute de lege conform programului anual elaborat de conducerea unităţii. De asemenea, controlul asupra operaţiilor patrimoniale înregistrate în contabilitate se efectuează de către organele de control financiar şi fiscal ale statului şi alte organe cu atribuţii de control, potrivit legii.

12

1.3. Studiul evoluţiei indicatorilor economico-financiari ai societăţii Analiza financiară a unităţii desemnează ansamblul de concepte, tehnici şi instrumente care asigură tratarea informaţiilor interne şi externe în vederea formulării unor aprecieri pertinente referitoare la situaţia financiară a acesteia, la nivelul şi calitatea performanţelor sale, la gradul de risc într-un mediu concurenţial dinamic5. Activitatea desfăşurată de fiecare unitate economică este caracterizată de indicatori economico-financiari, cum sunt: Activele totale ale întreprinderii reprezintă dotarea tehnică şi cuprind activele imobilizate, activele circulante, precum şi cheltuielile în avans efectuate de unitate. La S.C. Iaşitex S.A., în anul 2006 mărimea activelor totale era de 103.640.768 lei. În anul 2007, mărimea activelor totale a întreprinderii creşte la 115.548.265 lei, creştere cu 11,48% datorată investiţiilor realizate în 2007 concretizate în amenajarea noului sediu pentru administraţie, amenajarea unui laborator chimic şi a unei camere de mostre. În anul 2008 activele totale ale unităţii cresc la 399.727.328, adică are loc o sporire a activelor totale cu 245,93% influenţată de creşterea ponderii activelor imobilizate, ca urmare a achiziţionării unui soft financiar-contabil integrat, de creşterea investiţiilor concretizate în sisteme de calcule noi, lucrări de protecţie a mediului, precum şi de achiziţionarea de utilaje şi tehnologii noi pentru toate secţiile de producţie. Capitalurile proprii reprezintă dreptul acţionarilor în activele întreprinderii, după deducerea tuturor datoriilor acesteia6 şi se concretizează în: capital social, patrimoniul regiei sau patrimoniul public, prime legate de capital, rezerve, rezultat reportat şi rezultatul exerciţiului. La S.C. Iaşitex S.A., în anul 2006 mărimea capitalurilor proprii era de 69.591.432 lei. În anul 2007, mărimea capitalurilor proprii creşte la 78.256.198 lei, adică se înregistrează o majorare cu 12,45%, în principal datorită încorporării profiturilor înregistrate. În anul 2008, mărimea capitalurilor proprii creşte la 361.144.544, dinamica puternic ascendentă de 361,49% datorânduse creşterii valorii terenurilor aflate în patrimoniul producătorului de textile în urma unei reevaluări, creştere de aproximativ 84 de ori faţă de 2007, de la 2.776.548 lei în anul 2007, la 235.523.742 lei în anul 2008, dar şi ca urmare a capitalizării profitului net aferent anului 2007. Datoriile reprezintă destinaţii viitoare probabile ale beneficiilor economice, rezultând din obligaţiile actuale ale unei anumite entităţi de a transfera bunuri sau de a presta servicii altor entităţi în viitor, generate de operaţiuni sau evenimente din trecut. În anul 2006 datoriile totale ale unităţii erau de 34.049.352 lei. În anul 2007, datoriile totale au crescut la 37.073.485 lei, adică are loc o sporire a acestora cu 8,88% generată de majorarea datoriilor financiare asumate prin contractele de leasing financiar. În anul 2008, datoriile societăţii înregistrează o creştere de 3,36% faţă de 2007, ajungând la 38.320.183, creştere determinată în principal de contractarea de credite bancare pe termen scurt şi pe termen lung pentru cumpărarea de active şi utilaje.

5 6

Petrescu, S., Diagnostic economic-financiar.Metodologie. Studii de caz, Ed. Sedcom Libris, Iaşi, 2004, p. 22 Niculescu, M., Diagnostic global strategic. Diagnostic economic, vol. I, Ed. Economică, Bucureşti, 2003, p. 112

13

Cifra de afaceri reprezintă volumul afacerilor realizat cu terţii în cadrul activităţii curente a întreprinderii, fiind principalul indicator al activităţii firmei 7. În anul 2006, S.C. Iaşitex S.A. a realizat o cifră de afaceri de 74.510.249 lei. În anul 2007 societatea a realizat o cifră de afaceri de 84.287.742 lei, superioară celei din anul precedent cu 13,12% datorită creşterii vânzărilor la ţesături cu finisaje superioare pentru tuşeu, imprimate cu destinaţia cămăşi, confecţii de îmbrăcăminte exterioară şi lenjerii de pat. În ultimul an, cifra de afaceri a scăzut cu 45,78% faţă de anul 2007, ajungând la 54.652.997 lei ca urmare a diminuării substanţiale a cererii de produse textile, determinată de efectele crizei economice mondiale. Veniturile desemnează în expresie monetară bogăţia creată prin activităţile desfăşurate de entitatea patrimonială sau obţinută din afară cu titlu gratuit 8. În anul 2006, veniturile totale ale societăţii erau de 82.628.147 lei. Veniturile totale ale au urcat cu 91,01% în anul 2007 ajungând la valoarea de 157.831.864 lei datorită creşterii veniturilor din exploatare ca urmare a vânzării unui teren de aproape 53.000 de metri pătraţi şi a construcţiilor aferente, firma renunţând la terenul respectiv întrucât şi-a reorganizat producţia pe o suprafaţă mai redusă. În anul 2008, veniturile totale ale unităţii au fost de 94.982.183 lei, în scădere cu 33,84% faţă de 2007, principalele cauze fiind diminuarea veniturilor din exporturi, scăderea numărului de comenzi, urmată de scăderea producţiei de produse textile. În sens general, cheltuielile desemnează, în expresie valorică, raporturile patrimoniale cu privire la angajarea şi utilizarea resurselor economice în cadrul activităţilor desfăşurate de întreprindere9. Altfel spus, cheltuielile exprimă utilizarea bogăţiei în cadrul activităţilor desfăşurate de entitatea patrimonială10. În anul 2006, cheltuielile totale ale S.C. Iaşitex S.A. au fost de 81.670.726 lei. În anul 2007 cheltuielile totale au crescut cu 24.711.998 lei ajungând la 106.340.145 ca urmare a sporirii cheltuielilor de exploatare, cu precădere a cheltuielilor cu materiile prime şi a cheltuielilor privind mărfurile datorită majorării preţurilor la materiile prime, bumbac şi coloranţi şi a creşterii tarifelor la energie electrică şi gaze. De asemenea, în această perioadă au crescut şi cheltuielile financiare cu 52% faţă de 2006 ca urmare a sporirii ponderii cheltuielilor privind dobânzile în urma angajării unor linii de creditare în valută pentru investiţii şi a diferenţelor nefavorabile de curs valutar rezultate în urma achitării datoriilor în valută şi a cheltuielilor privind sconturile acordate. În anul 2008, cheltuielile totale ale societăţii au fost de 71.183.555 lei, în scădere faţă de 2007 cu 33,07% datorită diminuării cheltuielilor cu despăgubiri, donaţii şi active cedate cu 75,90 % ca urmare a reducerii vânzărilor de active imobilizate amortizate în proporţii reduse, a reducerii cheltuielilor cu personalul şi a celor privind mărfurile. Rezultatul net al exerciţiului îmbracă forma profitului sau pierderii nete şi reprezintă suma între rezultatul activităţii curente şi rezultatul extraordinar, diminuată cu impozitul pe profit. 7

Petrescu, S., Analiză şi diagnostic financiar contabil: ghid teoretico-aplicativ, Ed. Ceccar, Bucureşti, 2006, p. 37 Ristea, M., Călin, O., Bazele contabilităţii, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2003, p. 15 9 Horomnea, E., Tratat de contabilitate. Teorii, concepte, principii, standarde, Ed. Sedcom Libris, Iaşi, 2001, p. 152 10 Ibidem 8

14

Rezultatul net în anul 2006 este pozitiv şi este în valoare de 26.659.532 lei. În anul 2007 profitul societăţii s-a majorat cu 34,85% ajungând la 43.761.967 lei, profit realizat în principal pe seama veniturilor din tranzacţiile imobiliare. În anul 2008 are loc o diminuare a profitului faţă de 2007 cu 54,15 %, scăderea datorându-se îndeseobi diminuării comenzilor clienţilor. Rata rentabilităţii financiare măsoară contribuţia pe care o aduce profitul net sau pierderea netă a firmei la dezvoltarea sau diminuarea capitalurilor proprii 11. Se observă că eficienţa întregii activităţi a întreprinderii a crescut în anul 2007 faţă de anul 2006 cu 46%, adică o creştere a ratei rentabilităţii financiare de la 38,30% în 2006 la 55,92% în 2007. Aceasta deoarece în anul 2006 s-a obţinut 38,30 beneficiu net la 100 lei capitaluri proprii, iar în anul 2007, unitatea a înregistrat 55,92 lei beneficiu net la 100 lei capitaluri proprii. Mai precis, această situaţie semnalează aptitudinea managerului întreprinderii de a asigura rentabilizarea capitalurilor care i-au fost încredinţate spre gestionare de către acţionari. În anul 2008, comparativ cu anul 2007, rata rentabilităţii financiare înregistrează o scădere de la 55,92% la 5,55%, ceea ce înseamnă că rata de remunerare a capitalurilor proprii s-a redus cu 90,07%. S-a diminuat astfel capacitatea managerului întreprinderii de a gestiona capitalul de risc care i-a fost încredinţat de către acţionari. Rata solvabilităţii generale se exprimă ca raport între activul total şi datoriile totale. Rata solvabilităţii generale a înregistrat o majorare de 2,30%, de la 3,04 în 2006 la 3,11 în 2007, motivată de resursele permanente care s-au majorat în exces comparativ cu necesarul permanent de finanţat, ceea ce exprimă creşterea autonomiei financiare a întreprinderii. Evoluţia ascendentă a ratei solvabilităţii generale se menţine şi în anul 2008, creşterea sa fiind de 335,36%, de la 3,11 în anul 2007 la 10,43 în anul 2008 datorită majorării activelor totale ale întreprinderii în această perioadă. Rata lichidităţii generale evidenţiază în ce măsură datoriile care trebuie plătite într-o perioadă mai mică de un an pot fi acoperite din activele circulante 12. În perioada 2006-2007, rata lichidităţii generale supraunitară şi crescătoare cu 75,45%, de la 1,10 în 2006 la 1,93 în 2007, este expresia echilibrului financiar pe termen scurt ce caracterizează întreprinderea. Trendul său crescător se explică prin creşterea activelor circulante cu 36,73% şi a diminuării datoriilor curente cu 15,67%. Rata lichidităţii generale a înregistrat o diminuare în 2008 faţă de 2007 ajungând la 1,10, adică o scădere de 43% motivată de creşterea datoriilor către bănci prin majorarea plafonului de credite care au fost utilizate pentru achiziţionarea de materii prime (bumbac 2.500.000 lei) necesare producţiei din trimestrul III 2008. Gradul de îndatorare arată partea din activele întreprinderii finanţate de creditori, în corespondenţă cu partea finanţată de proprietari 13. Gradul de îndatorare a înregistrat o diminuare 11

Horomnea, E., Fundamentele ştiinţifice ale contabilităţii. Doctrină. Concepte. Lexicon., Ed. Tipo Moldova, Iaşi, 2008, p. 283 12 Mironiuc, M., Analiză economico-financiară. Elemente teroretico-motodologice şi aplicaţii, Ed. Sedcom Libris, Iaşi, 2006, p. 275 13 Ristea, M., Dumitru, C., Contabilitatea afacerilor, Ed. Economică, Bucureşti, 2006, p. 135

15

de la 0,47 în anul 2006 la 0,10 în anul 2007, adică o scădere de 78,72% ca urmare a lichidării unor credite pe termen lung în valută, prin achitarea ultimilor rate în cursul anului 2007. În anul 2008, gradul de îndatorare a înregistrat o majorare de 10% ajungând la 0,11 datorită creşterii capitalurilor proprii, în principal a rezervelor legale şi a altor rezerve. În perioada analizată (2006-2008), valorile gradului de îndatorare sunt inferioare limitei 1, indicată de literatura de specialitate, ceea ce arată ca întreprinderea dispune de capacitate de îndatorare la termen, iar riscul de insolvabilitate este absent. Indicatorul de apreciere a existentului de personal îl reprezintă numărul mediu de salariaţi, care este egal cu media aritmetică a numărului iniţial (Ni) şi final (Nf) al perioadei analizate. În privinţa dinamicii personalului se constată ca în anul 2007, comparativ cu perioada precedentă, toate categoriile de personal au cunoscut o dinamică descendentă, înregistrând o reducere de 387 de salariaţi, de la 1521 salariaţi în 2006 la 1134 salariaţi în 2007, ceea ce înseamnă o diminuare a personalului cu 25,44%. Scăderea numărului de salariaţi a continuat şi în anul 2008 când se înregistrează o reducere a personalului cu 464 de salariaţi, numărul acestora ajungând la 670, ceea ce reprezintă o reducere de personal de 40,92% faţă de perioada precedentă. S-a analizat lunar fluctuaţia de personal pentru determinarea punctelor slabe şi a punctelor tari ale organizaţiei. Procedura de lucru constă în intervievarea celor care părăsesc organizaţia. Sintetizând răspunsurile primite, se poate concluziona că salariaţii părăsesc societatea în principal pentru: câştiguri salariale mai bune (în comerţ, construcţii, unităţi bugetare); mutarea în altă localitate ca urmare a căsătoriei sau urmarea soţului plecat la muncă în străinătate; probleme de sănătate; neadaptarea la cerinţele postului. Evoluţia indicatorilor analizaţi anterior este redată sintetic în tabelul nr. 1: Tabelul nr. 1. - Evoluţia indicatorilor economico-financiari ai S.C. Iaşitex S.A. Nr. crt.

Denumire indicator

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Active totale Capital propriu Datorii totale Cifra de afaceri Venituri totale Cheltuieli totale Rezultatul net al exerciţiului Rata rentabilităţii financiare (%) Rata solvabilităţii generale Rata lichidităţii generale Grad de îndatorare Nr. mediu de salariaţi

8. 9. 10. 11. 12.

Abaterea indicatorilor 2006

2007

2008

103.640.768 69.591.432 34.049.352 74.510.249 82.628.147 81.670.726

115.548.265 78.256.198 37.073.485 84.287.742 157.831.396 106.340.145

399.727.328 361.144.544 38.320.183 54.652.997 94.982.183 71.183.555

26.659.532

43.761.967

38,30

2006-2007 Abs. Rel. 11.907.497 111,48 8.664.766 112,45 3.024.133 108,88 9.777.493 113,12 75.203.249 191,01 24.669.419 130,21

2007-2008 Abs. Rel. 284.179.063 345,93 282.888.346 461,49 1.246.698 103,36 -29.634.745 64,84 -62.849.213 60,18 -35.156.590 66,94

20.066.510

17.102.435

164,15

-23.695.457

45,85

55,92

5,55

17,62

146,01

-50,37

9,92

3,04

3,11

10,43

0,07

102,30

7,32

335,37

1,10

1,93

1,10

0,83

175,45

-0,83

56,99

0,47 1.521

0,10 1.134

0,11 670

-0,37 -387,00

21,28 74,56

0,01 -464,00

110,00 59,08

Capitolul 2. CONTABILITATEA OPERAŢIILOR DE TREZORERIE

16

2.1. Conceptul de trezorerie şi rolul ei în asigurarea echilibrului financiar Trezoreria a constituit dintotdeauna un element esenţial al gestiunii pe termen scurt. Pentru mulţi conducători de întreprinderi, trezoreria a reprezentat, într-o manieră mai plastică, „nervul războiului”, deoarece constituie un instrument de acţiune pentru realizarea obiectivelor strategice14. Sub aspect etimologic, conceptul de trezorerie îşi are originea în termenul latinesc „thesaurus” care poate fi tradus prin „cantitate mare de bani, bijuterii, pietre scumpe sau alte obiecte de preţ, strânse şi păstrate în loc sigur sau un loc unde se păstrează obiectele de preţ” 15. Într-o accepţiune generală trezoreria ar putea fi definită ca totalitatea operaţiilor financiare desfăşurate de un agent economic pentru atragerea disponibilităţilor necesare şi utilizarea lor în vederea realizării propriului obiect de activitate. Din punct de vedere contabil, trezoreria se identifică cu „ansamblul activelor lichide ale unei întreprinderi, ale unei asociaţii”16. Noţiunea de „trezorerie a întreprinderii” este considerată de unii autori ca fiind cu un conţinut ambiguu, deoarece este utilizată pentru a desemna două accepţiuni distincte17: - prima se referă la desemnarea încasărilor, lichidităţilor, disponibilităţilor de care dispune întreprinderea la un moment dat sau a fondurilor pe care le are în casierie sau în depozitele bancare „la vedere”; - a doua, mai recentă, apărută după anii 1970, se referă la denumirea dată diferenţelor dintre fondul de rulment şi nevoia de fond de rulment sau între încasările şi creditele pe termen scurt, dintr-o perioadă, ale firmei. Primul înţeles este mai des întâlnit, deoarece el se referă la mijloacele cu ajutorul cărora întreprinderea îşi asigură echilibrul financiar, cu cel mai scăzut cost şi răspunde în acest fel, problemelor concrete cu care se confruntă omul de afaceri. Conceptul de trezorerie are accepţiuni diferite în funcţie de perspectiva din care este privit, astfel pentru omul de afaceri (gestionarul afacerilor) trezoreria poate fi definită ca totalitatea mijloacelor financiare de care dispune o întreprindere pentru a face faţă plăţilor, disponibilităţi în conturi bancare, numerar în casierie, cecuri de încasat, efecte comerciale de primit neajunse la scadenţă, titluri de plasament. În cazul în care aceste mijloace sunt insuficiente, există posibilitatea obţinerii imediate a unui credit sub forma: credit bancar pe termen scurt, acceptarea unui efect comercial (credit comercial), scontarea unei cambii neajunse la scadenţă etc. Pentru analistul financiar, preocupat de asigurarea echilibrului financiar al întreprinderii, trezoreria18 reprezintă diferenţa între disponibilităţile (sau lichidităţile) şi exigibilităţile (datoriile) imediate. 14

Onofrei, M., Finanţele întreprinderii, Ed. Economică, Bucureşti, 2004, p. 227 ***Le petit Larousse en couleurs, preluat de Dumitrean, E., Toma, C., Berheci, I., Scorţescu, Gh., Mardiros, D.-N., Contabilitate financiară I, vol. II, Ed. Sedcom Libris, Iaşi, 2002, p. 10 16 Academia Română, Institutul de lingvistică ,,Iorgu Iordan”, Dicţionarul explicativ al limbii române, preluat de Dumitrean, E., Toma, C., Berheci, I., Scorţescu, Gh., Mardiros, D.-N., Op. cit, p. 10 17 Collase, B., Gestion financiére, P.U.F., Paris, 1993, p. 231, preluat de Bucătaru, D., Gestiunea financiară a întreprinderii, Ediţia a III-a revăzută, Ed. Junimea, Iaşi, 2006, p. 219 18 Bucătaru, D., Gestiunea financiară a întreprinderii, Ediţia a III-a revăzută, Ed. Junimea, Iaşi, 2006, p. 219 15

17

În acest sens se poate vorbi despre o trezorerie pozitivă (sau un excedent de lichidităţi faţă de exigibilităţile imediate) sau o trezorerie negativă, în situaţia inversă. Acest echilibru, între lichidităţile şi exigibilităţile imediate, care degajă mărimea şi sensul (pozitiv sau negativ) trezoreriei firmei, depinde de suma lichidităţilor la începutul perioadei de referinţă, de fluxul de încasări şi plăţi aferente perioadei, cât şi de alte variabile cum sunt structura şi dimensiunile activităţii întreprinderii. Toate operaţiile financiare făcute de o unitate patrimonială pentru a obţine mijloace băneşti necesare desfăşurării activităţii sale sunt în termenul de trezorerie.19 Între multitudinea de definiţii care s-au dat termenului de trezorerie, se încadrează sugestiv cea prin care trezoreria se referă la ansamblul mijloacelor de finanţare sub formă de lichidităţi şi la creditele pe termen scurt de care dispune o unitate patrimonială pentru a face faţă plăţilor sale 20. Din prevederile normei IAS 7 reiese că trezoreria desemnează ansamblul lichidităţilor şi al echivalentelor de lichidităţi21. Lichidităţile (cash) se referă la fondurile disponibile şi la depozitele la vedere ale unei întreprinderi. Echivalentele de lichidităţi reprezintă plasamente pe termen scurt, foarte lichide, convertibile cu uşurinţă într-o mărime determinată de lichidităţi şi care nu riscă să-şi schimbe semnificativ valoarea; întreprinderile sunt tentate să deţină echivalente de lichidităţi pentru a face faţă angajamentelor de trezorerie pe termen scurt (de regulă sub trei luni), şi nu în scopul realizării unor obiective de plasament. În ceea ce priveşte gestiunea lichidităţilor, există două categorii de costuri, şi anume: cele generate de lipsa de lichidităţi şi cele datorate unui surplus de lichidităţi. Lipsa lichidităţilor poate avea drept consecinţe imediate: pierderea oportunităţii de a face achiziţii optime; deteriorarea imaginii societăţii pentru eventualele întârzieri la plată, obligativitatea de a contracta împrumuturi pe termen scurt etc. Toate aceste consecinţe atrag costuri a căror mărime este greu de stabilit, pentru că nu pot fi evaluate cu exactitate. Deţinerea de lichidităţi peste necesarul curent al unităţii atrage costuri de altă natură, cum sunt: pierderea eventualelor dobânzi sau beneficii ce s-ar fi putut obţine prin investirea sumelor respective în activităţi productive sau în diferite plasamente; deţinerea unui volum important de lichidităţi face întreprinderea vulnerabilă la instabilitatea monetară şi la modificările de paritate între monede. În gestionarea lichidităţilor, trebuie să se găsească acel volum al lichidităţilor pentru care suma celor două categorii de costuri este minimă. În concepţia sistemică, întreprinderea este considerată drept un sistem deschis ce presupune intrări, prelucrări, ieşiri şi autocontrol. Din punct de vedere economic, nicio activitate nu se poate derula fără suport financiar, concretizat de cele mai multe ori în bani, ceea ce conduce la ideea că

19

Rus, I., Bazele contabilităţii, Ed. Economică, Bucureşti, 2005, p. 362 Budugan, D., Georgescu, I., Bazele contabilităţii, Ed. Sedcom Libris, Iaşi, 2003, p.138 21 Ionescu, C., Informarea financiară în contextul internaţionalizării contabilităţii, Ed. Economică, Bucureşti, 2003, p.119 20

18

trezoreria întreprinderii reprezintă puntea de legătură între activitatea de exploatare, investiţii şi finanţare. Trezoreria unei întreprinderi ocupă locul central în toate reprezentările sistemului informaţional economic, deoarece toate operaţiunile economice se exprimă valoric, iar majoritatea lor presupun transferuri interne sau externe de bani22. În acelaşi timp, trezoreria unei întreprinderi joacă un rol de filtru pentru majoritatea operaţiunilor ce se desfăşoară în perimetrul său datorită restricţiilor impuse de acoperirea financiară a acestor operaţiuni. Sarcina de bază a trezoreriei unei întreprinderi angajată într-un sistem complex de raporturi economice şi financiare este de a asigura lichidităţile necesare tuturor obligaţiilor băneşti şi un echilibru financiar corespunzător. Literatura de specialitate defineşte lichidităţile ca fiind numerarul sau alte valori asimilate şi toate valorile care prin natura lor sunt imediat convertibile în bani pentru valoarea lor nominală. Trezoreria reprezintă o sursă cotidiană de riscuri pentru firmă şi impune din această cauză preocupări serioase pentru gestionarea lor. Dacă trezoreria este bine realizată atunci ea are o contribuţie pozitivă la rentabilitatea întreprinderii, dacă însă este greşit gestionată atunci poate conduce chiar la procedura de redresare judiciară. Statiscile au arătat faptul ca slăbiciunea trezoreriei s-a aflat la originea a numeroase falimente. Astfel, gestiunea trezoreriei îşi propune folosirea unor mijloace în vederea optimizării încasării şi plăţilor şi pentru menţinerea echilibrului financiar cu costuri cât mai mici. Obiectivul principal al gestiunii trezoreriei este evitarea blocajului financiar, ca urmare a ajustării zilnice a fluxurilor financiare, mai adecvată fiind expresia ruptură de stoc de disponibilităţi23. O gestiune defectuoasă a trezoreriei poate produce unităţii patrimoniale o penurie de lichidităţi sau un excedent nejustificat şi neutilizat, ambele situaţii fiind defavorabile. Printr-o minuţioasă gestiune a disponibilităţilor, dar şi a instrumentelor de plată şi de finanţare se realizează şi obiectivul secundar de rentabilitate prin care se minimizează, pe de o parte costul şi volumul finanţărilor şi se optimizează modul de plasare a excedentelor de trezorerie pe termen scurt. Echilibrul financiar poate fi definit prin capacitatea întreprinderii de a asigura din încasările sale plata fără întrerupere a datoriilor contractate anterior, inclusiv a datoriilor curente generate de realizarea obiectului de activitate sau de legislaţia fiscală, astfel încât ea să evite riscul de faliment. Din cele prezentate rezultă ca menţinerea echilibrului financiar constituie condiţia esenţială a supravieţuirii firmei.24 Toate operaţiunile pe care întreprinderea le realizează se regăsesc imediat sau la termen, sub forma fluxurilor de trezorerie. Menţinerea echilibrului fluxurilor de trezorerie este o condiţie 22

Ţugui, I., Contabilitatea fluxurilor de trezorerie. Modelări, analize şi previziuni financiar-contabile, Ed. Economică, Bucureşti, 2002, p. 28 23 Feleagă, L., Feleagă, N., Contabilitate financiară. O abordare europeană şi internaţională, Ediţia a II-a, Vol. I, Ed. Economică, Bucureşti, 2007, p. 243 24 Tabără, N., Horomnea, E., Toma, C., Conturile anuale în procesul decizional, Ed. Tipo Moldova Iaşi, 2001, p. 162

19

necesară perenităţii întreprinderii. O întreprindere poate fi considerată viabilă, numai dacă activitatea sa degajă, în mod permanent, trezorerie25. Teoria şi practica financiară au demonstrat că cei interesaţi de o anumită întreprindere îşi vor formula deciziile economice referitoare la aceasta în funcţie de capacitatea întreprinderii de a genera fluxuri de numerar în viitor. Fluxurile de trezorerie precedente oferă informaţii relevante despre viitorul flux de trezorerie, deoarece ele ilustrează modul în care întreprinderea generează numerar şi cum îl cheltuie. „O întreprindere poate fi considerată ca o maşină de numerar: informaţia despre fluxul de numerar ar trebui să arate cum funcţionează maşina”26. Trezoreria permite aprecierea performanţelor întreprinderii, având şi un rol strategic, în ceea ce priveşte nivelul său de formare cât şi modul de utilizare. Degajarea (formarea) trezoreriei (cash-flow-ului) este dovada poziţiei strategice a întreprinderii în raport cu produsele sale, pieţele sale, concurenţii săi şi constrângerile exterioare. Această poziţie strategică satisfăcătoare generează importante fluxuri financiare care-i permit întreprinderii procurarea capitalurilor externe, în special de pe piaţa financiară sau plasarea excedentului de trezorerie. De asemenea, trezoreria constituie un instrument de acţiune la dispoziţia conducătorilor întreprinderii pentru realizarea obiectivelor lor strategice. Astfel, trezoreria poate fi utilizată, fie pentru achiziţionarea echipamentelor indispensabile creşterii interne, fie pentru procurarea titlurilor de participaţie care vizează creşterea externă. Trezoreria constituie deci gajul flexibilităţii întreprinderii. O latură deloc neglijabilă a gestiunii trezoreriei este reprezentată de gestiunea riscurilor financiare, ceea ce presupune utilizarea unor instrumente de asigurare şi de speculaţie atunci când pieţele financiare sunt foarte volatile, cu alte cuvinte, când ratele de schimb şi ratele dobânzii oscilează foarte mult la intervale scurte de timp. Una din cele mai licitate politici de trezorerie pe plan mondial este trezoreria zero.

27

Ea constă în menţinerea cât mai aproape de

zero a soldurilor de disponibilităţi în vederea reducerii costurilor de gestiune a trezoreriei (evitarea costurilor de finanţare şi de oportunitate prin acţiuni cum sunt: conservarea cel mai puţin posibil a lichidităţilor neutilizate, utilizarea formelor de credit cel mai puţin costisitoare, în sume cât mai reduse şi pe o durată cât mai scurtă etc.). În esenţă, gestiunea trezoreriei întreprinderii presupune stabilirea unui optim între costurile

mijloacelor de finanţare şi

veniturile obţinute din plasamente de trezorerie. Principalele activităţi aferente trezoreriei sunt: prevederea şi asigurarea fluxurilor de intrare şi de ieşire ale trezoreriei; asigurarea şi plasarea întreprinderii, evaluarea diferitelor tipuri de plasamente şi plasarea excedentului de trezorerie; aprecierea, evaluarea diferitelor surse de finanţare pe termen scurt; stabilirea bugetului trezoreriei şi previziunea trezoreriei.

25

Vintilă, G., Gestiunea financiară a întreprinderii, Ed. Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti, 2005, p. 150 Ionescu, C., Informarea financiară în contextul internaţionalizării contabilităţii, Ed. Economică, Bucureşti, 2003, p. 116 27 Feleagă, L., Feleagă, N., Op. cit., p. 247 26

20

Gestiunea trezoreriei câştigă un loc tot mai important, dacă avem în vedere că orice diferenţă reprezintă o greşeală care costă bani: excedentul generează un cost de fructificare, iar deficitul un cost explicit. Într-o economie în continuă ascensiune şi în condiţiile unei cereri de informaţii tot mai variate apreciem că gestionarea trezoreriei este hotărâtoare pentru ca firma să supravieţuiască şi să se dezvolte în conformitate cu strategia şi politica sa generală.

2.2. Caracterizarea principalelor elemente ce compun trezoreria Deşi aparent rutinieră, prin repetabilitatea operaţiilor, activitatea de trezorerie este deosebit de complexă, fapt reliefat şi de multitudinea elementelor ce îi determină conţinutul. Principalele elemente ale trezoreriei din ţara noastră sunt: Investiţii pe termen scurt - sunt titluri de valoare achiziţionate de pe piaţa financiară în vederea realizării unui câştig pe termen scurt28 sau pentru protejarea unor lichidităţi disponibile temporar. Acestea se identifică cu acţiunile, obligaţiunile, bonurile de tezaur sau de trezorerie, certificatele de depozit şi alte titluri de valoare dobândite pe termen scurt. Veniturile se realizează prin diferenţa dintre preţul de vânzare (mai mare) şi cel de cumpărare şi sub forma dividendelor şi dobânzilor încasate. Acţiunea cu scop speculativ intervine atunci când se estimează că profitul obţinut din plasarea disponibilităţilor va fi superior dobânzii acordate de bancă pentru o perioadă egală cu cea de deţinere a titlurilor. Protejarea sau acoperirea disponibilităţilor băneşti se face în raport cu fenomenul inflaţionist, variaţia puterii de cumpărare a monedei (riscul de schimb) şi riscul dobânzii. Structura contabilă a titlurilor de plasament face posibilă o distincţie clară între cele ce conferă un drept de proprietate (acţiunile) şi cele care conferă un drept general de creanţă (obligaţiunile), în categoria acestora fiind incluse: acţiuni şi obligaţiuni achiziţionate de societate; obligaţiuni emise şi răscumpărate de societate; alte instrumente de trezorerie (bonuri negociabile pe termen scurt sub forma hârtiilor de valoare emise de Ministerul Finanţelor şi alte bonuri şi certificate emise de societăţi şi instituţii financiare). Acţiunile sunt titluri de valoare care atestă participarea deţinătorului la capitalul social al unei societăţi pe acţiuni şi care-i conferă dreptul de a primi o parte din profitul societăţii sub formă de dividende, precum şi dreptul de proprietate asupra unei părţi din capital, corespunzător cu aportul adus în societatea respectivă29. Obligaţiunile sunt titluri de credit cu venit fix (dobânda) emise şi vândute de o societate pe acţiuni, cu scopul de a obţine un împrumut pe o anumită perioadă de timp. Obligaţiunile atestă dreptul de creanţă al posesorului (creditorul) asupra societăţii emitente (sau asupra statului). Obligaţiunile proprii sunt titluri de capital care au fost emise în scopul atragerii de resurse de finanţare pe termen lung de la terţi, răscumpărate la scadenţă sau înainte, în vederea anulării lor. 28

Ristea, M., ş.a, Contabilitate financiară, Ed. Universitară, Bucureşti, 2005, p. 234 Creţoiu, Gh., Bucur, I., Contabilitate: fundamentele şi noul cadru juridic, Ediţia a II-a, revăzută şi actualizată, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2007, p. 200 29

21

Disponibilităţile în conturile la bănci şi casierie se delimitează sub forma valorilor de încasat (cecurile şi efectele comerciale depuse la bănci), disponibilităţile în lei şi în valută, cecurile unităţii, creditele acordate de bănci în conturile curente (creditele de acoperire), creditele bancare pe termen scurt acordate prin conturi separate de împrumut, dobânzile aferente disponibilităţilor şi creditelor pe termen scurt şi alte valori de trezorerie (acreditive, avansuri de trezorerie, alte valori). Valorile de încasat sunt efectele de comerţ aflate în posesia beneficiarului pentru a fi încasate în termen scurt. „Efectele de comerţ sunt titluri negociabile care reprezintă creanţe decontabile la vedere sau pe termen scurt, în beneficiul persoanelor care le posedă” 30. Sunt incluse în această categorie cecurile şi efectele comerciale primite de la clienţi. Cecul este instrumentul prin care se poate plăti fără numerar o sumă de bani din contul debitorului către o altă persoană fizică sau juridică. Persoana care ordonă plata (titularul cecului) se numeşte trăgător, persoana care trebuie să încaseze suma este denumită benificiar, iar societatea bancară care trebuie sa efectueze plata se numeşte tras31. Cecurile pot fi de mai multe tipuri: cecul la purtător, cecul certificat, cecul de călătorie, cecul barat. Efectele comerciale sunt titluri de credit comercial utilizate pentru decontări la scadenţă între partenerii de afaceri. Se includ în această categorie trata, biletul la ordin şi warantul 32. Trata (numită şi cambie) este înscrisul prin care o persoană numită trăgător (emitent sau creditor) dă un ordin scris, necondiţionat, unei alte persoane numită tras (debitor) să achite la o anumită dată o sumă de bani unei terţe persoane denumită beneficiar. Biletul la ordin este un titlu cambial prin care o persoană fizică sau juridică în calitate de debitor se obligă expres şi necondiţionat să plătească într-un anumit loc şi la o dată precis stabilită o sumă de bani datorată. Warantul este o variantă a biletului la ordin, un titlu de proprietate asupra mărfurilor, eliberat de depozitele în care acestea sunt păstrate. La vânzarea acestor mărfuri, cumpărătorul achită contravaloarea lor şi dobândeşte warantul. Posesia legală a warantului echivalează cu titlu de proprietate asupra mărfurilor respective. Creditul reprezintă pentru toţi agenţii economici un important sprijin în procurarea mijloacelor financiare şi băneşti necesare producţiei, circulaţiei, investiţiilor. Sub denumirea generală de credite pe termen scurt sunt grupate toate împrumuturile de care poate beneficia o societate pentru perioade scurte de timp (sub un an) pentru completarea unor nevoi de finanţare temporare (în lei sau în valută). Aceste resurse străine alocate de bancă sunt purtătoare de

30

Traian, N., Contabilitate financiară, Ed. Ex Ponto, Constanţa, 2003, p. 138 Pântea, I.P., Bodea, Gh., Contabilitatea financiară românească conformă cu directivele europene, Ed. Intelcredo, Deva, 2007, p. 236 32 Dumitrean, E., Toma, C., Berheci, I., Scorţescu, Gh., Mardiros, D.-N., Contabilitate financiară 1, Vol. II, Ed. Sedcom Libris, Iaşi, 2002, p. 24 31

22

dobândă (cheltuială financiară pentru unitate) şi sunt folosite pentru finanţarea activităţii de exploatare a întreprinderilor. Depozitele la termen în bancă reprezintă o formă de imobilizare a lichidităţilor până la un an, fără a fi transferabile sau utilizate înainte de termenul final. Procedând astfel, dobânda este mai mare decât în cazul disponibilităţilor băneşti la vedere, care lipseşte sau este foarte mică. Un loc important în activitatea financiară a unităţii patrimoniale îl au operaţiile de încasări şi plăţi în numerar, datorită, în primul rând frecvenţei şi diversităţii acestora. Numerarul din casieria societăţilor comerciale se prezintă în lei, în devize sau atât în lei cât şi în devize. Sumele în numerar de care dispune o unitate patrimonială sunt păstrate în casieria unităţii şi se gestionează distinct, cu respectarea prevederilor legale33. Din categoria disponibilităţilor băneşti fac parte acreditivele şi avansurile de trezorerie. Prin poziţia avansuri de trezorerie sunt delimitate disponibilităţile băneşti repartizate spre a fi girate de către administratori sau alte persoane împuternicite de întreprindere în vederea efectuării unor plăţi în favoarea întreprinderii. La această poziţie se includ şi avansurile acordate salariaţilor pentru efectuarea de cumpărări. Acreditivul reprezintă mijloacele băneşti păstrate la bancă într-un cont distinct la dispoziţia furnizorului din care urmează a se efectua plăţile către acesta pe măsura livrării mărfurilor şi produselor, executării lucrărilor şi prestării de servicii 34. Acreditivul poate fi constituit sau alimentat şi din credite bancare pe termen scurt dacă plătitorul nu dispune de lichidităţi proprii. Deschiderea

acreditivului

se

comunică

băncii

furnizorului

prin

intermediul

băncii

cumpărătorului, împreună cu precizările referitoare la condiţiile în care se derulează. În vederea încasării sumelor cuvenite din acreditiv, furnizorul are obligaţia prezentării la banca sa a documentelor din care să rezulte îndeplinirea condiţiilor de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor35. Structura patrimonială denumită alte valori de trezorerie se individualizează sub forma bonurilor valorice, a timbrelor fiscale şi poştale, biletelor de tratament şi odihnă, tichetelor şi biletelor de călătorie şi a altor valori. Influenţa altor valori din casieria unităţii asupra volumului de lichidităţi nu este majoră, ele au o pondere mică în totalul valorilor de trezorerie şi sunt folosite, în general, pentru nevoile proprii de derulare în bune condiţii a activităţii de exploatare.

33

***Hotarârea Guvernului nr. 2185/30.11.2004 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor art. 5 si 6 din O.G. 15/1996 privind întărirea disciplinei financiar-valutare, publicată în M. Of. nr. 1224/20.12.2004, art. 2-6 34 Ristea, M., ş.a., Op. cit., p. 235 35 Dumitrean, E., Toma, C., Berheci, I., Scorţescu, Gh., Mardiros, D.-N., Op. cit., p. 46

23

2.3. Particularităţile evaluării elementelor de trezorerie Profesorul Emil Horomnea defineşte evaluarea contabilă ca fiind procesul de exprimare în unităţi monetare a unei valori economice determinate: mijloc, resursă, proces (cheltuială, venit) sau rezultat36. Evaluarea este procesul prin care se determină valorile la care structurile situaţiilor financiare vor fi recunoscute în bilanţ şi în contul de profit şi pierdere. Potrivit art. 3 din Legea contabilităţii37, pe teritoriul naţional „contabilitatea se ţine în limba română şi în moneda naţională” iar pentru operaţiunile efectuate în devize, „atât în moneda naţională cât şi în valută”. Elementele de trezorerie sunt supuse aceloraşi reguli de evaluare prevăzute pentru celelalte componente ale patrimoniului, deşi prezintă şi unele particularităţi după cum urmează:38 La intrarea în patrimoniu: titlurile de plasament achiziţionate cu titlu oneros sunt contabilizate la costul de achiziţie (preţul de cumpărare sau răscumpare), fie de valoarea determinată în urma unui contract de achiziţie. Diferit faţă de celelalte structuri patrimoniale, cheltuielile accesorii de cumpărare (comisioanele vărsate cu ocazia cumpărării) nu fac parte din costul de achiziţie ci sunt înregistrate direct în cheltuieli de exploatare ale exerciţiului. Evaluarea titlurilor de plasament în momentul inventarierii se efectuează la valoarea actuală, denumită şi valoare de inventar sau valoare justă, adică: la valoarea de cotare a acestora din ziua de 31 decembrie, pentru titlurile cotate; la valoarea probabilă de vânzare (negociere) pentru titlurile necotate. La închiderea exerciţiului, aplicarea principiului prudenţei impune ca evaluarea să se facă la valoarea de intrare comparată cu rezultatele inventarierii. La sfârşitul exerciţiului pot fi constatate

diferenţe de curs valutar aferente disponibilităţilor în devize şi altor valori de

trezorerie generate de fluctuaţia cursului de schimb. Diferenţele favorabile sau nefavorabile de curs valutar se înregistrează la venituri sau cheltuieli, după caz. De asemenea, cu acest prilej se vor înregistra şi ajustările pentru pierderile de valoare necesare pentru deprecierile înregistrate la titlurile de plasament. Cu ocazia ieşirii din patrimoniu elementele de trezorerie se evaluează la nivelul valorii de intrare. Titlurile de plasament pot fi însă evaluate şi după una din metodele utilizate la evaluarea ieşirilor de stocuri (FIFO, LIFO, CMP). La ieşirea din entitate a elementelor de trezorerie, eventualele ajustări pentru pierderi de valoare se anulează. Evaluarea disponibilităţilor şi a operaţiilor în devize, implică următoarele aspecte: creanţele şi datoriile unităţii patrimoniale, inclusiv cele în devize, se înregistrează în 36

Horomnea, E., Tabără, N., Georgescu, I., Budugan, D., Beţianu, L., Bazele contabilităţii, Ed. Sedcom Libris, Iaşi, 2005, p. 131 37 *** Legea contabilităţii nr. 82/1991, (publicată în M. Of. nr. 265/27.12.1991), republicată în M.Of. nr. 454/18.06.2008, art. 3 38 *** Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1752/17.11.2005 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, publicat în M. Of. nr. 1080/30.11.2005, modificat şi completat prin O.M.F. nr. 2001/2006 (publicat în M. Of. nr. 994/13.12.2006) şi prin O.M.E.F. nr. 2374/2007 (publicat în M. Of. nr. 25/14.01.2008)

24

contabilitate la valoarea nominală; operaţiile comerciale de decontare în devize, precum şi cele de încasări şi plăţi în devize necesită evaluarea la cursul de schimb în vigoare din ziua când se face operaţiunea; diferenţele de curs valutar, între data înregistrării creanţelor şi datoriilor în devize şi data încasării, respectiv a plăţii lor, influenţează veniturile sau cheltuielile financiare, după cum sunt favorabile sau nefavorabile; la închiderea exerciţiului, creanţele şi datoriile în devize se evaluează la cursul în vigoare din ultima zi a anului, iar diferentele de curs valutar, faţă de data înregistrării în contabilitate, se reflectă potrivit tratamentului de bază în conturile de cheltuieli şi venituri; la închiderea exerciţiului financiar, disponibilităţile în devize se evaluează la cursul de schimb în vigoare la acea dată, iar diferenţele de curs rezultate sunt recunoscute ca venituri sau cheltuieli, după caz.

2.4. Reflectarea în contabilitate a operaţiilor de trezorerie Contabilitatea trezoreriei asigură evidenţa existenţei şi mişcării acţiunilor deţinute la entităţile afiliate, altor investiţii pe termen scurt, disponibilităţilor în conturi la bănci/casierie, creditelor bancare pe termen scurt şi a altor valori de trezorerie.39 2.4.1. Contabilitatea investiţiilor financiare pe termen scurt O unitate poate înregistra la anumite intervale de timp un excedent al mijloacelor băneşti, care poate fi păstrat la bănci sau poate fi investit în activitatea altor firme. Decizia de participare la finanţarea altor întreprinderi poate viza o perioadă mai îndelungată sau termenul scurt. Operaţiile de finanţare pe o perioadă de până la un an sunt cunoscute în literatura de specialitate sub denumirea de investiţii financiare pe termen scurt.40 La S.C. Iaşitex S.A. nu se regăsesc operaţiuni referitoare la contabilitatea investiţiilor financiare pe termen scurt, însă cu titlu exemplificativ prezentăm următoarele operaţiuni: 1. Cu ocazia unei emisiuni suplimentare de acţiuni la una din entităţile afiliate, S.C. Ţesătoria S.A., se subscriu la data de 02.03.2009 5.000 titluri la un cost unitar de 6 lei; 2. Pe 03.03.2009 se cumpără, cu plata în numerar, la bursă, un pachet de 1.000 obligaţiuni de la S.C. Aristex S.A. la un preţ de 2,50 lei/buc., în vederea revânzării ulterioare la un curs superior. Comisionul brokerului 1% din valoarea tranzacţiei; 3. La data de 04.03.2009 se efectuează plata pachetului de acţiuni cumpărat către S.C. Ţesătoria S.A. prin virament bancar; 4. Se vând pe 06.03.2009 2.000 din acţiunile achiziţionate de la societatea S.C. Ţesătoria S.A. (membră a grupului) la un preţ de 6,30 lei/buc., încasarea contravalorii acestora urmând să se efectueze în termen de 7 zile de la vânzare; 5. La data de 07.03.2009 se încasează în numerar, de la societatea emitentă a obligaţiunilor S.C. Aristex S.A., dobânda anuală cuvenită de 14% din valoarea lor nominală (2,40 lei/buc.); 39 40

Reglementări contabile armonizate cu directivele europene, Ed. Sedcom Libris, Iaşi, 2006, p. 55 Dumitrean, E., Toma, C., Berheci, I., Scorţescu, Gh., Mardiros, D.-N., Op. cit., p. 12

25

Dobânda anuală =

1000 × 2,40 ×14 = 336 lei; 100

6. Se achiziţionează pe 10.03.2009 de la societatea S.C. Krif S.A., cu plata prin virament, 5.000 acţiuni la un cost unitar de 2 lei; 7. Vânzarea acţiunilor de la societatea S.C. Krif S.A. la un preţ de 1,75 lei/buc. la data de 12.03.2009. Încasarea contravalorii lor are loc la o dată ulterioară; 8. Pe 13.03.2009 se încasează contravaloarea celor 2.000 acţiuni vândute anterior, decontarea făcându-se prin virament bancar; 9. Pe data de 15.02.2009 se contractează un împrumut din emisiunea de obligaţiuni în valoare de 30.000 lei scadent pe 15.05.2009. Decontarea se face în numerar; 10. Se răscumpără obligaţiunile proprii pe 15.05.2009 la valoarea lor nominală. Decontarea se face prin virament bancar; 11. La data de 16.03.2009 se achiziţionează un pachet de 5.000 de obligaţiuni la un cost de achiziţie de 20 lei/ obligaţiune. 2.000 de obligaţiuni se achită imediat cu numerar, celelalte se vor achita ulterior prin bancă; 12. Pe 21.03.2009 se achită prin virament bancar contravaloarea obligaţiunilor achiziţionate; 13. Se înregistrează pe data de 25.03.2009 dobânda cuvenită pentru obligaţiunile deţinute în valoare de 2.500 lei; 14. La data de 28.03.2009 se încasează dobânda aferentă obligaţiunilor deţinute prin virament bancar; 15. Se vând cu numerar pe 30.03.2009 3.000 de obligaţiuni cu preţul de 21 lei/buc. şi 2.000 de obligaţiuni cu preţul de 18 lei/buc; 16. La data de 31.03.2009 se achiziţionează un pachet de obligaţiuni de stat la un cost de achiziţie de 10 lei/obligaţiune. Decontarea se face prin virament bancar. Reflectarea operaţiunilor enunţate anterior este realizată în Registrul jurnal nr. 1. S.C. Iaşitex S.A. Registrul Jurnal nr. 1 -Pag. 1-

1

Data înregistrării 2

1.

02.03.2009

2.

03.03.2009

Nr. crt.

3.

04.03.2009

4.

06.03.2009

Document (fel, nr., dată) 3 Certificat de acţionar nr. 180/ 03.02.2009 Chitanţa nr. 562255/ 10.02.2009 Ordin de plată nr. 220/11.03.2009 Contract nr. 26/06.03.2009

Conturi Explicaţii 4 Report Achiziţionarea acţiunilor de la entităţile afiliate Înregistrat plata obligaţiunilor în numerar Înregistrat achitarea acţiunilor prin virament bancar Înregistrat vânzarea de acţiuni

26

501

Sume

D

C

5 X

6 X 5091

% 506 622 5091

5311

461

% 501 7642

5121

D

C

7 30.000

8 30.000 2.525

2.500 25 30.000

30.000

12.600 12.000 600

5.

07.03.2009

Chitanţa nr. 653452/ 16.03.2009

Înregistrat încasarea dobânzii anuale pentru obligaţiunile cumpărate De reportat

5311

762 X

X

336

336

75.461

75.461

-Pag. 2-

1

Data înregistrării 2

6.

10.03.2009

7.

12.03.2009

Nr. crt.

8.

13.03.2009

9.a.

15.02.2009

9.b.

15.02.2009

10.a

15.05.2009

10.b

15.05.2009

11.

16.03.2009

12.

21.03.2009

13.

25.03.2009

14.

28.03.2009

15.a

30.03.2009

15.b 16.

30.03.2009 31.03.2009

Conturi

Document (fel, nr., dată) 3 Ordin de plată nr. 242/17.03.2009 Extras de cont nr. 8/18.03.2009

Explicaţii 4 Report Înregistrat suma virată pentru achiziţionarea acţiunilor Încasarea pachetului de acţiuni vândut

Sume

D

C

5 X

6 X 5121

5081 % 5121 6642 5121

5081

D

C

7 75.461 10.000

8 75.461 10.000 10.000

461

8.750 1.250 12.600

12.600

461

161

30.000

30.000

5311

461

30.000

30.000

505

5121

30.000

30.000

Anularea obligaţiunilor emise

161

505

30.000

30.000

100.000

Extras de cont nr. 9/22.03.2009 Notă contabilă nr. 10/15.02.2009 Chitanţa nr. 6421/15.02.2009 Extras de cont nr. 11/15.02.2009 Notă contabilă nr. 11/15.02.2009 Chitanţa nr. 52/16.02.2009

Încasarea contravalorii acţiunilor vândute Subscrierea împrumutului din emisiunea de obligaţiuni Vânzarea obligaţiunilor emise Răscumpărarea obligaţiunilor

Cumpărarea pachetului de obligaţiuni

506

Ordin de plată nr. 122/21.03.2009 Notă contabilă nr. 17/25.03.2009 Extras de cont nr. 12/28.03.2009 Chitanţa nr. 5643/31.03.2009

Achitarea ulterioară a celor 3.000 de obligaţiuni

5092

% 5311 5092 5121

Înregistrarea dobânzii pentru obligaţiunile deţinute Încasarea dobânzii pentru obligaţiunile deţinute

5088

60.000

40.000 60.000 60.000

762

2.500

2.500

5121

5088

2.500

2.500

Vânzarea obligaţiunilor cu diferenţa favorabilă

5311

63.000

Chitanţa nr. 5644/31.03.2009

Vânzarea obligaţiunilor cu pierdere

Ordin de plată nr. 270/31.03.2009

Cumpărarea obligaţiunilor de stat

% 5311 6642 5081

% 506 7642 506

Total

5121 X

X

60.000 3.000 40.000 36.000 4.000 20.000

20.000

516.061

516.061

2.4.2. Contabilitatea valorilor de încasat Valorile de încasat sunt efectele de comerţ aflate în posesia beneficiarului pentru a fi încasate în termen scurt. „Efectele de comerţ sunt titluri negociabile care reprezintă creanţe decontabile la vedere sau pe termen scurt, în beneficiul persoanelor care le posedă”41. În cursul lunii martie 2009, la S.C. Iaşitex S.A. s-au înregistrat următoarele operaţiuni : 1. Se livrează pe bază de factură la data de 01.03.2009 către S.C. Conphys S.R.L. mărfuri în valoare de 20.000 lei cu TVA 19%; 41

Traian, N., Contabilitate financiară, Ed. Ex Ponto, Constanţa, 2003, p. 138

27

2. Pentru creanţa faţă de clientul S.C. Conphys S.R.L. se primeşte de la acesta un cec; 3. La data de 05.03.2009 se facturează către S.C. Build Corp S.R.L. un lot de produse finite facturate la 40.000 lei cu TVA 19%; 4. Pentru creanţa faţă de S.C. Build Corp S.R.L. se acceptă decontarea printr-un bilet la ordin cu scadenţa peste 20 de zile; 5. Pe data de 10.03.2009 se depune la bancă şi se încasează cecul primit de la S.C. Conphys S.R.L. în valoare de 23.800 lei; 6. Pe 14.03.2009 se primeşte biletul la ordin de la S.C. Build Corp S.R.L. în valoare de 47.600 lei; 7. Se optează pentru scontarea biletului la ordin înainte de scadenţă cu 7 zile şi se încasează valoarea acestuia contra unei taxe a scontului de 10% pe an; Scont reţinut =

Valoare efect × taxã scont × nr. zile până la scadenta 47.600 ×10 × 7 = = 100 × 360 100 ×360

92,55 lei; Reflectarea în contabilitatea financiară a operaţiunilor anterioare efectuate de unitate în cursul lunii martie 2009 se prezintă în Registrul jurnal nr. 2. S.C. Iaşitex S.A. Registrul Jurnal nr. 2 -Pag. 1-

1

Data înregistrării 2

1.

01.03.2009

Nr. Crt.

2.

01.03.2009

3.

05.03.2009

4.

05.03.2009

5.

10.03.2009

6.

14.03.2009

7.a.

18.03.2009

7.b.

18.03.2009

Document (fel, nr., dată) 3 Factura nr. 8622/01.03.2009

Conturi Explicaţii 4 Report Facturarea mărfurilor livrate

Sume

D

C

D

C

5 X 4111

6 X

7 23.800

8 -

Cec nr. 6541668/ 01.03.2009 Factura nr. 8652/05.03.2009

Primirea cecului de la S.C. Conphys S.R.L. Livrarea produselor finite pe bază de factură

5112

Bilet la orin nr. 7/05.03.2009 Extras de cont nr. 4/10.03.2009 Borderou efecte de încasat nr. 4/14.04.2009 Notă contabilă nr. 12/25.03.2009 Extras de cont nr. 18/25.03.2009

Acceptarea biletului la ordin

4111

% 707 4427 4111

23.800

20.000 3.800 23.800

47.600

413

% 701 4427 4111

47.600

40.000 7.600 47.600

Încasarea contravalorii marfurilor vândute Primirea biletului la ordin de la S.C. Build Corp S.R.L.

5121.01

5112

23.800

23.800

5113

413

47.600

47.600

Remiterea biletului la ordin spre scontare Încasarea contravalorii biletului la ordin scontat mai puţin comisionul reţinut de bancă Total

5114

5113

47.600

47.600

% 5121 667

5114

X

X

47.600 47.507,45 92,55 309.400

309.400

2.4.3. Contabilitatea decontărilor cu şi fără numerar Activitatea desfăşurată de unităţile patrimoniale generează relaţii de decontare cu terţii, care se concretizează în operaţii de încasări şi plăţi. Din punct de vedere practic, decontările cu terţii 28

se pot realiza prin casieria unităţii (numerar) sau prin conturile bancare (prin virament sau scriptic). În cursul lunii martie 2009, S.C. Iaşitex S.A. a înregistrat următoarele operaţiuni: 1. Pe 01.03.2009 se încasează dobânda de 1.450 lei pentru disponibilităţile păstrate la bancă în cursul lunii februarie; 2. Pe 01.03.2009 se încasează prin virament bancar un avans de la clientul S.C. Moldolux S.R.L. în valoare de 5.000 lei pentru livrarea de mărfuri în luna următoare; 3. Se înregistrează pe 02.03.2009 plata dobânzii datorată pentru un credit acordat de bancă în contul curent în cursul lunii februarie, 840 lei; 4. Se achită pe 02.02.2009, prin virament bancar, contravaloarea facturii nr. 6542123/22.02.2009 în valoare de 6.400 lei către furnizorul de imobilizări S.C. Ferocris Iaşi S.R.L; 5. Pe 05.03.2009 se depune la bancă ordinul de plată pentru achitarea la Bugetul asigurărilor sociale de stat pe destinaţii a contribuţiilor unităţii şi a sumelor reţinute de la personal: - Contribuţia unităţii la asigurările sociale:

35.000 lei;

- Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate:

8.300 lei;

- Contribuţia unităţii la fondul de şomaj:

820 lei;

- Contribuţia la accidente de muncă şi boli profesionale:

885 lei;

- Contribuţia pentru indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate: - Contribuţia personalului la asigurările sociale: - Contribuţia personalului pentru asigurările sociale de sănătate: - Contribuţia personalului la fondul de şomaj: Total

1.425 lei; 16.200 lei; 9.200 lei; 820 lei; 72.650 lei;

6. Pe 05.03.2009 se depune la bancă ordinul de plată pentru achitarea la Bugetul de stat a impozitului pe salarii în valoare de 32.000 lei şi a impozitului pe profit în valoare de 8.640 lei; 7. Se achită prin virament bancar TVA de plată în sumă de 480.000 lei în data de 07.03.2009; 8. Se înregistrează pe data de 08.03.2009 suma de 3.000 lei încasată în cont, necuvenită unităţii; 9. Se acordă cu ocazia zilei de 8 martie cadouri în bani în valoare de 4.500 lei; 10. Se încasează pe 08.03.2009 contravaloarea unei maşini de cusut vândută la data de 14.01.2009 către S.C. Giorex Impex S.R.L., prin virament. Suma de încasat este de 3.200 lei; 11. Pe 09.03.2009 se achită societăţii de asigurare S.C. Omniasig S.R.L. suma de 32.000 lei, reprezentând primele de asigurare pe exerciţiul următor pentru parcul de autovehicule din dotare; 12. Se înregistrează în data de 10.03.2009, pe baza extrasului de cont, suma de 1.800 lei încasată, pentru care nu există documente anexate care să conducă la identificarea plătitorului; 13. Se încasează integral prin virament bancar pe 10.03.2009 creanţa în valoare de 15.000 lei de la S.C. Rosim S.R.L. considerat client incert ca urmare a dispariţiei acestuia; 14. Pe baza extrasului de cont se înregistrează primirea sumei de 100.000 lei pe 11.03.2009 pentru compensarea pierderilor la materiile prime distruse de incendiu; 29

15. Se achită prin virament bancar contravaloarea facturii de internet nr. 654213/20.02.2009 către S.C. Netcom Media S.R.L. în valoare de 1.520 lei devenită scadentă la data de 12.03.2009; 16. Pe data de 12.03.2009 se depune la bancă, pe baza foii de vărsământ, suma de 12.000 lei aflată în casieria unităţii; 17. Pe 13.03.2009 se achită cu numerar comisionul cuvenit Camerei de Muncă în valoare de 1.345 lei; 18. Se acordă personalului în baza listelor de avans chenzinal, pe data de 15.03.2009, chenzina I în valoare de 80.000 lei în numerar; 19. Pe 17.03.2009 se achită salarii neridicate în termenul legal în sumă de 5.200 lei, reprezentând chenzina a doua pentru luna anterioară; 20. În data de 18.03.2009 se acordă o donaţie în numerar în valoare de 10.000 lei către fundaţia Romtens; 21. Pe 20.03.2009 se încasează în numerar o creanţă în sumă de 10.000 EUR de la clientul Simako Ltd Bulgaria, la cursul de 4,1115 lei/EUR, cursul de facturare fiind de 4,0255 lei/EUR: - valoarea în lei la facturare: 10.000 EUR x 4,1115 lei/EUR = 41.115 lei; - valoarea în lei la încasare: 10.000 EUR x 4,0255 lei/EUR = 40.225 lei; Diferenţă de curs favorabilă:

890 lei;

22. Se depune la dispoziţia societăţii în data de 20.03.2009 suma de 5.000 lei de către acţionarul majoritar A2 Impex S.R.L.; 23. Pe 21.03.2009 se efectuează plata în numerar de 8.000 EUR pentru achitarea unei obligaţii către furnizorul Kem Color Italia astfel: - valoarea în lei la primirea facturii: 8.000 EUR x 4,1625 lei/EUR = 33.300 lei; - valoarea în lei la plata facturii: 8.000 EUR x 4,2410 lei/EUR = Diferenţă de curs nefavorabilă:

33.928 lei; 628 lei;

24. La 22.03.2009 se ridică numerar în valoare de 27.000 lei din contul de disponibilităţi de la bancă şi se depune la casierie; 25. Se achiziţionează cu numerar combustibil la data de 24.03.2009 în valoare de 150 lei pentru alimentarea unui autoturism din dotare; 26. Se restituie pe 24.03.2009 suma de 5.000 lei depusă anterior de către acţionarul majoritar A2 Impex S.R.L.; 27. În data de 25.03.2009 se achită suma de 1.100 lei cu TVA 19% pentru o reparaţie efectuată unei maşini de cusut; 28. Se achită cu numerar pe 25.03.2009 transportul unor bunuri în valoare de 550 lei (TVA 19% inclus); 29. Pe 25.03.2009 se achiziţionează cu bon fiscal hârtie xerox în valoare de 200 lei; 30. Se încasează la 25.03.2009 creanţa faţă de un debitor din străinătate (Ikea Supply AG) în valoare de 10.000 EUR la un curs de 4,2124 lei/EUR. Creanţa a fost înregistrată la un curs de 4,1986 lei/EUR: 30

- valoarea în lei la curs înregistrare: 10.000 EUR x 4,2124 lei/EUR = 42.124 lei; - valoarea în lei la curs încasare:

10.000 EUR x 4,1986 lei/EUR = 41.986 lei;

- diferenţă de curs favorabilă:

138 lei;

31. Se achită pe 26.03.2009 obligaţia de 5.000 EUR către creditorul extern Unitrade Lubric la un curs de schimb de 4,2110 lei/EUR. La data intrării datoriei în patrimoniu cursul de schimb era de 4,1916 lei/EUR: - valoarea în lei la curs înregistrare: 10.000 EUR x 4,2110 lei/EUR = 21.055 lei; - valoarea în lei la curs plată:

10.000 EUR x 4,1916 lei/EUR = 20.958 lei;

- diferenţă de curs nefavorabilă:

97 lei;

32. La data de 27.03.2009 se acordă ca avans furnizorului extern Est Non Woben suma de 2.500 USD la un curs de 3,1136 lei/USD, pentru aprovizionarea cu materii prime în exerciţiul următor; 33. Se primeşte la data de 27.03.2009 de la clientul extern Riade Trans Deac BM suma de 2.000 USD la un curs de 3,2110 lei/USD, pentru livrarea de mărfuri în exerciţiul următor; 34. Pe data de 28.03.2009 se efectuează un schimb valutar necesar unei plăţi la extern în valoare de 50.000 USD, comisionul bancar fiind de 0,5%. Suma în lei virată pentru schimbul valutar este de 162.000 lei la un curs în lei al dolarului de 3,2200 lei; 35. La 31.03.2009 se înregistrează dobânda de încasat în valoare de 1.220 lei pentru disponibilităţile aflate la bancă în lei în cursul lunii curente; 36. Se înregistrează pe 31.03.2009 dobânda de plătit pentru luna curentă pentru un credit acordat de bancă în contul curent în cursul lunii februarie, 835 lei; 37. Pe 31.03.2009 se constată o lipsă de 220 lei la verificarea lunară a casieriei. Reflectarea în contabilitatea financiară a operaţiunilor enunţate anterior se prezintă în Registrul jurnal nr. 3. S.C. Iaşitex S.A. Registrul Jurnal nr. 3 -Pag. 1-

1

Data înregistrării 2

1.

01.03.2009

Extras de cont nr. 1/01.03.2009

2.

01.03.2009

3.

02.03.2009

4.

02.03.2009

Extras de cont nr. 1/01.03.2009 Extras de cont nr. 2/02.03.2009 Ordin de plată nr. 315/02.03.2009

Nr. Crt.

Document (fel, nr., dată) 3

Conturi Explicaţii 4 Report Încasarea dobânzii pentru disponibilităţile păstrate la bancă în luna februarie Încasare avans de 25% de la S.C. Moldolux S.R.L. Plata dobânzii pentru creditul acordat de bancă Achitat contravaloarea facturii nr. 6542123/ 22.02.2009 către S.C. Ferocris Iaşi S.R.L. De reportat

31

Sume

D

C

D

C

5 X 5121

6 X 5187

7 1.450

8 1.450

5121

419

5.000

5.000

5186

5121

840

840

404

5121

6.400

6.400

13.690

13.690

X

X

-Pag. 2-

1

Data înregistrării 2

5.

05.03.2009

Nr. Crt.

6.

05.03.2009

Document (fel, nr., dată) 3 Ordin de plată nr. 320/05.03.2009

Ordin de plată nr. 321/05.03.2009

7.

07.03.2009

8.

08.03.2009

9.

08.03.2009

10.

08.03.2009

11.

09.03.2009

Ordin de plată nr. 352/09.03.2009

12.

10.03.2009

Extras de cont nr. 6/10.03.2009

13.

10.03.2009

Extras de cont nr. 6/10.03.2009

14.

11.03.2009

Extras de cont nr. 7/11.03.2009

15.

12.03.2009

16.

12.03.2009

17.

13.03.2009

18.

15.03.2009

19.

17.03.2009

20.

18.03.2009

21.

20.03.2009

Ordin de plată nr. 366/12.03.2009 Foaie de vărsământ nr. 2/12.03.2009 Chitanţa nr. 6451/08.03.2009 Listă avans nr. 3/15.03.2009 Stat de plată nr. 3/17.03.2009 Chitanţa nr. 6552/18.03.2009 Chitanţa nr. 67633/20.03.2009

22.

20.03.2009

23.

21.03.2009

Ordin de plată nr. 322/07.03.2009 Extras de cont nr. 5/08.03.2009 Notă contabilă nr. 46/08.03.2009 Extras de cont nr. 5/08.03.2009

Dispoziţie de plată nr. 255/20.03.2009 Chitanţa nr. 14475/21.03.2009

24.

22.03.2009

Cec de numerar nr. 7/22.03.2009

25.

24.03.2009

Bon fiscal nr. 52/24.03.2009

26.

24.03.2009

Chitanţa nr. 65523/24.03.2009

Conturi Explicaţii 4 Report Virat la Bugetul asigurărilor sociale de stat contribuţiile unităţii şi sumele reţinute de la personal

Virat la Bugetul de stat impozitul pe salarii şi impozitul pe profit Virat TVA de plată la buget Încasarea sumei necuvenite Acordarea de cadouri în bani Încasarea contravalorii maşinii de cusut de la S.C. Giorex Impex S.R.L. Plata primelor de asigurare pentru parcul de autovehicule Încasat suma de 1.800 lei fără identificarea plătitorului Încasarea creanţei faţă de clientul rău platnic S.C. Rosim S.R.L. Încasarea sumei pentru compensarea pierderilor din incendiu Achitat contravaloarea facturii de internet Depunere numerar bancă

Sume

D

C

D

C

5 X

6 X 5121

7 13.690

8 13.690 72.650

% 4311 4313 4371 4381 4313 4312 4314 4372 % 444 4411 4423

35.000 8.300 820 885 1.425 16.200 9.200 820 5121

40.640

5121

32.000 8.640 480.000

480.000

5121

462

3.000

3.000

6582

5311

4.500

4.500

5121

461

3.200

3.200

471

5121

32.000

32.000

5121

473

1.800

1.800

5121

4118

15.000

15.000

5121

771

100.000

100.000

401

5121

1.520

1.520

581 5121 447

5311 581 5311

12.000 12.000 1.345

12.000 12.000 1.345

Achitat chenzina I către personal Achitat salarii neridicate

425

5311

80.000

80.000

426

5311

5.200

5.200

Acordarea unei donaţii în numerar Încasarea creanţei de la Simako Ltd Bulgaria

6582

5311

10.000

10.000

5314

41.115

Numerar încasat de la asociaţi Achitarea obligaţiei către furnizorul Kem Color Italia Alimentarea casieriei cu numerar din contul de disponibil de la bancă Plată combustibil

5311

% 4111 765 4551

Achitat comision ITM

Restituire sume acţionari De reportat

32

% 401 665 581 5311

5314

% 6022 4426 4551

5311

X

5121 581

5311 X

5.000

40.225 890 5.000 33.928

33.300 628 27.000 27.000

27.000 27.000 150

126,05 23,95 5.000

5.000

1.027.738

1.027.738

-Pag. 3-

1

Data înregistrării 2

27.

25.03.2009

Nr. Crt.

28.

25.03.2009

29.

25.03.2009

30.

25.03.2009

31.

26.03.2009

Conturi

Document (fel, nr., dată) 3 Chitanţa nr. 27658/25.03.2009

Explicaţii 4 Report Cheltuieli cu reparaţiile

D

C

5 X

6 X 5311

% 611 4426 % 624 4426 6028

Chitanţa nr. 51637/25.03.2009

Cheltuieli cu transportul

Bon fiscal nr. 22/25.03.2009 Extras de cont nr. 25/25.03.2009

Alte materiale Înregistrat decontarea cu Ikea Supply AG

5124

Ordin de plată nr. 26/26.03.2009

Înregistrat decontarea cu Unitrade Lubric Plata avansului către furnizorul extern de materii prime Est Non Woben Încasarea avansului de la clientul extern Riade Trans Deac BM Suma virată din contul în lei pentru schimbul valutar

% 462 665 409

32.

27.03.2009

Ordin de plată nr. 146/27.03.2009

33.

27.03.2009

Extras de cont nr. 27/27.03.2009

34.a

28.03.2009

34.b

28.03.2009

Ordin de schimb valutar nr. 14/28.03.2009 Ordin de schimb valutar nr. 14/28.03.2009

Înregistrat efectuarea schimbului valutar

35.

31.03.2009

Notă contabilă nr.19/31.03.2009

Dobânda de încasat pentru disponibilităţi

36.

31.03.2009

37.

31.03.2009

Notă contabilă nr. 20/31.03.2009 Registru inventar nr. 10/31.03.2009

Dobânda de plată pentru creditul acordat de bancă Lipsa constatată la verificarea casieriei Total

Sume D

C

7 1.027.738

8 1.027.738 1.100

924,37 175,63 5311 5311 % 461 765 5124

550 462,18 87,82 200

200

42.124 41.986 138 21.055

5124

20.958 97 7.784

7.784

5124

419

6.422

6.422

581

5121

175.000

175.000

% 5124 627 5121 5187

581

X

162.000

766

161.000 810 190 1.220

1.220

666

5186

835

835

668

5311

220

220

1.446.248

1.446.248

X

2.4.4. Contabilitatea creditelor pe termen scurt Pentru completarea unor nevoi de finanţare pe termen scurt (în lei sau în valută) unităţile pot apela la credite bancare pe termen scurt. În luna martie a anului curent, S.C. Iaşitex S.A. a înregistrat, pe baza documentelor justificative, următoarele operaţiuni: 1. Pe data de 10.03.2009 se contractează de la bancă un credit pe 90 de zile în valoare de 50.000 lei, cu o rata anuală a dobânzii de 12%; 2. La 12.03.2009 un credit în valoare de 45.000 lei contractat în exerciţiul anterior şi devenit scadent este trecut la restanţe deoarece societatea nu dispune de lichidităţi pentru rambursarea împrumutului; 3. Se rambursează un credit extern garantat de stat în valoare de 20.000 EUR contractat la 22.01.2009, devenit scadent la data de 22.03.2009. Dobânda pentru creditul contractat a fost de 5% pe an, plătibilă la scadenţă:

33

- valoarea de rambursare a creditului extern garantat de stat: 20.000 EUR x 4,2550 lei/EUR = 85.100 lei; - valoarea nominală a creditului extern garantat de stat: 20.000 EUR x 4,2172 lei/EUR = 84.344 lei; - diferenţă nefavorabilă de curs valutar: Dobânda

(lei)

756 lei;

ValoareCredit × RataDobânzii × Nr.Zile 100 × 360

=

x

4,2550

lei/EUR

=

20.000 × 6 × 60 x 4,2550 lei/EUR = 851 lei; 100 × 360

4. Se înregistrează pe 25.03.2009 plata primei rate, 450 lei, şi a dobânzii lunare aferente, 89 lei, pentru un credit în lei pe termen scurt contractat luna anterioară; 5. La sfârşitul lunii se înregistrează dobânda lunară datorată aferentă creditului bancar pe termen scurt contractat pe 10.03.2009; Dobânda =

ValoareCredit × RataDobânzii × Nr.Zile 50.000 ×12 × 21 = = 350 lei. 100 × 360 100 ×360

Reflectarea în contabilitatea financiară a operaţiunilor enunţate se prezintă în Registrul jurnal nr. 4. S.C. Iaşitex S.A. Registrul Jurnal nr. 4 -Pag. 1-

1

Data înregistrării 2

1.

10.03.2009

2.

12.03.2009

3.

22.03.2009

Nr. crt.

4. 5.

25.03.2009 31.03.2009

Document (fel, nr., dată) 3 Extras de cont nr. 7/10.03.2009 Notă contabilă nr. 5/12.03.2009

Conturi Explicaţii 4 Report Primirea creditului

Extras de cont nr. 17/22.03.2009

Transferarea creditului nerambursat la scadenţă în categoria celor restante Rambursarea creditului extern garantat de stat

Extras de cont nr. 19/25.03.2009

Plata ratei şi a dobânzii lunare

Notă contabilă nr. 24/31.03.2009

Dobânda datorată la sfârşitul lunii Total

Sume

D

C

D

C

5 X 5121

6 X 5191

7 50.000

8 50.000

5191

5192

45.000

45.000

% 5194 665 666 % 5191 5198 666

5124

85.951 84.344 756 851

5121 5198 X

X

539 450 89 350

350

181.840

181.840

2.4.5. Contabilitatea acreditivelor şi avansurilor de trezorerie Acreditivele şi avansurile de trezorerie reprezintă sumele rezervate la bănci sau puse la dispoziţia terţilor în vederea efectuării unor plăţi datorate de întreprindere. În luna martie 2009, S.C. Iaşitex S.A. a înregistrat, pe baza documentelor justificative, următoarele operaţiuni: 1. La 02.03.2009 angajatul firmei Enache Marian primeşte un avans de trezorerie în numerar în suma de 200 lei pentru achiziţia de materiale de papetărie; 34

2. Angajatul justifică achiziţia în aceeaşi zi, întocmind decontul. Situaţia se prezintă astfel: elemente de papetărie 174 lei (inclusiv TVA deductibilă), sume neutilizate 26 lei; 3. Se acordă pe 03.03.2009 un avans de trezorerie în valută salariatului Costin Marian în valoare de 1.200 EUR, la cursul zilei (1.200 EUR x 4,1850 lei/EUR = 5.022 lei) pentru a participa la o conferinţă în Germania; 4. La întoarcerea în ţară pe 07.03.2009 (cursul zilei 1 EUR = 4,1610 lei), Costin Marian depune ordinul de deplasare care cuprinde: bilete avion 920,70 lei (220 EUR x 4,1850 lei/EUR); cazare 2.511 lei (600 EUR x 4,1850 lei/EUR) ; diurnă 1.464,75 lei (350 EUR x 4,1850 lei/EUR); diferenţă de avans neconsumată 125,55 lei (30 EUR x 4,1850 lei/EUR); diferenţă favorabilă de curs aferentă avansului neconsumat şi restituit 30 EUR x (4,1850 lei/EUR - 4,1610 lei/EUR) = 0,72 lei; 5. La 09.03.2009 se deschide un acreditiv în valută în sumă de 25.000 EUR pe seama disponibilităţilor în valută din contul de la bancă pentru un furnizor de aparatură specializată, Marbet Polonia, în vederea modernizării secţiei de confecţii textile (25.000 EUR, la cursul zilei de 4,2650 lei/EUR, adică 127.950 lei); 6. Se plătesc pe 15.03.2009 25.000 EUR furnizorului Marbet Polonia din acreditivul deschis în valută: - valoarea în lei la facturare: 25.000 EUR x 4,1920 lei/EUR = 104.800 lei; - valoarea în lei la plată:

25.000 EUR x 4,1810 lei/EUR = 104.525 lei;

Diferenţă de curs favorabilă:

275 lei;

7. Se achită pe 16.03.2009 furnizorului de imobilizări Nissma Ad Suedia suma de 10.000 EUR din acreditivul deschis în valută luna precedentă: - valoarea în lei la facturare: 10.000 EUR x 4,1900 lei/EUR = 41.900 lei; - valoarea în lei la plată:

10.000 EUR x 4,2150 lei/EUR = 42.150 lei;

Diferenţă de curs nefavorabilă:

250 lei;

8. Pe 19.03.2009 se deschide un acreditiv în lei în valoare de 80.000 lei pe seama disponibilităţilor în lei din contul de la bancă pentru S.C. Rameta S.A., furnizor de utilaje noi pentru secţiile de producţie; 9. Se plăteşte la data de 22.03.2009 suma de 75.000 lei către S.C. Rameta S.A. din acreditivul deschis în lei; 10. În 25.03.2009 se închide acreditivul în lei cu suma neutilizată de 5.000 lei. Reflectarea în contabilitatea financiară a operaţiunilor enunţate se prezintă în Registrul jurnal nr. 5.

35

S.C. Iaşitex S.A. Registrul Jurnal nr. 5 -Pag. 1-

1

Data înregistrării 2

1.

02.03.2009

2.a.

02.03.2009

Nr. crt.

2.b.

02.03.2009

3.

03.03.2009

4.a.

07.03.2009

4.b.

07.03.2009

4.c.

07.03.2009

5.

09.03.2009

6.

15.03.2009

7.

16.03.2009

Conturi

Document (fel, nr., dată)

Explicaţii

3

4 Report Acordarea unui avans de trezorerie în lei Justificarea avansului de trezorerie

Dispoziţie de plată nr. 4/02.03.2009 Decont nr. 3/02.03.2009

Extras de cont bancar nr. 16/19.03.2009

9.

22.03.2009

Extras de cont bancar nr. 18/22.03.2009

10.

25.03.2009

Extras de cont bancar nr. 20/25.03.2009

C

5 X

6 X 5311

7 -

8 -

542 % 604 4426 5311

542

200

200 200

542

5314

5.022

5.022

% 624 625 5314

542

Diferenţă favorabilă de curs aferentă avansului neconsumat şi restituit Deschiderea acreditivului în valută Plata furnizorului Marbet Polonia din acreditivul deschis în valută Plata furnizorului de imobilizări Nissma Ad Suedia din acreditivul deschis în valută Deschiderea acreditivului în lei Plata furnizorului S.C. Rameta S.A. din acreditivul deschis în lei Virarea în contul de la bancă a sumelor neutilizate la expirarea acreditivului Total

Depunerea la casierie a diferenţei necheltuite

19.03.2009

D

26

Dispoziţie de încasare nr. 5/07.03.2009 Notă contabilă nr. 12/07.03.2009

8.

C

542

Depunerea la casierie a diferenţei necheltuite

Extras de cont bancar nr. 13/15.03.2009

D

146,22 27,78 26

Dispoziţie de încasare nr. 1/02.03.2009 Dispoziţie de plată nr. 5/03.03.2009 Ordin de deplasare nr. 5/07.03.2009

Extras de cont bancar nr. 9/09.03.2009 Extras de cont bancar nr. 12/15.03.2009

Sume

Acordarea unui avans de trezorerie în valută Justificarea avansului acordat în valută

5.022

542

920,70 3.975,75 125,55

125,55

5314

765

0,72

0,72

581 5412 401

5124 581 % 5412 765

106.625 106.625 104.800

106.625 106.625 104.525 275

% 404 665

5412

42.150

581 5411

5121 581

80.000 80.000

404

5411

75.000

581 5121

5411 581

5.000 5.000

5.000

X

X

615.796,27

615.796,27

41.900 250 80.000 80.000 75.000

5.000

2.4.6. Contabilitatea altor valori Casieria unităţii gestionează în afara numerarului şi alte valori cum sunt timbrele fiscale şi poştale, bilete de tratament şi odihnă, tichetele şi biletele de călătorie, alte valori similare. În luna martie 2009, S.C. Iaşitex S.A. a înregistrat următoarele operaţiuni: 1. În data de 01.03.2009 se achiziţionează tichete de masă, în vederea distribuirii acestora către salariaţi. Necesarul estimat pentru luna martie 2009 a fost de 250 tichete. Valoarea totală a facturii este de 2.782 lei, din care: valoarea totală nominală a tichetelor de masă achiziţionate 2.120 lei (250 tichete x 8,48 lei/tichet); costul imprimatelor (tichete de masă) 750 lei; T.V.A. deductibilă, aferentă costului imprimatelor 142 lei (750 lei x 19%);

36

2. Pe 02.03.2009 se achiziţionează cu numerar 100 timbre poştale la preţul de 1,5 lei/buc. (100 buc. x 1,5 lei/buc. = 150 lei); 3. La data de 03.03.2009 se folosesc 50 de timbre poştale la expedierea facturilor lunare către clienţii firmei (50 buc. x 1,5 lei/buc. = 75 lei); 4. Se achiziţionează la 04.03.2009, cu plata ulterioară, 20 bilete de odihnă la preţul de 200 lei/buc (200 buc. x 200 lei/buc. = 4.000 lei); 5. La 05.03.2009 se achiziţionează 1 bilet de călătorie în valoare de 180 lei pe baza unui avans de trezorerie; 6. Pe 07.03.2009 se utilizează de către un angajat biletul de călătorie achiziţionat; 7. În data de 15.03.2009 societatea acordă efectiv 230 tichete de masă în valoare totală de 1.950,40 lei (230 tichete x 8,48 lei/tichet); 8. Se returnează pe 20.03.2009 către unitatea emitentă tichetele de masă nefolosite (20 tichete x 8,48 lei = 169,60 lei); 9. Pe 30.03.2009 se distribuie biletele de odihnă către salariaţi suportate de societate şi de personal conform prevederilor din contractele colective de muncă; 10. La finalul lunii, 10 tichete de masă neutilizate sunt returnate de către angajaţii societăţii (10 tichete x 8,48 lei/tichet = 84,80 lei). Reflectarea în contabilitatea financiară a operaţiunilor enunţate anterior se prezintă în Registrul jurnal nr. 6. S.C. Iaşitex S.A. Registrul Jurnal nr. 6 -Pag. 1Nr. crt. 1 1.

Data înregistrării 2 01.01.2009

2.

02.03.2009

3.

03.03.2009

4.

04.03.2009

5. 6.

05.03.2009 07.03.2009

7.

15.03.2009

8.

20.03.2009

9.

30.03.2009

10.

31.03.2009

Document (fel, nr., dată) 3 Factura nr. 2864/01.03.2009 Chitanţa nr. 5642/01.03.2009 Bon de consum nr. 2/02.03.2009 Factura nr. 1185/04.03.2009 Bilet nr. 1/05.03.2009 Bon de consum nr. 5/07.03.2009 Bon de consum nr. 10/15.03.2009 Borderou rambursare nr. 3/20.03.2009 Bon de consum nr. 12/30.03.2009 Borderou tichete returnate nr. 25/31.03.2009

Conturi Explicaţii 4 Report Achiziţie tichete de masă

Cumpărare timbre poştale şi fiscale Consumul timbrelor poştale Achiziţie bilete de odihnă Achiziţie bilet călătorie Contravaloarea biletului de călătorie utilizat Includerea pe cheltuieli a tichetelor de masă distribuite salariaţilor Returnarea tichetelor de masă nefolosite Distribuirea biletelor de odihnă către salariaţi Restituirea de către salariaţi a tichetelor de masă nefolosite Total

37

Sume

D

C

D

C

5 X

6 X 401

7 -

8 3.012

% 5328 628 4426 5321

5311

2.120 750 142 150

150

626

5321

75

75

5322

401

4.000

4.000

5323 624

542 5323

180 180

180 180

604

5328

1950,40

1950,40

461

5328

169,60

169,60

% 6458 4282 5328

5322

X

4.000

7588

3.000 1.000 84,80

84,80

X

13.801,80

13.801,80

2.4.7. Contabilitatea ajustărilor pentru deprecierea valorilor de trezorerie Pentru elementele de trezorerie se pot înregistra ajustări pentru pierderea de valoare atunci când la inventarierea de la sfârşitul exerciţiului valoarea lor de utilitate este inferioară valorii lor de intrare. S.C. Iaşitex S.A. nu utilizează conturile din această grupă, însă cu titlu exemplificativ prezentăm următoarele operaţiuni: 1) constituirea ajustărilor pentru pierderea de valoare a acţiunilor deţinute la entităţile afiliate în valoare de 10.000 lei; 2) diminuarea ajustărilor pentru pierderea de valoare a obligaţiunilor emise şi răscumpărate cu 3.000 lei; 3) anularea ajustărilor pentru pierderea de valoare a obligaţiunilor în valoare de 8.000 lei; 4) constituirea ajustărilor pentru pierderea de valoare a altor investiţii pe termen scurt şi creanţe asimilate în valoare de 12.000 lei; 5) anularea ajustărilor pentru acţiunile vândute în valoare de 2.200 lei; 6) suplimentarea valorii ajustărilor pentru pierderea de valoare a obligaţiunilor cu 4.500 lei. Reflectarea în contabilitatea financiară a operaţiunilor enunţate anterior se prezintă în Registrul jurnal nr. 7. S.C. Iaşitex S.A. Registrul Jurnal nr. 7 -Pag. 1-

1

Data înregistrării 2

1.

31.12.2008

Registru inventar nr. 1/31.12.2009

2.

31.12.2008

Registru inventar nr. 1/31.12.2009

3.

31.12.2008

Registru inventar nr. 1/31.12.2009

4.

31.12.2008

Registru inventar nr. 1/31.12.2009

5.

31.12.2008

6.

31.12.2008

Registru inventar nr. 1/31.12.2009 Registru inventar nr. 1/31.12.2009

Nr. crt.

Document (fel, nr., dată) 3

Conturi Explicaţii 4 Report Valoarea ajustărilor pentru pierderea de valoare a acţiunilor deţinute la entităţile afiliate Diminuarea ajustărilor pentru pierderea de valoare a obligaţiunilor emise şi răscumpărate Anularea ajustărilor pentru pierderea de valoare a obligaţiunilor Ajustări pentru pierderea de valoare a altor investiţii pe termen scurt şi creanţe asimilate Anularea ajustărilor pentru acţiunile vândute Suplimentarea ajustărilor pentru pierderea de valoare a obligaţiunilor Total

38

Sume

D

C

D

C

5 X

6 X

8 10.000

6864

591

7 10.000

595

7864

3.000

3.000

596

7864

8.000

8.000

6864

598

12.000

12.000

598

7864

2.200

2.200

6864

596

4.500

4.500

39.700

39.700

X

X

CONCLUZII ŞI PROPUNERI Trezoreria reprezintă un concept teoretico-metodologic şi practic, ce câştigă foarte mult teren şi importanţă în activitatea financiară a întreprinderilor româneşti. Pe măsură ce ne integrăm în economia europeană, gestiunea trezoreriei devine, tot mai mult, o componentă fundamentală a gestiunii financiare a entităţii. Trezoreria a constituit dintotdeauna un element esenţial al gestiunii financiare pe termen scurt. Pentru mulţi manageri, trezoreria a reprezentat într-o manieră mai plastică ,,nervul războiului”, deoarece constituie un instrument de acţiune pentru realizarea obiectivelor strategice. În acest context, teoreticienii şi practicienii şi-au concentrat atenţia asupra trezoreriei, considerată informaţia vitală pentru organizaţie, deoarece prin intermediul său îşi finanţează activitatea şi îşi asigură durabilitatea. În urma documentării întreprinse la S.C. Iaşitex S.A. Iaşi am ajuns să realizăm o cunoaştere a realităţilor economico-financiare ale firmei. Pe baza studiului datelor culese din cadrul acestei întreprinderi reies următoarele aspecte pozitive în ceea ce priveşte activitatea de ansamblu a societăţii: realizează produse competitive în raport preţ/calitate pentru piaţa de textile internă şi externă; are tradiţie îndelungată în producţia şi comerţul produselor textile, având o experienţă de peste 90 de ani în acest domeniu, fiind una dintre firmele reprezentative pentru industria textilă din România; varietatea portofoliului de produse; a efectuat numeroase investiţii pentru modernizarea societăţii (s-a amenajat laboratorul chimic şi camera de mostre, s-au achiziţionat utilaje şi tehnologii noi pentru secţiile de producţie, s-a amenajat magazinul societăţii etc.); nu există conflicte de muncă între conducerea societăţii şi salariaţii acesteia; creşterea productivităţii atât a personalului angajat pe total, cât şi a celui direct productiv în condiţiile în care are loc reducerea angajaţilor, confirmă că politica de investiţie în mijloace de producţie a dat roade. Analizând

situaţia

existentă

la nivelul Departamentului de contabilitate se desprind

următoarele aspecte pozitive referitoare la organizarea şi conducerea contabilităţii: activitatea desfăşurată de Departamentul de contabilitate este înlesnită prin utilizarea calculatoarelor electronice şi a altor echipamente informatice, folosirea tehnicii de calcul în procesul de prelucrare a datelor dă posibilitatea reflectării informaţiilor contabile exacte şi cu un grad de detaliere ridicat; în cadrul S.C. Iaşitex S.A., contabilitatea se ţine după metoda jurnalelor – registrul cartea mare întocmit în cadrul compartimentelor Contabilitate şi Financiar, iar la nivel de secţie se ţine contabilitatea de gestiune pe elemente de cheltuieli, sub coordonarea contabilului şef şi a directorului economic; situaţiile financiare sunt întocmite conform Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS), Legii Contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Ordinului M.F.P. nr.1752/2005, pentru aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-A a Comunităţilor Economice Europene, cu modificările şi completările ulterioare, Legii de aprobare a bugetului de stat pe 39

anul 2008 etc.; s-au respectat principiile contabilităţii (principiul prudenţei, al permanenţei metodelor, al continuităţii activităţii, al independenţei exerciţiului, al intangibilităţii bilanţului de deschidere), precum şi regulile şi metodele contabile prevăzute de reglementările în vigoare; în vederea aplicării corecte a principiilor şi politicilor contabile, societatea are aprobate proceduri şi forme de control intern, respectiv control ierarhic, control financiar preventiv şi control de gestiune; s-au realizat obligaţiile prevăzute de lege privind organizarea şi conducerea corectă şi la zi a contabilităţii; s-au respectat regulile de întocmire a bilanţului contabil, posturile înscrise în bilanţ corespund cu datele înregistrate în contabilitate, puse de acord cu situaţia reală a elementelor patrimoniale pe baza inventarului. În ceea ce priveşte activitatea la nivelul trezoreriei, reies următoarele aspecte pozitive: pentru a reflecta o imagine cât mai corectă asupra conturilor de trezorerie, dar şi datorită necesităţilor interne, S.C. Iaşitex S.A. foloseşte conturile analitice pentru conturile la bănci dezvoltate pe fiecare bancă sau pentru creditele contractate de societate; s-a ţinut seama de reglementările existente cu privire la modalitatea de efectuare a decontărilor fără numerar şi a operaţiunilor în numerar; operaţiunile privind disponibilităţile în devize s-au înregistrat în contabilitate la cursul zilei, iar la sfârşitul exerciţiului s-au evaluat la cursul de schimb de la acea dată; s-a urmărit zilnic existenţa concordanţei din evidenţa trezoreriei societăţii şi cea din evidenţa extraselor de cont emise de fiecare bancă în parte; s-a implementat sistemul de procesare electronică pentru automatizarea decontării instrumentelor de debit (cecuri, bilete la ordin), diminuându-se semnificativ timpul aferent decontării lor, iar comisioanele percepute de bănci au ajuns în prezent la 1/3 din nivelul practicat în cazul sistemului pe hârtie. Pe baza studiului datelor culese din cadrul acestei întreprinderi, se pot identifica o serie de puncte slabe cu privire la activitatea societăţii. Astfel, referitor la activitatea de ansamblu a întreprinderii putem stabili următoarele aspecte negative: datorită structurii organizatorice complexe, există situaţii în care apar deficienţe în circulaţia fluxului informaţional între departamente; există situaţii în care documentele trimise spre a fi centralizate ajung cu întârziere, iar în momentul în care se constată neconcordanţe, acestea fac cale întoarsă, spre a fi verificate, corectate şi retransmise; astfel, se prelungeşte circuitul documentelor respective şi apar întârzieri şi mai mari; activitatea se desfăşoară în salturi, ceea ce are implicaţii asupra productivităţii muncii; concentrarea personalului pe activităţi specifice face ca în lipsa unui anumit angajat, activitatea de care acesta este răspunzător să fie blocată; dependenţa de furnizorii de materii prime, care nu respectă întotdeauna normele de calitate internaţionale; dependenţa de un singur client, firma IKEA, ceea ce poate avea consecinţe grave. Pentru desfăşurarea activităţii firmei în condiţii de eficienţă, propunem: aplicarea rotaţiei personalului, pentru a evita blocajele ivite în activitatea societăţii; testarea periodică a personalului, în scopul verificării însuşirii elementelor de noutate în domeniu; raţionalizarea sistemului informaţional, al circulaţiei documentelor; optimizarea circulaţiei informaţiilor la 40

nivelul întreprinderii; reducerea dependenţei de principalul client al societăţii, firma IKEA, prin mărirea volumului vânzărilor pe piaţa internă şi identificarea de noi clienţi externi; îmbunatăţirea imaginii firmei şi impunerea unui brand propriu pe piaţa internă; diversificarea gamei de produse; continuarea procesului de modernizare şi retehnologizare a capacităţilor de producţie a unităţii, în scopul creşterii competitivităţii acesteia. În urma analizei sistemului financiar contabil s-au constatat următoarele puncte slabe: sistemul contabil se caracterizează

printr-o alternanţă a contabilităţii ţinută manual şi cea

automatizată; de exemplu, se ajunge în situaţia în care aproximativ 300 de note contabile sunt scrise lună de lună manual, în condiţiile în care acest lucru se poate face mult mai uşor şi într-un timp mult mai scurt prin sistemul automatizat; un alt aspect pe care îl considerăm anevoios şi greu de urmărit în desfăşurarea activităţii contabile este modul de organizare a structurii unor rapoarte (Centralizator al notelor contabile, Situaţia intrărilor, Situaţia ieşirilor, etc.) de către aplicaţiile ce rulează la nivelul unităţii. Recomandăm o evidenţiere atât a sumelor finale cât şi a celor de sfârşit de pagină, apariţia titlurilor şi a capetelor de tabel pe fiecare pagină în parte a documentului, o revizuire a elementelor cuprinse în aceste rapoarte; instruirea personalului de la contabilitate, nefamiliarizat cu sistemele informatice, prin cursuri în domeniu organizate de către Departamentul tehnologia informaţiei din unitate sau de către o firmă specializată. Analiza economico-financiară a firmei a dus la stabilirea următoarelor puncte slabe: în ultimul an, cifra de afaceri a scăzut cu 45,78% faţă de anul 2007, ajungând la 54.652.997 lei ca urmare a diminuării substanţiale a cererii de produse textile; profitul s-a diminuat în anul 2008 cu 54,15% faţă de anul 2007 fiind de 20.066.510 lei; creşterea duratei de rotaţie a stocurilor la 160 zile în anul 2008 este un factor îngrijorător; în anul 2008, termenul mediu în care întreprinderea recuperează creanţele comerciale este foarte mare şi în creştere faţă de 2007, ajungând la 108 zile. În vederea diminuării deficienţelor menţionate se pot avea în vedere următoarele propuneri: creşterea vânzărilor prin lărgirea portofoliului de clienţi; reducerea cheltuielilor din exploatare pentru creşterea profitului; creşterea cheltuielilor cu amortizarea, eventual prin schimbarea metodei; reducerea duratei stocurilor de producţie prin scurtarea duratei de depozitare şi accelerarea vitezei de rotaţie a acestora; diminuarea duratei de recuperare a creanţelor clienţi prin promovarea unui marketing performant care să permită o selecţie riguroasă a clienţilor solvabili şi disciplinaţi financiar; sistarea livrărilor către beneficiarii rău platnici; luarea unor măsuri pentru lichidarea soldului clienţilor cu o vechime de peste nouă luni. Pe baza analizei efectuate se poate aprecia că S.C Iaşitex S.A. a înregistrat o activitate performantă în perioada 2006-2008, având cele mai bune rezultate în anul 2007. Deşi în anul 2008 în industria textilă s-au resimţit acut efectele negative ale crizei economice mondiale, S.C. Iaşitex S.A. şi-a menţinut poziţia de lider al producătorilor români de ţesături din bumbac şi tip bumbac. 41

BIBLIOGRAFIE 1. Bucătaru, D., Gestiunea financiară a întreprinderii, Ediţia a III-a revăzută, Ed. Junimea, Iaşi, 2006 2. Budugan, D., Georgescu, I., Bazele contabilităţii, Ed. Sedcom Libris, Iaşi, 2003 3. Creţoiu, Gh., Bucur, I., Contabilitate: fundamentele şi noul cadru juridic, Ediţia a II-a, revăzută şi actualizată, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2007 4. Dumitrean, E., Toma, C., Berheci, I., Scorţescu, Gh., Mardiros, D.-N., Contabilitate financiară I, vol. II, Ed. Sedcom Libris, Iaşi, 2002 5. Feleagă, L., Feleagă, N., Contabilitate financiară. O abordare europeană şi internaţională, Ediţia a II-a, Vol. I, Ed. Economică, Bucureşti, 2007 6. Horomnea, E., Tratat de contabilitate. Teorii, concepte, principii, standarde, Ed. Sedcom Libris, Iaşi, 2001 7. Horomnea, E., Tabără, N., Georgescu, I., Budugan, D., Beţianu, L., Bazele contabilităţii, Ed. Sedcom Libris, Iaşi, 2005 8. Horomnea, E., Fundamentele ştiinţifice ale contabilităţii. Doctrină. Concepte. Lexicon., Ed. Tipo Moldova, Iaşi, 2008 9. Ionescu, C., Informarea financiară în contextul internaţionalizării contabilităţii, Ed. Economică, Bucureşti, 2003 10. Mironiuc, M., Analiză economico-financiară. Elemente teroretico-motodologice şi aplicaţii, Ed. Sedcom Libris, Iaşi, 2006 11. Nicolescu, O., Verboncu, I., Managementul organizaţiei, Ed. Economică, Bucureşti, 2008 12. Niculescu, M., Diagnostic global strategic. Diagnostic economic, vol. I, Ed. Economică, Bucureşti, 2003 13. Onofrei, M., Finanţele întreprinderii, Ed. Economică, Bucureşti, 2004 14. Panaite, N., Iftimescu, A., Management. Concepte şi aplicaţii, Ed. Sedcom Libris, Iaşi, 2004 15. Pântea, I.P., Bodea, Gh., Contabilitatea financiară românească conformă cu directivele europene, Ed. Intelcredo, Deva, 2007 16. Petrescu, S., Diagnostic economic-financiar.Metodologie. Studii de caz, Ed. Sedcom Libris, Iaşi, 2004 17. Petrescu, S., Analiză şi diagnostic financiar contabil: ghid teoretico-aplicativ, Ed. Ceccar, Bucureşti, 2006 18. Ristea, M., Călin, O., Bazele contabilităţii, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2003 19. Ristea, M., ş.a, Contabilitate financiară, Ed. Universitară, Bucureşti, 2005 20. Ristea, M., Dumitru, C., Contabilitatea afacerilor, Ed. Economică, Bucureşti, 2006 21. Rus, I., Bazele contabilităţii, Ed. Economică, Bucureşti, 2005 22. Tabără, N., Horomnea, E., Toma, C., Conturile anuale în procesul decizional, Ed. Tipo Moldova Iaşi, 2001 23. Traian, N., Contabilitate financiară, Ed. Ex Ponto, Constanţa, 2003 24. Ţugui, I., Contabilitatea fluxurilor de trezorerie. Modelări, analize şi previziuni financiarcontabile, Ed. Economică, Bucureşti, 2002 25. Vintilă, G., Gestiunea financiară a întreprinderii, Ed. Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti, 2005 26. Reglementări contabile armonizate cu directivele europene, Ed. Sedcom Libris, Iaşi, 2006 27. *** Legea contabilităţii nr. 82/1991 (publicată în M. Of. nr. 265/27.12.1991), republicată în M. Of. nr. 454/18.06.2008 28. *** Hotarârea Guvernului nr. 2185/30.11.2004 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor art. 5 si 6 din O.G. 15/1996 privind întărirea disciplinei financiar-valutare, publicată în M. Of. nr. 1224/20.12.2004 29. *** Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1752/17.11.2005 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, publicat în M. Of. nr.

42

1080/30.11.2005, modificat şi completat prin O.M.F. nr. 2001/2006 (publicat în M. Of. nr. 994/13.12.2006) şi prin O.M.E.F. nr. 2374/2007 (publicat în M. Of. nr. 25/14.01.2008)

43

44