Proiect Buget Si Trezorerie Publica [PDF]

Zitiervorschau

U.C.D.C. specializarea F.B. PROIECT- BUGET SI TREZORERIE PUBLICA - 2020

SIMION (cas. TOMA) LUISA – MARIA Specializare Finante-Banci AN II, IF

U.C.D.C. specializarea F.B. PROIECT- BUGET SI TREZORERIE PUBLICA - 2020

Capitolul 1. Uniunea europeana: Istoric Uniunea Europeană este o uniune economică și politică unică în lume, care reunește 27 de țări europene și acoperă aproape tot continentul. Organizația care va deveni UE a fost creată în perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial. În prima etapă, s-a pus accent pe consolidarea cooperării economice: țările implicate în schimburi comerciale devin interdependente din punct de vedere economic și astfel se evită riscul izbucnirii unui nou conflict. Astfel, în 1958, a luat naștere Comunitatea Economică Europeană (CEE) care, inițial, a contribuit la intensificarea cooperării economice între șase țări: Belgia, Germania, Franța, Italia, Luxemburg și Țările de Jos. De atunci, s-au alăturat alte 22 de țări, ceea ce a dus la crearea unei imense piețe unice (denumită și piața internă), care continuă să se dezvolte pentru a-și valorifica întregul potențial. La data de 31 ianuarie 2020, Regatul Unit a părăsit Uniunea Europeană. Ceea ce a început ca o uniune pur economică a evoluat treptat, devenind o organizație care acționează în numeroase domenii de politică, de la schimbări climatice, protecția mediului și sănătate, la relații externe, securitate, justiție și migrație. Această schimbare s-a reflectat în modificarea, în 1993, a numelui Comunității Economice Europene (CEE), care a devenit Uniunea Europeană (UE). Parlamentul European (PE) și Consiliul formează împreună autoritatea bugetară. Înainte de 1970, competențele bugetare aparțineau exclusiv Consiliului; Parlamentul nu deținea decât un rol consultativ. Tratatele din 22 aprilie 1970 și 22 iulie 1975 au sporit competențele bugetare ale PE: •

tratatul din 1970, deși menținea dreptul Consiliului de a avea ultimul cuvânt cu privire la „cheltuielile obligatorii” legate de obligațiile decurgând din tratat sau din actele adoptate în conformitate cu tratatul, acorda PE ultimul cuvânt cu privire la „cheltuielile neobligatorii”, care reprezentau inițial 8 % din buget;

•

tratatul din 1975 a acordat PE dreptul de a respinge bugetul în ansamblu.

Până la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, atât Consiliul, cât și Parlamentul efectuau două lecturi pe parcursul procedurii bugetare, la finalul căreia Parlamentul putea să adopte bugetul sau să-l respingă în ansamblu. Până la schimbările majore introduse prin Tratatul de la Lisabona, tratatele ulterioare nu au adus modificări substanțiale. Tratatul de la Lisabona a introdus o procedură bugetară mai simplă și mai transparentă (codecizia bugetară). Modificările provin în special din eliminarea distincției dintre cheltuieli obligatorii și cheltuieli neobligatorii, ceea ce permite abordarea similară a tuturor cheltuielilor în temeiul

U.C.D.C. specializarea F.B. PROIECT- BUGET SI TREZORERIE PUBLICA - 2020

aceleiași proceduri. Procedura a fost simplificată și prin faptul că în cadrul fiecărei instituții are loc o singură lectură, bazată pe proiectul de buget prezentat de Comisie. În scopul îmbunătăţirii procedurii bugetare s-a conturat necesitatea reformării bugetului comunitar, respectiv schimbarea modului în care este proiectat şi cheltuit acesta. Modul de formare şi împărţire a bugetului comunitar a fost modificat ori de cate ori situaţia din ţările membre a impus-o. Astfel, instituţiile europene încheie, începând cu anul 1988, acorduri interinstituţionale care acoperă procesul bugetar şi alocarea bugetului. Acordurile se stabilesc pe o perioadă de mai mulţi ani şi poartă numele de „perspectiva financiară”. După Pachetele Delors I şi Delors II, precum şi după Agenda 2000, au fost proiectate alte două acorduri (pentru perioada 2007-2013 şi, respectiv, 2014-2020). Problema reformării bugetului Uniunii Europene s-a conturat în decembrie 2005, când, într-o decizie a Consiliului European, a fost inserată o clauză care dădea mandat Comisiei Europene să propună o „revizuire a bugetului” în perioada 2008- 2009. Motivaţia acestei decizii a reprezentat-o faptul că UE mai funcţiona cu un buget croit pe baza nevoilor din anii cincizeci, ceea ce îngreuna în mod semnificativ finanţarea noilor priorităţi, cum ar fi creşterea economică, ocuparea forţei de muncă, sănătatea publică sau educaţia şi cercetarea. In anul 1988, procedura bugetara a făcut obiectul unei reforme profunde, în vederea atingerii următoarelor obiective: - furnizarea către UE a resurselor care să îi permită asigurarea funcţionării sale cu un plafon total al resurselor proprii exprimat în fiecare an ca procent din venitul naţional brut comunitar; - garantarea disciplinei bugetare (creşterea controlată a plăţilor) şi ameliorarea procedurii instaurând un echilibru interinstituţional între Parlamentul European, Consiliul UE şi Comisia Europeană - asigurarea unui mecanism al Fondurilor structurale eficace .

U.C.D.C. specializarea F.B. PROIECT- BUGET SI TREZORERIE PUBLICA - 2020

Capitolul 2 Noţiunea şi importanţa conceptului de buget al UE

Bugetul general al UE este actul care prevede şi autorizează pentru fiecare exerciţiu ansamblul încasărilor şi plăţilor estimate necesare pentru funcţionarea Uniunii Europene. Într-o altă opinie, bugetul Uniunii Europene este acel act prin care se autorizează anual finanţarea ansamblului de activităţi şi de intervenţii comunitare, resursele necesare, priorităţile şi obiectivele stabilite. Uniunea Europeană, considerată o forţă pentru reînnoirea economică în Europa şi la nivel global, trebuie să finanţeze nevoile a 500 de milioane de cetăţeni. Pentru a face acest lucru, are nevoie de un buget inovator, adaptat la noile realităţi ale globalizării, şi care să răspundă la provocările actuale şi creează oportunităţi pentru ziua de mâine. Bugetul este întocmit și executat în conformitate cu următoarele principii: unitate, exactitate bugetară, anualitate, echilibru, unitate de cont, universalitate, specificitate, bună gestiune financiară și transparență. •

Principiul unității și principiul exactității bugetare implică înregistrarea tuturor veniturilor și cheltuielilor Uniunii, în cazul în care acestea sunt prevăzute de buget, într-un document unic.

•

Principiul anualității implică adoptarea bugetului pentru fiecare exercițiu bugetar și utilizarea, în principiu, atât a creditelor de plată, cât și a creditelor de angajament pentru exercițiul bugetar în cursul anului respectiv (anul bugetar începe la 1 ianuarie și se termină la 31 decembrie).

•

Principiul echilibrului implică faptul că estimările veniturilor pentru exercițiul bugetar trebuie să fie egale cu creditele de plată pentru exercițiul respectiv: operațiunile de împrumut în scopul acoperirii unui eventual deficit bugetar nu sunt compatibile cu sistemul resurselor proprii și nu sunt autorizate.

•

În conformitate cu principiul unității de cont, bugetul se întocmește și se execută în euro, iar conturile se prezintă în euro.

•

Principiul universalității implică faptul că veniturile totale acoperă creditele totale de plată, cu excepția unor anumite venituri, determinate în mod limitat, alocate pentru finanțarea unor anumite cheltuieli. Veniturile și cheltuielile sunt înregistrate integral în buget fără a fi ajustate între ele.

•

Principiul specificității implică faptul că fiecare credit trebuie să aibă o anumită destinație și să fie alocat unui obiectiv specific în scopul prevenirii oricărei confuzii între credite.

•

Principiul bunei gestiuni financiare este definit în raport cu principiile economiei, eficienței și eficacității.

U.C.D.C. specializarea F.B. PROIECT- BUGET SI TREZORERIE PUBLICA - 2020

•

Bugetul este întocmit în conformitate cu principiul transparenței, asigurând o bună informare privind execuția bugetară și conturile

Capitolul 3. Structura bugetului UE În toate etapele, bugetul UE este decis în mod democratic. Pe lângă aprobarea bugetului anual de către Parlamentul European și Consiliu, aproape toate activitățile trebuie reglementate de un act legislativ înainte de a putea fi desfășurate. Această lege ia forma unui act de autorizare sau a unui temei juridic, propus de către Comisie și aprobat de către autoritatea legislativă – Consiliul – în mod individual, sau, în multe cazuri, împreună cu Parlamentul. Principalele caracteristici ale bugetului UE: 1. Este un buget mic – Bugetul UE (27 state membre, 500 de milioane de cetăţeni) a fost de aproximativ 127 miliarde de euro în 2011, ceea ce este foarte puţin în comparaţie cu suma bugetelor naţionale din toate cele 27 de state membre ale UE, care se ridică la mai mult de 6,300 miliarde de euro. Cu alte cuvinte, cheltuielile publice totale ale celor 27 de state membre sunt de aproape 50 ori mai mari decât cheltuielile bugetului UE. 2. Este egal cu 1% din PIB-ul UE Bugetul UE reprezintă aproximativ 1% din produsul intern brut al UE, pe când bugetele statelor membre reprezintă, în medie, 44% din PIB- ul naţional. 3. Bugetul UE este întotdeauna în echilibru, ceea ce înseamnă că niciun singur euro nu este cheltuit pe datorie.

U.C.D.C. specializarea F.B. PROIECT- BUGET SI TREZORERIE PUBLICA - 2020

4. Un buget de investiţii Bugetul UE este în principal un buget de investiţii. 94% din ceea ce este vărsat în bugetul UE este investit în statele membre, în cadrul politicilor şi programelor de care cetăţenii beneficiază în mod direct. Acesta finanţează, pe termen lung, investiţii care nu pot fi finanţate la nivel naţional (cum ar fi infrastructura transnaţională sau investiţii din domeniul cercetării). 5. Costuri administrative reduse Mulţi oameni cred în mod greşit că cea mai mare din bugetul UE este cheltuit pentru administrarea acestuia. În realitate, costurile administrative sunt doar o parte foarte mică din bugetul total. Acestea au fost stabile în ultimii ani şi sunt făcute eforturi serioase pentru a le menţine scăzute. În 2010, cheltuielile administrative ale UE au fost de aproximativ 7,9 miliarde de euro (ceea ce inseamnă aproximativ 6% din bugetul total al UE). 6. Creşterea mult mai lentă decât bugetele naţionale Între 2000 şi 2010, bugetele naţionale ale statelor membre UE au crescut cu 62%, în timp ce bugetul UE a crescut cu 37%. Cu toate acestea, în aceeaşi perioadă, UE s-a extins cu douăsprezece state membre noi, de la 15 la 27. Dacă, la începutul exercițiului financiar, bugetul nu a fost încă adoptat definitiv, în fiecare lună se pot efectua cheltuieli în valoare de maximum 1/12 din creditele bugetare aferente exercițiului financiar precedent. Proceduri similare sunt aplicate în cazul adoptării scrisorilor rectificative la proiectul de buget (prezentate atunci când apar informații noi înainte de adoptarea bugetului) și a bugetelor rectificative (în cazul unor circumstanțe inevitabile, excepționale sau neprevăzute care apar după adoptarea bugetului).

COMISIA

Proiect de lege

CONSILIUL

Lectura proiectului de buget- modificari

1 octombrie

PARLAMENTUL

Lectura modificarilor

13 noiembrie

1 septembrie

42 de zile

DA

NU

U.C.D.C. specializarea F.B. PROIECT- BUGET SI TREZORERIE PUBLICA - 2020

Majoritatea calificata

Majoritatea membrilor care il alcatuiesc

Consiliul accepta

Conciliere

modificarile Parlamentului

Buget adoptat

in termen de 10 zile

Parlamentul si Consiliul

Proiect comun

13 noiembrie 4 decembrie (21 zile).

NU

DA

In termen de 14 zile

In termen de 14 zile

Consiliul si

Consiliul respinge,

Consiliul aproba,

Consiliul si Parlametul

Parlamentul aproba

Parlamentul are

Parlamentul respinge

resping

ultimul cuvant

Bugetul este ADOPTAT

Proiectul de buget este RESPINS

18 decembrie 14 zile

U.C.D.C. specializarea F.B. PROIECT- BUGET SI TREZORERIE PUBLICA - 2020

Capitolul 4. Execuţia bugetară: venituri si cheltuieli Bugetul UE este un instrument important, care contribuie la atingerea obiectivelor declarate ale Uniunii Europene prin intermediul priorităţilor multianuale stabilite, ce se regăsesc în structura bugetului în componenta de cheltuieli. Sursele de finanţare ale bugetului European erau formate până în anul 1970 din contribuţiile statelor membre, iar din 21 aprilie 1970 acest sistem a fost înlocuit cu sistemul de resurse proprii tradiţionale. Uniunea Europeană dispune de „resurse proprii” pentru finanţarea cheltuielilor sale. Legal, aceste resurse aparţin Uniunii. Statele membre le colectează în numele UE şi le transferă la bugetul UE. Participarea statelor membre la constituirea bugetului Uniunii Europene se face prin intermediul resurselor proprii tradiţionale şi al altor tipuri de resurse. În acest sens distingem: 1. Resursele proprii tradiţionale: taxe, prime, sume adiţionale sau compensatorii, sume sau factori adiţionali, taxe din Tariful Vamal Comun şi alte taxe stabilite sau care urmează a fi stabilite de către instituţiile Uniunii Europene în legătură cu comerţul cu ţările terţe. Aceste sume sunt încasate de către administraţiile naţionale şi vărsate direct la bugetul Uniunii Europene, după reţinerea unei cote de 25% corespunzătoare cheltuielilor cu colectarea veniturilor bugetare. 2. Resursele proprii din TVA, ce rezultă dintr-o cotă unică aplicată asupra încasărilor din TVA făcute de fiecare stat membru. Cu toate acestea, Uniunea lasă la latitudinea statelor membre decizia privitoare la sursele din care se face plata TVA către bugetul general comunitar.  3. Resurse bazate pe venitul naţional brut (VNB). Această resursă se calculează în funcţie de diferenţa dintre cheltuieli şi estimarea celorlalte resurse proprii, prin aplicarea unei cote egale asupra mărimii VNB tuturor ţărilor membre (cota aceasta se fixează în fiecare an în cadrul procedurii bugetare). Aceste resurse sunt cunoscute şi sub denumirea de resurse complementare, fiind resurse de echilibrare a bugetului comunitar. Cota care se aplică asupra VNB se determină astfel încât resursele obţinute să finanţeze diferenţa dintre cheltuielile anuale şi nivelul celorlalte resurse proprii. Pe lângă resursele proprii, bugetul mai este finanţat şi din alte surse, de mai mică importanţă, cum ar fi diverse taxe şi contribuţii, venituri provenite din operaţiunile administrative ale instituţiilor, dobânzi la plăţi întârziate şi amenzi precum şi surplusurile din anii bugetari anteriori. Componenta de cheltuieli a

U.C.D.C. specializarea F.B. PROIECT- BUGET SI TREZORERIE PUBLICA - 2020

bugetului comunitar se compune din foarte multe capitole şi linii bugetare, toate acestea fiind clasificate în titluri/headinguri bugetare (Creştere durabilă: competitivitate şi coeziune; Conservarea şi gestionarea resurselor naturale, din care agricultura: cheltuielicheltuieli de piaţă şi plăţi directe; Cetăţenie, libertate, securitate şi justiţie; Uniunea Europeană ca partener mondial; Administraţie; Compensaţii pentru noile ţări membre ale Uniunii Europene. Astfel spus, veniturile și cheltuielile bugetului UE fac obiectul următoarelor constrângeri: — tratatele: bugetul Uniunii nu poate intra în deficit, ceea ce înseamnă că veniturile trebuie să acopere toate cheltuielile; — o limită maximă a cheltuielilor convenită de către guvernele și parlamentele statelor membre. Cunoscută ca „plafonul resurselor proprii”, această limită este în prezent stabilită la 1,24 % din venitul național brut (VNB) al Uniunii pentru plățile provenite din bugetul UE. Aceasta corespunde unei medii de aproximativ 293 EUR per cetățean al UE; — un cadru financiar multianual convenit de către Parlamentul European, Consiliu și Comisia Europeană, care controlează evoluția bugetului UE în funcție de categorii de cheltuieli pentru o perioadă de timp determinată; — un regulament financiar adoptat de Consiliu și Parlament, care prevede norme privind întocmirea, execuția, gestiunea și auditul bugetului.

Cheltuielile estimate pentru politicile UE în credite de angajament Creștere durabilă

Buget 2013 Diferența (miliarde EUR) față de 2012 70,6

3,7 %

Competitivitate pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă, inclusiv: 16,1

4,8 %

Al șaptelea Program-cadru de cercetare

10,9

6,4 %

Învățarea pe tot parcursul vieții și Erasmus Mundus

1,3

2,0 %

Proiectele TEN

1,4

6,3 %

Programul-cadru pentru competitivitate și inovare

0,7

9,6 %

Agenda politicii sociale

0,2

1,6 %

Coeziune pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă, inclusiv:

54,5

3,3 %

U.C.D.C. specializarea F.B. PROIECT- BUGET SI TREZORERIE PUBLICA - 2020

Fonduri structurale

42,1

2,9 %

Fondul de coeziune

12,4

4,8 %

Conservarea și gestionarea resurselor naturale

60,1

0,5 %

Cheltuieli de piață și plăți directe, inclusiv:

44,0

0,1 %

Piețe agricole

43,7

0,1 %

Piețele produselor piscicole

0,03

- 10,7 %

Sănătatea animalelor și a plantelor

0,3

1,6 %

Dezvoltare rurală

14,8

1,4 %

Pescuit

0,9

4,6 %

Mediu și schimbări climatice

0,4

3,3 %

Dezvoltare rurală, mediu și pescuit

16,1

1,6 %

Cetățenie, libertate, securitate și justiție(1)

2,1

2,0 %

Libertate, securitate și justiție

1,4

2,3 %

Cetățenie, inclusiv

0,7

1,4 %

Sănătate publică și protecția consumatorilor

0,1

1,8 %

UE ca actor mondial, inclusiv: (2)

9,6

1,9 %

Instrumentul de asistență pentru preaderare

1,9

- 0,1 %

Instrumentul european de vecinătate și de parteneriat

2,5

6,3 %

Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare

2,6

2,2 %

Ajutor umanitar

0,9

1,9 %

Democrație și drepturile omului

0,2

0,5 %

Politica externă și de securitate comună

0,4

9,2 %

U.C.D.C. specializarea F.B. PROIECT- BUGET SI TREZORERIE PUBLICA - 2020

Instrumentul de stabilitate

0,3

5,2 %

Administrație, inclusiv:

8,4

1,8 %

Comisia Europeană

3,3

0,3 %

Alte instituții

3,5

1,8 %

Total

150,9

2,1 %

*Cadru financiar multianual 2012- 2013

Capitolul 5. Curtea de conturi a Uniunii Europene Existența unui buget care se constituie din prelevări obligatorii de la contribuabili (direct sau indirect, după caz) impune în mod imperativ existența unei instituții care să verifice în mod independent constituirea și mai ales execuția bugetului respectiv . Crearea unei Curţi Europene de Conturi se înscrie pe linia aplicării şi consolidării finanţării Comunităţilor și, ulterior, a Uniunii Europene prin resurse proprii şi în contextul atribuirii Parlamentului European a sarcinilor de a descărca Comisia pentru execuţia bugetară. Curtea Europeană de Conturi a fost creată prin Tratatul bugetar din 1975 și a fost înființată în mod oficial la 18 octombrie 1977, având prima sesiune, o săptămână mai târziu. În acel moment, CEC nu era o instituție formală; acesta a fost un organism extern destinat verificării finanțelor Comunităților Europene. Acesta a înlocuit două organisme de audit separate, una care se ocupa de finanțele Comunității Economice Europene și Euratom și una care se ocupa de Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului. CEC nu a avut un statut juridic definit până la Tratatul de la Maastricht, când a devenit a cincea instituție, prima instituție nouă de la înființarea Comunității. Prin devenirea unei instituții, a dobândit noi competențe, cum ar fi capacitatea de a introduce acțiuni în fața Curții Europene de Justiție (CEJ). La început, puterea sa de audit s-a referit doar la pilonul Comunității Europene a Uniunii Europene (UE), însă, prin Tratatul de la Amsterdam, a câștigat toată puterea de a controla finanțele întregii UE. Curtea Europeană de Conturi este compusă dintr un reprezentant pentru fiecare stat membru, ales dintre personalităţile care aparţin sau au aparţinut ţării respective, desfăşurându-și activitatea în instituţiile de control extern sau care au merite deosebite pentru această funcţie şi oferă cele mai

U.C.D.C. specializarea F.B. PROIECT- BUGET SI TREZORERIE PUBLICA - 2020

puternice garanţii de independenţă. Membrii Curţii Europene de Conturi sunt numiţi de Consiliu, cu majoritate calificată, după consultarea Parlamentului European (care este obligatorie, după anul 2014), pentru o perioadă de 6 ani. Funcţia de membru al Curţii Europene de Conturi este incompatibilă cu orice altă activitate profesională, remunerată sau nu. Curtea de Conturi funcţionează ca un organ colegial, fiecărui membru fiindu i repartizat un domeniu specific de activitate. Curtea adoptă avize sau rapoarte anuale, cu majoritatea membrilor care o compun. Curtea de Conturi efectuează 3 tipuri de audit: • Audit financiar – examinează conturile pentru a verifica dacă acestea reflectă cu acuratețe situația financiară, rezultatele și fluxurile de numerar din exercițiul financiar încheiat. • Audit de conformitate – verific ă dac ă tranzac ț iile financiare respectă regulile. • Audit al performanței – verifică dacă finanțarea UE își atinge obiectivele utilizând cât mai puțin resurse, într un mod cât mai economic. Curtea este constituită din grupuri de audit numite camere. Acestea pregătesc rapoarte și avize care sunt adoptate de membrii Curții, devenind astfel oficiale. Atribuţiile Curții de Conturi a Uniunii Europene se reflectă în misiunea de a verifica toate conturile de venituri şi de cheltuieli ale Uniunii Europene şi ale tuturor organelor sale, în vederea garantării conformităţii dintre cheltuielile Uniunii şi regulile şi regulamentele bugetare, precum şi pentru a asigura respectul principiilor de drept administrativ şi contabil. Curtea este însărcinată să vegheze la calitatea gestiunii financiare. Sunt supuse controlului Curţii de Conturi instituţiile europene şi statele membre, toate persoanele care gestionează venituri şi cheltuieli în numele Uniunii Europene, precum şi toate persoanele fizice şi juridice care au beneficiat de plăţi cu titlu de cheltuieli din bugetul european. Controlul în statele membre se efectuează în colaborare cu instituţiile şi serviciile naţionale competente, care sunt obli¬gate să transmită Curţii toate documentele şi informaţiile pe care aceasta le solicită. Curtea de Conturi a Uniunii Europene prezintă în fiecare an Consiliului şi Parlamentului European o declaraţie de asigurare cu privire la fiabilitatea conturilor, precum şi cu privire legalitatea şi la regularitatea operaţiunilor adiacente. Un raport anual care să reliefeze observaţiile curţii asupra gestiunii financiare a bugetului european este transmis tuturor instituţiilor uniunii şi se publică în „Jurnalul Oficial al Uniunii Europene”. Raportul subliniază punctele care ar fi posibil sau de dorit să fie ameliorate. Răspunsurile instituţiilor la observaţiile Curţii se publică, de asemenea, în „Jurnalul Oficial”. Curtea de Conturi a Uniunii Europene dispune şi de competenţe consultative. Celelalte instituţii ale Uniunii pot, şi în unele cazuri chiar trebuie, să solicite avizul Curţii de Conturi a Uniunii Europene în legătură cu anumite acțiuni pe care le desfășoară.

U.C.D.C. specializarea F.B. PROIECT- BUGET SI TREZORERIE PUBLICA - 2020

Funcțiile Camerei de Conturi au următoarele direcții: •

verificarea rapoartelor de venituri și cheltuieli ale Uniunii Europene și ale tuturor instituțiilor și organismelor sale care au acces la fonduri ale Uniunii Europene;

• •

controlul calității managementului financiar; întocmirea unui raport privind activitatea lor după încheierea fiecărui an fiscal, precum și prezentarea de către Parlamentul European și Consiliu a opiniilor sau a observațiilor cu privire la aspecte specifice;

•

asistență pentru Parlamentul European în monitorizarea execuției bugetului Uniunii Europene.

Pentru a îndeplini funcțiile atribuite camerei de conturi, auditorii efectuează inspecții la fața locului la alte instituții UE, țări din UE sau alte state care beneficiază de asistență financiară din partea UE. Cu toate acestea, această instituție nu are autoritate reală. Dacă auditorii constată încălcări, le informează. Concluzionând, atribuţiile Curţii de Conturi sunt foarte largi, exprimând în principal: •

examinarea aspectelor de legalitate şi regularitate a veniturilor şi cheltuielilor Comunităţii;

•

controlul pe domenii asupra instituţiilor şi statelor membre;

•

funcţia de asistenţă a autorităţilor bugetare; exercitării controlului permanent al conturilor.

Tocmai pentru că atribuțiile Curții de Conturi a Uniunii Europene sunt așa de largi, iar domeniul său de competență atât de amplu, Curtea colaborează strâns cu instituțiile echivalente din fiecare dintre statele membre, desfășurând misiuni de audit în colaborare sau prin delegare de competență.

U.C.D.C. specializarea F.B. PROIECT- BUGET SI TREZORERIE PUBLICA - 2020

Bibliografie: https://ro.wikipedia.org/wiki/Bugetul_Uniunii_Europene https://europa.eu/european-union/about-eu https://eur-lex.europa.eu/budget/www/index-ro.htm https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/10/procedura-bugetara Mosteanu Tatiana - Buget şi trezorerie publică, Editura Universitară, Bucureşti