Reteaua Natura 2000 in Regiunea Moldovei - Romania - Baltag & Pocora-Tehno PDF [PDF]

Zitiervorschau

Volum apărut prin Grant PN II Idei 1985

Redactor: Emil JUVERDEANU Coperta: Manuela OBOROCEANU Tehnoredactor: Luminiţa RĂDUCANU ISBN 978-973-703-520-2 © Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 2009 700109 – Iaşi, str. Pinului, nr. 1A, tel./fax: (0232) 314947 http:// www.editura.uaic.ro

e-mail: [email protected]

Cuprins Reţeaua Ecologică Europeană Natura 2000 ...................................................................... 7 Proprietarii de terenuri aflate în situri Natura 2000......................................................... 11 Proprietăţi aflate în situri Natura 2000 ............................................................................ 13 Fonduri ale Uniunii Europene pentru Reţeaua Natura 2000............................................ 15 Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) ................................ 16 Fonduri Structurale – Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR) ........ 18 Programul de Cooperare Transnaţional ............................................................ 20 Fonduri Structurale – Fondul Social European (FSE)............................................... 21 Fondul European pentru Pescuit (FEP) ..................................................................... 22 Instrument Financiar pentru Mediu (LIFE+)............................................................. 23 Programul Operaţional Sectorial Mediu (POS Mediu) ............................................. 24 Programul Operaţional Regional (POR) ................................................................... 26 Programul de Cooperare Transnaţională Sud Estul Europei (PO SEE) .................... 27 Programul Operaţional Interreg IVc ......................................................................... 28 Drepturi şi obligaţii în siturile Natura 2000..................................................................... 29 Exemple de bune practici şi de activităţi ce pot primi finanţări în siturile Natura 2000...... 32 Siturile Natura 2000 din regiunea Moldovei (România) ................................................. 40 Arii de Protecţie Specială Avifaunistică (APSA)...................................................... 41 Siturile de Interes Comunitar (SIC) .......................................................................... 48 Alte avantaje oferite de Reţeaua Natura 2000 ................................................................. 64 Bibliografie selectivă....................................................................................................... 67 ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice..................................................................................................................71 ANEXA Nr. 1 SCOPUL ŞI REGIMUL DE MANAGEMENT al categoriilor de arii naturale protejate.....................................................................111 ANEXA Nr. 2 TIPURI de habitate naturale a căror conservare necesită declararea ariilor speciale de conservare..................................................................................................................118

ANEXA Nr. 3 SPECII de plante şi de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică.........................................122 ANEXA Nr. 4 A Specii de interes comunitar Specii de animale şi de plante care necesită o protecţie strictă.................................134 ANEXA Nr. 4 B SPECII DE INTERES NAŢIONAL Specii de animale şi de plante care necesită o protecţie strictă.................................140 ANEXA Nr. 5 A SPECII DE INTERES COMUNITAR Specii de plante şi de animale de interes comunitar, cu excepţia speciilor de păsări, a căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management......149 ANEXA Nr. 5 B SPECII DE IMPORTANŢĂ NAŢIONALĂ Specii de plante şi de animale de interes naţional ale căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management....................................................152 ANEXA Nr. 5 C SPECII DE INTERES COMUNITAR a căror vânătoare este permisă..................................................................................154 ANEXA Nr. 5 D SPECII DE PĂSĂRI DE INTERES COMUNITAR a căror comercializare este permisă..........................................................................156 ANEXA Nr. 5 E SPECII DE PĂSĂRI DE INTERES COMUNITAR a căror comercializare este permisă în condiţii speciale...........................................157 ANEXA Nr. 6 METODE ŞI MIJLOACE de captură şi ucidere şi modalităţi de deplasare interzise în vederea capturării sau uciderii......................................................................................................................158 ANEXA Nr. 7 CRITERII pentru selectarea siturilor eligibile în vederea identificării ca situri de importanţă comunitară şi pentru desemnarea lor ca arii speciale de conservare.........................160 ANEXA Nr. 8 STUDII ŞI CERCETĂRI necesare pentru asigurarea protecţiei, managementului şi utilizării durabile a populaţiilor speciilor de păsări..................................................................................162

Reţeaua Ecologică Europeană Natura 2000 Diversitatea speciilor sălbatice de animale şi plante formează ceea ce se numeşte „suportul vieţii”, deoarece asigură atât condiţiile necesare dezvoltării socio-economice a populaţiei – prin controlul climei, a calităţii aerului, apei şi a mediului înconjurător în general –, cât şi resurse naturale cum sunt lemnul, vânatul, plantele medicinale sau comestibile etc.

Majoritatea ţărilor europene nu au ţinut cont, în dezvoltarea lor economică, de mediul natural, astfel că resursele naturale au fost supraexploatate în timp, determinând o scădere a speciilor sălbatice de plante şi animale. România este una dintre ţările europene bogate în ceea ce priveşte mediul natural, astfel că

8

E ma n u e l Ş te fan Ba ltag, V ior el Pocor a

menţinerea ariilor naturale şi seminaturale cu un numar însemnat de specii sălbatice de plante şi animale trebuie să reprezinte o prioritate pentru noi. Menţinerea acestor arii, care fac parte şi din patrimoniul natural al Europei, va permite şi generaţiilor viitoare să se bucure măcar de aceleaşi condiţii de viaţă. Diversitatea speciilor sălbatice de animale şi plante se poate menţine numai printr-un efort comun al populaţiei, efort ce primeşte un cadru legal prin Reţeaua Natura 2000. Această reţea de arii cu un regim special de protecţie (menţionăm faptul că aceste arii nu sunt rezervaţii strict protejate) este constituită la nivelul Uniunii Europene tocmai cu acest scop: păstrarea mediului natural şi seminatural în condiţii optime pentru viaţa sălbatică. Reţeaua Natura 2000 este formată, din punct de vedere legal, din două directive europene: Directiva Habitate (92/43 EEC) şi Directiva Păsări (79/409 EEC), ambele transpuse integral în legislaţia naţională prin OUG 57/2007, modificată şi completată prin OUG 154/2008. Reţeaua Natura 2000 este instrumentul principal al Uniunii Europene pentru conservarea naturii. Ariile incluse în Reţeaua Natura 2000 sunt zone cu un regim de protecţie special, ceea ce înseamnă că este permisă desfăşurarea de activităţi economice care nu pun în pericol speciile de plante şi animale existente. Aceste arii sunt de două tipuri: Arii de Protecţie Specială Avifaunistică (APSA), declarate pentru speciile de păsări, având la bază Directiva Păsări, şi Situri de Importanţă Comunitară (SIC), declarate pentru habitate şi pentru speciile sălbatice de plante şi de animale, având la bază Directiva Habitate. În desemnarea acestor arii se va ţine seama de valoarea lor atât la nivel naţional, cât şi european, astfel că menţinerea lor într-o stare de conservare bună este importantă nu doar pentru ţara noastră, ci şi pentru întreaga Europă.

R eţea ua Nat ura 2000 în r eg iun ea Mo ldovei (Ro mân ia )

9

Monitorizarea acestor arii naturale sau seminaturale va scoate în evidenţă starea mediului înconjurător la momentul respectiv, devenind astfel unitatea de control a acestuia. Desemnarea ariilor Natura 2000 nu reprezintă izolarea acestora. În interiorul siturilor se va ţine seama de interesele economice, culturale şi sociale specifice şi se vor putea desfăşura activităţi economice care nu afectează starea vieţii sălbatice. În aceste arii vor fi încurajate activităţile tradiţionale (agricultura extensivă, păşunatul, cositul etc.), dar în limita de suport a acestora. De asemenea, este încurajată cultivarea produselor ecologice şi a ecoturismului. Proprietarii terenurilor ce au fost desemnate ca făcând parte din Reţeaua Natura 2000 vor primi compensaţii, cuantumul acestora depinzând de modul de administrare a proprietăţilor şi de respectarea normelor din Planul de Management al ariei respective.

10

E ma n u e l Ş te fan Ba ltag, V ior el Pocor a

Este adevărat că… activităţile agricole şi forestiere pot să respecte cerinţele conservării naturii, fiind în acelaşi timp viabile economic. în zonele cu valoare naturală ridicată desemnată, numărul angajărilor de personal din mediul rural creşte. statutul de sit Natura 2000 va reprezenta dovada că zona respectivă are o valoare naturală deosebită, putând să genereze venituri din ecoturism (în special cu turişti străini) şi din alte activităţi asociate, etichetarea unor produse naturale (caş, miere, vin) dintr-o zonă Natura 2000 va putea creşte vânzările pe piaţa internă şi externă, reţeaua Natura 2000 este singura reţea teritorială de interes comunitar, ce asigură o bază excelentă pentru obţinerea de fonduri de la diverse instrumente de finanţare europene, cum sunt: LIFE+, Leader+, INTEREG şi, în viitor, Programul de Dezvoltare Rurală şi Fonduri Structurale.

Nu este adevărat că… declararea unei zone Natura 2000 afectează regimul de proprietate al terenului inclus. proprietăţilor le scade valoarea, ca o consecinţă a desemnării ca sit Natura 2000. toate activităţile economice vor fi limitate.

vânătoarea este interzisă.

construirea de infrastructuri noi este interzisă.

chiar şi activităţile curente un sit Natura 2000 poate avea un rol (de zi cu zi) vor trebui să important în gospodărirea apelor. aibă realizat studiul de evaluare al impactului de mediu.

Proprietarii de terenuri aflate în situri Natura 2000 Persoanele fizice sau juridice care deţin proprietăţi în situri Natura 2000 îşi menţin dreptul de proprietate asupra terenurilor. Acestea vor fi scutite de plata impozitelor pe terenul respectiv şi vor beneficia de plăţi compensatorii în funcţie de măsurile adoptate. Se urmăreşte astfel compensarea pierderilor suferite de proprietari determinate de obligativitatea conformării la standardele de mediu impuse prin legislaţia naţională şi europeană în vigoare şi de cerinţele de management ale terenurilor agricole apărute ca urmare a implementării celor două directive menţionate anterior. Astfel, se poate ajunge la o dezvoltare durabilă a zonelor desemnate. Măsura 213 (Axa Prioritară 2 – Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural) din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală privind acordarea de plăţi compensatorii pentru utilizatorii de terenuri agricole din zonele desemnate Natura 2000 se estimează a fi implementată începând cu anul 2010. Această măsură vine în ajutorul fermierilor afectaţi de restricţiile specifice declarării statutului de arie cu regim de protecţie specială, în urma desemnării siturilor Natura 2000 în zonele în care aceştia îşi desfăşoară activitatea agricolă. Beneficiarii măsurii 213 pot fi fermieri, persoane fizice, juridice sau grupuri de persoane fizice sau juridice, indiferent de statutul juridic pe care grupul şi membrii săi îl deţin, dar care desfăşoară activităţi agricole în arealul siturilor Natura 2000 desemnate pe teritoriul României. De la bugetul comunitar vor fi acoperite 82% dintre cheltuielile legate de implementarea acestei măsuri, în timp ce România asigură 18%. Sprijinul anual va fi acordat în funcţie de suprafaţa

12

E ma n u e l Ş te fan Ba ltag, V ior el Pocor a

de teren agricol utilizat (SAU). Plata maximă anuală poate ajunge la 200 de euro pe hectar. Doar în cazuri excepţionale, plata maximă anuală poate ajunge la limita a 500 de euro pe hectar, pentru o perioadă de maximum 5 ani. Sumele acordate se vor da sub forma unei plăţi anuale forfetare pe hectar de teren agricol utilizat, situat în cadrul siturilor Natura 2000. La calculul plăţilor nu sunt luate în considerare cerinţele minime obligatorii. Lista cerinţelor specifice de management aplicabile la nivelul fermei/terenului agricol se elaborează în colaborare cu organismele implicate în implementarea Reţelei Natura 2000 în România. Sunt eligibile pentru acordarea plăţilor compensatorii suprafeţele agricole localizate pe teritoriul României, situate în întregime sau parţial pe teritoriul unui sit Natura 2000 digitizat, identificate în IACS (Sistemul Integrat de Administrare şi Control din cadrul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură), cu o suprafaţă minimă de un hectar sau cu parcelele eligibile de dimensiunea minimă de 0,3 hectare. Solicitantul trebuie să se angajeze să respecte standardele minime obligatorii pe suprafaţa întregii ferme, cum sunt Bunele Condiţiuni ale Pământului. Beneficiarul trebuie să ţină un registru al activităţilor agricole legate de implementarea cerinţelor măsurii, urmând ca autorităţile competente să verifice conformitatea acestora. Cererea pentru acordarea plăţilor compensatorii se completează şi se depune anual, iar selectarea lor se face pe principiul „primul venit, primul servit”. Verificarea modului de exploatare a terenurilor din siturile Natura 2000 va fi realizată de administratorii sau custozii acestora, prin persoane împuternicite în acest scop. Dacă proprietarul primeşte sprijin financiar pentru terenul respectiv, atunci va fi verificată şi respectarea condiţiilor contractate. Studiul ştiinţific al ariei respective va fi efectuat periodic de specialişti din diferite domenii ale biologiei.

Proprietăţi aflate în situri Natura 2000 Până în prezent a fost identificat ca situri Natura 2000 un număr de 108 situri APSA (Arii de Protecţie Specială Avifaunistică), reprezentând aproximativ 11,89% din teritoriul României, şi 273 de situri SIC (Situri de Importanţă Comunitară), reprezentând aproximativ 13,21% din teritoriul României. Arealul siturilor incluse în Reţeaua Europeană Natura 2000 acoperă aproximativ 17,84% din teritoriul naţional, deoarece o parte dintre siturile declarate ca APSA se suprapune peste cele validate ca SIC. Persoanele fizice sau juridice care deţin proprietăţi în situri Natura 2000 îşi menţin în continuare drepturile oferite de calitatea de proprietar pe întreaga suprafaţă. Evidenţa acestor terenuri se va realiza pe baza numerelor topografice ale parcelelor cadastrale, iar includerea în reţeaua Natura 2000 va fi documentată în cartea funciară sau pe titlul de proprietate.

14

E ma n u e l Ş te fan Ba ltag, V ior el Pocor a

Lista parcelelor incluse în reţeaua Natura 2000 va fi disponibilă la primării, agenţii de protecţia mediului şi oficii cadastrale. Soluţia pentru menţinerea echilibrului între activităţile economice şi conservarea naturii este utilizarea unui proces de management eficient. Astfel, Directiva Habitate propune diverse tipuri de măsuri de management pentru siturile Natura 2000, dintre care, cu valoare de exemplu, pot fi menţionate: Măsuri proactive: 9 Elaborarea de planuri de management, care să fie integrate în strategiile de dezvoltare locală; 9 Măsuri economice, precum cele oferite de Uniunea Europeană, care prevăd asigurarea de fonduri externe pentru management; 9 Măsuri contractuale voluntare cu proprietarii de terenuri, ce prevăd compensaţii pentru utilizarea tradiţională a terenului. Măsuri de conservare: 9 Proiecte de reconstrucţie ecologică pentru anumite zone; 9 Obligativitatea pentru activităţile economice noi de a realiza studiul de evaluare a impactului asupra mediului, care să ateste compatibilitatea cu obiectivele de conservare a naturii.

Fonduri ale Uniunii Europene pentru Reţeaua Natura 2000 În perioada 2007-2013 Uniunea Europeană va finanţa diferite programe legate de Natura 2000 prin: 9 Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR); 9 Fondurile Structurale, prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR); 9 Fondurile Structurale, prin Fondul Social European (FSE); 9 Fondul European pentru Pescuit; 9 Instrumentul Financiar de Mediu (LIFE+). La realizarea acestor proiecte trebuie să participe conducătorii parcurilor şi rezervaţiilor naturale, guvernanţii, societăţile

16

E ma n u e l Ş te fan Ba ltag, V ior el Pocor a

civile, gospodarii etc. Pe lângă fondurile comunitare, gospodărirea terenurilor din situri Natura 2000 va fi finanţată şi prin Programul Naţional de Agromediu, care vizează sprijinirea financiară a metodelor agriculturale prietenoase cu mediul, precum şi din fonduri destinate zonelor defavorizate. Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) este al doilea pilon al Politicii Agricole Comune (PAC). Acest pilon este cel mai important fond dedicat conservării biodiversităţii pentru perioada 2007-2013. FEADR completează acţiunile locale, regionale şi naţionale şi contribuie la îndeplinirea priorităţilor Comunităţii Europene. Obiectivele FEADR sunt stabilite în Articolul 4. Sprijinul pentru dezvoltare rurală trebuie să contribuie la atingerea următoarelor obiective: ¾ Îmbunătăţirea competitivităţii agriculturii şi a silviculturii, prin sprijinirea restructurării, dezvoltării şi inovării; 9 Informare şi scheme de formare profesională în probleme tehnice şi economice; 9 Scheme pentru promovarea instalării tinerilor fermieri (persoane sub 40 de ani, care se stabilesc pentru prima oară ca deţinători ai unor exploataţii agricole) şi pentru adaptarea structurală a exploataţiilor agricole care le aparţin; 9 Pensionarea înainte de termen pentru fermierii care se hotărăsc să înceteze activitatea, cu scopul de a-şi transfera proprietatea altor fermieri, şi pentru lucrătorii în agricultură care decid să înceteze definitiv orice activitate agricolă. În general, beneficiarii trebuie să aibă cel puţin 55 de ani, dar sub vârsta normală de pensionare stabilită de Statele Membre;

R eţea ua Nat ura 2000 în r eg iun ea Mo ldovei (Ro mân ia )

17

9 Utilizarea serviciilor de consultanţă de către fermieri şi proprietarii de pădure şi stabilirea de servicii de consultanţă, sprijin pentru fermă şi managementul fermei. Utilizarea acestor servicii va ajuta la evaluarea şi îmbunătăţirea performanţei proprietăţilor lor; ¾ Îmbunătăţirea mediului şi a zonelor rurale prin sprijinirea managementului terenurilor; 9 Modernizarea proprietăţilor agricole şi forestiere şi îmbunătăţirea performanţei lor comerciale prin, spre exemplu, utilizarea noilor tehnologii; 9 Valoare adăugată pentru producţiile agricole şi forestiere primare. Aceasta înseamnă sprijinirea investiţiilor, în scopul de a creşte eficienţa etapelor de procesare şi vânzare a produselor de bază, în timp ce sunt simplificate criteriile de eligibilitate pentru sprijinirea investiţiilor în comparaţie cu criteriile aplicate în prezent; 9 Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi pădurilor; 9 Restaurarea potenţialului de producţie agricolă distrus de dezastre naturale şi introducerea schemelor de prevenire potrivite; ¾ Îmbunătăţirea calităţii vieţii în mediul rural şi încurajarea diversificării activităţii economice; 9 Asistarea fermierilor în adaptarea la regulile stabilite de legislaţia UE, compensând parţial costurile adiţionale sau pierderile veniturilor rezultate din aceste noi responsabilităţi; 9 Încurajarea fermierilor să participe în scheme care promovează calitatea produselor alimentare şi care dau asigurări consumatorilor legate de calitatea produselor sau de metodele de producţie, furnizând valoare adăugată produselor de bază şi mărind oportunităţile de valorificare;

18

E ma n u e l Ş te fan Ba ltag, V ior el Pocor a

9 Sprijinirea grupurilor de producători în activităţile lor de informare şi promovare a produselor acoperite de schemele de calitate a alimentelor. Fonduri Structurale – Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR) Pentru a reduce diferenţele dintre nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni şi gradul de înapoiere al regiunilor dezavantajate (inclusiv cele rurale), FEDR contribuie la dezvoltarea armonioasă, echilibrată şi durabilă a activităţii economice, la un înalt nivel de competitivitate, la ocuparea forţei de muncă, la protecţia mediului şi la promovarea egalităţii dintre femei şi bărbaţi.

Obiective principale: 9 Va contribui la intrarea în vigoare a coeziunii economice, sociale şi teritoriale în cadrul UE prin reducerea disparităţilor regionale şi prin sprijinirea dezvoltării structurale şi prin ajustarea economiilor regionale;

R eţea ua Nat ura 2000 în r eg iun ea Mo ldovei (Ro mân ia )

19

9 Îşi propune, în particular, să întărească competitivitatea şi inovaţia, să creeze locuri de muncă durabile şi să promoveze dezvoltarea eficace, care presupune şi grijă pentru mediu; 9 Centrarea asistenţei pe un număr de priorităţi tematice care reflectă obiectivele Politicii de Coeziune a UE (Articolele 4, 5 şi 6 ale Regulamentului FEDR); 9 În general, FEDR contribuie la finanţarea diferitelor iniţiative de dezvoltare regională (ex. investiţii productive şi infrastructură) . Unul dintre obiectivele FEDR este Cooperarea Teritorială Europeană. Obiectivul Cooperării Teritoriale Europene este să sprijine programele de cooperare transfrontalieră, transnaţională şi interregională. Bugetul de 8,7 miliarde de euro pentru acest obiectiv reprezintă 2,5% din totalul alocat pentru perioada 20072013 pentru politica de coeziune, incluzând alocarea Statelor Membre pentru a participa în programele de cooperare din afara frontierelor UE, sprijinite prin alte instrumente (IPA şi ENPI). Pentru Cooperarea Teritorială Europeană, este aplicabil Regulamentul Fondului European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), în particular capitolul 3. În perioada 2007-2013 obiectivul Cooperării Teritoriale Europene (în trecut Iniţiativa Comunitară INTERREG) acoperă trei tipuri de programe: 9 Programe de cooperare transfrontalieră de-a lungul graniţelor interne ale UE; 9 Programul de cooperare interregională (INTERREG IVC) şi 3 programe de networking (Urbact II, Interact II şi ESPON), acoperind toate cele 27 de State Membre ale UE; 9 Programe de cooperare transnaţionale (trimitere la Programul de Cooperare Transnaţional), ce acoperă zone mai largi de cooperare, cum ar fi Marea Baltică, regiunile Alpilor şi Mediterana.

20

E ma n u e l Ş te fan Ba ltag, V ior el Pocor a

Programul de Cooperare Transnaţional Programele transnaţionale adaugă o importantă dimensiune extraeuropeană la dezvoltarea regională, sunt dezvoltate prin analizarea la nivel european şi conduc la acceptarea priorităţilor şi la un răspuns strategic coordonat. Acesta permite o cooperare plină de sens între regiunile din diferite State Membre pe probleme cum ar fi coridoare de comunicare, managementul inundaţiilor, afaceri internaţionale, cercetarea şi dezvoltarea unor pieţe mai viabile şi durabile. Există în prezent 13 programe de cooperare transnaţionale. România poate participa în programul Europa de Sud-Est. Obiective principale: 9 Inovare, în special reţele de universităţi, instituţii de cercetare, întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri); 9 Mediu, în special resurse de apă, râuri, lacuri, mare; 9 Accesibilitate, incluzând telecomunicaţii, şi, în particular completarea reţelelor; 9 Dezvoltare urbană durabilă, în special dezvoltare policentrică.

R eţea ua Nat ura 2000 în r eg iun ea Mo ldovei (Ro mân ia )

21

Fonduri Structurale – Fondul Social European (FSE) Principala sarcină a FSE este să sprijine măsurile care au drept scop prevenirea şi combaterea şomajului, dezvoltarea resurselor umane şi integrarea socială rapidă pe piaţa muncii. Alte provocări sunt promovarea unui nivel înalt de angajare, oportunităţi egale pentru femei şi bărbaţi, dezvoltarea durabilă şi coeziunea economică şi socială. FSE trebuie să asiste măsurile luate în acord cu Strategia Europeană şi ghidurile cu privire la angajare. Obiective principale: 9 Să sprijine politicile şi priorităţile stabilite pentru a atinge progresul către angajarea totală, îmbunătăţirea calităţii şi productivităţii muncii şi promovarea incluziunii şi coeziunii sociale (în Strategia Europeană privind Ocuparea Forţei de Muncă (EES). 9 Să ţină cont de obiectivele Comunitare în domeniul incluziunii sociale, educaţiei şi pregătirii şi egalităţii între femei şi bărbaţi. 9 Concentrarea asistenţei pe un număr de priorităţi tematice, care reflectă obiectivele Politicii de Coeziune a UE (Articolul 3 al Regulamentului FSE).

22

E ma n u e l Ş te fan Ba ltag, V ior el Pocor a

Fondul European pentru Pescuit (FEP) FEP poate acorda suport financiar pentru atingerea obiectivelor de mediu, economice şi sociale. De exemplu, poate să asigure pe termen lung viitorul activităţilor de pescuit şi să asigure utilizarea durabilă a resurselor piscicole. Alte scopuri sunt: să reducă presiunea asupra stocurilor, prin dimensionarea capacităţii flotei UE în funcţie de resursele piscicole disponibile, să promoveze dezvoltarea durabilă a pescuitului în ape interioare şi să asigure protecţia mediului şi a resurselor marine. Obiectivele Fondului European de Pescuit (FEP) sunt stabilite în Articolul 4. Ele includ (printre altele): 9 Sprijinirea Politicii Comune de Pescuit (PCP); 9 Promovarea protecţiei şi îmbunătăţirii mediului şi a resurselor naturale aflate în directă legătură cu sectorul pescuit; 9 Încurajarea dezvoltării durabile şi îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele cu activităţi în sectorul pescuit.

R eţea ua Nat ura 2000 în r eg iun ea Mo ldovei (Ro mân ia )

23

Instrument Financiar pentru Mediu (LIFE+) LIFE+ este un program care co-finanţează schemele de mediu din Uniunea Europeană şi din ţările terţe, cum ar fi ţările candidate la Uniunea Europeană şi ţările din vestul Mării Baltice, care sunt parte a Procesului de Asociere şi Stabilitate. Instituţiile şi organizaţiile publice şi private pot trimite proiecte pentru finanţare. LIFE+ are trei componente tematice: „Natură şi Biodiversitate”, „Politica de Mediu şi Guvernare” şi „Informare şi Comunicare”. Obiectivele specifice ale LIFE+ Natură şi Biodiversitate sunt stabilite în Articolul 4(2): 9 Să contribuie la implementarea politicii şi legislaţiei Comunitare în domeniul conservării naturii şi a biodiversităţii […] şi să sprijine dezvoltarea şi implementarea ulterioară a Reţelei Natura 2000, inclusiv pentru habitatele şi speciile marine şi de coastă; 9 Să contribuie la consolidarea bazei de cunoştinţe pentru dezvoltarea, monitorizarea şi evaluarea politicii şi legislaţiei Comunitare privind conservarea naturii şi a biodiversităţii; 9 Să sprijine desemnarea şi implementarea abordărilor şi instrumentelor politice pentru monitorizarea şi evaluarea naturii, a biodiversităţii şi a factorilor, presiunilor şi reacţiilor care au impact asupra lor, în particular în relaţie cu atingerea ţintelor de stopare a pierderii biodiversităţii în cadrul Comunităţii, până în 2010, şi a ameninţărilor provocate de schimbările climatice asupra naturii şi a biodiversităţii; 9 Să furnizeze sprijin pentru o guvernare de mediu mai bună, prin implicarea mai largă a factorilor interesaţi, inclusiv a ONG-urilor, prin consultări şi prin implementarea politicii şi legislaţiei cu privire la natură şi biodiversitate.

24

E ma n u e l Ş te fan Ba ltag, V ior el Pocor a

Programul Operaţional Sectorial Mediu (POS Mediu) Fondul European pentru Dezvoltare Regională şi Fondul de Coeziune În cadrul POS Mediu există 6 Axe Prioritare: ¾ Axa prioritară 1 – Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată ¾ Axa prioritară 2 – Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor contaminate ¾ Axa prioritară 3 – Îmbunătăţirea sistemelor municipale de termoficare în zonele prioritare selectate ¾ Axa prioritară 4 – Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii ¾ Axa prioritară 5 – Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc ¾ Axa prioritară 6 – „Asistenţa Tehnică” Programul Operaţional Sectorial – Mediu este un instrument prin care sunt utilizate sursele financiare ale Uniunii Europene şi co-finanţarea naţională pentru sprijinirea dezvoltării instituţiilor publice şi a infrastructurii de mediu cu scopul de a creşte dezvoltarea economică a ţării. Rata de co-finanţare pentru Axa Prioritară 4 este de 80%. Autoritatea naţională intenţionează să limiteze rata de co-finanţare a bugetelor locale la un nivel minim (între 2 şi 5% din costurile eligibile ale unui proiect), fapt care va asigura astfel stimulente pentru o implementare eficientă. Costurile neeligibile vor fi acoperite de către beneficiari. POS-Mediu stabileşte obiectivele, axele prioritare şi domeniile-cheie de intervenţie pentru sprijinirea cadrului în care va fi posibilă prezentarea propunerilor de proiecte pentru co-finanţare din Fondurile Structurale şi din Fondul de Coeziune ale UE. Proiectele din POS-Mediu vor fi finanţate din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR) şi Fondul de Coeziune (FC).

R eţea ua Nat ura 2000 în r eg iun ea Mo ldovei (Ro mân ia )

25

În cadrul axei prioritare 4, „Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii”, investiţiile trebuie să asigure un management adecvat al ariilor protejate, menţinerea şi îmbunătăţirea stării favorabile de conservare pentru specii şi habitate, stoparea deteriorării/distrugerii biodiversităţii şi a resurselor naturale, inclusiv conştientizarea factorilor interesaţi. Alocarea financiară pentru perioada 2007-2013 este de 215 milioane Euro, din care contribuţia UE este de 172 de milioane Euro. Numărul scăzut de aplicaţii, înregistrate până în prezent, pentru accesarea acestor fonduri indică un nivel de cunoştinţe ale solicitanţilor şi deficienţe în sistemul instituţional care gestionează aceste fonduri. Beneficiari pot fi: – Autorităţi regionale, locale şi alte autorităţi publice – Asociaţii ale municipalităţilor – ONG-uri de mediu (au un rol foarte important în asigurarea managementului unor arii protejate, inclusiv a unor situri Natura 2000) – Administratori sau custozi ai ariilor protejate – Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate şi Conservarea Biodiversităţii (ANAP) – Administraţia Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării” – ONG-uri cu un alt profil decât cel de mediu – Institute de cercetare – Universităţi – Muzee – Operatori şi promotori ai proiectelor – Autoritatea de Management – Organisme intermediare

26

E ma n u e l Ş te fan Ba ltag, V ior el Pocor a

Programul Operaţional Regional (POR) Fond: Fondul European pentru Dezvoltare Regională Programul Operaţional Regional cuprinde 4 Axe Prioritare ¾ Axa Prioritară 1: Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere ¾ Axa Prioritară 2: Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale ¾ Axa Prioritară 3: Îmbunătăţirea infrastructurii sociale ¾ Axa Prioritară 4: Sprijinirea mediului de afaceri regional şi local ¾ Axa Prioritară 5: Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului ¾ Axa Prioritară 6: Asistenţă tehnică Co-finanţarea, depinzând de Axa Prioritară, se încadrează între 75% şi 91%. Toate regiunile NUTS II din România, incluzând regiunea Bucureşti Ilfov, au un Produs Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor de mai puţin de 75% din media comunitară. Astfel, ele sunt toate eligibile pentru sprijin din partea Fondurilor Structurale ale UE, sub obiectivul de „Convergenţă”. Contribuţia maximă din FEDR pentru finanţare din POR poate fi mai mare de 85% din totalul cheltuielilor eligibile. În funcţie de estimări, pentru cheltuielile publice totale din POR, FEDR va acoperi 85%, iar co-finanţarea publică naţională va fi de 15%. Beneficiarii – Asociaţii de autorităţi locale – Autorităţi locale – Antreprenori – Companii care operează în sectorul protecţiei mediului

R eţea ua Nat ura 2000 în r eg iun ea Mo ldovei (Ro mân ia )

27

Programul de Cooperare Transnaţională Sud Estul Europei (PO SEE) ¾ ¾ ¾ ¾ – – – – – – – –

Fond: Fondul European pentru Dezvoltare Regională Axa Prioritară 1: Facilitarea inovaţiei şi antreprenoriatului Axa Prioritară 2: Protecţia şi îmbunătăţirea mediului Axa Prioritară 3: Îmbunătăţirea accesibilităţii Axa Prioritară 4: Dezvoltarea sinergiilor transnaţionale pentru zonele de creştere durabilă Scopurile axei prioritare 2 sunt: Îmbunătăţirea condiţiilor de mediu Management mai bun al ariilor protejate şi a altor zone naturale/seminaturale Depăşirea constrângerilor impuse de bariere naţionale Prognozarea ameninţărilor şi oportunităţilor viitoare pentru mediu Dezvoltarea acţiunilor transnaţionale comune pentru protecţia naturii şi a oamenilor Managementul integrat al apei şi prevenirea şi managementul inundaţiilor Prevenirea riscurilor de mediu Managementul resurselor naturale şi promovarea resurselor şi eficienţei energetice (sisteme de protecţie civilă comune, mecanisme de alertă comune, strategii pentru turismul rural şi maritim, dezvoltarea reţelelor de „industrii verzi” etc.)

Beneficiari – Instituţii publice – Organisme guvernate de legea publică – Organisme guvernate de legea privată

28

E ma n u e l Ş te fan Ba ltag, V ior el Pocor a

Programul Operaţional Interreg IVc Fond: Fondul European pentru Dezvoltare Regională ¾ Axa Prioritară 1: Inovare şi economia cunoaşterii ¾ Axa Prioritară 2: Mediu şi prevenirea riscurilor ¾ Axa Prioritară 3: Asistenţă Tehnică Zona de cooperare este transnaţională Beneficiarii acestui program sunt autorităţi publice şi organisme guvernate de legea publică. Contribuţia maximă a FEDR este de 85% din cheltuielile eligibile. Scopurile axei prioritare 2 iau în vizor: – riscurile naturale şi tehnologice; – schimbările climatice; – managementul apei; – prevenirea şi managementul deşeurilor; – biodiversitate şi conservarea patrimoniului natural; – calitatea aerului; – energie şi transport durabil; – patrimoniu cultural şi peisaj. Beneficiari – Autorităţi publice competente regionale, locale şi alte autorităţi publice; – Parteneri economici şi sociali; – Oricare alt organism competent reprezentând societatea civilă, parteneri de mediu, organizaţii neguvernamentale, şi organisme responsabile pentru promovarea egalităţii între femei şi bărbaţi.

Drepturi şi obligaţii în siturile Natura 2000 Natura 2000 recunoaşte faptul că interesele localnicilor trebuie protejate. După cum s-a afirmat anterior, proprietarii terenurilor aflate în siturile Natura 2000 îşi păstrează dreptul de propietate asupra acestora. Astfel, terenul agricol poate fi cultivat (este recomandată practicarea agriculturii extensive) şi/sau masa lemnoasă poate fi exploatată (cu acordul administraţiei sitului în care se află şi în conformitate cu planul de management al acestuia). În siturile Natura 2000 se pot desfaşura activităţi de creştere a animalelor, pot fi amplasate stâne, poate fi practicat păşunatul sau cositul. Metodele tradiţionale de agricultură trebuie chiar încurajate, pentru că sunt indispensabile pentru păstrarea unor habitate importante. Dacă nu mai este practicată creşterea animalelor, păşunile şi fâneţele, care sunt foarte importante pentru biodiversitate, ar putea dispărea. Pentru fiecare sit Natura 2000 trebuie realizat planul de management. Acesta va cuprinde măsuri generale şi măsuri speciale de management pentru habitatele şi speciile de plante şi animale pentru care a fost realizat. Măsurile de management se vor referi la tipul de culturi agricole, la numărul animalelor ce vor păşuna pajiştile, la perioada şi modul de cosire a fânului de pe fâneţe, la cantitatea şi modul de exploatare a masei lemnoase pentru terenurile aflate pe teritoriul sitului Natura 2000. Respectarea măsurilor din planul de management va atrage după sine obţinerea de plaţi compensatorii.

30

E ma n u e l Ş te fan Ba ltag, V ior el Pocor a

Pentru siturile care nu vor avea stabilite planurile de management sau măsurile de management adecvate nu pot fi achitate plăţi compensatorii! În cazul siturilor ce nu au plan de management, comunităţile locale pot accesa fonduri FEARD prin Grupurile de Acţiune Locală, şi pot include elaborarea planurilor de management al sitului printre obiectivele strategiei de dezvoltare locală. Ulterior se pot elabora proiecte ce încurajează managementul durabil al habitatelor vulnerabile. Vechile activităţi pot fi continuate şi în situri Natura 2000, ele pot fi chiar indispensabile conservării habitatelor şi speciilor valoroase din aceste zone. Sunt şi situaţii în care sunt necesare anumite restricţii, de exemplu în perioada de cuibărire a unor specii de păsări se interzice sau se amână cosirea ariei respective. Aceste restricţii sunt aduse la cunoştinţă de administraţiile ariei respective pentru care, desigur, se vor achita plăţi compensatorii. Obligaţii: 9 Evitarea oricăror activităţi ce ar putea afecta în mod semnificativ speciile de plante şi animale sau ar putea distruge habitatele pentru care a fost desemnat situl; 9 Implementarea unor strategii de conservare, acolo unde este cazul, pentru a menţine speciile de plante şi animale şi habitatele pentru care a fost desemnat situl; 9 Utilizatorii de terenuri trebuie să asigure menţinerea habitatelor semi-naturale şi a speciilor vulnerabile prin măsuri adecvate şi de lungă durată, prevăzute în planul de management al sitului.

R eţea ua Nat ura 2000 în r eg iun ea Mo ldovei (Ro mân ia )

31

Oportunităţi: 9 Desemnarea Natura 2000 conferă o imagine (brand) unei zone, prin care produsele şi serviciile locale pot fi dezvoltate şi vândute mai bine (produse ecologice); 9 Creşterea diversificării activităţilor economice şi a investiţiilor interne prin promovarea de afaceri prietenoase mediului; 9 Finanţări speciale de la Uniunea Europeană pentru agricultură şi silvicultură în zonele Natura 2000 pentru management tradiţional şi favorabil mediului; 9 Sprijin pentru accesarea fondurilor de dezvoltare comunitară care urmăresc menţinerea economiei şi a structurii sociale din zonele rurale; 9 Scutirea de la taxa impozitului pentru terenurile din situri Natura 2000.

Exemple de bune practici şi de activităţi ce pot primi finanţări în siturile Natura 2000 În continuare vom prezenta cateva exemple de bune practici din Europa, exemple de acţiuni pentru care se pot accesa fonduri europene, precum şi eventuale plăţi compensatorii în cadrul Reţelei Natura 2000. Un exemplu de dezvoltare durabilă îl întâlnim în Polonia. Această ţară, la fel ca România, a rămas cu probleme nerezolvate în ceea ce priveşte Reţeaua Natura 2000. Râul Barycz, împreună cu un complex de bazine piscicole mai mici sau mai mari (130 de bazine), creează un paradis pentru multe specii de păsări, ceea ce a determinat declararea sa ca arie de importanţă avifaunistică. Conservarea vieţii sălbatice din acest sit este pusă în pericol de intensificarea pisciculturii şi de abandonarea terenurilor agricole. Aceste pericole au mai multe cauze: îmbătrânirea, sărăcirea şi scăderea populaţiei rurale, dispariţia tradiţiilor, şomajul etc. Cu toate acestea un ONG (organizaţie neguvernamentală) şi 8 comunităţi locale şi-au unit forţele şi au demarat un proiect de dezvoltare rurală cu sprijin financiar din partea Uniunii Europene prin Programul LEADER+, promovând păstrarea valorilor naturale din situl Natura 2000. Proprietarii şi oamenii de afaceri locali au creat Grupul Local de Acţiune, care apoi a devenit Fundatia Barycz Valley. Aceştia au lucrat împreună, realizând Planul Local pentru Dezvoltare Rurală. Iniţiativele şi resursele locale (comunităţi, tradiţii, resurse naturale etc.) au pus bazele unei strategii de dezvoltare pe termen lung. Având în vedere statutul ariei (Natura

R eţea ua Nat ura 2000 în r eg iun ea Mo ldovei (Ro mân ia )

33

2000 APSA), aici nu se puteau dezvolta fabrici de mari dimensiuni, astfel că au fost demarate activităţi şi afaceri ce au conexiuni cu mediul natural. Pentru aceasta s-au organizat cursuri şi ateliere de lucru pentru promovarea eco-turismului şi pentru promovarea produselor locale. S-au demarat lucrări de reconstrucţie ecologică, inventarieri ale florei şi faunei sălbatice, s-au organizat festivaluri şi expoziţii promovând valorile şi produsele agricole naturale obţinute în această arie. Prin practicarea unei agriculturi şi pisciculturi extensive suplinite de ecoturism s-au dezvoltat afaceri locale, s-au creat locuri de muncă, păstrându-se în acelaşi timp tradiţiile şi cultura locală În ceea ce priveşte piscicultura, se pot accesa fonduri FEP în vederea sprijinirii tehnicilor care asigură utilizarea redusă sau neutilizarea substanţelor chimice şi au ca rezultat cursuri de apă mai curate şi valori naturale mai mari în aval, (FEP 28(1)(b)) sau menţinerea bazinelor de pescuit tradiţionale care pot reprezenta habitate importante (FEP 28(1)(c) şi 29(2)(a)). De asemenea, se poate acorda sprijin pentru păstrarea bazinelor piscicole ce prezintă importanţă pentru păsările migratoare şi/sau amfibieni şi reptile (FEP 28(1)(c)) sau pentru menţinerea nivelului de apă necesar speciilor de păsări migratoare/ reproducerii lor (FEP 29(2)(d)). Mai mult, pot fi accesate fonduri în vederea îmbunătăţirii siturilor acvaculturale prin replantarea vegetaţiei riverane, cum ar fi stuful şi papura în vederea creării de noi habitate pentru păsări, nevertebrate, mamifere mici şi reptile (FEP 34(g)) sau pentru refacerea bazinelor piscicole abandonate (FEP 28(1)(b)). Se mai pot accesa fonduri pentru limitarea densităţii populaţiei, stabilirea unui sistem de rotaţie în care un procent din bazinele de peşte trebuie utilizat în mod extensiv pe o perioadă determinată, de exemplu pentru 2 ani (FEP 29(2)(a)).

34

E ma n u e l Ş te fan Ba ltag, V ior el Pocor a

De asemenea, se pot demara proiecte pilot pentru stabilirea unor zone de interdicţie a pescuitului în cadrul siturilor Natura 2000 în vederea desfăşurării monitorizării efectelor pescuitului/ nepescuitului asupra habitatelor şi speciilor de animale (FEP 38(2)(b)). Un alt exemplu este reprezentat de vastele stepe de la Castro Verde, din sudul Portugaliei, unde agricultura tradiţională bazată pe producţia de cereale fără ajutorul irigaţiilor înregistra mari pierderi la fiecare 2-3 ani. Aceste stepe seminaturale sunt de o importanţă conservativă deosebită, în particular pentru păsări. Cu toate acestea, creşterea competiţiei prin agricultura intensivă pentru producţia de cereale a forţat mulţi fermieri să îşi abandoneze propietăţile şi să îşi caute slujbe în alte zone. Renunţarea la agricultura extensivă în această regiune a avut un impact negativ atât asupra economiei locale cât şi asupra avifaunei, implicit a ecosistemelor seminaturale. Includerea stepelor de la Castro Verde în Reţeaua Natura 2000 a permis organizaţiilor de mediu şi comunităţilor locale să îşi unească forţele şi să obţină sprijin financiar prin Planul Naţional de Agro-Mediu. Astfel, pe 350 km2 de teren agricol din regiunea stepică Castro Verde s-a reînceput practicarea agriculturii extensive cu un real succes atât pentru economia locală, cât şi pentru avifaună. Se vor asigura plăţi compensatorii pentru cosirea păşunii nepăşunate o dată pe an sau pentru a nu se desfăşura activităţi de recoltare sau cosire pe o distanţă de 50 m faţă de cuibul anumitor specii de păsări (FEARD 36(a)(iii)). În aceeaşi direcţie, se pot asigura plăţi în vederea menţinerii practicilor agricole tradiţionale care conduc la păstrarea pajiştilor alpine (FEARD 36(a)(i)) sau pentru menţinerea practicilor agricole tradiţionale ce conduc la menţinerea păşunilor de luncă, de exemplu paşunatul vitelor (FEARD 36(a)(ii)).

R eţea ua Nat ura 2000 în r eg iun ea Mo ldovei (Ro mân ia )

35

În ceea ce priveşte pădurile, putem oferi un exemplu din Finlanda. Zona de exploatare forestieră cea mai intensă se află în centrul Finlandei, unde majoritatea suprafeţelor împădurite sunt private. Restricţiile impuse de Natura 2000 în această regiune au stârnit multe nemulţumiri din partea proprietarilor şi a firmelor de exploatare. Însă oamenii de afaceri din această regiune, împreună cu agenţiile de protecţia meniului, au realizat un plan de management bazat pe exploatarea durabilă a pădurilor. Astfel strategia de exploatare pe următorii 10-20 de ani implică şi măsuri de conservare a habitatelor şi a vieţii sălbatice, menţinând o valoare conservativă ridicată. Politica adoptată în cadrul acestui sit demonstrează faptul că în siturile Natura 2000 se pot dezvolta activităţi economice, inclusiv exploatări forestiere, însă în acord cu valorile naturale existente.

36

E ma n u e l Ş te fan Ba ltag, V ior el Pocor a

În cadrul siturilor Natura 2000 poate fi finanţată împădurirea unor parcele incendiate, tăiate la ras sau înlocuirea plantaţiilor cu specii exotice (salcâm, plop canadian, pin negru, nuc american etc.) cu specii autohtone (FEARS 36(b)(iii)). Dacă aceste împăduriri au fost finanţate din alte surse nu se poate beneficia de sprijin destinat siturilor Natura 2000. Plăţile compensatorii (compensaţii pentru venitul pierdut) pot reprezenta o asigurare şi pentru menţinerea lemnului mort/ arborilor bătrâni în pădurile cu tăieri selective în raport de 10% pe hectar (FEARD 36(b)(v)). De asemenea se poate oferi sprijin pentru realizarea de bălţi mici, cu vegetaţie, în zonele împădurite (FEARD 36(b)(vii)) sau pentru montarea de boxe de cuibărit pentru mamifere mici de pădure (FEARD 36(b)(iv)). De asemenea, se pot asigura plăţi compensatorii pentru păstrarea zonelor deschise în păduri, sau asigurarea managementului speciilor invadatoare ce conduc la închiderea coronamentului şi la modificări ale ecosistemului (FEARD 36(b)(iv)).

R eţea ua Nat ura 2000 în r eg iun ea Mo ldovei (Ro mân ia )

37

De asemena, pot fi accesate cu succes finanţări pentru sprijinirea infrastructurii pentru refacerea habitatului, de exemplu pepiniere cu plante indigene pentru proiecte de refacere (FEARD 36(b)(vii)).

Mulţi fermieri din Grecia sunt intoleranţi când vine vorba de carnivore mari (lup, urs) din regiunea lor, această atitudine fiind şi singurul pericol pentru carnivorele mari, reprezentând, în cazul lupului (Canis lupus), 25% din totalul animalelor moarte anual. Astfel, aceste practici întră în neconcondanţă atât cu legislaţia naţională (fiind ilegale) cât şi cu statutul de sit Natura 2000. Prin atragerea de fonduri guvernamentale şi europene cu ajutorul organizaţiilor de mediu şi a autorităţilor locale, au fost studiate cauzele pagubelor înregistrate şi au fost propuse soluţii. În acest sens s-au montat garduri electrice în apropierea stânelor, s-au plantat arbori fructiferi sălbatici pe terenurile nefolosite (suplinind astfel sursa de hrană) şi s-au adus mai mulţi câini ciobăneşti pentru paza animalelor. În urma succesului înregistrat prin aceste metode, Ministerul Agriculturii din Grecia a decis includerea lor în Planul pentru Dezvoltare Rurală. Astfel, se pot asigura plăţi ce permit întreţinerea câinilor pentru paza vitelor împotriva prădătorilor mari (FEARD 36(a)(iii))

38

E ma n u e l Ş te fan Ba ltag, V ior el Pocor a

sau pentru menţinerea speciilor indigene de plante cu valoare nutritivă pentru animalele sălbatice indigene, în special în zonele tampon ale siturilor Natura 2000 (FEARD 36(a)(iv)). De asemenea, se pot accesa fonduri pentru promovarea utilizării anumitor echipamente în cadrul siturilor Natura 2000, prin asigurarea stimulentelor economice. Introducerea măsurilor preventive pentru inundaţii prin refacerea şi managementul zonelor umede (FEARD 20(b)(vi)), precum şi întreţinerea şi conservarea patrimoniului rural (FEARD 52(b)(iii)) pot să fie finanţate în siturile Natura 2000. Mai mult decât atât, se pot accesa fonduri pentru instruire şi educaţie privind practici inovatoare în agricultura favorabilă naturii şi marketingul produselor din siturile Natura 2000 (FEARD 20(a)(i)) sau privind diversificarea activităţilor – de exemplu instruirea în managementul micilor întreprinderi pentru facilitarea ecoturismului sau în managementul sitului. În această direcţie se pot primi finanţări pentru programe de instruire în parteneriat oameni de ştiinţă, operatori – de exemplu programe de identificare a speciilor de peşti şi păsări pentru promovarea ecoturismului, în paralel cu asistenţa oferită de monitorizarea ştiinţifică (FEP 34(i)). Astfel, vor fi sprijinite îmbunătăţirile amenajărilor pentru vizitatori în siturile agricole Natura 2000 în vederea încurajării ecoturismului (FEARD 52(a)(i)). Prin programele propuse aici se pot accesa fonduri şi pentru crearea paginilor web şi a bazelor de date ce pot fi utilizare pentru promovarea turismului în situri Natura (FEARD 4(2)), dar şi pentru amenajarea spaţiilor de parcare, a drumurilor de acces, a centrelor de vizitare, a gardurilor, a traseelor educative în interiorul siturilor sau facilitarea colaborării cu regiunile învecinate (FEDR 5(2)a).

R eţea ua Nat ura 2000 în r eg iun ea Mo ldovei (Ro mân ia )

39

După cum se poate observa şi în exemplele anterioare, siturile Natura 2000 oferă numeroase posibilităţi de a atrage fonduri şi de a dezvolta afaceri ce au la bază practici prietenoase cu mediul (agricultura extensivă, tradiţională, ecoturismul, produsele ecologice etc.). Însă, pentru a beneficia de aceste fonduri, propietarii terenurilor din cadrul siturilor sau cei ce doresc să demareze afaceri în aceste arii trebuie să aplice pentru ele, solicitând suportul administraţiilor acestor arii, al primăriilor, al agenţiilor de protecţie a mediului sau al organizaţiilor de mediu. În cadrul procesului Natura 2000 este încurajată realizarea de planuri de management pentru zonele desemnate şi dezvoltarea lor de comun acord cu toate părţile interesate pentru găsirea unor soluţii de management acceptabile pentru localnici şi practice pe termen lung.

Siturile Natura 2000 din regiunea Moldovei (România) În continuare vom prezenta ariile de protecţie specială avifaunistică şi siturile de importanţă comunitară existente în Moldova (România). Vorbind de această regiune, ne referim la judeţele Bacău, Botoşani, Brăila, Buzău, Galaţi, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui şi Vrancea. Pentru fiecare tip de sit Natura 2000 am realizat două tabele. În primul tabel (Tabel 1 şi Tabel 3) vom prezenta suprafaţa şi procentul pe care îl ocupă siturile Natura 2000 (APSA şi respectiv SIC) din fiecare judeţ în parte. În cel de al doilea tabel (Tabel 2 şi Tabel 4) vom prezenta câteva date generale legate de fiecare sit în parte şi anume: codul sitului (de exemplu: ROSPA0063 sau ROSCI0047), numele sitului, suprafaţa lui, judeţul/judeţele în care este situat, împreună cu procentul deţinut din suprafaţa fiecărui judeţ în parte şi importanţa pe care o prezintă situl respectiv. Siturile sunt aranjate în ordinea judeţelor din care fac parte. Cele care se găsesc în mai multe judeţe sunt menţionate la judeţul ce deţine cel mai mare procent din suprafaţa sitului, dar care se regăseşte în judeţele menţionate anterior. Subliniem faptul că o suprafaţă poate fi desemnată atât ca APSA cât şi ca SIC în cazul în care îndeplineşte criteriile pentru ambele directive (Directiva Păsări şi Directiva Habitate). Astfel, un sit ce figurează ca APSA poate să fie şi SIC şi invers, însă limitele şi suprafaţa lor pot fi diferite.

R eţea ua Nat ura 2000 în r eg iun ea Mo ldovei (Ro mân ia )

41

Având în vedere situaţia în care se află România acum, atât lista APSA cât şi lista SIC rămân deschise, astfel că în urmatorii ani se vor mai adăuga situri la aceste liste. Prin urmare, procentul de 17,84 (cât este acum declarat) va creşte în perioada următoare. Arii de Protecţie Specială Avifaunistică (APSA) Ariile de protecţie specială avifaunistică au fost aprobate prin Hotărârea de Guvern 1 284/2007. În România au fost desemnate 108 arii de protecţie specială avifaunistică (APSA), cu suprafaţa totală de aproximativ 2.900.000 ha. Dintre acestea, 18 APSA sunt situate integral, iar 6 se află doar parţial în regiunea Moldovei (România). Suprafaţa totală pe care o ocupă ASPA în Moldova (România) este de 275 203,397 ha. Astfel, ariile speciale de protecţie avifaunistică din Moldova ocupă 1,154% din suprafaţa României, reprezintând 9,705% din siturile declarate la nivel naţional. Tabel 1: Suprafaţa ocupată de APSA pentru fiecare judeţ din regiunea Moldovei

Judeţ Bacău Botoşani Braila Buzău Galaţi

Suprafaţă ASPA 7720,8846 4563,80 33917,507 2611,0584 12665,951

Procent ocupat din judeţ 1,166% 0,915% 3,629% 0,427% 2,836%

Judeţ Iaşi Neamţ Suceava Vaslui Vrancea

Suprafaţă ASPA 40845,791 39518,093 67560,886 4362,135 61437,291

Procent ocupat din judeţ 7,459% 6,702% 7,899% 0,820% 12,649%

Pentru a avea o imagine de ansamblu asupra ariilor de protecţie specială avifaunistică vă vom prezenta, pe scurt, cele 24 de situri. Tabel 2: Ariile de Protecţie Specială Avifaunistică din regiunea Moldovei (România)

E ma n u e l Ş te fan Ba ltag, V ior el Pocor a

42

Tabel 2: Ariile de Protecţie Specială Avifaunistică din regiunea Moldovei (România) Nr. Crt

Codul sitului

Numele sitului

Suprafaţa sitului (ha)

Regiuni admin. Lacurile de acumulare BC 99%; 01 ROSPA0063 5.575,5 Buhuşi – Bacău - Bereşti VN 1% Situl este un important loc de popas în timpul migraţiei şi de iernat pentru păsări acvatice, dintre care amintim: lebăda de iarnă (Cygnus cygnus), raţa sunătoare (Bucephala clangula) şi ferăstraşul mare (Mergus merganser). În perioada de cuibărit situl este important pentru speciile: chira de baltă (Sterna hirundo) şi eretele de stuf (Circus aeroginosus). Iazurile de pe valea 02 ROSPA0049 Ibănesei – Başeului – 2.512,1 BT 100% Podrigăi Situl este important pentru populaţiile cuibăritoare ale speciilor: erete de stuf (Circus aeroginosus), cârstel cenuşiu (Porzana parva) şi egretă mare (Egreta alba). Lacul Hăneşti este important pentru coloniile mixte de stârci, în special pentru stărcul de noapte (Nycticorax nycticorax). Pe unele lacuri din valea Ibănesei găsim colonii de chirighiţă cu obraji albi (Chlidonias hybridus) respectiv de pescăruş râzător (Larus ridibundus).Situl este important şi ca loc de popas în timpul migraţiei şi pentru iernat. 03 ROSPA0058 Lacul Stânca Costeşti 2.051,7 BT 100% Situl este un important loc de popas în timpul migraţiei şi pentru iernat pentru păsările de apă. Din cauza vegetaţiei reduse, în perioada de cuibărit relativ puţine păsări se stabilesc aici. 04 ROSPA0048 Ianca – Plopu – Sărat 1.982,1 BR 100% Situl este important pentru populaţiile cuibăritoare ale speciei de raţă roşie (Aythya nyroca), iar în perioada de migraţie pentru speciile: gâscă cu gât roşu (Branta ruficollis), ţigănuş (Plegadis falcinellus), egretă mare (Egretta alba), lopătar (Platalea leucorodia) şi cormoran mic (Phalacrocorax pygmaeus). 05 ROSPA0006 Balta Tătaru 521,0 BR 100% Situl este important pentru populaţiile cuibăritoare ale speciilor: ciocîntors (Recurvirostra avosetta), ciuvlică ruginie (Glareola pratincola), prundăraş de sărătură (Charadrius alexandrinus). În perioada de migraţie este important pentru speciile: gârliţă mare (Anser albifrons), pelican comun (Pelecanus onocrotalus), pelican creţ (Pelecanus crispus), gâscă de vară (Anser anser), egretă mare (Egretta alba), iar în perioada de iernat pentru speciile: gârliţă mare (Anser albifrons), gâscă de vară (Anser anser), egretă mare (Egretta alba) şi lebădă de iarnă (Cygnus cygnus).

R eţea ua Nat ura 2000 în r eg iun ea Mo ldovei (Ro mân ia )

43

06 ROSPA0077 Măxineni 1 504,3 BR 100% Situl este important pentru populaţiile cuibăritoare ale speciei de raţă roşie (Aythya nyroca), iar în perioada de migraţie şi iernat pentru speciile: gâscă cu gât roşu (Branta ruficollis), raţă roşie (Aythya nyroca), pelican comun (Pelecanus onocrotalus), pelican creţ (Pelecanus crispus), scoicar (Himantopus himantopus), lopătar (Platalea leucorodia), sârc de noapte (Nycticorax nycticorax), uligan pescar (Pandion haliaetus), ferăstraş mic (Mergus albellus), cormoran mic (Phalacrocorax pygmaeus), ţigănuş (Plegadis falcinellus) şi gârliţă mare (Anser albifrons). Balta Albă - Amara BR 42,1%; 07 ROSPA0004 4 509.6 Jirlău BZ 57,9% Situl este important pentru populaţiile cuibăritoare ale speciilor: egretă mare (Egreta alba), buhai de baltă (Botaurus stellaris), stârc purpuriu (Ardea purpurea), lopătar (Platalea leucorodia), raţă roşie (Aythya nyroca), erete de stuf (Circus aeruginosus) şi prundăraş de sărătură (Charadrius alexandrinus). De asemenea, este important în perioada de migraţie pentru speciile: raţă roşie (Aythya nyroca), pelican comun (Pelecanus onocrotalus), pelican creţ (Pelecanus crispus), bătăuş (Philomachus pugnax) şi gârliţă mare (Anser albifrons). Situl este important pentru păsări de apă în perioada de iarnă. BR 98%; 08 ROSPA0005 Balta Mică a Brăilei 20 460.4 CT 1%; IL 1% Situl este important pentru coloniile de Ardeidae şi populaţiile cuibăritoare ale speciilor: barză neagră (Ciconia nigra), raţă roşie (Aythya nyroca) şi codalb (Haliaetus albicilia). În perioada de migraţie şi iernat situl este important pentru speciile de gâşte şi raţe. BR 33,2%; Dunărea veche – Braţul 09 ROSPA0040 18.759,2% CT 23,1%; Măcin TL 43,7% Situl este important pentru populaţiile cuibăritoare ale speciilor: dumbrăveancă (Coracias garrulus), vânturel de seară (Falco vespertinus), raţă roşie (Aythya nyroca), uliu cu picioare scurte (Accipiter brevipes), fâsă de câmp (Antus campestris), sfrâncioc cu frunte neagră (Lanius minor), sfrâncioc roşiatic (Lanius collurio), ciocârlie de stol (Calandrella brachydactyla). În perioada de migraţie situl este important pentru speciile: cormoran mic (Phalacrocorax pygmaeus), pelican creţ (Pelecanus crispus), pelican comun (Pelecanus onocrotalus), uliu cu picioare scurte (Accipiter brevipes), gâscă cu gât roşu (Branta ruficollis). Ca loc de iernare este folosit de speciile cormoranului mic (Phalacrocorax pygmaeus) şi gârliţei mari (Anser albifrons).

E ma n u e l Ş te fan Ba ltag, V ior el Pocor a

44

Lunca Prutului - Vlădeşti GL 98,5%; 7 657,0 – Frumuşiţa VS 1,5% Situl este important pentru populaţiile cuibăritoare ale speciilor: raţă roşie (Aythya nyroca), dumbrăveancă (Coracias garrulus), stârc purpuriu (Ardea purpurea), pescărel albastru (Alcedo atthis), stârc galben (Ardeola ralloides), barză neagră (Ciconia nigra), egretă mare (Egretta alba), stârc de noapte (Nycticorax nycticorax), egretă mică (Egretta garzetta), chirighiţă cu obraz alb (Chlidonias hybridus), erete de stuf (Circus aeruginosus), ciocănitoare neagră (Dryocopus martius); în perioada de migraţie situl este important pentru speciile: cormoran mic (Phalacrocorax pygmeus), pelican comun (Pelecanus onocrotalus), uligan pescar (Pandion haliaetus), ciocântors (Recurvirostra avosetta), codalb (Haliaeetus albicilla), scoicar (Himantopus himantopus), gârliţtă mare (Anser albifrons), fluerar de lac (Tringa stagnatilis), ploier argintiu (Pluvialis squatarola), culic mare (Numenius arquata). În perioada de iernare situl este important pentru specii de păsări de apă (raţe, gâşte). BR 4,5%; 11 ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior 38 496,0 GL 66,4%; VN 29,1% Situl este un important loc de popas în migraţie pentru numeroase specii de păsări acvatice: egretă mare (Egreta alba), stârc purpuriu (Ardea purpurea), ţigănuş (Plegadis falcinellus), lopătar (Platalea leucorodia), lebădă de vară (Cygnus olor), raţă cu cap castaniu (Aythya ferina), raţă roşie (Aythya nyroca), ciocântors (Recurvirostra avosetta) sau chirighiţă cu obraz alb (Chlidonias hybridus). Delta Dunării şi CT 9,7%; 12 ROSPA0031 512.380,6 GL 1%; Complexul Razim – Sinoie TL 89,3% Situl prezintă o importanţă deosebită pentru numeroase specii de păsări, fiind cel mai bun sit pentru avfuna din Romănia, însă suprafaţa prezentă pe teritoriul judeţului Galaţi este redusă. Eleşteele Jijiei şi 13 ROSPA0042 19.425,0 IS 100% Miletinului Situl este important pentru populaţiile cuibaritoare ale speciilor: raţă roşie (Aytya nyroca), lopătar (Platalea leucorodia), stârc purpuriu (Ardea purpurea), stârc galben (Ardeola ralloides) şi egretă albă (Egretta alba), iar în perioada de migraţie este un sit important pentru speciile: raţă roşie (Aythya nyroca) şi gâscă de vară (Anser anser). De asemenea, situl este un important loc pentru iernarea păsărilor de apă. 10

ROSPA0070

R eţea ua Nat ura 2000 în r eg iun ea Mo ldovei (Ro mân ia )

45

IS 99%; VS 1% Situl este important pentru cuibăritul păsărilor răpitoare de zi: acvila ţipătoare mică (Aquila pomarina), şerpar (Circaetus gallicus) şi viespar (Pernis apivorus), dar şi pentru păsările răpitoare de noapte: huhurez mare (Strix uralensis) şi buhă mare (Bubo bubo). IS 63,6%; 15 ROSPA0092 Pădurea Micleşti 8 473,5 VS 36,4% Situl este important şi pentru specii de pădure: ciocănitoare de stejar (Dendrocopus medius) şi ciocănitoare sură (Picus canus), dar şi pentru specii de pajişte sau pajişti cu tufişuri: cârstel de câmp (Crex crex), sfrâncioc cu frunte neagră (Lanius minor) sau sfrâncioc roşiatic (Lanius collurio). Cheile Bicazului HR 54,5%; 16 ROSPA0018 7960,4 Hăşmaş NT 45,5% Situl este important pentru speciile de Tetraonide: ieruncă (Bonasa bonasia) şi cocoş de munte (Tetrao urogallus), şi pentru speciile de păsări răpitoare de noapte: buha mare (Bubo bubo) şi minuniţă (Aegolius funereus), dar şi pentru ciocănitoarea de munte (Picoides tridactylus). NT 99%; 17 ROSPA0107 Vânători - Neamţ 30 840.9 SV 1% Zona propusă constă din păduri de fag, amestec şi de molid din Parcul Vânători Neamţ, respectiv pajiştile şi o mică parte a terenurilor arabile din apropiere. Aceste zone deschise – cu precădere fâneţele – adăpostesc efective însemnate de cristel de câmp (Crex crex) şi servesc ca locuri de hrănire pentru cele două specii de răpitoare cu populaţii importante: acvilă ţipătoare mică (Aquila pomarina) şi viespar (Pernis apivorus). Pădurile de fag şi cele de amestec oferă loc de cuibărit pentru păsările răpitoare dar găzduiesc şi populaţii importante de ieruncă (Bonasa bonasia), muscar mic (Ficedula parva) şi ciocănitoare neagră (Dendrocopus martius). BC 17,4%; 18 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu 10 455,4 IS 31,3%; SV 51,3% Reprezintă una dintre principalele zone de hrănire şi odihnă pentru populaţiile de păsări acvatice care urmăresc extremitatea estică a arcului carpatic şi se concentrează pe Valea şi Lunca Siretului în drumul lor spre bălţile Dunării (toamna) sau spre teritoriile de cuibărit din nord (primăvara). 14

ROSPA0092

Pădurea Bârnova

12 886,7

46

E ma n u e l Ş te fan Ba ltag, V ior el Pocor a

19 ROSPA0064 Lacurile Fălticeni 659,8 SV 100% Situl este un important loc de popas şi cuibărit pentru păsările de apă, dar şi în perioada de cuibărit pentru specii precum: eretele de stuf (Circus aeroginosus), buhaiul de baltă (Botaurus stellaris), stârcul pitic (Ixobrichus minutus) etc. Este unul dintre foarte puţinele locuri din ţară unde în unii ani cuibăreşte chira mică (Sterna albifrons). 20 ROSPA0083 Munţii Rarău - Giumalău 2 157,3 SV 100% Zona constă din păduri bătrâne de molid, brad, fag şi mixturi ale acestor specii, împreună cu pajiştile naturale dintre păduri. Speciile pentru care este desemnat situl sunt caracteristice pădurilor de conifere, respectiv celor de amestec fag-conifere. Astfel, zona adăposteşte populaţii semnificative de cocoş de munte (Tetrao urogallus), ciuvică (Glaucidium passerinum), ciocănitoare de munte (Picoides tridactylus) şi minuniţă (Aegolius funereus). 21 ROSPA0089 Obcina Feredeului 63 983,3 SV 100% Zona propusă este caracterizată de păduri întinse de molid, mixte, şi fag, şi specii caracteristice acestor habitate – păsări răpitoare de noapte: huhurez mare (Strix uralensis), minuniţă (Aegolius funereus), ciuvică (Glaucidium passerinum) şi ciocănitori: ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius), ciocănitoare de munte (Picoides tridactylus) şi ciocănitoarea cu spate alb (Dendrocopus leucotus). În partea vestică a sitului, cu precădere în apropierea aşezărilor umane, găsim multe fâneţe, unde cuibăreşte cristelul de câmp (Crex crex). BN 78,4%; 22 ROSPA0085 Munţii Rodnei 47 207,7 MM 20,6; SV 1% Situl este important pentru specii de păsări răpitoare de noapte: ciuvică (Glaucidium passerinum), minuniţă (Aegolius funereus), precum şi pentru alte specii de importanţă europeană: cocoşul de mesteacăn (Tetrao tetrix), ciocănitoare de munte (Picoides trydactilus) şi prundăraşul de munte (Charadrius morinelus). 23 ROSPA0075 Măgura Odobeşti 12 753,0 VN 100% Situl se află între văile râurilor Putna şi Milcov şi este caracterizat de păduri întinse de foioase, cu puţine pajişti şi impact antropic redus. În păduri găsim efective importante din ciocănitoare de stejar (Dendrocopus medius), ciocănitoare sură (Picus canus), huhurez mare (Strix uralensis) etc. Efectivele păsărilor răpitoare sunt mai reduse din cauza suprafeţelor reduse de terenuri de vânătoare. Astfel, viesparul (Pernis apivorus) este bine reprezentat deoarece nu are nevoie de terenuri mari de vânătoare, iar o specie mai rară este acvila mică (Hieraaetus pennatus), aceasta fiind prezentă în număr redus.

R eţea ua Nat ura 2000 în r eg iun ea Mo ldovei (Ro mân ia )

47

BC 1%; CV 1%; VN 98% Zona constă în păduri compacte de molid, fag şi amestec de fag-molid-brad, cu puţine pajişti naturale şi semi-naturale. Fiind o pădure compactă şi puţin deranjată, aici găsim efective importante din speciile caracteristice pădurilor de amestec şi de molid pur, aşa cum sunt: cocoşul de munte (Tetrao urogalus) şi ierunca (Bonasa bonasia), păsări răpitoare de noapte: huhurez mare (Strix uralensis), minuniţă (Aegolius funereus), ciuvică (Glaucidium passerinum) şi ciocănitori: ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius), ciocănitoare de munte (Picoides tridactylus). Putem aminti şi specii caracteristice fagului, cum sunt muscarul mic (Ficedula parva) sau ciocănitoarea cu spate alb (Dendrocopus leucotus). 24

ROSPA0088

Munţii Vrancei

38 190,0

Prescurtări: BC – Bacău; BN – Bistriţa-Năsăud; BT – Botoşani; BR – Braila; BZ – Buzău; CT – Constanţa; CV – Covasna; GL – Galaţi, IS – Iaşi; NT – Neamţ; SV – Suceava; TL – Tulcea; VS – Vaslui; VN – Vrancea

E ma n u e l Ş te fan Ba ltag, V ior el Pocor a

48

Siturile de Interes Comunitar (SIC) Siturile de interes comunitar au fost desemnate prin ordinul ministrului mediului 776/2007 şi aprobate în urma Seminariilor Biogeografice de la Sibiu (iunie 2008). În România au fost aprobate 273 situri de interes comunitar (SIC), cu o suprafaţă totală de aproximativ 3.150.000 ha. Dintre acestea 69 sunt situate integral iar 5 se află doar parţial pe teritoriul regiunii Moldova (România). Suprafaţa totală pe care o ocupă SIC-urile în Moldova (România) este de 200.553,71 ha. Astfel, siturile de interes comunitar din Moldova ocupă 0,841% din suprafaţa României, reprezintând 6,366% din siturile declarate la nivel naţional. Tabel 3: Suprafaţa ocupată de SIC pentru fiecare judeţ din regiunea Moldovei.

Judeţ Bacău Botoşani Braila Buzău Galaţi

Suprafaţă ASIC 5.060 902 36.514,36 12.252,96 6.818,04

Procentul ocupat din judeţ 0,764% 0,180% 3,907% 2,007% 1,526%

Judeţ Iaşi Neamţ Suceava Vaslui Vrancea

Suprafaţă ASIC 30.631,4 42.375,35 16975,04 7.688,46 41.336,1

Procentul ocupat din judeţ 5,593% 7,187% 1,984% 1,445% 8,510%

Pentru a avea o imagine asupra siturilor de importanţă comunitară desemnate în Moldova (România), vă vom prezenta în tabelul următor câteva detalii referitoare la acestea.

R eţea ua Nat ura 2000 în r eg iun ea Mo ldovei (Ro mân ia )

49

Tabel 4: Situri de Interes Comunitar din regiunea Moldovei (România) Nr. Crt 01

Codul sitului

Numele sitului

Suprafaţa sitului (ha) 3.550

Regiuni admin. ROSCI0047 Creasta Nemirei BC 98%; CV 2% Pe suprafaţa acestui sit sunt prezente 9 habitate: tufărişuri uscate europene, vegetaţie lemnoasă cu cătină mică (Myricaria germanica) de-a lungul râurilor montane, tufărişuri alpine şi boreale, tufărişuri cu jneapăn (Pinus mugo) şi smirdar (Rhododendron myrtifolium), comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin, fâneţe montane, păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum, păduri acidofile de molid (Picea abies) din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea). De asemenea sunt specificate 4 specii de mamifere de importanţă comunitară: liliac mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros), râs (Lynx lynx), urs (Ursus arctos) şi lup (Canis lupus). 02 ROSCI0059 Dealul Perchiu 189 BC 100% Importanţa sitului rezultă din prezenţa habitatelor specifice silvostepei din sudul Podişului Central Moldovenesc, fiind sunt reprezentate de pajişti stepice subpanonice şi păduri panonice cu stejar pufos (Quercus pubescens). 03 ROSCI0230 Slănic 1.392 BC 100% În acest sit au fost semnalate 10 habitate de importanţă comunitară reprezentate de pajişti cu ţepoşică pe substrat silicios, râuri alpine şi vegetaţia lor lemnoasă, fâneţe montane, depresiuni pe substrat turbos, grohotişuri silicioase ale regiunilor înalte, stânci silicioase cu vegetaţie pionieră, păduri batrâne caducifoliate, păduri de tip Luzulo-Fagetum, păduri de tip AsperuloFagetum şi păduri acidofile cu molid din etajele alpine montane. Balta Albă BR 47%; BZ Amara - Jirlău 53% 04 ROSCI0005 6.411 Lacul Sărat Câineni Apele stătătoare saline şi salmastre ale celor patru lacuri de pe teritoriul sitului, cu speciile hidrofile şi palustre specifice, au o mare valoare conservativă. Dintre plantele caracteristice pajiştilor sărăturate de importanţă comunitară sunt prezente: albăstrică (Aster tripholium), pipirig (Juncus geraldi), iarbă de sărătură (Puccinellia distans), ghirin (Suaeda maritima), iarba şerpilor (Triglochin maritima), dar şi alte plante caracteristice habitatelor din sit dintre care amintim: peliniţă (Camphorosma anuua), pelin

50

E ma n u e l Ş te fan Ba ltag, V ior el Pocor a

(Artemisia santonicum), iarbă de sărătură (Puccinellia limosa) etc. Dintre speciile de animale caracteristice acestui tip de habitat sunt prezente: Helicopsis striata austriaca , fluturele tigru (Callimorpha quadripunctaria), fluturele de foc (Lycaena dispar), Microtus oeconomus mehelyi, popândău (Spermophillus citellus), privighetoare de baltă (Acrocephalus melanopogon), piciorong (Himantopus himantopus), prundăraş de sărătură (Charadrius alexandrines) etc. 05 ROSCI0006 Balta Mică a Brăilei 20.460 BR 100% Situl prezintă 8 tipuri de habitate, o specie de mamifere, 3 specii de amfibieni şi 12 specii de peşti de interes comunitar. Datorită atributelor sale de zonă umedă în regim hidrologic natural, complex de ecosisteme în diferite stadii succesionale şi zonă tampon, Balta Mică a Brăilei reprezintă un sistem de referinţă a fostei delte interioare şi bază pentru reconstrucţia ecologică în Sistemul Dunării Inferioare. Jumătate din ecosistemele identificate ca bălţi şi păduri specifice din lunca inundabilă sunt naturale, această zonă conservând în cea mai mare parte structura şi funcţiile vechii Bălţi a Brăilei din anii 50. BR 44%; TL 06 ROSCI0012 Braţul Măcin 10.303 43%; CT 13% Situl prezintă importanţă în primul rând pentru conservarea habitatului de salcie (Salix alba) şi plop alb (Populus alba galleries), ce ocupă aproximativ 19,41% din sit, respectiv 4% din suprafaţa habitatului la nivel naţional. Habitatul este reprezentat pe suprafeţe mai mult sau mai puţin reduse şi prin arborete, zone asupra cărora nu s-au făcut intervenţii silvice de la formare, putândfi considerate păduri vigine (în prezent sau potenţiale). Nu au fost însă identificat până în prezent arborete secular din acest habitat. Valea BR 49%; BZ 07 ROSCI0259 17.363 Călmăţuiului 51% Zona este importantă deoarece speciile de plante prezente aici – iarba şerpilor (Triglochin maritima), albăstrică (Aster tripolium ssp. pannonicum), lăptiucă (Scorzonera parviflora), limba şarpelui (Peucedanum latifolium) – au o valoare conservativă mare atât pe plan naţional cât şi comunitar. Există aici şi o suprafaţă răzleaţă de 1-2 ha unde este prezentă specia trifoi cu patru foi (Marsilea quadrifolia). 08 ROSCI0141 Pădurea Ciornohal 265 BT 100% Situl este important din punct de vedere bioconservativ şi a fost obiect de studiu încă din anul 1909 pentru Petre Enculescu. Este o pădure tipică pentru silvostepa nordică din România. Din punct de vedere fitogeografic, aici este limita nordică a arealului speciei de scumpie (Cotinus coggygria) în România, element pontic-submediteranean.

R eţea ua Nat ura 2000 în r eg iun ea Mo ldovei (Ro mân ia )

51

09 ROSCI0180 Pădurea Tudora 245 BT 100% Situl cuprinde un complex de asociaţii forestiere în parte unice (Făgetum moldavicum), la interferenţă de areale biogeografice distincte în făgetogorunete. 10 ROSCI0234 Stânca-Ştefăneşti 1 BT 100% Situl prezintă un mare număr de specii continentale sau estice care, împreună cu speciile europene şi eurasiatice, dau un caracter ponto-sarmatic particular acestei regiuni, staţiune unică în România cu Schiverekia podolica, specie care intră aici într-o asociaţie rupestră calcicolă cu totul deosebită de cele montane. Specia se află în această staţiune floristică la limita vestică a arealului ei de răspândire. Importanţa sitului rezidă şi din faptul că în acest areal vegetează câteva specii endemice dintre care amintim: şopărliţă (Veronica incana), cosaci (Astragalus austriacus), urechelniţă (Sempervivum ruthenicum). 11 ROSCI0255 Turbăria de la Dersca 10 BT 100% Stratul de turbă eutrofă până la neutră are o grosime 1,5 - 6 m. Aici sunt prezente unele specii de plante rare în flora vasculară a României. Stratul de turbă este format în special din briofite, dintre care dominant este Drepanocladus aduncus împreună cu alte specii cum sunt: Chrysohypnum sommerfeltii, Chrysohypnum chrysohypnum, Calliergon giganteum, frânghiuţă (Funaria hygrometrica) sau fierea pământului (Marchantia polymorpha). Turba are un pH de 6,8-7,6 şi s-a format pe un strat impermeabil de argilă peste care se află un strat de pietriş de râu. 12 ROSCI0271 Vorona 381 BT 100% Cercetarile asupra florei şi vegetaţiei din sit reliefează bogăţia genofondului existent şi însemnătatea fitogeografică a covorului vegetal. Covorul vegetal este variat şi prezintă un interes ştiinţific deosebit, cu o expresivitate remarcabilă pentru această zonă colinară. Aici putem identifica papucul doamnei (Cypripedium calceolus) specie ce este nominalizată în Anexa 2 a Directivei Habitate şi în lista roşie naţională alături de bozior (Dactylorhiza maculata) şi buruiană de junghiuri (Cephalanthera longifolia) Dunele de nisip de 13 ROSCI0072 217 GL 100% la Hanul Conachi Acest sit este situat în Sudul Moldovei, într-un climat de tip continental. Nisipurile din sudul Moldovei au origine fluviatilă, situându-se pe o suprafaţă de cca. 13.500 ha. Relieful din aria rezervaţiei se prezintă sub formă de dune, cu altitudini variabile de origine fluviatilă şi eoliană. Rezervaţia cuprinde patru staţiuni alese după criterii tipologice: 1. Pădure de

52

E ma n u e l Ş te fan Ba ltag, V ior el Pocor a

stejar cu păducel având un covor vegetal bine dezvoltat 2. Asociaţii de coada şoricelului şi secară 3. Pâlcuri de mesteacăn şi asociaţii de Brometem tectori 4. Zona dunelor propriu-zise cu vegetaţie săracă cu elemente de floră arenicolă. 14 ROSCI0105 Lunca Joasă a GL 100% 5.656 Prutului Vegetaţia Luncii Prutului este reprezentată prin formaţiuni vegetale naturale de pajişti şi pădure, specifice solurilor aluviale, inundate periodic şi cu exces de umiditate freatică. Pajiştile sunt alcătuite din specii mezofile şi mezohidrofile reprezentate prin graminee. Vegetaţia palustră este compusă din speciile rare cum ar fi: nufăr alb (Nymphaea alba), peştişoară (Salvinia natans), ferigă de baltă (Thelypteris palustris), plutică (Nymphoides peltata), sârmuliţă (Vallisneria spiralis), foarfeca bălţii (Stratiotes aloides), limbariţă (Alisma gramineum), stânjenel galben (Iris pseudacorus), săgeata apei (Sagittaria sagittifolia),broscăriţă (Potamogeton crispus) etc. Din punct de vedere avifaunistic bazinul hidrografic al Prutului inferior reprezintă o zonă deosebit de importantă, deoarece aici sunt înregistrate importante efective de păsări acvatice în timpul migraţiei, şi anume: stârc galben (Ardeola ralloides), egretă mare (Egreta alba), stârc purpuriu (Ardea purpurea), barză neagră (Ciconia nigra), ţigănuş (Plegadis falcinellus), lopătar (Platalea leucorodia), gârliţă mare (Anser albifrons), gârliţă mică (Anser erythropus), raţă cu cap castaniu (Aythya ferina), raţă roşie (Aythya nyroca), piciorong (Himantopus himantopus), ciocîntors (Recurvirostra avosetta), sitar de mal (Limosa limosa), fluierar cu picioare roşii (Tringa totanus), chirighiţă cu obraz alb (Chlidonias hybridus), lăstun de mal (Riparia riparia), s.a. 15 ROSCI0134 Pădurea BaltaGL 100% 86 Munteni În acest areal se remarcă structura naturală foarte bine conservată reprezentată prin: diversitatea speciilor arborescente edificatoare pentru habitat. Pe lângă stejarul pedunculat (Quercus robur), apar trei specii de frasini indigeni: frasin de luncă (Fraxinus angustifolia), frasin de baltă (Fraxinus pallisiae) şi sporadic frasin comun (Fraxinus excelsior); trei specii de ulmi indigeni: velniş (Ulmus laevis), ulm de câmp (Ulmus minor) şi ulm de câmp (Ulmus procera). Aici de face simţită prezenţa regenerării naturale a speciilor arborescente edificatoare pentru habitat (stejar, frasin şi ulm). Există porţiuni unde subarboretul este foarte bine dezvoltat, asigurând o bună protecţie a solului. Speciile principale de subarboret sunt reprezentate de păducel (Crataegus monogyna), corn (Cornus mas), sănger (Cornus sanguinea), lemn câinesc (Ligustrum vulgare), măceş

R eţea ua Nat ura 2000 în r eg iun ea Mo ldovei (Ro mân ia )

53

(Rosa canina), salbă moale (Euonymus europaeus). În anumite porţiuni există un al doilea etaj de arbori constituit din jugastru (Acer campestre), arţar tătărăsc (Acer tataricum), ulm şi frasin. De asemenea, apar exemplare rare de carpen (Carpinus betulus) şi tei cu frunza mare (Tilia platyphyllos). 16 ROSCI0139 Pădurea BreanaGL 100% 151 Roşcani Situl se caracterizează prin habitat de pădure xerofilă naturală din zona de deal cu stejar pufos (Quercus pubescens) şi stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora), specii de arbuşti specifice asociaţiilor de silvostepă, asociaţii de specii ierboase cu participarea în majoritate a gramineelor şi floră endemică de bujor românesc (Paeonia peregrina romanica), declarată monument al naturii, prezentă în poienile specifice pădurii de stejar pufos (Quercus pubescens). 17 ROSCI0151 Pădurea GL 100% 217 Gârboavele În această zona se remarcă structura naturală foarte bine conservată reprezentată prin diversitatea de specii în etajul arborilor, în subarboret şi în pătura erbacee şi alternarea porţiunilor de pădure închisă cu rarişti şi poieni. Trebuie menţionat că pe lângă stejarul pufos şi cel brumăriu, în etajul arborilor mai apar jugastrul (Acer campestre) şi vişinul turcesc (Prunus mahaleb), iar în subarboret măceşul (Rosa canina), păducelul (Crataegus monogyna), porumbarul (Prunus spinosa), cornul (Cornus mas), scumpia (Cotinus coggygria). În pătura erbacee trebuie menţionată prezenţa bujorului românesc (Paeonia peregrina). Prin amenajamentul silvic, arboretelor din sit li s-a atribuit funcţia specială de protecţie, fiind supuse regimului de conservare deosebită. În plus, porţiunea de pădure inclusă în sit este propusă ca rezervaţie. 18 ROSCI0163 Pădurea MogoşGL 100% 65 Mâţele Se remarcă structura naturală foarte bine conservată reprezentată prin: diversitatea structurilor şi alternarea porţiunilor de pădure închisă cu rarişti şi poieni, prezenţa regenerării naturale a speciilor de stejari, abundenţa şi diversitatea subarboretului: păducel (Crataegus monogyna), măceş (Rosa canina), corn (Cornus mas), cu prezenţa bujorului românesc (Paeonia peregrina). Trebuie menţionată, în special, prezenţa plantelor rare, ameninţate, endemice: stănjenel (Iris aphylla ssp. hungarica), capul şarpelui (Echium rossicum), bibilică (Fritillaria orientalis), sparanghel (Asparagus verticillatus), rogoz (Carex brevicolis), brânduşă (Crocus reticulatus), frăsinel (Dictamnus albus), tătarnică (Echinops ritro ssp. ruthenicus), iarba Sfintei Mării (Hierochloe repens), migdal pitic (Prunus tenella), păr (Pyrus elaeagrifolia), măcriş (Rumex tuberosus), şerlai (Salvia aethiopis).

54

E ma n u e l Ş te fan Ba ltag, V ior el Pocor a

19 ROSCI0165 Pădurea Pogăneşti 176 GL 100% Se remarcă structura naturală foarte bine conservată şi prezenţa regenerării naturale la gorun, tei şi a speciilor de stejari precum şi abundenţa şi diversitatea subarboretului: păducel (Crataegus monogyna), măceş (Rosa canina), scumpie (Cotinus coggygria). Trebuie menţionată şi prezenţa bujorului românesc (Paeonia peregrina). Dintre plantele din Lista Roşie Europeană poate fi menţionată bibilica (Fritillaria orientalis). Dintre plantele din Lista Roşie Naţională sunt prezente: coada şoricelului (Achillea ochroleuca), brănduşa (Crocus reticulatus), nemţişorul (Delphinium fissum), frăsinelul (Dictamnus albus), garbiţa (Limodorum abortivum), bujorul românesc (Paeonia peregrina), părul (Pyrus elaeagrifolia), migdalul pitic (Prunus tenella), tătăneasa (Symphytum ottomanum), frasinul (Fraxinus coriariaefolia), rogozul (Carex brevicollis), garofiţa (Dianthus pontederae ssp. kladovanus), stejar (Quercus virgiliana), pansele (Silene compacta). 20 ROSCI0175 Pădurea GL 97%: VS 62 Tălăşmani 3% Este un habitat de pădure naturală cu stejar (Quercus robur), fag (Fagus orientalis), frasin (Fraxinus excelsior), jugastru (Acer campestre) şi tei (Tilia cordata) din zona de deal. Sunt prezente 23 de exemplare marcate de arbori seculari din specia fag (Fagus orientalis) – specie rară în aceasta zonă. Alături de exemplarele de arbori seculari sunt şi speciile de fag (Fagus sylvatica), frasin comun (Fraxinus excelsior), frasin de câmp (Fraxinus angustifolia)şi frasin pufos (Fraxinus prallisae). Dintre speciile de floră endemică este prezentă specia balcanică de ghiocel (Galanthus graecus). 21 ROSCI0178 Pădurea Torceşti 132 GL 100% Aici se remarcă structura naturală foarte bine conservată reprezentată prin diversitatea speciilor arborescente edificatoare pentru habitat. Pe langă stejarul pedunculat (Quercus robur), apar două specii de frasini indigeni: frasin de câmp (Fraxinus angustifolia) şi sporadic frasin pufos (Fraxinus pallisiae), trei specii de ulmi indigeni: ulm (Ulmus procera), ulm de câmp (Ulmus minor) şi mai rar velniş (Ulmus laevis). În anumite porţiuni există un al doilea etaj de arbori consituit din jugastru (Acer campestre), arţar tătărăsc (Acer tataricum), ulm şi frasin. 22 ROSCI0058 Dealul lui IS 100% 570 Dumnezeu Sit important pentru specii de floră şi faună rare, vulnerabile şi protejate pe plan naţional şi european. Este o zonă importantă deoarece include pajişte stepică vest-pontică, cu un covor vegetal nealterat, pajişti care nu au fost

R eţea ua Nat ura 2000 în r eg iun ea Mo ldovei (Ro mân ia )

55

niciodata arate, fiind reprezentative pentru partea de est a Europei. Este printre puţinele zone de floră şi faună de stepă din România rămase nealterate sau foarte putin alterate antropic. 23 ROSCI0077 Fânaţele Bârca 159 IS 100% Sit important în principal pentru specia stânjenel (Iris aphilla ssp. hungarica). 24 ROSCI0076 Făgetul Humosu 80 IS 100% Sit important din punct de vedere conservativ al habitatului. 25 ROSCI0107 Lunca Mirceşti 28 IS 100% Situl este important deoarece este format din pădure de amestec de gorun şi diferite specii de foioase (şleau de luncă), specifică teraselor râurilor, rară pentru zona Moldovei. 26 ROSCI0135 Pădurea BârnovaIS 100% 12.426 Repedea Situl este important atât din punct de vedere avifaunistic, cât şi pentru habitate şi specii de importanţă comunitară. Dintre speciile de plante trebuie amintit papucul doamnei (Cypripedium calceolus). Mai sunt prezente aici şi 4 specii de microchiroptere: liliac cu urechi lungi (Myotis bechsteinii), liliac comun mic (Myotis blythii), liliac comun mare (Myotis myotis), liliac cârn (Barbastella barbastellus). 26 ROSCI0135 Pădurea BârnovaIS 100% 12.426 Repedea Situl este important atât din punct de vedere avifaunistic, cât şi pentru habitate şi specii de importanţă comunitară. Dintre speciile de plante amintim papucul doamnei (Cypripedium calceolus). De asemenea, situl este important şi pentru 4 specii de microchiroptere: liliac cu urechi lungi (Myotis bechsteinii), liliac comun mic (Myotis blythii), liliac comun mare (Myotis myotis), liliac cârn (Barbastella barbastellus). 27 ROSCI0150 Pădurea IS 100% 114 Frumuşica Situl este important deoarece include pădure seculară de şleau, amestec de quercinee (stejărete) şi alte specii de foioase, caracteristică pentru Podişul Central Moldovenesc. 28 ROSCI0152 Pădurea IS 100% 244 Gheorghiţoaia Situl este format din pădure seculară de amestec cu stejar şi diferite specii de foioase, caracteristică Podişului Central Moldovenesc. 29 ROSCI0159 Pădurea Homiţa 51 IS 100% Sit important pentru habitatul format din vegetaţie de silvostepă eurosiberiană

56

E ma n u e l Ş te fan Ba ltag, V ior el Pocor a

cu stejar (Quercus sp.) şi pentru papucul doamnei (Cypripedium calceolus). 30 ROSCI0160 Pădurea Icuşeni 11 IS 100% Situl este format dintr-un amestec atipic de stejar (Quercus robur) şi gorun (Quercus petraea) din silvostepă pe terasa înaltă din Moldova. 31 ROSCI0161 Pădurea Medeleni 128 IS 100% Situl este format din pădure de stejar (Quercus robur) cu jugastru (Acer campestre), frasin comun (Fraxinus excelsior) şi ulm de câmp (Ulmus minor) în vârstă de 50-110 ani, vegetaţie specifică fostelor lunci ale Moldovei. Relevante sunt şi asociaţiile vegetale cum este asociaţia de stejăret de terasă şi luncă veche (Convallario-Quercetum roboris). 32 ROSCI0167 Pădurea Roşcani 67 IS 100% Situl este important pentru prezenţa din abundenţă a speciei cărpiniţă (Carpinus orientalis), aflată la limita nordică a arealului său natural în România şi care creşte într-o pădure de amestec cu predominanţă gorun balcanic (Quercus dalechampii). Pădurea şi pajiştile 33 ROSCI0171 232 IS 100% de la Mârzeşti Sit important pentru 4 tipuri de habitate prioritare: tufărişuri de foioase pontosarmatice (40C0), pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice (1530), stepe ponto-sarmatice (62C0) şi vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp. (91I0). 34 ROSCI0176 Pădurea Tătăruşi 48 IS 100% Pădurea este formată din făget natural secular, reprezentativ pentru Podişul Central Moldovenesc, unde insular apar şi exemplare de fag de Crimeea (Fagus taurica) cu vârste de peste 150 ani. 35 ROSCI0181 Pădurea Uricani 113 IS 100% Acest sit este foarte important din punct de vedere botanic, prin existenţa unui tip de pădure edificat de specii de plante vasculare mezoxerofile: gorun balcanic (Quercus dalechampii), stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora). De asemenea, în această pădure au fost identificaţi şi alţi 4 hibrizi interspecifici din cadrul genului Quercus. 36 ROSCI0221 Sărăturile din IS 100% 159 valea Ilenei Acest sit este unul important din punct de vedere botanic datorită faptului că aici cresc unele specii de plante halofile rare în flora României, precum: hrean sălbatic (Lepidium cartilagineum ssp. crassifolium), limba oii (Leuzea altaica), glodurariţă (Camphorosma monspeliaca), garofiţă (Dianthus guttatus) şi patlagină (Plantago schwarzenbergiana).

R eţea ua Nat ura 2000 în r eg iun ea Mo ldovei (Ro mân ia )

57

Sărăturile Jijia 10.976 IS 100% Inferioară – Prut Sit important în principal pentru habitatul prioritar de sărături continentale (1340). 38 ROSCI0265 Valea lui David 223 IS 100% Situl reprezintă o pajişte stepică vest-pontică, printre puţinele de acest gen din România, caracteristică pentru stepele din estul României. Aici se află unele specii ameninţate pe plan european şi anume: rogoz (Carex secalina), hodolean (Crambe tataria), capul şarpelui (Echium rossicum) şi dediţel (Pulsatilla vulgaris ssp. grandis). Situl prezentă pajişti seminaturale care nu au fost niciodată arate, fiind reprezentative pentru partea de est a ţării. Aici au fost identificate peste 530 specii de plante vasculare, unele dintre acestea fiind rare şi vulnerabile pentru flora României. 39 ROSCI0024 Ceahlău 7739 NT 100% Sit foarte important pentru diversitatea ridicată a florei şi faunei. Flora se caracterizează prin 1250 taxoni de plante inferioare şi 1540 specii de cormofite. Flora vasculară reprezintă 36% din flora României şi 65% din cormofitele judeţului Neamţ din care 61 specii protejate, monumente ale naturii, endemite, specii rare, relicte ale erei glaciare. Fauna este reprezentată de numeroase specii de nevertebrate şi vertebrate. Nevertebratele sunt reprezentate de aproximativ 1100 de specii. Vertebratele sunt reprezentate prin: 10 specii de amfibieni, 12 specii de reptile, 60 de specii de păsări şi 30 de specii de mamifere. Cheile Bicazului NT 43%; HR 40 ROSCI0027 7.645 Hăşmaş 57% Situl prezintă 18 tipuri de habitate de importanţă europeană dintre care două sunt prioritare: izvoare petrifiante cu formare de travertin – Cratoneurion (7220) şi păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (91E0). În acest sit identificăm 2 specii de plante şi 11 specii de animale din anexa II a Directivei Habitate. 41 ROSCI0033 Cheile Şugăului 318 NT 100% Munticelu Importanţa sa este determinată de densitatea şi varietatea speciilor vegetale şi animale de interes european şi naţional. Specia endemică cosacii bicăjeni (Astragalus pseudopurpureus) este prezentă aici în proporţie de peste 95% din populaţiile existente în România. 37

ROSCI0222

58

E ma n u e l Ş te fan Ba ltag, V ior el Pocor a

42 ROSCI0156 Pădurea Goşman 190 NT 100% Pădurea Goşman este importantă pentru conservarea habitatului de păduri de Asperulo-Făgetum (9410). Situl adăposteşte specii rare de păsări şi specii de plante importante pentru flora din zonă. Specificul acestui sit este reprezentat de arboretul natural de molid (Picea abies), brad (Abies alba), fag (Fagus sp.), cu vârste de 140-260 de ani, la care se adaugă ulmul (Ulmus sp.), paltinul de munte (Acer pseudoplatanus), alunul (Corylus avellana) şi scoruşul de munte (Sorbus acuparia). Pădurea Goşman prezintă un stadiu de codru secular, neinfluenţat de om, al cărui arboret variază ca vârstă, înalţime şi dimensiuni, de la uriaşi bătrăni de sute de ani – ce ating înalţimi de peste 60 de metri cu diametru la bază de 150 de cm, lucru rar întâlnit în pădurile virgine de molid din ţara noastră – până la puieţi mici, abia instalaţi. 43 ROSCI0270 Vânători-Neamţ 30.841 NT 100% Situl prezintă 8 habitate de importanţă europeană, dintre care unul este prioritar: pădurile aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (91E0). În acest sit identificăm 4 specii de plante şi 9 specii de animale din anexa II a Directivei Habitate. VS 100% 44 ROSCI0041 Coasta Rupturile 7 Tanacu Rezervaţia botanică Coasta Rupturile Tanacu se află pe un versant abrupt, a cărui pantă trece de 35%, cu o vegetaţie discontinuă edificată de bărbişoară (Batriochloa ischaemum). În aceste condiţii s-a păstrat o populaţie viguroasă de caragană (Caragana frutex), element continental, ce contribuie, prin sistemul radicular extensiv dezvoltat, la fixarea terenului şi stoparea eroziunii solului. În această rezervaţie s-au identificat unele specii rare pentru flora ţării noastre ca de exemplu: cârcel (Ephedra distachya), Bellevalia sarmatica, sparceta (Onobrychis arenaria) etc. VS 100% 45 ROSCI0080 Fânaţurile de la 10 Glodeni Situl reprezintă o pajişte caracteristică pentru silvostepa din Moldova centrală, cu influenţe semnificative continentale şi pontice asupra florei şi vegetaţiei existente aici. În această zonă a fost identificată şi descrisă o specie de sânziană: Galium moldavicum. Tot aici au fost identificate 5 specii hibride ale genului Centaurea. 46 ROSCI0117 Movila lui Burcel 13 VS 100% Reprezintă o pajişte stepică vest-pontică, cu un grup de cca. 10 specii de plante vasculare din Lista Roşie Naţională.

R eţea ua Nat ura 2000 în r eg iun ea Mo ldovei (Ro mân ia )

59

47 ROSCI0133 Pădurea Bădeana 56 VS 100% Situl prezintă o pădure naturală, tipică de silvostepă, în care predomină stejarul pufos (Quercus pubescens) şi stejarul brumăriu (Quercus pendunculiflora). 48 ROSCI0158 Pădurea VS 100% 45 Hârboanca Situl este important pentru că reprezintă un rest din pădurile dacice de stejar (Quercus sp.) şi carpen (Carpinus betulus). 49 ROSCI0169 Pădurea SeacaVS 100% 52 Movileni Pădurea Seaca - Movileni este un rest din pădurile xeroterme ale silvostepei care se întindeau odinioară pe colinele Tutovei şi care s-a menţinut în zona Seaca - Movileni - Coroieşti, apreciate iniţial la o suprafaţă de 500 ha. O semnificaţie fitogeografică o prezintă existenţa gârniţei (Quercus frainetto), specie aflată la limita nordică a arealului. 50 ROSCI0213 Râul Prut VS 60%; IS 12.506 40% Râul Prut se remarcă printr-o bogată ihtiofaună reprezentată prin: crap (Cyprinus caprio), caras argintiu (Carasius auratus gibelio), roşioară (Scardinus erythrophtalmus), şalău (Stizostedion lucioperca), biban (Perca fluviatilis) etc. În timpul migraţiei apar şi alte specii, cum ar fi: morunaşul (Vimba vimba), scobarul (Chondrostoma nasus), sabiţa (Pelecus cultratus) şi porcuşorul (Gobio gobio). În bălţile neamenajate ale Prutului se poate întâlni, acum foarte rar, şi cega (Acipenser ruthenus). Situl este important pentru păsările aflate în migraţie. . 51 ROSCI0023 Cascada Mişina 221 VR 100% Situl prezintă o importanţă deosebită pentru speciile de carnivore mari: lup (Canis lupus), urs (Ursus arctos) şi râs (Lynx lynx), reprezentând o zonă de tranzit, popas şi teritoriu de vânătoare. Menţinerea integralităţii acestui sit este esenţială pentru asigurarea functionalităţii reţelei de protecţie a carnivorelor mari, datorită rolului de coridor ecologic şi zonă de refugiu. 52 ROSCI0018 Căldările Zăbalei 378 VR 100% Situl prezintă o importanţă deosebită pentru populaţiile de carnivore mari. 53 ROSCI0026 Cenaru 418 VR 100% Situl este important pentru ecosistemele forestiere specifice pădurilor de amestec. Situat intr-un areal cu inversiuni termice frecvente, acest sit prezintă o importanţă deosebită datorită numărului mare de exemplare de tisă (Taxus baccata), aproximativ 1 000 de exemplare, diseminate între arbori seculari de fag (Fagus sp.) şi brad (Abies alba).

60

E ma n u e l Ş te fan Ba ltag, V ior el Pocor a

54 ROSCI0097 Lacul Negru 98 VR 100% Situl prezintă 8 habitate de interes european. În acest sit au fost identificate numeroase specii de floră şi faună endemice sau de interes european precum: roua cerului (Drosera rotundifolia), trifoişte (Menyanthes trifoliata), bumbăcăriţa (Eriophorum vaginatum), tritonul de munte (Triturus montandoni) şi salamandra (Salamandra salamandra). 55 ROSCI0142 Pădurea Dălhăuţi 214 VR 100% Situl prezintă două habitate de interes european: păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum (9170) şi păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum (9130). Pădurea Merişor VR 90%; GL 56 ROSCI0162 579 Cotul Zătuanului 10% Situl prezintă două tipuri de habitat de interes european: pajişti aluviale din Cnidion dubii (6440) şi cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetaţie din Ranunculion luitantis şi Callitricho batrachion (3260). De asemenea, este un important loc de popas pentru păsări în timpul migraţiei. 57 ROSCI0182 Pădurea Verdele 273 VR 100% Situl prezintă importanţă pentru speciile de carnivore mari. 58 ROSCI0204 Poiana Muntioru 24 VR 100% Situl este important pentru numeroasele specii de orhidee, precum şi pentru densitatea ridicată a ungulatelor şi a carnivorelor mari, care tranzitează acest areal sau îl folosesc drept spaţiu principal de hrănire. 59 ROSCI0208 Putna - Vrancea 38.190 VR 100% Parcul Natural Putna-Vrancea prezintă habitate forestiere compacte, ideale pentru carnivorele mari. În acest sit au fost identificate 14 habitate de interes european dintre care 3 sunt habitate prioritare: tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium (4070), pajişti montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase (6230) şi păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri şi ravene (9180). Situl este important pentru populaţiiile de mamifere mari. De asemenea au fost identificate numeroase specii de faună şi floră de interes comunitar precum: capra neagră (Rupricapra rupricapra), vidra (Lutra lutra), pisica salbatică (Felis sylvestris), papucul doamnei (Cypripedium calceolus) şi tisa ( Taxus baccata). 60 ROSCI0216 Reghiu Scruntar 115 VR 100% Situl prezintă 3 tipuri de habitat de importanţă europeană: păduri dacice de stejar şi carpen (91Y0), versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci silicioase (8220) şi păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum (9130).

R eţea ua Nat ura 2000 în r eg iun ea Mo ldovei (Ro mân ia )

61

61 ROSCI0228 Şindriliţa 884 VR 100% Situl prezintă 3 tipuri de habitate de importanţă comunitară: fâneţe montane (6520), păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum (9110) şi păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (9410). 62 ROSCI0010 Bistriţa Aurie 375 SV 100% Situl este important pentru pădurile aluviale cu anin negru (Alnus glutinosa) şi frasin comun (Fraxinus excelsior), ce este prezent în proporţie de 90% din suprafaţa ariei. Călimani – SV 8%; HR 63 ROSCI0019 136.657 Gurghiu 3%; MS 89% Situl prezintă suprafeţe întinse de păduri compacte (peste 100.000 ha) precum şi 5 habitate de importanţă europeană: formaţiuni pioniere alpine din Caricion bicoloris-atrofuscae (7240), păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri şi ravene (9180), tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium (4070), pajişti montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase (6230) şi păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (91E0). În această regiune există una dintre cele mai importante populaţii de carnivore din Carpaţi, respectiv o concentrare semnificativă a speciilor de floră şi faună ocrotite prin legea naţională şi Directivele Uniunii Europene. 64 ROSCI0081 Fâneţele seculare SV 100% 25 Frumoasa Situl prezintă un tip de habitat prioritar, de importanţă europeană: stepe ponto-sarmatice (62C0). 65 ROSCI0082 Fâneţele seculare SV 100% 35 Ponoare Situl prezintă 3 tipuri de habitate de importanţă europeană dintre care 2 sunt prioritare: tufărişuri de foioase ponto-sarmatice (40C0) şi stepe pontosarmatice (62C0). Fâneţele seculare includ o diversitate de specii de plante provenind din diverse regiuni biogeografice. 66 ROSCI0075 Făgetul SV 100% 134 Dragomirna Situl reprezintă un făget pur din zona de deal, important datorită stării sale de conservare. 67 ROSCI0086 Găina – Lucina 836 SV 100% Situl este important întrucât adaposteşte o populaţie compactă de mesteacăn pitic (Betula nana) în zona centrală, acoperită de pin (Pinus sylvestris), iar în zona deschisă sunt prezente speciile higrofile precum curechii de munte (Ligularia sibirica) şi scara Domnului (Polemonium coeruleum).

E ma n u e l Ş te fan Ba ltag, V ior el Pocor a

62 68

SV 28%; BN 72% Situl se află într-o stare de conservare relativ bună, are o suprafaţă cu strat de turbă mare ceea ce îi asigură stabilitatea în cazul fragmentării. Prezintă o importantă populaţie de roua cerului (Drosersa rotundifolia). Speciile principale de arbori sunt pinul (Pinus sylvestris), molidul (Picea abies) şi mesteacanul pufos (Betula pubescens). Prezintă porţiuni cu compoziţie pură de pin silvestru cât şi porţiuni unde acesta se amesteca cu molidul şi mesteacanul pufos. 69 ROSCI0184 Pădurea SV 100% 135 Zamostea-Lunca Reprezintă un vechi fragment din pădurile de luncă important datorită suprafeţelor restrânse existente la nivelul Europei. Pietrosul 70 ROSCI0196 458 SV 100% Broştenilor Cheile Zugrenilor Situl este important pentru vegetaţia forestieră ce este reprezentată de arborete de molid (Picea abies) în care sporadic apare fagul (Fagus sp.), paltinul de munte (Acer pseudoplatanus) şi mesteacănul (Betula sp.). Flora este specifică stâncăriilor, aici regăsindu-se floarea de colţ (Leontopodium alpinum) în cea mai joasă staţiune din Moldova. Pe stâncile din masiv se află endemismul Andryala laevitomentosa cu o populaţie foarte restrânsă. 71 ROSCI0212 Rarău – Giumalău 2.498 SV 100% Situl este important datorită celor 14 habitate de importană europeană existente, dintre care 2 sunt prioritare: păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (91E0) şi pajişti montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase (6230). 72 ROSCI0245 Tinovul de la 20 SV 100% Româneşti Tinoavele de pin (Pinus sylvestris) se remarcă prin diversitatea structurală şi floristică deosebită. Stratul de turbă are grosimi considerabile (în jur de 3m). Prezintă o importantă populaţie de roua cerului (Drosersa rotundifolia). Prezenţa unei populaţii foarte restrânse de curechi de munte (Ligularia sibirica) măreşte importanţa sitului. Tinovul Mare 73 ROSCI0247 644 SV 100% Poiana Stampei Situl este reprezentativ pentru Bazinul Dornelor şi adăposteşte majoritatea speciilor oligotrofe de tinov, iar în zona de tampon din partea nord-estică a ROSCI0101

Larion

3.016

R eţea ua Nat ura 2000 în r eg iun ea Mo ldovei (Ro mân ia )

63

tinovului se află şi o populaţie compactă de muşchi (Sphagnum wulfianum), foarte rară în România. Prescurtări: BC – Bacău; BN – Bistriţa-Năsăud; BT – Botoşani; BR – Braila; BZ – Buzău; CT – Constanţa; CV – Covasna; GL – Galaţi, HR – Harghita; IS – Iaşi; MS – Mureş; NT – Neamţ; SV – Suceava; TL – Tulcea; VS – Vaslui; VN - Vrancea

Alte avantaje oferite de Reţeaua Natura 2000 Pe lângă avantajele financiare deja menţionate, proprietarii de terenuri situate în arii Natura 2000 pot beneficia şi de alte avantaje, astfel că în continuare vom reda câteva dintre acestea. Cererea de produse sănătoase şi de înaltă calitate, realizate fără aditivi alimentari, este tot mai mare. Cultivarea plantelor şi creşterea animalelor în arii protejate incluse în reţeaua Natura 2000 va reprezenta o garanţie în plus a faptului că aceste produse sunt ecologice. De asemenea, desfăşurarea activităţilor ecoturistice sau agroturistice în situri Natura 2000 prezintă un avantaj considerabil deoarece oferă garanţia unui mediu sănătos, faţă de celelalte zone în care activităţile economice nu au restricţii, determinând un nivel mai mare de poluare. Turismul în aceste situri va fi avantajat şi de bogăţiile naturale de importanţă europeană pentru care a fost declarat.

R eţea ua Nat ura 2000 în r eg iun ea Mo ldovei (Ro mân ia )

65

Mai mult, aceste situri reprezintă areale unde se va păstra agricultura tradiţională, extensivă, menţinând astfel unele practici de prelucrare a solului care se pierd progresiv prin introducerea utilajelor mecanizate în acest domeniu. Siturile vor fi adevărate „rezervoare” de soiuri şi rase autohtone, menţinând astfel zestrea genetică locală. Soiurile şi rasele autohtone sunt mai bine adaptate la condiţiile de mediu şi vor oferi produse diferite, superioare calitativ, faţă de cele ale pieţei europene, reuşind astfel să se distingă de acestea. Siturile Natura 2000 vor oferi posibilitatea repopulării unor zone degradate cu specii din flora şi fauna sălbatică, menţinând astfel o biodiversitate ridicată atât la nivel naţional cât şi la nivel european. Nu în ultimul rînd, persoanele ce locuiesc sau desfăşoară activităţi într-un sit Natura 2000 se vor bucura de un mediu de viaţă sănătos, cu un grad mai redus de poluare şi cu habitate naturale şi seminaturale menţinute la un standard ridicat de conservare.

Mulţumiri Adresăm mulţumiri persoanelor care ne-au ajutat în realizarea lucrării de faţă: Lector dr. Ion Constantin, Tamas Papp (Asociaţia pentru Protecţia Păsărilor şi a Naturii „Grupul Milvus”), Janos Mark-Nagy, Gentilia Zenovei, Alexandru Luchici, Lucian Bolboacă, Veronica Grădinariu şi Laurenţiu Petrencu. Fotografiile incluse în această publicaţie au fost realizate de Laurenţiu Petrencu, Lucian Bolboacă, Veronica Grădinariu şi Viorel Pocora.

Foto: Petrencu Laurenţiu

Bibliografie selectivă - „Bazinul Ciucului de jos”, sit Natura 2000, Pilbath G. Attila şi Emilian Burduşel, Organizaţia GeoEgologică Accent, septembrie 2009 (material în limba română); - Coaliţia ONG Natura 2000 România. Pliant realizat de Federaţia Română de Speologie, Societatea Ornitologică Română şi Unesco Pro Natura, publicat în cadrul proiectului Phare 2001 – Societatea Civilla Componenta – Access 4.2., septembrie 2004, Finanţat prin programul PHARE 2005 Consolidarea Democraţiei în România, Componenta 2 Democraţie, drepturile omului, statulde drept, independenþa justiţiei şi lupta împotriva corupţiei, 2008, (rom.); - Despre Reţeaua Ecologică Europeană „Natura 2000”, Buletin informativ, Nr. 3 – mai 2006, publicat în cadrul programului „Management bilateral România - Republica Moldova pentru conservarea biodiversităţii în zona de graniţă dintre cele 2 ţări”, (rom.); - Financing Natura 2000, NGO position paper regarding the European Commission Communication on Natura 2000 Financing, 2004 (rom.); - Finanţare Natura 2000- Ghid practic, septembrie 2006, (rom.); - Întrebări şi raspunsuri pentru propietarii de terenuri din ariile protejate, Pliant editat de Fundaţia de Speologie „Club Speo Bucovina”, 2008 (rom.); - Natura 2000 – întrebări şi răspunsuri pentru proprietari de terenuri agricole, Márk-Nagy János, Sike Tamá, editat de: Societatea Carpatină Ardeleană – Satu Mare, august 2006, (rom.); - Natura 2000 in Croatia, www.natura2000.hr (material în limba engleză); - Natura 2000 management in Central and Eastern Europe – Challenges, problems and good practices; CEEweb for Biodiversity; June 2009, Prague (engl.);

68

E ma n u e l Ş te fan Ba ltag, V ior el Pocor a

- Natura 2000 Values and Benefits, Keith Buchanan from Europarc Consulting, www.europarc.org (engl.); - Oportunităţi de Finanţare pentru Natura 2000, Implementation and Enforcement of the Environmental Acquis Focused on Nature Protection, 7 Center Region, REPA Sibiu, 2006 (rom.); - Procesul de desemnare a siturilor Natura 2000 cu accent pe Seminariile biogeografice, Ceeweb for Biodiversity, 2004 (rom.); - Rolul ONG-urilor de mediu în implementarea Reţelei Natura 2000. Pliant realizat de Federaţia Română de Speologie, Societatea Ornitologică Română şi Unesco Pro Natura, publicat în cadrul proiectului Phare 2001 – Societatea Civilla Componenta – Access 4.2., septembrie 2004 (rom.); - The implementation of Natura 2000 in Greece, Good and Bad examples, Kyriakos Skor, 2008, (engl.); - The European Natura 2000 Policy: an example of good practic for the world?, Richard J. Hobbs, 6th European Conference on Ecological Restoration, Ghent - Belgium, 2008 (engl.); *Directiva Păsări (79/409 EEC) (engl.); *Directiva Habitate (92/42 EEC) (engl.); *Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, aflorei şi faunei sălbatice (rom.); *Ordinul Ministrului 776/2007 privind declararea siturilr de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România (rom.); *Hotărârea de Guvern 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2000 în România (rom.); *Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 154/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, aflorei şi faunei sălbatice şi a Legii vânătorii şi protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006 ( rom.);

R eţea ua Nat ura 2000 în r eg iun ea Mo ldovei (Ro mân ia )

69

*www.fonduri-structurale.ro – Pagina web a Uniunii Europene pentru informaţii cu privire la acordarea Fondurilor Structurale (rom.); *www.ec.europa.eu - Pagina web a Comisiei Europene (rom.); *www.europarc.org - Pagina web a Federaţiei Europarc (eng.); *www.mmediu.ro - Pagina web a Ministerului Mediului (rom.); *www.natura2000.ro - Pagina web a Coaliţiei Natura 2000 în România (rom.); *www.natura.org - Pagina web a programului Reţeaua Natura 2000 (engl.)

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice Având în vedere necesitatea şi urgenţa compatibilizării depline a legislaţiei naţionale cu cea a Uniunii Europene în domeniul protecţiei naturii şi ţinând cont de faptul că prevederile Directivei 79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice şi ale Directivei 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatice trebuie transpuse în legislaţia naţională, iar pentru aplicarea Regulamentului Consiliului (CE) nr. 348/81 privind regulile comune pentru importul produselor derivate din balene sau din alte cetacee, a Regulamentului Consiliului (CE) nr. 3.254/91 privind interzicerea utilizării capcanelor de picior şi a importului de blănuri şi produse obţinute din animale capturate prin utilizarea capcanelor de picior sau a altor tipuri de capcane care nu sunt conforme cu standardele internaţionale şi a Regulamentului Consiliului (CE) nr. 338/97 privind protecţia speciilor de floră şi faună sălbatică prin reglementarea comerţului cu acestea, cu modificările şi completările ulterioare, trebuie creat cadrul instituţional şi sancţiunile pentru încălcarea prevederilor conţinute în acestea. Având în vedere că potrivit angajamentelor asumate de România prin documentul de poziţie complementar – capitolul 22 „Mediu“, pentru domeniul „protecţia naturii“ nu există perioade de tranziţie, transpunerea şi implementarea prevederilor comunitare trebuind să fie depline la data aderării, luând în considerare faptul că statelor membre le sunt aplicate sancţiuni în cazul transpunerii incomplete sau al implementării neconforme a prevederilor comunitare, în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă. CAPITOLUL I Dispoziţii generale Art. 1. – Scopul prezentei ordonanţe de urgenţă îl constituie garantarea conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural, obiectiv de interes public major şi componentă fundamentală a strategiei naţionale pentru dezvoltare durabilă. Art. 2. – Prezenta ordonanţă de urgenţă reglementează:

72

E ma n u e l Ş te fan Ba ltag, V ior el Pocor a

a) asigurarea diversităţii biologice, prin conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice pe teritoriul României; b) menţinerea sau restabilirea într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale şi a speciilor din flora şi fauna sălbatică; c) identificarea bunurilor patrimoniului natural care necesită un regim special de protecţie, pentru conservarea şi utilizarea durabilă a acestora; d) categoriile de arii naturale protejate, tipurile de habitate naturale, speciile de floră şi faună sălbatică şi alte bunuri ale patrimoniului natural ce se supun regimului special de protecţie, conservare şi utilizare durabilă; e) constituirea, organizarea şi dezvoltarea reţelei naţionale de arii naturale protejate, precum şi a regimului acesteia; f) regimul de administrare a ariilor naturale protejate şi procedurile de instituire a regimului de protecţie pentru alte arii naturale şi bunuri ale patrimoniului natural; g) măsurile pentru protecţia şi conservarea speciilor de animale şi plante sălbatice periclitate, vulnerabile, endemice şi/sau rare, precum şi cele pentru protecţia formaţiunilor geomorfologice şi peisagistice de interes ecologic, ştiinţific, estetic, cultural-istoric şi de altă natură, a bunurilor naturale de interes speologic, paleontologic, geologic, antropologic şi a altor bunuri naturale cu valoare de patrimoniu natural, existente în perimetrele ariilor naturale protejate şi/sau în afara acestora; h) responsabilităţile şi atribuţiile pentru punerea în aplicare a prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă. Art. 3. – Nu fac obiectul reglementării prezentei ordonanţe de urgenţă: a) parcurile şi grădinile publice sau private de agrement, cu excepţia cazurilor în care acestea au elemente şi bunuri cu valoare de patrimoniu natural; b) rezervaţiile semincere agricole şi silvice cu scop productiv, rezervaţiile de resurse genetice vegetale şi animale terestre şi acvatice destinate reproducerii unor specii vegetale şi animale în scopuri economice, rezervaţiile destinate unor scopuri ştiinţifice sectoriale existente pe terenurile unor instituţii publice sau private de cercetare şi producţie, precum şi altele asemenea, organizate şi gestionate de proprietarii sau administratorii lor legali, cu excepţia cazurilor în care acestea au elemente cu valoare de patrimoniu natural; c) grădinile botanice, parcurile dendrologice, grădinile zoologice, acvariile, terariile, cu excepţia cazurilor în care acestea deţin specii de plante şi animale sălbatice aflate sub regim special de protecţie şi conservare ca bunuri ale patrimoniului natural;

R eţea ua Nat ura 2000 în r eg iun ea Mo ldovei (Ro mân ia )

73

d) colecţiile muzeistice, cu excepţia celor care deţin piese a căror valoare de patrimoniu natural este atestată de autorităţile ştiinţifice competente; e) zonele de protecţie specială – sanitară, hidrologică, hidrogeologică şi altele asemenea – cu perimetre delimitate şi gestionate ca zone de protecţie specială pentru diverse obiective, potrivit unor reglementări speciale, cu excepţia cazurilor în care pe aceste terenuri există bunuri ale patrimoniului natural; f) administrarea ariilor naturale protejate de interes judeţean sau local. Art. 4. – În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: 1. conservare – ansamblul de măsuri care se pun în aplicare pentru menţinerea sau refacerea habitatelor naturale şi a populaţiilor de specii de faună şi floră sălbatice, într-o stare favorabilă, în sensul pct. 5 şi 9; 2. habitate naturale – zonele terestre, acvatice sau subterane, în stare naturală sau seminaturală, ce se diferenţiază prin caracteristici geografice, abiotice şi biotice; 3. tipuri de habitate naturale de interes comunitar – acele tipuri de habitate care: a) sunt în pericol de dispariţie în arealul lor natural; b) au un areal natural redus ca urmare a restrângerii acestuia sau datorită faptului că în mod natural suprafaţa sa este redusă; c) sunt eşantioane reprezentative cu caracteristici tipice pentru una sau mai multe dintre cele 5 regiuni biogeografice specifice pentru România: alpină, continentală, panonică, stepică şi pontică. Aceste tipuri de habitate sunt prevăzute în anexa nr. 2; 4. tipuri de habitate naturale prioritare – tipurile de habitate naturale aflate în pericol de dispariţie, pentru a căror conservare Comunitatea Europeană are o responsabilitate deosebită, datorită proporţiei reduse a arealului acestora pe teritoriul Uniunii Europene. Aceste tipuri de habitate sunt indicate printr-un asterisc în anexa nr. 2; 5. stare de conservare a unui habitat natural – totalitatea factorilor ce acţionează asupra unui habitat natural şi asupra speciilor caracteristice acestuia şi care îi pot afecta pe termen lung distribuţia, structura şi funcţiile, precum şi supravieţuirea speciilor ce îi sunt caracteristice. Starea de conservare a unui habitat natural se consideră favorabilă atunci când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: a) arealul său natural şi suprafeţele pe care le acoperă în cadrul acestui areal sunt stabile sau în creştere;

74

E ma n u e l Ş te fan Ba ltag, V ior el Pocor a

b) are structura şi funcţiile specifice necesare pentru menţinerea sa pe termen lung, iar probabilitatea menţinerii acestora în viitorul previzibil este mare; c) speciile care îi sunt caracteristice se află într-o stare de conservare favorabilă, aşa cum este definită la pct. 9; 6. habitat al unei specii – mediul definit prin factori abiotici şi biotici, în care trăieşte o specie în orice stadiu al ciclului biologic; 7. specii de interes comunitar – speciile care pe teritoriul Uniunii Europene sunt: a) periclitate, cu excepţia celor al căror areal natural este situat la limita de distribuţie în areal şi care nu sunt nici periclitate, nici vulnerabile în regiunea vest-palearctică; b) vulnerabile, speciile a căror încadrare în categoria celor periclitate este probabilă într-un viitor apropiat dacă acţiunea factorilor perturbatori persistă; c) rare, speciile ale căror populaţii sunt reduse din punctul de vedere al distribuţiei sau/şi numeric şi care chiar dacă nu sunt în prezent periclitate sau vulnerabile riscă să devină. Aceste specii sunt localizate pe arii geografice restrânse sau sunt rar dispersate pe suprafeţe largi; d) endemice şi care necesită o atenţie specială datorită caracteristicilor specifice ale habitatului lor şi/sau a impactului potenţial pe care îl are exploatarea acestora asupra stării lor de conservare; 8. specii prioritare – speciile vizate la pct. 7 lit. a) pentru a căror conservare Comunitatea Europeană are o responsabilitate specială datorită proporţiei reduse a arealului acestora pe teritoriul Uniunii Europene. Aceste specii sunt indicate printr-un asterisc în anexa nr. 3; 9. stare de conservare a unei specii – totalitatea factorilor ce acţionează asupra unei specii şi care pot influenţa pe termen lung distribuţia şi abundenţa populaţiilor speciei respective. Starea de conservare va fi considerată favorabilă dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiţii: a) datele privind dinamica populaţiilor speciei respective indică faptul că aceasta se menţine şi are şanse să se menţină pe termen lung ca o componentă viabilă a habitatului său natural; b) arealul natural al speciei nu se reduce şi nu există riscul să se reducă în viitorul previzibil; c) există un habitat suficient de vast pentru ca populaţiile speciei să se menţină pe termen lung; 10. sit/arie – zonă definită geografic, exact delimitată;

R eţea ua Nat ura 2000 în r eg iun ea Mo ldovei (Ro mân ia )

75

11. sit de importanţă comunitară – situl/aria care, în regiunea sau în regiunile biogeografice în care există, contribuie semnificativ la menţinerea ori restaurarea la o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale prevăzute în anexa nr. 2 sau a speciilor de interes comunitar prevăzute în anexa nr. 3 şi care contribuie semnificativ la coerenţa reţelei „Natura 2000“ şi/sau contribuie semnificativ la menţinerea diversităţii biologice în regiunea ori regiunile biogeografice respective. Pentru speciile de animale cu areal larg de răspândire, siturile de importanţă comunitară trebuie să corespundă zonelor din areal în care sunt prezenţi factori abiotici şi biotici esenţiali pentru existenţa şi reproducerea acestor specii; 12. arie specială de conservare – situl de importanţă comunitară desemnat printr-un act statutar, administrativ şi/sau contractual în scopul aplicării măsurilor de conservare necesare pentru menţinerea sau restaurarea la o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale şi/sau a populaţiilor speciilor pentru care situl este desemnat; 13. exemplar – orice plantă sau animal în stare vie ori moartă sau orice parte ori derivat din acestea, precum şi orice alte produse care conţin părţi sau derivate din acestea, aşa cum sunt specificate în documentele care le însoţesc, pe ambalaje, pe mărci ori etichete sau în orice alte situaţii; 14. mediu natural – ansamblul componentelor, structurilor şi proceselor fizico-geografice, biologice şi biocenotice naturale, terestre şi acvatice, având calitatea de păstrător al vieţii şi generator de resurse necesare acesteia; 15. patrimoniu natural – ansamblul componentelor şi structurilor fizicogeografice, floristice, faunistice şi biocenotice ale mediului natural, ale căror importanţă şi valoare ecologică, economică, ştiinţifică, biogenă, sanogenă, peisagistică şi recreativă au o semnificaţie relevantă sub aspectul conservării diversităţii biologice floristice şi faunistice, al integrităţii funcţionale a ecosistemelor, conservării patrimoniului genetic, vegetal şi animal, precum şi pentru satisfacerea cerinţelor de viaţă, bunăstare, cultură şi civilizaţie ale generaţiilor prezente şi viitoare; 16. bun al patrimoniului natural – componenta patrimoniului natural care necesită un regim special de protecţie, conservare şi utilizare durabilă în beneficiul generaţiilor prezente şi viitoare; 17. peisaj – partea de teritoriu percepută ca atare de către populaţie, al cărei caracter este rezultatul acţiunii şi interacţiunii factorilor naturali şi/sau umani; 18. arie naturală protejată – zona terestră, acvatică şi/sau subterană în care există specii de plante şi animale sălbatice, elemente şi formaţiuni

76

E ma n u e l Ş te fan Ba ltag, V ior el Pocor a

biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de altă natură, cu valoare ecologică, ştiinţifică ori culturală deosebită, care are un regim special de protecţie şi conservare, stabilit conform prevederilor legale; 19. conservare „in situ“ – protecţia şi conservarea bunurilor patrimoniului natural în mediul lor natural de geneză, existenţă şi evoluţie; 20. coridor ecologic – zona naturală sau amenajată care asigură cerinţele de deplasare, reproducere şi refugiu pentru speciile sălbatice terestre şi acvatice şi în care se aplică unele măsuri de protecţie şi conservare; 21. reţea naţională de arii naturale protejate – ansamblul ariilor naturale protejate de interes naţional; 22. reţea ecologică a ariilor naturale protejate – ansamblul de arii naturale protejate, împreună cu coridoarele ecologice; 23. reţea ecologică „Natura 2000“ – reţeaua ecologică europeană de arii naturale protejate şi care cuprinde arii de protecţie specială avifaunistică, stabilite în conformitate cu prevederile Directivei 79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice şi arii speciale de conservare desemnate de Comisia Europeană şi ale Directivei 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale, a faunei şi florei sălbatice; 24. specii indigene – speciile de plante şi animale sălbatice care se regăsesc în mod natural în România şi nu ca urmare a introducerii accidentale sau forţate de către om de-a lungul secolelor; 25. specii protejate – speciile periclitate, vulnerabile, rare sau endemice, care beneficiază de un statut legal de protecţie; 26. specii alohtone – speciile introduse/răspândite, accidental sau intenţionat, din altă regiune geografică, ca urmare directă ori indirectă a activităţii umane, lipsind în mod natural dintr-o anumită regiune, cu o evoluţie istorică cunoscută într-o arie de răspândire naturală, alta decât zona de interes, care pot fi în competiţie, pot domina, pot avea un impact negativ asupra speciilor native, putând chiar să le înlocuiască; 27. specii invazive – speciile indigene sau alohtone, care şi-au extins arealul de distribuţie sau au fost introduse accidental ori intenţionat într-o arie şi/sau s-au reprodus într-o asemenea măsură şi atât de agresiv încât influenţează negativ/domină/înlocuiesc unele dintre speciile indigene, determinând modificarea structurii cantitative şi/sau calitative a biocenozei naturale, caracteristică unui anumit tip de biotop; 28. zone interioare ale ariilor naturale protejate – zonele definite şi delimitate prin planurile de management, în care se stabilesc măsuri speciale de management;

R eţea ua Nat ura 2000 în r eg iun ea Mo ldovei (Ro mân ia )

77

29. activităţi cu impact negativ semnificativ din vecinătatea ariilor naturale protejate – activităţile din afara limitei unei arii naturale protejate, care pot genera un impact negativ semnificativ asupra habitatelor naturale sau speciilor sălbatice pentru care au fost desemnate; nu se aplică în cazul ariilor naturale protejate vizate de pct. 22; 30. comunităţi locale – comunităţile umane situate în interiorul sau în vecinătatea ariei naturale protejate care deţin proprietăţi ori desfăşoară diverse activităţi pe teritoriul sau în vecinătatea ariei naturale protejate; 31. activităţi tradiţionale – activităţile de utilizare durabilă a resurselor naturale şi specifice zonei respective. CAPITOLUL II Regimul ariilor naturale protejate SECŢIUNEA 1 Categorii de arii naturale protejate Art. 5. – (1) Pentru asigurarea măsurilor speciale de protecţie şi conservare in situ a bunurilor patrimoniului natural se instituie un regim diferenţiat de protecţie, conservare şi utilizare, potrivit următoarelor categorii de arii naturale protejate: a) de interes naţional: rezervaţii ştiinţifice, parcuri naţionale, monumente ale naturii, rezervaţii naturale, parcuri naturale; b) de interes internaţional: situri naturale ale patrimoniului natural universal, geoparcuri, zone umede de importanţă internaţională, rezervaţii ale biosferei; c) de interes comunitar sau situri „Natura 2000“: situri de importanţă comunitară, arii speciale de conservare, arii de protecţie specială avifaunistică; d) de interes judeţean sau local: stabilite numai pe domeniul public/privat al unităţilor administrativ-teritoriale, după caz. (2) Scopul şi regimul de management al categoriilor de arii naturale protejate, stabilite la alin. (1) lit. a)–c), sunt prevăzute în anexa nr. 1. (3) Prin aplicarea prevederilor alin. (1) şi (2) se asigură regimul corespunzător de protecţie, conservare şi utilizare pentru: a) cele mai reprezentative habitate naturale ale spaţiului biogeografic naţional, cu diversitatea biologică floristică şi faunistică specifică, incluzând zone marine, de litoral şi de coastă, zone de câmpie, de deal şi de munte, zone umede, aride şi zone de ecoton, cursuri de apă cu zone de luncă şi lacuri naturale, asigurându-se protecţia şi conservarea patrimoniului natural floristic şi

78

E ma n u e l Ş te fan Ba ltag, V ior el Pocor a

faunistic, de resurse genetice vegetale şi animale şi menţinerea echilibrului ecologic; b) habitatele terestre, acvatice şi/sau subterane în care trăiesc permanent sau temporar specii de plante şi/sau animale sălbatice periclitate, vulnerabile, endemice ori rare, specii de plante şi animale sălbatice aflate sub regim special de protecţie, specii cu valoare ştiinţifică şi ecologică deosebită, precum şi pentru acele habitate în care există şi alte bunuri ale patrimoniului natural ce necesită măsuri de protecţie şi conservare in situ; c) zonele cu resurse biogeografice importante sub aspect biogenetic, ecologic, ştiinţific, educaţional, sanogen şi recreativ; d) elementele şi formaţiunile naturale geomorfologice, peisagistice, geologice, speologice, paleontologice, pedologice şi altele asemenea, cu valoare de bunuri ale patrimoniului natural; e) tipurile de habitate naturale, precum şi pentru speciile de plante şi animale de interes comunitar, prevăzute în anexele nr. 2–5; f) coridoarele ecologice definite şi identificate pe bază de studii ştiinţifice avizate de Academia Română. (4) Categoriile de arii naturale protejate, prevăzute la alin. (1) lit. a)–c), se pot modifica şi completa prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, cu avizul Academiei Române, luându-se în considerare recomandările organizaţiilor internaţionale autorizate. SECŢIUNEA a 2-a Instituirea regimului de arie naturală protejată Art. 6. – Instituirea regimului de arie naturală protejată este prioritară în raport cu orice alte obiective, cu excepţia celor care privesc: a) asigurarea securităţii naţionale; b) asigurarea securităţii, sănătăţii oamenilor şi animalelor; c) prevenirea unor catastrofe naturale. Art. 7. – Regimul de protecţie se stabileşte indiferent de destinaţia terenului şi de deţinător, iar respectarea acestuia este obligatorie în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă, precum şi cu alte dispoziţii legale în materie. Art. 8. – (1) Instituirea regimului de arie naturală protejată se face: a) prin lege, pentru siturile naturale ale patrimoniului natural universal şi pentru rezervaţiile biosferei; b) prin hotărâre a Guvernului, pentru parcuri naţionale, parcuri naturale, geoparcuri, zone umede de importanţă internaţională, arii speciale de

R eţea ua Nat ura 2000 în r eg iun ea Mo ldovei (Ro mân ia )

79

conservare, arii de protecţie specială avifaunistică, rezervaţii ştiinţifice, monumente ale naturii, rezervaţii naturale; c) prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, pentru propunerile de situri de importanţă comunitară, cu avizul Academiei Române, al autorităţii publice centrale cu competenţe în domeniul administraţiei publice, al autorităţii publice centrale în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale şi al autorităţii publice centrale în domeniul transporturilor, al autorităţii publice în domeniul amenajării teritoriului şi al autorităţii publice în domeniul turismului; d) prin hotărâri ale consiliilor judeţene sau locale, pentru arii naturale protejate, de interes judeţean sau local. (2) Propunerile pentru instituirea regimului de arie naturală protejată se pot face din iniţiativa oricărei persoane fizice sau juridice şi se înaintează Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate, în vederea avizării acestora. (3) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului stabileşte lista siturilor de importanţă comunitară şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică, pe care o transmite Comisiei Europene. (4) Zonele şi siturile naturale care întrunesc criteriile de sit al patrimoniului natural universal, zonă umedă de importanţă internaţională, geoparc, rezervaţie a biosferei şi ariile speciale de conservare dobândesc acest regim conform procedurii prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b), pe baza documentaţiei solicitate de organismele internaţionale autorizate şi cu condiţia recunoaşterii lor prealabile de către aceste organisme. (5) Propunerea de instituire a regimului de arie naturală protejată pentru cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a)–c) se face pe baza documentaţiei prevăzute la art. 11 alin. (1). (6) Propunerea de instituire a regimului de arie naturală protejată pentru cazurile prevăzute la alin. (1) lit. d) se bazează pe o documentaţie ştiinţifică ce se înaintează la consiliile judeţene sau locale, după caz, în vederea analizei şi luării hotărârii de declarare. Art. 9. – Pentru urgentarea măsurilor de protecţie şi conservare ce se impun, regimul de arie naturală protejată din categoriile prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a)–c) se poate institui, cu caracter provizoriu, în baza documentaţiei prevăzute la art. 11 alin. (1) şi (3) şi cu avizul autorităţilor publice centrale interesate, prin ordin al conducerii autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, până la declarare, conform prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.

80

E ma n u e l Ş te fan Ba ltag, V ior el Pocor a

Art. 10. – Modul de constituire şi de administrare a ariilor naturale protejate va lua în considerare interesele comunităţilor locale, facilitându-se participarea reprezentanţilor acestora în consiliile consultative pentru aplicarea măsurilor de protecţie, conservare şi utilizare durabilă a resurselor naturale, încurajându-se menţinerea practicilor şi cunoştinţelor tradiţionale locale în valorificarea acestor resurse, în beneficiul comunităţilor locale. Art. 11. – (1) Documentaţia necesară în vederea instituirii regimului de arie naturală protejată de interes naţional trebuie să cuprindă: a) studiul de fundamentare ştiinţifică; b) documentaţia cadastrală cu limitele ariei naturale protejate, cu evidenţierea categoriilor de folosinţă a terenurilor; c) avizul Academiei Române. (2) Normativul de conţinut al documentaţiei necesare în vederea instituirii regimului de arie naturală protejată de interes naţional se stabileşte de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi se aprobă prin ordin al conducătorului acesteia, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă. (3) Pentru propunerile de situri de importanţă comunitară şi pentru ariile de protecţie specială avifaunistică se completează Formularul Standard Natura 2000 stabilit de Comisia Europeană prin Decizia 97/266/CE şi adoptat prin Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 207/2006 privind aprobarea conţinutului Formularului Standard Natura 2000 şi a manualului de completare al acestuia. Art. 12. – (1) În momentul primirii documentaţiei necesare instituirii regimului de arie naturală protejată, autorităţile competente pentru protecţia mediului trebuie să înştiinţeze deţinătorii şi administratorii de terenuri şi să iniţieze consultări cu toţi factorii interesaţi. (2) Până la finalizarea procedurii de instituire a regimului de protecţie a ariilor naturale protejate, deţinătorii bunurilor cu valoare de patrimoniu natural, indiferent de destinaţia terenurilor, vor aplica şi vor respecta măsurile de protecţie, conservare şi utilizare stabilite cu caracter provizoriu de autorităţile competente pentru protecţia mediului, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă. Art. 13. – Rezervaţiile ştiinţifice, parcurile naţionale, monumentele naturii, rezervaţiile naturale şi parcurile naturale, ariile speciale de protecţie avifaunistică, precum şi celelalte bunuri ale patrimoniului natural, cu regim de protecţie şi conservare dobândit până la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe

R eţea ua Nat ura 2000 în r eg iun ea Mo ldovei (Ro mân ia )

81

de urgenţă, prin legi sau prin alte acte cu caracter normativ emise de autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, îşi păstrează acelaşi regim. Art. 14. – (1) În vederea îmbunătăţirii coerenţei ecologice a reţelei de arii naturale protejate de interes naţional şi comunitar, trebuie identificate şi stabilit managementul corespunzător al coridoarelor ecologice şi al peisajelor, ca zone de importanţă majoră pentru fauna şi flora sălbatică. Aceste zone sunt cele care, datorită structurii lineare şi continue, cum sunt râurile cu malurile lor, sau datorită funcţiilor de refugiu, cum sunt perdelele forestiere, tufărişurile naturale, vegetaţia naturală de pe terenurile marginale ale culturilor agricole, de-a lungul căilor de comunicaţie rutieră şi feroviară, suprafeţe mici de pădure ori de zone umede, sunt esenţiale pentru migrarea, dispersarea speciilor sălbatice şi pentru schimburile genetice dintre populaţiile aceloraşi specii. (2) Coridoarele ecologice identificate sunt desemnate prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, cu avizul Academiei Române, al autorităţii publice centrale cu competenţe în domeniul administraţiei publice, al autorităţii publice centrale în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale, al autorităţii publice centrale în domeniul transporturilor, al autorităţii publice în domeniul amenajării teritoriului şi al autorităţii publice în domeniul turismului. Art. 15. – Ariile naturale protejate şi coridoarele ecologice vor fi evidenţiate în mod obligatoriu de către Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară în planurile naţionale, zonale şi locale de amenajare a teritoriului şi de urbanism, în planurile cadastrale şi în cărţile funciare. SECŢIUNEA a 3-a Administrarea reţelei de arii naturale protejate de interes naţional Art. 16. – (1) Ansamblul ariilor naturale protejate, desemnate conform prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, conform categoriilor definite în anexa nr. 1, constituie reţeaua naţională de arii naturale protejate. (2) Administrarea rezervaţiilor biosferei, a parcurilor naţionale, a parcurilor naturale şi, după caz, a geoparcurilor, a siturilor de importanţă comunitară, a ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică se realizează de către structuri de administrare special constituite, cu personalitate juridică. (3) Rezervaţiile ştiinţifice, rezervaţiile naturale, monumentele naturii şi, după caz, geoparcurile, siturile de importanţă comunitară, ariile speciale de conservare şi ariile de protecţie specială avifaunistică, care nu necesită sau care

82

E ma n u e l Ş te fan Ba ltag, V ior el Pocor a

nu au structuri de administrare special constituite, se administrează prin preluare în custodie, potrivit art. 18 alin. (4). (4) Modalităţile de administrare a ariilor naturale protejate şi a altor bunuri ale patrimoniului natural, puse sub regim special de protecţie şi conservare, se stabilesc avându-se în vedere: a) categoria ariei naturale protejate; b) întinderea ariei naturale protejate; c) posibilităţile de asigurare a resurselor financiare pentru asigurarea unei funcţionări corespunzătoare a administraţiei şi pentru atingerea obiectivelor de conservare. Art. 17. – (1) Responsabilităţile de administrare a ariilor naturale protejate şi a altor bunuri ale patrimoniului natural, puse sub regim special de protecţie şi conservare, revin: a) Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate, pentru ariile naturale protejate, declarate prin lege, prin hotărâre a Guvernului sau prin ordin al autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului; b) Administraţiei Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării“ pentru Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării“; c) autorităţilor administraţiei publice locale, pentru ariile naturale protejate, declarate prin hotărâri ale acestora. (2) În vederea realizării unei administrări unitare şi eficiente a ariilor naturale protejate se înfiinţează Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate, instituţie publică, cu personalitate juridică, care funcţionează în subordinea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, finanţată din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat. (3) Structura organizatorică, numărul de personal, atribuţiile şi competenţele Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă. Art. 18. – (1) Administrarea ariilor naturale protejate şi a celorlalte bunuri ale patrimoniului natural aflate în reţeaua naţională de arii naturale protejate se face, potrivit legii, prin: a) structuri de administrare special constituite, cu personalitate juridică, în subordinea Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate; b) structuri de administrare special constituite, cu personalitate juridică şi aflate în subordinea unor regii autonome, companii şi societăţi naţionale şi comerciale, autorităţi ale administraţiei publice locale, servicii descentralizate

R eţea ua Nat ura 2000 în r eg iun ea Mo ldovei (Ro mân ia )

83

ale administraţiei publice centrale, instituţii ştiinţifice de cercetare şi de învăţământ din sectorul public şi privat, muzee, organizaţii neguvernamentale, constituite potrivit legii şi aflate în coordonarea metodologică a Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate; c) persoane fizice şi juridice care au calitatea de custode şi se află în coordonarea metodologică a Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate; d) serviciile regionale din structura proprie a Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate, pentru rezervaţiile ştiinţifice, rezervaţiile naturale, monumentele naturii şi, după caz, a geoparcurilor, a siturilor de importanţă comunitară, a ariilor speciale de conservare, a ariilor de protecţie specială avifaunistică şi ale celorlalte bunuri ale patrimoniului natural supuse unui regim special de protecţie şi care nu au fost preluate în custodie; e) Administraţia Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării“ aflată în subordinea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, pentru Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării“. (2) În cazul rezervaţiilor ştiinţifice, rezervaţiilor naturale, monumentelor naturii, siturilor de importanţă comunitară, ariilor speciale de conservare, ariilor de protecţie specială avifaunistică şi ale celorlalte bunuri ale patrimoniului natural supuse unui regim special de protecţie, care nu sunt cuprinse în perimetrele rezervaţiilor biosferei, ale parcurilor naţionale sau ale parcurilor naturale, administrarea se poate asigura prin oricare dintre modalităţile prevăzute la alin. (1), după caz. (3) În cazul rezervaţiilor ştiinţifice, rezervaţiilor naturale, monumentelor naturii, siturilor de importanţă comunitară, ariilor speciale de conservare, ariilor de protecţie specială avifaunistică şi ale celorlalte bunuri ale patrimoniului natural supuse unui regim special de protecţie, care sunt cuprinse total sau parţial în perimetrele rezervaţiilor biosferei, ale parcurilor naţionale şi ale parcurilor naturale, administrarea se asigură de către structurile de administrare ale acestora. (4) Modul de atribuire a administrării, respectiv custodiei ariilor naturale protejate se stabileşte printr-o metodologie care se elaborează de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă. Art. 19. – (1) Structurile de administrare special constituite au personalitate juridică şi se stabilesc pentru asigurarea administrării ariilor naturale protejate, potrivit prevederilor art. 18 alin. (1) lit. a) şi b).

84

E ma n u e l Ş te fan Ba ltag, V ior el Pocor a

(2) Pe lângă structurile de administrare special constituite se înfiinţează consilii consultative de administrare, alcătuite din reprezentanţi ai instituţiilor, organizaţiilor economice, organizaţiilor neguvernamentale, autorităţilor şi comunităţilor locale, care deţin cu orice titlu suprafeţe, bunuri sau au interese în perimetrul ori în vecinătatea ariei naturale protejate şi care sunt implicate şi interesate în aplicarea măsurilor de protecţie, în conservarea şi dezvoltarea durabilă a zonei. (3) Componenţa şi regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliilor consultative de administrare se propun de către administraţia ariei naturale protejate şi se aprobă de Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate. (4) Structurile de administrare special constituite sunt îndrumate de un consiliu ştiinţific, cu rol de autoritate ştiinţifică, pe teritoriul ariei naturale protejate. (5) Componenţa şi regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliilor ştiinţifice se propun de către administraţia ariilor naturale protejate, cu avizul Academiei Române, şi se aprobă de Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate. Art. 20. – (1) Custozi pot fi persoane fizice sau juridice care au calificarea, instruirea şi mijloacele necesare pentru a stabili şi aplica măsurile de protecţie şi conservare a bunurilor încredinţate, atestate de Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate. (2) Calitatea de custode se stabileşte prin încheierea de convenţii între părţi, conform legii, în care se stipulează obligaţiile şi drepturile acestora. Convenţia de custodie şi legitimaţia de custode reprezintă documente valabile în faţa autorităţilor publice şi a altor persoane interesate. (3) Modalitatea încheierii convenţiilor de custodie şi eliberarea legitimaţiilor de custode sunt în competenţa de reglementare a Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate. Art. 21. – (1) Planurile de management şi regulamentele rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi naturale se elaborează de către administratorii acestora, se avizează de către consiliile ştiinţifice, consiliile consultative de administrare şi de Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. (2) Pentru celelalte categorii de arii naturale protejate, planurile de management şi regulamentele se elaborează de către administratorii acestora, se avizează de către Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate şi se aprobă

R eţea ua Nat ura 2000 în r eg iun ea Mo ldovei (Ro mân ia )

85

prin ordin al autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, cu avizul autorităţilor publice centrale interesate. (3) Măsurile prevăzute în planurile de management al ariilor naturale protejate se elaborează astfel încât să ţină cont de exigenţele economice, sociale şi culturale, precum şi de particularităţile regionale şi locale ale zonei, prioritate având însă obiectivele care au dus la constituirea ariei naturale protejate. (4) Respectarea planurilor de management şi a regulamentelor este obligatorie pentru administratorii ariilor naturale protejate, precum şi pentru persoanele fizice şi juridice care deţin sau care administrează terenuri şi alte bunuri şi/sau care desfăşoară activităţi în perimetrul şi în vecinătatea ariei naturale protejate. (5) Planurile de amenajare a teritoriului, cele de dezvoltare locală şi naţională, precum şi orice alte planuri de exploatare/utilizare a resurselor naturale din aria naturală protejată vor fi armonizate de către autorităţile emitente cu prevederile planului de management. (6) Autorităţile locale şi naţionale cu competenţe şi responsabilităţi în reglementarea activităţilor din ariile naturale protejate sunt obligate să instituie, de comun acord cu administratorii ariilor naturale protejate şi, după caz, cu Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate, măsuri speciale pentru conservarea sau utilizarea durabilă a resurselor naturale din ariile naturale protejate, conform prevederilor planurilor de management. (7) Ariile naturale protejate de interes comunitar sunt create pentru impunerea unor măsuri speciale în vederea conservării unor habitate naturale şi/sau specii sălbatice de interes comunitar. În cazul suprapunerii lor în ariile naturale protejate de interes naţional, managementul acestora va fi inclus în planul de management al respectivelor arii naturale protejate, cu respectarea celei mai restrictive funcţii de protecţie. Art. 22. – (1) Zonarea internă a ariilor naturale protejate de interes naţional se face prin planul de management, prin definirea şi delimitarea, după caz, a: zonelor cu protecţie strictă, zonelor de protecţie integrală, zonelor-tampon, zonelor de dezvoltare durabilă a activităţilor umane. (2) Zonele cu protecţie strictă sunt zonele din ariile naturale protejate, de mare importanţă ştiinţifică, ce cuprind zone sălbatice în care nu au existat intervenţii antropice sau nivelul acestora a fost foarte redus. (3) În zonele prevăzute la alin. (2) se interzice desfăşurarea oricăror activităţi umane, cu excepţia activităţilor de cercetare, educaţie şi ecoturism, cu limitările descrise în planurile de management.

86

E ma n u e l Ş te fan Ba ltag, V ior el Pocor a

(4) Zonele de protecţie integrală cuprind cele mai valoroase bunuri ale patrimoniului natural din interiorul ariilor naturale protejate. (5) În zonele prevăzute la alin. (4) sunt interzise: a) orice forme de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum şi orice forme de folosire a terenurilor, incompatibile cu scopul de protecţie şi/sau de conservare; b) activităţile de construcţii-investiţii, cu excepţia celor destinate administrării ariei naturale protejate şi/sau activităţilor de cercetare ştiinţifică ori a celor destinate asigurării siguranţei naţionale sau prevenirii unor calamităţi naturale. (6) Prin excepţie de la prevederile alin. (5), în zonele de protecţie integrală, în afara perimetrelor rezervaţiilor ştiinţifice cu regim strict de protecţie, se pot desfăşura următoarele activităţi: a) ştiinţifice şi educative; b) activităţi de ecoturism care nu necesită realizarea de construcţiiinvestiţii; c) utilizarea raţională a pajiştilor pentru cosit şi/sau păşunat numai cu animale domestice, proprietatea membrilor comunităţilor care deţin păşuni sau care deţin dreptul de utilizare a acestora în orice formă recunoscută prin legislaţia naţională în vigoare, pe suprafeţele, în perioadele şi cu speciile şi efectivele avizate de administraţia parcului, astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale şi speciile de floră şi faună prezente; d) localizarea şi stingerea operativă a incendiilor; e) intervenţiile pentru menţinerea habitatelor în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunităţi biotice care constituie obiectul protecţiei, în baza aprobării autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, a planului de acţiune provizoriu, elaborat în acest scop de consiliul ştiinţific şi valabil până la intrarea în vigoare a planului de management; f) intervenţiile în scopul reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, la propunerea administraţiei şi cu avizul consiliului ştiinţific, în baza aprobării de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului; g) acţiunile de înlăturare a efectelor unor calamităţi, la propunerea administraţiei ariei naturale protejate, cu avizul consiliului ştiinţific, în baza aprobării autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. În cazul în care calamităţile afectează suprafeţe de pădure, acţiunile de înlăturare a efectelor acestora se fac la propunerea administraţiei ariei naturale protejate, cu avizul

R eţea ua Nat ura 2000 în r eg iun ea Mo ldovei (Ro mân ia )

87

consiliului ştiinţific, în baza aprobării autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură; h) acţiunile de prevenire a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri, care nu necesită extrageri de arbori, şi acţiunile de monitorizare a acestora; i) acţiunile de combatere a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri, care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure, în cazul în care apar focare de înmulţire, la propunerea administraţiei ariei naturale protejate, cu avizul consiliului ştiinţific şi în baza aprobării autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. (7) Zonele-tampon, în parcurile naţionale denumite zone de conservare durabilă şi în parcurile naturale denumite zone de management durabil, nu se includ în zonele cu protecţie integrală, strictă sau de dezvoltare durabilă a activităţilor umane şi care fac trecerea între zonele cu protecţie integrală şi cele de dezvoltare durabilă. (8) În zonele de conservare durabilă se pot desfăşura următoarele activităţi: a) ştiinţifice şi educative; b) activităţi de ecoturism care nu necesită realizarea de construcţiiinvestiţii; c) utilizarea raţională a pajiştilor pentru cosit şi/sau păşunat pe suprafeţele, în perioadele şi cu speciile şi efectivele avizate de administraţia parcului natural, astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale şi speciile de floră şi faună prezente; d) localizarea şi stingerea operativă a incendiilor; e) intervenţiile pentru menţinerea habitatelor în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunităţi biotice care constituie obiectul protecţiei, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, a planului de acţiune provizoriu, elaborat în acest scop de consiliul ştiinţific al parcului şi valabil până la intrarea în vigoare a planului de management; f) intervenţiile în scopul reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, la propunerea consiliului ştiinţific al ariei naturale protejate, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului; g) acţiunile de înlăturare a efectelor unor calamităţi, cu acordul administraţiei ariei naturale protejate, emis în baza aprobării autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. În cazul în care calamităţile afectează suprafeţe de pădure, acţiunile de înlăturare a efectelor acestora se fac cu acordul administraţiei ariei naturale protejate, emis în baza aprobării autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură;

88

E ma n u e l Ş te fan Ba ltag, V ior el Pocor a

h) activităţile de protecţie a pădurilor, acţiunile de prevenire a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri, care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure în cantităţi care depăşesc prevederile amenajamentelor, se fac cu acordul administraţiei ariei naturale protejate, emis în baza aprobării autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură; i) activităţi tradiţionale de utilizare a unor resurse regenerabile, în limita capacităţii productive şi de suport a ecosistemelor, prin tehnologii cu impact redus, precum recoltarea de fructe de pădure, de ciuperci şi de plante medicinale, cu respectarea normativelor în vigoare. Acestea se pot desfăşura numai de către persoanele fizice sau juridice care deţin/administrează terenuri în interiorul parcului sau de comunităţile locale, cu acordul administraţiei ariei naturale protejate; j) lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor, lucrări speciale de conservare cu accent pe promovarea regenerării naturale şi fără extragerea lemnului mort, cu excepţia cazurilor în care se manifestă atacuri de dăunători ai pădurii ce se pot extinde pe suprafeţe întinse, în primul rând de parcele întregi limitrofe zonelor cu protecţie strictă sau integrală, in restul zonei-tampon fiind permisă aplicarea de tratamente silvice care promovează regenerarea pe cale naturală a arboretelor: tratamentul tăierilor de transformare spre grădinărit, tratamentul tăierilor grădinărite şi cvasigrădinărite, tratamentul tăierilor progresive clasice sau în margine de masiv cu perioada de regenerare de minimum 10 ani. Tratamentele silvice se vor aplica cu restricţii impuse de planurile de management al parcurilor şi de ghidurile de gospodărire a pădurilor în arii protejate. (9) În zonele de management durabil se pot desfăşura următoarele activităţi: a) ştiinţifice şi educative; b) activităţi de ecoturism care nu necesită realizarea de construcţiiinvestiţii; c) utilizarea raţională a pajiştilor pentru cosit şi/sau păşunat numai cu animale domestice, de către proprietarii care deţin păşuni sau care deţin dreptul de utilizare a acestora în orice formă recunoscută prin legislaţia naţională în vigoare, pe suprafeţele, în perioadele şi cu speciile şi efectivele avizate de administraţia parcului, astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale şi speciile de floră şi faună prezente; d) localizarea şi stingerea operativă a incendiilor; e) intervenţiile pentru menţinerea habitatelor în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunităţi biotice care constituie obiectul

R eţea ua Nat ura 2000 în r eg iun ea Mo ldovei (Ro mân ia )

89

protecţiei, cu aprobarea planului de acţiune provizoriu de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, plan elaborat în acest scop de consiliul ştiinţific al parcului şi valabil până la intrarea în vigoare a planului de management; f) intervenţiile în scopul reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, la propunerea consiliului ştiinţific al ariei naturale protejate, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului; g) acţiunile de înlăturare a efectelor unor calamităţi, cu acordul administraţiei ariei naturale protejate, emis în baza aprobării autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. În cazul în care calamităţile afectează suprafeţe de pădure, acţiunile de înlăturare a efectelor acestora se fac cu acordul administraţiei ariei naturale protejate, emis în baza aprobării autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură; h) activităţile de protecţie a pădurilor, acţiunile de prevenire a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri, care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure în cantităţi care depăşesc prevederile amenajamentelor, se fac cu acordul administraţiei ariei naturale protejate, emis în baza aprobării autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură; i) activităţi tradiţionale de utilizare a unor resurse regenerabile, în limita capacităţii productive şi de suport a ecosistemelor, prin tehnologii cu impact redus, precum recoltarea de fructe de pădure, de ciuperci şi de plante medicinale, cu respectarea normativelor în vigoare. Acestea se pot desfăşura numai de persoanele fizice şi juridice care deţin/administrează terenuri în interiorul parcului sau de comunităţile locale, cu aprobarea administraţiei ariei naturale protejate; j) activităţi tradiţionale de cultivare a terenurilor agricole şi de creştere a animalelor, precum şi alte activităţi tradiţionale efectuate de comunităţile locale; k) lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor şi lucrări de conservare; l) aplicarea de tratamente silvice care promovează regenerarea pe cale naturală a arboretelor: tratamentul tăierilor de transformare spre grădinarit, tratamentul tăierilor grădinărite şi cvasigrădinărite, tratamentul tăierilor progresive clasice sau în margine de masiv, tratamentul tăierilor succesive clasice sau în margine de masiv, tratamentul tăierilor în crâng, în salcâmete şi în zăvoaie de plop şi salcie. În cazul arboretelor de plop euramerican se poate aplica şi tratamentul tăierilor rase în parchete mici, iar în arboretele de molid, tăieri rase pe parcelele de maximum 1 ha; m) activităţi de vânătoare;

90

E ma n u e l Ş te fan Ba ltag, V ior el Pocor a

n) activităţi de pescuit sportiv. (10) Zone de dezvoltare durabilă a activităţilor umane sunt zonele în care se permit activităţi de investiţii/dezvoltare, cu prioritate cele de interes turistic, dar cu respectarea principiului de utilizare durabilă a resurselor naturale şi de prevenire a oricăror efecte negative semnificative asupra biodiversităţii. (11) În zonele de dezvoltare durabilă se pot desfăşura următoarele activităţi, cu respectarea prevederilor din planurile de management: a) activităţi de vânătoare, în zonele de dezvoltare durabilă din parcurile naturale; b) activităţi tradiţionale de cultivare a terenurilor agricole şi de creştere a animalelor; c) activităţi de pescuit sportiv, industrial şi piscicultură; d) activităţi de exploatare a resurselor minerale neregenerabile, dacă această posibilitate este prevăzută în planul de management al parcului şi dacă reprezintă o activitate tradiţională; e) lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor şi lucrări de conservare; f) aplicarea de tratamente silvice care promovează regenerarea pe cale naturală a arboretelor: tratamentul tăierilor de transformare spre grădinărit, tratamentul tăierilor grădinărite şi cvasigrădinărite, tratamentul tăierilor progresive clasice sau în margine de masiv, tratamentul tăierilor succesive clasice ori în margine de masiv, tratamentul tăierilor în crâng în salcâmete şi zăvoaie de plop şi salcie. În zonele de dezvoltare durabilă din parcurile naţionale se pot aplica tratamentul tăierilor rase în arboretele de molid pe suprafeţe de maximum 1 ha, precum şi tratamentul tăierilor rase în parchete mici în arboretele de plop euramerican. În zonele de dezvoltare durabilă din parcurile naturale se poate aplica şi tratamentul tăierilor rase în parchete mici în arboretele de molid pe suprafeţe de maximum 1 ha şi plop euramerican; g) activităţi specifice modului de producţie ecologic de cultivare a terenului agricol şi creşterea animalelor, în conformitate cu legislaţia specifică din sistemul de agricultură ecologică; h) alte activităţi tradiţionale efectuate de comunităţile locale. Art. 23. – (1) În rezervaţiile ştiinţifice sunt interzise orice activităţi umane, cu excepţia activităţilor de cercetare, educaţie şi de ecoturism, cu limitările descrise în planurile de management, cu acordul Academiei Române şi al administratorului. (2) În rezervaţiile naturale nu sunt permise activităţi de utilizare a resurselor naturale. Prin excepţie, sunt permise numai acele intervenţii care au drept scopuri protejarea şi promovarea obiectivului pentru care au fost

R eţea ua Nat ura 2000 în r eg iun ea Mo ldovei (Ro mân ia )

91

constituite şi unele activităţi de valorificare durabilă a anumitor resurse naturale. Art. 24. – (1) Amenajamentele silvice ale unităţilor de producţie/proprietăţilor ce intră în componenţa ariilor naturale protejate vor fi revizuite în mod obligatoriu în termen de 12 luni de la aprobarea planurilor de management. Până la revizuirea amenajamentelor silvice nu se vor aplica de către administratorii fondului forestier din acestea decât acele prevederi care sunt conforme legislaţiei specifice ariilor naturale protejate şi planurilor de management în vigoare. (2) Planurile de dezvoltare pentru zonele incluse în arii naturale protejate se modifică de către autorităţile responsabile în conformitate cu prevederile planurilor de management, respectiv cu obiectivele de conservare a ariilor naturale protejate care nu dispun de plan de management. Art. 25. – Evaluarea managementului ariilor naturale protejate se face cel puţin o dată pe an, pe baza monitorizării şi controalelor efectuate în teren de către autorităţile competente pentru protecţia mediului. Art. 26. – (1) Pentru terenurile din arii naturale protejate, deţinute în regim de proprietate privată sau concesionate, proprietarii ori concesionarii vor primi compensaţii pentru respectarea prevederilor restrictive din planul de management al ariei naturale protejate. Modalitatea de solicitare, de calcul şi de acordare a compensaţiilor se stabileşte prin hotărâre a Guvernului. (2) Până la aprobarea planurilor de management, potrivit prevederilor art. 21 alin. (1) şi (2), administratorii ariilor naturale protejate respective au obligaţia să stabilească un set de măsuri de conservare, pentru care este necesară acordarea de compensaţii, şi să transmită aceste informaţii Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate, în termen de 6 luni de la preluarea administrării ariei naturale protejate. (3) Proprietarii de terenuri extravilane situate în arii naturale protejate supuse unor restricţii de utilizare sunt scutiţi de plata impozitului pe teren. (4) Scutirea de la plata impozitului pe teren se acordă în baza unei confirmări emise de administraţia ariei naturale protejate sau de Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate. (5) Pentru unele bunuri floristice şi faunistice ale patrimoniului natural, existente în grădini şi în parcuri de agrement, în grădini zoologice, precum şi în colecţii muzeistice, ca bunuri ale patrimoniului natural floristic, faunistic, geologic, paleontologic, mineralogic şi de altă natură, măsurile necesare de protecţie şi conservare vor fi luate de către administratorii sau deţinătorii acestora.

92

E ma n u e l Ş te fan Ba ltag, V ior el Pocor a

Art. 27. – (1) Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol sau silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate, cu excepţia celor aflate în zonele de dezvoltare durabilă, se poate face numai pentru obiective care vizează asigurarea securităţii naţionale, asigurarea securităţii, sănătăţii oamenilor şi animalelor şi prevenirea catastrofelor naturale sau pentru obiectivele destinate cercetării ştiinţifice şi bunei administrări a ariei naturale protejate. (2) Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol sau silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate, conform alin. (1), se face numai cu acordul administratorului sau, după caz, al custodelui ariei naturale protejate, emis în baza aprobării autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi a autorităţii publice centrale în domeniul agriculturii şi/sau silviculturii. Art. 28. – (1) Sunt interzise activităţile din perimetrele ariilor naturale protejate sau din vecinătatea acestora care pot să genereze un impact negativ semnificativ asupra speciilor sălbatice şi habitatelor naturale pentru care au fost desemnate, în lipsa actelor de reglementare specifice. (2) Planurile şi/sau proiectele publice ori private pentru care trebuie stabilită necesitatea efectuării evaluării de mediu/evaluării impactului asupra mediului sunt cele care sunt realizate în cadrul unei arii naturale protejate, indirect legate de aceasta sau necesare pentru managementul ariei naturale protejate, şi care, fie individual, fie împreună cu alte planuri/proiecte, pot avea efecte negative semnificative asupra ariei naturale protejate, avându-se în vedere obiectivele de conservare. (3) Acordul de mediu sau avizul de mediu pentru proiectele şi/sau planurile prevăzute la alin. (2) se emit numai dacă proiectul/planul nu afectează în mod negativ integritatea ariei naturale protejate respective. (4) Prin excepţie de la prevederile alin. (3), în cazul în care evaluarea de mediu/evaluarea impactului asupra mediului relevă efecte negative semnificative asupra ariei naturale protejate şi, în lipsa unor soluţii alternative, proiectul/planul trebuie totuşi realizat din considerente imperative de interes public major, inclusiv din raţiuni de ordin social sau economic, autoritatea competentă pentru protecţia mediului emite avizul de mediu/acordul de mediu numai după stabilirea măsurilor compensatorii necesare pentru a proteja coerenţa reţelei naţionale de arii naturale protejate sau cea globală a reţelei „Natura 2000“, în cazul siturilor de interes comunitar. (5) În situaţia în care siturile incluse în reţeaua „Natura 2000“, identificate conform legislaţiei în vigoare, adăpostesc un tip de habitat natural prioritar şi/sau o specie prioritară, singurele considerente care pot fi invocate sunt cele privind:

R eţea ua Nat ura 2000 în r eg iun ea Mo ldovei (Ro mân ia )

93

a) sănătatea sau siguranţa publică; b) anumite consecinţe benefice de importanţă majoră pentru mediu; c) alte motive imperative de interes public major asupra cărora s-a obţinut punctul de vedere al Comisiei Europene. (6) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului informează Comisia Europeană asupra măsurilor compensatorii adoptate pentru a proteja coerenţa globală a reţelei „Natura 2000“. (7) Emiterea actelor de reglementare pentru planuri/proiecte/activităţi în ariile naturale protejate şi, după caz, în vecinătatea acestora se realizează numai cu avizul administratorilor, respectiv al custozilor ariilor naturale protejate. Art. 29. – (1) Construcţiile, dotările şi alte amenajări existente în perimetrul ariilor naturale protejate legal constituite, realizate din investiţii publice pe terenuri ce aparţin domeniului public, vor fi destinate, cu prioritate, activităţilor administrative şi ştiinţifice ale celor care le asigură managementul, precum şi altor activităţi în legătură cu buna administrare. (2) În toate situaţiile în care managementul ariilor naturale protejate este realizat prin structuri proprii de administrare, acestea vor dispune de un sediu administrativ asigurat, cu prioritate dintre cele prevăzute la alin. (1). (3) În ariile naturale protejate în care este permis ecoturismul, construcţiile, dotările şi amenajările prevăzute la alin. (1) pot fi destinate şi acestui scop, precum şi activităţilor de educaţie şi instruire ecologică ce se organizează în cooperare cu autorităţile locale, instituţiile de învăţământ şi cu organizaţiile neguvernamentale angajate în activităţi de protecţie şi educaţie ecologică. Art. 30. – (1) Administratorii ariilor naturale protejate au obligaţia să evalueze costurile necesare implementării planurilor de management şi să le comunice autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. (2) Resursele financiare necesare bunei administrări a ariilor naturale protejate de interes internaţional, comunitar şi naţional se asigură din bugetul Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate, fiind destinate pentru implementarea planurilor de management şi/sau a măsurilor de conservare, precum şi pentru funcţionarea administraţiilor din subordine. (3) Pentru completarea resurselor financiare necesare bunei administrări a ariilor naturale protejate, potrivit planurilor de management şi regulamentelor, administratorii acestora pot institui un sistem de tarife, ce se stabileşte de administratorul ariei naturale protejate, cu avizul Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate. (4) Tarifele prevăzute la alin. (3) se constituie ca venituri proprii pentru sistemul de arii naturale protejate şi se pot institui pentru vizitarea sau pentru

94

E ma n u e l Ş te fan Ba ltag, V ior el Pocor a

facilităţile, serviciile şi activităţile specifice desfăşurate în ariile naturale protejate, în conformitate cu prevederile regulamentului ariei naturale protejate. (5) Sumele provenite din aceste tarife se utilizează după cum urmează: a) 75% se fac venit la bugetul administraţiei ariei naturale protejate, pentru realizarea obiectivelor din planul de management; b) 25% se fac venit la Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate, pentru a completa subvenţiile de la bugetul de stat. (6) Pentru siturile „Natura 2000“ autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului trebuie să transmită Comisiei Europene costurile estimate pentru aplicarea măsurilor de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar, în vederea cofinanţării. CAPITOLUL III Conservarea habitatelor naturale şi a speciilor sălbatice de floră şi faună Art. 31. – (1) Protecţia şi conservarea habitatelor naturale şi a speciilor sălbatice de interes comunitar, cu excepţia păsărilor, existente pe teritoriul României şi prevăzute în anexele nr. 2 şi 3, se fac prin declararea de situri de importanţă comunitară şi arii speciale de conservare, selectate şi desemnate în conformitate cu criteriile stabilite în anexa nr. 7 şi cu prevederile art. 8 alin. (1) lit. b) şi c) şi alin. (4). (2) Protecţia şi conservarea speciilor sălbatice de păsări, existente pe teritoriul României şi prevăzute în anexa nr. 3, precum şi a celor migratoare se fac prin declararea de arii de protecţie specială avifaunistică, în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (1) lit. b). (3) Protecţia şi conservarea habitatelor naturale terestre, acvatice şi/sau subterane de interes naţional, precum şi a speciilor protejate de plante şi animale sălbatice se fac prin declararea de arii naturale protejate de interes naţional. Art. 32. – (1) Autoritatea competentă pentru protecţia mediului stabileşte sistemul de monitorizare a stării de conservare a habitatelor naturale şi speciilor de floră şi faună sălbatică de interes comunitar. (2) Pe baza rezultatelor evaluărilor stării de conservare a habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatică de interes comunitar, se poate propune modificarea listei naţionale a siturilor „Natura 2000“. Art. 33. – (1) Pentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şi subterane, cu excepţia speciilor de păsări, inclusiv cele prevăzute în anexele nr. 4 A şi 4 B, precum şi speciile incluse în lista roşie naţională şi care trăiesc atât în ariile naturale protejate, cât şi în afara lor, sunt interzise:

R eţea ua Nat ura 2000 în r eg iun ea Mo ldovei (Ro mân ia )

95

a) orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic; b) perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi de migraţie; c) deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură; d) deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă; e) recoltarea florilor şi a fructelor, culegerea, tăierea, dezrădăcinarea sau distrugerea cu intenţie a acestor plante în habitatele lor naturale, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic; f) deţinerea, transportul, comerţul sau schimburile în orice scop ale exemplarelor luate din natură, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic. (2) Pentru toate speciile de păsări sunt interzise: a) uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată; b) deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură; c) culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora, chiar dacă sunt goale; d) perturbarea intenţionată, în special în cursul perioadei de reproducere, de creştere şi de migraţie; e) deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi capturarea; f) comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării acestora în stare vie ori moartă sau a oricăror părţi ori produse provenite de la acestea, uşor de identificat. (3) Speciile de păsări prevăzute în anexa nr. 5 C sunt acceptate la vânătoare, în afara perioadelor de reproducere şi creştere a puilor. (4) În cazul speciilor de păsări migratoare prevăzute în anexa nr. 5 C, este interzisă vânarea acestora în perioada lor de reproducere sau pe parcursul rutei de întoarcere spre zonele de cuibărit. (5) Activităţile prevăzute la alin. (2) lit. f) nu sunt interzise în cazul speciilor prevăzute în anexa nr. 5 D, cu condiţia să fi fost capturate sau ucise ori obţinute prin mijloace legale. (6) Pentru speciile indicate în anexa nr. 5 E, activităţile prevăzute la alin. (2) lit. f) pot fi permise în baza unei autorizaţii speciale eliberate de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului. (7) Autorizaţia prevăzută la alin. (6) se acordă după consultări cu Comisia Europeană, iar procedura de emitere a acesteia se stabileşte prin ordin al

96

E ma n u e l Ş te fan Ba ltag, V ior el Pocor a

conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă. (8) Pentru asigurarea protecţiei, managementului şi utilizării durabile a populaţiilor speciilor de păsări al căror areal natural de distribuţie include teritoriul României este necesară realizarea de studii şi cercetări având ca subiect temele prevăzute în anexa nr. 8. Art. 34. – (1) În vederea protejării habitatelor naturale şi a speciilor indigene, introducerea de specii alohtone, intervenţiile asupra speciilor invazive, precum şi reintroducerea speciilor indigene prevăzute în anexele nr. 4 A şi 4 B se reglementează prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă. (2) Pentru speciile sălbatice alohtone introduse este obligatorie efectuarea unei evaluări a impactului acestei introduceri asupra speciilor de floră şi faună indigene, rezultatele acestor evaluări trebuind să fie transmise pentru informare Comisiei Europene. (3) Introducerea speciilor de păsări sălbatice alohtone se poate face doar după consultarea prealabilă a Comisiei Europene. Art. 35. – (1) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului reprezintă autoritatea administrativă desemnată pentru aplicarea prevederilor Regulamentului Consiliului (CE) nr. 338/97 privind protecţia speciilor de floră şi faună sălbatică prin reglementarea comercializării acestora, cu modificările şi completările ulterioare, ale Regulamentului Consiliului (CE) nr. 348/81 privind regulile comune pentru importul produselor din balene sau din alte cetacee, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Regulamentului Consiliului (CE) nr. 3.254/91 privind interzicerea utilizării capcanelor de picior, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi pentru relaţia cu Comisia Europeană. (2) Autorităţile ştiinţifice naţionale desemnate pentru aplicarea prevederilor Regulamentului Consiliului (CE) nr. 338/97 privind protecţia speciilor de floră şi faună sălbatică prin reglementarea comercializării acestora, cu modificările şi completările ulterioare, ale Regulamentului Consiliului (CE) nr. 348/81 privind regulile comune pentru importul produselor din balene sau din alte cetacee, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Regulamentului Consiliului (CE) nr. 3.254/91 privind interzicerea utilizării capcanelor de picior, cu modificările şi completările ulterioare, sunt, după caz: a) Academia Română; b) Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice;

R eţea ua Nat ura 2000 în r eg iun ea Mo ldovei (Ro mân ia )

97

c) Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare „Delta Dunării“. (3) Instrucţiunile de aplicare a reglementărilor privind protecţia speciilor de floră şi faună sălbatică şi a altor bunuri ale patrimoniului natural se aprobă prin ordin comun al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi al conducătorului autorităţii publice centrale din domeniul finanţelor, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă. Art. 36. – (1) Autoritatea competentă pentru protecţia mediului organizează sistemul de monitorizare a capturilor şi uciderilor accidentale a speciilor strict protejate prevăzute în anexele nr. 4 A şi 4 B. (2) Sistemul de monitorizare prevăzut la alin. (1) se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă. Art. 37 – (1) Prelevarea din natură şi exploatarea exemplarelor de plante şi animale sălbatice aparţinând speciilor prevăzute în anexa nr. 5, precum şi altor specii cu acelaşi regim de protecţie se vor face în condiţii compatibile cu menţinerea acestor specii într-o stare de conservare favorabilă, luându-se, după caz, următoarele măsuri: a) reglementarea accesului în anumite zone şi/sau anumite perioade; b) interdicţia temporară şi/sau locală a recoltării şi capturării anumitor specii; c) reglementarea perioadelor, a modurilor şi a mijloacelor de recoltare/capturare; d) instituirea unui sistem de autorizare a recoltării/capturării, transportului şi comercializării, inclusiv stabilirea de cote; e) încurajarea cultivării şi creşterii în captivitate, în vederea reducerii presiunii asupra populaţiilor naturale; f) evaluarea măsurilor adoptate. (2) Pentru capturarea sau uciderea speciilor de faună sălbatică prevăzute în anexele nr. 5 A, 5 B, 5 C, 5 D şi 5 E şi în cazul excepţiilor prevăzute la art. 38, pentru prelevarea, capturarea sau uciderea speciilor prevăzute în anexele nr. 4 A şi 4 B este interzisă folosirea metodelor sau mijloacelor prevăzute în anexa nr. 6. Art. 38. – (1) Prin excepţie de la prevederile art. 33 alin. (1)–(4) şi ale art. 37 alin. (1), autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului stabileşte derogări, prin ordin al conducătorului acesteia, cu avizul Academiei Române, cu condiţia să nu existe o alternativă acceptabilă, iar măsurile derogatorii să nu fie

98

E ma n u e l Ş te fan Ba ltag, V ior el Pocor a

în detrimentul menţinerii populaţiilor speciilor respective într-o stare de conservare favorabilă în arealul lor natural şi numai în următoarele situaţii: a) în interesul protejării faunei şi florei sălbatice şi al conservării habitatelor naturale; b) pentru prevenirea producerii unor daune importante, în special asupra culturilor agricole, animalelor domestice, pădurilor, pescăriilor, apelor şi altor bunuri; c) în interesul sănătăţii şi securităţii publice sau pentru alte raţiuni de interes public major, inclusiv de natură socială sau economică, şi pentru consecinţe benefice de importanţă fundamentală pentru mediu; d) în scopuri de cercetare ştiinţifică şi educaţie, de repopulare şi de reintroducere a acestor specii, precum şi pentru operaţiuni de reproducere necesare în acest scop, inclusiv pentru răspândirea artificială a plantelor; e) pentru a permite, în condiţii strict controlate, într-o manieră selectivă şi într-o măsură limitată, prinderea sau deţinerea unui număr limitat şi specificat de exemplare din speciile prevăzute în anexele nr. 4 A şi 4 B. (2) Procedura de derogare se stabileşte prin ordin al autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă. (3) Autoritatea competentă pentru protecţia mediului transmite Comisiei Europene rapoarte privind derogările aplicate, după cum urmează: a) anual, pentru derogările aplicate speciilor de păsări sălbatice prevăzute în anexa nr. 4 A; b) la fiecare 2 ani, pentru derogările aplicate speciilor sălbatice, cu excepţia păsărilor, prevăzute în anexa nr. 4 A. (4) Rapoartele prevăzute la alin. (3) vor conţine informaţii privind: a) speciile care fac obiectul derogărilor şi motivul derogării, inclusiv natura riscului, cu, dacă este cazul, indicarea soluţiilor alternative care au fost respinse şi datelor ştiinţifice de fundamentare; b) mijloacele, dispozitivele sau metodele autorizate pentru capturarea sau uciderea speciilor animale şi motivaţia utilizării acestora; c) circumstanţele de timp şi de loc în care aceste derogări sunt acordate; d) autoritatea abilitată să declare şi să controleze dacă sunt întrunite condiţiile necesare şi să decidă care mijloace, dispozitive sau metode pot fi utilizate, între ce limite şi prin ce instituţii/servicii şi ce persoane le vor duce la îndeplinire; e) măsurile de control aplicate şi rezultatele obţinute.

R eţea ua Nat ura 2000 în r eg iun ea Mo ldovei (Ro mân ia )

99

Art. 39. – (1) Pentru exemplarele cu dizabilităţi, pui orfani sau exemplarele confiscate ce aparţin speciilor prevăzute în anexele nr. 3, 4 A, 4 B, 5 A, 5 B, 5 C, 5 D, 5 E şi în anexele la Regulamentul Consiliului (CE) nr. 338/97 privind protecţia speciilor de floră şi faună sălbatică prin reglementarea comercializării acestora, cu modificările şi completările ulterioare, se pot înfiinţa centre de reabilitare şi/sau îngrijire. (2) Procedura de înfiinţare a centrelor prevăzute la alin. (1) se stabileşte prin ordin al autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, în termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă. Art. 40. – (1) Autoritatea competentă pentru protecţia mediului transmite Comisiei Europene rapoarte privind implementarea prevederilor Directivei 79/409/CEE, la intervale de 3 ani, începând cu data de 1 ianuarie 2010. (2) Autoritatea competentă pentru protecţia mediului transmite Comisiei Europene rapoarte privind implementarea prevederilor Directivei 92/43/CEE, la intervale de 6 ani, începând cu data de 1 ianuarie 2013. CAPITOLUL IV Conservarea altor bunuri ale patrimoniului natural Art. 41. – Tipurile geomorfologice deosebite, de relief pozitiv sau negativ, cum sunt colinele, depresiunile, dolinele, şeile, văile carstice, ponoarele, izbucurile şi altele, se conservă în cadrul ariilor naturale protejate existente sau în cadrul unor arii naturale de interes geomorfologic, corespunzător delimitate şi puse sub regim special de protecţie, potrivit prevederilor art. 8. Art. 42. – (1) Bunurile patrimoniului natural, respectiv peşteri, depozite fosilifere, formaţiuni geologice, mineralogice, arbori seculari ori reprezentativi izolaţi şi altele asemenea, vor fi protejate prin stabilirea unor zone de protecţie corespunzătoare ca întindere scopului de conservare a bunurilor naturale, conform prevederilor art. 8. (2) Pentru peşteri, zona de protecţie se stabileşte în funcţie de caracteristicile şi clasa peşterii, aşa cum este definită la art. 43 alin. (5), cu avizul Academiei Române. (3) Proprietarii sau administratorii terenurilor ce cuprind intrări în peşteri au obligaţia de a permite accesul spre aceste intrări. (4) Beneficiarul unei lucrări de investiţii are obligaţia de a anunţa descoperirea oricărei peşteri în frontul unei lucrări miniere sau al unei cariere celei mai apropiate instituţii abilitate, respectiv administratorului sau custodelui ariei naturale protejate, agenţiei judeţene pentru protecţia mediului sau reprezentanţilor autorităţilor administraţiei publice locale.

100

E ma n u e l Ş te fan Ba ltag, V ior el Pocor a

Art. 43. – (1) Bunurile patrimoniului geologic şi speologic, ca bunuri naturale ale subsolului, sunt, în condiţiile legii, bunuri proprietate publică a statului. (2) Nominalizarea bunurilor prevăzute la alin. (1) se face prin hotărâre a Guvernului. (3) Peştera este un cavernament de origine geomorfologică naturală, ale cărui dimensiuni conferă interiorului o obscuritate absolută. (4) Resursele peşterii sunt reprezentate de obiecte, materiale, substanţe şi forme de viaţă care există sau se formează în mod natural în peşteri: formaţiuni minerale, roci, sedimente, depozite paleontologice, situri arheologice, specii sălbatice, acumulări de ape subterane. (5) Peşterile se clasifică după cum urmează: a) clasa A – peşteri de valoare excepţională, care, prin interesul ştiinţific sau unicitatea resurselor, sunt reprezentative pentru patrimoniul speologic naţional şi internaţional; b) clasa B – peşteri de importanţă naţională, care se disting prin mărime, raritatea resurselor şi prin potenţial turistic; c) clasa C – peşteri de importanţă locală, protejate pentru semnificaţia lor geologică, peisagistică, hidrologică, istorică, potenţial turistic sau pentru dimensiunile lor; d) clasa D – peşterile care nu întrunesc condiţiile pentru a fi incluse în clasele A, B şi C. (6) Încadrarea/reîncadrarea peşterilor în clasele A, B şi C se face prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, pe baza unor documentaţii ştiinţifice avizate de Academia Română. (7) Peşterile din clasa A nu pot face obiectul niciunei modificări a factorilor naturali sau amenajări, cu excepţia celor destinate protejării peşterii şi a celor temporare necesare explorării lor şi/sau evacuării victimelor în caz de accident. Ele pot face obiectul explorărilor speologice, cercetării ştiinţifice, turismului speologic specializat sau al activităţilor de documentare, pe bază de autorizaţii emise de Academia Română şi de administratorii/custozii ariei naturale protejate, în limitele stabilite prin regulamentele şi planurile de management. (8) Peşterile din clasa A se constituie ca rezervaţii ştiinţifice. (9) Peşterile din clasa B pot face obiectul explorărilor speologice, al activităţilor de documentare, cercetării ştiinţifice şi turismului speologic specializat, pe baza autorizaţiilor emise de administratorii/custozii ariei naturale protejate, în limitele stabilite prin regulamentele şi planurile de management.

R eţea ua Nat ura 2000 în r eg iun ea Mo ldovei (Ro mân ia )

101

(10) Peşterile din clasa B se constituie ca monumente ale naturii sau rezervaţii naturale, după caz. (11) Peşterile din clasa C pot face obiectul explorărilor speologice, activităţilor de documentare, cercetării ştiinţifice, amenajărilor turistice sau al altor forme de valorificare, cum ar fi speoterapia sau captarea apei subterane, pe baza autorizaţiilor emise de Academia Română, cu avizul administraţiei/custodelui ariei naturale protejate în care sunt incluse. (12) Peşterile care nu sunt clasificate, dar care sunt incluse în arii naturale protejate vor fi încadrate în clasele de management prevăzute la alin. (5), prin planul de management al ariei naturale protejate în care sunt incluse. Art. 44. – În scopul evitării efectelor negative asupra bunurilor patrimoniului speologic se interzic: a) colectările de faună, fosile sau de obiecte de interes arheologic din peşteri, efectuate fără autorizaţia emisă de Academia Română, potrivit prevederilor art. 45; b) utilizarea neautorizată a peşterilor şi desfăşurarea unor activităţi ce pot pune în pericol integritatea sau echilibrul natural al peşterilor; c) dislocarea, vânzarea, cumpărarea, colecţionarea speleotemelor sau altor resurse ale peşterilor; d) degradarea prin inscripţionare sau poluarea peşterilor prin depozitarea în interiorul lor ori în elementele de relief, cu care acestea comunică în mod direct, de obiecte, deşeuri de orice fel, cadavre, substanţe toxice şi periculoase, combustibili de orice natură; e) distrugerea sau degradarea marcajelor ori a panourilor indicatoare din exteriorul sau din interiorul peşterilor; f) efectuarea neautorizată, în perimetrul de la suprafaţă sau în apropierea intrării unei peşteri protejate, a unor lucrări cum ar fi: derocări, defrişări, baraje, explozii, construcţii; g) îngrădirea accesului persoanelor autorizate spre intrările peşterilor; h) popularizarea, mediatizarea datelor precise de identificare şi localizare a peşterilor din clasa A, care prin natura lor pot conduce la periclitarea patrimoniului speologic din această categorie. Art. 45. – (1) Academia Română are competenţa să elibereze autorizaţii pentru: a) activităţi ştiinţifice, de explorare, turism speologic specializat şi de documentare în peşteri din clasa A; b) săpături, derocări şi colectări din peşteri;

102

E ma n u e l Ş te fan Ba ltag, V ior el Pocor a

c) amenajarea infrastructurii pentru turism sau orice altă formă de utilizare ori exploatare a resurselor peşterilor. (2) Autorizaţia se eliberează pe baza unei cereri scrise, care va conţine precizări privind scopul, mijloacele, durata, proporţiile, garanţiile acţiunii şi se va retrage în cazul în care condiţiile stabilite la eliberarea ei nu au fost respectate. Art. 46. – (1) Fac parte din patrimoniul geologic tipurile de obiective care conservă eşantioane reprezentative din punct de vedere paleontologic, petrografic, mineralogic, structural, stratigrafic. (2) Inventarierea, clasificarea, protecţia şi conservarea patrimoniului geologic, precum şi elaborarea şi controlul măsurilor de protecţie şi conservare a patrimoniului geologic, supravegherea şi controlul ariilor protejate de interes geologic sunt în competenţa Academiei Române şi a autorităţilor teritoriale pentru protecţia mediului. (3) Instituirea regimului special de protecţie pentru ariile naturale protejate de interes geologic se face în conformitate cu prevederile art. 8. Art. 47. – Pentru evitarea efectelor negative asupra bunurilor patrimoniului geologic se interzic: a) distrugerea, perturbarea sau alterarea siturilor de conservare pentru obiective geologice; b) dislocarea, prelevarea rocilor, fosilelor, vegetaţiei de pe aria unui sit de conservare, fără acordul celui care o administrează; c) intrarea în perimetrul protejat fără permisul de acces eliberat de cel care îl administrează; d) schimbarea regimului juridic al unui sit sau al unui teren ce cuprinde un sit de conservare de interes geologic aflat în proprietate publică. Art. 48. – În cadrul şantierelor de exploatare, managerii acestora vor desemna persoane de specialitate sau custozi, după caz, care să vegheze la protejarea bunurilor geologice din fronturile de lucru, asigurându-se astfel: a) supravegherea permanentă a zonelor de extracţie şi conservarea materialului de provenienţă paleobiologică sau minerală; b) avertizarea lucrătorilor asupra aspectelor ce privesc conservarea anumitor bunuri geologice ce pot fi ulterior înregistrate ca situri de conservare sau bunuri ale patrimoniului geologic; c) conservarea perimetrelor care au sau pot dobândi regim de protecţie specială; d) conservarea colecţiilor de bunuri geologice de provenienţă locală; e) colaborarea cu conducerea şantierului şi cu autorităţile locale;

R eţea ua Nat ura 2000 în r eg iun ea Mo ldovei (Ro mân ia )

103

f) întocmirea de rapoarte periodice asupra activităţii de conservare, care se înaintează Academiei Române şi autorităţilor teritoriale pentru protecţia mediului. Art. 49. – (1) Florile de mină şi fosilele de plante şi animale vertebrate şi nevertebrate sunt considerate bunuri ale patrimoniului natural din momentul descoperirii lor. (2) Comercializarea pe piaţa internă, intracomunitară şi exportul în orice scop al bunurilor prevăzute la alin. (1) se pot face numai cu acordul autorităţii competente pentru protecţia mediului, cu avizul prealabil al Academiei Române. (3) Procedura de eliberare a acordului prevăzut la alin. (2) se stabileşte prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă. CAPITOLUL V Organizarea şi exercitarea controlului Art. 50. – (1) Controlul aplicării prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă se exercită de către personalul cu atribuţii de control din cadrul structurilor proprii ale: a) Gărzii Naţionale de Mediu; b) Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate; c) autorităţii publice centrale şi teritoriale pentru protecţia mediului; d) structurilor de administrare şi custozilor ariilor naturale protejate; e) autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură şi structurilor teritoriale ale acesteia, pe domeniul lor de competenţă; f) Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, pe domeniul său de competenţă, în ceea ce priveşte activităţile de comerţ cu specii de floră şi faună sălbatică; g) Autorităţii Naţionale a Vămilor, pentru operaţiunile vamale; h) Administraţiei Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării“, pentru Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării“; i) altor autorităţi cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului. (2) Controlul asupra respectării prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă referitoare la ariile naturale protejate, declarate prin hotărâri ale consiliilor judeţene sau locale, se exercită şi de personalul special împuternicit al acestora.

104

E ma n u e l Ş te fan Ba ltag, V ior el Pocor a

(3) Orice persoană fizică sau juridică are obligaţia să furnizeze informaţiile şi datele solicitate de autorităţile competente pentru protecţia mediului şi de administratorii ariilor naturale protejate, pentru îndeplinirea responsabilităţilor pe care le au potrivit dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă. (4) În vederea realizării corespunzătoare a controlului în perimetrul şi în vecinătatea ariilor naturale protejate, accesul personalului cu atribuţii de control din cadrul structurilor proprii ale autorităţilor prevăzute la alin. (1) nu poate fi restricţionat, indiferent de tipul de proprietate. CAPITOLUL VI Sancţiuni Art. 51. – Încălcarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă atrage răspunderea civilă, materială, contravenţională sau penală, după caz. Art. 52. – (1) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 1 an sau cu amendă penală de la 30.000 lei la 60.000 lei săvârşirea următoarelor fapte: a) scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol ori silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate, cu excepţia celor aflate în zonele de dezvoltare durabilă, pentru alte obiective decât cele prevăzute la art. 27 alin. (1); b) scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol ori silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate fără acordul administratorului sau, după caz, al custodelui, emis potrivit prevederilor art. 27 alin. (2); c) desfăşurarea de activităţi în perimetrele ariilor naturale protejate sau în vecinătatea acestora, ce pot să genereze un impact negativ semnificativ asupra speciilor sălbatice şi habitatelor naturale pentru care au fost desemnate, în lipsa actelor de reglementare specifice; d) nerespectarea prevederilor art. 33 alin. (1) şi (2); e) vânarea speciilor de păsări prevăzute în anexa nr. 5 C în perioadele de reproducere şi creştere a puilor; f) vânarea speciilor de păsări migratoare prevăzute în anexa nr. 5 C în perioada lor de reproducere sau pe parcursul rutei de întoarcere spre zonele de cuibărit; g) capturarea sau uciderea speciilor de faună sălbatică prevăzute în anexele nr. 5 A, 5 B, 5 C, 5 D şi 5 E şi pentru cazurile în care se aplică derogări, conform prevederilor art. 38, prelevarea, capturarea sau uciderea speciilor prevăzute în anexele nr. 4 A şi 4 B cu metodele sau mijloacele prevăzute în anexa nr. 6. h) capturarea sau uciderea speciilor sălbatice cu mijloace nelegale.

R eţea ua Nat ura 2000 în r eg iun ea Mo ldovei (Ro mân ia )

105

(2) Constatarea şi cercetarea infracţiunilor se fac din oficiu, de către organele de urmărire penală, în condiţiile prevăzute de Codul de procedură penală. Art. 53. – (1) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă contravenţională de la 3.000 lei la 6.000 lei pentru persoane fizice şi de la 25.000 lei la 50.000 lei pentru persoane juridice următoarele fapte: a) nerespectarea măsurilor de protecţie, conservare şi utilizare stabilite cu caracter provizoriu de autorităţile competente pentru protecţia mediului; b) îngrădirea accesului persoanelor autorizate spre intrările peşterilor; c) neanunţarea descoperirii oricărei peşteri; d) distrugerea sau degradarea marcajelor ori a panourilor indicatoare din exteriorul sau interiorul ariilor naturale protejate; e) popularizarea, mediatizarea datelor precise de identificare şi localizare a peşterilor din clasa A, care prin natura lor pot conduce la periclitarea patrimoniului speologic din această categorie; f) intrarea în perimetrul protejat fără permisul de acces eliberat de administrator, respectiv custode; g) nedesemnarea, în cadrul şantierelor de exploatare, a persoanelor de specialitate care să vegheze la protejarea bunurilor geologice din fronturile de lucru. (2) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă contravenţională de la 5.000 lei la 10.000 lei pentru persoane fizice şi de la 30.000 lei la 60.000 lei pentru persoane juridice următoarele fapte: a) intervenţiile pentru menţinerea habitatelor în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunităţi biotice care constituie obiectul protecţiei în zonele tampon din parcurile naţionale şi parcurile naturale fără aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, potrivit prevederilor art. 22 alin. (8) lit. e) şi alin. (9) lit. e); b) intervenţiile în scopul reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate din zonele tampon din parcurile naţionale şi parcurile naturale fără aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, potrivit prevederilor art. 22 alin. (8) lit. f) şi alin. (9) lit. f); c) acţiunile de înlăturare a efectelor unor calamităţi din zonele tampon din parcurile naţionale şi din parcurile naturale fără acordul administraţiei ariei naturale protejate, emis potrivit prevederilor art. 22 alin. (8) lit. g) şi alin. (9) lit. g);

106

E ma n u e l Ş te fan Ba ltag, V ior el Pocor a

d) activităţile de protecţie a pădurilor, acţiunile de prevenire a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure în cantităţi care depăşesc prevederile amenajamentelor din zonele tampon din parcurile naţionale şi parcurile naturale fără acordul administraţiei ariei naturale protejate, emis potrivit prevederilor art. 22 alin. (8) lit. h) şi alin. (9) lit. h); e) utilizarea unor resurse regenerabile, precum recoltarea de fructe de pădure, de ciuperci şi de plante medicinale din zonele tampon din parcurile naţionale şi parcurile naturale fără acordul administratorului ariei naturale protejate, emis potrivit prevederilor art. 22 alin. (8) lit. i) şi alin. (9) lit. i); f) nerespectarea prevederilor art. 44 lit. a)–c); g) nefurnizarea informaţiilor şi datelor solicitate de autorităţile competente pentru protecţia mediului şi de administratorii ariilor naturale protejate, pentru îndeplinirea responsabilităţilor pe care le au potrivit dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă; h) interzicerea accesului personalului cu atribuţii de control din cadrul structurilor proprii ale autorităţilor prevăzute la art. 50 alin. (1), în vederea realizării corespunzătoare a controlului în perimetrul şi în vecinătatea ariilor naturale protejate; i) nerespectarea prevederilor art. 16 lit. f), g) şi h) din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 338/97 privind protecţia speciilor de floră şi faună sălbatică prin reglementarea comercializării acestora. (3) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă contravenţională de la 7.500 lei la 15.000 lei pentru persoane fizice şi de la 50.000 lei la 100.000 lei pentru persoane juridice următoarele fapte: a) nerespectarea prevederilor art. 22 alin. (5); b) intervenţiile pentru menţinerea habitatelor în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunităţi biotice care constituie obiectul protecţiei, fără respectarea prevederilor art. 22 alin. (6) lit. e); c) intervenţiile în scopul reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate fără respectarea prevederilor art. 22 alin. (6) lit. f); d) acţiunile de înlăturare a efectelor unor calamităţi fără respectarea prevederilor art. 22 alin. (6) lit. g); e) acţiunile de combatere a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure, în cazul în care apar focare de înmulţire, fără respectarea prevederilor art. 22 alin. (6) lit. i); f) nerespectarea prevederilor art. 23 alin. (1) şi (2);

R eţea ua Nat ura 2000 în r eg iun ea Mo ldovei (Ro mân ia )

107

g) comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării, în stare vie sau moartă, ale oricăror părţi sau produse provenite de la speciile prevăzute în anexa nr. 5 E fără autorizaţia specială emisă de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, potrivit prevederilor art. 33 alin. (6); h) introducerea de specii sălbatice alohtone fără efectuarea unei evaluări a impactului acestei introduceri asupra speciilor de floră şi faună indigene, potrivit prevederilor art. 34; i) nerespectarea prevederilor art. 48; j) comercializarea pe piaţa internă, intracomunitară şi exportul în orice scop al bunurilor prevăzute la art. 49 alin. (1) fără acordul autorităţii competente pentru protecţia mediului; k) încălcarea prevederilor art. 16 lit. a), b), e), i), j) şi k) din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 338/97 privind protecţia speciilor de floră şi faună sălbatică prin reglementarea comercializării acestora, cu modificările şi completările ulterioare. (4) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la alin. (1)–(3) se fac de către personalul cu atribuţii de control din cadrul autorităţilor prevăzute la art. 50 alin. (1) lit. a), b), d)–f), h) şi i) şi alin. (2), după caz. (5) Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute în actul normativ, agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor. Art. 54. – Prevederile art. 53 referitoare la contravenţii se completează cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare. CAPITOLUL VII Dispoziţii finale şi tranzitorii Art. 55. – Anexele nr. 1–8 fac parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă şi se pot actualiza prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, cu avizul Academiei Române. Art. 56. – (1) Până la adoptarea hotărârii Guvernului privind aprobarea structurii organizatorice a Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate, atribuţiile acesteia prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă vor fi îndeplinite

108

E ma n u e l Ş te fan Ba ltag, V ior el Pocor a

de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, în limita bugetului disponibil. (2) Până la stabilirea şi adoptarea planurilor de management în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă, se aplică planurile de management existente, zonele speciale de conservare corespunzând zonelor de protecţie integrală din prezenta ordonanţă de urgenţă. Art. 57. – Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se abrogă: a) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 4 decembrie 2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 462/2001, cu modificările şi completările ulterioare; b) art. 2 pct. 7, 36, 37, 62–65, art. 50, art. 51 alin. (41), (5) şi (6), art. 96 alin. (1) pct. 24 şi art. 103 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.196 din 30 decembrie 2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006. Prezenta ordonanţă de urgenţă transpune: a) Directiva Consiliului 79/409/CEE din 2 aprilie 1979 privind conservarea păsărilor sălbatice, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L103 din 25 aprilie 1979, amendată de: Directiva Consiliului 81/854/CEE din 19 octombrie 1981, pentru adaptarea Directivei 79/409/CEE ca urmare a aderării Greciei, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L319 din 7 noiembrie 1981, Directiva Comisiei 85/411/CEE din 25 iulie 1985, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L233 din 30 august 1985, Directiva Consiliului 86/122/CEE din 8 aprilie 1986 pentru adaptarea Directivei 79/409/CEE ca urmare a aderării Spaniei şi Portugaliei, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L100 din 16 aprilie 1986, Directiva Comisiei 91/244/CEE din 6 martie 1991, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L115 din 8 mai 1991, Directiva Consiliului 94/24/CE din 8 iunie 1994 pentru amendarea anexei nr. 2 la Directiva 79/409/CEE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L164 din 30 iunie 1994, Directiva Comisiei 97/49/CE din 29 iulie 1997, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L223 din 13 august 1997, Regulamentul Consiliului (CE) nr. 807/2003 din 14 aprilie 2003 pentru adaptarea la Decizia Consiliului 1999/468/CE a prevederilor referitoare la comitetele care asistă Comisia în exercitarea prerogativelor sale, descrise în instrumentele Consiliului adoptate

R eţea ua Nat ura 2000 în r eg iun ea Mo ldovei (Ro mân ia )

109

prin procedura de consultare (unanimitate), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 122 din 16 mai 2003, Actul de aderare a Greciei, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L291 din 19 noiembrie 1979, Actul de aderare a Spaniei şi Portugaliei, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L302 din 15 noiembrie 1985, Actul de aderare a Austriei, Suediei şi Finlandei, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. C241 din 29 august 1994 (aşa cum a fost adaptat de Decizia Consiliului 91/1/CE, Euratom, ECSC, JOCE nr. L1 din 1 ianuarie 1995) şi de Actul referitor la condiţiile aderării pentru Republica Cehă, Republica Estonă, Republica Cipru, Republica Letonă, Republica Lituaniană, Republica Ungară, Republica Malta, Republica Polonă, Republica Slovenia şi Republica Slovacă şi adaptările tratatelor de fondare ale Uniunii Europene, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene L 236 din 23 septembrie 2003; b) Directiva Consiliului 92/43/CEE din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a faunei şi florei sălbatice, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L206 din 22 iulie 1992, amendată de: Directiva Consiliului 97/62/CE din 27 octombrie 1997 pentru adaptarea la progresul tehnic şi ştiinţific a Directivei 92/43/CEE, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L305 din 8 noiembrie 1997, Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 1882/2003 pentru adaptarea la Decizia Consiliului nr. 1999/468/CE a prevederilor referitoare la comitetele care asistă Comisia în exercitarea prerogativelor descrise în instrumentele care fac subiectul procedurii la care face referire art. 251 din Tratatul CE, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. 284 din 31 octombrie 2003, Actul de aderare a Austriei, Suediei şi Finlandei, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. C241 din 29 august 1994 (aşa cum a fost adaptat de Decizia Consiliului 91/1/CE, Euratom, ECSC, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L1 din 1 ianuarie 1995) şi de Actul referitor la condiţiile aderării pentru Republica Cehă, Republica Estonă, Republica Cipru, Republica Letonă, Republica Lituaniană, Republica Ungară, Republica Malta, Republica Polonă, Republica Slovenia si Republica Slovacă şi adaptările tratatelor de fondare ale Uniunii Europene, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L236 din 23 septembrie 2003; şi c) Directiva Consiliului nr. 2006/105/CEE din 20 noiembrie 2006 privind adaptarea Directivelor 73/239/CEE, 74/557/CEE şi 2002/83/CE din domeniul mediului, ca urmare a aderării Bulgariei şi României, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L363 din 20 decembrie 2006, amendată de Corigendumul Directivei Consiliului 2006/105/CEE din 20 noiembrie 2006

E ma n u e l Ş te fan Ba ltag, V ior el Pocor a

110

pentru adaptarea Directivelor 73/239/CEE, 74/557/CEE şi 2002/83/CE din domeniul mediului, ca urmare a aderării Bulgariei şi României, publicat în Jurnalul Oficial al Uniuni Europene nr. L80 din 21 martie 2007. Bucureşti, 20 iunie 2007. Nr. 57.

ANEXA Nr. 1 SCOPUL ŞI REGIMUL DE MANAGEMENT al categoriilor de arii naturale protejate În conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1) lit. a) – c) şi alin. (2) din prezenta ordonanţă de urgenţă, scopul şi regimul de management al categoriilor de arii naturale protejate ce compun reţeaua naţională de arii protejate sunt următoarele: a) Rezervaţii ştiinţifice Rezervaţiile ştiinţifice sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecţia şi conservarea unor habitate naturale terestre şi/sau acvatice, cuprinzând elemente reprezentative de interes ştiinţific sub aspect floristic, faunistic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic sau de altă natură. Mărimea rezervaţiilor ştiinţifice este determinată de arealul necesar pentru asigurarea integrităţii zonei protejate. Managementul rezervaţiilor ştiinţifice asigură un regim strict de protecţie prin care habitatele sunt păstrate într-o stare pe cât posibil neperturbată. În aceste zone se interzice desfăşurarea oricăror activităţi umane, cu excepţia activităţilor de cercetare, educaţie şi de ecoturism cu limitările descrise în planurile de management, cu acordul forului ştiinţific competent şi al administratorului rezervaţiei ştiinţifice. Rezervaţiile ştiinţifice corespund categoriei I IUCN (Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii) „Rezervaţie Naturală Strictă: arie protejată, administrată în principal în scopuri ştiinţifice“. b) Parcuri naţionale Parcurile naţionale sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecţia şi conservarea unor eşantioane reprezentative pentru spaţiul biogeografic naţional, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspectul fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic sau de altă natură, oferind posibilitatea vizitării în scopuri ştiinţifice, educative, recreative şi turistice. Managementul parcurilor naţionale asigură menţinerea cadrului fizico-geografic în stare naturală, protecţia ecosistemelor, conservarea resurselor genetice şi a diversităţii biologice în

112

E ma n u e l Ş te fan Ba ltag, V ior el Pocor a

condiţii de stabilitate ecologică, prevenirea şi excluderea oricărei forme de exploatare a resurselor naturale şi a folosinţelor terenurilor, incompatibilă scopului atribuit. Regimul de gospodărire se stabileşte prin regulamente şi planuri proprii de protecţie şi conservare aprobate de autorităţile naţionale ştiinţifice şi administrative abilitate, potrivit dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă. În perimetrele lor vor fi cuprinse ecosisteme sau fracţiuni de ecosisteme terestre şi acvatice cât mai puţin influenţate prin activităţi umane. Elementele cu valoare deosebită de pe cuprinsul parcurilor naţionale pot fi delimitate şi puse sub un regim strict de protecţie ca rezervaţii ştiinţifice. Parcurile naţionale se întind în general pe suprafeţe mari de teren. În perimetrul parcurilor naţionale sunt admise doar activităţile tradiţionale practicate numai de comunităţile din zona parcului naţional, activităţi tradiţionale ce vor fi reglementate prin planul de management. Parcurile naţionale corespund categoriei II IUCN „Parc naţional: arie protejată administrată în special pentru protecţia ecosistemelor şi pentru recreere“. c) Monumente ale naturii Monumente ale naturii sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecţia şi conservarea unor elemente naturale cu valoare şi semnificaţie ecologică, ştiinţifică, peisagistică deosebite, reprezentate de specii de plante sau animale sălbatice rare, endemice ori ameninţate cu dispariţia, arbori seculari, asociaţii floristice şi faunistice, fenomene geologice – peşteri, martori de eroziune, chei, cursuri de apă, cascade şi alte manifestări şi formaţiuni geologice, depozite fosilifere, precum şi alte elemente naturale cu valoare de patrimoniu natural prin unicitatea sau raritatea lor. Dacă monumentele naturii nu sunt cuprinse în perimetrul altor zone aflate sub regim de protecţie, pentru asigurarea integrităţii lor se vor stabili zone de protecţie obligatorie, indiferent de destinaţia şi de deţinătorul terenului. Managementul monumentelor naturii se face după un regim strict de protecţie care asigură păstrarea trăsăturilor naturale specifice. În funcţie de gradul lor de vulnerabilitate, accesul populaţiei poate fi limitat sau interzis. Monumentele naturii corespund categoriei III IUCN „Monument natural: arie protejată administrată în special pentru conservarea elementelor naturale, specifice“. d) Rezervaţii naturale Rezervaţiile naturale sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecţia şi conservarea unor habitate şi specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic,

R eţea ua Nat ura 2000 în r eg iun ea Mo ldovei (Ro mân ia )

113

paleontologic, pedologic. Mărimea lor este determinată de arealul necesar asigurării integrităţii elementelor protejate. Managementul rezervaţiilor naturale se face diferenţiat, în funcţie de caracteristicile acestora, prin măsuri active de gospodărire pentru a asigura menţinerea habitatelor şi/sau în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunităţi biotice. Pe lângă activităţile ştiinţifice, după caz, pot fi admise activităţi turistice, educaţionale, organizate. Sunt admise unele activităţi de valorificare durabilă a unor resurse naturale. Sunt interzise folosinţe ale terenurilor sau exploatarea resurselor care dăunează obiectivelor atribuite. Potrivit scopului pentru care au fost desemnate, rezervaţiile naturale pot avea caracter predominant: botanic, zoologic, forestier, geologic, paleontologic, peisagistic, speologic, de zonă umedă, marină, de resurse genetice şi altele. Aceste rezervaţii corespund categoriei IV IUCN, şi anume arie de gestionare a habitatelor/speciilor: arie protejată administrată în special pentru conservare prin intervenţii de gospodărire. e) Parcuri naturale Parcurile naturale sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecţia şi conservarea unor ansambluri peisagistice în care interacţiunea activităţilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zonă distinctă, cu valoare semnificativă peisagistică şi/sau culturală, deseori cu o mare diversitate biologică. Managementul parcurilor naturale urmăreşte menţinerea interacţiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversităţii habitatelor şi peisajului, promovând păstrarea folosinţelor tradiţionale ale terenurilor, încurajarea şi consolidarea activităţilor, practicilor şi culturii tradiţionale ale populaţiei locale. De asemenea, se oferă publicului posibilităţi de recreere şi turism şi se încurajează activităţile ştiinţifice şi educaţionale. Parcurile naturale corespund categoriei V IUCN „Peisaj protejat: arie protejată administrată în principal pentru conservarea peisajului şi recreere“. f) Rezervaţii ale biosferei Rezervaţiile biosferei sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecţia şi conservarea unor zone de habitat natural şi a diversităţii biologice specifice. Rezervaţiile biosferei se întind pe suprafeţe mari şi cuprind un complex de ecosisteme terestre şi/sau acvatice, lacuri şi cursuri de apă, zone umede cu comunităţi biocenotice floristice şi faunistice unice, cu peisaje armonioase naturale sau rezultate din amenajarea tradiţională a teritoriului,

114

E ma n u e l Ş te fan Ba ltag, V ior el Pocor a

ecosisteme modificate sub influenţa omului şi care pot fi readuse la starea naturală, comunităţi umane a căror existenţă este bazată pe valorificarea resurselor naturale, pe principiul dezvoltării durabile şi armonioase. Mărimea rezervaţiilor biosferei este determinată de cerinţele de protecţie şi conservare eficiente ale mediului natural şi ale diversităţii biologice specifice. Managementul rezervaţiilor biosferei se realizează conform unor regulamente şi planuri de protecţie şi conservare proprii, în conformitate cu recomandările Programului Om – Biosferă de sub egida UNESCO. Dacă în perimetrul rezervaţiilor biosferei sunt cuprinse şi situri naturale ale patrimoniului universal, managementul rezervaţiei se realizează cu respectarea prevederilor Convenţiei privind protecţia patrimoniului mondial cultural şi natural, de sub egida UNESCO. Pentru asigurarea protecţiei şi conservării unor zone de habitat natural şi a diversităţii biologice specifice, precum şi pentru valorificarea resurselor naturale disponibile, potrivit cerinţelor de consum ale populaţiilor locale şi în limitele potenţialului biologic natural de regenerare a acestor resurse, în cuprinsul rezervaţiilor biosferei se pot delimita zone cu regim diferenţiat de protecţie ecologică, de conservare şi de valorificare a resurselor, după cum urmează: 1. zone strict protejate, având regimul de protecţie şi conservare a rezervaţiilor ştiinţifice; 2. zone tampon, cu rol de protecţie a zonelor strict protejate şi în care sunt admise activităţi limitate de valorificare a resurselor disponibile, în conformitate cu autorizaţiile date de administraţia rezervaţiei; 3. zone de reconstrucţie ecologică, în care se realizează măsuri de refacere a mediului deteriorat; 4. zone de dezvoltare durabilă, valorificabile economic prin practici tradiţionale sau noi, ecologic admise, în limitele capacităţii de regenerare a resurselor. Rezervaţiile biosferei cu aşezări umane sunt astfel gestionate încât să constituie modele de dezvoltare a comunităţilor umane în armonie cu mediul natural. g) Zone umede de importanţă internaţională Zonele umede de importanţă internaţională sunt acele arii naturale protejate al căror scop este asigurarea protecţiei şi conservării siturilor naturale cu diversitatea biologică specifică zonelor umede. Managementul acestor zone se realizează în scopul conservării lor şi al utilizării durabile a resurselor biologice pe care le generează, în conformitate cu

R eţea ua Nat ura 2000 în r eg iun ea Mo ldovei (Ro mân ia )

115

prevederile Convenţiei privind conservarea zonelor umede de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor acvatice. h) Situri naturale ale patrimoniului natural universal Siturile naturale ale patrimoniului natural universal sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecţia şi conservarea unor zone de habitat natural în cuprinsul cărora există elemente naturale a căror valoare este recunoscută ca fiind de importanţă universală. Mărimea arealului lor este determinată de cerinţele pentru asigurarea integrităţii şi conservării elementelor supuse acestui regim de protecţie. În cuprinsul acestor zone pot exista comunităţi umane ale căror activităţi sunt orientate pentru o dezvoltare compatibilă cu cerinţele de protecţie şi conservare ale sitului natural. Managementul siturilor naturale ale patrimoniului natural universal se realizează în conformitate cu regulamentele şi planurile proprii de protecţie şi conservare, cu respectarea prevederilor Convenţiei privind protecţia patrimoniului mondial cultural şi natural, de sub egida UNESCO. i) Arii speciale de conservare Ariile speciale de conservare sunt acele arii naturale protejate de interes comunitar ale căror scopuri sunt conservarea, menţinerea şi, acolo unde este cazul, readucerea într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale şi/sau a populaţiilor speciilor pentru care situl este desemnat. Ariile naturale de conservare sunt special desemnate pentru conservarea tipurilor de habitate naturale şi a habitatelor speciilor prevăzute în anexele nr. 2 şi 3. Managementul ariilor speciale de conservare necesită planuri de management adecvate specifice siturilor desemnate sau integrate în alte planuri de management şi măsuri legale, administrative sau contractuale în scopul evitării deteriorării habitatelor naturale şi a habitatelor speciilor, precum şi a perturbării speciilor pentru care zonele au fost desemnate. Orice plan sau proiect indirect legat sau necesar pentru gestiunea sitului, dar susceptibil de a-l afecta într-un mod semnificativ, va face obiectul unui studiu pentru evaluarea impactului, ţinându-se seama de obiectivele de conservare a ariei, conform prevederilor art. 28 din ordonanţa de urgenţă. Ariile speciale de conservare se desemnează prin hotărâre a Guvernului, după recunoaşterea statutului lor de către Comisia Europeană, şi vor face parte din reţeaua europeană „NATURA 2000“. j) Arii de protecţie specială avifaunistică Ariile de protecţie specială avifaunistică sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt conservarea, menţinerea şi, acolo unde este cazul, readucea într-o stare de conservare favorabilă a speciilor de păsări şi a

116

E ma n u e l Ş te fan Ba ltag, V ior el Pocor a

habitatelor specifice, desemnate pentru protecţia speciilor de păsări migratoare sălbatice, mai ales a celor prevăzute în anexele nr. 3 şi 4 A. Managementul ariilor speciale de protecţie se realizează ca şi pentru ariile speciale de conservare. Ariile speciale de protecţie sunt desemnate prin hotărâre a Guvernului şi fac parte din reţeaua europeană „NATURA 2000“. k) Situri de importanţă comunitară Siturile de importanţă comunitară reprezintă acele arii care, în regiunea sau în regiunile biogeografice în care există, contribuie semnificativ la menţinerea sau restaurarea la o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale din anexa nr. 2 sau a speciilor de interes comunitar din anexa nr. 3 şi care pot contribui astfel semnificativ la coerenţa reţelei „NATURA 2000“ şi/sau contribuie semnificativ la menţinerea diversităţii biologice în regiunea ori regiunile biogeografice respective. Pentru speciile de animale cu areal larg de răspândire, siturile de importanţă comunitară ar trebui să corespundă zonelor din areal în care sunt prezenţi factori abiotici şi biotici esenţiali pentru existenţa şi reproducerea acestor specii. Propunerile de situri de importanţă comunitară se stabilesc prin ordin al autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, pe baza criteriilor enunţate în anexa nr. 7. l) Geoparcul Geoparcul este un teritoriu ce cuprinde elemente de interes geologic deosebit, alături de elemente de interes ecologic, arheologic, istoric şi cultural. Caracteristicile geologice sunt cuprinse într-un număr de situri de importanţă ştiinţifică, educaţională sau estetică, reprezentative pentru un anumit moment din istoria Pamântului ori pentru anumite evenimente sau procese geologice. Un geoparc are limite bine definite, o suprafaţă suficient de mare şi o strategie de dezvoltare teritorială în folosul comunităţilor locale, a căror existenţă este bazată pe valorificarea resurselor naturale si culturale, pe principiul dezvoltării durabile. Geoparcurile sunt zone cu aşezări umane astfel gestionate încât să constituie modele de dezvoltare a comunităţilor în armonie cu mediul natural. Geoparcul are o structură de administrare proprie care, în parteneriate locale şi naţionale, asigură conservarea patrimoniului natural şi cultural şi propune metode noi de protecţie, educaţie, cooperare în scopul dezvoltării socio-economice, îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă din mediul rural şi întăririi identităţii locale.

R eţea ua Nat ura 2000 în r eg iun ea Mo ldovei (Ro mân ia )

117

Managementul unui geoparc se realizează in conformitate cu strategia de dezvoltare teritorială identificată şi în conformitate cu recomandările UNESCO si Cartei Reţelei Europene a Geoparcurilor. Pentru asigurarea managementului siturilor geologice, naturale, istorice, culturale, precum şi pentru valorificarea resurselor naturale disponibile, potrivit cerinţelor de consum ale populaţiilor locale, în cuprinsul geoparcului se pot delimita zone cu regim diferenţiat de protecţie, de conservare şi de valorificare a resurselor, după cum urmează: 1. zone strict protejate, având regimul de protecţie şi conservare a rezervaţiilor ştiinţifice; 2. zone tampon, cu rol de protecţie a zonelor strict protejate şi în care sunt admise activităţi limitate de valorificare a resurselor disponibile, în conformitate cu autorizaţiile date de administraţia geoparcului; 3. zone de dezvoltare durabilă, valorificabile economic prin practici tradiţionale sau noi, ecologic admise, în limitele capacităţii de regenerare a resurselor. Geoparcul reprezintă un concept lansat si susţinut de UNESCO, în parteneriat cu Reţeaua Europeană a Geoparcurilor. La nivel mondial a fost creată Reţeaua Globală (UNESCO) a Geoparcurilor. Recunoaşterea internaţională a funcţionarii unui geoparc şi acceptarea lui în aceste structuri se face în acord cu reglementările stabilite de UNESCO şi de Carta Reţelei Europene a Geoparcurilor.

ANEXA Nr. 2 TIPURI de habitate naturale a căror conservare necesită declararea ariilor speciale de conservare Un asterisc înaintea numelui habitatului semnifică faptul că este un habitat prioritar. Cod „NATURA 2000“ 1110 1140 1150 1160 1210 1220 1310 1340 1530 2330 2340 2110 2120 2130 2160 2180

Denumirea tipului de habitat Maluri nisipoase acoperite permanent cu un strat mic de apă marină; Lagune şi golfuri cu bancuri de nisip neacoperite de apă; * Lagune şi golfuri cu bancuri de nisip; Lagune şi golfuri cu bancuri de nisip; Vegetaţie anuală la linia de ţărm; Vegetaţie perenă a ţărmurilor stâncoase; Salicornia şi alte specii anuale care colonizează regiunile mlăştinoase sau nisipoase; * Pajişti sărăturate continentale; Stepe şi mlaştini sărăturate panonice; Dune continentale cu păşuni deschise cu Corynephorus şi Agrostis; * Dune continentale panonice; Dune mobile embrionare; Dune mobile de-a lungul ţărmurilor cu Ammophila arenaria (dune albe); Dune fixate cu vegetaţie herbacee perenă (dune gri); Dune cu Hippophae rhamnoides; Dune împădurite din regiunea atlantică, continentală şi boreală;

R eţea ua Nat ura 2000 în r eg iun ea Mo ldovei (Ro mân ia ) 2190 3130 3140 3150 3160 31AO 3230 3240 3260 3270 4060 4030 4070 40AO 40CO 6110 6120 6150 6170 6190 6210 6220 6230 6240

119

Depresiuni umede intradunale; Ape stătătoare, oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţia de Littorelletea uniflorae şi/sau de Isoeto Nanojuncetea; Ape puternic oligomezotrofe cu vegetaţia bentonică de Chara spp.; Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip de Magnopotamion sau Hydrocharition; Lacuri distrofice şi bălţi; * Izvoare termale din Transilvania acoperite de lotuşi; 3220 Râuri alpine şi vegetaţia herbacee de pe malurile lor; Râuri de munte şi vegetaţia lor lemnoasă cu Myricaria germanica; Râuri de munte şi vegetaţia lor lemnoasă cu Salix elaeagnos; Cursuri de apă din pajiştile montane cu vegetaţia de Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachian; Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodian rubri şi Bidentian p.p.; Pajişti alpine şi boreale; Pajişti uscate; * Tufişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron hirsutum (MugoRhododendretum hirsuti); * Tufişuri subcontinentale peri-panonice; * Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice; 5130 Formaţiuni cu Juniperus communis în zone sau pajişti calcaroase; * Pajişti rupicole calcaroase sau bazofile cu Alysso-Sedion albi; * Pajişti calcaroase pe nisipuri xerice; pajişti xerofile calcaroase pe nisip; Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios; Pajişti calcaroase alpine şi subalpine; Pajişti panonice de stâncării (Stipo-festucetalia palentis); Pajişti uscate seminaturale şi faciesuri de acoperire cu tufişuri pe substrat calcaros (*situri importante pentru orhidee); * Pseudostepe cu iarbă şi plante anuale de Thero-Brachypodietea; * Pajişti bogate în specii de Nardus, pe substraturile silicioase ale zonelor muntoase; * Pajişti stepice subpanonice;

120 6250 6260 6290 62CO 62DO 6410 6420 6430 6440 6510 6520 7110 7120 7130 7140 7150 7210 7220 7230 7240 8110 8120 8150 8160 8210 8220 8230 8240

E ma n u e l Ş te fan Ba ltag, V ior el Pocor a * Pajişti stepice panonice pe loess; * Pajişti panonice nisipoase; Stepe ponto-panonice vestice; * Stepe ponto-sarmatice; Pajisti acidofile Oro-Moesiene; Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argilolemnoase (Molinion caeruleae); Pajişti umede cu ierburi înalte; Asociaţii de lizieră cu ierburi înalte hidrofile de la nivelul câmpiilor până la nivel montan şi alpin; Pajişti aluviale ale văilor de râuri cu Cnidion dubii; Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sangiusorba officinalis); Pajişti montane; * Turbării active; Turbării degradate încă capabile de o regenerare naturală; Turbării de acoperire (*dacă este activă turbăria); Mlaştini turboase de tranziţie şi turbării mişcătoare; Depresiuni pe substraturi turboase; * Mlaştini calcaroase cu Cladium mariscus şi specii de Caricion davallianae; * Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion); Mlaştini alcaline; * Vegetaţie pionieră alpină cu Caricion bicoloris-atrofuscae; Grohotiş stâncos al etajului montan (Androsacetalia alpinae şi Galeopsitalia ladani); Grohotiş calcaros şi de şisturi calcaroase ale etajelor montane până la cele alpine (Thlaspietea rotundifolii); Grohotişuri medioeuropene silicoase ale regiunilor înalte; * Grohotişuri medioeuropene calcaroase ale etajelor montane; Pante stâncoase calcaroase cu vegetaţie chasmofitică; Pante stâncoase silicioase cu vegetaţie chasmofitică; Stânci silicioase cu vegetaţie pionieră de Sedo-Scleranthion sau Sedo albi-Veronicion dillenii; Grohotiş şi lespezi calcaroase;

R eţea ua Nat ura 2000 în r eg iun ea Mo ldovei (Ro mân ia ) 8310 9110 9130 9140 9150 9160 9170 9180 9190 91BO 91DO 91EO 91FO 91HO 91IO 91MO 91VO 91XO 91YO 91ZO 91AA 91BA 9410 9420 9260 9280 92AO 95AO 9530

121

Grote neexploatate turistic; Păduri tip Luzulo-Fagetum; Păduri tip Asperulo-Fagetum; Păduri subalpine medioeuropene cu Acer şi Rumex arifolius ; Păduri medioeuropene tip Cephalanthero-Fagion; Păduri cu stejar pedunculat sau stejar subatlantic şi medioeuropean şi cu Carpinion betuli; Stejăriş cu Galio-Carpinetum; * Păduri de pantă, grohotiş sau ravene cu Tilio-Acerion; Stejăriş bătrân acidofil al câmpurilor nisipoase cu Quercus robur; Pădure de frasin termofil cu Fraxinus angustifolia; * Turbării împădurite; * Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (AlnoPadion, Alnion nicanae, Salicion albae); Păduri mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, riverane marilor fluvii (Ulmenion minaris); * Păduri panonice cu Quercus pubescens; Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.; Păduri panonice-balcanice de stejar turcesc; Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion); * Păduri de fag dobrogene; Păduri dacice de stejar şi carpen; Păduri de tei argintiu specifice zonei Moesice; Păduri estice de stejar alb; Păduri de brad argintiu specifice zonei Moesice; Păduri acidofile cu Picea din etajele alpine montane; Păduri alpine cu Larix decidua şi/sau Pinus cembra; Păduri cu Castanea sativa; Păduri cu Quercus frainetto; Galerii cu Salix alba şi Populus alba; Păduri oro-mediteraneene înalte de pin; Păduri sub-mediteraneene de pin cu pin negru endemic.

ANEXA Nr. 3 SPECII de plante şi de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică Interpretare 1. Anexa nr. 3 este o continuare a anexei nr. 2 pentru stabilirea reţelei „NATURA 2000“. 2. Speciile prezentate în anexă sunt indicate: a) prin numele speciei ori subspeciei; sau b) prin toate speciile care aparţin unui taxon mai mare sau unei părţi din acel taxon. 3. Simboluri Un asterisc înaintea numelui speciilor semnifică faptul că este o specie prioritară. a) ANIMALE VERTEBRATE MAMIFERE CHIROPTERA Rhinolophidae – Rhinolophus blasii (Liliacul cu potcoavă al lui Blasius) – Rhinolophus euryale (Liliacul mediteranean cu potcoavă) – Rhinolophus ferrumequinum (Liliacul mare cu potcoavă) – Rhinolophus hipposideros (Liliacul mic cu potcoavă) – Rhinolophus mehelyi (Liliacul cu potcoavă al lui Mehely) Vespertilionidae – Barbastella barbastellus (Liliac cârn) – Miniopterus schreibersi (Liliac cu aripi lungi) – Myotis bechsteini (Liliac cu urechi mari) – Myotis blythi (Liliac comun mic) – Myotis capaccinii (Liliac cu picioare lungi) – Myotis dasycneme (Liliac de iaz) – Myotis emarginatus (Liliac cărămiziu)

R eţea ua Nat ura 2000 în r eg iun ea Mo ldovei (Ro mân ia ) – Myotis myotis (Liliac comun) RODENTIA Sciuridae – Spermophilus citellus (Citellus citellus) (Popândău/Şuită) Cricetidae – Mesocricetus newtoni (Grivan mic, Hamster românesc) Microtidae – Microtus tatricus (Şoarece de Tatra) Zapodidae – Sicista subtilis (Şoarece săritor de stepă) Castoridae – Castor fiber (Castor) CARNIVORA Canidae – Canis lupus (Lup) Ursidae – * Ursus arctos (Urs brun) Mustelidae – * Lutra lutra (Vidră, Lutră) – * Mustela lutreola (Noriţă, Nurcă, Vidră mică, Dihor de apă) – Vormela peregusna (Dihor pătat) – Mustela eversmanni (Dihor de stepă) Felidae – Lynx lynx (Râs) Phocidae – * Monachus monachus (Vacă de mare, Focă cu burtă albă) ARTILODACTYLA Bovidae – * Bison bonasus (Zimbru) CETACEA – Tursiops truncatus (Delfin mare, Delfin cu bot gros) – Phocoena phocoena (Marsuin, Porc de mare) PĂSĂRI GAVIIFORMES Gavidae – Gavia stellata (Fundac mic) – Gavia arctica (Fundac polar, Cufundac) – Gavia immer (Cufundac mare)

123

124

E ma n u e l Ş te fan Ba ltag, V ior el Pocor a

PELECANIFORMES Phalacrocoracidae – Phalacrocorax pygmaeus (Cormoran mic) Pelecanidae – Pelecanus onocrotalus (Pelican comun) – Pelecanus crispus (Pelican creţ) CICONIFORMES Ardeidae – Botaurus stellaris (Bou de baltă, Buhai de baltă) – Ixobrychus minutus (Stârc pitic) – Nycticorax nycticorax (Stârc de noapte) – Ardeola ralloides (Stârc galben) – Egretta garzetta (Egretă mică) – Egretta alba (Egretă mare) – Ardea purpurea (Stârc roşu) Ciconiidae – Ciconia nigra (Barză neagră) – Ciconia ciconia (Barză albă) Threskiornithidae – Plegadis felcinellus (Ţigănuş, Ibis negru) – Platalea leucorodia (Lopătar, Stârc lopătar) ANSERIFORMES Anatidae – Cygnus cygnus (Lebădă de iarnă) – Anser erythropus (Gârliţă mică) – Branta ruficollis (Gâscă cu gât roşu) – Tadorna ferruginea (Călifar roşu) – Aythya nyroca (Raţă roşie, Raţă cu ochii albi) – Oxyura leucocephala (Raţă cu cap alb) FALCONIFORMES Accipitridae – Pernis apivorus (Viespar) – Milvus migrans (Gaie brună, Gaie neagră) – Milvus milvus (Gaie roşie, Şorliţă) – Haliaeetus albicilla (Codalb) – Neophron percnopterus (Hoitar) – Gypaetus barbatus (Zăganul, Vulturul bărbos) – Aegypius monachus (Vultur pleşuv brun, Vultur negru)

R eţea ua Nat ura 2000 în r eg iun ea Mo ldovei (Ro mân ia ) – Gyps fulvus (Vultur pleşuv sur) – Circaetus gallicus (Şerpar) – Circus aeruginosus (Erete de stuf) – Circus cyaneus (Erete vânăt) – Circus macrourus (Erete alb) – Circus pygargus (Erete sur) – Accipiter brevipes (Uliu cu picioare scurte) – Buteo rufinus (Şorecar mare) – Aquila pomarina (Acvilă ţipătoare mică) – Aquila clanga (Acvilă ţipătoare mare) – Aquila heliaca (Acvilă de câmp) – Aquila chrysaetos (Acvilă de munte) – Hieraaetus pennatus (Acvilă pitică, Acvilă mică) Pandionidae – Pandion haliaetus (Vultur pescar, Uligan pescar) Falconidae – Falco naumanni (Vânturel, Vinderel mic) – Falco vespertinus (Şoimuleţ, Vânturel de seară) – Falco cherrug (Şoim dunărean) – Falco peregrinus (Şoim călător) GALLIFORMES Tetraornidae – Tetrao tetrix tetrix (Cocoş de mesteacăn) – Tetrao urogallus (Cocoş de munte) GRUIFORMES Rallidae – Porzana porzana (Cresteţ pestriţ, Cresteluţ pestriţ) – Porzana parva (Cresteluţ mijlociu, Cresteţ mijlociu, Cresteţ cenuşiu) – Porzana pussilla (Cresteluţ pitic, Cresteţ pitic) – Crex crex (Cristei de câmp, Cârstei de câmp) Gruidae – Grus grus (Cocor) Otididae – Otis tarda (Dropie) CHARADRIIFORMES Recurvirostridae – Recurvirostra avosetta (Ciocîntors) – Himantopus himantopus (Piciorong, Cătăligă)

125

126

E ma n u e l Ş te fan Ba ltag, V ior el Pocor a

Burhinidae – Burhinus oedicnemus (Pasărea ogorului) Glareolidae – Glareola pratincola (Ciovlică ruginie) Charadriidae – Pluvialis apricaria (Ploier auriu) – Charadrius alexandrinus (Prundăraş de sărătură) – Charadrius (Eudromias) morinellus (Prundăraş de munte) Scolopacidae – Calidris alpina (Fungaci de ţărm) – Gallinago media (Becaţină mare) – Numenius tenuirostris (Culic cu cioc subţire) – Tringa glareola (Fluierar de mlaştină) – Phalaropus lobatus (Notatiţă) Laridae – Larus melanocephalus (Pescăruş cu cap negru) – Larus genei (Pescăruş cu cioc subţire, pescăruş roz, pescăruş rozalb) – Larus minutus (Pescăruş mic) Sternidae – Sterna (Gelochelidon) nilotica (Pescăriţă râzătoare) – Sterna caspia (Pescăriţă mare) – Sterna sandvicensis (Chiră de mare) – Sterna hirundo (Chiră de baltă) – Sterna albifrons (Chiră mică) – Chlidonias hybridus (Chirighiţă cu obraz alb) – Chlidonias niger (Chirighiţă neagră) STRIGIFORMES Strigidae – Bubo bubo (Buhă, Bufniţă) – Glaucidium passerinum (Ciuvică) – Asio flammeus (Ciuf de câmp) – Aegolius funereus (Minuniţă) CAPRIMULGIFORMES Caprimulgidae – Caprimulgus europaeus (Caprimulg) CORACIIFORMES Alcedinidae – Alcedo atthis (Pescăraş albastru)

R eţea ua Nat ura 2000 în r eg iun ea Mo ldovei (Ro mân ia ) Coraciidae – Coracias garrulus (Dumbrăveancă) PICIFORMES Picidae – Picus canus (Ghionoaie sură) – Dryocopus martius (Ciocănitoare neagră) – Dendrocopos syriacus [Ciocănitoare (pestriţă) de grădină] – Dendrocopos medius (Ciocănitoare de stejar) – Dendrocopos leucotos (Ciocănitoare cu spate alb) – Picoides tridactylus (Ciocănitoare de munte) PASSERIFORMES Alaudidae – Melanocorypha calandra (Ciocârlie de Bărăgan) – Calandrella brachydactyla (Ciocârlie de stol) – Lullula arborea (Ciocârlie de pădure) Motacillidae – Anthus campestris (Fâsă de câmp) Muscicapidae/Turdinae – Oenanthe pleschanka (Pietrar negru) – Luscinia svecica (Guşă vânătă) Muscicapidae/Sylviinae – Acrocephalus paludicola (Lăcar de pipirig) – Acrocephalus melanopogon (Privighetoare de baltă) – Sylvia nisoria (Silvie porumbacă) Muscicapidae (Muscicarpinae) – Ficedula parva (Muscar mic) – Ficedula albicollis (Muscar gulerat) Laniidae – Lanius collurio (Sfrâncioc roşiatic) – Lanius minor (Sfrâncioc cu frunte neagră, Sfrâncioc mic) Emberizidae – Emberiza hortulana (Presură de grădină) REPTILE CHELONIA (TESTUDINES) Testudinidae – Testudo hermanni (Ţestoasă de uscat bănăţeană) – Testudo graeca (Ţestoasă de uscat dobrogeană) Emydidae

127

128

E ma n u e l Ş te fan Ba ltag, V ior el Pocor a

– Emys orbicularis (Broască ţestoasă de apă) OPHIDIA (SERPENTES) Colubridae – Elaphe quatuorlineata (Balaur mare) (inclusiv subspecia sauromates) Viperidae – Vipera ursinii (Vipera ursinii moldavica, Vipera ursinii renardi şi/sau forme intermediare) (Viperă de stepă) – * Vipera ursinii rakosiensis (Viperă de fâneaţă) AMFIBIENI CAUDATA Salamandridae – Triturus cristatus (Triturus cristatus cristatus) (Triton cu creastă) – Triturus dobrogicus (Triturus cristatus dobrogicus) (Triton cu creastă dobrogean) – Triturus montandoni (Triton carpatic) – Triturus vulgaris ampelensis (Tritonul comun transilvănean) ANURA Discoglossidae – Bombina bombina (Buhai de baltă cu burta roşie) – Bombina variegata (Buhai de baltă cu burta galbenă) Pelobatidae – Pelobates fuscus (Broască de pământ, Broasca gheboasă) PEŞTI PETROMYZONIFORMES Petromyzonidae – Eudontomyzon danfordi (Chişcar) – Eudontomyzon mariae – Eudontomyzon vladykovi CLUPEIFORMES Clupeidae – Alosa pontica (Scrumbie de Dunăre) – Alosa caspia caspia (Rizeafcă) SALMONIFORMES Salmonidae – Hucho hucho (Lostriţă) Umbridae – Umbra krameri (Ţigănuş) PERCIFORMES

R eţea ua Nat ura 2000 în r eg iun ea Mo ldovei (Ro mân ia ) Percidae – Gymnocephalus schraetzer (Răspăr) – Gymnocephalus baloni (Ghiborţ de râu) – Zingel spp. CYPRINIFORMES Cyprinidae – Aspius aspius (Avat) – Barbus meridionalis (Moioagă) – Chalcalburnus chalcoides (Obleţ mare) – Gobio albipinnatus (Porcuşor de nisip) – Gobio uranoscopus (Petroc) – Gobio kessleri (Petroc) – Leuciscus (Telestes) souffia (Clean dungat) – Pelecus cultratus (Sabiţă) – Rutilus pigus (Babuşcă de Tur) – Rhodeus sericeus amarus (Boarcă) Cobitidae – Cobitis elongata (Fâsă mare) – Cobitis taenia (Zvârlugă) – Misgurnis fossilis (Ţipar, Vârlan) – Sabanejewia aurata (Dunarinţă) SCORPAENIFORMES – Cottus gobio (Zglăvoc) NEVERTEBRATE ARTHROPODA CRUSTACEA Decapoda (Crustacei) – * Austropotamobius torrentium INSECTA Coleoptera (Gândaci) – Bolbelasmus unicornis – Boros schneideri – Buprestis splendens – Carabus hampei – Carabus hungaricus – Carabus variolosus – Cerambyx cerdo (Croitor) – Cucujus cinnaberinus

129

130

E ma n u e l Ş te fan Ba ltag, V ior el Pocor a

– Graphoderus bilineatus – Lucanus cervus (Rădaşcă) – Morimus funereus – Oxyporus mannerheimi – * Osmoderma eremita (Pustnicul, Gândacul sihastru) – Phryganophilus ruficollis – Pilemia tigrina – Probaticus subrugosus – * Pseudogaurotina excellens – Rhysodes sulcatus – * Rosalia alpina (Croitorul alpin) – Stephanopachys substriatus Lepidoptera (Fluturi diurni şi nocturni) – Arytrura musculus – Callimorpha (Euplagia, Panaxia) quadripunctaria – Catopta thrips – Colias myrmidone – Cucullia mixta lorica – Dioszeghyana schmidtii – Eriogaster catax – Euphydryas aurinia – Euphydryas maturna – Erannis ankeraria – Gortyna borelii lunata – Glyphipterix loricatella – Hypodryas maturna partiensis – Lycaene helle – Lycaena dispar – * Lepidea morsei – Maculinea teleius – Maculinea nausithous – Nymphalis vaualbum – Pseudophilotes bavius Odonata (Libelule) – Coenagrion ornatum – Coenagrion mercuriale – Cordulegaster heros – Leucorrhinia pecforalis

R eţea ua Nat ura 2000 în r eg iun ea Mo ldovei (Ro mân ia ) – Ophiogomphus cecilia Orthoptera (Greieri şi Cosaşi) – Isophya harzi – Isophya stysi – Isophya costata – Pholidoptera transsylvanica – Odontopodisma rubripes – Paracaloptenus caloptenoides – Stenobothrus (Stenobothrodes) eurasius MOLLUSCA Gastropoda (Melci) – Anisus vorticulus – Chilostoma banaticum – Theodoxus transversalis – Vertigo angustior – Vertigo genesii – Vertigo moulinisiana BIVALVIA Unionoida (Scoici) – Unio crassus b) PLANTE PTERIDOPHYTA Marsileaceae – Marsilea quadrifolia (Trifoiaş de baltă) Aspleniaceae – Asplenium adulterinum (Feriguţă, Ruginiţă) ANGIOSPERMAE Alismataceae – Caldesia parnassifolia (Limbariţă) – Luronium natans Boraginaceae – Echium russicum (Capul şarpelui) Campanulaceae – Adenophora lilifolia – Campanula romanica (Clopoţel dobrogean) – * Campanula serrata (Clopoţel) Caryophyllaceae – * Dianthus diutinus (Garofiţă)

131

132

E ma n u e l Ş te fan Ba ltag, V ior el Pocor a

– Moehringia jankae (Merinană) Chenopodiaceae – * Salicornia veneta Asteraceae (Compositae) – Centaurea jankae – Centaurea pontica – Ligularia sibirica (Curenchiu de munte) – Cirsium brachycephalum (Pălămidă) – * Serratula lycopifolia (Gălbinare) Brassicaceae (Crucifere) – Crambe tataria (Târtan) – Draba dorneri (Flămânzică) – Thlaspi jankae (Punguliţă) Cyperaceae – Eleocharis carniolica Droseraceae – Aldrovanda vesiculosa (Otrăţel) Poaceae (Graminae) – Poa granitica ssp. disparilis (Firuţă de munte) – Stipa danubialis (Colilie) Fabaceae (Leguminoase) – Astragalus peterffi (Cosaci) Iridaceae – * Gladiolus palustris (Gladiolă) – Iris aphylla ssp. hungarica (I. hungarica) (Iris) – Iris humilis ssp. arenaria (I. arenaria) (Iris) Lamiaceae (Labiatae) – Dracocephalum austriacum (Mătăciune) Liliaceae – Colchicum arenarium (Brânduşă) – Tulipa hungarica (Lalea galbenă) Oleaceae – Syringa josikaea (Liliac transilvănean, Lemnul vântului) Orchidaceae – Cypripedium calceolus (Papucul doamnei) – Liparis loeselii (Moşişoare) Paeoniaceae – Paeonia officinalis ssp. banatica (Bujor)

R eţea ua Nat ura 2000 în r eg iun ea Mo ldovei (Ro mân ia ) Ranunculaceae – Pulsatilla patens (Dediţei, Sisinei) – Pulsatilla grandis – Pulsatilla pratensis ssp. hungarica (Dediţei) Rosaceae – Agrimonia pilosa (Turiţă) – Potentilla emilii-popii (Buruiană cu cinci degete) Rubiaceae – Galium moldavicum Santalaceae – Thesium ebracteatum (Măciulie) Saxifragaceae – Saxifraga hirculus (Ochii şoricelului) Scrophulariaceae – Tozzia carpathica (Iarba gâtului) Apiaceae (Umbelliferae) – Angelica palustris (Angelică de baltă) – Apium repens (Ţelină) – Ferula sadleriana (Aerel) PLANTE INFERIOARE Bryophyta – Buxbaumia viridis – Dichelyma capillaceum – Dicranum viride – Drepanocladus (Hamatocaulis) vernicosus – Encalypta mutica – Mannia triandra – Meesia longiseta – Orthotrichum rogeri

133

ANEXA Nr. 4 A Specii de interes comunitar Specii de animale şi de plante care necesită o protecţie strictă Speciile care figurează în această anexă sunt indicate: a) prin numele speciei ori al subspeciei; sau b) prin ansamblul speciilor care aparţin unui taxon superior sau unei părţi din acel taxon. a) ANIMALE VERTEBRATE MAMIFERE MICROCHIROPTERA – Toate speciile RODENTIA Gliridae – Muscardinus avellanarius (Pârş de alun) – Dryomys nitedula (Pârş cu coada stufoasă) Sciuridae – Spermophilus citellus (Citellus citellus) (Popândău, Şuiţă) Castoridae – Castor fiber (Castor) Cricetidae – Cricetus cricetus (Hârciog/Căţelul pământului) – Mesocricetus newtoni (Hamsterul românesc, Grivan mic) Microtidae – * Microtus tatricus (Şoarecele de Tatra) Zapodidae – Sicista betulina (Şoarece săritor de pădure) – Sicista subtilis (Şoarece săritor de stepă) CARNIVORA Canidae – Canis lupus (Lup)

R eţea ua Nat ura 2000 în r eg iun ea Mo ldovei (Ro mân ia ) Ursidae – Ursus arctos (Urs brun) Mustelidae – Lutra lutra (Vidra, Lutra) – Mustela eversmani (Dihor de stepă) – Mustela lutreola (Noriţă/Nurcă) – Vormela peregusna (Dihorul pătat) Felidae – Felis silvestris (Pisică sălbatică) – Lynx lynx (Râs) Phocidae – * Monachus monachus (Focă cu burtă albă) ARTIODACTYLA Bovidae – * Bison bonasus (Zimbru) CETACEA – Toate speciile REPTILE TESTUDINATA Testudinidae – Testudo hermanni (Ţestoasă de uscat bănăţeană) – Testudo graeca (Ţestoasă de uscat) Emydidae – Emys orbicularis (Broască ţestoasă de apă) SAURIA Lacertidae – Lacerta agilis (Şopârlă cenuşie) – Lacerta trilineata (Guşter vărgat) – Lacerta vivipara panonica (Şopârlă de munte) – Lacerta viridis (Guşter) – Podarcis muralis (Şopârlă de zid) – Podarcis taurica (Şopârlă de stepă) Scincidae – Ablepharus kitaibelli (Şopârlă mică) OPHIDIA Colubridae – Coluber caspius (Şarpe rău) – Coronella austriaca (Şarpe de alun)

135

136

E ma n u e l Ş te fan Ba ltag, V ior el Pocor a

– Elaphe longissima (Şarpele lui Esculap) – Elaphe quatuorlineata (Balaur mare) – Natrix tessellata (Şarpe de apă) Viperidae – Vipera ammodytes (Viperă cu corn) – Vipera ursinii (Viperă de stepă) Boidae – Eryx jaculus (Şarpe de stepă, Boa de nisip) AMFIBIENI CAUDATA Salamandridae – Triturus cristatus (Triton cu creastă) – Triturus montandoni (Triton carpatic) – Triturus vulgaris ampelensis (Triton comun transilvănean) ANURA Discoglossidae – Bombina bombina (Buhai de baltă cu burta roşie) – Bombina variegata (Buhai de baltă cu burta galbenă) Hylidae – Hyla arborea (Brotăcel, Buratec, Răcănel) Ranidae – Rana arvalis (Broască de mlaştină, Broască cafenie) – Rana dalmatina (Broască de pădure) Pelobatidae – Pelobates fuscus (Broască de pământ, Broască gheboasă) – Pelobates syriacus (Broască de pământ dobrogeană) Bufonidae – Bufo viridis (Broască râioasă verde) PEŞTI PERCIFORMES Percidae – Zingel zingel (Pietrar) – Gymnocephalus baloni (Ghiborţ de râu) NEVERTEBRATE ARTHROPODA CRUSTACEA Decapoda (Crustacei) – * Austropotamobius torrontium

R eţea ua Nat ura 2000 în r eg iun ea Mo ldovei (Ro mân ia ) INSECTA Coleoptera (Gândaci) – Bolbelasmus unicornis – Boros schneideri – Buprestis splendens – Carabus hampei – Carabus hungaricus – Carabus variolosus – Cerambyx cardo (Croitor) – Cucujus cinnaberinus – Graphoderus bilineatus – Lucanus cervus (Radasca) – Morimus funereus – Oxyporus mannerheimi – Osmoderma eremita (Pustnicul, Gândacul sihastru) – Phryganophilus ruficollis – Pilemia tigrina – Probaticus subrugosus – * Pseudogaurotina excellens – Rhysodes sulcatus – * Rosalia alpina (Croitorul alpin) – Stephanopachys substriatus Lepidoptera (Fluturi diurni şi nocturni) – Apatura metis – Arytrura musculus – Catopta thrips – Colias myrmidone – Cucullia mixta lorica – Erebia sudetica radnaensis – Erannis ankeraria – Eriogaster catax – Euphydryas aurinia – Glyphipterix loricatelia – Gortyna borelii lunata – Hyles hippophaes – Hypodryas maturna partiensis – Lopinga achine – Lycaena dispar

137

138 – Lychaene holle – * Lepidea morsei – Maculinea arion – Maculinea nausithous – Maculinea teleius – Nymphalis vaualbum – Parnassius mnemosyne – Parnassius mnemosyne – Parnassius apollo – Proserpinus proserpina – Pseudophilotes bavius – Zerynthia polyxena Odonata (Libelule) – Coenagrion ornatum – Coenagrion mercuriale – Leucorrhinia pectoralis – Cordulegaster heros – Ophiogomphus cecilia Orthoptera (Greieri, Cosaşi) – Isophya harzi – Isophya stysi – Pholidoptera transsylvanica – Isophya costata – Odontopodisma rubripes – Paracaloptenus caloptenoides – Saga pedo – Stenobothrus eurasius MOLLUSCA Gastropoda – * Anisus vorticulus – Theodoxus transversalis – Chilostoma banaticum – Vertigo angustior – Vertigo genesii – Vertigo moulinsiana

E ma n u e l Ş te fan Ba ltag, V ior el Pocor a

R eţea ua Nat ura 2000 în r eg iun ea Mo ldovei (Ro mân ia )

139

b) PLANTE Toate speciile de plante enumerate în anexa nr. 3, cu excepţia Bryophyta, plus cele prevăzute în continuare: Scrophulariaceae – Lindernia procumbens

ANEXA Nr. 4 B SPECII DE INTERES NAŢIONAL Specii de animale şi de plante care necesită o protecţie strictă Speciile care figurează în această anexă sunt indicate: a) prin numele speciei ori al subspeciei; sau b) prin ansamblul speciilor care aparţin unui taxon superior sau unei părţi din acel taxon. a) ANIMALE VERTEBRATE MAMIFERE INSECTIVORA Soricidae – Sorex alpinus (Chiţcan de munte) – Neomys anomalus (Chiţcan de apă) CHIROPTERA Vespertilionidae – Vespertilo murinus (Liliacul bicolor) RODENTIA Spalacidae – Spalax leucodon (Orbetele mic) – Spalax graecus (Orbetele mare) ARTIODACTYLA Cervidae – Alces alces (Elanul) CETATCEA – Delphinus delphis (Delfin) PĂSĂRI PODICIPEDIFORMES Podicipedidae – Tachybaptus ruficollis (Corcodel mic, Corcodel pitic) FALCONIFORMES

R eţea ua Nat ura 2000 în r eg iun ea Mo ldovei (Ro mân ia ) Falconidae – Falco tinnunculus (Vânturel roşu, vinderel) – Falco subbuteo (Şoimul rândunelelor) GRUIFORMES Gruidae – Grus grus (Cocor) – Anthropoides virgo (Cocor mic) CHARADRIIFORMES Scolopacidae – Limicola falcinellus (Fugaci de mlaştină, Prundăraş de nămol) – Actitis hypoleucos (Fluierar de munte) – Arenaria interpres (Pietruş) ANSERIFORMES Stercorariidae – Stercorarius spp. (Lup de mare) STRIGIFORMES Tytonidae – Tyto alba (Strigă) Strigidae – Otus scops (Ciuş, Ciuf pitic) – Athene noctua (Cucuvea) CORACIFORMES Upupidae – Upupa epops (Pupăză) APODIFORMES Meropidae – Merops apiaster (Prigorie) PICIFORMES Picidae – Picus viridis (Ghionoaia verde) – Jynx torquilla (Capîntortură) PASSERIFORMES Alaudidae – Eremophila alpestris (Ciocârlie urecheată) Motacilidae – Motacilla spp. (Codobatură) Bombycillidae – Bombycilla garrulus (Mătăsar)

141

142

E ma n u e l Ş te fan Ba ltag, V ior el Pocor a

Cinclidae – Cinclus cinclus (Mierlă de apă, Pescărel negru) Prunellidae – Prunella spp. (Brumăriţe) Turdidae – Erithacus rubecula (Măcăleandru) – Phoenicurus spp. (Codroşi) – Monticola saxatilis (Mierlă de piatră) Remizidae – Remiz pendulinus (Piţigoi pungar, Boicuş) Sturnidae – Sturnus roseus (Pastor roseus) (Lăcustar) Emberizidae – Emberiza cia (Presură de munte) Sylviidae – Cettia cetti (Stufărica) – Locustella spp. (Greuşel) – Phylloscopus spp. (Pitulice) – Regulus spp. (Auşel) Muscicapidae – Muscicapa striata (Muscarul sur) Timaliidae – Panurus biarmicus (Piţigoi de stuf) Paridae – Aegithalos caudatus (Piţigoiul codat) Sittidae – Sitta europaea (Scorţarul, Toiul) Tichodromadidae – Tichodroma muraria (Fluturaşul de stâncă) Oriolidae – Oriolus oriolus (Grangurul) Corvidae – Nucifraga caryocatactes (Alunarul) – Corvus corax (Corbul) Passeridae – Passer hispaniolensis (Vrabia spaniolă) Emberizidae – Emberiza meianocephala (Presură cu cap negru)

R eţea ua Nat ura 2000 în r eg iun ea Mo ldovei (Ro mân ia ) – Miliaria calandra (Presură sură) Fringillidae – Serinus serinus (Cănăraş) – Carduelis spp. (Sticleţi, Scatii, Inăriţe, Florinţi) – Carpodacus erythrinus (Mugurar roşu) – Coccothraustes coccothraustes (Botgros) REPTILE SAURIA Lacertidae – Lacerta praticola (Şopârlă de luncă) – Eremias arguta (Şopârliţă/şopârlă de nisip) Anguidae – Anguis fragilis (Năpârcă, Şarpele de sticlă) OPHIDIA Colubridae – Coluber caspius (Şarpele de stepă, Şarpele rău) Viperidae – Vipera berus (Viperă comună) AMFIBIENI CAUDATA Salamandridae – Triturus alpestris alpestris (Tritonul de munte) – Triturus vulgaris vulgaris (Tritonul comun) – Salamandra salamandra (Salamandră) ANURA Bufonidae – Bufo bufo (Broască râioasă brună) Ranidae – Rana temporaria (Broască roşie de munte) – Rana lessonae (Broască verde de baltă) PEŞTI SALMONIFORMES Salmonidae – Hucho hucho (Lostriţă) CYPRINIFORMES Cyprinidae – Scardinius racovitzai (Roşioară de Peţea) – Leuciscus (Petroleuciscus) borysthenicus (Cernuşcă)

143

144

E ma n u e l Ş te fan Ba ltag, V ior el Pocor a

– Carassius carassius (Caracudă) GADIFORMES Gadidae – Lota lota (Mihalţ) PERCIFORMES Percidae – Stizostedion volgensis (Şalău vărgat) – Romanichtyis valsanicola (Asprete, Poprete) – Percarina demidoffi (Percarina) Gobiidae – Proterorhinus marmoratus (Guvid de baltă) – Neogobius syrman (Guvid de Babadag) SCORPAENIFORMES Cottidae – Cottus poecilopus NEVERTEBRATE ARTHROPODA INSECTA Coleoptera (Gândaci) – Chrysobothrys leonhardi – Scarabaeus affinis – Brachyta balcanica – Pedostrangalia verticalis – Calchaenesthes oblongomaculata – Neodorcadion exornatum – Xylosteus spinolae spinolae Lepidoptera (Fluturi diurni şi nocturni) – Apatura metis – Arethusana arethusa arethusa – Argynnis laodice – Aricia (Eumedonia) eumedon – Boloria (Clossiana) titania transsylvanica – Boloria aquilonaris – Catocala diversa – Coenonympha leander – Coenonympha tullia tullia – Colias chrysotheme – Conisania poelli ostrogovichi

R eţea ua Nat ura 2000 în r eg iun ea Mo ldovei (Ro mân ia ) – Cucullia balsamitae – Cuculia biornata – Cuculia gnaphalii – Cupido osiris – Dasypolia templi koenigi – Diachrysia chryson deltaica – Erebia sudetica radnaensis – Erebia pharte – Erebia gorge – Erebia melas runcensis – Erebia melas carpathicola – Euchloe ausonia taurica – Everes alcetas – Grammia quenseli – Heteropterus morpheus – Hyponephele lupinus lupinus – Hyponephele lycaon – Kentrochrysalis elegans steffensi – Kirinia roxelana – Lasiocampa eversmanni – Lamonia balcanica – Lychaena hippothoe hippothoe – Maculinea alcon – Muschampia cribrellum – Muschampia tessellum – Neptis hylas (sappho) – Oxytripia orbiculosa – Paradrymonia vittata bulgarica – Pericalia matronula – Peridea korbi herculana – Phyllodesma ilicifolia ilicifolia – Pieris ergane – Plebeius sephirus – Piusia putnami gracilis – Plusidia cheiranthi – Polia cherrug – Potyommatus amandus – Pseudophilotes bavius egea

145

146

E ma n u e l Ş te fan Ba ltag, V ior el Pocor a

– Psodos quadrifaria – Pyrgus sidae sidae – Pyrocieptria cora – Rileyiana fovea – Rhypariorides metelkana – Schinia cognata – Schistostege decussata dioszeghyi – Spaelotis suecica gylkosi – Tomares nogelii dobrogensis – Zerynthia (Allancastria) cerisy ferdinandi – Zygaena laeta orientis – Zygaena nevadensis gheorghenica Orthoptera (Greieri, Cosaşi) – Capraiscola ebneri – Chorthippus acroleucus – Isophya dobrogensis – Metrioptera domogledi – Miramella (Capraiuscola) ebneri – Odontopodisma acuminata – Odontopodisma carpathica – Odontopodisma montana – Onconotus servillei – Podismopsis transsylvanica – Poecilimon intermedius – Uvarovitettix transsylvanica – Zubovskya banatica MOLLUSCA Gastropoda (Melci) – Alopia sp. – Bathyomphalus contortus – Cochlodina marisi – Graciliaria inserta – Gyraulus crista – Herilla ziegleri dacica – Holandrina holandri – Melanopsis parreyssi – Physa fontinalis – Psudalinda sp.

R eţea ua Nat ura 2000 în r eg iun ea Mo ldovei (Ro mân ia ) – Serrulina serrulata – Theodoxus prevostianus Bivalvia – Adacna fragilis – Hypanis plicata relicta – Monodacna colorata – Pseudanodonta complanata b) PLANTE Asteraceae – Achillea impatiens – Andryala levitomentosa – Artemisia lerchiana – Centaurea ruthenica – Centaurea varnensis Brassicaceae – Alyssum caliacre Caryophyllaceae – Dianthus dobrogensis – Dianthus trifasciculatus ssp. parviflorus – Silene thymifolia – Stellaria longifolia Cyperaceae – Carex chordorrhiza – Carex lachenalii – Rhynchospora alba – Schoenus ferugineus Euphorbiaceae – Euphorbia carpatica Fabaceae – Astragalus excapus Dipsacaceae – Cephalaria radiata Ericaceae – Arctostaphylos uva-ursi (Strugurii ursului) – Vaccinium uliginosus Gentianaceae – Lomantogonium carinthiacum

147

148

E ma n u e l Ş te fan Ba ltag, V ior el Pocor a

Liliaceae – Tofieldia calycuta Linaceae – Linum pallasianum ssp. borzaeanum Lycopodiaceae – Lycopodium inundatum Salicaceae – Salix bicolor Scrophulariaceae – Pedicularis sylvatica (Vârtejul pământului) Paeoniaceae – Paeonia tenuifolia (Bujor) Poaceae – Corynephorus canescens – Elymus farctus ssp. bessarabicus (Pir de mare) – Leymus sabulosus (Perişor) – Sesleria uliginosa Polygonaceae – Polygonum alpinum (Troscot de munte) Portulacaceae – Montia minor Rosaceae – Potentilla haynaldiana Zygophyllaceae – Nitraria schoberi (Gărdurariţă)

ANEXA Nr. 5 A SPECII DE INTERES COMUNITAR Specii de plante şi de animale de interes comunitar, cu excepţia speciilor de păsări, a căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management Speciile care figurează în această anexă sunt indicate: a) prin numele speciei ori al subspeciei; sau b) prin ansamblul speciilor ce aparţin unui taxon superior ori unei părţi din acel taxon. a) ANIMALE VERTEBRATE MAMIFERE CARNIVORA Canidae – Canis aureus (Şacal/Lup auriu) Mustelidae – Martes martes (Jder de copac) – Mustela putorius (Dihor de casă) ARTIODACTYLA Bovidae – Rupicapra rupicapra (Capră neagră) AMFIBIENI ANURA Ranidae – Rana esculenta (Broască verde de lac) – Rana ridibunda (Broască verde mare de lac) – Rana temporaria (Broască roşie de munte) PEŞTI ACIPENSERIFORMES Acipenseridae

150

E ma n u e l Ş te fan Ba ltag, V ior el Pocor a

– Toate speciile CLUPEIFORMES Clupeidae – Alosa spp. (Scrumbii) SALMONIFORMES Salmonidae – Thymallus thymallus (Lipanul) Cyprinidae – Barbus barbus (Mreana) – Barbus meridionalis (Moioagă) – Rutilus pigus (Babuşcă de Tur) PERCIFORMES Percidae – Zingel zingel (Pietrar) NEVERTEBRATE MOLLUSCA GASTROPODA-STYLOMMATOPHORA Helicidae – Helix pomatia (Melcul de livadă) HIRUDINOIDEA-ARHYNCHOBDELLAE Hirudinidae – Hirudo medicinalis (Lipitoare medicinală) ARTHROPODA CRUSTACEA-DECAPODA Astacidae – Astacus astacus (Rac de râu) b) PLANTE LICHENES Cladoniaceae – Cladonia subgenus Cladina BRYOPHYTA MUSCI Leucobryaceae – Leucobryum glaucum Sphagnaceae – Sphagnum spp. (Muşchi de turbă) PTERIDOPHYTA

R eţea ua Nat ura 2000 în r eg iun ea Mo ldovei (Ro mân ia ) – Lycopodium spp. (Pedicuţă) ANGIOSPERMAE Amaryllidaceae – Galanthus nivalis (Ghiocel alb) Asteraceae (Compositae) – Amica montana (Arnică) – Artemisia eriantha Gentianaceae – Gentiana lutea (Ghinţură) Lilliaceae – Ruscus acuteatus (Ghimpe)

151

ANEXA Nr. 5 B SPECII DE IMPORTANŢĂ NAŢIONALĂ Specii de plante şi de animale de interes naţional ale căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management Speciile care figurează în această anexă sunt indicate: a) prin numele speciei ori al subspeciei; sau b) prin ansamblul speciilor ce aparţin unui taxon superior ori unei părţi din acel taxon. a) ANIMALE VERTEBRATE MAMIFERE LAGOMORPHA Lepuridae – Lepus europaeus (Iepure de câmp) – Oryctolagus cuniculus (Iepurele de vizuină) RODENTIA Sciuridae – Sciurus vulgaris (Veveriţă) – Marmota marmota (Marmotă) Myocastoridae – Myocastor coypus (Nutrie) Muridae – Ordratra zibethicus CARNIVORA Canidae – Nyctereutes procyonoides (Câine enot/Bursuc cu barbă) – Vulpes vulpes (Vulpe) Mustelidae – Martes foina (Jder de piatră/Beică) – Mustela erminea (Helge/Hermină) – Mustela nivalis (Nevăstuică)

R eţea ua Nat ura 2000 în r eg iun ea Mo ldovei (Ro mân ia ) – Mustela vison (Nurcă Americană) – Meles meles (Bursuc/Viezure) ARTIODACTYLA Cervidae – Capreolus capreolus (Căprioară) – Cervus elaphus (Cerb) – Dama dama (Cerb lopătar) – Ovis ammon musimon (Muflon) Suidae – Sus scrofa (Mistreţ) PEŞTI PERCIFORMES Gobiidae – Neogobius eurycephalus (Guvid cu cap mare) – Zosterisessor ophiocephalus (Guvid de iarbă) – Mesogobius batrachocephalus (Hanos)

153

ANEXA Nr. 5 C SPECII DE INTERES COMUNITAR a căror vânătoare este permisă PĂSĂRI ANSERIFORMES Anatidae – Anser albifrons (Gârliţă mare) – Anser fabalis (Gâscă de semănătură) – Anser anser (Gâscă de vară) – Anas penelope (Raţă fluierătoare) – Anas platyrhynchos (Raţă mare) – Anas crecca (Raţă pitică) – Anas clypeata (Raţă lingurar) – Anas strepera (Raţă pestriţă) – Anas acuta (Raţă suliţar) – Anas querquedula (Raţă cârâitoare) – Aythya ferina (Raţă cu cap castaniu) – Aythya fuligula (Raţă moţată) – Aythya marila (Raţă cu cap negru) – Bucephala clangula (Raţă sunătoare) GALLIFORMES Tetraonidae – Tetrastes bonasia (Bonasa bonasia) (Ierunca) – Tetrao urogallus (Cocoş de munte) Phasianidae – Perdix perdix (Potârniche) – Coturnix coturnix (Prepeliţă) – Phasianus colchicus (Fazan) GRUIFORMES Rallidae – Gallinula chloropus (Găinuşă de baltă)

R eţea ua Nat ura 2000 în r eg iun ea Mo ldovei (Ro mân ia ) – Fulica atra (Lişiţă) CHARADRIIFORMES Scolopacidae – Lymnocryptes minimus (Becaţină mică) – Gallinago gallinago (Becaţină comună) – Scolopax rusticola (Sitarul de pădure) COLUMBIFORMES Columbidae – Columba oenas (Porumbel de scorbură) – Columba palumbus (Porumbel gulerat) – Streptopelia decaocto (Guguştiuc) – Streptopelia turtur (Turturică) PASERIFORMES Alaudidae – Alauda arvensis (Ciocârlie de câmp) Corvidae – Garrulus glandarius (Gaiţă) – Pica pica (Coţofană) – Corvus monedula (Stăncuţă) – Corvus frugilegus (Cioară de semănătură) – Corvus corone corone (Cioară neagră) – Corvus corone cornix (Cioară grivă) – Corvus corone sardonius (Cioară grivă sudică) Sturnidae – Sturnus vulgaris (Graurul comun) – Sturnus vulgaris balcanicus (Graurul dobrogean) Turdidae/Muscicapidae – Turdus viscivorus (Sturzul de vâsc) – Turdus philomelos (Sturzul cântător) – Turdus iliacus (Sturzul de vii) – Turdus pilaris (Cocoşar)

155

ANEXA Nr. 5 D SPECII DE PĂSĂRI DE INTERES COMUNITAR a căror comercializare este permisă ANSERIFORMES Anatidae – Anas platyrhynchos (Raţă mare) GALLIFORMES Phasianidae – Perdix perdix (Potârniche) – Phasianus colchicus (Fazan) COLUMBIFORMES Columbidae – Columba palumbus (Porumbel gulerat)

ANEXA Nr. 5 E SPECII DE PĂSĂRI DE INTERES COMUNITAR a căror comercializare este permisă în condiţii speciale ANSERIFORMES Anatidae – Anser albifrons albifrons (Gârliţa mare) – Anser anser (Gâsca mare) – Anas penelope (Raţa fluierătoare) – Anas crecca (Raţa mică) – Anas acuta (Raţa suliţar) – Anas clypeata (Raţa lingurar) – Aythya ferina (Raţa cu cap castaniu) – Aythya fuligula (Raţa moţată) – Aythya marila (Raţa cu cap negru) – Melanitta nigra (Raţa neagră) GALLIFORMES Tetraonidae – Tetrao urogallus (Cocoş de munte) GRUIFORMES Rallidae – Fulica atra (Lişiţa) CHARADRIIFORMES Charadriide – Pluvialis apricaria (Ploier auriu) Scolopacidae – Lymnocryptes minimus (Becaţina mică) – Gallinago gallinago (Becaţina comună) – Scolopax rusticola (Sitar de pădure)

ANEXA Nr. 6 METODE ŞI MIJLOACE de captură şi ucidere şi modalităţi de deplasare interzise în vederea capturării sau uciderii a) Mijloace neselective: MAMIFERE – Animale captive, eventual orbite sau mutilate, utilizate ca momeală vie; – Aparatură audio, dispozitive electrice şi electronice capabile să le ucidă sau să le ameţească; – Surse luminoase artificiale; – Oglinzi şi alte mijloace ce pot cauza orbirea; – Mijloace de luminare a ţintelor; – Dispozitive de ochire pentru tir de noapte, care conţin un amplificator de imagine sau un convertizor electronic de imagine; – Explozivi; – Fileuri/năvoade/plase neselective în principiu sau prin modul de utilizare; – Capcane neselective în principiu sau prin modul de utilizare; – Arbalete; – Otrăvuri şi momeli otrăvite sau care conţin anestezice; – Gazare sau afumare; – Arme semiautomate sau automate al căror încărcător poate conţine mai mult de două cartuşe. PEŞTI – Otrăviri; – Explozivi, curent electric; – Tipuri de plase/setci interzise. PĂSĂRI – Laţuri, sârme, cârlige, păsări oarbe sau mutilate, folosite ca momeală vie;

R eţea ua Nat ura 2000 în r eg iun ea Mo ldovei (Ro mân ia )

159

– Aparatură audio, dispozitive electrice şi electronice capabile să le ucidă sau să le ameţească; – Surse de lumină artificială, oglinzi, dispozitive pentru luminarea ţintelor; – Dispozitive de ochire pentru tir de noapte, care conţin un amplificator de imagine sau un convertizor electronic de imagine; – Explozivi; – Plase, capcane, momeli otrăvite sau tranchilizante; – Arme semiautomate sau automate al căror încărcător poate conţine mai mult de două cartuşe. b) Modalităţi de deplasare: – Pe cale aeriană; – Vehicule terestre cu motor în funcţiune; – Bărci care se deplasează cu o viteză mai mare de 5 km pe oră. Pentru navigaţia maritimă, se poate autoriza, din motive de siguranţă, utilizarea bărcilor cu motor cu o viteză până la 18 km/h.

ANEXA Nr. 7 CRITERII pentru selectarea siturilor eligibile în vederea identificării ca situri de importanţă comunitară şi pentru desemnarea lor ca arii speciale de conservare Etapa 1: Evaluarea la nivel naţional a importanţei relative a siturilor pentru fiecare habitat natural de tipul celor din anexa nr. 2 şi pentru fiecare specie din anexa nr. 3 (incluzând habitatele naturale prioritare şi speciile prioritare) A. Criterii de evaluare a siturilor pentru un habitat natural prevăzut în anexa nr. 2: a) gradul de reprezentativitate a tipului de habitat natural din aria (situl) respectiv; b) suprafaţa ariei acoperită de tipul de habitat natural, în comparaţie cu suprafaţa totală acoperită de acel habitat natural în cadrul întregului teritoriu naţional; c) gradul de conservare a structurilor şi funcţiilor tipului de habitat natural în cauză şi posibilităţi de refacere/reconstrucţie; d) evaluarea globală a valorii ariei respective pentru conservarea tipului de habitat natural respectiv. B. Criterii de evaluare a siturilor pentru speciile cuprinse în anexa nr. 3: a) mărimea şi densitatea populaţiilor speciilor prezente în aria respectivă, în relaţie cu populaţiile prezente în cadrul întregului teritoriu naţional; b) gradul de conservare a trăsăturilor habitatului care este important pentru speciile respective şi pentru posibilităţile de restaurare; c) gradul de izolare a populaţiilor prezente în situl respectiv în relaţie cu distribuţia naturală a speciilor; d) evaluarea globală a valorii sitului pentru conservarea speciilor respective. C. Pe baza acestor criterii se vor clasifica siturile propuse pe listele naţionale ca situri eligibile pentru identificarea ca situri de importanţă

R eţea ua Nat ura 2000 în r eg iun ea Mo ldovei (Ro mân ia )

161

comunitară, conform valorii lor relative pentru conservarea fiecărui habitat natural prevăzut în anexa nr. 2 sau a fiecărei specii prevăzute în anexa nr. 3. D. Această listă va conţine siturile care au tipurile de habitate naturale prioritare şi speciile prioritare selectate pe baza criteriilor conţinute la lit. A şi B. Etapa 2: Evaluarea importanţei comunitare a siturilor incluse pe listele naţionale 1. Toate siturile identificate de statele membre în etapa 1, care conţin tipuri de habitate naturale prioritare şi/sau specii prioritare, vor fi considerate situri de importanţă comunitară. 2. Evaluarea importanţei comunitare pentru alte situri din listele statelor membre, avându-se în vedere contribuţia acestora pentru menţinerea sau restabilirea cu un statut favorabil de conservare a unui habitat natural cuprins în anexa nr. 2 sau a unei specii cuprinse în anexa nr. 3 şi/sau având legătură cu „Natura 2000“, va ţine seama de următoarele criterii: a) valoarea relativă a sitului la nivel naţional; b) poziţia geografică a sitului în legătură cu rutele de migrare a speciilor cuprinse în anexa nr. 3 şi acolo unde acesta aparţine unui ecosistem situat pe ambele părţi ale uneia sau mai multor frontiere comunitare; c) suprafaţa totală a sitului; d) numărul de habitate naturale (anexa nr. 2) şi de specii (anexele nr. 3 şi 4) prezente în situl respectiv; e) valoarea ecologică globală a sitului respectiv pentru regiunile biogeografice în cauză.

ANEXA Nr. 8 STUDII ŞI CERCETĂRI necesare pentru asigurarea protecţiei, managementului şi utilizării durabile a populaţiilor speciilor de păsări a) Listele naţionale ale speciilor ameninţate cu dispariţia sau ale celor periclitate, ţinându-se cont de arealul natural de distribuţie al acestora b) Enumererea şi descrierea din punct de vedere ecologic a zonelor situate de-a lungul rutelor de migraţie şi care au o importanţă deosebită pentru speciile migratoare, în special ca zone de iernat şi cuibărit c) Prezentarea datelor referitoare la nivelul populaţiilor speciilor migratoare, ca rezultat al studiilor realizate pe baza metodei de inelare d) Evaluarea influenţei metodelor de capturare a păsărilor sălbatice asupra nivelelor populaţionale e) Dezvoltarea sau îmbunătăţirea metodelor ecologice de prevenire a pagubelor cauzate de păsări f) Determinarea rolului anumitor specii ca indicatori ai poluării mediului g) Studierea efectelor adverse ale poluării chimice asupra nivelurilor populaţionale ale speciilor de păsări.