41 1 740KB
CAPITOLUL I: MANAGEMENTUL •
1.1. Conceptul de management
•
1.2. Managementul educațional
•
1.3. Activitățile extrașcolare-aspecte generale
CAPITOLUL II: ACTIVITĂȚI EXTRAȘCOLARE-DIMENSIUNI CONCEPTUALE •
2.1. Contribuția activităților extrașcolare la optimizarea procesului de învățământ
•
2.2. Rolul și importanța activităților extrașcolare în formarea personalității elevilor
•
2.3. Tipuri de activități extrașcolare
•
2.4. Relația școală-familie prin intermediul activităților extrașcolare
CAPITOLUL III: EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI EXTRAȘCOLARE CAPITOLUL IV: CONCLUZII •
BIBLIOGRAFIE
•
BIBLIOGRAFIE
ARGUMENT
Am ales această temă deoarece, o experiență de 30 de ani de activitate în munca cu copiii, mi-a confirmat faptul că activitățile extrașcolare au un rol educativ important, un caracter stimulator, recreativ, atractiv, în cadrul cărora elevii participă cu însuflețire, optimism, dăruire;
Am urmărit să demonstrăm:
creșterea interesului pentru activitățile extrașcolare ale factorilor implicați în educație, cât și a resurselor necesare;
care este impactul acestor activități asupra: - dezvoltării personalității copiilor; - performanțelor școlare; - integrării sociale;
- reducerii absenteismului și abandonului școlar;
faptul că, prin activitățile extrașcolare, se continuă în afara școlii procesul instructiveducativ, realizându-se optimizarea procesului de învățământ;
indiferent de forma de realizare, activitatea extrașcolară pune în centrul atenției elevul, care devine participant activ și, cu toate că este supus unor reguli, nu simte nici oboseală, nici plictiseală;
necesitatea abordării parteneriatului dintre școală, familie și comunitate care implică o colaborare și responsabilitate din partea fiecăruia;
MANAGEMENT ȘTIINȚĂ - concepte - teorii -principii ce se referă la conducerea organizațiilor ARTĂ - abilitatea managerului de a pune în practică eficient toate cunoștințele științifice de care dispune ACTIVITATE PRACTICĂ - Componentă a diviziunii sociale în afara căreia este de neconceput dezvoltarea organizației
MANAGEMENTUL EDUCATIONAL Conceptul apare în secolul al XX-lea, inspirat din sfera economicului;
reprezintă o acțiune care cuprinde un ansamblu de norme, funcții, metode de conducere orientate în vederea obținerii succesului în educație;
N. STAN Arta, știința de a pregăti resursele umane, de a forma personalități, în concordanță cu unele finalități cerute de societate și acceptate de individ. EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI EXTRAȘCOLARE •
EXCURSIILE
•
SERBĂRILE
•
ATELIERE CU PĂRINȚII
•
TABERELE
•
SPECTACOLELE
•
CONCURSURILE ȘCOLARE
•
CONCURSURISPORTIVE
•
VIZITELE
•
ACTIVITĂȚI DE ECOLOGIZARE
•
ACTIVITĂȚI DE VOLUNTARIAT
•
ACTIVITĂȚI DESFĂȘURATE ÎN COLABORARE CU INSTITUȚII LOCALE
•
ACTIVITĂȚI UMANITARE
•
COLETE SAU DONAȚII
•
ETAPE RESPECTATE ÎN REALIZAREA UNEI ACTIVITĂȚI EXTRAȘCOLARE •
PLANIFICAREA ACTIVITĂȚII:
•
- stabilirea datei;
•
- obținerea avizelor necesare;
•
- anunțarea scopului propus;
•
- pregătirea materialelor necesare.
•
PREGĂTIREA ACTIVITĂȚII:
•
- enunțarea obiectivelor urmărite;
•
- Prezentarea regulamentului și semnarea procesului verbal;
•
- anunțarea programului zilei/zilelor, după caz
•
CULEGEREA
•
DE
•
INFORMAȚII
•
PE TOT PARCURSUL ACTIVITĂȚII
•
PRELUCRAREA DATELOR
•
ȘI
•
NOTAREA OBSERVAȚIILOR și DISEMINAREA ACTIVITĂȚII
SERBAREA SCOLARA Prin intermediul serbărilor școlare am urmărit: Cultivarea eficientă a capacităților de vorbire; Descoperirea și cultivarea talentelor copiilor; Exersarea memoriei; Stimularea sensibilității estetice; Sporirea capacității de rezistență la efort; Mărirea stabilității atenției; Îmbogățirea trăirilor afective; Conștientizarea și promovarea datinilor și obiceiurilor populare străvechi ce trebuiesc păstrate din generație în generație; ATELIERUL DE PAȘTE
A avut ca scop aducerea în suflete a Sărbătorilor Pascale, dezvoltarea creativității, păstrarea și transmiterea tradițiilor strămoșești, crearea contextului propice pentru ca părintele să interacționeze cu propriul copil într-un mod creativ și inedit CONCLUZII
Cu cât sunt mai sunt mai diverse activitățile extrașcolare oferite elevilor, cu atât sporește interesul lor pentru școală și pentru oferta educațională;
Totodată e necesar să evite critica în asfel de activități, să încurajeze elevii și nu în ultimul rând, să obțină un feed-back pozitiv, într-o atmosferă relaxantă;
Prin talentul său și dragostea față de copii, dascălul va selecta acele acţiuni care să satisfacă setea de cunoaștere a elevilor care să le dea ocazia să trăiască emoții puternice.Totodată e necesar să evite critica în asfel de activități, să încurajeze elevii și nu în ultimul rând, să obțină un feed-back pozitiv, într-o atmosferă relaxantă;
Este important să ţinem seama de vârsta copilului şi să alegem în funcţie de posibilităţile acestuia, deoarece un eşec poate atrage după sine refuzul şi chiar o imagine negativă de sine a copilului.
Tot ceea ce vom întreprinde, toate activitățile extrașcolare pe care le vom organiza vor fi încununate de succes, vor fi valoroase și fructuoase dacă vom avea o atitudine creatoare, atât în modul de realizare a activității, cât și în relațiile cu elevii, dacă vom ține seama de dorințele și sufletul acestora.
BIBLIOGRAFIE
Agabrian, M., Milea V., ”Parteneriate şcoală-familie-comunitate”, Ed. Institutul European, Iaşi, 2005
Balica, Barzea, Boca şi colaboratorii, “ Sistem de indicatori ai învăţământului românesc în perspectiva integrării europene ”, Ed. Trei, București, 1999
Barzea, C., “Arta şi ştiinţa educaţiei”, E.D.P. Bucureşti, 1995
Cebanu Lilia, ”Managementul activităților extraşcolare în învăţământul preuniversitar” Ghid Metodologic, Institutul de Științe ale Educației, Chişinău, 2017
Cernea, Maria, ”Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învățământ”, în revista ”Învăţământul primar“ nr. 1, Ed. Discipol, Bucureşti, 2000;
Crăciunescu, Nedelea, ”Forme de activităţi extracurriculare desfășurate cu elevii ciclului primar”, în revista ”Învăţământul primar”, nr. 2, 3 , Ed. Discipol, Bucureşti, 2003;
Cucoş, Constantin, ”Pedagogie “, Ed. Polirom, Iași, 2002
Cozma, Thedor, “ Şcoala şi educaţiile paralele”, Universitatea “ Al. I. Cuza ”, Iaşi, 1998
Joiţa, Elena, “ Managementul şcolar ”, Bucureşti, Ed. Gheorghe Cârțu Alexandru, Craiova, 1995
Jinga, Ioan, Elena, Istrate, Ionescu, Miron, Radu, Ion, “Manual de pedagogie “, Ed. ALL, Bucureşti, 1998
Lazăr V., Cărăşel A.,” Psihopedagogia activităţilor extracurriculare”, Ed. Arves, Craiova, 2007
Marcu, Vasile, Orţan, Florica, “ Managementul activităţilor extracurriculare”, Ed. Universitatea Oradea, 2003
Marcu, Vasile, Orţan, Florica, Chira, Carmen, Blîndu, Valentin,“ Dimensiunea europeană a educaţiei”, Ed. Universitatea Oradea, 2004
Mocan, Ioan, “ Managementul activităţilor turistice şcolare”, Ed. Treira, Oradea, 2009
Orţan, Florica,“ Managementul educaţional “, Ed. Universitatea Oradea, 2004
Marcu Vasile, Orţan Florica; Deac Emilia Adina, (coordonatori), ”Managementul activităţilor extracurriculare” , Editura Universităţii din Oradea, 2003
Păun, E., 1982, “ Sociopedagogie şcolară” , E.D.P. Bucureşti.
Toma, S. “ Autoeducaţia, sens şi devenire “, E. D. P. Bucureşti, 1983
Ţîru C. Maria, „Pedagogia activităţilor extracurriculare” – Suport de curs, Cluj-Napoca 2007
Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, ”Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact”, Editura Polirom, Iași, 2002
Webografie
www.edukid.ro
www.didactic.ro
https://www.scribd.com/document/128957320/Conceptul-de-Management-Educational
http://www.academia.edu/5233825/Subiectul_VII_Activitati_extrascolare.
Lucrarea de faţă realizează un studiu care demonstrează eficienţa utilizării jocului didactic în procesul de învăţare al noţiunilor de geografie.
Prin utilizarea jocurilor se dezvoltă la elevi imaginaţia, rapiditatea şi profunzimea gândirii, memoria, spiritul de observaţie şi mai multe trăsături intelectuale care vor contribui la însuşirea corectă a noţiunilor de geografie, la o cunoaştere mai profundă a pământului românesc;
Jocurile didactice integrate în lecţiile cu caracter geografic au adus varietate, veselie, au prevenit monotonia şi plictiseala; integrarea jocului ca metodă activ-participativă în predarea geografiei determină o mai mare eficienţă a lecţiilor, reflectată în rezultatele elevilor;
Jocul didactic poate fi introdus în oricare moment al lecţiei, atunci când elevii manifestă semne de oboseală sau când observăm că scade interesul pentru învăţătură;
Jocul didactic contribuie la îmbogăţirea, fixarea, sistematizarea, aprofundarea şi evaluarea cunoştinţelor şi deprinderilor elevilor;
Prin joc e antrenată toată clasa la asimilarea cunoştinţelor prin forţe proprii, elevii, participând activ şi efectiv la procesul de învăţare ca protagonişti şi nu ca spectatori;
Prin joc elevii învaţă cu plăcere , cei timizi devin volubili, activi, mai curajoşi, capătă încredere în capacităţile lor, învaţă să-şi subordoneze interesele personale în faţa intereselor grupului.
Mocan, Ioan, “ Managementul activităţilor turistice şcolare”, Ed. Treira, Oradea, 2009
Orţan, Florica,“ Managementul educaţional “, Ed. Universitatea Oradea, 2004
Marcu Vasile, Orţan Florica; Deac Emilia Adina, (coordonatori), ”Managementul activităţilor extracurriculare” , Editura Universităţii din Oradea, 2003
Păun, E., 1982, “ Sociopedagogie şcolară” , E.D.P. Bucureşti.
Toma, S. “ Autoeducaţia, sens şi devenire “, E. D. P. Bucureşti, 1983
Ţîru C. Maria, „Pedagogia activităţilor extracurriculare” – Suport de curs, Cluj-Napoca 2007
Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, ”Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact”, Editura Polirom, Iași, 2002
Webografie
www.edukid.ro
www.didactic.ro
https://www.scribd.com/document/128957320/Conceptul-de-Management-Educational
http://www.academia.edu/5233825/Subiectul_VII_Activitati_extrascolare.