Lucrare de Licenta [PDF]

Zitiervorschau

UNIVERSITATEA ROMÂNO AMERICANĂ Facultatea de relaţii comerciale şi financiar-bancare interne şi internaţionale

ANALIZA PERFORMANŢELOR ECONOMICO-FINANCIARE ALE FIRMEI PRIN INTERMEDIUL RATELOR DE EFICIENŢĂ

Coordonator ştiinţific: Lect.univ.drd. NEDELESCU MIHAI Absolventă: BOLEA I. FLORINA

BUCUREŞTI 2009 0

CUPRINS

INTRODUCERE....................................................................................................3 CAPITOLUL I RATELE DE EFICIENŢĂ - OBIECTIV AL ANALIZEI PERFORMANŢELOR ECONOMICO-FINANCIARE ALE ÎNTREPRINDERII. 1.1 Conceptul şi importanţa ratelor de eficienţă.......................................................4 1.2 Interpretarea ratelor de eficienţă.........................................................................6 CAPITOLUL II TIPURI DE RATE DE EFICIENŢĂ ŞI ANALIZA ACESTORA. 2.1. Rate de rentabilitate:.........................................................................................10 2.1.1 Ratele de rentabilitate comercială..............................................................12 2.1.2. Ratele de rentabilitatea economică...........................................................13 2.1.3. Ratele de rentabilitate financiară..............................................................15 2.2. Rate de structură financiară.............................................................................17 2.3. Ratele de structură ale patrimoniului:..............................................................20 2.3.1. Ratele de structură a activului....................................................................20 2.3.2. Ratele de structură a pasivului....................................................................21 2.4. Rate de îndatorare.............................................................................................22 2.5. Rate de echilibru financiar.................................................................................23 CAPITOLUL III STABILIREA DIAGNOSTICULUI FINANCIAR AL FIRMEI S.C. PRO AUTO INDUSTRIES S.A. CU AJUTORUL RATELOR DE EFICIENŢĂ. 3.1. Prezentarea firmei ............................................................................................25 3.2. Analiza ratelor de structură ale patrimoniului .................................................28 3.2.1. Analiza ratelor de structurã ale activului ...................................................28 3.2.2. Analiza ratelor de structură ale pasivului ..................................................30 3.3. Analiza ratelor de echilibru financiar ................................................................32 1

3.4 . Analiza lichiditaţii societăţii............................................................................35 3.5. Analiza ratelor de gestiune...............................................................................37 3.6. Analiza ratelor de rentabilitate.........................................................................39 3.7. Analiza pragului de rentabilitate .....................................................................41 CAPITOLUL IV CONCLUZII ŞI PROPUNERI............................................................................43 4.1.Concluzii............................................................................................................43 4.2.Propuneri............................................................................................................45 BIBLIOGRAFIE....................................................................................................46

2

INTRODUCERE

Prezenta lucrare este destinată analizei performanţelor economico-financiare pe baza ratelor de rentabilitate la S.C. AUTO INDUSTRIES S.A. şi are ca obiect evaluarea politicii financiare a întreprinderii într-o perioadă trecută şi facilitarea luării în cadrul acesteia a unor decizii viitoare. Analiza pe baza ratelor constă în studierea a trei dimensiuni financiare ale întreprinderii:  rentabilitate;  lichiditate;  structură financiară; Rezultatele analizei pot fi utilizate în interiorul întreprinderii şi serveşte conducerii acesteia, fiepot fi utilizate în exteriorul întreprinderii cand aceasta este solicitată de catre acţionarii săi. Echilibrul financiar al întreprinderii se bazează în cea mai mare parte pe datele din bilanţul întreprinderii. Analiza financiară trebuie să precizeze dacă gradul lichidităţii activelor întreprinderii este suficient de ridicat pentru a-i permite acesteia să facă fată în orice moment angajamentelor pe care şi le-a asumat şi respectiv pentru a-i asigura solvabilitatea. Echilibrul financiar este redat prin confruntarea gradului de lichiditate a activelor cu gradul de exigibilitate a elementelor pasivului. Pentru realizarea acestei analize am utilizat ca instrument fondul de rulment ce reprezintă marja de securitate ce măsoară echilibrul financiar.Fondul de rulment a avut în cazul societatii S.C. AUTO INDUSTRIES S.A şi valori pozitive şi negative. Această analiză se sprijină pe documentele societăţii.

3

CAPITOLUL I RATELE DE EFICIENŢĂ - OBIECTIV AL ANALIZEI PERFORMANŢELOR ECONOMICO-FINANCIARE ALE ÎNTREPRINDERII

1.1 CONCEPTUL ŞI IMPORTANŢA RATELOR DE EFICIENŢĂ

Necesitatea analizei economico-financiare a întreprinderii reiese din urmatoarele considerente:  sporirea eficienţei întregii activităţi a societăţii comerciale constituie un obiectiv central al analizei economico-financiare. Acest obiectiv se realizează prin cunoaşterea postfaptică, curentă ţi previzională a evoluţiei sistemului cibernetic al firmei, a rezervelor sale interne, precum şi a cauzelor care determină apariţia şi amplificarea acestora. În acest sens, analiza factorială a cifrei de afaceri, a producţiei exerciţiului, a productivităţii muncii, a costurilor şi a profitabilităţii, permite evidenţierea, evaluarea şi valorificarea rezervelor privind creşterea eficienţei economice, directionează eforturile firmei spre domenii nevalorificate suficient, ofera solutii referitoare la mentinerea firmei în afaceri.  cunoaşterea esenţei fenomenelor şi proceselor ce se derulează în mediul microeconomic şi care guvernează portofoliul de afaceri al societăţii.  analiza economico-financiară constituie un instrument indispensabil activităţii manageriale a întreprinderii, întrucât oferă soluţii practice în vederea prevenirii şi înlăturării factorilor cu acţiune distructivă, şi crearea, pe aceasta bază, a condiţiilor manifestării neîngrădite a factorilor cu influenţă pozitivă.

4

În acest sens pentru o bună conducere a gestiunii financiare se impune o cunoaştere amănuntită a stării întreprinderii ,detectarea cauzelor ,surselor şi problemelor ce genereaza schimbări dorite sau nedorite în activitatea economico-financiară a societătii. Pentru detectarea acestor cauze ,efecte şi probleme trebuiesc studiate conturile de rezultate şi bilanţul pentru a putea stabili diagnosticul financiar. 1

‖Analiza situaţiei financiare constituie un ansamblu de raţionamente şi judecaţi pe baza

cărora se analizează situaţia financiară a societaţii comerciale.‖ 2

‖Analiza activităţii economice ca formă a cunoaşterii, parcurge drumul de la forma de

manifestare exterioară la ceea ce ţine de latura internă a fenomenelor şi proceselor economice, de la aparenţă la esenţa acestora. În efectuarea analizei economice se parcurge drumul invers producerii fenomenelor. Analiza porneşte de la rezultatele procesului examinat către elemente şi de la factori spre cauzele primare.‖ 3

‖Conceptului de performanţă i se asociază trei noţiuni: economicitatea (procurarea

resurselor necesare la cel mai mic cost), eficienţă (a maximiza rezultatele obţinute, pornind de la o cantitate dată de resurse, fie a minimiza cantitatea de resurse pentru un rezultat prestabilit) şi eficacitate (rezultatele obţinute să atingă rezultatele prevăzute).‖ Analiza performanţei cu ajutorul ratelor de rentabilitate urmăreşte să evidenţieze raportul de eficienţă dintre efectele de natura profitului şi eforturile ocazionate de obţinerea acestor efecte. Fiind un raport între efectele totale şi efortul depus, se poate considera că ratele de rentabilitate sunt o formă de măsurare sintetică a eficienţei activităţii economice. Ratele de rentabilitate reprezintă, în general, un raport în care este „aşezat faţă în faţă‖ un rezultat (efect) de natura profitului, cu un flux de activitate, stoc, capitaluri avansate (eforturi), urmărind să caracterizeze cât mai bine, în mărimi relative, performanţa întreprinderii. 4

―Situaţia financiară este o rezultantă, o expresie concentrată a situaţiei economice. O

situaţie financiară bine echilibrată creează premisele materiale necesare pentru desfaşurarea activităţii economice în cele mai bune condiţii.‖ 1

Niculescu M. -Analiza situaţiei economico-financiară a întreprinderii pe baza de bilanţ , Ed, Economică, Bucureşti, 1997; 2 Hoanţă N. - Finanţele firmei, Ed. Economică, Bucureşti, 2003; 3 Ristea M.-―Contabilitatea rezultatului întreprinderii‖ Ed. Tribuna Economică, Bucureşti 2000; 4 Stancu I. – Gestiunea financiară a agenţilor economici, ediţia a II-a, Editura Economică, Bucureşti, 1994;

5

Etapele analizei economice constituie materializarea în timp a modului de desfăşurare a procesului de analiză. Astfel, printre principalele etape ale analizei regăsim:  delimitarea obiectului analizei;  întocmirea planului de analiză şi a modelului fenomenului sau procesului analizat;  culegerea materialului informaţional necesar;  verificarea datelor culese;  efectuarea calculaţiilor de analiză;  interpretarea rezultatelor, formularea concluziilor şi stabilirea măsurilor pentru îmbunătăţirea activităţii în perioada următoare.

1.2 INTERPRETAREA RATELOR DE EFICIENŢĂ.

Interpretarea ratelor trebuie să aibă în vedere, pe de o parte, atât natura activităţii întreprinderii, gradul de maturitate şi poziţia întreprinderii în cadrul sectorului, iar pe de altă parte, strategia adoptată de întreprindere pe piaţă. De asemenea, analiza separată a unei singure rate sau interpretarea ratelor de rentabilitate fără o analiză corelată cu alte informaţii privind condiţiile economice concrete în care întreprinnderea îşi desfăşoară activitatea, poate conduce la concluzii eronate în ceea ce priveşte situaţia performanţei acesteia. De aceea, în analiza ratelor de rentabilitate trebuie ţinut cont de toţi factorii enumeraţi pentru a putea stabili schimbările ce pot interveni în funcţionarea întreprinderii şi posibilul impact pe care aceste rate îl pot produce asupra echilibrului financiar al întreprinderii. Menţinerea şi dezvoltarea în afaceri a întreprinderilor este condiţionată de desfăşurarea de către acestea a unei activităţi raţionale, eficiente. În economia de piaţă, activitatea economică raţională este activitatea care generează profit. Profitul sau beneficiul este expresia bănească a câştigului obţinut în urma unei operaţiuni, acţiuni sau activităţi, iar condiţia generală a obţinerii profitului este activitatea economică rentabilă. 5

‖Eficienţa exprimă ,în esenţa, calitatea activităţii economice de a utiliza raţional factorii

de producţie.Ea este o cerinţă fundamentală pentru economie şi trebuie să ghideze în permanenţă acţiunile şi deciziile economice, fiind percepută ca un termen de evaluare, un

5

Vasile I.- Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Meteor Press, Bucureşti 2003;

6

concept valoric, ce se măsoară prin raportul dintre valoarea producţiei obţinute şi valoarea resurselor consumate.‖ Ratelor de eficienţă se aleg în funcţie de pozitia analistului şi în funcţie de problemele ce urmează a fi rezolvate. Metoda ratelor scoate în evidenţă marimi seminificative ale societăţii şi le interpretează.Avantajul metodei este acela că se pot face comparaţii în timp şi spaţiu intre aceste marimi. Folosirea sistemului de rate permite să se constate dacă s-au îndeplinit sau nu obiectivele planificate pentru o anumită perioadă de timp (folosirea ratională a resurselor materiale,financiare şi umane,creşterea profitului şi a productivităţii ) şi să se prevadă evoluţia şi tendinţele generale ale activităţii firmei pentru o perioadă viitoare. Folosirea acestei metode oferă informaţii corespunzătoare cu privire la cauzele şi efectele unor schimbări dorite sau nedorite. Pentru a carateriza activitatea agentului economic trebuie aleasă o combinaţie de rate .

Unele rezultatele identice ale ratelor pot reprezenta sensuri diferite din punct de vedere economic şi financiar. În condiţiile în care obiectivele pe baza ratelor sunt foarte variate , însa scopul este acela de a obţine o rentabilitate maximă ,întreprinderea trebuie să-şi aleagă o politică de investiţii şi comercială care să-i optimizeze rezultatele. Pentru realizarea rentabilităţii întreprinderea trebuie să găsescă surse de finanţare şi să asigure o anumită structură financiară si să-şi limiteze riscul lipsei de lichiditate. Analiza pe baza ratelor constă în studierea a trei dimensiuni financiare ale agentului economic:

7

Analiza rentabilităţii

Analiza structurii financiare

Preformanţele economico – financiare ale întreprinderii

Analiza gradului de lichiditate

Analiza rentabilitatii se poate face cu ajutorul a numeroase rate,cele mai importante fiind: rentabilitatea comercială ( legata de preţuri ,vânzări,preţul mărfurilor şi costul de producţie al acestora), rentabilitatea economică (legată de activul economic şi de rezultate) şi rentabilitatea financiară(legată de capital propriu şi rezultate ). În analiza rentabilităţii activităţii se utilizează indicatori exprimaţi în mărimi absolute şi în mărimi relative prin intermediul cărora se apreciază performanţele întreprinderilor. Lichiditatea se poate studia pe baza unor rate financiare ca : rata generală a lichiditaţii,rata de trezorerie, ratele de rotaţie a activelor circulante, a creditului scadent acordat clienţilor şi a celor de furnizori, dar şi a fondului de rulment în sumă absolută. În cazul acestei analize se acordă o deosebită atenţie calculului ratelor ce compară gradul de lichiditate a activelor cu cel de exigibilitate al datoriilor , de aceea trebuie studiate foarte amanunţit activele şi pasivele circulante ,dar şi fondul de rulment. Structura financiară se poate analiza ,în special, prin ratele de îndatorare ,dar şi prin efectele datoriilor asupra rezultatelor. Ratele de structură financiară compară finantarea externă prin datorii cu fondurile proprii şi scoate în evidentă datoriile din pasiv şi repartiţia capitalurilor permanente între fondurile proprii şi fondurile împumutate pe termen mediu şi lung.

8

6

‖Rezultatul economic este o măsură extensivă a efectelor tranzacţiilor şi a altor

evenimente ale unei entităţi, întelegând toate variaţiile activului net cu execepţia celor rezultate din aporturi sau distribuiri faţa de proprietari.‖

6

Andronic B-C. – Performanţa firmei, Editura Polirom, Iaşi, 2000;

9

CAPITOLUL II TIPURI DE RATE DE EFICIENŢĂ ŞI ANALIZA ACESTORA

Prin rate se înţelege raporturile între mărimi sau niveluri strâns legate între ele şi care caracterizează situaţii de ansamblu sau sectoare de activitate. Raportul trebuie să fie semnificativ, iar elementele care intervin în calcul – comparabile şi legate, în general, printr-o relaţie de cauză-efect. Rata serveşte deci la măsurarea acestei relaţii, iar rezultatul ei poate fi exprimat sub forma unui procent. Cunoaşterea gradului de independenţă economică şi financiară, detectarea la momentul oportun a diferitelor cauze care generează schimbări nedorite în activitatea întreprinderii presupune realizarea diagnosticului financiar cu ajutorul ratelor, în special a ratelor de eficienţă. Metoda ratelor s-a îmbunătăţit continuu şi acest demers are întotdeauna un caracter de actualitate. Metoda ratelor permite să se pună în evidenţă anumite aspecte semnificative relative la bilanţ, la contul de rezultate sau la tabloul fluxurilor.

2.1.RATE DE RENTABILITATE

7

‖Rentabilitatea presupune obţinerea unor venituri mai mari decât cheltuielile în urma

vinderii şi încasării producţiei fabricate, înţelegându-se prin aceasta „capacitatea întreprinderii de a degaja un excedent financiar din activităţile desfăşurate‖ 8

‖Rentabilitatea reprezintă o categorie economic complexă, care oglindeşte într-o formă

sintetică eficienţa întregii activităţi economice a unei firme. În condiţiile economiei de piaţă, urmărirea rentabilităţii constituie o regulă pentru oricare agent economic.‖

7 8

BrezeanuP.--Diagnostic financiar: Instrumente de analiză financiară, Editura Economică, Bucureşti, 2003; Tănăsescu R. – Analiza economică, Centrul Editorial-Poligrafic U.S.A.M.V,Bucureşti, 1997;

10

9

‖Rentabilitatea reflect capacitatea unităţilor de a obţine profit „ca diferenţă pozitivă între

încasările obţinute din activitatea proprie (cifra de afaceri) şi cheltuielile de fabricaţie, de comercializare şi pentru tranzacţia propriu-zisă (costuri)‖. Ratele de rentabilitate evidenţiază caracteristicile economice şi financiare ale firmelor şi permite compararea performanţelor economice ale acestora. Ratele de rentabilitate se determină ca raport între efectele economico-financiare obţinute şi eforturile depuse pentru atingerea efectelor. 10

‖Rentabilitatea exprimă eficienţa resurselor financiare şi materiale investite în

activitatea de ansamblu a întreprinderii, măsurând profitabilitatea mijloacelor alocate, mai precis capacitatea lor relativă de a aduce profit.‖ Rentabilitatea este un instrument de fundamentare a deciziilor atât cu privire la administrarea internă a unităţii economice, cât şi în relaţiile cu partenerii externi. Ea este expresia sintetică a rezultatelor de orice natură, un indicator de referinţă în orientarea deciziilor şi comportamentului întreprinderii. Ratele de rentabilitate măsoară rezultatele obţinute în raport cu activitatea întreprinderii şi a mijloacelor economice sau financiare.Rentabilitatea întreprinderii este analizată prin trei categorii de rate:  rate de rentabilitate comercială;  rate de rentabilitate economică;  rate de rentabilitate financiară; Pragul de rentabilitate reprezintă cantitatea de produse ce trebuie realizată de întreprindere astfel încât încasările obţinute din vânzarea lor să acopere atât cheltuielile variabile implicate de procesul de producţie, cât şi cheltuielile fixe ale acestuia. La nivelul pragului de rentabilitate profitul obţinut de întreprindere este nul. Formula de calcul a pragului de rentabilitate este urmatoarea :

CAPR 

9 10

Ch.F 1 v

Dobrotă N. – Dicţionar de economie, Editura Economică, Bucureşti, 1999; Bran P.–Finanţele Întreprinderii,Editura Economică, Bucureşti, 1997;

11

Unde: CAPR = cifra de afaceri ce trebuie realizată astfel încât întreprinderea să obţină un profit nul; Ch.F = mărimea cheltuielilor fixe implicate de procesul de producţie al întreprinderii; v = ponderea cheltuielilor variabile (CV) în cifra de afaceri (= CV/CA).

2.1.1 RATELE DE RENTABILITATE COMERCIALĂ

Rata de rentabilitate comercială se determină ca raport între marjele de acumulare şi cifra de afaceri sau valoarea adaugată şi apreciază randamentul diferitelor stadii ale activitaţii la formarea rezultatului .

Rata marjei comerciale 

Marja comercilă

 100

Vanzari de marfuri Rata de rentabilitate comercială pune în evidenţă strategia comercială a firmei .O marjă comercială redusă impune cheltuieli riguroase şi se recurge la forme de comercializare ce permit reducerea costurilor de distribuţie,transport şi stocaj.O marjă comercială ridicată impune cheltuieli generale ridicate şi servicii mai bune catre clienţi. Rata marjei comerciale apreciază influenta constrangerilor pieţei şi a politicii de preţ.Creşterea ratei şi diminuarea cifrei de afaceri semnifică faptul că întreprinderea încearca să-şi menţină marjele printr-o politica de preţ înalta.Invers,scăderea marjei comerciale şi creşterea cifrei de afaceri evidenţiază faptul că firma preferă reducerea preţurilor în scopul cuceririi unui nou segment de piaţa.Creşterea concomitentă a ratei marjei comerciale şi a cifrei de afaceri relevă o situatie bună pentru firmă (vanzarea de produse superioare sau ocuparea unei poziţii forte pe piaţa).

12

Rata marejei nete exprimă capacitatea firmei de a realiza profit şi de a face faţă concurenţei.Se calculază ca raport între rezultatul net al exerciţiului şi cifra de afaceri a întreprinderii:

Rata marjei nete 

Rezultatul net al exercitiului

 100

Cifra de afaceri

Rata marjei nete este recomandată pentru analizele financiare ce vizează perioade scurte de timp. Rata marjei nete de exploatare (rentabilitatea exploatarii) pune în evidenţă eficienţa activităţii de exploatare sub aspectul industrial,administrativ şi comercial. Este utilizată pentru evaluarea activităţii de exploatare pe perioade mai lungi de timp .

Rata marjei nete de exploatare 

Rezultatul exploatarii  100 Cifra de afaceri

Rata marjei de autofinanţare măsoară surplusul de resurse ale firmei pentru asigurarea dezvoltarii si/sau remunerarii acţionarilor. Aceasta se calculează ca raport între capacitatea de autofinanţare şi cifra de afaceri:

Rata marjei de autofinantare 

Capacitatea de autfinantare  100 Cifra de afaceri

2.1.2 RATELE DE RENTABILITATE ECONOMICĂ

11

―Rata rentabilităţii economice reflectă raportul dintre un rezultat economic şi mijloacele

economice angajate pentru obţinerea acestuia.‖

11

Spătaru L.--Analiză economico-financiară, Editura Economică, Bucureşti, 2004,

13

Rentabilitatea economica a capitalurilor investite apare ca o rentabilitate ce nu tine seama de modalitatea de procurare a lor (proprii sau împrumutate). Este ,deci ,independenta de politica de finantare promovata de întreprindere. Rata rentabilitaţii economice are o accepţiune mai largă şi vizează eficienţa capitalului alocat activităţilor productive ale firmei.Se calculează ca raport între rezultatul economic şi totalul activului. Formula de calcul este: Re 

Rezultatul economic  100 Activ total

Activul total cuprinde capitalul economic,imobilizările din afara exploatării, nevoia de fond de rulment din afara exploatării şi disponibilităţile băneşti. Capitalul economic alocat exploatării nu ţine cont decât de imobilizările utilizate de firmă pentru activitatea sa de exploatare şi de creştere a nevoii de fond de rulment pentru exploatare. Rentabilitatea economică trebuie să depăşească rata inflaţiei pentru ca firma să-şi recupereze intergral eforturile depuse pentru desfasurarea activităţii. Rata rentabilitaţii economice poate fi privita ca remunerarea capitalurilor investite cel puţin până la nivelul ratei minime de randament din economia naţională sau ca remunerarea riscului economic şi financiar pe care şi l-au asumat investitorii. Rata rentabilităţii economice exprimă o combinaţie între doi factori de influenţă:  un factor cantitativ ce exprimă marja brută de acumulare realizată asupra vânzărilor ( politica de preţuri practicată);  un factor calitativ care exprimă gradul de intensitate a utilizării capitalului economic( viteza de rotaţie prin cifra de afaceri). Rentabilitate economică poate fi generată de două strategii comerciale opuse:  politică de preţuri înalte( cu o marjă brută ridicată, dar cu o rotaţie lentă a capitalului economic şi volum al desfacerilor redus);  politică de preţuri scăzute (o marjă mai slabă, dar cu o rotaţie accelerată a capitalului economic şi un volum al desfacerilor important) 14

12

„Construirea ratei de rentabilitate economica pe baza unui anumit rezultat determină o

viziune specifică semnificaţiei rezultatului:  utilizarea rezultatului exploatării va determina o rată independentă atât de politica fiscală şi de structura capitalurilor (politica de finanţare), cât şi de fluxurile extraordinare;  daca rata rentabilităţii economice va fi construită pe baza excedentului brut al exploatării ,va fi independentă şi de politica privind amortizarea capitalului tehnic, pe lângă elementele menţionate anterior;  folosirea profitului brut, variantă mai puţin uzitată, este utilă managerilor întreprinderii şi va determina un nivel mai ridicat al ratei, în măsura în care celelalte doua activităţi (financiară şi extraordinară) aduc profit.‖

2.1.3 RATELE DE RENTABILITATE FINANCIARĂ

13

Rentabilitatea financiară permite aprecierea eficienţei investiţiilor de capital ale

acţionarilor şi oportunitatea menţinerii acestora. Aceasta reflecta scopul final al acţionarilor unei firme exprimat prin rata de remunerare a investiţiei de capital făcută de aceştia în procurarea activelor sau reinvestirii totale sau parţiale a profiturilor ce le revin. Formula de calcul al rentabilităţii financiare este :

Rentabilit atea financiara neta 

Rezultatul net al exercitiul ui  100 Capitaluri proprii

Această rată constituie un indicator relevant în aprecierea poziţiei întreprinderii pe piaţă. O remunerare în creştere a capitalurilor investite asigură un acces facil la resurse financiare datorită încrederii proprietarilor actuali de a reinvesti în întreprindere şi a potenţialilor 12

Vâlceanu Gh., Robu V., Georgescu N.- Analiză economico-financiară, Editura Economică, Bucureşti, 2004

13

Vintila G.—Gestiunea financiară a întreprinderii ,Editura Didactică şi Pedagogică,Bucureşti 2006;

15

investitori – deţinători de resurse financiare disponibile pentru plasamente si asigura si o capacitatea de dezvoltare Rentabilitatea financiară netă îşi are originea în rentabilitatea economică ,diferenţa dintre cele două datorându-se politicii de finanţare promovată de firmă.

Influenţată de rentabilitatea economică şi de gradul de îndatorare, rentabilitatea financiară se majorează pe măsură ce creşte îndatorarea agentului economic. Acest efect de multiplicare al coeficientului de îndatorare constituie efectul de levier. Efectul de levier este considerat favorabil dacă firma degajă prin activele cumpărate din capitalurile împrumutate, o rentabilitate superioară costului datoriilor contractate cu ocazia achiziţionării acestora. Efectul de levier exprimă creşterea ratei de remunerare a capitalurilor proprii determinată de creşterea gradului de îndatorare. Efectul de levier este cu atât mai mare cu cât rentabilitate economică este superioară ratei dobânzii capitalurilor împrumutate. Efectul de levier devine negativ dacă rata dobânzii devine prea ridicata sau dacă rata rentabilităţii economice se diminuează. Efectul nefavorabil al îndatorării asupra rentabilităţii financiare, adaugă riscului economic, riscul financiar. Rata rentabilităţii financiare terbuie să fie mai mare decât rata medie a dobânzii de pe piaţă, pentru a face mai atractivă investiţia în patrimoniul întreprinderii decât în depozitele bancare, iar depăşirea ratei dobânzii să fie proporţională cu prima de risc pe care mediul economic al întreprinderii o prezintă investitorului. Cu cât factorul de multiplicare a capitalului propriu este mai mare, cu atât rentabilitatea financiară este mai mare. Creşterea rentabilităţii nete a veniturilor totale reprezintă calea cea mai sigură pentru creşterea profitului net. Rentabilitatea unei firme nu poate fi apreciată făcând abstracţie de riscurile cu care ea se confruntă:  riscul economic(efectul de levier operaţional-coeficient de elasticitate);  riscul financiar ( efectul de levier negativ) 16

Riscul financiar generează o incapacitatea de plată a întreprinderii, adică apariţia riscului de faliment.

2.2 RATE DE LICHIDITĂŢI

Ratele de lichidităţi deţin un loc important în cadrul analizelor economico-financiare, elearătând gradul în care societatea poate face faţă datoriilor pe termen scurt. 1.Rata lichidităţii generale Formula de calcul este următoarea:

Rata lichiditat ii generale 

Active curente  100 Pasive curente

Lichiditatea generala e considerata satisfacatoare pe plaja de valori dintre 1,2 si 1,9 Când rata lichidităţii generale este mai aproape de 1 şi mai ales de 2 înseamna că lichiditatea acoperă datoriile pe termen scurt ale întreprinderii; Când rata lichidităţii generale < 1 avem o situaţie financiară critică. Rata lichidităţii generale este dată de raportul dintre capitalurile circulante şi datoriile pe termen scurt.În cazul în care capitalurile circulante sunt mai mici înseamnă că datoriile nu sunt acoperite şi astfel fondul de rulment a devenit negativ.Astfel , se semnalează că societatea a imobilizat fonduri provenite din credite pe termen scurt. În aceast caz este important să se calculeze termenul mediu al încasării creditelor acordate clienţilor şi termenul mediu al plăţilor furnizărilor şi în funcţie de acestea să se acţioneze asupra scurtării primului şi creşterii celui de-al doilea şi de asemenea să se poată reduce stocul spre a se putea achita datoriile pe termen scurt, fără a se stânjeni continuitatea producţiei; Dacă după aplicarea acestor acţiuni nu se îmbunataţeşte rata, trebuiesc luate masuri de reconstruire a fondului de rulment. Când raportul este supraunitar, capitalurile circulante sunt mai mari decat datoriile pe termen scurt iar cu cât acest raport este mai ridicat întreprinderea este pusă la adăpost de o 17

insuficienţa de trezorerie care ar putea fi provocată de cererea de rambursare din partea creanţierilor. 2.Rata lichidităţii imediate este cunoscuta si sub denumirea de rata solvabilitatii imediate si reprezinta capacitatea unei intreprinderi de a face fata obligatiilor sale de plata pe termen scurt, prin transformarea unor active circulante in disponibilitati banesti care sa permita efectuarea platilor ce devin exigibile.

Formula de calcul al ratei lichiditatii imediate este :

RLim=

Disp.  Valori încasabile în TS  100 DTS (Pasive curente)

Cu cat valoarea RLIm cat mai apropiata de 1 este dezirabila, facand dovada unui bun grad de lichiditate al companiei.

3.Rata de autofinanţare =

marjabruta 100 CA

Rata de autofinanţare, determinată ca raport între marja brută de autofinanţare şi cifra de afaceri, permite să se judece în ce măsură vânzările eliberează sume destinate menţinerii potenţialului întreprinderii, îmbogăţirii sau creşterii ei şi remunerării asociaţilor sau acţionarilor. Cu cât această rată este mai mare, cu atât capacitatea de autofinanţare este mai mare.(cand avem valori peste 1 avem de-a face cu un grad mare de autofinanţare şi de autonomie financiară)

4. Rata stabilităţii financiare =

Capital permanent  100 (reprezintă acoperirea Pasiv total

financiară a resurselor).

18

5. Rata autonomiei financiare =

Capital propriu  100 Pasiv total

Această rată depinde de politica financiară a întreprinderii, valoarea acceptată a raportului este de minimum 1/3.

6.Rata de îndatorare globală =

Datorii totale 100 Pasiv total

Acesta rata permite să se examineze repartiţia sau structura capitalurilor de care dispune întreprinderea, adică a capitalurilor proprii şi a celor împrumutate. Rata gradului de îndatorare arată limita pană la care agentul economic este finanţat din alte surse decat din fondurile proprii. Cu cat gradul de indatorare este mai mic, cu atat unitatea este mai fiabilă sub aspect financiar. Pentru a spori solvabilitatea firmei aceasta rata trenuie sa scada.

7.Rata de trezorerie =

Capitaluri circulante - Stocuri  100 Datorii pe termen scurt

Ratele de trezorerie, complementare ratelor de finanţare, măsoară capacitatea de plată a întreprinderii (solvabilitatea pe termen scurt). O valoare supraunitară a acestor rate dovedeşte că, cel puţin pe termen scurt, întreprinderea are capacitatea de a-şi achita datoriile exigibile.

8.Rata de finantare a capitalurilor circulante =

Fond de rulment  100 Capitaluri circulante

Aceasta rata permite supravegherea evoluţiei fondului de rulment în raport cu cea a capitalurilor circulante

19

2.3. RATE DE STRUCTURĂ ALE PATRIMONIULUI

Structura activelor şi pasivelor întreprinderii se formează sub influenţa unor factori multipli, care, influenţează întreaga activitate a întreprinderii (factori tehnici, economici, juridici, dintre care: natura activităţii, durata de viaţă a activelor fixe, durata proceselor de producţie, natura relaţiilor cu partenerii, opţiunile strategice şi tactice). Rata de structură este raportul între un element al activului sau pasivului şi totalul bilanţului sau între părţile dintr-un element şi elementul respectiv.

2.3.1. RATE DE STRUCTURĂ ALE ACTIVULUI

Ratele de structură ale activului reflectă mai mult structura patrimoniului economic şi mai puţin situaţia financiară. Aceste rate stau şi sub influenţa specificului activităţii întreprinderii.

1.Rata activelor imobilizate =

Active imobilizate  100 Active totale

Rata activelor imobilizate se calculează ca raport procentual intre activele imobilizate şi totalul activului. Aceasta măsoară gradul de investire a capitalului şi reflectă ponderea elementelor patrimoniale aflate permanent in patrimoniu. Nivelul optim al acestei rate oscilează in jurul valorii de 60%. Rata activelor imobilizate arata gradul de înzestrare cu mijloacele de producţie. 2.Rata activelor circulante =

Active circulante  100 Active totale

20

Rata activelor circulante este complementară ratei activelor imobilizate şi se calculează ca raport procentual între activele circulante şi totalul activului. Nivelul ratei activelor circulante are conotaţii asupra ritmului recuperării capitalurilor investite.

3.Rata stocurilor =

Stocuri  100 Active totale

Nivelul ratei stocurilor reflectă modul în care se respectă aceste cerinţe şi porneşte de la cerinţa de a se comprima stocurile la strictul necesar sau chiar de a lucra fără stocuri.

4.Rata disponibilităţilor băneşti şi plasamentelor băneşti reflectă ponderea disponibilităţilor băneşti în cadrul patrimoniului şi se calculează ca raport procentual între disponibilităţile baneşti şi totalul activului. Rata disponibilităţilor baneşti si plasamentelor reflectă puterea întreprinderii de a investi.

Formula de calcul este: Rata disponibilităţilor baneşti= Disponibilităţi  Valori mobiliare de plasament  100 Active totale

2.3.2. RATE DE STRUCTURĂ ALE PASIVULUI

Ratele de structură ale pasivului reflectă politica financiară a societaţii.Acestea sunt:

1. Rata stabilităţii financiare =

Kp  100 reflectă ponderea în care capitalul Pasiv total

permanent acoperă resursele totale ale întreprinderii.

21

Capitalul permanent reflectă toate sursele de finanţare pe termen lung, indiferent de provenienţa acestora (capital propriu şi credite pe termen lung). Acest indicator evidenţiază importanţa relativă a surselor de finanţare pe termen lung şi trebuie corelată cu mărimea activelor pe termen lung.

2. Rata autonomiei financiare =

Kpr  100 Pasiv total

Rata autonomiei financiare arată gradul de indepemdenţă financiară a societăţii.Se consideră că existenţa unui capital propriu de cel puţin 1/3 din pasivul total constituie o premisă esenţială pentru autonomia financiară a societăţii.Rata autonomiei financiare arată cât din patrimoniul firmei este finanţat din resursele proprii.

3. Rata de îndatorare globală =

Datorii totale 100 Pasiv total

Rata de îndatorare globală reflectă măsura în care datoriile totale participă la formarea capitalurilor permanente.Cu cât valoarea acestei rate este sub 100 cu atât capitalul propriu are o valoare mai mare.

2.4. RATE DE ÎNDATORARE

Ratele de îndatorare permit să se examineze repartiţia sau structura capitalurilor de care dispune întreprinderea, adică a capitalurilor proprii şi acelor împrumutate. O primă rată de această natură se referă la coeficientul total de îndatorare, calculat ca raport între datoriile totale, pe de o parte, şi capitalul propriu, pe de altă parte. Formula de calcul al coeficientului total de îndatorare este urmatoarea :

Coeficient ul total de indatorare 

Datorii totale Capitaluri proprii 22

Această rată reflectă mărimea sumelor împrumutate şi a capitalului propriu. Cu cât acest raport este mai mare cu atât întreprinderea va depinde mai multe de finanţatorii săi, din această cauză mai poartă denumirea şi de rată de autonomie financiară. Cu cât raportul este mai mic, cu atât întreprinderea va putea depăşi ocriză de restrângere a creditului. Raportul arată dacă o întreprindere mai poate să contracteze un împrumut nou.În cazul în care capitalul propriu este mai mic decât datoria, capacitatea teoretică de împrumut este saturată. Rata capacităţii de rambursare (rata de acoperire), permite să se judece puterea întreprinderii de a-şi rambursa datoriile pe termen lung şi mediu prin sumele generate de autofinanţarea.Aceasta se calculează astfel:

Formula de calcul este: Rata capacităţii de rambursare=

Datorii pe termen mediu si lung 100 Autofinantare

Cu cât această rată este mai mică, cu atât capacitatea de rambursare a datoriilor întreprinderii este mai mare. Rata creditelor de trezorerie măsoară gradul de îndatorare a activităţii de exploatare; apelarea de către firmă la credite pentru acoperirea necesităţilor de exploatare.

Formula de calcul este: Rata creditelor de trezorerie=

Credite de trezorerie 100 Nevoia de fond de rulment

2.5. RATE DE ECHILIBRU FINANCIAR

Ratele echilibrului financiar sunt de fapt expresia fondului de rulment, nevoii de fond de rulment şi a trezoreriei, respectiv a importanţei şi evoluţiei lor în timp.

23

Echilibrul financiar al întreprinderii se apreciază în cea mai mare parte utilizând datele din bilanţul întreprinderii care, spre deosebire de bilanţul contabil operează cu o concentrare a anumitor conturi. Echilibrul financiar exprimă egalitatea şi corelaţiile dintre necesarul de resurse financiare şi posibilităţile de constituire a acestor resurse: Formula de calcul este:

Rata NFexp 

NFexp Ca

unde: NFexp = necesarul financiar al exploatării Ca = cifra de afaceri

24

CAPITOLUL III STABILIREA DIAGNOSTICULUI FINANCIAR AL FIRMEI S.C. PRO AUTO INDUSTRIES S.A. CU AJUTORUL RATELOR DE EFICIENŢĂ

3.1. PREZENTAREA FIRMEI

PRO AUTO INDUSTRIES este o societate privată cu capital 100 % românesc,organizată sub forma unui S.A (societate pe acţiuni) reunind un număr de 6 acţionari,majoritatea de 86% fiind deţinută de un singur acţionar care întruneşte atât calitatea de Co-Administrator (Consiliul de Administraţie este format din 3 membrii) cât şi pe cea de Preşedinte al Consiliului de Administraţie. Societatea a fost înfiinţata în 1998 şi în prezent deţine:  un sediu social în care se derulează şi activitatea de producţie (produse cu aplicabilitate în domeniul automobilistic ),situate în sectorul 3 din Bucureşti(1).  Cinci puncte de lucru din care la data prezentei patru sunt funcţionale (toate situate în sectorul 6),unul este destinat producţiei de sisteme de protecţie anticorozivă conductelor metalice îngropate(2) ,altul prezentarii şi distribuţiei de maşini tradiţionale englezeşti de lux marca Morgan şi spaţiu destinat vânzării şi marchetingului tuturor produselor oferite pe piaţă de catre PRO AUTO (3),altul serveşte drept locaţie de protocol a companiei (gazduieşte Preşedintele C.A şi secretariatul acestuia)(4)iar în ultmul spaţiu funcţional îşi derulează activitatea personalul desemnat unei afaceri în dezvoltare a companiei (produse ecologice-deocamdată în faza de cercetare)personalul

IT

şi

cel

din

cadrul

Departamentului

Economic(5).Ultimul din punctele de lucru al companiei este înca obiect de investiţii ,la final,în această ultimă locaţie (situată în Călăraşi – Fundulea),urmând a fi montată o linie completă în vederea realizării de 25

soluţii tehnice complexe utilizând pudretă de cauciuc (obţinută prin recuperarea deşeurilor de polietilena,polyester şi anvelope uzate ,măcinarea lor şi în final prin amestecarea cu diferiţi filleri realizarea de plăci tehnice pentru săli de sport , locuri de joacă pentru copii, treceri la nivel cu cale ferată,etc).(6) Statutul juridic al locaţiilor PRO AUTO şi cronologia acestora: (1)Inchiriată de la Primărie -1998 (2)Parte din petrimoniul SCIPPA S.A.la care PRO AUTO a preluat pachetul majoritar de acţiuni 96% în urma privatizării organizate de F.P.S actualmente A.P.A.P.S.-2000 (3)Inchiriată de la U.C.R (Uzinele Chimice Române)-2003 (4)Proprietate achiziţionată de la ARCOM S.A.-2003 (5)Proprietate achiziţionată de la persoană fizică -2004 (6)Proprietate a FIRMA SOLE S.A la care PRO AUTO a preluat pachetul majoritar de acţiuni (99%)-2003 Toate aceste locaţii fie aflate în proprietate fie închiriate

au facut obiectul a

numeroase investiţii, începând cu renovarea de canalizare şi a alimentării cu apă şi gaze , continuând cu amenajarea spaţiilor destinate birourilor şi a halelor de producţie şi finalizând cu amenajarea spaţiilor auxiliare (magazii,parcări,spaţiu verde) astfel încat să corespundă standardelor internaţionale impuse de normele de calitate, de mediu şi să creeze astfel premisele unei organizaţii ce poate să constituie un partener viabile pentru firme de renume din ţară şi străinătate. Obiectul de activitate al societaţii aşa cum este acesta înscris în Actul Constitutiv (la înfiinţare) era concentrat pe alte produse de cauciuc în baza brevetelor de invenţie proprii,comercializarea acestora en-gross şi en-detail şi o altă seamă de activitaţi conexe.Printre aceste brevete (menţionate în Actul Constitutiv ) figurează: a) Soluţie de protecţie antipană b) Soluţie de protecţie a camerei de aer a anvelopei c) Pompă de instalare Ulterior,sesizând oportunitatea derularii altor activitaţi ,adiţional la cele deja existente ,societatea şi-a extins obiectul de activitate (prin acte adiţionale la Actul Constitutiv ce au facut obiectul unor cereri de înscrieri menţiuni la Registrul Comertului 26

Bucuresti) ajungând la data prezentei să reunească întreaga gamă de activitaţi prevăzute de CAEN (Codul Activitaţilor Economiei Naţionale) In prezent activitatea societaţii gravitează în jurul a două categorii de produse : I.

Cosmetice,soluţii de mentenanţă auto şi alte produse de întreţinere-reunite sub marca X-TREME:  X-TREME TIRE PROTECTION (XTP)- soluţie de protecţie antipană;  Pompă instalare XTP;  X-TREME Q-PROTECT-soluţie de protecţie a camerei de aer a anvelopei;  X-TREME CAR WASH AND POLISH (XCWP)-soluţie de spălare uscată şi polishare;  X-TREME WINDSHIELD LIQUID (XWL)-soluţie pentru parbriz;  X-TREME MOTOR CLEANER (XMC)-detergenţi pentru spălări foarte grele (detergent pentru motoare);  X-TREME LIQUID ANTIFREEZE (XLA)-antigel;  X-TREME HAND PROTECTION (XHP)-soluţie de protecţie a mâinilor;  X-TREME FLUID SOAP (XFS)-săpun lichid;  X-TREMELIQUID DETERGENT-detergent lichid;

II.

Sisteme de protecţie anticorozivă a conductelor metalice îngropate –reunite sub marca GAZ BAND :  Benzi autoadezive (pe bază de cauciuc) de protecţie anticorozivă tip GB;  Benzi autoadezive de protecţie anticorozivă tip GBPM;  Mastic T6M;  Grund de adezivare(XAD10 si XAD15)

Fiecare din aceste două activităţi se desfasoară în puncte diferite având totuşi interconexiuni în ceea ce priveşte conducerea activităţii economice,aprovizionarea cu materii prime şi materiale şi parţial resurse umane,în funcţie de volumul de activitate:  X-TREME la sediul din Bucureşti ,str. Ion Minulescu ,sector3,care este şi sediul social;  GAZ BAND la punctul de lucru din Bucureşti ,bd.Timişoara,nr 96B,sector 6;

27

Ca orice altă societate din când în când PRO AUTO desfaşoară şi alte activităţi aducătoare de venituri(venite să susţină proiectele iniţiale şi să le dezvolte pe cele agreate de Conducere).Aceste activităţi conexe izvorăsc dintr-o sesizare a managementului vis-avis de oportunitaţile pe care le oferă economia românească şi cea internaţională la un moment dat.

3.2 ANALIZA RATELOR DE STRUCTURĂ ALE PATRIMONIULUI

3.2.1 ANALIZA RATELOR DE STRUCTURĂ ALE ACTIVULUI Datele privind ratele de structură ale activului sunt prezentate în tabelul nr.1

Tabel nr. 1

Indicatori

Simbol

2006 Structură

2007

Structură 2008 Structură

lei

%

lei

%

lei

%

In

7550

1,42

977

0,09

1580

0,10

Imobilizări corporale

Ic

165400

31,19

309460

29,84

521020

32.66

Imobilizări financiare

If

25

0,004

25

0,002

0

0

Active imobilizate

Ai

172975

31,32

310460

29,94

522600

34,76

Stocuri

St

2920

0.55

5680

0,54

13670

0,90

Creanţe totale

Cr

76910

14,50

134690

12,99

159310

10,59

Disponibilităţi băneşti

Db

15750

2.97

67220

6,48

32420

2,15

Active circulante

Ac

95480

18,00

207600

20,02

205420

13,66

Ra

81

0.01

750

0,07

47180

3,13

At

530226

100

1036862

100

Imobilizări necorporale

Ct. de regularizare şi asimilate - activ

TOTAL ACTIV

150320 0

100

28

Grafic nr. 1

35 30 25 20 15 10

2006

5

2007

0

2008

Analizând datele din tabelul nr.1 şi graficul nr.1 rezultă : În perioada analizată

rata creanţelor (Cr/At) scade de la 14,50% în 2006 la 10,59 % în

anul 2008. În perioada 2006-2008 rata stocurilor (St/At) rămâne constantă având o uşoară creştere în anul 2008 ( 0,55% în 2006 ,de 0,54% în 2007 şi de 0,90 % în 2008 ) Fiind influenţată de raportul dintre durata de încasare a creanţelor şi durata de achitare a obligaţiilor rata disponobilitaţilor (Db/At) creşte de la 2,97% în 2006 la 6,48% în 2007 şi scade la 2,15% în 2008,. Datorită ponderii mari a echipamentelor ,utilajelor,instalţiilor şi dotărilor tehnice nivelul ratei activelor imobilizate (Ai/At) este ridicat, ea crescând în 2008 la 34,76 % faţa de 29,94 % în 2007. Un nivel neglijabil îl are rata imobilizarilor necorporale (In/At).Şi nivelul ratei imobilizarilor financiare (If/At) este de asemenea neglijabil în 2006 şi 2007,în 2008 fiind inexistent. Nivelul ratei activelor circulante (Ac/At) se reflectă asupra ritmului recuperarii capitalurilor investite. În cazul analizat se înregistrează o uşoare crestere în 2007 faţa de 2006 cu 2,02 % şi o scădere în 2008 faţa de 2006 cu 4,34 %. 29

3.2.2 ANALIZA RATELOR DE STRUCTURĂ ALE PASIVULUI

Datele privind ratele de structură ale pasivului sunt prezentate în tabelul nr.2 şi tabelul nr.3

Tabel nr.2 Indicatori

Formulă

Capital social

2006 Structură

2007

Structură

2008

Structură

lei

%

lei

%

lei

%

CS

135010

25,46

140242

13,52

140242

9,32

Rezerve

Rez

1100

0,20

1100

0,10

1100

0,07

Alte Fonduri

Afd

32050

6,04

92587

8,29

183823

12,22

Rezultatul reportat

Rr

0

0

0

0

0

0

Profit

P

19000

3,58

46802

4,51

74671

4,96

Repartizarea profitului

Rep

19000

3.58

46802

4,51

74671

4,96

Sbvi

360

0,06

3563

0.34

3454

0,22

35,29

280731

27,07

399836

26,59

Subvenţii pentru investiţii

Cpr=CS+R Capital propriu

ez+Afd+Rr 187160 +P

Credite pe termen mediu

Ctml

596

0.11

67777

6,53

155666

10,35

Credite pe termen scurt

Cts

0

0

0

0

0

0

Furnizori şi asimilate

Fz

52200

9,84

107420

10,36

102620

6,82

Ob

15200

2,86

36936

3,56

52754

3,50

67996

12,82

212133

20,45

311040

20,69

Rp

554

0,10

769

0,07

3323

0,22

Pt

530226

100

1036862

100

1503200

100

şi lung

Alte obligaţii de exploatare Datorii totale Ct. de regularizare si asimilate – pasiv TOTAL PASIV

Dt=Ctml+ Cts+Fz+Ob

30

Tabel nr.3

Indicatori

Formulă

2006

2007

2008

%

% 36,94

CPM/PT

35,41

% 33,61

CPR/PT

35,29

27,07

26,59

CPR/CPM

99,68

80,55

71,97

Rata de îndatorare globală

DT/PT

12,82

20,45

20,69

Rata de îndatorare la termen

CTML/CPR

0,31

24,14

38,93

Rata creanţelor de trezorerie

CTS/NFR

0

0

0

Rata stabilităţii financiare Rata autonomiei financiare globale Rata autonomiei financiare la termen

Grafic nr.2 100.00

Rata stabilităţii financiare

90.00 80.00

Rata autonomiei financiare globale

70.00 60.00 50.00 40.00 30.00 20.00 10.00 0.00

Rata autonomiei financiare la termen Rata de îndatorare globală Rata de îndatorare la termen Rata creanţelor de trezorerie 2006

2007

2008

Din analiza datelor din tabelul nr. 2 şi nr.3 şi a graficului nr 2 rezultă: În perioada analizată rata stabilitaţii financiare (Cpm/Pt) are o tendinţă de îmbunatăţire datorită faptului caă societatea a contractat un credit pe termen lung.

31

La fel si rata autonomiei financiare globale (Cpr/Pt) ,ce arată gradul de independenţă financiară a firmei,tot datorită contractarii de catre societate a unui credit pe termen lung manifestă o scădere accentuată în 2007 şi 2008 . Datorită necontractării creditelor pe termen scurt rata creditelor de trezorerie este zero. Pentru perioada 2006-2008 rata de îndatorare la termen (Ctml/Cpr) cunoaşte o tendinţă de creştere şi reflectă gradul de îndatorare prin împrumuturile pe termn lung care societatea le-a contractat. Nivelul ratei de îndatorare globala (Dat/Pt) are o tendinţă de creştere în perioada analizată reflectând faptul că datoriilor unităţii sunt în creştere. Nivelul ratei autonomiei financiare la termen (Cpr/Cpm) are o tendinţă de scadere continuă datorită împrumutului pe termen lung şi reflectă faptul că societatea are un grad de independenţă financiară scazut pe termen lung.

3.3. ANALIZA RATELOR DE ECHILIBRU FINANCIAR

Aprecierea echilibrului financiar se realizează prin intermediul indicatorilor de echilibru şi anume fondul de rulment (FR), nevoia de fond de rulment (NFR) şi trezoreria neta (TN). Nivelul indicatorilor de echilibru este prezentat în tabelul 4 ,5 si 6 si a graficului nr 3 si nr 4: Tabel nr.4 2006

2007

2008

lei

lei

lei

In

172975

310462

522600

Stocuri

St

2920

5680

13670

3

Creanţe

Cr

76910

134690

159310

4

Disponibilităţi băneşti

Db

15750

67220

32420

5

Conturi de regularizare si asimilate - activ

Ra

81

750

47180

6

Capital propriu

Cpr

187160

280731

399836

7

Credite pe termen mediu şi lung

Ctml

596

67777

155666

8

Capital permanent

187756

348508

555502

Nr

Indicatori

Formulă

1

Imobilizări nete

2

Cpm=Cpr +Ctml

32

9

Creanţe pe termen scurt

Cts

0

0

0

10

Furnizori şi asimilate

Fz

54200

107420

102620

11

Alte obligaţii de exploatare

Ob

15200

36936

52754

Rp

554

769

3323

Pt = At

268368

518802

775180

12 13

Conturi de regularizare si asimilate pasiv Pasiv total = Activ total

Tabel nr. 5 Nr

Formulă

Indicatori

2006

2007

2008

lei

lei

lei

1

Fondul de rulment

FR=Cpm-In

14781

38046

32902

2

Fondul de rulment

FRp=Cpr-In

14185

-29731

-122764

Necesar de fond de

NFR=(St+Cr+Ra)-

9957

-4005

-61463

rulment

(Fz+Ob+Rp)

Trezoreria netă

TN=FR-NFR

4824

42051

94365

propriu 3

4

Grafic nr. 3 Fondul de rulment

100

Nevoia de fond de rulment

50

Trezoreria netă

0 -50 -100 -150 -200 2006

2007

2008

33

Tabel nr. 6 Formulă

Indicatori

2006

2007

2008

%

%

%

Rata de finanţare a NFR

NFR/FR

Ponderea FR în pasivul total

FR/Pt

5,50

-7.33

4.24

Ponderea NFR în activul total

NFR/At

3.71

0.77

7.92

67,36 -10,52

-186,80

Grafic nr.4 Rata de finanţare a NFR

100 50

Ponderea FR în pasiv total

0

Ponderea NFR în activ total

-50 -100 -150 -200 2006

2007

2008

Fondul de rulment înregistrează valori negative (FRp