Ingrijirea Bolnavului Cu Angina Pectorala [PDF]

Zitiervorschau

SCOALA POSTLICEALA SANITARA „CHRISTIANA” ZALAU DOMENIUL: SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA CALIFICARE PROFESIONALA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST FORMA DE INVATAMANT: ZI

PROIECT PENTRU EXAMENUL DE CALIFICARE A COMPETENTELOR NIVEL 3 AVANSAT

COORDONATOR: As.Med.Gen.

ABSOLVENT: PETRUT (SANDOR) AURICA ELENA

SCOALA POSTLICEALA SANITARA „CHRISTIANA” ZALAU DOMENIUL: SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA CALIFICARE PROFESIONALA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST FORMA DE INVATAMANT: ZI

PROIECT PENTRU EXAMENUL DE CALIFICARE A COMPETENTELOR NIVEL 3 AVANSAT

INGRIJIREA BOLNAVILOR CU ANGINA PECTORALA COORDONATOR: As.Med.Gen. ABSOLVENT: PETRUT (SANDOR) AURICA ELENA

MOTTO:

,,Să cercetăm din cele ce s-au petrecut, să cunoaştem cele prezente, să explicăm cele invăţate.” Hipocrate

CUPRINS Introducere............................................................................................... ANATOMIA APARATULUI CARDIOVASCULAR FIZIOLOGIA APARATULUI CARDIOVASCULAR ANGINA PECTORALA ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA BOLNAVILOR CU ANGINA PECTORALA PARTEA PRACTICA Caz clinic I.................................................................................................. Caz clinic II................................................................................................. Caz clinic III................................................................................................ Concluzii.................................................................................................... Bibliografie................................................................................................. Abrevieri.....................................................................................................

MOTIVAŢIA LUCRĂRII Faptul că lucrez în secţia de cardiologie, pentru a putea acorda primul ajutor în folosul celui de lângă mine m-a determinat să aleg această temă a lucrării de licenţă. Am ales ca subiect pentru lucrarea mea de diploma angina pectorala deoarece morbiditatea si mortalitatea prin boli coronariene au o frecventa ridicata si in continua crestere, cuprinzand tot mai multi oameni cu o varsta mai tanara. Suferintele coronariene pun in pericol viata bolnavului atat prin consecintele lor cat si prin rasunetul resimtit de intregul organism. Definitia anginei pectorale data de HERBEDEN in 1768: este o tulburare functionala manifestandu-se printr-o durere obisnuita retrosternala constrictiva si angoasanta, provocata cel mai adesea de mers si rapid calmata prin oprire sau nitroglicerina. Un bolnav suferind de o anumită boală are psihicul său, felul său de manifestare, de a reacţiona biologic la boală. Înţelegându-l în complexitatea manifestărilor sale, se realizează şi acea legătură sufletească între bolnav şi cei ce-i îngrijesc, premisă hotărâtoare pentru obţinerea unor rezultate pozitive când tratăm bolnavul. Mi-am dorit să fiu asistentă medicală pentru a mă alătura celor ce luptă împotriva bolii şi fac tot ce este posibil pentru a vedea cum aceasta este înfrântă iar sănătatea luminează chipurile celor din jur. Nimic nu te poate face mai fericit decât ca prin eforturile şi munca ta să vezi cum oamenii îşi recapătă sănătatea şi încrederea în ei înşişi. Supravegherea nevoilor pacienţilor şi al complicaţiilor legate de boală şi tratament necesită recunoaşterea şi intervenţia promptă, cunoaşterea temeinică a medicamentelor, a procedurilor şi manoperelor medicale necesare, munca în echipă poate salva viaţa bolnavilor. Pentru a-si indeplini menirea,asistenta medicala nu trebuie sa se multumeasca sa cunoasca si sa aplice, chiar perfect, diferitele tehnici de ingrijire a bolnavului, ci trebuie sa cunoasca notiuni teoretice, care sa-i permita depistarea unui semn precoce, interpretarea acestuia si, daca este nevoie, chiar interventia in situatiile in care viata bolnavului depinde de cunostintele sale.

Consider ca este o tema interesanta cu o bibliografie vasta , completand cunostintele teoretice cu cele practice. Lucrarea este structurata in doua parti , partea generala detaliind cazul de angina pectorala cu forme clinice , tablou clinic , diagnostic diferential , tratament si complicatii punand accent pe rolul asistentei medicale. In partea specila am realizat o analiza a trei cazuri de angina pectorala intalnite in sectia de cardiologie. Pentru că în viaţă nimic nu este întâmplător, mulţumesc tuturor cadrelor didactice care m-au ajutat să înţeleg tainele acestei profesii.

ATOMIA ŞI FIZIOLOGIA INIMII Inima este organul central al aparatului cardiovascular, cu localizare în cavitatea toracică la nivelul etajului inferior al mediastinului anterior. Organ musculos,cavitar, alcătuit din patru cămăruţe,cu rol în pomparea sângelui în artere.Are mărimea unui pumn de adult,se contactă de peste 100.000 de ori zilnic,pompează până la 7,2 litri de sânge.Este formată din doua atrii şi două ventricule separate între ele prin septurile interatrial şi interventricular.Fiecare atriu comunică cu câte un ventricul prin orificiile atrioventriculare prevăzute cu valve care se deschid întrun anumit sens spre ventricule:drept şi stâng.

Inima este alcătuită din trei straturi concentrice :endocard, miocard, epicard. Endocardul este alcătuit dintr-un endoteliu format din fibre colagene,fibră de reticulină,fibre elastice,un număr nesemnificativ de cellule conjunctive şi din numeroase terminaţii nervoase. MIOCARDUL este muşchiul inimii, este mai gros în ventricule decât în atrii şi este constituit din fascicule din fibre musculare cardiace orientate circular şi oblic în peretele atriilor şi din fibre oblic spiralate în ventricule prin inelele

fibroase atrio-ventriculare.Miocardul atrial este neted pe faţa internă iar cel ventricular prezintă muşchii papilari si travecule cărnoase de care se prind prin cordaje valvele atrio-ventriculare.În peretele inimii, în afara celulelor miocardice mai există celule specializate în generarea şi conducerea impulsurilor de contracţie; acestea constituie ţesutul excitoconductor nodal (embrionar). PERICARDUL tapeaza miocardul avand doua foite viscerala si parietala. Cele doua foite se continua una cu cealalta la nivelul vaselor mari de la baza inimii, iar intre ele se afla o cavitate virtuala (cavitatea pericardica). Ea contine o lama fina de lichid care permite alunecarea cardului in timpul activitatii sale, cu frecare minimă.

Structura anatomică a ainimii

Secţiune prin inimă

În alcătuirea arborelui vascular se disting două teritorii de circulaţie: circulaţia mare — sistemică, şi circulaţia mică — pulmonară. Circulaţia mică Circulaţia pulmonară începe în ventriculul drept, prin trunchiul arterei pulmonare, care transportă spre plămân sânge cu CO2. Trunchiul pulmonar se împarte în cele două artere pulmonare, care duc sângele cu CO2 spre reţeaua capilară din jurul alveolelor, unde îl cedează alveolelor care-l elimină prin expiraţie. Sângele cu O2 este colectat de venele pulmonare, câte două pentru fiecare plămân. Cele patru vene pulmonare sfârşesc în atriul stâng. Circulaţia mare Circulaţia sistemică începe în ventriculul stâng, prin artera aortă care transportă

sângele cu O2 şi substanţe nutritive spre ţesuturi şi organe. De la nivelul acestora, sângele încărcat cu CO2 este preluat de cele două vene cave care îl duc în atriul drept. Sistemul aortic Este format din artera aortă şi din ramurile ei, care irigă toate ţesuturile şi organele corpului omenesc. Sistemul aortic începe din ventriculul stâng cu aorta ascendentă, din care se desprind cele două artere coronare. După ce urcă 5-6 cm, se curbează şi formează arcul aortic, care se continuă cu aorta descendentă, subîmpărţită în toracală şi abdominală. Terminal, aorta abdominală se bifurcă în arterele iliace comune, stângă şi dreaptă. Ramurile arcului aortic Dinspre dreapta spre stânga, din arc se desprind trunchiul brahiocefalic, artera carotidă comună stângă şi artera subclaviculară stângă. Trunchiul brahiocefalic se împarte apoi în artera carotidă comună dreaptă şi artera subclaviculară dreaptă. Ambele artere carotide comune, stângă şi dreaptă, urcă la nivelul gâtului până în dreptul marginii superioare a cartilajului tiroid, unde se bifurcă în artera carotidă externă şi internă. La acest nivel există o mică dilataţie, sinusul carotic (carotidian), bogată în receptori. Artera carotidă externă irigă gâtul, regiunile occipitală şi temporală şi viscerele feţei. Artera carotidă internă pătrunde în craniu, irigând creierul şi ochiul. Arterele subclaviculare ajung de la originea lor până în axilă, unde iau numele de artere axilare. Din arterele subclaviculare se desprind: artera vertebrală, care intră în craniu prin gaura occipitală, unde se uneşte cu opusa, participând la vascularizaţia encefalului, şi artera toracică internă, din care iau naştere arterele intercostale anterioare. Artera axilară vascularizează atât pereţii axilei, cât şi peretele anterolateral al toracelui şi se continuă cu artera brahială care vascularizează braţul. La plica cotului, artera brahială dă naştere la arterele radială şi ulnară, care vascularizează antebraţul. La mănă se formează arcadele palmare, din care se desprind arterele digitale. Ramurile aortei descendente Aorta descendentă toracică dă ramuri parietale şi viscerale. Ramurile viscerale sunt arterele bronşice, pericardice şi esofagiene. Aorta descendentă abdominală dă şi ea ramuri parietale şi viscerale. Ramurile viscerale

sunt: trunchiul celiac, artera mezenterică superioară, arterele suprarenale — stângă şi dreaptă —, arterele renale — stângă şi dreaptă —, arterele testiculare, respectiv ovariene — stângă şi dreaptă —, şi artera mezenterică inferioară. Trunchiul celiac se împarte în trei ramuri — splenică, gastrică stângă şi hepatică — şi vascularizează stomacul, duodenul, pancreasul, ficatul şi splina. Artera mezenterică superioară vascularizează jejuno-ileonul, cecul, colonul ascendent şi partea dreaptă a colonului transvers. Artera mezenterică inferioară vascularizează partea stângă a colonului transvers, colonul descendent, sigmoidul şi partea superioară a rectului. Ramurile terminale ale aortei Arterele iliace comune — stângă şi dreaptă —, ajunse la articulaţia sacro-iliacă, se împart fiecare în artere iliace externă şi internă. Artera iliacă externă iese din bazin şi ajunge pe faţa anterioară a coapsei, devenind arteră femurală, care irigă coapsa. Se continuă cu artera poplitee, care se află în fosa poplitee (faţa posterioară a genunchiu-lui). Ea se împarte în două artere tibiale: 1. artera tibială anterioară irigă faţa anterioară a gambei şi laba piciorului şi se termină prin artera dorsală a piciorului, din care se desprind arterele digitale dorsale; 2. artera tibială posterioară irigă faţa posterioară a gambei şi, ajunsă în regiunea plantară, se împarte în cele două artere plantare, internă şi externă, din care se desprind arterele digitale plantare. Artera iliacă internă are ramuri parietale pentru pereţii bazinului şi ramuri viscerale pentru organele din bazin (vezică urinară, ultima porţiune a rectului) şi organele genitale:uter,vagin,vulvă,prostată, penis. Sistemul venos Sistemul venos al marii circulaţii este reprezentat de două vene mari: vena cavă superioară şi vena cavă inferioară. Vena cavă superioară. Strânge sângele venos de la creier, cap, gât, prin venele jugulare interne, de la membrele superioare, prin venele subclaviculare, şi de la torace (spaţiile intercostale, esofag, bronhii, pericard şi diafragm), prin sistemul azygos. De fiecare parte, prin unirea venei jugulare interne cu vena subclaviculară, iau naştere venele brahiocefalice stângă şi dreaptă, iar prin fuzionarea acestora se formează vena cavă superioară. Vena subclaviculară continuă vena axilară care strânge sângele venos de la nivelul

membrelor superioare. Sângele venos al membrelor superioare este colectat de două sisteme venoase, unul profund şi unul superficial. Venele profunde poartă aceeaşi denumire cu arte-rele care le însoţesc. Venele superficiale, subcutanate, se găsesc imediat sub piele şi se pot vedea cu ochiul liber prin transparenţă, datorită coloraţiei albastre. Ele nu însoţesc arterele şi se varsă în venele profunde. La nivelul lor se fac injecţii venoase. Vena cava inferioară. Adună sângele venos de la membrele inferioare, de la pereţii şi viscerele din bazin, de la rinichi, suprarenale, testicule, respectiv ovare, de la peretele posterior al abdomenului (venele lombare), cât şi de la ficat (venele hepatice). Vena cavă inferioară se formează prin unirea venei iliace comune stângi cu cea dreaptă. La rândul ei, fiecare venă iliacă comună este formată prin unirea venei iliace externe cu vena iliacă internă. Vena iliacă internă colectează sângele de la pereţii şi viscerele din bazin. Vena iliacă externă continuă vena femurală care strânge sângele venos de la nivelul membrului inferior. Ca şi la membrul superior, se disting vene superficiale şi vene profunde (cu aceleaşi caracteristici). Vena cavă inferioară urcă la dreapta coloanei vertebrale, străbate diafragma şi se termină în atriul drept. 0 venă aparte a marii circulaţii este vena portă, care transportă spre ficat sânge încărcat cu substanţe nutritive rezultate în urma absorbţiei intestinale. Ea se formează din unirea a trei vene: mezenterică superioară, mezenterică inferioară şi splenică. Fiziologia aparatului cardio-vascular Aparatul cardiovascular asigură circulaţia sângelui şi a limfei în organism. Prin aceasta se îndeplinesc două funcţii majore: 1.-distribuirea substanţelor nutritive şi a oxigenului tuturor celulelor din organism; 2.-colectarea produşilor tisulari de catabolism pentru a fi excretaţi. Forţa motrice a acestui sistem este inima, în timp ce arterele reprezintă conductele de distribuţie, venele, rezervoarele de sânge, asigurând întoarcerea acestuia la inimă, iar microcirculaţia (arteriole, metarteriole, capilare, venule), teritoriul vascular la nivelul căruia au loc schimburile de substanţe şi gaze. Fiziologia circulaţiei sângelui

Cu studiul circulaţiei sângelui se ocupă hemodinamica. Sângele se deplasează în circuit închis şi într-un singur sens. Deoarece mica şi marea circulaţie sunt dispuse în serie, volumul de sânge pompat de ventriculul stâng, într-un minut, în marea circulaţie, este egal cu cel pompat de ventriculul drept în mica circulaţie. Circulaţia arterială Arterele sunt vase prin care sângele iese din inimă şi au următoarele proprietăţi funcţionale: Elasticitatea este proprietatea arterelor mari de a se lăsa destinse când creşte presiunea sângelui şi de a reveni la calibrul iniţial când presiunea a scăzut la valori mai mici. În timpul sistolei ventriculare, în artere este pompat un volum de 75 ml de sânge peste cel conţinut in aceste vase. Datorită elasticităţii, unda de şoc sistolică este amortizată. Are loc înmagazinarea unei părţi a energiei sistolice sub formă de energie elastică a pereţilor arteriali. Această energie este retro-cedată coloanei de sânge, în timpul diastolei. Prin aceste variaţii pasive ale calibrului vaselor mari, se produce transformarea ejecţiei sacadate a sângelui din inimă în curgere continuă a acestuia prin artere. Contractilitatea este proprietatea vaselor de a-şi modifica marcat diametrul lumenului prin contractarea / relaxarea muşchilor netezi din peretele lor. Acest fapt permite un control fin al distribuţiei debitului cardiac către diferite organe şi ţesuturi. Tonusul musculaturii netede depinde de activitatea nervilor simpatici, de presiunea arterială, de concentraţia locală a unor metaboliţi şi de activitatea unor mediatori. Suprafaţa totală de secţiune a arborelui circulator creşte semnificativ pe măsură ce avansăm spre periferie. Viteza de curgere va fi invers proporţională cu suprafaţa de secţiune. Circulaţia sângelui prin artere se apreciază măsurând presiunea arterială, debitul sangvin şi rezistenţa la curgere a sângelui (rezistenţa periferică). Presiunea arterială - sângele circulă în vase sub o anumită presiune, care depăşeşte presiunea atmosferică cu 120 mm Hg în timpul sistolei ventriculare stângi (presiune arterială maximă sau sistolică) şi cu 80 mmHg în timpul diastolei (presiune arterială minimă sau diastolică). În practica medicală curentă, la om, presiunea sângelui se apreciază indirect, prin măsurarea tensiunii arteriale. Aceasta se determină măsurând contrapresiunea necesară a fi aplicată la exteriorul arterei, pentru a egala presiunea

sângelui din interior. Factorii determinanţi ai presiunii arteriale sunt: 1):Debitul cardiac. Presiunea arterială variază proporţional cu acesta. 2).Rezistenta periferică reprezintă totalitatea factorilor care se opun curgerii sângelui prin vase. Este invers proporţională cu puterea a 4-a a razei vasului şi direct proporţională cu vâscozitatea sângelui şi lungimea vasului. Cea mai mare rezistenţă se întâlneşte la nivelul arteriolelor. Cu cât vasul este mai îngust şi mai lung, cu atât rezistenţa pe care o opune curgerii sângelui este mai mare. 3).Volumul sanguin (volemia) variază concordant cu variaţia lichidelor extracelulare (LEC). în scăderi ale volumului LEC, scade şi volemia şi se produce o diminuare a presiunii arteriale (hipotensiune); în creşteri ale LEC, creşte volemia şi se produce o creştere a presiunii arteriale (hipertensiune). 4).Elasticitatea contribuie la amortizarea tensiunii arteriale în sistolă şi la menţinerea ei în diastolă. Scade cu vârsta. Între debitul circulant, presiunea sângelui şi rezistenţa la curgere există relaţii matematice. Debitul este direct proporţional cu presiunea şi invers proporţional cu rezistenţa: D = P/R. Viteza sângelui în artere, ca şi presiunea, scade pe măsură ce ne depărtăm de inimă. în aortă viteza este de 500 mm/s, iar în capilare, de 0,5 mm/s, deci de o mie de ori mai redusă. Aceasta se datorează creşterii suprafeţei de secţiune a teritoriului capilar de o mie de ori faţă de cea a aortei. Reglarea nervoasă a circulaţiei sangvine Sistemul nervos afectează în special funcţiile globale, ca, de exemplu, redistribuţia sangvină în diverse teritorii ale organismului, creşterea activităţii pompei cardiace, şi asigură în special controlul rapid al presiunii arteriale. Sistemul nervos controlează circulaţia exclusiv prin intermediul sistemului nervos vegetativ, mai ales prin sistemul nervos simpatic; sistemul nervos parasimpatic este important în reglarea funcţiilor cordului. Nervii simpatici conţin un număr foarte mare de fibre vasoconstrictoare şi doar puţine fibre vasodilatatoare. Fibrele vasoconstrictoare sunt distribuite tuturor segmentelor aparatului circulator, găsindu-se în număr mai mare în unele ţesuturi (rinichi, intestin,

splină şi piele). În substanţa reticulată bulbară şi în treimea inferioară a punţii, bilateral, se află centrul vasomotor. Acest centru transmite impulsuri eferente prin măduva spinării şi, de aici, prin fibre simpatice vasoconstrictoare, la aproape toate vasele sangvine, care prezintă o zonă vasoconstrictoare şi o zonă vasodilatatoare.

Angina pectorala Definitie: Angina pectorala se defineste ca o durere toracica anterioara si care are caractere relativ specifice: -Este localizata de obicei retrosternal (in spatele sternului) si poate iradia la nivelul bratelor, mai ales cel stang si/sau la nivelul mandibulei; - Aparitia în crize de scurta durata (3-15 minute) -Durerea este constrictiva, asemanata adesea cu “o gheara” sau cu caracter de apasare -Este declansata cel mai adesea de efort sau de emotii - Este adesea insotita de traspiratii -Cedeaza prompt , in primele 2-3 minute, la administrare de Nitroglicerina Angina pectorala este expresia ischemiei miocardice (aport insuficient de oxigen la nivelul muschiului inimii) si apare datorita stenozarii (ingustarii) unuia din vasele de sange care iriga inima (arterele coronare), cel mai frecvent datorita aterosclerozei, poate fi insa localizata mai rar epigastric “in capul pieptului” putand fi astfel confundata cu o durere abdominala, strict precordial sau interscapular (în spate între omoplati) sau numai într-o zona de iradiere (de ex. în umar). Crizele de durere anginoasa sunt deseori declansate de: efort fizic, stres emotional excesiv, trecerea brusca la temperaturi extreme (foarte frig sau foarte cald), mese excesiv de copioase sau consum de alcool. Durerea anginoasa are caractere care o fac usor de recunoscut: survine în accese / crize, la intervale variabile de timp, dar este similara de obicei ca descriere de la o criza la alta, pentru fiecare bolnav, cu mici variatii privind intensitatea

Sediul durerii anginoase este tipic retrosternal (la nivelul sternului), în portiunea medie sau inferioara. Iradierea durerii anginoase – cel mai frecvent se produce în umarul stâng si pe fata interna a bratului, antebratului si în ultimele doua degete ale mâinii stângi sau la baza gâtului Senzatia dureroasa anginoasa este tipic de constrictie sau presiune retrosternala. Mai rar bolnavii descriu durerea ca o senzatie de arsura sau disconfort greu de definit. Senzatiile dureroase, situate precordial, descrise variabil de la o zi la alta, senzatia de întepatura sau junghi strict localizate într-un punct si/sau care persista ore sau zile, sunt elemente mai putin probabile de angina pectorala. Durata si intensitatea durerii: Tipic pentru angina pectorala stabila este ca episodul dureros dureaza de obicei 35 minute. Durerea începe gradat, atinge un maxim, apoi senzatia dureroasa estompeaza sau dispare, dupa încetarea efortului sau dupa administrarea de Nitroglicerina. Durerea anginoasa aparuta in repaus sau cu cu durata mai mare de 20 minute este extrem de periculoasa , pentru ca poate insemna aparitia infarctului miocardic acut . Pacientul care prezinta acest tip de durere trebuie sa se prezinte de urgenta la spital Conditiile de aparitie a durerii anginoase sunt cele care cresc consumul miocardic de oxigen sau cele care scad fluxul sangvin in arterele inimii (arterele coronare): efort, emotii, frig, prânzuri prea copioase, tulburari de ritm cardiac (tahiaritmii), dar poate aparea si în repaus sau în somn. Factorul cel mai comun care induce durerea anginoasa este efortul fizic: durerea apare dupa începerea efortului si înceteaza în câteva minute la repaus. Daca boala progreseaza (stenoza coronariana devine mai severa), durerea anginoasa este declansata la eforturi din ce în ce mai mici. Accesele anginoase pot aparea si în repaus, aparent nemotivat. Angina de repaus are frecvent semnificatia unei afectari coronariene mai severe. Durerea poate fi singura manifestare clinica a anginei pectorale, dar la o parte din pacienti, mai ales daca ischemia este mai severa, se poate însoti de simptome asociate, tranzitorii: dispnee (senzatie de greutate în respiratie), transpiratii, paloare, greata,

slabiciune. Aceste simptome asociate apar mai frecvent în infarctul miocardic acut si mai rar în angina pectorala. Incetarea crizei anginoase poate surveni spontan, dupa încetarea efortului sau dupa administrarea de Nitroglicerina sublingual. De regula, criza anginoasa cedeaza prompt, în câteva minute (1-3 min.) dupa administrarea de nitroglicerina (tablete sublingual sau spray). Daca durerile cedeaza în mai mult de 20-30 minute dupa administrarea de nitroglicerina, durerea nu este probabil de origine ischemica sau suferinta miocardica mai severa. Pentru diagnostic pot fi necesare cateva teste incluzand electrocardiograma (ECG) in repaus, testul de efort ECG, Holterul ECG , Ecocardiografia in repaus, Ecocardiografia de stress, coronarografia. Cauza anginei pectorale este de obicei ateroscleroza, si de aceeea trebuie redusi cât mai mult posibil factorii de risc cardiovasculari: Fumatul Consumul excesiv de alcool Sedentarismul Obezitatea Diabetul zaharat Dislipidemia Hipertensiunea arteriala Pentru a reduce riscul complicatiilor cardiovasculare trebuie sa se elimine factori de risc, astfel: - Renuntarea la fumat !!! - alimentatie sanatoasa: alimentatia ar trebui sa fie variata si bogata in fructe, legume si cereale. Includerea mai multor fibre alimentare in dieta. Reducerea consumul de alimente grase si, mai ales, ar fi bine sa se inlocuiasca o parte dintre alimentele ce contin grasimi saturate (de ex. carne porc sau produse din carne de porc), cu altele care contin grasimi mononesaturate sau polinesaturate cum ar fi: ulei de masline sau alte uleiuri vegetale. Reducerea consumul de sare. -exercitii fizice: de exemplu plimbari de 15-30 minute zilnic - Reducerea greutatii corporale excesiva

- mai putin alcool: maxim un pahar de vin pe zi. - Reducerea tensiunii arteriala: mentinerea valorilor tensionale cât mai aproape de normal: TA sistolica < 140 mm coloana de mercur (Hg) si TA diastolica < 90 mm Hg, iar la persoanele care au si diabet zaharat se recomanda mentinerea TA sistolice < 130 mm Hg si TA diastolice < 80 mm Hg. Controlul tensional este important deoarece chiar si hipertensiunea arteriala usoara creste efortul inimii si implicit si necesarul de oxigen al miocardului. - Reducerea colesterolului sangvin - la diabetici, trebuie avut grija la mentinerea permanent a nivelului adecvat al glicemiei INVESTIGATII Teste de laborator: Obligatoriu: 1. Profilul lipidic, incluzînd colesterol total, LDL-colesterol, HDL-colesterol şi TG( trigliceride). 2. Glicemia à jeun. 3. Hemoleucograma completă. 4. Creatinina serică. Dacă sunt indicaţii în baza evaluării clinice: 1. Markeri de necroză miocardică dacă sunt dovezi de instabilitate clinică. 2. Determinări hormonale tiroidiene. 3. Test de toleranţă la glucoză. Opţional: 1. Proteina C-reactivă. 2. Lipoproteina A, ApoA şi ApoB. 3. HbA1c.

Alte investigatii: - electrocardiograma (ECG) : a) în repaus este normala la jumătate din bolnavi; la restul bolnavilor modifica segmentul ST si unda T (reducerea amplitudinii, aplatizare sau negativare în D I , aVL şi precordialele stângi);

b) în timpul accesului : modificări ale segmentului ST si undei T la aproape 3 / 4 din bolnavi; c) probele de “provocare” : este “pozitiv” dacă apare subdenivelarea segmentului ST si turtirea undei T. - radiografie toracica - ecocardiograma DIAGNOSTIC Diagnosticul anginei pectorale stabile este clinic, si se bazeaza pe analiza minutioasa a unicului simptom – durerea cardiaca cu toate caracteristicile ei. La examenul fizic se constata: -

- cresterea frecventei pulsului si a tensiunii arteriale;

-

- puls alternans;

-

- prezenta unui zgomot 4 – galop atrial, sau a unui zgomot -3 – galop ventricular - suflu sistolic- expresie a insuficientei mitrale. DIAGNOSTIC DIFERENTIAL Diagnosticul diferential al anginei pectorale se face cu : bolile cardiace: inferct miocardic; cardiomiopatii, boli pulmonare si mediastinale: embolia pulmonara, pneumonia, pleuritis, pneumotorax spontan; boli ale vaslor mari toracice: anevrism al aortei toracice; boli esofagice si gastrointestinale: reflux gastroesofagian, herniea hiatala, ulcer gastro-duodenal; boli ale cailor biliare si pancreasului, boli ale peretelui toracic. FORMELE CLINICE de angina pectorala stabila

1.

Angina pectorala “de decubit” (nocturna, de repaus, posturala) se caracterizează prin aparitia durerii în repaus, în poziţie culcata ai dispariţia ei în pozitie sezânda sau în picioare;

2.

Angina pectorala intricata : se asociază cu dureri toracice de altă natura (spondiloza cervico-dorsală, litiază biliară, ulcer duodenal, etc.);

3.

Angina pectorala tip Prinzmetal : clinic – accesele dureroase survin în repaus,aproape exclusiv nocturn, adesea spre dimineaţa, la aceeasi ora (“angina cu orar fix”), au intensitate mare si durata mai lunga (10 – 30 minute). Tratamentul anginei pectorale:

Obiectivul major al tratamentului in angina pectorala este de a îmbunatatii prognosticul prin prevenirea infarctului miocardic si a decesului si de a diminua frecventa si intensitatea crizelor anginoase Tratamentul medicamentos Exista mai multe clase de medicamente, administrate singure sau în combinatie, care se recomanda pentru ameliorarea simptomelor si reducerea frecventei crizelor de angina pectorala si pentru preventia infarctului miocardic acut : ·

Antiagregantele {Aspirina, Clopidogrel (Plavix)}

·

Hipolipemiantele - Statine

·

Beta-blocantele

·

Blocantele canalelor de calciu

·

Nitratii cu actiune imediata si retard

·

Agonistii canalelor de poatsiu (Nicorandril)

·

Inhibitorii canaleor If ale nodului sinusal – Ivabradina

·

Agenti metabolici (Trimetadizina) Cand terapia medicamentoasa nu este eficienta se pot aplica proceduri

chirurgicale: by-pass coronarian sau de cardiologie interventionala angioplastia coronariana. By-pass-ul coronarian este o procedura chirurgicala care consta in implantarea unui vas de sange in locul segmentului blocat pentru a restaura fluxul sanguin in zona respectiva astfel incat sa se asigura aportul de sange in tesutul miocardic. Uzual, sunt utilizate ca si grefe, sau artere localizate in torace,( artelele mamare) sau vene (safene) Angioplastia coronariana este o procedura interventionala de dilatare a unei artere coronare (vas de sange care transporta sange spre muschiul inimii) blocata sau ingustata. Initial se efectuaza coronarografia care este o metoda invaziva care consta in introducerea unor catetere la nivelul arterei femurale (in zona inghinala) pana la niveleul inimii unde se elibereaza o substanta de contrast care permite vizulizarea arterelor inimii. Acolo unde vreuna din arterele inimii este ingustata se efectueaza dilatarea cu balon cu sau fara introducerea ulterioara a unei proteze vasculare numita stent care dilata artera in zona ingustata si ramane implantata definitiv.

2.ANGINA PECTORALA INSTABILA Tablou clinic: - durere toracica cu sediu si iradiere similara celor din angina pectorala stabila; - aparitia recenta – pentru prima data la o persoana asimptomatica a unei angine nelegata de efort; - schimbarea caracteristicilor durerii anginoase la un vechi anginos prin cresterea frecventei , intensitatii si duratei crizelor; - reaparitia durerii dupa o perioada de latentade lunga durata. Examenul fizic ofera putine date . rareori se poate descoperi un galop atrial sau ventricular, dublarea zgomotului 2 , iar la palpare o pulsatie precordiala anormala. Date paraclinice : enzimele serice normale sau usor crescute. Electrocardiograma arata modificarea segmentului ST si a undei T, pipsa unrei Q sau diminuarea undei R, care sunt de importanta majora pentru diagnostic. Coronarografia – cea mai precisa metoda de diagnostic. Tratamentul este asemanator cu cel al anginei pectorale stabile .

SUPRAVEGHEREA BOLNAVULUI CU ANGINA PECTORALA

Supravegherea bolnavului cu angina pectorala de la internare pana la externare si efectuarea tehnicii impuse de afectiune INTERNAREA PACIENTULUI IN SPITAL Pacientul necesita primele ingrijiri prespitalicesti de la debutul bolii pana la internare intr-o unitate spitaliceasca specializata. Transportul bolnavului se face direct in sectie cardiologie cu targa intr-un timp cat mai scurt, fara sa pernmitem bolnavului nici un efort pentru a nu agrava situatia acestuia. In timpul transportului, cat si in timpul spitalizarii pacientul va fi monitorizat. Pe langa EKG, TA se urmareste si frecventa respiratorie, diureza, faciesul si temperature pacientului. Pacientul trebuie convins ca boala lui nu presupune un prognostic intunecat, dar si ca evolutia este in mare masura in mainile sale, in functie de felul cum va coopera si va respecta indicatiile medicului.Dar nu numai vorbele sunt un mijloc de a influenta bolnavul, ci si intreaga noastra atitudine, efectuarea tehnicilor corecte, procedurilor de tratament adecvate, reusesc sa inlature frica si suspiciunea bolnavului. ASIGURAREA CONDITIILOR DE SPITALIZARE Ajuns in sectia de cardiologie, trebuie sa asiguram bolnavului un maxim de confort si liniste. Saloanele sa fie spatioase, luminoase, bine incalzite cu o temperature de 19-20oC si cu posibilitati permanete de aerisire, care sa asigure un grad obisnuit de umiditate si o ionizare corespunzatoare a aerului. ASIGURAREA CONDITIILOR IGIENICE PACIENTILOR INTERNATI Paturile trebuie sa fie cat mai comode pentru a evita pozitiile fortate si pentru ai asigura confortul necesar pe durata mai lunga de spitalizare. Toaleta zilnica a bolnavului trebuie efectuata fara ca acesta sa faca eforturi prea mari. SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE SI VEGETATIVE Urmarirea ideala a unui infarct este monitorizarea cu supravegherea permanenta in primele zile EKG, a TA si a ritmului cardiac. In sectiile obisnuite de boli interne, in lipsa de aparatura de monitorizare supravegherea consta in masurarea tensiunii arteriale, frecventei pulsului si a respiratiei la o ora, la nevoie mai des in functie de starea

bolnavului, inregistrarea zilnica a EKG, precum si a temperaturii de cate ori este indicat de medic. URMARIREA RESPIRATIEI: asistentei medicale ii revine sarcina de a observa in ansamblu fazele respiratiei si de a reprezenta grafic pe foaia de temperatura. Tulburarile de respiratie constituie un indiciu in aprecierea evolutiei bolii si recunoasterea complicatiilor. Urmarirea respiratiei se face prin simpla observare si numarare a miscarilor cutiei toracice. Se va face ca bolnavul sa nu observe, deoarece respiratia este un act reflex, dar inconstient pacientul putand modifica ritmul in momentul in care observa ca i se numara respiratia. URMARIREA PULSULUI SI A TENSIUNII ARTERIALE: in afara unitatilor de terapie intensive si cardiologie unde bolnavii sunt monitorizati permanent, in sectiile de boli interne supravegherea consta in supravegherea pulsului, TA si a respiratiei la o ora, la nevoie mai des, in functie de starea bolnavului. URMARIREA DIUREZEI SI A TRANZITULUI INTESTINAL: trebuie sa tinem o evidenta exacta a lichidelor consumate si eliminate. Diureza se determina zilnic prin masurarea volumetrica. ALIMENTATIA BOLNAVULUI Regimul alimentar va fi hiposodat si hipocaloric. In primele zile va fi alcatuit din lichide si pireuri date lent cu lingura, ceaiuri, compoturi, supe, lapte, sucuri de fructe, oua moi, dar si mai tarziu vor fi evitate alimentele care produc gaze si intarzie tranzitul. Se interzice total fumatul, alcoolul, cafeaua. ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR Terapia trebuie inceputa cat mai aproape de debut, deoarece aparitia complicatiilor depinde foarte mult de promptitudinea ei. Este foarte important ca administrarea medicamentelor sa se faca cu mare punctualitate, deoarece intarzierile pot provoca bolnavului emotii inutile. RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE SI PATOLOGICE Pentru efectuarea recoltarilor de produse biologice este necesara pregatirea fizica si psihica a pacientului, respectarea exacta a tehnicii de recoltare, etichetarea si transportul

acestora la laborator. Examenul de laborator exprima prin metode obiective modificarile survenite in morfologia, fiziologia si biochimia organismului, din acest motiv ele constituie un ajutor pretios, de multe ori necesar pentru stabilirea diagnosticului, instituirii tratamentului si urmarirea evolutiei bolilor. Inca din primele ore de internare, asistenta va recolta probele necesare pentru analiza completa de urina, determinarea hemogramei, a leucogramei la indicatia medicului si a probelor enzimatice etc. Recoltarea sangelui se face prin punctie venoasa, prin care se intelege recoltarea de sange din lumenul unei vene cu ajutorul unui ac: - pentru hemoleucograma - se recolteaza 3ml de sange pe cristale de E.D.T.A. - se recolteaza 5-10ml sange fara anticoagulant, pentru examene biochimice Valori normale: - uree sanguina -; 0,20-0,40g/1000ml - colesterol -; 1,80-2,80g‰ - lipemia -; 600-800mg% - creatinina -; 0,6-1,20mg% - transaminaze TGO -; 2-20UI; TGP -; 2-16UI - acid uric -; 2-6mg‰ - ionograma - Na+ - 137-152mEq/l - K+ - 3,8-5,4mEq/l LDH (Lacto dehidrogenaza) - 240-525U/L CPK (Creatin-fosfokinaza) - >200U/L EXAMEN DE URINA: - se recolteaza 100-150ml urina intr-un recipient, dupa ce in prealabil bolnavul si-a efectuat toaleta riguroasa a organelor genitale externe. - culoarea urinii - la emisie este galben pai, in limitele fiziologice variaza pana la bruninchis in functie de continutul in substante colorante; - densitatea urinii -; se utilizeaza un cilindru gradat de 100ml; se toarna urina in cilindru, astfel incat sa nu faca spuma; se introduce urodensiometru, se lasa sa pluteasca, apoi citim valoarea; Pregatirea pacientului si efectuarea tehnicilor speciale impuse de afectiune

Electrocardiograma EKG Electrocardiograma reprezinta inregistrarea grafica a fenomenelor bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac. Inregistrarea EKG se face cu aparate speciale numite electrocardiografe. Pregatirea bolnavului Se pregateste psihic bolnavul pentru a-i inlatura emotiile,se transporta bolnavul cu caruciorul in sala de inregistrare,bolnavul va fi culcat comod pe patul de consultatii si va fi rugat sa-si relaxeze musculatura. Montarea electrozilor pe bolnav Se monteaza pe partile moi ale extremitatilor placile de metal ale electrozilor.Sub placa de metal a electrozilor se aseaza o panza inmuiata intr-o solutie de electrolit,o lingura de sare la un pahar de apa sau pasta speciala pentru electrozi.Se fixeaza 4 electrozi pe membre si 6 precordial. Montarea electrozilor pe membre Rosu la mana dreapta Galben la mana stanga Verde la piciorul stang Negru la piciorul drept Montarea electrozilor precordial V1-Spatiul 4 intercostal pe marginea dreapta a sternului V2-Spatiul 4 intercostal pe marginea stanga a sernului V3-Spatiul intre V2 si V4 V4-Spatiul 5 intercostal stang pe linia medioclaviculara V5-La intersectia de la orizontala dusa de la V4 si linia axilara anterioara stanga V6-La intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia axilara mijlocie stanga. Graficul unui ciclu cardiac se compune din succesiunea a 5 unde notate in mod conventional cu litere P,Q,R,S,T.Intre doua cicluri cardiace se inscrie linia de 0 potential.EKG eset interpretata intotdeuna de medic in lumina datelor clinice. In cazul bolavilor cu IMA,EKG arata unde Q anormale acestea reprezentand cele mai importante semne electrocardiografice de infarct miocardic acut,ele exprimand

necroza,undele R sunt mai putin ample,iar modificarile undei T reflecta notiunea EKG de ischemi EDUCATIA PENTRU SANATATE Prin aceasta urmarim instruirea bolnavului asupra modului de viata pe care trebuie sa-l urmeze dupa externare. El trebuie sa fie lamurit privind modul de preparare a alimentelor permise, de la ce anume sa se abtina, cate ore sa se odihneasca la pat si ce fel de eforturi poate sa execute. El trebuie sa stie modul cum trebuie luate medicamentele, semnele preliminare ale supradozarilor de medicamente, datele de prezentare la controlul medical. El trebuie sa cunoasca semnele alarmante pentru care trebuie sa se prezinte la control si in afara de programare. Se va incerca sa se restabileasca la acesti bolnavi increderea in sine si capacitatea de munca anterioara imbolnavirii, se va insista asupra nocivitatii fumatului, programului rational de munca si viata. O buna educatie sanitara in perioada spitalizarii reduce sansele unei noi decompensari sau agravari. POFILAXIA BOLII Pe langa interventiile ce se adreseaza anginei pectorale in perioada sa acuta si complicatiile sale, tratamentul inchide si combaterea factorilor de risc, prin masuri ce contribuie la profilaxia secundara a bolii, aplicate timp indelungat cu rezultate bune, indeosebi pentru bolnavii cu “risc redus”. Profilaxia primara consta in sfaturi adresate populatiei care desi nu a prezentat niciodata simptomele cardiovasculare se incadreaza in grupele de risc ca: - diabetici; - obezi sau persoanele cu exces ponderal; - fumatorii, mai ales daca au peste 40 de ani, au o tensiune mare sau prea mult colesterol in sange; - barbatii si femeile intre 40-50 ani care au antecedente cardiace familiale; Profilaxia secundara se adreseaza pacientilor deja diagnosticati cu boli cardiovasculare. Inlaturarea factorilor de risc consta in: - suprimarea fumatului care constituie cea mai importanta masura de profilaxie secundara; - scaderea hipercolesterolemiei si a hipertrigliceridemiei;

- tratarea corecta a diabetului cand acesta este prezent; - tratamentul hipertensiunii arteriale; - exercitiul si antrenamentul fizic efectuat cu regularitate prin miscare, gimnastica si sporturi usoare care combate sedentarismul, au rol insemnat in profilaxia secundara si amelioreaza evident prognosticul. EXTERNAREA BOLNAVULUI Momentul plecarii bolnavului din spital este stabilit de medicul primar, sef de sectie. Asistenta medicala va aduna toate documentele referitoare la bolnav, pe care le va pune la dispozitia medicului de salon, in vederea formularii epicrizei. Asistenta va fixa impreuna cu bolnavul ora plecarii pentru ai putea asigura alimentatia pana in ultimul moment. Asistenta va anunta cu 2-3 zile inainte familia despre iesirea din spital, va explica bolnavului sa urmeze indicatiile primite de la medic, cuprinse in biletul de externare. Va lamuri, in special prescriptiile referitoare la tratmentul medicamentos daca bolnavul si-a insusit in mod corespunzator tehnicile necesare pentru continuarea tratamentului prescris la domiciliu si va insista ca la data indicata sa se prezinte la control. Asistenta va insoti bolnavul la magazia de efecte unde il va ajuta sa-si primeasca hainele, dupa care va prelua apoi, de la bolnav efectele spitalului. Asistenta va verifica daca bolnavul are biletul de iesire din spital si reteta prescrisa pentru tratamentul post-spitalicesc care cuprinde: - necesitatea controlului periodic medical; - necesitatea repausului; - aeroterapie; - evitarea efortului fizic; - alimentatie echilibrata; - recuperare socio-profesionala.

PARTEA SPECIALĂ

Partea specială a acestei lucrări cuprinde trei cazuri de bolnavi internaţi cu angina pectorala ,cu trei planuri de măsuri de nursing.

PREZENTAREA CAZURILOR DE BOALA CAZUL NR.I FISA I –CULEGEREA DE DATE Nume :P Prenume: A Varsta: 45 ani Sex: masculin Starea civila: casatorit Numar copii: 2 copii la liceu Religia: ortodoxa Nationalitatea: romana Ocupatie: somer Domiciliul: Zalau Grupa sngvina-Rh: A II- Rh NEGATIV Alergii:nu se stie alergic Data nasterii: 12.10.1966

Diagnostic clinic: Angina pectorala instabila. Motivele internarii;Pacientul perzinta durere constrictiva,localizata retosternal, cu iradiere in umarul stang, pe fata anterioara a antebratului pana la ultimele doua degete ale mainii stangi, transpiratii, anxietate, tahicardie Semne obiective:durere retrosternala, transpiratii, anxietate,paloare Antecedente personale: fara importanta

Antecedente heredocolaterale:HTA descoperit in urma cu 2ani . Conditii de munca:momentan este somer Comportament:fumator, ocazional consuma alcool Obisnuinte alimentare:mese copioare,neregulate Istoricul bolii:Pacientul P.A. in varsta de 45 de ani se prezinta la urgenta cu durere localizata retrosternal, cu caracter de apasare( constrictiv),ce a aparut dupa masa de pranz.

ANALIZA DATELOR Diagnostic nursing:Disconfort manifestat prin durere constrictiva, retrosternala din cauza bolii.

Sursa de dificultate: -de ordin fizic –obiceiuri alimentare deficitare :alimente bogate in grasimi -de ordin socio- cultural-insuficienta resurselor financiare -de ordin psihologic-anxietate si stres Probleme : -dificultate in a respira -circulatie deficitara -deficit de volum lichidian -dificultate in a se odihni -alterarea integritatii fizice si psihice

Manifestari de dependenta :durere retrosternala, anxietate, senzatia mortii iminente

Nevoi perturbate : 1 Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

2. Nevoia de a bea si a manca 3. Nevoia de a dormi si a se odihni 4. Nevoia de a evita pericolele

Functii vegetative Data

Temp.

Puls

1.12 2.12 3.12

36,6gradeC 36,8gradeC 37,0gradeC

72puls/min 18resp/min 1300ml/zi 70puls/min 18resp/min 1200ml/zi 70puls/min 18resp/min 1400ml/zi

Resp.

Diureza

Scaun

Greutate

1sc 1sc 1sc

92kg 92kg 92kg

Regim alimentar : dietetic Analize de laborator : VSH 8mm Hemoleucograma :L=8800/mmcub Hb-14,2g% Ht- 39,8% Tr- 326000/mmcub Glicemie-102mg/dl TGO-30U/L TGP-33U/L Ex. Urina-negativ.

Investigatii : E.K.G.-traseu electrocardiografic normal Radiografie toracica- fara modificari

Tratament medicamentos Data

Medicatia

Doza / 24/ore

Calea de Actiunea administrare medicam.

1.12

2.12

3.12

Nitroglicerina

1-4x1/zi

Sublingual

Propanolol Digoxin Dipiridamol

3x1/zi 2x1/zi 3x1/zi

Per os Per os Per os

Nitrazepam

2x1/zi

Per os

Nitroglicerina

1-4x1/zi

Sublingual

Propanolol Nifedipin

3x1/zi 1x1/zi

Per os Per os

Digoxin Dipiridamol

2x1/zi 3x1/zi

Per os Per os

Nitrazepam

2x1/zi

Per os

Nitroglicerina

1-4x1/zi

Sublingual

Propanolol Nifedipin

3x1/zi 1x1/zi

Per os Per os

Digoxin Dipiridamol

2x1/zi 3x1/zi

Per os Per os

Nitrazepam

2x1/zi

Per os

Nitrit cu actiune rapida Beta-blocant Digitalic Coronarodilatator Sedativ Nitrit cu actiune rapida Beta-blocant Antagonist a calciului Digitalic Coronarodilatator Sedativ Nitrit cu actiune rapida Beta-blocant Antagonist a calciului Digitalic Coronarodilatator Sedativ

FISA NR III STABILIREA INITIALA A NEVOILOR FUNDAMENTALE RESPIRATIA

ODIHNA-SOMN

D.I Dificultate in respiratie M.D. dispnee S.D. durerii retrosternale ALIMENTATIE-HIDRATARE

D.I Somn inadecvat calitativ si cantitativ M.D. somn intrerupt S.D. durere precordiala IMBRACAMINTE

D.I Alimentatie in exces M.D. mese copioase S.D.lipsei de cunoastere ELIMINARE

D.I M.D. S.D. IGIENA

D.I M.D. S.D. MISCARE-MOBILIZARE-CIRCULATIE

D.I M.D. S.D. TEMPERATURA

D.I M.D. S.D. EVITAREA PERIOLELOR

D.I M.D. S.D. INFORMARE-EDUCATIE

D.I Anxietate si frica M.D. teama de moarte S.D. durerilor retrosternale A FI UTIL

D.I Lipsa de cunostinte M.D.necunoasterea bolii S.D. indiferentei RELIGIA

D.I M.D. S.D. RECREERE

D.I M.D. S.D. COMUNICARE

D.I Imposibilitatea de a se recrea M.D. miscari limitate S.D. boala

D.I M.D. S.D.

FISA IV DATA

1.12

2.12

NR. CRT.

PROBLEMA PACIENTULUI

OBIECTIVE

1

Durere precordiala Eliminarea durerii

2.

Respiratie deficitara

3

Circulatie deficitara

Pacientul sa respire normal

INTERVENTII DELEGATE/AUTONOME

EVALUARE

DATA

Autonome -asigura un climat de liniste in salon -asigura repaus la pat a pacientului cu evitarea eforturilor fizice - asigura pozitie antalgica( semisezanda) pentru a favoriza respiartia -masoara functiile vitale si le noteaza in FO Delegate -administreaza tratamentul indicat de medic

La 10 minute dupa administrarea de Nitroglicerina si repaus la pat durerea cedeaza.

1.12

In urma interventiilor efectuate starea pacientului se imbunatateste

1.12

Autonome -aseaza pacientul in pozitie sezanda pentru a favoriza respiratia - face exercitii de respiratie -asigura confortul psihic si fizic Delegate - administreaza oxigen la indicatia medicului Pacientul sa Autonome aiba o circulatie -invata pacientul sa intrerupa corespunzatoare consumul de tutun si alcool, sa

Pacientul se simte 2.12 mai bine in urma interventiilor.

2.12

4

Dificultate in a se odihni

Pacientul sa beneficieze de somn corespunzator calitativ si cantitativ

5

Deficit de volum lichidian

Pacientul sa fie echilibrat

aiba o alimentatie bogata in fructe si zarzavaturi, sa reduca grasimile si sarea,sa evite efortul fizic - aplica tehnici ce favorizeaza circulatia :exercitii active, pasive,masaje -informeaza pacientul asupra gradului de efort ce trebuie sal depuna Delegate - administreaza medicatia prescrisa - urmareste efectul medicamentelor Autonome -apreciaza gradul de adaptare a pacientului cu mediul spitalicesc -asigura conditii de liniste si semiobscuritate in salon -asigura lenjerie de corp si de pat curata - invata pacientul exercitii de relaxare si meditatie Delegate -administreaza un sedativ la indicatia medicului si urmareste efectul acestuia Autonome -masoara si noteaza zilnic

In urma interventiilor pacientul a reusit sa se odihneasca.

2.12

Pacientul nu mai 2.12 prezinta deficit de

hidroelectrolitic

3.12

6

Frica de moarte iminenta

Pacientul sa fie echilibrat fizic si psihic

cantitatea de lichide ingerate si eliminate -cantareste zilnic pacientul si monitorizeaza functiile vitale -ingrijeste tegumentele si mucoasele pentru evitarea atingerii integritatii lor -asigura aportul lichidian de2500ml/zi din care 1500ml per os Autonome -favorizeaza un mediu optim pentru ca pacientul sa-si poata exprima emotiile si nevoile -ajuta pacientul sa-si recunoasca anxietatea - furnizeaza mijloace de comunicare adecvate starii pacientului -incurajeaza pacientul in activitati pentru a inlatura anxietatea -asigura legatura pacientului cu familia -pune pacientul in legatura cu alti pacienti care au depasit faza critica Delegate - administreaza medicatia prescrisa

volum lichidian

In urma 3.12 interventiilor efectuate pacientul se simte mai bine.

FISA DE INGRIJIRE Sectia Cardiologie Fara Ajutor Ingrijiri Igiena singur 1.La pat 2.La baie 3.Cav. bucala 4. Mobilizare Redus la pat Mers cu ajutor Ap. Gipsat Eliminari Debit urinar Sonda vezicala Lavaj Sonda gastrica Clisma Alimentatia

Salon 70 Putin Ajutor X Data 1.12 X

Pat 4 Ajutor Partial Data 2.12 X

X X

X X

X

X

Normal

Data 1.12.2010 Ajutor Complet Data Ingrijiri 3.12 X Respiratie Tub traheal X Izolare X Vizite Ingrijiri psihice Ingrijiri sociale Dezinterisat Masaj trofic Educatie sanit Pansament Tub dren Decubit Previne escare Schimb pozitia Gimnastica X Scor grila Norton Starea generala X Alert X

Restrictii

X

X

1.12

T=36,6 gradeC

P=72 puls/min

R=

T=36,8 gradeC

P=70 puls/min

R=

T=37,0 gradeC

P=70 puls/min

R=

G=92kg

G=92kg

G=92kg

2.12 3.12 Parametric fizici Recoltari sange Investigatii Tratament i.m. Tratament i.v. Perfuzie Preg. Preoperator Alte ingrijiri

X X

Nume prenume pacient P.A. D.G.Medical Angina pectorala instabila Data Data Data 1.12 2.12 3.12 X X X X

X

X

X

X

X

Mobilita te Mobil X Ajutat la mers

Starea fizica Buna

Rea

Apatic

Sta singur

Control sfinctere Control sfinctere X Pierde contr. sfinctere Pierdecontr. sfinctere

Inconstient

Zace la pat

Pierdecontr. sfinctere

Confuz

18resp/mi n 18resp/mi n 18resp/mi n

TOTAL= 5 PUNCTE PROTOCOL

Medi X Mediocr a

EVALUARE

In urma interventiilor si ingrijirilor acordate starea pacientului P.A. s-a imbunatatit.

CAZUL II FISA I –CULEGEREA DE DATE Nume :T Prenume: T Varsta: 50 ani Sex: masculin Starea civila: casatorit Numar copii: 2 copii studenti Religia: ortodoxa Nationalitatea: romana Ocupatie: administrator S.C. DORMINA S.R.L Domiciliul: Zalau Grupa sngvina-Rh: O I- Rh Pozitiv Alergii:nu se stie alergic Data nasterii: 01.08.1961 Diagnostic clinic: Angina pectorala Motivele internarii;durere retrosternala ca o”gheara” , cu iradiere in maxilarul inferior si regiunea interscapulara. Semne obiective: durere, frica, anxietate, insomnie Antecedente personale: - ulcer gastric descoperit in urma cu 3 ani. Antecedente heredocolaterale: -tata(decedat)ulcer; mama astm bronsic Conditii de munca: stres, ore suplimentare Comportament: fumator de la varsta de 19 ani, 5 cafele/zi Obisnuinte alimentare: mese dezorganizate, minuturi, cina la ore tarzii si copioasa Istoricul bolii: bolnav fumator,obez, prezinta in cursul diminetii dureri retrosternale cu caracter de “gheara”.In timpul consultului efectuat de echipa salvarii durerea se accentueaza si radiaza interscapular si in maxilarul inferior.De mentionat prezenta durerilor toracice cu caracter anginos in antecedente carora bolnavul nu le-a acordat importanta.

ANALIZA DATELOR Diagnostic nursing:Alterarea starii generale manifestata prin durere retrosternala din cauza stresului.

Sursa de dificultate: -de ordin fizic - mese dezorganizate si copioase -de ordin socio- cultural -conditii de munca neadecvate -de ordin psihologic -stresul si surmenajul Probleme : -riscul alterarii circulatiei si respiratiei -anxietate -disconfort-durere -dificultate in a se odihni Manifestari de dependenta :durere retrosternala, respiratie deficitara, insomnie, fricade moarte

Nevoi perturbate : 1 Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie 2. Nevoia de a dormi si a se odihni 3. Nevoia de a evita pericolele

Functii vegetative Data

Temp.

Puls

Resp.

Diureza

Scaun

Greutate

16.05

36,6

85

19

1250 ml

N

98kg

36,8

82

17

36,7

78

17

1300ml

N

98kg

37

79

16

36,9

74

18

1450ml

N

98kg

36,8

73

17

17.05

18.05

Regim alimentar : dietetic

Analize de laborator : VSH=4/12mm L=9000/mmc Hgb=13g% Htc=42% Tr=215000/mmc Glicemie=100mg/dl Uree=80 mg/dl Creatinina=1,12mg/dl Colesterol=260mg/dl TGO=25U/L TGP=13,5U/L Examen sumar de urina=Normal Investigatii :E.K.G. –fara modificari Radiografie toracica- fara modificari

Tratament medicamentos Data

Medicatia

Doza /24/ore Calea de Actiunea administrare medicam.

16.05

Nitroglicerina

1-4x1/zi

Sublingual

Propanolol Digoxin Dipiridamol

3x1/zi 2x1/zi 3x1/zi

Per os Per os Per os

Nitrazepam

2x1/zi

Per os

Nitroglicerina

1-4x1/zi

Sublingual

Propanolol Nifedipin

3x1/zi 1x1/zi

Per os Per os

Digoxin Dipiridamol

2x1/zi 3x1/zi

Per os Per os

Nitrazepam

2x1/zi

Per os

Nitroglicerina

1-4x1/zi

Sublingual

Propanolol Nifedipin

3x1/zi 1x1/zi

Per os Per os

Digoxin Dipiridamol

2x1/zi 3x1/zi

Per os Per os

Nitrazepam

2x1/zi

Per os

17.05

18.05

Nitrit cu actiune rapida Beta-blocant Digitalic Coronarodilatator Sedativ Nitrit cu actiune rapida Beta-blocant Antagonist a calciului Digitalic Coronarodilatator Sedativ Nitrit cu actiune rapida Beta-blocant Antagonist a calciului Digitalic Coronarodilatator Sedativ

FISA NR III STABILIREA INITIALA A NEVOILOR FUNDAMENTALE RESPIRATIA

ODIHNA-SOMN

D.Idificultate in respiratie M.D.dispnee S.D.durere toracica ALIMENTATIE-HIDRATARE

D.I Dificultatea de a se odihni M.D. insomnie S.D. durerea IMBRACAMINTE

D.I Alimentatie deficitara prin surplus M.D. mese copioase S.D.regin de viata dezordonat ELIMINARE

D.I M.D. S.D. IGIENA

D.I M.D. S.D. MISCARE-MOBILIZARE-CIRCULATIE

D.I M.D. S.D. TEMPERATURA

D.I M.D. S.D. EVITAREA PERIOLELOR

D.I M.D. S.D. INFORMARE-EDUCATIE

D.I Anxietate M.D. frica de moarte S.D. durere retrosternala constrictiva A FI UTIL

D.I Deficit in mentinerea sanatatii M.D.cunostinte insuficiente despre boala S.D. nepasarea RELIGIA

D.I M.D. S.D. RECREERE

D.I M.D. S.D. COMUNICARE

D.I M.D. S.D.

D.I M.D. S.D.

FISA IV DATA

NR. CRT.

PROBLEMA PACIENTULUI

OBIECTIVE

INTERVENTII DELEGATE/AUTONOME

EVALUARE

DATA

16.05

1

Durere retrosternala constrictiva

Eliminarea durerii

In urma interventiilor efectuate durerea pacientului s-a diminuat

16.05

17.05

2

Dificultate in a se odihni

Pacientul sa aiba un somn calitativ si cantitativ

Autonome : -asigura pozite antalgica in pat si evitarea efortului fizic si psihic - asigura liniste in salon -face exercitii de relaxare si de respiratie -masoara functiile vitale si vegetative si le noteaza in FO -pregateste pacientul pentru investigatii -recolteaza sange pentru analize de laborator Delegate : - administreaza tratamentul indicat de medic Autonome : -urmăreşte somnul pacientului, stabileşte împreună cu acesta un orar de odihnă, -explică pacientului necesitatea odihnei şi a somnului în refacerea stării de sănătate, îl încurajează să doarmă că ea va sta tot timpul lângă el să îl supravegheze. -Stabileşte un orar al vizitelor astfel încât pacientul să nu fie

Pacientul este odihnit

17.05

18.05

3

Necunoasterea bolii

Pacientul sa aiba cat mai multe cunostinte despre boala

suprasolicitat şi oboist. Delegate : administrează la indicaţia medicului sedative Autonome : -cunoaşte nivelul de cunoştinţe al pacientului legat de boală. -Organizează activităţi educative,verifică dacă pacientul a înţeles şi dacă şi-a însuşit cunoştinţe noi -Corectează împreună cu pacientul deprinderile dăunătoare sănătăţii şi încearcă eliminarea lor -Ţine lecţii de formare a deprinderilor igienice, a alimentaţiei,administrării tratamentului.

Pacientul este echilibrat,fără frică de boala

18.05

FISA DE INGRIJIRE Sectia Cardiologie Fara Ajutor Ingrijiri

Restrictii

X

X

Data 16.05.2010 Ajutor Complet Data Ingrijiri 18.05 Respiratie Tub traheal X Izolare Vizite Ingrijiri psihice Ingrijiri sociale Dezinterisat Masaj trofic Educatie sanitara Pansament Tub dren Decubit Prevenire escare Schimb pozitia Gimnastica X Scor grila Norton Starea generala X Alert X

Parametri vitali

T=36,6

P=85

R=19

Confuz

T=36,8 T=36,7

P=82 P=78

R=17 R=17

Apatic

Sta sgingur

Control sfinctere Control Sfinctere X Pierde contr. sfinctere Pierdecontr. sfinctere

T=37

P=79

R=16

T=36,9

P=74

R=18

Inconstient

Zace la pat

Pierdecontr. Rea sfinctere

T=36,8

P=73

R=17

G=98kg

G=98kg

G=98kg

Igiena singur 1.La pat 2.La baie 3.Cav. bucala 4. Mobilizare Redus la pat Mers cu ajutor Ap. Gipsat Eliminari Debit urinar Sonda vezicala Lavaj Sonda gastrica Clisma Alimentatia Normal

Parametric fizici Recoltari sange Investigatii Tratament i.m. Tratament i.v.

Salon 79 Putin Ajutor X Data 16.05

Pat 3 Ajutor Partial Data 17.05

X

X

X

X

Nume prenume pacient T.T. D.G.Medical Angina pectorala Data Data Data 16.05 16.05 16.05 X X X X X

X X

X X

X

X

X

Mobilita te Mobil X Ajutat la mers

Starea fizica Buna X Medie

TOTAL= 4 PUNCTE PROTOCOL

Mediocra

Perfuzie Preg. Preoperator Alte ingrijiri EVALUARE

Starea generala a pacientului T.T. s-a imbunatatit in urma interventiilor si ingrijirilor.

CAZUL III FISA I –CULEGEREA DE DATE Nume :V Prenume: E Varsta: 75 ani Sex: masculin Starea civila: vaduv Numar copii: 2 copii Religia: ortodoxa Nationalitatea: romana Ocupatie: pensionar Domiciliul: Zalau Grupa sngvina-Rh: A II- Rh pozitiv Alergii:nu se stie alergic Data nasterii: 19.01.1956 Diagnostic clinic: Angina pectorala Motivele internarii;durere retrosternala aparuta in timpul alimentatiei, cu iradiere in umarul drept

Semne obiective:paloare, durere, anxietate Antecedente personale:apendicectomie 1995 Antecedente heredocolaterale: mama decedata- Cardiopatie ischemica;tata decedat

Conditii de munca: Comportament:viata dezordonata,fumator,consummator de alcool Obisnuinte alimentare:mese neregulate, bogate in grasimi Istoricul bolii: Pacientul in varsta de 75 ani,fara antecedente cardiace se prezinta de urgenta la spital acuzand durere precordiala cu caracter constrictiv cu iraduere in umarul drept

ANALIZA DATELOR Diagnostic nursing: Disconfort din cauza alterarii muschilui cardiac manifestat prin dureri precordiale cu caracter constrictiv.

Sursa de dificultate: -de ordin fizic- mese neregulate, consum de alcool -de ordin socio- cultural- viata dezordonata -de ordin psihologic-singuratate Probleme :

-riscul alterarii circulatiei si respiratiei -anxietate -disconfort -dificultate in a se odihni Manifestari de dependenta :dispnee, durere retrosternala, paloare, anxietate, insomnie

Nevoi perturbate : 1 Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie 2. Nevoia de a dormi si a se odihni 3. Nevoia de a evita pericolele

Functii vegetative Data

Temp.

Puls

Resp.

Diureza

Scaun

Greutate

05.04

36,6

70

20

1000

N

80kg

36,8

75

18

36,9

60

18

1200

N

80kg

37

65

19

36,9

60

17

1400

N

80kg

37

68

17

06.04

07.04

Regim alimentar :dietetic Analize de laborator : VSH =6/14mm Leucocite=9700mmc Hgb=13g% Tr=200000/mmc Htc=39,4% Glicemie=98mg/dl Uree=40,2mg/dl Creatinina=0,98mg/dl TGO=25U/L TGO=23,5U/L Sumar de urina= normal,D=1010 Investigatii :EKG-FARA MODIFICARI

Tratament medicamentos Data

Medicatia

Doza /24/ore Calea de Actiunea administrare medicam.

05.04

Glucoza 5% Propanolol Diazepam Nitroglicerina Aspirina

500 ml 3x1/zi 1 tb seara 4x1/zi 2x1/zi

i.v. per os per os sublingual per os

Hidratant Betablocant Sedativ Nitrit Antiagregant plachetar

06.04

Glucoza 5% Propanolol Diazepam Nitroglicerina Aspirina

500 ml 3x1/zi 1 tb seara 4x1/zi 2x1/zi

i.v. per os per os sublingual per os

Hidratant Betablocant Sedativ Nitrit Antiagregant plachetar

07.04

Glucoza 5% Propanolol Diazepam Nitroglicerina Aspirina

500 ml 3x1/zi 1 tb seara 4x1/zi 2x1/zi

i.v. per os per os sublingual per os

Hidratant Betablocant Sedativ Nitrit Antiagregant plachetar

FISA NR III STABILIREA INITIALA A NEVOILOR FUNDAMENTALE RESPIRATIA

ODIHNA-SOMN

D.I Dificultate in respiratie M.D. dispnee S.D. durere ALIMENTATIE-HIDRATARE

D.I Dificultate de a se odihni M.D. ore insuficiente de somn S.D. durerea IMBRACAMINTE

D.I Alimentatie necorespunzatoare M.D. alimente bogate in grasime S.D. necunoasterii ELIMINARE

D.I M.D. S.D. IGIENA

D.I M.D. S.D. MISCARE-MOBILIZARE-CIRCULATIE

D.I M.D. S.D. TEMPERATURA

D.I Alterarea ritmului cardiac si circulator M.D. palpitatii S.D. durerea EVITAREA PERIOLELOR

D.I M.D. S.D. INFORMARE-EDUCATIE

D.I Anxietate M.D. frica S.D. boala A FI UTIL

D.I Dificultate de a invata M.D. neintelegerea informatiei S.D. varsta si boala RELIGIA

D.I M.D. S.D. RECREERE

D.I M.D. S.D. COMUNICARE

D.I M.D. S.D.

D.I M.D. S.D.

FISA IV DATA

NR. CRT.

PROBLEMA PACIENTULUI

OBIECTIVE

INTERVENTII DELEGATE/AUTONOME

EVALUARE

DATA

15.04

1

Alterarea circulatiei si respiratiei

Pacientul sa aiba o circulatie si respiratie normala

Pacientul are o respiraţie şi o circulaţie bună,iar durerea a disparut.

15.04

16.04

2

Dificultate in a se odihni

Pacientul sa beneficieze de un somn calitativ si cantitativ

Autonome : -asigura o cameră luminoasă, cu umiditate constantă şi temperatura cuprinsă între 18 – 20 grade C - urmăreşte permanent T.A., respiraţia (frecvenţa, amplitudinea), culoarea şi temperatura tegumentelor şi notează în foaia de observaţie. - asigură oxigenoterapie (O2 la o presiune de 1-3 atmosfere umidificat) -aşează pacientul într-o poziţie comodă (semişezând sau şezând) Delegate: -administrează medicamente prescrise de medic. Autonome : -urmăreşte somnul pacientului, stabileşte împreună cu acesta un orar de odihnă -explică pacientului necesitatea odihnei şi a somnului în refacerea stării de sănătate - stabileşte un orar al vizitelor astfel încât pacientul să nu fie

Pacientul este odihnit.

16.04

17.04

3

Disconfort

Asigurarea confortului fizic si psihic

suprasolicitat şi oboist Delegate: -administrează sedative prescrise de medic. Autonome : Pacientul este 17.04 -asigură condiţii de mediu echilibrat psihic şi adecvate fizic - împreună cu pacientul stabilesc planul de recuperare a stării de sănătate şi creşterea rezistenţei fizice - face exerciţii de recuperare - incurajează pacientul să facă anumite mişcări care îi sunt permise fără nici o frică - supravechează pacientul notează şi anunţă medicul orice modificare survenită în cursul recuperării. Delegate: -administrează tratamentul prescris de medic.

FISA DE INGRIJIRE Sectia Cardiologie Fara Ajutor Ingrijiri Igiena singur 1.La pat 2.La baie 3.Cav. bucala 4. Mobilizare Redus la pat Mers cu ajutor Ap. Gipsat Eliminari Debit urinar Sonda vezicala Lavaj Sonda gastrica Clisma Alimentatia

Salon 59 Putin AjutorX Data 15.04 X

X

X

Pat 4 Ajutor Partial Data 16.04 X X

X

Data 15.04.2010 Ajutor Complet Data Ingrijiri 17.04 X Respiratie Tub traheal X Izolare Vizite Ingrijiri psihice Ingrijiri sociale Dezinterisat X Masaj trofic Educatie sanitara Pansament Tub dren Decubit Prevenire escare Schimb pozitia Gimnastica X Scor grila Norton

X

Starea generala Alert

Mobilit ate Mobil

Confuz

Ajutat la mers 2 Sta sgingur

X

Normal Restrictii

X

X

ParametriI vitali

Apatic 3 Inconstient Parametric fizici Recoltari sange Investigatii Tratament i.m. Tratament i.v. Perfuzie Preg. Preoperator Alte ingrijiri EVALUARE

G=80kg X X X

G=80kg X

G=80kg

Nume prenume pacient V.E. D.G.Medical Angina pectorala Data Data Data 15.04 16.04 17.0 X X X X

X

X

X

X

X

X X

X X

Control Sfinctere Control Sfinctere 1 Pierde contr. sfinctere Pierdecont r. sfinctere Pierdecont r. sfinctere

Zace la pat

Stare fizic Buna

Med 2

Med Rea

TOTAL = 8 PUNCTE PROTOCOL nr. 1 PUNCTAJ GRILA

X

X

12-16 RISC CRES 8-12 RISC MIJLO 4- 7 RISC MIC

Starea generala a pacientului V.E. s-a imbunatatit in urma interventiilor si ingrijiril

ANALIZA DE SITUAŢIE: Bolnava V.E. se interneaza in sectia de cardiologie cu urmatoarele acuze:

Dupa instituirea tratamentului,starea pacientului se imbunatateste.

NUMELE: M. PRENUMELE: E. DATA NAŞTERII: 10.04.1942 GRUP SANGUIN,RH: OI; POZITIV STARE CIVILĂ: vaduva RELIGIA: ortodoxa PROFESIA: OCUPAŢIA: pensionara LOC DE MUNCĂ: ADRESA: Zalau

AFECŢIUNI CRONICE: TRATAMENT CRONIC: ALERGIC LA: TALIA: NORMAL TRATAMENTE Ziua

Noaptea

Ziua

Noaptea

Ziua

Noaptea