Ghika-Budesti Nicolae - Arhitectura Religioasa in Muntenia Si Oltenia in Secoluele XIV-XVI PDF [PDF]

Zitiervorschau

N. GHIKA-BUDESTI ,

EVOLUTIA ARHITECTURII . ÎN MUNTENIA 1

1.

INRÂURIRILE STRĂINE DE LA ORIGINĂ PÂNĂ LA NEAGOE BASARAB

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL TEXT: Patina . 1. Originile . . . . . Cap. II. InrAurtrile mecilevale Inrdurirea medlevald occidentald .

Cap.

.

.

121

.

122

.

a

Temelille bisericli romanice din CAmpulung-Muscel

Temeliile bisericil gotice din T.-Severin

.

. .

Cetatea zisd a tut Tepes-Voda (Arges) Turnul zis al lui Sever la T.-Severin.

. .

.

Ruinele palatului Domnesc din Curtea-de-Arges. Alte rämAsite si documente ale tnrduririi medie. . . . . vale occidentale .

Inrdurirea medievald orientald

.

.

.

Temeliile celor cloud biserici din T.-Severin

. . Cap. III. Inriuririle byzantine Inrdurirea byzantind din Constantinopol

.

.

.

.

a a

a

. .

Argef. Rezumat

t.

.

. .

.

.

Cap..IV Inriurirea sirbeascil

.

.

.

.

. .

.

.

. .

. .. . Caractere generale. Materiale §i procedee de constructie

. .

.

. .

.

130 .

a

131

. .

.

Tismana

a

Cap. VI. Inriurlrea Muntelui Athos

132

Detaliile

.

.

. . .

Rezumat.

.

.

.

.

. .

. . .

. Caractere generale .. . . Materiale si procedee de constructie

Plastica monumentald ornamentald a

135

.

Biserica MAndstirii Snagov . Mitropolia Veche din TArgoviste

.

.

. 156 . .

.

. .

.

.

.

.

.

.

.

a *

Descrierea bisericii Mdndstirii Snagov . 137 Mitropoliei Veclzi din Tdrgovifte 138 a

Cap. VII. Inrkurirea armeneascii .

If

a

128' 12'9

Det'allile

ornanientald

.

.

.

.

.

.

.

141

142 .

.

Descrierea bisericil Mandstiril Dealutui Episcopate din Argef a

a a

Rezumat . Textul francez

a

139 140

.

Episcopall din Arges. . Caractere generale . . . . Materiale si procedee de constructie Plastica monumentald . . .

a

. .

Biserica Mandstirii Dealului (DAmbovita) .

,

127

.

Ruinele bisericii din Vodlta (Mehedinti) . Bisertca MAndstirei Tismana (Gorj) . . . Mare de la MAndstirea Cozia (VAlcea)

.

. Rezumat. . . . . . , Cap. V. Inriurirea balcanici . 133 Descrierea bisericii Mandstirii Cotmeana (Arges) Caractere generale §i detalli . . . Rezumat. . . . .

a

.

. .

.

.

.

Descrierea bisericii din Vodita . Mandstirii Cozia

124

Bogdan-Serai . din Aicopole . . Domnefli din Curtea-de-

a ,,

Defallile

a

12 3

Descrierea bisericii Sdn-Nicoard a a a

decorativA .

.

. . . Caractere generale . . a . Grupa Intdia : biserica Sán-Nicoard (Arges) si . . 125 Bogdan Serai (Constantinopol) . Grupa a doua : biserica din Nicopole (Bulgaria) si biserica Domneascd din Curtea-de-Arge§ a, Materiale si procedee de constructie . . . a . Plastica monumentald . Plastica decorativA . . . 126

Detaliile .

Palen&

Plastica monumentald

.

.

.

143 144 146

. ..

147

150

ILUSTRATIUNI: Plansa I. Biserica romanicA Negru-Vodd din Campu1ung-Muscel

.

Turnu-Severin .

.

.

Biserica din Castrul Roman d e la .

.

. .

.

,

.

.

.

fig.

1

a

2

Cetatea din Poenari Arges zisd. . . a a lui Tepes-Vodd . IV. Bisericile din T.-Severin . . ,, V, VI. Biserica Bogdan-Serai din Cons-

Plansa XXIII. Biserica Mandst. l'ismana (Gorj) fig. XXIV-XXXV. Biserica Mare a MAndsa

tirii Cozia (VAlcea) ..

tantinopol . . . . . VII, VIII, IX. Biserica Sdn-Nicoard din Arges. . . . . . X. Biserica din Nicopole . . . XI-XX. Biserica DomneascA din Arge§

XXI, XXII. Biserica din Vodita (Mehedmti)

.

.

.

.

.

18-22 71

23-33 34-38 39-50

51-55

.

XXXVI-XXXIX. Biserica Af-tirii Cot-

7>

XL-LII. Biserica Mândstirii Snagov

11,111.

3-13 14-17

.

a

A

a 7)

11

mem (Arges) . (Ilfov)

.

.

.

.

.

.

. .

LHI-LVIII. Mitropolia Veche din Targoviste . . . LIX-LXV bis. Biserica MändstiriiDealu . ( nambovita) . . . . LXVI-LXXXV. Blserica Fpiscopald din Arges . . . . LXXX VI. Harta localitatilor .

www.dacoromanica.ro

56-58

a

59-80

*

81-93

,

94-110

, ,

111-118

119-142

,

143-181

*

182

EVOLU11A ARHITECTURII IN MUNTENIA INRAURIRILE STRAINS DE LA ORIGINA PANA LA NEAGOE BASARAB. CAPITOLUL 1.

ORIGINILE. Studiul monumentelor de arhitecturA se mar- umile Muslin de refugiu, ascunse cat mai bine, gineste pentru noi, in epocile mai indepArtate, astfel ca sä nu poatä fi descoperite de dusmani proapea exclusiv la cercetarea monumentelor reli- si deci mai bine ferite de distrugere. In starea in gioase, singurele cari au fost ferite in parte de care se gäsesc ele astAzi, aceste capele cu greu distrugere : unele biserici, cite o clopotnitä $i- ar putea fi denumite monumente de arhitecturA. rare ori chiliile mAnästirilor. Biserici de lemn. In multe localitati din tarA, Din edificiile civile i inilitare nu ni s'au pastrat mai ales in patine muntoase, dar i la ses in decit rAmAsite, temeliile clAdirilor, bucAti de *tile pAduroase, atit in Muntenia si Moldova,

ziduri ruinate care ni pot da une ori indicatiuni cat si in Ardeal, se 'mai gasesc Inca biserici de i dispositiunilor generale ale acestor monumente, dar foarte rar asupra arhitecturii lor propriu-zise ; doar pe ici colo cite un profil de piatrà cioplità sau mai rar un rest de sculpturA sau de clecoratiune aproape sters, dar nimic mai mult. Aproape totalitatea clädirilor mai vechi, in afarà

asupra alcAtuirii

lemn care si-au pAstrat, mai mutt ori mai putin, arhitectura lor primitiva. Uncle din ele sunt destul de vechi, din veacul al XVIII-lea si cite odatA, dar mai rar, din al XVII-lea. Ele repetä probabil tipuri vechi rAmase aceleasi de multe veacuri. Intr'o fara aproape in intregime acoperitä cu pAcluri, cum a fost a noasträ, este firesc ca si

de biserici, dacA nu sunt ruinate, au fost re-FAcute si transformate la epoci mai apropiate de noi, fárà ca sl se fi pAstrat in majoritatea casurilor ceva din caracterul lor primitiv. Cfind se va

clAdirile si locuinfile sa fi fost aproape exclusiv

executate din lemn, asa cum sunt si astAzi majoritatea caselor teränesti mai vechi ; pArefi de birne sau de chirpiciu, pridvoare cu stilpi de putea face cercetarea amAnuntità a acestor monu- lemn cioplifi cu ingrijire i adesea ori cu multA mente, se vor gAsi poate urmele vechilor arhitec- imaginatie, uluce si balustrade de scfinduri trafo-turi ; asemenea cercetAri ins5 presupun sondaje rate, etc. si därimAri, iar executarea lor nu este in totdeaEste probabil cA, in afarA de cetAtile de apsduna posibila. rare, de resedintele domnesti i boieresti si de Biserici in stlincg. Ni-au limas din veacurile unele biserici mai importante, toate casele i chiar InaepArtate citeva biserici in stand, de si poate majoritatea bisericilor de prin orase si sate erau pe vremuri au fost mai numeroase. Astfel la fAcute din lemn. Cetatea Dimbovitei, in comuna Stoienesti din Arta popuIarii, pe al aril domeniu intrAm judetul .Muscel, mai existä o asemenea bisericA aici, a avut de sigur rolul sAu in desvoltarea sApatà in grind, care trebuie sA fie foarte veche, artei noastre in genere, mai ales in artele minore, cad zugräveala de pe paretii interiori ni aratA care par cA se confundl cu ea. Este in de obste chipul lui Nicolae Alexandru Basarab ca ctitor 1. cunoscutA originalitatea si bogAtia artei färanesti 0 altà capelà, de acelasi gen, se aflà linga in Romania, precum si fineta simfului artistic märastirea Bistrita din Oltenia, intr'o pesterA al poporului, cAruia i se datoreste pästrarea insituatA in stincile din apropiere. Drumul pentru tactä a tradifiunii sale strämosesti, dar este evia ajunge la aceastä capelA este aproape impracti- dent foarte greu, in starea cunostintilor pe care cabil : intfiiu pe margenea unei prApAstii i apoi le avem astazi, a se determina partea ce se cuvine printeo subteranA strimtä i joasA. Acestea sunt artei populare strAvechi in evolutia artei monumentale.

1 Vezi Buletinul C. M. 1., anul V p. 89.

5

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL II.

INRAURIRILE MEDIEVALE. Printre inrauririle de arta care se ivesc in epoca Dispositiunea aceasta a naosului despartit de

ce a urmat formatiunea Tarilor Romfine se pot pronaos este proprie cultului ortodox ; ea este indistinge doua mari curente : Unul, venit din Oc- tocmai aceia pe care o gäsim la biserica din RAcident, ni aduce civilisatia evului mediu si inrau- dauti, cladita cam in aceiasi epoca de catre Alerirea artei romanice si a celei gotice ; altul, venit xandru-cel-Bun. Spiritul in care sunt cladite aceste pe diferite di din spre Orient, ni aduce civilisa- dotia monumente este insä diferit : la Cfimpulung tia bizantina, care pe acele vremuri domnia nu arhitectura si construcfia par a fi fost pur romanumai in Europa orientala, dar si in Asia Mica, nice, pe cand la Radauti ele sunt mai apropiate in Africa de Nord, in Rusia si chiár in Orientul de arta bizantina. mai indepartat. La Campulung biserica pare a fi fost de piatrà; INRAURIREA MEDIEVALA OCIDENTALA. Pare inteadevar, faptul ca. s'au descoperit in zidurile a fi cea d'intaiu venità, prin Ardeal in Muntenia actualei biserici pietre cu profil romanic da a presi prin Polonia si Galitia in Moldova, supune ca biserica de astazi, care e si ea de piaIn Muntenia ea este putin sinrtitä si pare a fi tra, a fost claditä cu materialul limas dela darafost inlocuita chiar in veacul al XIV-lea printeo marea celei vechi. inraurire orientalà, care in veacul urmator devine Temeliile bisericii gotice din Turnu-Seaproape exclusiva. verin (fig. 2). Astazi, din monumentele occidentale, nu ni-au Descoperite cu ocasia säpaturilor facute de d. mai ramas cleat temeliile a doua biserici dispa- profesor Barcacila la castrul Drobetae, presinta rute, una la Campulung (Muscel) si alta la Turnu- urmele unui altar semicircular de configuratie goSeverin, apoi ruinele cetafii din Cheile Argesului, Ed cu urme de contraforturi formand ca niste zisä a lui Tepes-Voda, si in sfarsit ramasitele pinteni imprejurul semicercului altarului. Zidäria unui turn, zis al lui Sever, situat in orasul Turnu- este de piatra bruta, neregulata si lucrata Ma arta. Severin. Acest altar a fost alipit de o alta cladire, mai Temeliile bisericii romanice din CLImpu- veche si mai mare, a carii temelie de piatra, ciolung (fig. 1). plita, din blocuri mari si regulate, este probabil Aceasta pare a fi cel mai vechiu monument bi- de origine romana si face parte din cladirile cassericesc medieval din Muntenia, ale carui urme trului. au ajuns pang la noi. Temelia acestei biserici a Cetatea zisii a lui Tepes-Vodfi. Este unul din fost gäsita sub actuala biserica a manastirii Negru- rarele monumente care ni arata o inraurire medieVoda de catre d. V. Draghiceanu, in anul 1925. vala occidentala in Muntenia: ruinele ei se vad si Aceasta biserica a fost claditä, probabil, in vea- astäzi in cheile Argesului, in varful unei stanci, cul al XIV-lea de care Nicolae Alexandru Basarab, de unde domina toga regiunea, gat spre Nord, a carui piatra de mormant se gäseste aici. cat si spre Sud, in susul, cat si in josul ArgesuPlanul bisericii este romanic si se compune din- lui. Aceasta cetate, alcatuità dupa tipicul casteletr'o nava centrala mai larga si din douà colaterale lor feudale, medievale, se compune din mai multe mai inguste, despärtite de nava centrala prin doua turle rotunde, situate la extremitatile cladirii si leranduri de stalpi. La aceastä parte principala a gate intre ele prin drumuri de comunicafie apabisericii formand naosul se adauga spre Räsarit rate de ziduri puternice. In corpul cetatii se gaaltarul rotunjit inteun singur arc, care se leaga, seste un turn dreptunghiular, care pare mai vechiu inteun mod cam stangaciu, cu stalpii interiori ai deck restul cladirii si care este zidit numai din naosului. Spre Apus pronaosul mai mic e despar- piatra brutä, pe and turnurile rotunde sunt zidite fit de naos printeun zid, in axul caruia se des- din piatra bruta amestecata cu caramida, Cetatea

chide o usa de comunicatie ; tot in pronaos se afla o scara rotunda care urca la clopotnita.

-

se zice ca va fi fost claditä de catre Cavalerii Teutoni (fig. 3 pfinä la fig. 13).

6

www.dacoromanica.ro

EVOLUTIA ARHITECTURII IN MUNTENIA

Turnul zis al lui Sever din Turnu-Severin

123

INRAURIREA MEDIEVALA ORIENTALA ni-a

este un ,masiv de zidArie lucrat din piaträ bruta,

läsat patine urme pang in veacul al XIV-lea ; pare avand forma dreptunghiulara. Partea lui superi- a fi fost inainte de aceasta epoca urme de inrauoara este prAbusità. Acest turn pare a fi fAcut rire orientalä, venitA probabil prin Serbia, care a parte dinteo cetate de aparare, un cap de pod. avut o civilisafie proprie mai veche ca a noasträ. Urine de ziduri se vad, inteadevAr, in apropiere, Aceste urme se mai Vad in Turnul-Severin, unde dar dispositiunile lor nu se pot stabili astki din s'au descoperit temeliile a dotfa biserici mici, care, causa vegetatiunii care acopere toate imprejuri- prin disposifia planului compus din cele douä inmile. Au mai fost date la ivealA in apropiere te- caperi cerute de cultul ortodox si dintr'un altar meliile unei capele de stil oriental, despre care semicircular indreptat spre Raskit, dovedesc o origine orientalA. vom vorbi mai departe. Aici se cuvine sä vorbim si de ruinele PalatuAceste douA monumente se aflä primul in gralui Domnesc din Curtea-de-Arges, care, dupA dina liceului din Turnul-Severin i celalt in gradina configuratia sa i dupà profilatura gotica a unor public5, in apropierea turnului zis al lui Sever pietre provenind probabil de la usile i ferestrele (fig. 14-17). acestui monument, s'at pArea de origine occidenPrimul nu presinta cleat o zidarie ordinarA exetalä. 0 particularitate pe care trebuie sä o notam, cutatA din piatrA brufa, al doilea insa este de o fiindcä poate fi o indicafiune, este orientarea cla- executie mai ingrijitä, lucrata din moeloane de dirii spre Nord, care este contrarie usului cons- piatea mai regulata, alternata cu cargmida asezatA -Huta in fan noastra, unde intrarea, pridvorul, cer- dupa tipicul bizantin, atat orizontal, cat si vertical, dacul sau prispa, sunt in totdeauna indreptate incadrand pietrele i stabilind suprafefele de razim spre soare, in partea ferita de crivät. Aici vedem orizontale necesare unei mai bune stabilitafi a zi-

un cerdac indreptat spre Nord cu scara si infraTea in aceiasi directie.

Alte rämäsife ale Inriuririi occidentale

dariilor.

Ambele aceste biserici aveau dimensiuni aproape identice i aceiasi disposifiune generalä arAtatA

se gäsesc in unele frescuri si obiecte de orfevrärie aratate mai jos : La Biserica DomneascA din Arges, in pronaos, de-asupra usii care duce in naos, se &este zugrAvit in fresea tabloul votiv care aratA pe ctitor

mai sus. Ele au vre-o 12 inetri lungime totalA $i vre-o 5 metri lkgime, aceste cote fiind socotite in interior. A doua din aceste biserici, cea mai interesanta, aflatä, cum am spus, in gràdina publica a orasu

Pfglilirevaelill M:IWYStliT11;cilf.Willirl.

< ,...7

ettititNVIAUTL0021.WINTHOEfrAPIIHXCIIIVNI\ A,ATAAST1 kli'.1101,1MKA1A ugenciraTTPACr61 IP ff MDR Midi Till LA1.1,41..)ABLCIW VON n

r

4;;--

EiRkW_A",

n

,ffilimmutv ketagnigilatiPf

nji_v_42.MA P,ONA WAHP

i

Mat

3

Ii

Rolm pH walk

ME illia3 9 Yr ..., 11

AM

00PM Lth 5i 5.

Eti D.

.-

&..S

*., 'W

11

_. ,.., ....,

/

....-

_.

..!,.I

IA I

%,--*

?F

"f5r

=,...1

N F':'''

...

ZTs,

-v=w %_.

.. -,..r.

--AV

C7,

*

t...kt

!:....

a

c= ,,..._,.

.....,

..C .Z2:. -. -1-.

1.7.

tei,

s%

ri.S.

..' 7,:=

la7-

,......

I.E.

ra. 71=

,././7

..4s:

...c.. _..

-'-2--

G.:.

za

urti,

rC

-.= I=

,

....,. ,..,..=

SZT-

CM,

..-Z4 ,

t1

t*

.-..

'

Ilf

=..

=

T.1)

..--:: 2,--°".

e--`1,

CZ',

-..' ....te.

al'

..r.-._.,

.

..

;2.-

VIIFIAWN

.......

PEttOfirthrliaL UIt5OGflI6 vONOB ,

I

arjr,VI,,,

I I

ff rcis r;Anitil

',e% P'

-:',!eu.,,P#

FLCA 501y. uul

RA, Comm

}. :

50/CIC

rae MARS 110ICIA Belk

.

V= uy SI.' , 4n1p.c.eriRm

'14 AN P . A '

rcronionitil ICII4 PAT !i AjCa Votv0D ti. ),

F

\

C19, .T.

,==

ft-4

..1.

re,

:.---..---

i0=-7

..7. fll..

==,

:S--, .wm :--6

=c_

-

..r.-0.-

:- --....

To,

=C

Ana

yionsiorecif Acioril voitr:

i Afgrir' ; -el P

i

IN IL:2

11117. 1

gialtilk

Rr1ffluJLLJI 4001 WEVOI) w6

Fig. 140. Pietrele de mormânt si detalii de sculpturã de la biserica Mardstlrei Dealu. Releveu de arh. Hie Popescu.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

I

I

,

ks.

-

- ra.;

tftiL

_

_

,---.-

,.

c"-=,.,-....\

/

1

3

"dop

Fig. 141. Vedere a bisericei ManAstirei Dealu.

'"'

sof,

INRAURIREA ARMENEASCA

i

oroutxtz) Qs2Ps.2.,

K. -.Al"rtyorrots.0-0.0.0-i

-

'.

Fg r

r.1

1.

-, hi . Era.-,-, a_ it

9

INRAURIREA ARMENEASCA

13

2

2

4.

.

1- 1 s

Y..... S.

7

4

sPri.

ti "

r

7

=-

--

64 le .011

.

-

t

Er

-

.

se:.-ro,.. wt.

Fig. 142.Detaliu de piatr& sculptatä de la biserica Manastirei Dealu.

www.dacoromanica.ro

INRAURIREA ARMENEASCA

-r,

"

4

.9 irLM/49,

7

W11 4

4

Fig. 143. Biserica Episcopala de la Curtea de Arges. Planul original al Mesterului Manole. dupã Reissenberger Wien 1859.

www.dacoromanica.ro

INRAURIREA ARMENEASCA

-

Fig. 144. Vedere perspectiv& a bisericei Episcopal& din Curtea de Arges dupa Reissenberger.

www.dacoromanica.ro

INRAURIREA ARMENEASCA

4

z Te

a

4.,

/ -

1Y-1- t

.'

.777 -',717,777-!'ilr:

=-7

rril/PrtVfriVrW-W,MaNW:1117;016,9747t1 I

1.)

t:

,

..

4

Fig. 145. Fatada principala a bisericel Episcopale din Curtea de Arges Curd Reissenberger.

www.dacoromanica.ro

INRAURIREA ARMENEASCA

:'

.

1,___.------1, 'P%-,T4

,atatitmitt,

°

.

0

.,

,

r".

11 reS

.;

-\ I

.'-' t

c 1

;;;;;91Mr.s,

;

-3_4 ,

'.

41.7' i'''.' `,

'

r

ri

r

,

..: .

$..

--\

Ir114,4

..,..,..

-'''.

r

1

,4 2.1.J -ri

fr

I/) 14

I 1

k...

/ ii

0 ''

.5%."''

I

A,

.

1 1°2

I

A

,

'

"I

i1 l'

1

..

1

4

111111i

I

I---I

r1Rafter

el ;

.1

I

Fig. 146. Sectiune longitudinalá. a bisericei Episcopale din Curtea de Arges dupa Reissenberger.

www.dacoromanica.ro

INRAURIREA ARMENEASCA

i

\

...

-4ers

1

4414:0,4%4

leifl A I

I,

AVA:1":::eNI

R'"'

,k '

I

ke----

klei 1.1.

1'1 ,1,

.: :

11

0,1-0

-

I

1

milk

-

_

Fig. 147. Detaliul turlei de pe naos.

Fig. 148 si 149. Detalii de la turla mica.

irl 41,

l's

'MItlit ,

0

.4. s..

',.(

%--

%I.

111!

low

... .

\

I

i.../

it;

.

Nue

.0

.,..

\,....

it

gbg'''.

.a,

..

1

,,,.....

.,

-

II

4

,

..IIt

S

S

.

e

NI

lilil

'

%

111

i/ t

I

4 1

ill!

:!:llh _41..

P,

.

...._.-.

:

,,

Iliz

I 1

;4 i

,,

II

Flo. 1E1. Chenar de fereastra.

Fig. 150. Chenar de piatralsculptatá.

Detalii de piatra sculptata de la biserica Episcopal& din Curtea de Arges. Dupa. Relssenberger.

www.dacoromanica.ro

INRAURIREA ARMENEASCA

vtjtFtt-_=.

Fig. 152, 153, 154. Detaliile cornisei principale.

Fig. 155. Chenar de fereastrà.

r

Fig. 156. Motiv de piatra scuiptata.

Detalii de piatra sculptatà de la biserica Episcopalã din Curtea de Arges dupa. Reissenberger.

www.dacoromanica.ro

INRAURIREA ARMENEASCA

Fig. 157. Detaliu de la Cantar.

Fig. 158. Detaliu de la turla pronaosului.

Fig. 160. Chenar de fereastra.

Fig. 159. Motiv de piatra sculptatA.

Detalli de piatrA sculptatä de la biserica Episcopalà din Curtea de Arge, dup6. Reissenberger.

www.dacoromanica.ro

INRAURIREA ARMENEASCA -.

.

.--.--fz.'"-4-4%-,iri.;;*7''.**

.

Fig. 162. Rozeta in piatrd sculptata. Fig. 161.

Rozeta in piatra sculptata. "z

:/ft;\

4

1

Fig. 164.-- Rozeta in piatra. ajuratA.

Fig. 163. Rozeta In plata' ajurata. --.....12 _......_

_ 1

4

i

f

C ,

MO 8144

0

--.2.'

4)-

1/4;_i,e, -*,,,Ag

1

1

i

b0-___

or

1

C7',..

kA

ee'

C_:)

/

Fig. 165. Motiv de piatra. sculptatd.

Fig. 166. Motiv de piatra sculptata.

Detalii de piatra sculptata de la biserica Episcopal& din Curtea de Arge de Reissenberger.

www.dacoromanica.ro

INRAURIREA ARMENEASCA

zotrarar,

Fig. 167, 168, 169.

Detalli de la coloanele de platrá din pronaos.

ursoNal

,h

Inorcoara.,

taVVT_,:_e_71)40441.4.40,,

Fig. 170. Motiv de platrà sculptatä de la baza turlel de pe pronaos.

Fig. 171. Motiv.de plata sculptatä.

Detalli de piatra sculptatã de la biserica Episcopalà din Curtea de Arges dupa Reisssnberger.

www.dacoromanica.ro

INRAURIREA ARMENEASCA

;

f

.

001

. .

v4,

v:

'(1",,'.

Atitat.

'C'

-

41

sai

V

1*,

!.;

\'

\\

O.. ..,,,

X ;2....f-

, .e,

q- .... e ,,t. .44: a...-.,c5 -* -Ts.,.:-4,--:,:s.;,' i',4 ; s. -----," -:.,7 2., t :- V 'ICA.' -. I._ . lf:"..::_ . g... -,/ -,......c.

-'..

....tel;"

'.::

^-%,

.01/4...1.,:r.:

-

.44" ..-

s

..,

t

CAt I. L. L. I. La ,

rirEIT

,

, .

9111Vii

°Ir.r' -\

-... ; N,...

.

J

.

At

ELI artr1.1.7

1bitits.;7::1\ ..--;. ,i...*.W.,i.!?. I'l kt_.

1

iir

- -

,--,-ti.r,

t,

I

:.

,...:.

E

'411z4

- . ..c.

~ZS,'

.it

..."-

'*'

'1,.

..,-

..-7''''

.=,,--=-------;.,

I

7

f==.

1

.r

"1 4A,

L.-"*.

VP

2

.....4

._ ir: -..1,74.g7..: ., 4.

_

...i.,-,.....

. .-=!'!"*..:

-:

s7

%.. 4, 4-...../

-..c.

eV.'_-., ,

,

0!

rr ,

: :

Fig. 172. Vederea d'inainte de restaurarea arhitectului Lecomte du Nouy.

www.dacoromanica.ro

------

...,.

if

7

___....-...=

INRAURIREA ARMENEASCA

---"1=-7:,A

---,v.--

41 1.0:".,

a7,7-1Erar

Yitir, 4, el:.

-i-

,

,

,f

'''

L,--"`

'

1. -

-

'7 .

A.

WA- 71.,Ajzf'

Ar.xr :

z.,,754445-

404049.

Pr

'1

.e.rt rite

4-

,

II

bc, ,

1

41411 4

L=P

:

cr: .

J

I

I

.

._

r /

_ 1

j s;11- 14

,1*

;,.

to`;.:

e

a

._

tfito

is.

"4..4.AV, -

r

-1.r ii

r.

Fig. 172. Vedere d'inainte de restaurarea arhitectului Lecomte du Nouy.

www.dacoromanica.ro

INRAURIREA ARMENEASCA

-

r.7".

ik

-

No-7-

1'

.4;7): "

ff*

6.17

.

'4 4 '1

k

Fig. 173. Turla de pe naos inainte de restaurare.

www.dacoromanica.ro

.

INRAURIREA ARMENEASCA

7Lsol

v`.

e%

1

1441

0

41

t

7,4R6 t.141

;

'd

,

EEEE

°

IL

\

.\,

EE.1

4- II

,

gr-vt,

;

4,4 t1.41

o

;;g,$.

,

- .1

I\

-

T-1"arvi repOtil .

\

"N

yur.0444(...140:4:

Fig. 174. Turlele de pe pronaos inainte de restaurare.

www.dacoromanica.ro

INRAURIREA ARMENEASCA

0 , ,

,

4

le_

'

'mit

re' 9 ' .11

4.*1

A

*

.. Co

r .k71

'TS

a

I

1

I

77-1".9,/ - +1

I

yr_

"'"

swi

-

;,1

?;

" Sadr,&

-

--""fir

ry,

I:.

t

r

-

110,01 r

.

+ 1.

.1 7

0--

u

.

tsc

rr

-*

°

,

C

Vt1 .

Fig. 175. Vedare spre intrare inainte de restaurare.

www.dacoromanica.ro

INRAURIREA ARMENEASCA

AI&

nt

Et1

a

'IN

fro'

,

3 1 --r:-

rr" f

th

.1

x

r.

°

;,

s-

1

1

_. J

/

/,

w

ar.

I

I r 4V 1

o

,

1

,

,..i..........7.......,..,_....-----

aii