41 1 4MB
LINGHEA
germana ghid de conversaţie cu dicţionar şi gramatică
GERMANIA &uprafatä:3S7 02l km Auw de locuitori: 81 273 000 fmMe2012) C APHA LA
LAND Baden-Württemberg Bayern Berlin Brandenburg Bremen Hamburg Hessen Metklenburg-Vorpom mern Niedersachsen Nord rhein-Westfalen Rheinland-Pfalz
Stuttgart München Berlin Potsdam Bremen Hamburg Wiesbaden Schwerin Hannover Düsseldorf Mainz
Saarland Sachsen Sachsen-Anhalt Schleswig-Holstein Thüringen
Saarbrücken Dresden Magdeburg Kiel Erfurt
GERMANIA
germana ghid de conversaţie
LINGHEA
Ghid de conversaţie Linghea român-german Ghidul a fost elaborat de colectivul de autori al Linghea S.R.L. Publicat de editura Linghea din Timişoara, 2012. Ediţia 1,2010 Ediţia 11,2012
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Germana: ghid de conversaţie. - Ed. a 2-a, rev. -Timişoara:
Linghea, 2012 ISBN 978606-92819-6-3 811.112.2
______________________________
© Lingea s.r.o., 2012 www.linghea.ro Toate drepturile sunt rezervate. Niciun fragment al acestei publicaţii nu poate fi reprodus, copiat sau transmis fără acordul scris al editurii. Printed in EU.
Cuprins
Despre limbă............................................................................................................................6 Numeralele ............................................................................................................................10 Formule de saiut şi de adresare......................................................................................12 Să facem cunoştinţă............................................................................................................13 Cum ne luăm la revedere..................................................................................................14 Urări........................................................................................................................................... 15 înţelegerea...............................................................................................................................15 Cereri, ordine şi propuneri................................................................................................17 Cum ne exprimăm mulţumirea şi satisfacţia..............................................................19 Greşim, ne pare râu şi ne cerem scuze.........................................................................20 Acordul................................................................................................................................. -21 Dezacordul, refuzul..............................................................................................................22 întrebări.....................................................................................................................................23
Exprimarea timpului
26 Timpul ...................................................................................................................................... 26 Lunile şi anii............................................................................................................................27 Zilele şi săptămânile............................................................................................................29 Orele şi minutele...................................................................................................................30
Culori şi dimensiuni
BHHHHHHHHi
Culorile...................................................................................................................................... 32 Dimensiuni şi caracteristici...................................................:...........................................33
Indicatoare..............................................................................................................................34
Calatorii
42 Cum cerem informaţii despre drum..............................................................................42 Controlul paşapoartelor şi controlul vama!................................................................43 Formulare, date personale.....................,..........................................................................44 Cu maşina................................................................................................................................ 46 Cu trenul...................................................................................................................................56 Cu avionul .............................................................................................................................. 59 Cu vaporul...............................................................................................................................63 Transportul în comun..........................................................................................................66
Cuprins
Cazarea
68
Cazarea.........................................................................................................................................68 Cum facem o rezervare..........................................................................................................69 La hotel ....................................................................................................................................... 70 Cazare la particulari ................................................................................................................72 în camping.............................................................................................................................. ■ ■ 76
Mâncarea
79 La restaurant.............................................................................................................................79 Meniul .........................................................................................................................................SI Aperitive.......................................................................................................................................81 Feluri principale........................................................................................................................82 Băuturi.......................................................................................................................................... 86 Deserturi...................................................................................................................................... 89 Mâncăruri naţionale specifice.............................................................................................89
în concediu
94
Vremea......................................................................................................................................... 94 Turism........................................................................................................................................... 96 Vizitarea oraşului......................................................................................................................99 Spectacole de seară..............................................................................................................102 La bar ....................................................................................................................................................... 104 Flirtul ...................................................................................................................................................... 107
Sport şi timp liber
1 to
Sporturi de vară ...................................................................................................................................................... 110 Ştrand, piscină, plajă ....................................................................................................................................................... 111 Scufundări ....................................................................................................................................................... 114
Pescuitul ...................................................................................................................................................... 116 Ciclism ....................................................................................................................................................... 117 La fotbal........................................................................................................................ '■ .......................................................................................................................................... 120 La fîtness..................................................................................................................................121 La schi ...................................................................................................................................................... 123 La hochei ...................................................................................................................................................... 125
La cumpăraturi
128
Cum cumpărăm şi cum plătim ....................................................................................................................................................... 128 Bani ...................................................................................................................................................... 130 Magazine şi servicii ....................................................................................................................................................... 133 Alimente ....................................................................................................................................................... 134 La drogherie ...................................................................................................................................................... 138
Cuprin s Foto & Video........................................................................ îmbrăcăminte şi încălţăminte ................................................ La poştă.............................................................................................
......................................... 139 ......................................... 141
Situaţii de urgenţa
Situaţii de urgentă........................................................................ Probleme cu maşina ........................................ Accident............................................................................................ Primul ajutor............................................................................. La poliţie.............................................
Locuinţa
......................................... 144 145 ......................................... 145 ......................................... 148 ......................................... 151 ......................................... 153 ......................................... 158
HHHflHHH
..................................: . . 162 Locuinţa.................................................................................... ......................................... Electrocasnice............................................................................... 165 Baia şî toaleta ................................................................................ ........................................169 171 familia Membrii familiei......................... Starea civilă ................................................. Reuniuni de familie.................................................................... Cum facem o invitaţie................................................................. In vizita.......................................................................
Munca
........................................ 171 ........................................ 173 ........................................ 174 ........................................ 177 ........................................178 180
Locul de muncă............................................................... ................................ ...180 Cum căutăm un loc de muncă................................................. ........................................ 185
Comunicare La telefon.......................................................................................... .....................................18? La calculator ........................................................................ ........................................ 189 194 Dicţionar german-român
Dicţionar român-german
236
Elemente de gramatică
284
Informaţii utile
298
Caracteristicile limbii germane Germana este una din principalele limbi ale lumii, fiind vorbită de circa 105 milioane de vorbitori nativi; în afară de aceştia, mai vorbesc limba germană alte 80 de milioane de oameni. în Europa, germana este cea mai răspândită, după limba rusă. Prin urmare, unde puteţi vorbi germana? Germana este limbă oficială în Germania, Austria, Elveţia, Belgia, Liechtenstein, Luxemburg, în nordul Italiei şi în cadrul întregii Uniuni Europene. Pe lângă forma literară a acestei limbi, există şi dialecte ale limbii germane. La noi, de
exemplu, se vorbesc cel mai mult dialectul săsesc şi cel şvăbesc Germana austriacă şi cea elveţiană au, la rândul lor, anumite particularităţi. în Austria, varianta literară se foloseşte numai în scris şî în învăţământ. Pentru limba vorbită în mod curent există aici un vocabular special tipic (de ex. nume de mâncăruri) aşa-numitele austriacisme. De asemenea, se pot observa şi diferenţe în ortografie şi gramatică. în general, limba germană vorbită în Austria se aseamănă cu cea vorbită în Germania de Sud şi în Elveţia. în Elveţia, pe lângă germană,
se folosesc, ca limbi oficiale, şi r
f
ranceza, italiana şi retoromana. în aproximativ jumătate din numărul total al cantoanelor, de ex. în Thurgau, Schwyz şi Uri, se vorbeşte însă numai germana. De asemenea, în Elveţia există diferenţe între limba scrisă şl cea vorbită: forma scrisă corespunde limbii germane literare, iar limba vorbită în mod curent se numeşte Schwytzerdutsch, Faptul că elveţienii nu folosesc germana literară în vorbire se datorează nevoii lor de a se distanţa de Germania după Primul Război Mondial. Germana se poate auzi în mod obişnuit şi în unele destinaţii de vacanţă, cum ar fi Mallorca şi Croaţia. Populaţie de origine germană trăieşte bineînţeles şi în ţara noastră, dar şi în locuri aparent neaşteptate, de ex. în America de Sud şi Centrală, Australia, Africa de Sud, SUA, Marea Britanie, Rusia, Suedia. în aceste zone, prin contopirea germanei cu limbile locale, se formează combinaţii originale, cum ar fi, de exemplu, germana texană sau Wasserpolnisch (dialect din Silezia Superioară, poloneză cu elemente ceheşti şi germane).
Asemănări cu limba română în limba română există multe cuvinte provenite din germană, cum ar fi: chelner, şniţel tort crenvurst, şurub, ştecăr, pauză etc în afară de cuvinte împrumutate, folosite în mod curent, există şi cuvinte germane folosite mai ales în regiunile în care trăiesc etnici de origine germană. în ceea ce priveşte asemănările limbii române cu germana, în ambele limbi există aceleaşi părţi de vorbire şi aceleaşi categorii gramaticale ale verbului {conjugare, timpul prezent, trecut, viitor). O trăsătură particulară a limbii germane o constituie scrierea tuturor
substantivelor cu majusculă. Limba germană are patru cazuri. Deşi este o limbă foarte sistematică, bazată pe reguli gramaticale stricte, care nu oferă vorbitorului multe posibilităţi de Improvizaţie, totuşi germana e o limbă bogată şi variată din punct de vedere expresiv. Spre deosebire de engleză sau franceză, are o pronunţare destul de simplă, ceea ce poate constitui un avantaj pentru începători.
Evoluţia limbii Limba germană face parte din ramura de vest a limbilor germanice, care se încadrează în grupul de limbi hdo-europene. Evoluţia limbii germane de la protogermană la forma actuală a fost foarte lungă şi în timpul acesta germana a trecut prin multe schimbări. La început, pe teritoriul german au existat câteva limbi diferite. De la jumătatea secolului al Vltl-lea datează începuturile germanei ca prima limbă comună pentru toată regiunea. Iniţial, germana a avut un caracter sintetic - de ex. cazurile se formau cu ajutorul terminaţiilor. De-a lungul secolelor, vocabularul limbii germane a fost influenţat şi de alte limbi. Prima dintre acestea a fost limba latină, după ce teritoriul germanic a fost ocupat de romani. De la aceştia au fost preluate în primul rând expresii din domeniul religiei, militar şi al administraţiei de stat. în Evul Mediu se dezvoltă cultura cavalerească şi, prin urmare, limba germană este influenţată considerabil de limba franceză. Mai târziu cavaleria intră în declin şi o categorie socială însemnată o constituie negustorii. Astfel, în germană pătrund influenţe italiene. Putem găsi de asemenea şi urme din limbile slave (de ex. die Pistole). în secolul al XlX-lea are loc standardizarea limbii şl germana capătă încet forma din zilele noastre. Un rol semnificativ în acest sens l-a avut în primul rând Konrad Duden, care a unificat ortografia. în prezent, o influenţă considerabilă asupra germanei o are engleza. Cu acest fenomen vă puteţi întâlni aproape la fiecare pas. Expresii împrumutate din engleză apar în special în domeniul IT, turism, economie, publicitate, modă, muzică. Le găsim, de asemenea, în limbajul tinerilor - engleza este pur şi simplu „coof. Există însă şi voci critice, care avertizează asupra anglicizării excesive a limbii germane.
Pronunţarea semnelor fonetice speciale folosite este descrisă în partea Gramatică la pagina 284.
Numere Expresii comune Exprimarea timpului Culori şi dimensiuni Indicatoare
Numere
Numeralele Zahlwörter Numeralele cardinale Kardinalzahlen
zero unu doi trei patru cinci şase şapte opt nouă zece unsprezece doisprezece treisprezece paisprezece cincisprezece şaisprezece şaptesprezece optsprezece nouăsprezece douăzeci douăzeci si unu douăzeci şi doi treizeci patruzeci cincizeci şaizeci şaptezeci optzeci nouăzeci o sută o sută douăzeci
null nui ein, eine •-. äi zwei tvai drei : .11 vier k d f fünf fünf sechs zeks sieben zi:bn acht aht neun noyn zehn tem e/f < zwö/f* *völf dreizehn i ■■ vi:n vierzehn i fünfzehn fünften sechzehn zcU\er siebzehn zi;p\e:n: achtzehn ah|e:n neunzehn noynte:n zwanzig ivanrih einundzwanzig ai nu nu.vantih zwei'wc/zwanz/g waiumtvanrih dreißig dtaisih vierzig firtih fünfzig iünfv sechzig zehtih siebzig zt-ptlh achtzig ähtih neunzig noyntih hundert hündärt
hunaertzwanztg
\\h
Expresii
comune
i 12
Numere două sute mie două mii 0 mie cinci sute optzeci şi trei un milion 0
^ Numeralele ordinale
I
Ordinalzahlen
primul I al doilea I al treilea I ai patrulea j al cincilea al şaselea al şaptelea al optulea al nouălea al zecelea al douăzecilea al o sutălea
aintauzntfunfhundărîdraiuntahtih eine Million aine mi!ïo:n
der/die/das erste de:3r/di:/Viar, e:ärste der/die/das zweite das tvder/die/das dritte de:är/di:/das drite der/die/das vierte k :-;/diydas fi:ärte der/die/das fünfte de:är/di:/dasfün der/die/das sechste de:är/di:/das zt der/die/das siebte de:är/di:/das zic der/die/das achte de:är/di:/c. der/die/das neunte de:ä>/di:/das der/die/das zehnte de:är/d?:/das te:nte. der/die/das zwanzigste deär/dr/das tvantihste der/die/das hundertste de:är/di:/aas hundärtte
^ Fracţii ^ Bruchzahlen
I
(o) jumătate
jumătate
I
unu şi
I o treime I două treimi
1 un sfert I trei sferturi I o cincime I oşesime 1 o şeptime I o optime I a noua parte I o zecime { o sutime zweihundert ţvaihundărt tausend ta uz-zweitausend ţvaitauznt
eintausendfünfhundertdreiundac htzig
e Hälfte heifte anderthalb, eineinhalb andärthalp, ainainhalp s Drittel dritl zwei Drittel tvai dritl
s Viertel ftrtl drei Viertel drai f s Fünftel fünft! s Sechstel - s t ! s Siebtel zi:ptl sAchtel and s Neuntel noyntl sZehntel te:ntl s Hundertste! hundärttl
le de salut şi Begrüßung und Anrede
ea c resare
Expresii comune
Buna dimineaţa. ....................................
Bună ztua. Salut........................................... Bună ziua. Bună seara. Noapte bună. Mă scuzaţi... Mă scuzaţi... Pe mine mă aşteptaţi? Mă bucur să vă văd. Nu te-am mai văzut de-un car de ani. Ce mai faceţi? Ce faci? Ce vă mai face familia? Ati avut o călătorie plăcută?
i 12
gu:ten ta:k, grü:s got Hallo, haio:
Guten Nachmittag. gu:ten na:hmiţa:k Guten Abend gu:ten a:bnt Gute Nacht gu:tenaht En tschuldigen Sie bitte... entşuldign zi: bite Entschuldigung. enţşuldigun Warten Sie auf mich? vartn zi; auf mih? Schön Sie zu sehen. so:n zi: tu: zeen Ich habe dich lange nicht gesehen. ih ha:be dih lane niht gheze:en Wie geht's Ihnen ? vi: ghe:ţ i:nen? Wie geht's? vi: ghe:ţ?
Wie geht es ihrer Familie? vi: ghe:t es i:rär farni:lie?
Haben Sie eine gute Fahrt gehabt? ha:bn zi: aine gu.te fa:ärt gheha:pt?
Haben Sie es problemlos gefunden?
L-aţi găsit uşor?
ha:bn zi: es probie:mlo:s ghefundn?
N-au fost probleme pe drum,
di:fa:ăft va:är gu:t
Ati maî fost vreodată aici? Mulţumesc de întrebare. Eu sunt bine. Dumneavoastră? Aşa şi aşa. Nu mă pot plânge. Arătaţi bine, Domnule/Doamnă... Doamnelor şi domnilor! Gu ten Morgen, g u:ţen morgn
Guten Tag., Grüß Gott. (örD)
Die Fahrt war gut Sind Sie schon mal hier gewesen? zint zi: şo:n ma:l hi:är ghevezn? Danke fürs Fragen, danke fü:ărs fra:gn
Es geht mir gut Und Ihnen? es ghe:t mi:ăr gu:t unt i:nen? Es geht. esghe:t Ich kannnicht klagen, ih kan niht kia:gn Sie sehen gut aus. zi: ze:en guit aus Herr/Frau... her/frau
Meine Damen und Herren! mâine da:men unt heren!
Să facem cunoştinţă Vorstellen Care este numele dumneavoastră? Cum te cheamă? Mă numesc... Eu sunt... Dumneavoastră sunteţi domnul...? Cine sunteţi?
Wie istIhr Nome, bine?
vi: ist i:a> na:me, bite? Wie beißt du? vi: haist du:? ich heiße... ih hai se Ich bin... ih bin
Sind Sie Herr...? zint zi: her?
Wer sind Sie? verărzint zi:?
. ,................,...............4 ....................................................................v .................................................................................... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ............................................................................................................................
Cine e (acolo)? Cine e doamna aceea? Ne cunoaştem? Vă cunoaşteţi? O cunoaşteţi pe soţia mea?
Wer ist das? ve-.ä-istdäs? Wer ist diese Frau? ve:är ist di:ze frau? Kennen wir uns? kenon vi:ăi uns? Kennt ihr euch? kenţ fcăr oyh? Kennen Sie meine Frau?
Vă amintiţi de mine?
Erinnern Sie sich an mich?
kenen zi: mâine frau? eărinărn zi: zih an mih?
Ne-am mai întâlnit/văzut undeva? De unde ne cunoaştem?
Haben wir uns schon mai gesehen? ha:bn vi:ăr uns şo:n ma:l gheze:en?
Woher kennen wir uns?
vohe:ăr kenen vi:är uns? îmi pa re ră u, da r n u vă cunosc. Din păcate, nu-mi amintesc de dumneavoastră.
Es tut mir leid, ich kenne Sie nich t. es tu;t mi:är lait, ih kene zi: nihţ................................
Es tut mir leid, ich kann mich an Sie nicht erinnern,
i
es tu:t miiär lait, ih kan mih an zi: nihţ eărinărn
Daţi-mi voie să mă prezint.
Darf ich mich vorsteilen?
Daţi-mi voie sa v-o prezint pe soţia mea.
Darf ich ihnen meine Frau vorsteilen?
îmi faceţi cunoştinţă cu...?
Stellen Sie mich... vor?
şteien zi: mih... fo:ăr?
Ne puteţi face cunoştinţă?
Können Sie uns vorstellen?
darf ih mih fo:ărştelen?
darf ih i:nen mâine frau fo:ărştelen?
könen zi: uns fo:ărştelen?
Vi-I prezint pe... Domnul/Doamna X.
Begrüßen Sie... begrü:sn zi: Das ist Herr/Frau X. das ist her/frau iks
Expresii comune
i 12
Acesta este soţul/şeful meu. Aceştia sunt colegii mei. îmi pare bine (să vă cunosc}. Mi-a părut bine să vă cunosc. Plăcerea e de partea mea.
Das ist mein Mann/Chef.
_ das ist"majn main/şe:f ]
Das sind meine Kollegen.
das zint maine kole:gn
Es freut mich (Sie kennen zu lernen).
,..^.fr9yt.m.ih.(z.i: !