Manual Germana [PDF]

Zitiervorschau

Alfabetul German – Pronuntie Germana Alfabetul German este compus din 30 de litere, 26 de litere din alfabetul Latin standard plus 4 litere extra. Cele patru litere extra sunt trei vocale cu umlaut (Ä ä, Ö ö, Ü ü) şi simbolul ß numit eszett sau scharfes S (în Română: S ascutiţ). Diacriticele limbii Germane sunt cele trei vocale cu umlaut (Ä ä, Ö ö, Ü ü); tremă sau umlaut este un semn diacritic format din două puncte plasate deasuprea unei litere, de cele mai multe ori litera este o vocală. Simbolul ß în limba Germană este o ligatură ce înlocuieşte literele ss, el aparţine exclusiv literelor mici şi nu se va afla niciodată la începutul unui cuvânt, în Elveţia şi Liechtenstein nu mai este folosit deoarece a fost înlocuit definitiv cu ss. Cele 4 litere extra din alfabetul German pot fi înlocuite în mod oficial, după cum urmează: litera ä cu ae, litera ö cu oe, litera ü cu ue iar ß cu ss. Cele mai des folosite litere din limba Germană sunt vocala e şi consoana n, la polul opus litera q. În limba Germană, literele luate individual sunt de genul neutru: das A , das B… Reguli generale în limba Germană: Accentul cade, în general pe prima silabă; Substantivele se scriu cu literă mare. Pronunţie Germană – Pronunţia cuvintelor în limba Germană În limba Germană, la fel ca în limba Engleză, cuvintele nu sunt citite cum sunt scrise, fapt ce îngreunează pronunţia acestora pentru vorbitori nativi de limba Română. Pronunţia cuvintelor în limba Germană este mai uşor de învăţat comparativ cu pronunţia cuvintelor în limba Engleză, deoarece, literele Germane, luate individual, nu au mai mult de două pronunţii (după cum veţi vedea în tabelul de mai jos). În continuare, waialo.com vă oferă posibilitatea să studiaţi gratuit pronunţia literelor Germane citite în mod individual sau în interiorul cuvintelor. LITERA PRONUNŢIA

PRONUNŢIA IN CUVINTELE EXEMPLU GERMANE

PRONUNŢIA

AA

a

la fel ca ‘a’ din ‘acum’

aus

aus

ÄÄ

e

la fel ca ‘e’ din ‘sare‘

hätte

hetă

BB

be

la fel ca ‘b’ din ‘bine’

bei

bai

la fel ca ‘c’ din ‘cadou’

cousine

cuzine

la fel ca ‘ţ’ din ‘ţară’

Celsius

ţelsius

CC

ţe

DD

de

la fel ca ‘d’ din ‘da’

das

das

EE

e

la fel ca ‘ă’ din ‘acasă‘

ihre

ihră

la fel ca ‘e’ din ‘sare‘

dem

dem

FF

ef

la fel ca ‘f’ din ‘fier’,

Februar

februar

GG

ghe

la fel ca ‘g’ din ‘gard’

ganz

ganţ

HH

ha

la fel ca ‘h’ din ‘haine’

haben

habăn

II

i

la fel ca ‘i’ din ‘inel’

ich

ih

JJ

iot

la fel ca ‘i’ din ‘inel’

jemand

iemand

la fel ca ‘c’ din ‘cadou’

kann

can

Kette

chetă

KK

ca înainte de ‘e’ sau ‘i’ ca şi ‘ch’ din ‘chiar’

LL

el

la fel ca ‘l’ din ‘lanţ’

Lohn

Lon

MM

em

la fel ca ‘m’ din ‘masă’

mit

mit

NN

en

la fel ca ‘n’ din ‘nas’

Niemand

nimand

OO

o

la fel ca ‘o’ din ‘om’

noch

noh

ÖÖ

oe

la fel ca ‘io’ din ‘avion’

schön

şion

PP

pe

la fel ca ‘p’ din ‘pat’

Personen

perzonăn

QQ

chiu

la fel ca ‘c’ din ‘cadou’

Qualität

cualitet

RR

er

la fel ca ‘r’ din ‘roşu’

richtig

rihtig

final – la fel ca ‘s’ din ‘sac’

aus

aus

sagen

zagăn

SS

es în rest – la fel ca ‘z’ din ‘zebră’

SS

es-ţet

la fel ca ‘s’ din ‘sac’

groß

gros

TT

te

la fel ca ‘t’ din ‘tablă’

Tiere

tire

UU

u

la fel ca ‘u’ din ‘unde’

und

und

ÜÜ

iu

la fel ca ‘iu’ din ‘iubit’

für

fiur

VV

fau

la fel ca ‘f’ din ‘fier’

Verpacken

fepacăn

WW

ve

la fel ca ‘v’ din ‘vin’

was

vas

XX

ics

la fel ca ‘x’ din ‘xerox‘

xenon

xenon

YY

iupsilon

la fel ca ‘i’ din ‘inel’

Ägypten

eghiptăn

ZZ

ţet

la fel ca ‘ţ’ din ‘ţara’

zurück

ţuriuc

Grupurile formate din două litere identice, sunt citite ca şi cum ar fi o singură litera, de exemplu: ll – l, nn – n, ss – s, tt – t etc. În limba Germană unele litere pot fi citite diferit atunci când sunt

însoţite de anumite litere. În tabelul de mai jos, veţi învăţă cum se citesc grupurile de două şi trei litere în limba Germană atunci când acestea se află în interiorul unui cuvânt: LITERELE

SE PRONUNŢĂ / SE CITESC IN CUVINTELE EXEMPLU PRONUNŢIA GERMANE

ÄU

la fel ca ‘oi’ din ‘noi‘

häufig

hoifih

CH

la fel ca ‘h’ din ‘haine’

ich

ih

EI

la fel ca ‘ai’ din ‘stai‘

sein

zain

final – la fel ca ‘ăn’ din ‘răni’

haben

habăn

wenn

wen

EN în rest – la fel ca ‘en’ din ‘mentă’ ER

la fel ca ‘ea’ din ‘neam’

der

dea

EU

la fel ca ‘oi’ din ‘noi‘

neun

noin

GE

la fel ca ‘ghe’ din ‘gheaţă’

genau

ghenau

IE

la fel ca ‘i’ din ‘inel’

wieder

vida

la început – la fel ca ‘şp’ din ‘şpagă’

spiele

şpile

Aspirin

aspirin

SP în rest – la fel ca ‘sp’ din ‘aspirină’ ST

la fel ca ‘şt’ din ‘ştiinţă’

Stadt

ştat

SCH

la fel ca ‘ş’ din ‘şarpe’

schnell

şnel

Cum pot să pronunţ cuvintele în Germană cât mai corect cu putinţă? Cu ajutorul tabelelor din această lecţie puteţi obţine o pronunţie Germană destul de bună, pentru un începător. Pronunţia cuvintelor nu poate fi mecanică, ea trebuie exprimată într-un mod cât mai natural posibil, iar acest lucru este realizabil doar în timp prin exemple şi exerciţii. Filmele,

muzica şi dialogul pot fi un factor important dacă doriţi să obţineţi o pronunţie rapidă, dar fără un vocabular dezvoltat există posibilitatea să fie o pierdere de timp. Pe site-ul nostru majoritatea lecţiilor conţin si pronunţia cuvintelor, astfel în timpul în care vă formaţi un vocabular de bază, veţi învăţa şi cum se pronunţă cuvintele cele mai comune în limba Germană. Numerele in Germana În această lecţie veţi învăţa numerele în limba Germană de la 1 la 100+. Ştii cum se spune “zero” în Germană? Dacă răspunsul este “Nu”, atunci, eşti în locul potrivit, deoarece, pe această pagină, vei învăţa numerele şi expresii de bază cu numere, folosite în limba Germană. Fără numere, nu puteţi purta conversaţii esenţiale (despre: timp, vârstă, bani, preţuri, distanţe, etc.), de aceea, când studiaţi o limbă străină, este recomandat, să învăţaţi printre primele lecţii, denumirile numerelor şi cum sunt acestea folosite în viata de zi cu zi, în limba respectivă. Înainte să trecem la următorul punct al lecţiei noastre, şi anume “Numerele de la 1 la 1000+ în Germană”, trebuie să răspundem la întrebarea iniţială, şi anume “Cum se spune zero în Germană?”, zero în limba Germană, este null, şi se pronunţă: “nul”. Numerele de la 1 la 1000+ în Germană: În doar trei paşi, cu ajutorul sfaturilor şi tabelelor noastre, veţi învăţa să număraţi în limba Germană, de la 1 la 1000+. Primul pas, este să studiaţi şi să reţineţi numerele de la 1 la 20, exact aşa cum sunt, deoarece, aceste numere nu se formează conform nici unui model de memorare, trebuie să le acordaţi o atenţie sporită. Numerele de la 13 la 19 se sfărşesc în “zehn”. În următorul tabel se află numerele de la 1 la 20, traduse în limba Germană, pe ultima coloană găsiţi sfaturile de pronunţie. NUMĂRUL

ÎN ROMÂNĂ

ÎN GERMANĂ

PRONUNŢIA / SE CITEŞTE:

1

unu

eins

ainţ

2

doi

zwei

ţvai

3

trei

drei

drai

4

patru

vier

fiăr

5

cinci

fünf

fiunf

6

şase

sechs

zecs

7

şapte

sieben

zibăn

8

opt

acht

aht

9

nouă

neun

noin

10

zece

zehn

ţen

11

unsprezece

elf

elf

12

doisprezece

zwölf

ţviolf

13

treisprezece

dreizehn

drai-ţen

14

paisprezece

vierzehn

fir-ţen

15

cincisprezece

fünfzehn

fiunf-ţen

16

şaisprezece

sechzehn

zecs-ţen

17

şaptesprezece

siebzehn

zib-ţen

18

optsprezece

achtzehn

aht-ţen

19

nouăsprezece

neunzehn

noin-ţen

20

douăzeci

zwanzig

ţvan-ţig

Al doilea pas, este să învăţaţi cum să număraţi de la 21 la 99 în limba Germană. Numerele de la 21 la 99 se formează conform urmatorului model: unităţi + und + zeci. de exemplu: fünfundsiebzig (şaptezeci şi cinci), achtundneunzig (nouăzeci şi opt). und este folosit doar pentru separarea unităţilor de zeci, nu este folosit pentru separarea zecilor de sute. Din următorul tabel este important să reţineţi denumirea zecilor exacte în limba Germană, iar cu ajutorului modelului precizat anterior, puteţi forma numerele de la 21 la 99, fără nici un fel de probleme. În tabelul anterior, aţi invăţat denumirile numerelor de la 1 la 20 în Germană, de aceea, următorul tabel va incepe cu numărul 21. NUMĂRUL

ÎN ROMÂNĂ

ÎN GERMANĂ

PRONUNŢIA / SE CITEŞTE:

21

douăzeci şi unu

einundzwanzig

ain-und-ţvan-ţig

22

douăzeci şi doi

zweiundzwanzig

ţvai-und-ţvan-ţig

23

douăzeci şi trei

dreiundzwanzig

drai-und-ţvan-ţig

30

treizeci

dreißig

drai-sig

40

patruzeci

vierzig

fir-ţig

50

cincizeci

fünfzig

fiunf-ţig

60

şaizeci

sechzig

zecs-ţig

70

şaptezeci

siebzig

zib-ţig

80

optzeci

achtzig

aht-ţig

90

nouăzeci

neunzig

noin-ţig

Observaţie! Numerele de la 21 la 99 în Germană, traduse literal, pot părea total inversate pentru un vorbitor

nativ de limba Română, deoarece, zecile sunt puse în locul unităţilor iar unităţile în locul zecilor. de exemplu: einundzwanzig tradus literal înseamnă unu şi douăzeci. În al treilea pas şi ultimul veţi învăţa să număraţi de la 100 la +1000 în Germană. Toate sutele exacte de la 100 la 900 în limba Germană, se sfârşesc în “-hundert”. Dacă doriţi să formaţi sute în Germană, tot ce trebuie să faceţi este să lipiţi numărul unităţilor de cuvântul “-hundert”, să spunem de exemplu că vrem să formăm numărul 300, vom lua numărul drei (trei) pe care îl vom alătura cuvântului “-hundert”, rezultatul final va fi dreihundert. Toate miile exacte de la 1000 la 9000, se sfârşesc în “-tausend”, dacă doriţi să formaţi mii în Germană, puteţi aplica aceeaşi metodă învăţată în cazul sutelor. Atentie! Când formaţi numere complexe în Germană, o mare parte din număr se scrie legat, milioanele, zecile şi unitătile se scriu separat, de exemplu: 5853 = fünftausendachthundert dreiundfünfzig. NUMĂRUL

ÎN ROMÂNĂ

ÎN GERMANĂ

PRONUNŢIA / SE CITEŞTE:

100

o sută

(ein)hundert

(ain)hun-dărt

200

două sute

zweihundert

ţvai hun-dărt

300

trei sute

dreihundert

drai hun-dărt

1000

o mie

(ein)tausend

(ain)tau-zănd

2000

două mii

zweitausend

ţvai tau-zănd

Matematică în Germană: soluţia – (die) Lösung (pronunţia : di liozung) este egal cu… – ist gleich… (pronunţia : ist glaih) adunarea – Addition (pronunţia : adiţion): plus – plus (pronunţia : plus) scăderea – Subtraktion (pronunţia : zubtracţion):

minus – minus (pronunţia : minus) înmulţirea – Multiplikation (pronunţia : multi-plicaţion): înmulţit cu / ori – mal (pronunţia : mal) doi ori trei este egal cu şase – zwei mal drei ist gleich sechs împărţirea – Division (pronunţia : divizion): împărţit la – geteilt durch (pronunţia : ghetail duih) împărţit la – dividieren durch / durch (pronunţia : dividirăn duih / duih) opt împărţit la patru este egal cu doi – acht geteilt durch vier ist gleich zwei Fraze şi expresii cu numere în limba Germană: Când este ziua dumneavoastră de naştere? – Wann ist Ihr Geburtstag? (formal) Când este ziua ta de naştere? – Wann ist dein Geburtstag? Când sunteţi născut? – Wann sind Sie geboren? M-am născut pe întăi Septembrie – Ich bin am erste September geboren M-am născut pe 4 (patru) Februarie – Ich bin am 4 (vier) Februar geboren M-am născut pe 4 (patru) Februarie 1980 (o mie nouă sute optzeci) – Ich bin am 4 (vier) Februar 1980 (eintausendneunhundert achtzig) geboren Eu sunt născut în 1984 (o mie nouă sute optzeci şi patru) – Ich bin in 1984 (eintausendneunhundert vierundachtzig) geboren Formule de Salut – Expresii in Germana Salutări sau mai bine spus Grüße. În această lecţie veţi învăţa formule de salut şi expresii în Germană cu fraze şi pronunţie. Această lecţie este compusă din cinci categorii principale, în fiecare categorie veţi învăţa:  1. expresii folosite atunci când doriţi să spuneţi “Bună ziua” în Germană.  2. expresii folosite atunci când doriţi să spuneţi “La revedere” în Germană.  3. expresii folosite atunci când doriţi să spuneţi “Mulţumesc” în Germană.  4. expresii folosite atunci când doriţi să spuneţi “Cu plăcere!” în Germană.  5. fraze şi expresii în Germană folosite în socializarea dintre două persoane. În tabelul următor găsiţi traducerea unora dintre cele mai comune expresii şi cuvinte folosite în limba Germană, de asemenea, pe coloana a treia sunt sfaturile de pronunţie pentru majoritatea frazelor şi cuvintelor.

CUM SPUN “BUNĂ ZIUA” ÎN LIMBA GERMANĂ? ÎN ROMÂNĂ

ÎN GERMANĂ

PRONUNŢIA / SE CITEŞTE:

Bună ziua

Guten Tag / Hallo

gutăn tag / halo

Bună ziua

Grüß Gott (Sud Germania şi Austria)

grius got

Bună ; Salut

Hallo ; Hi

halo ; hai

Bună / Salut

Servus (între persoane de gen masculin)

servus

Bună dimineaţa

Guten Morgen

gutăn morgăn

Bună seara

Guten Abend

gutăn abănd

Noapte bună

Gute Nacht

gute naht

Bine aţi venit!

Willkommen

vilcomăn

CUM SPUN “LA REVEDERE” ÎN LIMBA GERMANĂ? ÎN ROMÂNĂ

ÎN GERMANĂ

PRONUNŢIA / SE CITEŞTE:

La revedere

Auf Wiedersehen

auf vidăr-zen

La revedere!

Auf Wiederhören! (după o conversaţie telefonică)

auf vidăr-hiorăn

Pa

Tschüss

cius

Ne vedem mai târziu

Bis später

bis şpeta

Ne vedem curând

Bis bald

bis bald

Ne vedem mâine

Bis morgen

bis morgăn

Cu bine!

Mach’s gut

mahs gut

Cu bine!

Alles Gute

ales gu-tă

Mult noroc!

Viel Glück

fil gliuc

CUM SPUN “MULŢUMESC” ÎN LIMBA GERMANĂ? ÎN ROMÂNĂ

ÎN GERMANĂ

PRONUNŢIA / SE

CITEŞTE: Mulţumesc

Danke

danche

Mulţumesc!

Danke schön!

danche şiun

Mulţumesc!

Danke sehr

danche zea

Mulţumesc!

Besten Dank (formal)

bestăn danc

Mulţumesc!

Ich danke Ihnen (formal)

ih danche inăn

Mulţumesc!

Herzlichen Dank (formal)

herţlih danc

Mulţumesc mult!

Tausend Dank

tauzănd danc

Vă mulţumesc mult!

Vielen Dank (poate fi folosit si formal)

filăn danc

Vă mulţumesc mult!

Danke vielmals (poate fi folosit si formal)

danche fil-malţ

Vă mulţumesc mult!

Schönen Dank (formal)

şiunăn danc

Vă mulţumesc mult!

Haben Sie vielen Dank! (formal)

Vă mulţumesc mult!

Ich danke Ihnen vielmals (formal)

Vă mulţumesc mult!

Ein herzliches Dankeschön (formal)

CUM SPUN “CU PLĂCERE!” ÎN LIMBA GERMANĂ? ÎN ROMÂNĂ

ÎN GERMANĂ

PRONUNŢIA / SE CITEŞTE:

Vă rog!

Bitte!

bite

Cu plăcere!

Nichts zu danken!

nihţ ţu dan-căn

Cu plăcere!

Gern geschehen (prescurtat Gern)

ghern gheşin

Cu plăcere!

Bitte schön! (formal)

bite şiun

Cu plăcere!

Bitte sehr (formal)

bite zea

Cu plăcere!

Mit Vergnügen (formal)

mit faghenugăn

Scuzaţi-mă

Entschuldigung

enşuldigung

Îmi pare rău

Es Tut mir Leid

es tut mia laid

Nu-i nimic

Schon gut

şon gut

Nu-i nimic

Kein Problem

cain problem

Da / Nu

Ja / Nein

ia / nain

În continuare vă oferim posibilitatea să studiaţi fraze şi expresii în Germană folosite în socializarea dintre două persoane: Care este numele dvs.? – Wie heißen Sie? (pronunţia : vi haisăn zi?) (formal) Cum te numeşti? – Wie heißt du? (pronunţia : vi haist du?) Eu mă numesc… – Ich heiße… (pronunţia : ih haise…) (formal) Eu mă numesc… – Ich bin… (pronunţia : ih bin…) Încântat de cunoştinţă – Freut mich (pronunţia : froit mih) Încântat de cunoştinţă – Sehr erfreut (pronunţia : zea efroit) Cum îţi merge? – Wie geht es Ihnen? (pronunţia : vi ghet es inăn?) (formal) Cum îţi merge? – Wie geht es dir? (pronunţia : vi ghet es dia?) Cum îţi merge? – Wie geht’s? (pronunţia : vi gheţ?) Mie îmi merge bine. Dar dumneavoastră? – Mir geht es gut und Ihnen? (pronunţia : mia ghet es gut und inăn) (formal) Mie îmi merge bine. Dar ţie? – Mir geht’s gut und dir? (pronunţia : mia gheţ gut und dia) Îmi pare rău. Nu înţeleg. – Es Tut mir Leid. Ich verstehe nicht. (pronunţia : es tut mia laid. ih farşte-e niht) Într-adevăr? / Serios? / Adevărat? – Wirklich? (pronunţia : viuclih) Nu vorbesc aşa bine Germana – Ich kann nicht so gut Deutsch zu reden (pronunţia : ih can niht so gut doici ţu redăn) Da. Nici o problema – Ja. Kein Problem (pronunţia : ia. cain problem) De reţinut! La întrebarea “Wie geht’s?” nu este indicat să răspundeţi cu “Ich bin gut“, deoarece acest răspuns nu reflectă o stare de spirit, ci mai degrabă o capabilitate a dvs. de exemplu: Sunt bun la matematică – Ich bin gut in Mathematik

Fructe si legume in Germana

În această lecţie veţi învăţa denumirile fructelor si legumelor în limba Germană. Cu ajutorul tabelelor noastre vă veţi îmbunătăţi vocabularul German atunci când vine vorba de cele mai comune: fructe şi legume. Fiecare tabel pe coloana a treia conţine pronunţia cuvintelor în limba Germană. Fructe (Obst) în Germană: Ştii cum se spune “piersică” în limba Germană? Tabelul de mai jos te va ajuta să înveţi denumirile în limba Germană a celor mai comune fructe. ÎN ROMÂNĂ

ÎN GERMANĂ

PRONUNŢIA / SE CITEŞTE:

ananasul

die Ananas

di ananas

banana

die Banane

di banane

capşuna

die Erdbeere

di erdbea

cireaşa

die Kirsche

di chirşe

dovleacul

der Kürbis

dea chiur-bis

lamâia

die Zitrone

di ţitrone

lamâia verde

die Limone

di limone

mărul

der Apfel

dea apfăl

măslina

die Olive

di olive

para

die Birne

di birne

piersica

der Pfirsisch

dea pfir-ziş

portocala

die Orange

di oranje

strugurii

die Traube

di traube

zmeura

die Himbeere

di himbea

Legume (Gemüse) în Germană: Cum spuneţi “legume proaspete” în Germană? adjectivul “proaspăt” în limba Germană este cuvântul “frisches” (pronunţia : frişe), dacă vrem să spunem “legume proaspete” în Germană vom alătura adjectivul “frisches” de substantivul “Gemüse” (pronunţia : ghemiuse) şi vom obţine propoziţia: frischese Gemüse. Ştii cum se spune “morcov” în limba Germană? Tabelul de mai jos te va ajuta să înveţi denumirile în limba Germană a celor mai comune legume. ÎN ROMÂNĂ

ÎN GERMANĂ

PRONUNŢIA / SE CITEŞTE:

cartoful

die Kartoffel

di cartofăl

castravetele

die Gurke

di ghiurke

ceapa

die Zwiebel

di ţvi-băl

conopida

der Blumenkohl

dea bliumăn-col

fasolea

die Bohne

di bone

fasolea verde

die grünen Bohnen

di griunăn Bone

mălai

der Mais

dea maiz

mazărea

die Erbse

di erbze

morcovul

die Karotte

di carote

ridichea

der Rettich

dea ret-tih

roşia

die Tomate

di tomate

salata verde

der Salat

dea zalat

varza

der Kohl

dea col

În această lecţie veţi învăţa cuvinte şi expresii de bază folosite în momentul în care doriţi să vă prezentaţi membrii familiei în limba Germană. În tabelul următor găsiţi traducerea în limba Germană a celor mai comune grade de rudenie: MEMBRII FAMILIEI VOCABULAR – FAMILIENANGEHÖRIGE WORTSCHATZ

ÎN ROMÂNĂ

ÎN GERMANĂ

PRONUNŢIA / SE CITEŞTE:

părinţi

die Eltern

di eltărn

tată

der Vater

dea fatăr

mamă

die Mutter

di mutăr

frate

der Bruder

dea brudăr

frate vitreg

Stiefbruder

ştif-brudăr

soră

die Schwester

di şvestăr

soră vitregă

Stiefschwester

ştif-şvestăr

bunicul

der Groβvater

dea gros-fatăr

bunica

die Groβmutter

di gros-mutăr

bunicuţă

Oma

oma

străbunic

der Urgroßvater

dea uăgros-fatăr

străbunică

die Urgroßmutter

di uăgros-mutăr

unchi

der Onkel

dea oncăl

mătuşă

die Tante

di tante

văr

der Cousin

dea cuzin

verişoară

die Kusine

di cuzine

soţul

der Ehemann

dea ehe-man

soţia

die Ehefrau

di ehe-frau

copii

die Kinder

di chindăr

gemenii

der Zwillinge

dea ţivlingă

fiul

der Sohn

dea son

băiatul

der Junge

dea iunghe

fiica

die Tochter

di tohtăr

fata

das Mädchen

das med-hen

nepotul

der Neffe

dea nefe

nepoata

die Nichte

di nihte

naşul

der Pate

dea pate

naşa

die Patin

di patin

socru

Schwiegervater

şviga-fata

soacră

Schwiegermutter

şviga-muta

cumnat

der Schwager

dea şvagăr

cumnată

die Schwägerin

di şvegărin

De reţinut! Când doriţi să vă referiţi la o persoană de genul masculin singular atunci folosiţi der (pronunţia : dea) iar când doriţi să vă referiţi la o persoană de genul feminin singular atunci

folosiţi die (pronunţia : di). Aceeaşi regulă se aplică şi în cazul în care vreţi să spuneţi: al meu – mein (pronunţia : main) sau a mea – meine (pronunţia : maine). În continuare vom învăţa câteva fraze, propoziţii şi întrebări de bază în limba Germană, toate în strânsă legătură cu subiectul principal al acestei lecţii: Acesta este tatăl meu | Aceasta este mama mea – Das ist mein Vater | Das ist meine Mutter (pronunţia : das ist main fatăr / das ist maine mutăr) Domnul / Doamna – der Herr / die Frau (pronunţia : dea her / di frau) Masculin / Feminin – männlich / weiblich (pronunţia : menlih / vaiblih) Am doi fraţi / Am două surori – Ich habe zwei Brüder / Ich habe zwei Schwestern (pronunţia : ih habe ţvai brudă / ih habe ţvai şvestăn) Sunteţi casătorit(ă)? – Sind Sie verheiratet? (pronunţia : sind zi ferhairatet) Starea civilă – der Familienstand (pronunţia : dea Familien-ştand) Singur / Căsătorit / Divorţat – ledig / verheiratet / geschieden (pronunţia : ledig / ferhairatet / geşidăn) Fritz este tatăl lui Aida şi a lui Erica – Fritz ist der Vater von Aida und von Erica (pronunţia : Fritz ist dea fatăr fon Aida und fon Erica) Aida este fata lui Fritz – Aida ist die Tochter von Fritz (pronunţia : Aida ist di Tohtăr von Fritz) Directii si forme geometrice in Germana Puncte Cardinale – die Kardinalpunkte: Nord – der Norden (pronunţia : dea Nordăn) Sud – der Süden (pronunţia : dea Siudăn) Vest – der Westen (pronunţia : dea Vestăn) Est – der Osten (pronunţia : dea Ostăn) în Nord – im Norden (pronunţia : im Nordăn) spre Nord – nach Norden (pronunţia : nah Nordăn) din Nord – aus dem Norden (pronunţia : aus dem Nordăn) Direcţii – Richtungen: de-a lungul – entlang (pronunţia : entlang) Stânga – links (pronunţia : linx) în apropiere – bei (pronunţia : bai) Lângă – neben (pronunţia : nebăn) Peste – über (pronunţia : iubăr) Dreapta – rechts (pronunţia : rehţ) Drept înainte – Geradeaus (pronunţia : gheradeaus) Forme – Formen: Pătrat – Quadrat / Viereck (pronunţia : cvadrat / fiărec) Cerc – Kreis (pronunţia : crais) Triunghi – Dreieck (pronunţia : draiec) Dreptunghi – Rechteck (pronunţia : rehtec) Oval – Oval (pronunţia : Oval)

Octogon – Achteck (pronunţia : Ahtec) Cub – Würfel (pronunţia : viurfăl) Sferă – Kugel (pronunţia : cugăl) Con – Kegel (pronunţia : chegăl) Cilindru – Zylinder (pronunţia : ţilindăr) Germana in jurul casei – Cuvinte in Germana În această lecţie veţi învăţa cuvinte de bază în limba Germană, folosite în casă şi în jurul casei. Această lecţie este compusă din trei categorii principale, în fiecare categorie veţi învăţa cuvinte de bază traduse în limba Germană, ce fac referire la: zonele casei, aparatura electrică şi mobilier. Zonele casei în Germană Cu ajutorul cuvintelor din tabelul următor veţi putea să descrieţi apartamentul / casa în care locuiţi, de asemenea, veţi putea să deosebiţi într-o conversaţie, cuvintele care fac referire la subiectele legate de: numărul de camere, zonele casei etc… ÎN ROMÂNĂ

ÎN GERMANĂ

PRONUNŢIA / SE CITEŞTE:

baia

das Badezimmer

das bade-ţima

balconul

der Balkon

dea balcon

bucătăria

die Küche

di chiuhe

camera

das Zimmer

das ţimăr

dormitorul

das Schlafzimmer

das şlaf-ţimăr

grădina

der Garten

dea gartăn

garajul

die Garage

di garaje

gazonul

der Rasen

dea razăn

holul

der Flur

dea flur

parter

das Erdgeschoss

das erd-ghe-şos

peretele

die Wand

di vand

podeaua

der Boden

dea bodăn

primul etaj

der erste Stock

dea erste ştoc

scările

die Treppen

di trepăn

subsol

der Keller / das Untergeschoss

dea kelăr / das untăr-gheşos

sufrageria

das Wohnzimmer

das von-ţimăr

tavanul

das Dach

das dah

toaleta

die Toilette

di toilete

Mobilier şi Decoraţiuni în Germană: Cu ajutorul cuvintelor din tabelul următor veţi putea purta conversaţii despre mobilier şi decoraţiuni, de asemenea, veţi putea să deosebiţi într-o conversaţie, cuvintele care fac referire la aceste subiecte. ÎN ROMÂNĂ

ÎN GERMANĂ

PRONUNŢIA / SE CITEŞTE:

biblioteca

das Bücherregal

das biuhe-regal

biroul

der Schreibtisch

dea şraib-tiş

cada

die Badewanne

di bade-vane

canapeaua

das Sofa

das sofa

chiuveta din baie

das Waschbecken

das vaş-becăn

chiuveta din bucătărie

das Spülbecken

das şpiul-becăn

coşul de gunoi

der Papierkorb

dea papir-corb

covorul

der Teppich

dea tepih

dulapul

der Schrank

dea şranc

duşul

die Dusche

di duşe

fereastra

das Fenster

das fenstăr

fotoliul

der Sessel

dea zesăl

mânerul de la uşa

der Türknauf / der Türgriff

dea tiur-knauf / dea tiur-grif

masa

der Tisch

dea tiş

mobila

die Möbel

di miobăl

oglinda

der Spiegel

dea şpigăl

patul

das Bett

das bet

pătura

die Decke

di deche

perdeaua

der Vorhang

dea for-hang

perna

das Kopfkissen

das cof-chisăn

poza

das Bild

das bild

prosopul

das Handtuch

das hand-tuh

robinetul

der Wasserhahn

dea vasăr-han

scaunul

der Stuhl

dea ştul

sertarul

das Regal / die Schublade

das regal / di şub-lade

uşa

die Tür

di tiur

vesela

das Geschirr

das gheşir

vaza

die Vase

di vaze

Aparate în Germană – Aparatură electrică în Germană: Tabelul următor conţine traducerea din Română în Germană, a unora dintre cele mai des întâlnite aparate electrice de uz casnic: ÎN ROMÂNĂ

ÎN GERMANĂ

PRONUNŢIA / SE CITEŞTE:

aerul condiţionat

die Klimaanlage

di clima-anlaghe

aparatele

die Geräte

di gherete

aspiratorul

der Staubsauger

dea ştaub-zaugăr

ceasul

die Uhr

di ur

ceasul deşteptător

der Wecker

dea vecăr

congelatorul

der Gefrierschrank

dea ghefrir-şranc

cratiţa

der Topf

dea tof

cuptorul

der Backofen

dea bac-ofăn

cuptorul cu microunde

die Mikrowelle

di micro-vele

deschizătorul de conserve

der Dosenöffner

dea dozăn-eofnăr

fierul de călcat

das Bügeleisen / das Eisen

das biugăl-aizan / das aizan

fierul de călcat cu aburi

das Dampfbügeleisen

das damf-biugăl-aizan

frigiderul

der Kühlschrank

dea chiul-şranc

lampa

die Lampe

di lampe

maşina de spălat rufe

die Waschmaschine

di vaş-maşine

maşina de spălat vase

die Geschirrspülmaschine

di gheşir-şpiul-maşine

mixerul

der Standmixer

dea ştand-mixăr

radioul

das Radio

das radio

telecomanda

die Fernbedienung

di fern-bedinung

telefonul

das Telefon

das telefon

televizorul

der Fernseher

dea fen-ţe

uscătorul de păr

der Haartrockner

dea har-trocnăr

Zilele saptamanii in Germana În această lecţie veţi învăţa zilele săptămânii în limba Germană, împreună cu unele fraze şi cuvinte de bază ce sunt în strânsă legătură cu acest subiect. Tabelul următor conţine traducerea din limba Română în limba Germană, prescurtarea şi pronunţia în Germană pentru fiecare zi din săptămână. ZILELE SĂPTĂMÂNII – TAGE DER WOCHE

ZILELE LUCRĂTOARE – WOCHENTAGE / WERKTAGS

ÎN ROMÂNĂ ÎN GERMANĂ

PRESCURTAREA:

PRONUNŢIA / SE CITEŞTE:

Luni

Mo

mon-tag

Montag

Marţi

Dienstag

Di

dins-tag

Miercuri

Mittwoch

Mi

mit-voh

Joi

Donnerstag

Do

doners-tag

Vineri

Freitag

Fr

frai-tag

SFÂRŞIT DE SĂPTĂMÂNĂ – WOCHENENDE

ÎN ROMÂNĂ ÎN GERMANĂ

PRESCURTAREA:

PRONUNŢIA / SE CITEŞTE:

Sâmbătă

Samstag

Sa

sams-tag

Duminică

Sonntag

So

son-tag

De reţinut! Când scrieţi zilele săptămânii în limba Germană, prima literă este întotdeauna o majusculă. În nordul Germanie puteţi întâlni persoane care în loc de Sonntag să spună Sonnabend, aceasta este varianta locală, folosită pentru ziua de duminică. Toate cele şapte zile ale săptămânii, în limba Germană sunt de genul masculin (der), exemplu: der Freitag. Prima zi din calendarul German este luni (Montag), iar ultima este duminică (Sonntag), la fel ca în calendarul Românesc. Pentru a purta conversaţii în limba Germană, aveţi nevoie de un vocabular puternic, dezvoltat pe diferite subiecte, de aceea, în această lecţie, nu veţi învăţa doar zilele săptămânii, ci şi cuvinte înrudite cu acest subiect. În tabelul de mai jos, găsiţi cuvinte uzuale, ce vă pot fi de folos în viitoarele conversaţii, purtate în limba Germană: ÎN ROMÂNĂ

ÎN GERMANĂ

PRONUNŢIA / SE CITEŞTE:

acum

jetzt

ieţ

cândva

irgendwann

irgăn-van

astăzi / azi

heute

hoite

mâine

morgen

morgăn

poimâine

übermorgen

iubăr-morgăn

ieri

gestern

ghestărn

alaltăieri

vorgestern

for-ghestărn

zilnic

täglich

tag-lih

În continuare vom învăţa câteva fraze, propoziţii şi întrebări de bază în limba Germană, toate în strânsă legătură cu subiectul principal al acestei lecţii: Câte zile sunt într-o săptămână? – Wie viele Tage hat eine Woche? (pronunţia : vi file taghe hat aine vohe?) într-o săptămână, sunt şapte zile – eine Woche hat sieben Tage (pronunţia : aine vohe hat zibăn taghe) Ce zi este astăzi? – Welcher Tag ist heute? (pronunţia : velhe tag ist hoite?) Astăzi este… / Azi este… – Heute ist… (pronunţia : hoite ist…) Astăzi / Azi este Joi – Heute ist Donnerstag (pronunţia : hoite ist doners-tag) Ce ai de gând să faci în acest weekend? – Was willst du am Wochenende machen? (pronunţia : vas vilst du am wohăn-ende mahăn?) Când / Unde ne putem întâlni? – Wann / Wo wollen wir uns treffen? (pronunţia : van / vo volăn via unţ trefăn?) (Formal) Când este cel mai bine pentru tine? – Wann passt es Ihnen am besten? (pronunţia : van past es inăn am bestăn?) (Informal) Când este cel mai bine pentru tine? – Wann passt es dir am besten? (pronunţia : van past es dia am bestăn?) Lunile anului in Germana

Ianuarie – Januar (pronunţia : Ianuar) Februarie – Februar (pronunţia : Februar) Martie – März (pronunţia : Merţ) Aprilie – April (pronunţia : April) Mai – Mai (pronunţia : Mai) Iunie – Juni (pronunţia : Iuni) Iulie – Juli (pronunţia : Iuli) August – August (pronunţia : August) Septembrie – September (pronunţia : Zeptembăr) Octombrie – Oktober (pronunţia : Octobăr) Noiembrie – November (pronunţia : Novembăr) Decembrie – Dezember (pronunţia : Deţembăr) Mai multe cuvinte în strânsă legătură cu subiectul principal: lună(luni) – monat(e) (pronunţia : monat(monate) an(i) – jahr(e) (pronunţia : iar(iare) anul viitor – nächstes Jahr (se pronunta “neh-stes iar”) Anotimpurile in Germana – Vremea in Germana Vremea (Vocabular) – Wetter (Wortschatz): Aer – die Luft (pronunţia : di luft) Apusul Soarelui – der Sonnenuntergang (pronunţia : dea sonenuntergank) Atmosferă – Atmosphäre (pronunţia : Atmo-sfere) Cald – Warm (pronunţia : varm) Caniculă – die Hitze (pronunţia : di hitţe) Ceaţă – der Nebel (pronunţia : dea nebăl) Cer – Himmel (pronunţia : himăl) Cer înstelat – der Sternenhimmel (pronunţia : dea şternen-himăl) Curcubeu – Regenbogen (pronunţia : Reghen-bogăn) Cutremur – das Erdbeben (pronunţia : das erdbebăn) Dezgheţ – das Tauwetter (pronunţia : das tauvetăr) Foarte Cald – Heiß (pronunţia : hais) Formare de nori – die Wolkenbildung (pronunţia : di volcăn-bildung) Frig – Kalt (pronunţia : calt) Frumos – Schön (pronunţia : şiun) Fulger – der Blitz (pronunţia : dea bliţ) Furtună – das Gewitter (pronunţia : das ghevităr) Gheaţă – das Eis (pronunţia : das ais) Grindină – der Hagel (pronunţia : dea hagăl) Nori – die Wolken (pronunţia : di volkăn) Ploaie – der Regen (pronunţia : dea regăn) Polei – das Glatteis (pronunţia : das glat-ais) Prognoza Meteo – die Vorschau (pronunţia : di forşau) Răsăritul Soarelui – der Sonnenaufgang (pronunţia : dea zonen-auf-gang) Rouă – der Tau (pronunţia : der tau) Soare – die Sonne (pronunţia : di zone) Stea – der Stern (pronunţia : dea ştern)

Temperatura la umbră – die Temperatur im Schatten (pronunţia : di temperatur im şatăn) Vizibilitate – Sichtweite (pronunţia : Ziht-vaită) Zăpadă – Schnee (pronunţia : şne) Cum este vremea, astăzi? – Wie ist das Wetter heute? Răspuns 1 : Es + verb Plouă – Es regnet (pronunţia : Es regnet) Răspuns 2 : Es ist + adjectiv Este frumos – Es ist schön (pronunţia : Es ist şun) De Reţinut: După cum puteţi observa în exemplele de mai sus, atunci când vine vorba despre vreme, Es simplu se foloseşte în frazele de răspuns împreună cu un verb iar Es ist se foloseşte împreună cu un adjectiv. Anotimpurile – die Jahreszeiten: Primăvară – der Frühling (pronunţia : dea Friuling) în Primăvară – im Frühling (pronunţia : im Friuling) Vară – der Sommer (pronunţia : dea Zomăr) în Vară – im Sommer (pronunţia : im Zomăr) Toamnă – der Herbst (pronunţia : dea Herbst) în Toamnă – im Herbst (pronunţia : im Herbst) Iarnă – der Winter (pronunţia : dea Vintăr) în Iarnă – im Winter (pronunţia : im Vintăr) Aici puteţi studia culorile cu sfaturi de pronunţie şi fraze de bază în Germană Culorile sunt adjective importante în majoritatea limbilor vorbite pe pământ. Culorile sunt întotdeauna o parte importantă a vocabularului, deoarece cu ajutorul lor, puteţi descrie nenumarate lucruri: obiecte, fiinţe, fenomene ale naturii, etc. Cu waialo.com, prin intermediul acestei lecţii puteţi studia culorile în Germană complet gratuit. În continuare, veţi învăţa cum să întrebaţi ‘Care este culoare ta / dvs. favorită?’ şi cum să răspundeţi la această întrebare în limba Germană. Dacă doriţi să întrebaţi în mod formal ‘Care este culoare dvs. favorită?’ în limba Germană veţi spune ‘Was ist Ihre Lieblingsfarbe?’ (pronunţia: vas ist iră liblings-farbe) sau ‘Welche ist Ihre Lieblingsfarbe?’ (pronunţia: velhe ist iră liblings-farbe); ambele variante sunt corecte, puteţi alege varianta care o reţineţi mai uşor. Dacă doriţi să întrebaţi în mod informal ‘Care este culoare ta favorită?’ în limba Germană veţi spune ‘Was ist Deine Lieblingsfarbe?’ (pronunţia: vas ist taine liblings-farbe) sau ‘Welche ist Deine Lieblingsfarbe?’ (pronunţia: velhe ist taine liblings-farbe); ambele variante sunt corecte, puteţi alege varianta care o reţineţi mai uşor. Acum să analizăm cum putem răspunde la întrebarea studiată mai sus. Dacă doriţi să spuneţi ‘Culoarea mea preferată este…’ în limba Germană veţi spune ‘Meine Lieblingsfarbe ist…’ (pronunţia: mai-ne liblings-farbe ist); în spaţiul punctat puteţi utiliza culoarea dvs. preferată. În tabelul următor se află culorile uzuale traduse din limba Română în limba Germană. ÎN ROMÂNĂ

ÎN GERMANĂ

PRONUNŢIA / SE CITEŞTE:

alb

weiß

vais

negru

schwarz

şvarţ

gri

grau

grau

roşu

rot

rot

albastru

blau

blau

verde

grün

griun

galben

gelb

ghelb

portocaliu

orange

oranje

roz

rosa

roza

maro

braun

braun

argintiu

silber

zilbăr

auriu

gold

gold

Natura in Germana Natura (Vocabular) – Natur (Wortschatz): aerul – die Luft (pronunţia : di luft) apa – das Wasser (pronunţia : das Vasăr) apusul soarelui – der Sonnenuntergang (pronunţia : dear Zonen-untăr-gang) cascada – der Wasserfall (pronunţia : dea Vasăr-fal) cerul – der Himmel (pronunţia : dea Himmel) coasta – die Küste (pronunţia : di quste) curcubeul – der Regenbogen (pronunţia : dea Reghenbogăn)

dealul – der Hügel (pronunţia : dea Hiugăl) deşertul – die Wüste (pronunţia : di Viuste) ferma – der Bauernhof (pronunţia : dea Bauernhof) floarea – die Blume (pronunţia : di Blume) floarea soarelui – die Sonnenblume (pronunţia : di Zonen-blume) frunza – das Blatt (pronunţia : das Blat) iarba – das Gras (pronunţia : das Gras) insula – der Insel (pronunţia : dea Inzăl) jungla – der Dschungel (pronunţia : dea Junghel) lacul – der See (pronunţia : dea Zi) luna – der Mond (pronunţia : dea Mund) luna plină – der Vollmond (pronunţia : dea Folmund) marea – die See / das Meer (pronunţia : di zi / das Me-a) muntele – der Berg (pronunţia : dea Berg) nisipul – der Sand (pronunţia : dea Sand) norul – die Wolke (pronunţia : di Volche) oceanul – der Ozean (pronunţia : dea Oţian) oraşul – die Stadt (pronunţia : di Ştat) pădurea – der Wald (pronunţia : dea Vald) peştera – die Höhle (pronunţia : di Hiole) piatra – der Stein (pronunţia : dea Ştain) plaja – der Strand (pronunţia : dea Ştrand) planta – die Pflanze (pronunţia : di Pflanţe) podul – die Brücke (pronunţia : di Briuche) pomul – der Baum (pronunţia : dea Baum) rădăcina – die Wurzel (pronunţia : di vurţel) răsăritul soarelui – der Sonnenaufgang (pronunţia : dea Zonen-auf-gang) râul – die Fluss (pronunţia : di Flus) soarele – die Sonne (pronunţia : di Zone) strada – die Straße (pronunţia : di Ştrase) ţara – das Land (pronunţia : das Land) terenul – das Feld (pronunţia : das Feld) trandafirul – die Rose (pronunţia : di Roze) tufişul – der Busch (pronunţia : dea Buş) tunetul – der Blitz (pronunţia : dea Bliţ) valea – das Tal (pronunţia : das Tal) valul – die Welle (pronunţia : di vele) vîntul – der Wind (pronunţia : dea vind) vremea – das Wetter (pronunţia : das vetăr) zăpada – der Schnee (pronunţia : dea Şne) Animale in Germana Animalele (Vocabular) – Tiere (Wortschatz): albina – die Biene (pronunţia : di Bine) balena – der Wal (pronunţia : dea Val) broasca – der Frosch (pronunţia : dea Froş) broasca ţestoasă – die Schildkröte (pronunţia : di Şild-kreote)

calul – das Pferd (pronunţia : das Pferd) capra – die Ziege (pronunţia : di ţighe) căprioara – der Hirsch (pronunţia : dea Hirş) cătelul – der Hund (pronunţia : dea Hund) cimpanzeul – der Schimpanse (pronunţia : dea Şimpanţe) crocodilul – das Krokodil (pronunţia : das crocodil) curcanul – der Truthahn (pronunţia : dea Trut-han) fluturele – der Schmetterling (pronunţia : dea Şmetăr-ling) furnica – die Ameise (pronunţia : di Amize) găina – das Huhn (pronunţia : das Huhn) girafa – die Giraffe (pronunţia : di girafe) gorila – der Gorilla (pronunţia : dea Gorila) iepurele – der Hase (pronunţia : dea Haze) leul – der Löwe (pronunţia : dea Leove) liliacul – die Fledermaus (pronunţia : di Fledăr-maus) lupul – der Wolf (pronunţia : dea Volf) măgarul – der Esel (pronunţia : dea aizăl) maimuţa – der Affe (pronunţia : dea afe) oaia – das Schaf (pronunţia : das Şaf) paianjenul – die Spinne (pronunţia : di Şpine) papagalul – der Papagei (pronunţia : dea Papagai) pasărea – der Vogel (pronunţia : dea fogăl) pinguinul – der Pinguin (pronunţia : dea Pinguin) pisica – die Katze (pronunţia : di Kaţe) pisicuţa – das Kätzchen (pronunţia : das Keţen) porcul – das Schwein (pronunţia : das Şvain) raţa – die Ente (pronunţia : di Ente) şarpele – die Schlange (pronunţia : di Şlanghe) scorpionul – der Skorpion (pronunţia : dea Skorpion) şoricelul – die Maus (pronunţia : di Maus) ţânţarul – die Mücke (pronunţia : di Miuke) taurul – der Stier (pronunţia : dea Ştir) tigrul – der Tiger (pronunţia : dea Tigăr) ursul -der Bär (pronunţia : dea Bea) vaca – die Kuh (pronunţia : di cu) veveriţa – das Eichhörnchen (pronunţia : das aih-heorn-hăn) viţelul – das Kalb (pronunţia : das Kalb) vulpea – der Fuchs (pronunţia : dea Fucs) vulturul – der Adler (pronunţia : dea Adlăr) zebra – das Zebra (pronunţia : das ţibra) Alimente in Germana Mâncare (Vocabular) – Essen (Wortschatz): bacon – der Speck (pronunţia : dea şpeih) cârnatul – die Wurst (pronunţia : di vurst) carnea – das Fleisch (pronunţia : das flaiş) carnea de miel – das Lammfleisch (pronunţia : das Lam-flaiş)

carnea de pasăre – das Geflügel (pronunţia : das Ghefliugăl) carnea de porc – das Schweinefleisch (pronunţia : das şvaine-flaiş) carnea de vacă – das Rindfleisch (pronunţia : das Rind-flaiş) carnea de vită – das Kalbfleisch (pronunţia : das Kalb-flaiş) caşcavalul – der Käse (pronunţia : dea cheze) ciocolata – die Schokolade / die Praline (pronunţia : di şocolade / di Praline) crabul – der Krebs (pronunţia : dea crebs) curcanul – der Truthahn (pronunţia : dea Trut-han) friptura – der Braten / das Steak (pronunţia : dea Bratăn / das şteac) fructele de mare – die Meeresfrüchte (pronunţia : di Meres-friute) găina – das Huhn (pronunţia : das Huhn) găluşte – Nudeln (pronunţia : niu-dăl) gemul – die Marmelade (pronunţia : di Marmelade) grătarul – der Grill (pronunţia : dea Gril) îngheţata – das Eis (pronunţia : das ais) mierea – der Honig (pronunţia : dea Honig) orezul – der Reis (pronunţia : dea Rais) ouă – Eier (pronunţia : a-ia) oul – das Ei (pronunţia : das Ai) pâinea – das Brot (pronunţia : das Brot) peştele – der Fisch (pronunţia : dea Fiş) raţa – die Ente (pronunţia : di Ente) şunca – der Schinken (pronunţia : dea şincăn) tortul – die Torte (pronunţia : di Torte) untul – die Butter (pronunţia : di Butăr) salata – der Salat (pronunţia : dea Zalat) supa – die Suppe (pronunţia : di Zupe) zahărul – der Zucker (pronunţia : dea ţucăr) Preparare mâncării – Speisenzubereitung: afumată – geräuchert (pronunţia : gheroihărt) caldă – heiß (pronunţia : hais) coaptă – gebacken (pronunţia : ghebacăn) făcută în casă – hausgemacht (pronunţia : haus-ghemaht) fiartă – gekocht (pronunţia : gacoht) în aburi – gedämpft (pronunţia : ghedempft) picantă – scharf (pronunţia : şarf) prajită – frittiert (pronunţia : fri-tiărt) rece – kalt (pronunţia : calt) Tacâmurile – das Besteck (pronunţia : das Beştec) linguriţa – der Löffel (pronunţia : dea Leofăl) furculiţa – die Gabel (pronunţia : di Gabăl) cuţitul – das Messer (pronunţia : das Mesăr) farfuria – der Teller (pronunţia : dea Tela) vasele – das Geschirr (pronunţia : das Geşir) paharul – das Glas (pronunţia : das Glas) sticla – die Flasche (pronunţia : di Flaşe)

Băuturi (Vocabular) – Getränke (Wortschatz): apă – das Wasser (pronunţia : das Vasăr) apă minerală – Mineralwasser (pronunţia : mineral-vasăr) alcoolul – der Alkohol (pronunţia : dea alcool) băutură nonalcoolică – alkoholfrei (pronunţia : alcool-frai) berea – das Bier (pronunţia : das bir) cafea fără cofeină – koffeinfreien Kaffee (pronunţia : cofain-frai cafe) cafeaua – der Kaffee (pronunţia : dea cafe) ceaiul – der Tee (pronunţia : dea Ti) ciocolata caldă – heiß Schokolade (pronunţia : hais şocolade) laptele – die Milch (pronunţia : di milh) sucul – der Saft (pronunţia : dea zaft) vin roşu – Rotwein (pronunţia : Rot-vain) vin alb – Weißwein (pronunţia : vais-vain) vinul – der Wein (pronunţia : dea vain) Mai multe cuvinte în strânsă legătură cu subiectul principal: serveţelul – die Serviette (pronunţia : di Zerviete) sarea – das Salz (pronunţia : das Zalţ) piperul – der Pfeffer (pronunţia : dea Pfefăr) masa – der Tisch (pronunţia : dea Tiş) gustul – der Geschmack (pronunţia : dea Geşmac) gustos – lecker (pronunţia : lecăr) uleiul – das Öl (pronunţia : das oil) oţetul – der Essig (pronunţia : dea Esig) muştarul – der Senf (pronunţia : dea Zenf) gheaţa – das Eis (pronunţia : das ais) ospătarul – der Kellner (pronunţia : dea Kelnăr) ospătăriţa – die Kellnerin (pronunţia : di Kelne-rin) meniul – die Speisekarte (pronunţia : di şpaize-carte) comanda – die Bestellung (pronunţia : di Beştelung) a plăti – zahlen / bezahlen (pronunţia : ţalăn / biţalăn) Nota, Vă rog! – Zahlen bitte! (pronunţia : ţalăn bite!) gustarea – der Imbiss (pronunţia : dea imbis) masa de prânz – das Mittagessen (pronunţia : das Mit-tag-esăn) cina – das Abendessen (pronunţia : das Abănd-esăn) micul dejun – das Frühstück (pronunţia : das Friu-ştiuc) Germana in calatorie aeroportul – der Flughafen (pronunţia : dea Flug-hafăn) agenţia de turism – das Reisebüro (pronunţia : das Raize-biuro) autobuzul – der Bus (pronunţia : dea Bus) automobilul – das Auto (pronunţia : das Auto) avionul – das Flugzeug (pronunţia : das Flug-ţoig) a ateriza – landen / zu landen (pronunţia : landăn / ţu landăn) a călători – reisen (pronunţia : raizăn) a merge cu bicicleta – radfahren (pronunţia : rad-farăn)

a zbura – fliegen / zu fliegen (pronunţia : fligăn / ţu fligăn) bagajul – das Gepäck (pronunţia : das Gepec) barca – das Boot (pronunţia : das Bot) bicicleta – das Fahrrad (pronunţia : das Farad) biletele de avion – die Flugkarten (pronunţia : di Flug-kartăn) biroul informaţii – das Auskunftsbüro (pronunţia : das Aus-cunfţ-biuro) călătoria – die Reise (pronunţia : di Raize) check-in – der Check-in / Abfertigung (pronunţia : dea Check-in / Abfertigung) decolare – der Abflug / start (pronunţia : dare Abflug / ştart) destinaţia – die Destination / das Reiseziel (pronunţia : di Deztinaţion / das Raizeţil) excursia – die Reise (pronunţia : di Raize) gara – Bahnhof (pronunţia : Banhof) geanta – die Tasche (pronunţia : di Taşe) hotelul – das Hotel / der Gasthof (pronunţia : das Hotel / dea Gasthof) maşina – der Wagen / PKW (pronunţia : dea vagăn / Pkv) mergem pe jos – zu Fuss (pronunţia : ţu Fus) metroul – die U-Bahn (pronunţia : di u-Ban) motocicleta – das Motorrad (pronunţia : das Motorad) nava – das Schiff (pronunţia : das Şif) oficiul vamal – das Zollamt (pronunţia : das ţol-amt) pasagerul – der Passagier / der Fahrgast (pronunţia : dea Pasajer / dea Fargast) paşaportul – der Pass (pronunţia : dea Pas) plecări – die Abfahrt (pronunţia : di Abfart) pregătiţi de decolare – startbereit (pronunţia : ştart-berait) ruta – die Route (pronunţia : di Rute) scopul – Ziel (pronunţia : ţil) sosiri – die Ankunft (pronunţia : di Ancunft) staţia de tren – der Bahnhof (pronunţia : dea Ban-hof) strada – die Straße (pronunţia : di Ştrase) strada principală – Hauptstraße (pronunţia : Haupt-ştrase) ţara – das Land (pronunţia : das Land) traficul auto – der Verkehr (pronunţia : dea fachea) trenul – der Zug (pronunţia : dea ţug) valiza – der Koffer (pronunţia : dea Kofăr) Haine / Imbracaminte in Germana Îmbrăcăminte (Vocabular) – Kleidung (Wortschatz): blugi – die Jeans (pronunţia : di gins) bluza – die Bluse (pronunţia : di Bluze) cămaşa – das Hemd (pronunţia : das Hemd) cămasă cu mâneci scurte – Kurzarmhemd (pronunţia : curţ-arm-hemd) cămasă cu mâneci lungi – Langarmhemd (pronunţia : lang-arm-hemd) ciorapi – die Socke / der Strumpf (pronunţia : di zokay / dea ştrumf) cizma – der Stiefel (pronunţia : dea ştifăl) costumul bărbătesc – der Anzug (pronunţia : dea Anţug) costumul de baie – der Badeanzug (pronunţia : dea Bade-anţug) cravata – die Krawatte (pronunţia : di cravate)

fusta – der Rock (pronunţia : dea roc) geaca – die Jacke (pronunţia : di iache) geaca sport – das Sakko (pronunţia : das zaco) geanta – die Tasche (pronunţia : di taşe) haina – der Mantel (pronunţia : dea mantăl) lenjeria intima – die Unterwäsche (pronunţia : di untăr-veşe) pantaloni – die Hose (pronunţia : di hoze) pantaloni scurti – kurze Hosen (pronunţia : curţe Hozăn) pantofi – die Schuhe (pronunţia : di şue) pantoful – der Schuh (pronunţia : dea şu) pelerina de ploaie – der Regenmantel (pronunţia : dea regen-mantăl) pijamalele – der Schlafanzug (pronunţia : dea şlaf-anţug) puloverul – der Pulli / der Pullover (pronunţia : dea puli / dea pulovăr) rochia – das Kleid (pronunţia : das claid) sandala – die Sandale (pronunţia : di zandale) sutienul – der BH / der Büstenhalter (pronunţia : dea BeHa / dea Biustăn-haltăr) tricoul – das T-Shirt (pronunţia : das ti-şărt) Accesorii (Vocabular) – Zubehör (Wortschatz): ceasul – die Armbanduhr (pronunţia : di Arm-band-ur) cureaua – der Gürtel (pronunţia : dea ghiur-tăl) eşarfa – der Schal (pronunţia : dea şal) eşarfa pentru cap – das Kopftuch (pronunţia : das cof-tuh) mănuşa – der Handschuh (pronunţia : dea Hand-şu) ochelarii – die Brille (pronunţia : di Brile) ochelarii de soare – die Sonnenbrille (pronunţia : di Zonen-brile) pălăria – der Hut (pronunţia : dea Hut) poşeta – die Handtasche (pronunţia : di Hand-taşe) umbrela – der Regenschirm (pronunţia : dea reghen-şirm) Bijuterii (Vocabular) – Schmuck (Wortschatz): brăţara – das Armband (pronunţia : das Arm-band) cercelul – der Ohrring (pronunţia : dea Oring) inelul – der Ring (pronunţia : dea Ring) lanţul – die Halskette (pronunţia : di Halskettare) Mai multe cuvinte în strânsă legătură cu subiectul principal: scump – teuer (pronunţia : toia) ieftin – billig (pronunţia : bilig) e prea scump – das ist zu teuer (pronunţia : das ist ţu toia) nu vreau – ich will es nicht (pronunţia : ih vil es niht) o iau – ich nehme es (pronunţia : ih neme es) o pungă, vă rog – eine Tüte bitte (pronunţia : aine tiute bite) Vocabular de produse cosmetice in Germana În această lecţie oferită de waialo.com vă puteţi dezvolta vocabularul German cu termeni folosiţi atunci când vine vorba de produse cosmetice şi îngrijire personală.

Cosmetice (Vocabular) – Kosmetik (Wortschatz): aparat de ras – das Rasiermesser (pronunţia : das Raziăr-mesăr) apă de cologne – das Kölnisch Wasser (pronunţia : das coloniş vasăr) aţă dentară – die Zahnseide (pronunţia : di ţan-zaide) cremă de ras – die Rasiercreme (pronunţia : di Raziăr-creme) fard – die Schamröte (pronunţia : di Şam-reote) fixativ – der Haarfestiger (pronunţia : dea Har-festigăr) gel de duş – das Duschgel (pronunţia : das Duş-gel) lac de unghii – der Nagellack (pronunţia : dea Nagăl-lac) machiaj – die Schminke (pronunţia : di Şminche) ondulator – der Lockenstab (pronunţia : dea Lochen-ştab) parfum – das Parfüm (pronunţia : das Parfium) pastă de dinţi – die Zahnpasta (pronunţia : di ţan-pasta) periuţa de dinţi – die Zahnbürste (pronunţia : di ţan-biurste) pieptene – der Kamm (pronunţia : dea kam) pudră – der Puder (pronunţia : dea Pudăr) rimel – die Wimperntusche (pronunţia : di vimpern-tuşe) ruj – der Lippenstift (pronunţia : dea Lipen-ştift) şampon – das Shampoo (pronunţia : das Şampu) săpun – die Seife (pronunţia : di saife) spumă – der Schaum (pronunţia : dea Şaum) uscător de păr – der Fön (pronunţia : dea Feon) Termeni uzuali din sport in Germana Aici puteţi studia traducerea Română Germană a termenilor uzuali folosiţi în sport, tot aici, puteţi învăţa denumirile în Germană a celor mai comune sporturi din lume. Alergare – Rennen (pronunţia : Renăn) Alpinism – Klettern (pronunţia : Kletăn) Balet – Ballett (pronunţia : Balet) Baschet – Basketball (pronunţia : Baschetbal) Baseball – Baseball (pronunţia : Beisbal) Biliard – Billard (pronunţia : Biliard) Bowling – Kegeln (pronunţia : chegăl) Box – Boxen (pronunţia : Boxăn) Ciclism – Radfahren (pronunţia : Rad-farăn) Curse Auto – Autorennen (pronunţia : Auto-renăn) Fotbal – Fußball (pronunţia : Fus-bal) Gimnastică – Turnen (pronunţia : Turnăn) Golf – Golf (pronunţia : Golf) Handbal – Handball (pronunţia : Handbal) Hiking – Wandern (pronunţia : vandărn) Hochei – Eishockey (pronunţia : ais-hochei) Înot – Schwimmen (pronunţia : Şvimăn) Jogging – Joggen (pronunţia : joggăn) Lacrosse – Lacrosse (pronunţia : Lacrosse) Lupte – Ringen (pronunţia : Ringăn)

Patinaj – Eislaufen (pronunţia : ais-laufăn) Pescuit – Angeln (pronunţia : Angăln) Role – Rollschuhlaufen (pronunţia : Rol-şu-laufăn) Rugbi – Rugby (pronunţia : Rugbi) Şah – Schach (pronunţia : Şah) Schi – Ski fahren (pronunţia : Schi farăn) Schi nautic – Wasserski (pronunţia : vasăr-schi) Scufundare – Tauchen (pronunţia : Tau-hăn) Snowboard – Snowboarden (pronunţia : znou-boardăn) Surfing – Surfen (pronunţia : zurfăn) Tenis – Tennis (pronunţia : Tenis) Tenis de masă – Tischtennis (pronunţia : Tiş-tenis) Volei – Volleyball (pronunţia : Volei-bal) Mai multe cuvinte în strânsă legătură cu subiectul principal: a juca – Spielen (pronunţia : Şpilăn) jucător – Spieler (pronunţia : Şpilăr) arbitru – Schiedsrichter (pronunţia : Şids-rihtăr) Partile corpului uman in Germana Corpul uman (Vocabular) – Menschlicher Körper (Wortschatz): bărbia – Kinn (pronunţia : chin) burta – Bauch (pronunţia : bau) cap – Kopf (pronunţia : cof) cot – Ellbogen (pronunţia : elbogăn) deget de la mână – Finger (pronunţia : fingăr) deget de la picior – Zeh (pronunţia : ţe) dinţi – Zähne (pronunţia : ţene) faţa – Gesicht (pronunţia : gheziht) ficat – Leber (pronunţia : libăr) frunte – Stirn (pronunţia : ştirn) gât – Nacken (pronunţia : nachen) gură – Mund (pronunţia : mund) genunchi – Knie (pronunţia : cni) gleznă – Knöchel (pronunţia : cniohăl) inimă – Herz (pronunţia : herţ) mână – Hand (pronunţia : hand) muşchi – Muskeln (pronunţia : muschel) nas – Nase (pronunţia : naze) ochi – Auge (pronunţia : aughe) obraji – Wange (pronunţia : vange) os – Knochen (pronunţia : cneohăn) păr – Haar (pronunţia : har) picior – Fuß (pronunţia : fus) piele – Haut (pronunţia : haut)

piept – Brust (pronunţia : brust) plămân – Lunge (pronunţia : lunghe) sânge – Blut (pronunţia : blut) spate – Rücken (pronunţia : riuche) sprâncene – Augenbrauen (pronunţia : aughen-brauăn) umăr – Schulter (pronunţia : şultăr) unghie – Fingernagel (pronunţia : fingăr-naghel) ureche – Ohr (pronunţia : or) Urari si mesaje de Craciun in Germana Urări, mesaje şi cuvinte uzuale folosite de Crăciun în limba Germană. Urările sau mesajele de Crăciun trebuie să vină din inimă, prin urmare, cu ajutorul nostru veţi învăţa să formulaţi singuri un mesaj sau o urare de Crăciun în limba Germană. Pe această pagină veţi găsi: exemple de mesaje şi urări în Germană, cuvinte uzuale folosite de Crăciun în Germană, traduceri, sfaturi de pronunţie, etc. Vom începe cu elementele esenţiale, şi anume, vom învăţa cum se traduce, se scrie şi se pronunţă cuvântul Crăciun şi expresia Crăciun fericit! în limba Germană. Cuvântul Crăciun în limba Germană se traduce Weihnachten şi se pronunţă ‘vai-nah-tăn’. Acum să vedem cum se spune Crăciun fericit! în Germană. După cum am învăţat mai devreme la Crăciun germanii spun Weihnachten, problemele încep atunci când vrem să spunem fericit, deoarece, la fericit germanii spun în multe feluri (glücklich, zufrieden, froh şi fröhlich), din cele patru variante doar două sunt exact ceea ce căutăm noi, şi anume: froh şi fröhlich; toate cele patru variante fiind adjective pot reprezenta mai multe însuşiri, spre exemplu: glücklich mai reprezintă şi norocos iar zufrieden mai reprezinta şi mulţumit; de aceea variantele corecte sunt froh (fericit; bucuros) şi fröhlich (fericit; vesel), în concluzie, dacă vrem să spunem Crăciun fericit! în limba Germană vom avea două variante corecte din care să alegem, si anume: Frohe Weihnachten! (pronunţia: fro vai-nah-tăn) şi varianta a doua Fröhliche Weihnachten! (pronunţia: froi-li-he vai-nah-tăn). În continuare, veţi învăţa cum să folosiţi cuvântul doresc în diferite expresii folosite de Crăciun în limba Germană. Dacă doriţi să spuneţi în mod formal vă doresc… sau vă urez… în limba Germană veţi spune Ich wünsche Ihnen… (pronunţia: ih viunşe inăn), dacă doriţi să spuneţi vă doresc… sau vă urez… în Germană unei persoane apropiate în mod informal veţi spune Ich wünsche dir… (pronunţia: ih viunşe dia); acum să vedem cum putem folosi Ich wünsche Ihnen… şi Ich wünsche dir… în expresii de Crăciun, spre exemplu: dacă vreţi să spuneţi Vă doresc (urez) un Crăciun fericit! (formal) în limba Germană veţi spune Ich wünsche Ihnen frohe Weihnachten! (pronunţia: ih viunşe inăn fro vai-nah-tăn), daca vreti sa spuneti Vă doresc (urez) un Crăciun fericit! (informal) în limba Germană veţi spune Ich wünsche dir frohe Weihnachten! (pronunţia: ih viunşe dia fro vai-nah-tăn). Dacă transmiteţi urări din partea mai multor persoane (de exemplu din partea familiei dvs.) şi doriţi să spuneţi “vă dorim…” sau “vă urăm…”, atunci veţi spune “Wir wünschen Ihnen…” (pronunţia: via viunşe inăn), spre exemplu: dacă vreţi să spuneţi “Vă urăm (dorim) un Crăciun fericit!, veţi spune “Wir wünschen Ihnen frohe Weihnachten!” (pronunţia: via viunşe inăn fro vai-nah-tăn). Mai jos veţi găsi un tabel ce conţine cuvinte uzuale folosite de Crăciun, aceste cuvinte vă pot fi de ajutor atunci când doriţi să purtaţi conversaţii în limba Germană despre Crăciun sau când veţi crea un mesaj personalizat de Crăciun în limba Germană.

VOCABULAR DE CRĂCIUN ROMÂN-ENGLEZ:

ROMÂNĂ

GERMANĂ

PRONUNŢIA / SE CITEŞTE:

Ajunul Crăciunului

Heiligabend

hai-lih-abănt

Ajunul Crăciunului

Weihnachtsabend

vainahţ-abănt

a cânta

singen

zin-găn

Biblie

Bibel

bi-băl

bomboane

Süßigkeiten

ziu-zih-cai-tăn

bradul (pomul) de Crăciun

Tannenbaum

tanen-baum

bradul (pomul) de Crăciun

Weihnachtsbaum

vainahţ-baum

bulgăre de zăpadă

Schneeball

şne-bal

cadou

Geschenk

ghi-şenc

Cei Trei Magi

Die Heiligen Drei Könige

di hai-li-găn drai chio-ni-găn

colind(e)

lied(e)

lid(ă)

colind de Crăciun

Weihnachtslied

vainahţ-lid

Crăciun

Weihnachten

vai-nah-tăn

fulg de nea (de zăpadă)

Schneeflocke

şne-floche

fursecuri

Kekse

chec-se

fursecuri

Plätzchen

ple-ţien

horn

Schornstein

şorn-ştain

înger

Engel

engăl

jucărie

Spielzeug

şpil-ţoig

lumânare

Kerze

cherţe

lumini

Lichter

lih-tăr

Lumini de Crăciun

Weihnachtsbeleuchtung

vainahţ-be-loitung

Lumini de Crăciun

Weihnachtslichter

vainahţ-lih-tăr

Moş Crăciun

Weihnachtsmann

vainahţ-man

om de zăpadă

Schneemann

şne-man

rege

König

chio-nih

sfânt

heilig

hai-lih

Sfântul Nicolae

Nikolaus

nico-laus

şemineu

Kamin

camin

Un An Nou Fericit!

Ein frohes neues Jahr!

ain froes noes iar

zăpadă

Schnee

şne

Ziua Sfântului Nicolae

Nikolaustag

nicolaus-tag

În următoarele rânduri gasiţi texte în limba Germană ce pot fi folosite ca urări sau mesaje de Crăciun. Sperăm că următoarele exemple de texte să fie o sursă de inspiraţie în mesajele viitoare pe care le veţi compune pentru cei dragi. Germană: Ein frohes Weihnachtsfest und alles Gute zum neuen Jahr! Pronunţia / Se citeşte: ain froes vainahţ-fest und ales gute ţum noien iar! Română: Sărbători fericite (de Crăciun) şi toate cele bune pentru noul an!

Germană: Herzliche Weihnachtsgrüße und alle guten Wünsche für ein erfolgreiches neues Jahr! Pronunţia / Se citeşte: herţ-li-he vainahţ-gruse und ale gutăn viunşe fiur aine efol-craihe noies iar! Română: Vă salut cu drag de Crăciun şi vă doresc toate cele bune într-un an nou prosper!

Germană: Wir wünschen frohe Weihnachtsfeiertage, Gesundheit und Glück für das kommende Jahr. Pronunţia / Se citeşte: ai uiş iu ă meri cris-măs, meni ghifţ from santa clouz end ă hapi niu iăr.

Română: Vă dorim sărbători fericite (de Crăciun), sănătate şi noroc pentru anul următor.