Germana [PDF]

Zitiervorschau

Lectia 1 : Alfabetul German (Lektion 1 : Deutsche Alphabet) A a (a) Ä ä se citeşte "e" B b (be) C c (ţe) D d (de) E e (e) F f (ef) G g (ghe) H h (ha) I i (i) J j (iot) K k (ca) L l (el) M m (em) N n (en) O o (o) Ö ö se citeşte "oe" P p (pe) Q q (cu) R r (er) S s (es) ß (eszett sau scharfes ß) se citeşte "s" T t (te) U u (u) Ü ü se citeşte "iu" V v (fau)

W w (ve) X x (ics) Y y (iupsilon) Z z (ţet) Important : In limba Germană , literele luate individual au genul neutru : das A , das B ...

Lectia 2 : Regulile de Pronunţie (Lektion 2 : Die Ausspracheregeln) aa - se pronunţă a ä - se pronunţă e äu - se pronunţă oi c - se pronunţă c (înainte de i si e se pronunţă ţ) ch - se pronunţă h chs - se pronunţă x ee - se pronunţă e ei - se pronunţă ai eu - se pronunţă oi g (la sfarsitul cuvintelor) - se pronunţă k ge - se pronunţă ghe ie - se pronunţă ii j - se pronunţă i k - se pronunţă c ph - se pronunţă f oo - se pronunţă o ö - se pronunţă oe s - se pronunţă z ss - se pronunţă s sch - se pronunţă ş st - se pronunţă şt sp (la începutul cuvintelor) - se pronunţă şp ß - se pronunţă s ü - se pronunţă iu v - se pronunţă f w - se pronunţă v z - se pronunţă ţ Alte reguli: 1. Accentul cade , în general pe prima silabă. 2. Substantivele se scriu cu literă mare. 3. Toate adjectivele şi verbele substantivizate se scriu cu litere mari.

Lectia 3 : Numerele (Lektion 3 : Zahlen) zero - null (se pronunţă nul) unu - eins (se pronunţă ainţ) doi - zwei (se pronunţă ţvai) trei - drei (se pronunţă drai) patru - vier (se pronunţă fir) cinci - fünf (se pronunţă fiunf) şase - sechs (se pronunţă zex) şapte - sieben (se pronunţă ziben) opt - acht (se pronunţă aht) nouă - neun (se pronunţă noin) zece - zehn (se pronunţă ţen) unsprezece - elf (se pronunţă elf) doisprezece - zwölf (se pronunţă zvoelf) treisprezece - dreizehn (se pronunţă draiţen) paisprezece - vierzehn (se pronunţă firţen) cincisprezece - fünfzehn (se pronunţă fiunfţen) şaisprezece - sechzehn (se pronunţă zexţen) şaptsprezece - siebzehn (se pronunţă zibţen) optsprezece - achtzehn (se pronunţă ahtţen) nouăsprezece - neunzehn (se pronunţă noinţen) douăzeci - zwanzig (se pronunţă ţvanţig) douăzeci şi unu - einundzwanzig (se pronunţă ain und ţvanţig) douăzeci şi doi - zweiundzwanzig (se pronunţă ţvai und ţvanţig) douăzeci şi trei - dreiundzwanzig (se pronunţă drai und ţvanţig) treizeci - dreißig (se pronunţă draizih) patruzeci - vierzig (se pronunţă firţih) cincizeci - fünfzig (se pronunţă fiunfţih) şaizeci - sechzig (se pronunţă zexţih) şaptezeci - siebzig (se pronunţă zibţih) optzeci - achtzig (se pronunţă ahtţih) nouăzeci - neunzig (se pronunţă noinţih) o sută - (ein)hundert (se pronunţă (ain)hundart) două sute - zweihundert (se pronunţă ţvei hundart) trei sute - dreihundert (se pronunţă drai hundart) o mie - (ein)tausend (se pronunţă (ain)tauzand) două mii - zweitausend (se pronunţă ţvai tauzand)

Lectia 4 : Bani (Lektion 4 : Geld) Moneda - Die Münze (se pronunţă "di miunţe") Bancnota - Die Banknote (se pronunţă "di bancnote") Bani - Das Geld (se pronunţă "das gelt") Moneda de 1 Euro Cent - Die 1 Euro Cent Münze (se pronunţă "di ain oiro ţent miunţe") Moneda de 2 Euro Cenţi - Die 2 Euro Cent Münze (se pronunţă "di ţvai oiro ţent miunţe") Moneda de 5 Euro Cenţi - Die 5 Euro Cent Münze (se pronunţă "di fiunf oiro

ţent miunţe") Moneda de 10 Euro Cenţi - Die 10 Euro Cent Münze (se pronunţă "di ţen oiro ţent miunţe") Moneda de 20 Euro Cenţi - Die 20 Euro Cent Münze (se pronunţă "di ţvanţig oiro ţent miunţe") Moneda de 50 Euro Cenţi - Die 50 Euro Cent Münze (se pronunţă "di fiunfţih oiro ţent miunţe") Moneda de 1 Euro - Die 1 Euro Münze (se pronunţă "di ain oiro miunţe") Moneda de 2 Euro - Die 2 Euro Münze (se pronunţă "di ţvai oiro miunţe") Bancnota de 5 Euro - Der 5 Euro Schein (se pronunţă "der fiunf oiro şain") Bancnota de 10 Euro - Der 10 Euro Schein (se pronunţă "der ţen oiro şain") Bancnota de 20 Euro - Der 20 Euro Schein (se pronunţă "der ţvanţig oiro şain") Bancnota de 50 Euro - Der 50 Euro Schein (se pronunţă "der fiunfţih oiro şain") Bancnota de 100 Euro - Der 100 Euro Schein (se pronunţă "der ain hundart oiro şain") Bancnota de 200 Euro - Der 200 Euro Schein (se pronunţă "der ţvei hundart oiro şain") Bancnota de 500 Euro - Der 500 Euro Schein (se pronunţă "der fiunf hundart oiro şain")

Lectia 5 : Ora (Lektion 5 : Uhrzeiten) Ora (Uhrzeiten): Este ora unu - Es ist ein Uhr (se pronunţă "es ist ain ur") Este ora două - Es ist zwei Uhr (se pronunţă "es ist ţvai ur") Este ora trei - Es ist drei Uhr (se pronunţă "es ist drai ur") Este ora patru - Es ist vier Uhr (se pronunţă "es ist fir ur") Este ora cinci - Es ist fünf Uhr (se pronunţă "es ist fiunf ur") Este ora şase - Es ist sechs Uhr (se pronunţă "es ist zex ur") Este ora şapte - Es ist sieben Uhr (se pronunţă "es ist ziben ur") Este ora opt - Es ist acht Uhr (se pronunţă "es ist aht ur") Este ora nouă - Es ist neun Uhr (se pronunţă "es ist noin ur") Este ora zece - Es ist zehn Uhr (se pronunţă "es ist ţen ur") Este ora unsprezece - Es ist elf Uhr (se pronunţă "es ist elf ur") Este ora doisprezece - Es ist zwölf Uhr (se pronunţă "es ist zvoelf ur") Este ora opt si un sfert - Es ist Viertel nach acht (se pronunţă "es ist firtel nah aht") Este ora opt si jumate - Es ist halb acht (se pronunţă "es ist halb aht") Este ora opt şi patruzeci si cinci - Ist acht Uhr fünfundvierzig (se pronunţă "es ist aht uhr fiunfundfirţih") Este ora opt fară un sfert - Es ist Viertel vor acht (se pronunţă "es ist firtel for aht") Durată (Laufzeit): minut(e) - minute(n) (se pronunţă "minute(minutăn)") oră(ore) - stunde(n) (se pronunţă "ştunde(ştundăn)") zi(le) - tag(e) (se pronunţă "tak(take)")

săptămână(săptămâni) - woche(n) (se pronunţă "vohe(vohăn)") lună(luni) - monat(e) (se pronunţă "monat(monate)") an(i) - jahr(e) (se pronunţă "iar(e)") Intrebări şi cuvinte de bază: Cât este ora, vă rog? - Wie viel Uhr ist es, bitte? (se pronunţă "vi fil ur ist es, bite?") La ora zece - um zehn Uhr (se pronunţă "um ţen ur") La ora zece fix - pünktlich um zehn Uhr (se pronunţă "piunctlih ţen ur") De la trei la patru - von drei bis vier (se pronunţă "fon drai pis fier") La ora cinci dupa amiază - um fünf Uhr nachmittag (se pronunţă "um fiunf ur nahmitag") La ora şapte seara - um sieben Uhr abend (se pronunţă "um ziben ur abent") Ceasul meu nu merge - Meine Uhr geht nicht (se pronunţă "maine ur ghet niht") Cănd vii? - Wann kommst du? (se pronunţă "van comst du?") La ce oră vii? - Um wie viel uhr kommst du? (se pronunţă "um vi fil ur comst du?") Vin prea târziu - Ich komme zu spät (se pronunţă "ih come ţu şpet") Vin in două ore - Ich komme in zwei stunden (se pronunţă "ih come in ţvai ştunden") înainte - vor (se pronunţă "for") mai târziu - später (se pronunţă "şpetăr") dimineaţă - morgen (se pronunţă "morghen") după-amiază - nachmittag (se pronunţă "nahmitak") seara - abend (se pronunţă "abent") noapte - nacht (se pronunţă "naht")

Lectia 6 : Zilele saptamanii , Lunile , Anotimpurile (Lektion 6 : Die Wochentage , Die Monate , Die Jahreszeiten) Zilele săptămânii (Die Wochentage) Luni - Montag (se pronunţă "Montak") Marţi - Dienstag (se pronunţă "Dinstak") Miercuri - Mittwoch (se pronunţă "Mitwoh") Joi - Donnerstag (se pronunţă "Donerstak") Vineri - Freitag (se pronunţă "Fraitak") Sambată - Samstag (se pronunţă "Samstak") Duminică - Sonntag (se pronunţă "Sontak") Lunile (Die Monate) Ianuarie - Januar (se pronunţă "Ianuar") Februarie - Februar (se pronunţă "Februar") Martie - März (se pronunţă "Merţ") Aprilie - April (se pronunţă "April")

Mai - Mai (se pronunţă "Mai") Iunie - Juni (se pronunţă "Iuni") Iulie - Juli (se pronunţă "Iuli") August - August (se pronunţă "August") Septembrie - September (se pronunţă "Zeptembăr") Octombrie - Oktober (se pronunţă "Octobăr") Noiembrie - November (se pronunţă "Novembăr") Decembrie - Dezember (se pronunţă "Deţembăr") Anotimpurile (Die Jahreszeiten) Primavară - der Frühling (se pronunţă "der Friulink") Vară - der Sommer (se pronunţă "der Somer") Toamnă - der Herbst (se pronunţă "der Herbst") Iarnă - der Winter (se pronunţă "der Vinter") Intrebări şi cuvinte de bază: astăzi , acum , mâine , poimâine , ieri , alaltaieri - heute , jetzt , morgen , übermorgen , gestern , vorgestern (se pronunţă "hoite , jeţt , morghen , iubermorghen , ghestern , forghestern") zilnic - täglich (se pronunţă "teklih") din oră in oră - stündlich (se pronunţă "ştiunlih") imediat , târziu, apoi, atunci , niciodată - sofort , spat , dann , damals , niemals (se pronunţă "zofort , şpat , dan , damals , nimals") Ce zi e astăzi? - Welcher Tag ist heute? (se pronunţă "Velher Tak ist hoite?") Azi este… - Heute ist… (se pronunţă "Hoite ist…") Acum suntem în luna… - Jetzt sind wir im Monat… (se pronunţă "Ieţt zind vir im Monat…") anul viitor - nächstes Jahr (se pronunţă "nehstez Iar")

Lectia 7 : Vremea (Lektion 7 : Wetter) Vremea (Wetter) Prognoza Meteo - die Vorschau (se pronunţă "di forşau") Cald - Warm (se pronunţă "varm") Foarte Cald - Heiß (se pronunţă "hais") Frig - Kalt (se pronunţă "calt") Frumos - Schön (se pronunţă "şiun") Aer - die Luft (se pronunţă "di luft") Soare - die Sonne (se pronunţă "di sone") Răsărit de Soare - der Sonnenaufgang (se pronunţă "der sonenaufgank") Apus de Soare - der Sonnenuntergang (se pronunţă "der sonenuntergank") Caniculă - die Hitze (se pronunţă "di hitţe") Temperatura la umbră - die Temperatur im Schatten (se pronunţă "di temperatur im şaten") Stea - der Stern (se pronunţă "der ştern") Cer înstelat - der Sternenhimmel (se pronunţă "der şternenimel")

Nori - die Wolken (se pronunţă "di volken") Formare de nori - die Wolkenbildung (se pronunţă "di volkenbildung") Ploaie - der Regen (se pronunţă "der regen") Furtună - das Gewitter (se pronunţă "das gheviter") Fulger - der Blitz (se pronunţă "der blitţ") Rouă - der Tau (se pronunţă "der tau") Zăpadă - Schnee (se pronunţă "şne") Gheață - das Eis (se pronunţă "das ais") Polei - das Glatteis (se pronunţă "das glatais") Ceață - der Nebel (se pronunţă "der nebel") Grindină - der Hagel (se pronunţă "der hagel") Dezgheț - das Tauwetter (se pronunţă "das tauveter") Cutremur de pământ - das Erdbeben (se pronunţă "das erdbeben") Puncte Cardinale (die Kardinalpunkte) Nord - der Norden (se pronunţă "der norden") Sud - der Süden (se pronunţă "der siuden") Vest - der Westen (se pronunţă "der vesten") Est - der Osten (se pronunţă "der osten") Intrebări şi cuvinte de bază: Astăzi este frumos - Heute ist schön (se pronunţă "hoite ist şiun") Astăzi este urat - Heute ist schlecht (se pronunţă "hoite ist şleht") Este prea cald - ist zu warm (se pronunţă "ist ţu varm") Câte grade sunt astăzi? - Wieviel Grad sind heute? (se pronunţă "vifil grad zind hoite?") stânga , dreapta - links , rechts (se pronunţă "linx , rehţ")

Lectia 8 : Culorile (Lektion 8 : Farben) alb - weiß (se pronunţă "vais") negru - schwarz (se pronunţă "şvarţ") gri - grau (se pronunţă "grau") roşu - rot (se pronunţă "rot") albastru - blau (se pronunţă "blau") verde - grün (se pronunţă "griun") galben - gelb (se pronunţă "ghelb") portocaliu - orange (se pronunţă "oranje") roz - rosa (se pronunţă "roza") maro - braun (se pronunţă "braun")

Lectia 9 : Familia (Lektion 9 : Familie) Familia (Familie)

Părinţii - die Eltern (se pronunţă "di eltern") Tata - der Vater (se pronunţă "der fater") Mama - die Mutter (se pronunţă "di muter") Fiul - der Sohn (se pronunţă "der son") Fiica - die Tochter (se pronunţă "di tohter") Băiatul - der Junge (se pronunţă "der iunghe") Fata - das Mädchen (se pronunţă "das medhen") Bunicul - der Groβvater (se pronunţă "der grosfater") Bunica - die Groβmutter (se pronunţă "di grosmuter") Unchiul - der Onkel (se pronunţă "der onchel") Mătuşa - die Tante (se pronunţă "di tante") Sora - die Schwester (se pronunţă "di şvester") Fratele - der Bruder (se pronunţă "der bruder") Nepot - der Neffe (se pronunţă "der nefe") Intrebări şi cuvinte de bază: Sunteţi casătorit(ă)? - Sind Sie verheiratet? (se pronunţă "sind si ferhairatet") Fritz este tatal lui Aida si a lui Erica - Fritz ist der Vater von Aida und von Erica (se pronunţă "Fritz ist der fater fon Aida und fon Erica") Aida este fata lui Fritz - Aida ist die Tochter von Fritz (se pronunţă "Aida ist di Tohter von Fritz")

Lectia 10 : Formule de salut (Lektion 10 : der Grüße) Formule de salut (der Grüße) Bună ziua - Guten Tag (se pronunţă "gutăn tak") Bună seara - Guten Abend (se pronunţă "gutăn abend") Bine aţi venit! - Willkommen (se pronunţă "vilcomen") Bună , Salut - Hallo (se pronunţă "halo") Bună , Salut - Hi (se pronunţă "hai") Bună , Salut - Grüß Gott (se pronunţă "grius got") Bună , Salut - Servus (se pronunţă "servus" în Germania este folosit în momentul în care se salută două persoane de sex masculin) Ce mai faci? - Wie geht's? (se pronunţă "vi gheţ") Mulţumesc - Danke (se pronunţă "danche") Mulţumesc! - Danke schön! (se pronunţă "danche şiun") Mulţumesc mult - Vielen Dank (se pronunţă "filen danc") Vă rog! - Bitte! (se pronunţă "bite" se foloseşte după Mulţumesc - Danke) Cu plăcere! - Bitte schön! (se pronunţă "bite" se foloseşte după Mulţumesc! Danke schön!) Nu ai pentru ce! - Nichts zu danken! (se pronunţă "nihţ ţu danchen") Noapte bună - Guten nacht (se pronunţă "guten naht") Cu bine! - Mach's gut! (se pronunţă "max gut") La revedere - Auf Wiedersehen (se pronunţă "auf viderzein") Pa - Tschüss (se pronunţă "cius") La revedere! - Auf Wiederhören! (se pronunţă "auf viderhioren" la telefon) Scuzaţi-mă - Entschuldigung (se pronunţă "enşuldigung")

Îmi pare rău - Es Tut mir Leid (se pronunţă "es tut mia laid") Intrebări şi cuvinte de bază: Da - Ja (se pronunţă "ia") Nu - Nein (se pronunţă "nain") Ajutor - Hilfe (se pronunţă "hilfe") Cine, vă rog? - Wie bitte? (se pronunţă "vi bite") Incântat de cunoştinţă - Freut mich (se pronunţă "froit mih") Eu mă numesc - Ich heiße (se pronunţă "ih haise") Eu mă numesc - Ich bin (se pronunţă "ih bin") Numele meu este - Mein Name ist.. (se pronunţă "main name ist") Nu vobesc germana - Ich kann nicht deutsch reden (se pronunţă "ih can niht doici reden") Nu vobesc bine germana - Ich kann nicht so gut deutsch reden (se pronunţă "ih can niht so gut doici reden") Nu înţeleg - Ich verstehe es nicht (se pronunţă "ih farşte es niht") Pot să...? - Darf Ich...? (se pronunţă "darf ih") Aş dori... - Ich möchte... (se pronunţă "ih miohte") Puteţi sa mă ajutati ? - Können Sie mir helfen? (se pronunţă "chionen zi mi helfen") Ce doriţi dumneavoastră? - Was möchten Sie? (se pronunţă "vas miohten zi") Sunt bine.Si dumneavoastră? - Mir geht es gut und Ihnen? (se pronunţă "mir ghet es gut und inen") Sunt bine.Dar tu? - Mir geht's gut und dir? (se pronunţă "mia gheţ gut und dia") Cine este acesta/aceasta? - Wer ist das? (se pronunţă "ver ist das") Cine esti tu? - Wer bist du? (se pronunţă "ver bist du") Care este numele dumneavoastră de familie? - Wie ist Ihr Familienname? (se pronunţă "vi ist ir familienname") Care este prenumele dumneavoastră? - Wie ist Ihr Vorname? (se pronunţă "vi ist ir forname")

Lectia 11 : Corpul uman (Lektion 11 : Menschlicher Körper) Corpul uman (Menschlicher Körper) ureche - ohr (se pronunţă "or") dinţi - zähne (se pronunţă "ţene") obraji - wange (se pronunţă "vange") bărbie - kinn (se pronunţă "chin") păr - haar (se pronunţă "har") ochi - auge (se pronunţă "aughe") gură - mund (se pronunţă "munt") nas - nase (se pronunţă "naze") piele - haut (se pronunţă "haut") cap - kopf (se pronunţă "copf") frunte - stirn (se pronunţă "ştirn")

faţă - gesicht (se pronunţă "gheziht") gât - nacken (se pronunţă "nagn") umăr - schulter (se pronunţă "şhultăr") piept - brust (se pronunţă "brust") burtă - bauch (se pronunţă "bauh") inimă - herz (se pronunţă "herţ") sânge - blut (se pronunţă "blut") mană - hand (se pronunţă "hant") cot - ellbogen (se pronunţă "elboghen") deget mână - finger (se pronunţă "fingher") picior - fuß (se pronunţă "fus") genunchi - knie (se pronunţă "cnie") gleznă - knöchel (se pronunţă "cnohel") deget de la picior - zeh (se pronunţă "ţe") muşchi - muskeln (se pronunţă "muscheln") ficat - leber (se pronunţă "libar") plămân - lunge (se pronunţă "lunghe") Intrebări şi cuvinte de bază: Am dureri... - Ich habe schmerz ... (se pronunţă "ih habe şmerţ")

Lectia 12 : In Bucatarie si la Masa (Lektion 12 : in der Küche und auf Tisch) In Bucătărie (in der Küche) carne de vită - Rindfleisch (se pronunţă "rind-flaş") carne de porc - Schweinefleisch (se pronunţă "şvain-flaş") cafea - Kaffee (se pronunţă "cafe") pui - Huhn (se pronunţă "hun") peşte - Fisch (se pronunţă "fiş") şuncă - Schinken (se pronunţă "şin-căn") crenvuşti - Wurst (se pronunţă "vurşt") brânză - Käse (se pronunţă "cheze") ouă - Eier (se pronunţă "a-ia") salată - Salat (se pronunţă "zalat") legume - Gemüse (se pronunţă "ghemiuze") castraveţi - Gurken (se pronunţă "gurchen") morcovi - Karotten (se pronunţă "caroten") roşii - Tomaten (se pronunţă "tomaten") ceapă - Zwiebel (se pronunţă "ţvi-băl") usturoi - Knoblauch (se pronunţă "cno-blau") orez - Reis (se pronunţă "rais") fasole - Bohnen (se pronunţă "bonăn") cartofi - Kartoffeln (se pronunţă "cartofăl") fructe - Obst (se pronunţă "obst") mere - Äpfel (se pronunţă "afăl") pâine - Brot (se pronunţă "brot") pâine prăjită - Toast (se pronunţă "toast") găluşte - Nudeln (se pronunţă "niu-dăl") ceai - Tee (se pronunţă "tee") suc - Saft (se pronunţă "saft") apă - Wasser (se pronunţă "vasăr")

apă minerală - Mineralwasser (se pronunţă "mineralvasăr") bere - Bier (se pronunţă "bi-ir") vin - Wein (se pronunţă "vain") sare - Salz (se pronunţă "salţ") piper - Pfeffer (se pronunţă "pfefăr") unt - Butter (se pronunţă "butăr") lapte - Milch (se pronunţă "milh") Intrebări şi cuvinte de bază: masă - Tisch (se pronunţă "tiş") scaun - Stuhl (se pronunţă "ştiul") dulap - Schrank (se pronunţă "şranc") legume proaspete - frisches Gemüse (se pronunţă "frişe ghemiuse") mâncare de prânz - Mittagessen (se pronunţă "mitag-esăn") Aş vrea... - Ich möchte... (se pronunţă "ih miohte") Vreau ceva cu... - Ich möchte etwas mit... (se pronunţă "ih miohte etvas mit") Puteţi sa-mi aduceţi un pahar/cană/sticlă cu... - Bitte geben Sie mir eine Glas/Tasse/Flasche mit... (se pronunţă "bite ghebăn zi mih aine glas/tase/flaşe mit") Încă unul/una , va rog - Noch einen(m)/eine(f)/eins(n), bitte (se pronunţă "noh ainen(m)/aine(f)/ains(n) bite") Am terminat - Ich bin fertig (se pronunţă "ih bin fertih") Aş dori o salată de roşii - Ich will einen Tomatensalat (se pronunţă "ih vil ainen tomatăn-salat")

Lectia 13 : Cumpărături si haine (Lektion 13 : Einkaufs und Kleidung) Cumpărături scump - teuer (se pronunţă "toiăr") ieftin - billig (se pronunţă "bilih") e prea scump - das ist zu teuer (se pronunţă "das ist ţu toiăr") nu-l/n-o vreau - ich will es nicht (se pronunţă "ih vil es niht") îl/o iau - ich nehme es (se pronunţă "ih neme es") o pungă, vă rog - eine Tüte bitte (se pronunţă "aine tiute bite") umbrelă - Regenschirm (se pronunţă "reghenşirm") plic,scrisoare - Brief (se pronunţă "brif") timbre - Briefmarken (se pronunţă "brifmarchen") pix - Stift (se pronunţă "ştift") cuptor cu microunde - Mikrowellen (se pronunţă "microvelen") aspirator - Staubsauger (se pronunţă "ştob-zaugher") telefon fix - Festnetztelefon (se pronunţă "festneţtelefon") maşină de spălat rufe - Waschmaschinen (se pronunţă "vaş-maşinen") frigider - Kühlschrank (se pronunţă "chiulşranc") masă - Tisch (se pronunţă "tiş") scaun - Stuhl (se pronunţă "ştiul") dulap - Schrank (se pronunţă "şranc") Haine pantofi - schuhe (se pronunţă "şue") costume - anzüge (se pronunţă "anţiughe") cămasă cu mânecă scurtă - hemden kurzarm (se pronunţă "hemden curţarm") cămasă cu mânecă lunga - hemden langarm (se pronunţă "hemden langarm")

maletă - langarm shirt (se pronunţă "langarm şărt") pantaloni - hosen (se pronunţă "hozen")

Lectia 14 : Numeralul Numeralul ordinal se poate forma in urmatoarele moduri: 1.Pentru numerele de la 1 la 20 se adaugă terminaţia 'te'. 2.Pentru numerele de 20 la n se adauga terminatia 'ste'. Excepţii: erste (primul) , dritte (al treilea) , siebte (al şaptelea) , achte (al optulea). Numeralele ordinale se acordă in gen , număr si caz cu substantivul pe care îl însoţesc. Numeralul de la 13 la 19 se formează din numeralul de la 3 la 9 la care se adaugă un 'zehn'. Excepţi constituie 16 la care se va pune 'sech' in loc de 'sechs' si 17 la care se va pune 'sibe' in loc de 'sieben'. Numeralele de la 20 la 99 se formează astfel: 1.Pentru zeci fixe (10,20...90) se va pune unitatea corespunzătoare la care se va adauga terminaţia 'zig'. Excepţie o constituie 20 (zwanzig) şi 30 (dreißig). 2.Pentru zecile care nu sunt fixe formarea este diferită faţa de cea in limba romană (cifra unitatilor+und+cifra zecilor) , cifrele se scriu intr-un singur cuvânt şi dacă cifra unitatilor este 1 se va pune 'ein' in loc de 'eins'. Numeralele de la 100 la 999 se formează astfel: se scrie cifra sutelor urmată de cifra zecilor iar la sutele intregi se formeaza din cifra unitatilor sutelor urmată de 'hundert'.

Lectia 15 : Substantivul Substantivul: Genul Masculin "Der" însoţeşte întotdeauna substantivul de genul masculin. Substantivul masculin poate fi identificat şi in funcţie de sensul cuvintelor , denumiri pentru: zilele săptămânii , lunile , anotimpurile , punctele cardinale si mărci de automobile. Substantivul masculin poate fi identificat şi după terminaţiile cuvintelor (sufixe): -ling (der lehrling) , -en , -ismus , -ist , -or , -ant , -ent , -ich. Substantivul: Genul Feminin "Die" însoţeşte întotdeauna substantivul de genul feminin. Substantivul feminin poate fi identificat şi in funcţie de sensul cuvintelor , denumiri pentru: avioane , vapoare , râuri şi mărci de motociclete. Substantivul feminin poate fi identificat şi după terminaţiile cuvintelor (sufixe): -heit , -keit , -schaft , -ung , -ei , -ie , -ür , -e , -enz , -ik , -ion , -tät , -in. Multe substantive masculine se pot transforma in substantive feminine cu

ajutorul terminaţiei -in. exemplu: Der Student - Die Studentin. Substantivul: Genul Neutru "Das" însoţeşte întotdeauna substantivul de genul neutru. Substantivele neutre pot fi identificate şi dacă arată rezultatul unei actiuni. Substantivele neutre pot fi identificate şi după prefixe: das ge-... Substantivele neutre pot fi identificate şi după terminaţiile cuvintelor (sufixe): chen , -lein , -tum , -ium , -um , -ment. Formarea pluralului Orice substantiv in forma sa de plural este precedat de articolul hotărât Die , indiferent de genul pe care îl are la singular. Majoritatea substativelor formeaza pluralul prin adaugarea lui: -e , -n , -en , -er , -nen , -s , -se. exemplu: Der Tag - Die Tage Sustativele masculine şi neutre care se termină in: -er , -en , -el , -chen , -lein nu au formă de plural! Forma de plural este identică cu cea de singular. Substantivele masculine care au în componenţa lor vocalele: a , o , u primesc des umlaut la forma de plural. Substativele care se termină în -nis şi -in îşi dublează consoana la forma de plural. exemplu: Die Lehrerin - Die Lehrerinnen Există de asemenea şi substantive care au forme numai la plural sau singular. Substative care au forme numai la singular: das Alter , der Ärger , der Frieden , das Geld , das Geduld , das Glück , die Hitze , die Kälte , der Lärm , die Zeit. Substantive care au forme numai la plural: die Alimente , die Einkünfte , die Eltern , die Ferien , die Gebrüder , die Geschwister , die Kosten , die Lebensmittel , die Leute , die Personalien.

Lectia 16 : Pronumele Interogativ Pronumele Interogativ când? - wann? (se pronunţă "van?") pănă când? - bis wann? (se pronunţă "bis van?") de când? - seit wann? (se pronunţă "zait van?") ce? - was? (se pronunţă "vas?") de ce? - warum? (se pronunţă "varum?") de ce? - wieso? (se pronunţă "vizo?") de ce? - weswegen? (se pronunţă "vezvighen?") de ce? - weshalb? (se pronunţă "vezhalb?") cine? - wer? (se pronunţă "viă?") pe cine? - wen? (se pronunţă "vin?") cui? - wem? (se pronunţă "viem?") care? - welche? (se pronunţă "velhe?")

la ce?pentru ce? - wozu? (se pronunţă "voţu?") cât de mult timp? - wie lange? (se pronunţă "vi langhe?") cât de des? - wie oft? (se pronunţă "vi oft?") cum? - wie? (se pronunţă "vi?") cât? - wieviel? (se pronunţă "vifil?") unde? - wo? (se pronunţă "vo?") la care?pe lângă care? - wobei? (se pronunţă "vobai?") prin ce?pe unde? - wodurch? (se pronunţă "vodoih?") pentru ce?pentru care? - wofür? (se pronunţă "vofiur?") împotriva cui? - wogegen? (se pronunţă "voghigăn?") dincotro? - woher? (se pronunţă "vohea?") încotro? - wohin? (se pronunţă "voin?") cu ce? - womit? (se pronunţă "vo-mit?") spre unde? - wonach? (se pronunţă "vo-nah?") la ce? - woran? (se pronunţă "vo-ran?") pe ce? - worauf? (se pronunţă "vo-rauf?") de unde?din ce? - woraus? (se pronunţă "vo-raus?") în ce/care?unde? - worin? (se pronunţă "vo-rin?") peste ce?despre ce? - worüber? (se pronunţă "vo-riubăr?") despre ce? - worum? (se pronunţă "vo-rum?") sub ce?sub care? - worunter? (se pronunţă "vo-runtăr?") despre ce/care? - wovon? (se pronunţă "vo-fon?") în faţa cui? - wovor? (se pronunţă "vo-for?")

Lectia 17 : Pronumele : Personal , Posesiv si Reflexiv Pronumele Personal: I sg. eu - ich (se pronunţă "ih") II-a sg. tu - du (se pronunţă "du") III-a sg. Masculin el - er (se pronunţă "ea") III-a sg. Feminin ea - es (se pronunţă "ea") III-a sg. Neutru ea - sie (se pronunţă "zi") I pl. noi - wir (se pronunţă "via") II-a pl. voi - ihr (se pronunţă "ir") III-a pl. Masculin Feminin Neutru ei/ele - sie (se pronunţă "zi") Pronumele Posesiv: I sg. al meu - mein (se pronunţă "main") II-a sg. al tău - dein (se pronunţă "dain") III-a sg. Masculin al său - sein (se pronunţă "zain") III-a sg. Feminin al ei - ihr (se pronunţă "ir") III-a sg. Neutru al ei - sein (se pronunţă "zain") I pl. al nostru - unser (se pronunţă "unzăr") II-a pl. al vostru - euer (se pronunţă "oiăr") III-a pl. Masculin Feminin Neutru al vostru - ihr (se pronunţă "ir") II-a sg. II-a pl. forma de politeţe : dumneavoastră - ihr (se pronunţă "ir") cine? - wer? ; pe cine? - wen? ; cui? - wem? ; al cui? - wessen?

Pronumele Reflexiv: Acuzativ I sg. pe mine - mich (se pronunţă "mih") II-a sg. pe tine - dich (se pronunţă "dih") III-a sg. pe el/ea - sich (se pronunţă "zih") I pl. pe noi - uns (se pronunţă "unz") II-a pl. pe voi - euch (se pronunţă "oih") III-a pl. pe ei - sich (se pronunţă "zih") Dativ I sg. mie - mir (se pronunţă "mia") II-a sg. ţie - dir (se pronunţă "dia") III-a sg. lui/ei - sich (se pronunţă "zih") I pl. nouă - uns (se pronunţă "unz") II-a pl. vouă - euch (se pronunţă "oih") III-a pl. lor - sich (se pronunţă "zih")

Lectia 18 : Adverbul Adverbul de cauză răspunde la întrebările: de ce? - warum? (se pronunţă "varum?") de ce? - wieso? (se pronunţă "varum?") de ce? - weshalb? (se pronunţă "vezhalb?") de ce? - weswegen? (se pronunţă "vezvighen?") la ce?pentru ce? - wozu? (se pronunţă "voţu?") Adverbul de Cauză: de aceea - darum (se pronunţă "da-rum") aşadar/prin urmare - demnach (se pronunţă "dem-nah") aşadar/prin urmare - somit (se pronunţă "zomit") în caz de nevoie - notfalls (se pronunţă "not-fals") deloc/în nici un caz - keinefalls (se pronunţă "kaine-fals") totuşi/cu toate acestea - dessen ungeachtet (se pronunţă "desen ungheahtet") prin/drept urmare - infolgedessen (se pronunţă "in-fol-ghidesen") şi anume/adică - nämlich (se pronunţă "nemlih") în caz de nevoie - nötigenfalls (se pronunţă "notinghen-fals") în cel mai rău caz - schlimmstenfalls (se pronunţă "şlimsten-fals") totuşi/cu toate acestea - dennoch (se pronunţă "den-noh") în alt caz - ansonsten (se pronunţă "anzonsten") de aceea/din această cauză - deswegen (se pronunţă "dezvighen") Adverbul de mod răspunde la întrebările: cum? - wie? (se pronunţă "vi?")

Adverbul de Mod: altfel - anders (se pronunţă "andărs") în zadar - vergebens (se pronunţă "ferghebens") astfel/aşa - so (se pronunţă "so") în felul următor - folgendermaßen (se pronunţă "folghendermasen") întămplător - zufällig (se pronunţă "ţufelih") aşa de/atât de - derart (se pronunţă "derart") cu grămada - haufenweise (se pronunţă "hofenvaize") fireşte - allerdings (se pronunţă "alărdinghs") mult - sehr (se pronunţă "zer") abia - kaum (se pronunţă "caum") excesiv de/extrem de - überaus (se pronunţă "iubăraus") de altfel - sonst (se pronunţă "zonst") numai/doar - nur (se pronunţă "nuăr") cel putin/macăr - zumindest (se pronunţă "ţumindest") în afară de aceasta/pe lângă aceasta - außerdem (se pronunţă "auserdem") în plus/pe deasuprea - zudem (se pronunţă "ţudem") Adverbul de timp răspunde la întrebările: când? - wann? (se pronunţă "van?") cât timp? - wie lange? (se pronunţă "vi langhe?") cât de des? - wie oft? (se pronunţă "vi oft?") Adverbul de Timp: la început - anfangs (se pronunţă "anfanghs") curând - bald (se pronunţă "bald") atunci/pe atunci - damals (se pronunţă "damalz") apoi/atunci - dann (se pronunţă "dan") acum - jetzt (se pronunţă "ieţ") chiar acum/tocmai acum - eben (se pronunţă "ibăn") mai intai/inainte de toate - vorerst (se pronunţă "fo-est") mai inainte - vorhin (se pronunţă "fo-hin") azi - heute (se pronunţă "hoite") maine - morgen (se pronunţă "morghen") de atunci - seither (se pronunţă "zait-ea") uneori/din cand in cand - bisweilen (se pronunţă "biswailen") poimaine - übermorgen (se pronunţă "iubermorghen") multa vreme - lange (se pronunţă "langhe") inca o data - nochmal (se pronunţă "nohmal") rareori - selten (se pronunţă "zeltăn") in zilele noastre - heutezutage (se pronunţă "hoiteţutaghe") rareori - selten (se pronunţă "zeltăn") intre timp - inzwischen (se pronunţă "inţvişen") intre timp - mittlerweile (se pronunţă "mit-lavaile") de curand/recent - neulich (se pronunţă "noi-lih") de acum inainte - nunmehr (se pronunţă "nun-mea") in fine - schließlich (se pronunţă "şlislih")

in acelasi timp/totodata - zugleich (se pronunţă "ţuglaih") la urma sfarsit/pentru ultima data - zuletzt (se pronunţă "ţuleţt") in sfarsit - endlich (se pronunţă "endlih") mai devreme/mai curand - eher (se pronunţă "i-a") ieri - gestern (se pronunţă "ghestărn") de atunci - seitdem (se pronunţă "zait-dem") intotdeauna - immer (se pronunţă "ima") frecvent - häufig (se pronunţă "hoifih") permanent/neincetat - stets (se pronunţă "şteţ") Adverbul de loc răspunde la întrebările: unde? - wo? (se pronunţă "vo?") de unde? - woher? (se pronunţă "vo-hea?") incotro?unde? - wohin? (se pronunţă "vo-hin?") Adverbul de Loc: aici - hier (se pronunţă "hia") acolo - da (se pronunţă "da!") acolo - dort (se pronunţă "dort") inauntru - drinnen (se pronunţă "drinen") sus - oben (se pronunţă "obăn") dedesubt - unten (se pronunţă "untăn") in exterior - außen (se pronunţă "ausăn") inapoi - rückwärts (se pronunţă "riucwerţ") de alaturi - nebenan (se pronunţă "nibăn-an") in alta parte - andreswo (se pronunţă "andres-vo") de aici/de acolo - daher (se pronunţă "dahea") aici incoace - hierher (se pronunţă "hia-hia") la vale - bergab abwärts (se pronunţă "biergab abwerţ") la deal - bergauf (se pronunţă "berg-auf") inainte - vorwärts (se pronunţă "for-werţ") in fata - vorn (se pronunţă "forn") in spate - hinten (se pronunţă "hintăn") la dreapta - rechts (se pronunţă "rehţ") peste tot/oriunde - überall (se pronunţă "iuberal") la stanga - links (se pronunţă "links") undeva - irgendwo (se pronunţă "irgănd-vo") de aici/de acolo - daher (se pronunţă "da-hea") in afara/extern - auswärts (se pronunţă "aus-werţ") nicaieri - nirgendwo (se pronunţă "nirghen-vo") pe aici in sus - hierhinauf (se pronunţă "hia-hinauf") pe aici afara - hierhinaus (se pronunţă "hia-hinaus") in sus - aufwärts (se pronunţă "auf-werţ") intr-o parte - seitwärts (se pronunţă "zait-werţ") incolo/intr-acolo - dahin (se pronunţă "da-hin")

Lectia 19 : Prepozitii Prepozitiile la Acuzativ răspund la întrebarea: incotro? - wohin? (se pronunţă "vo-hin?") Prepozitii la Acuzativ: la , pe la , in jur de , in jurul - um (se pronunţă "um") fara - ohne (se pronunţă "one") de-a lungul - entlang (se pronunţă "entlang") pana la - bis (se pronunţă "one") printre , prin - durch (se pronunţă "duih") pentru - für (se pronunţă "fiur") Prepozitiile la Dativ răspund la întrebarea: unde? - wo? (se pronunţă "vo?") Prepozitii la Acuzativ: din - aus (se pronunţă "aus") la , de langa , de , cu , aproape de - bei (se pronunţă "bai") cu - mit (se pronunţă "aus") dupa , la , spre , inspre , despre - nach (se pronunţă "nah") de , din , de la - seit (se pronunţă "zait") de , din , de la , de pe , din partea , despre - von (se pronunţă "fon") la , pe , prin , de , cu , fata de , langa - zu (se pronunţă "ţu")

Lectia 20 : Conjunctii Conjuncţiile Coordonatoare: şi - und (se pronunţă "und") sau - oder (se pronunţă "odăr") dar , însa - aber (se pronunţă "abăr") ci - sondern (se pronunţă "zondărn") pentru că - denn (se pronunţă "den") nici - weder (se pronunţă "vidăr") nu numai - nicht nur (se pronunţă "niht nur") când - bald (se pronunţă "bald") parţial - teils (se pronunţă "tails") atât - sowohl (se pronunţă "zovol") pe de altă parte - andererseits (se pronunţă "andrezaiţ") pe de o parte - einerseits (se pronunţă "ainezaiţ") Conjuncţiile Subordonatoare: ca - dass (se pronunţă "das") când - als (se pronunţă "alz")

când - wenn (se pronunţă "ven") în timp ce - während (se pronunţă "verend") înainte să - bevor (se pronunţă "befoa") până - bis (se pronunţă "bis") după ce - nachdem (se pronunţă "nahdem") de îndată ce - sobald (se pronunţă "zobalt") atât timp cât - solange (se pronunţă "zolanghe") de cănd - seit (se pronunţă "zait") ori de câte ori - so oft (se pronunţă "zo oft") cum - wie (se pronunţă "vi") ca şi cum - als ob (se pronunţă "alz op") aţa încât - so dass (se pronunţă "zo das") ca să - damit (se pronunţă "damit") fiindcă - wiel (se pronunţă "vil") deoarece - da (se pronunţă "da") mai ales că - zumal (se pronunţă "ţumal") deşi , cu toate că - obwohl (se pronunţă "opvol") deşi - obgleich (se pronunţă "opglaih") cu toate acestea - trotzdem (se pronunţă "troţdem") dacă , când - wenn (se pronunţă "ven") în caz că - falls (se pronunţă "fals") Conjuncţiile subordonatoare fac ca verbul să stea la sfârşitul propoziţiei pe care o introduc. Exemple: Eu merg acasă să dorm - Ich gehe zu Hause damit ich schlafen kann (se pronunţă "ih ghee ţu hauze damit ih şlafăn kan")

Lectia 21 : Conjugarea Verbelor Infinitivul verbului este forma acestuia în dicţionar. Exemplu : gehen - a merge (rădăcina verbului = geh) ich - rădăcina verbului + e - gehe du - rădăcina verbului + st - gehst er/sie/es - rădăcina verbului + t - geht wir - infinitivul verbului - gehen ihr - rădăcina verbului + t - geht sie - infinitivul verbului - gehen Verbele ale căror rădăcina se termină în : t , d , chn , dn , fn , gn sau tm , la persoana a 2-a singular si plural si a 3-a singular se va adăuga un 'e' între verb si terminaţiile anterioare. Exemplu : arbeiten - a munci (rădăcina verbului = arbeit) ich - rădăcina verbului + e - arbeite du - rădăcina verbului + e + st - arbeitest er/sie/es - rădăcina verbului + e + t - arbeitet wir - infinitivul verbului - arbeiten ihr - rădăcina verbului + e + t - arbeitet sie - infinitivul verbului - arbeiten Verbele ale căror rădăcina se termina în : s , ss , ß , x sau z , la persoana a 2-a singular se va înlocui terminaţia 'st' cu 't'.

Exemplu : tanzen - a dansa (rădăcina verbului = tanz) ich - rădăcina verbului + e - tanze du - rădăcina verbului + t - tanzt er/sie/es - rădăcina verbului + t - tanzt wir - infinitivul verbului - tanzen ihr - rădăcina verbului + t - tanzt sie - infinitivul verbului - tanzen Verbe a căror formă trebuie învaţată pe de rost: bringen - a aduce (rădăcina verbului = bring) ich - bringe du - bringst er/sie/es - bringt wir - bringen ihr - bringt sie - bringen finden - a găsi (rădăcina verbului = find) ich - finde du - findest er/sie/es - findet wir - finden ihr - findet sie - finden hören - a auzi (rădăcina verbului = hör) ich - höre du - hörst er/sie/es - hört wir - hören ihr - hört sie - hören lesen - a citi ich - lese du - liest er/sie/es - liest wir - lesen ihr - lest sie - lesen sagen - a spune (rădăcina verbului = sag) ich - sage du - sagst er/sie/es - sagt wir - sagen ihr - sagt sie - sagen

Lectia 22: Verbelen Modal auxiliare si Verbelen auxiliare SE folosesc la suprafaţă sub forma timpurilor compus si un condiţionalului.

au - un AVEA Prezent I - eu pe tine - tu ai el are - el sunt noi - AVEM noi aveţi - Voi aveţi au - o au Viitor Simplu Voi avea eu Voi AVEA veţi avea - TU VEI AVEA el va avea - el VA AVEA avem - de la AVEA Noi va trebui - Voi Vetier AVEA acestea trebuie să fie - înainte de AVEA fi - o fi Prezent Eu sunt - eu sunt tu - tu esti el este - el Este suntem - sunt noi voi - Voi sunteti ele sunt - o sunt Viitor Simplu Voi fi - eu Voi fi vei fi - TU VEI Fi , va fi - el VA Fi vom fi - fi Noi vă va fi - Voi Fi Vetier acestea vor fi - în faţa unei fi să fie - un Devenie Prezent Voi - eu Voi veti - TU VEI el este - el VA suntem - de la noi voi - Voi Vetier acestea sunt - în faţa unei

Viitor Simplu Voi fi - eu Voi Devenie veţi fi - TU VEI Devenie el va fi - el VA Devenie suntem - de la Devenie noi veţi fi - Voi Vetier Devenie vor fi - în faţa unei Devenie Verbelen modal în limba Germana sine, joc de cuvinte în propoziţie dupa Subiect IAR verbul principal SE Duce la sfârşitul propoziţiei automat.

a permis - o AVEA Voie SA Prezent Eu pot - sa la UE Voie s-ar putea - TU AI SA Voie el poate - el sa se Voie -am permis - NOI SA AVEM Voie vă este permis - Voi sa Voie aveţi ele pot - o au Voie SA Perfect compus I -am fost permis - eu sa Voie privind avut ai fi fost permis - TU SA Voie ai avut el a fost permis - el avut o sa Voie noi au fost acceptate - NOI SA Voie avut asupra ei au fost permisă - Voi sa Voie avut ATI acestea au fost permis - o au avut Voie SA Viitor Simplu Am vom durfen - eu Voi sa Voie AVEA vă veţi durfen - TU VEI sa Voie AVEA el este durfen - el VA AVEA Voie sa ne sunt durfen - NOI SA Voie AVEA din ei va durfen - Voi sa Voie Vetier AVEA acestea sunt durfen - EI înainte de a AVEA Voie SA

poate - o putea Prezent Pot să - eu pot poti - tu Poti el poate - el potul putem - noi putem aveţi posibilitatea să - Voi puteţi ele pot - EI oală

Perfect compus I -am putut - la putut eu te -am pricepere - tu ai putut el are pricepere - el o putut noi am fost capabili - noi putut pe ei au fost capabili - Voi ati putut ei au fost capabili - o au putut Viitor Simplu Eu sunt capabil - Voi putea eu tu esti capabil - TU VEI putea el este capabil - el putea VA noi sunt capabili - putea noi de la ei va pot - Voi putea Vetier acestea sunt în măsură - în faţa unei putea

dori - ai plăcea Prezent Îmi place - Imi loc vă place - Iti loc îi place - lui / EI ii loc ne place - Nouă ne loc vă place - locul în special Voua le place - le locul Perfect compus Mi -am placut - mi-a placut ce -au placut - ti-o placut el a plăcut - lui / EI ia placut ne -au placut - Nouă ne-a placut ce -au placut - mai ales Voua placut le -au plăcut - o-le placut Viitor Simplu I -ar dori - în special Imi plăcea vă veţi dori - ISI VA plăcea el este ca - II VA plăcea ne sunt ca - ne va plăcea vă veţi dori - VA VA plăcea ei sunt ca - le plăcea VA

nevoie - o neaparat trebui Prezent

Trebuie să - a se vedea eu trebuie (neaparat), trebuie să - nu trebuie (neaparat) sa el trebuie să - el trebuie (neaparat) sa avem - noi trebuie (neaparat), a se vedea aveţi - Voi trebui (neaparat) sa au nevoie - o trebuie (neaparat) sa Perfect compus I -am gemusst - UE într-o trebuit (neaparat), a se vedea ce -aţi gemusst - face un trebuit (neaparat) sa el are gemusst - un trebuit (neaparat) sa am avea gemusst - SA noi o trebuit (neaparat), ai avea gemusst - Voi o trebuit (neaparat) sa le au gemusst - un trebuit (neaparat) sa Viitor Simplu Am vom trebui sa - în special trebui eu (neaparat), vezi tu vei nevoie - TU VA trebui (neaparat) sa el va trebui - în special trebui (neaparat) sa avem va trebui - în special trebui noi (neaparat), vezi tu vei nevoie - VA Voi trebui (neaparat) sa le vor trebui - în special trebui (neaparat) sa

trebuie să - un trebui sa Prezent Vreau - AR eu trebuie sa vei - TU SA AR trebuie el este - el ar trebuie sa ne - ar trebuie NOI SA voi - Voi ar trebui sa doresc - o AR trebuie sa Perfect compus Eu sunt presupune a fi fost - eu ar fi sa trebuit tu esti trebuia să fi fost - TU AR FI SA a trebuit el a fost trebuia să fi fost - AR FI SA trebuit noi am presupus a fi fost - noi ar fi sa trebuit vă -aţi trebuia să fi fost - Voi AR FI SA trebuit acestea sunt presupune ca au fost - ar fi trebuit sa Viitor Simplu I -ar vrea - eu sa VA trebui tu vei dori - TU SA VA trebui acesta este destinat - în special trebui sa ne sunt la - NOI SA VA trebui

tu vei dori - VA Voi SA trebui acestea sunt destinate - SA VA trebui

doriţi - o vrea Prezent Vreau - eu vreau vrei - nu vrei vrea - vrea el ne-o dorim - noi Vreme doriţi - Voi vreţi doresc - în faţa unei Perfect compus Am -am vrut - eu pe vrut tu -aţi vrut - tu ai vrut el a vrut - o vrut el am fi vrut - vrut noi pe ei ai vrut - Voi ati vrut ei au vrut - o au vrut Viitor Simplu I -ar vrea - eu vrea Voi vă veţi dori - TU VEI vrea el va dori - el vrea VA ne va dori - noi vrea de la ei vor dori - Voi Vetier vrea ei vor dori să - înainte de o vrea

Lectia 23 : Lista verbelor importante sprechen - a vorbi arbeiten - a munci bekommen - a obţine bleiben - a rămâne brauchen - a avea nevoie bringen - a aduce denken - a gândi essen - a mânca fahren - a conduce finden - a găsi fragen - a întreba geben - a da gehen - a merge gehören - a aparţine glauben - a crede haben - a avea

halten - a opri heißen - a se numi helfen - a ajuta hören - a auzi kaufen - a cumpara kennen - a cunoaşte kommen - a veni können - a putea lassen - a lăsa laufen - a funcţiona leben - a trăi legen - a se aşeza liegen - a sta aşezat sagen - a spune schlafen - a dormi schlagen - a lovi schreiben - a scrie sehen - a vedea sein - a fi sitzen - a sta sollen - a trebui să spielen - a se juca stehen - a sta stellen - a pune machen - a face mögen - a plăcea müssen - a trebui nehmen - a lua tragen - a purta treffen - a întâlni tun - a face warten - a aştepta werden - a deveni werfen - a arunca wissen - a ştii wohnen - a locui wollen - a vrea ziehen - a trage tragen - a purta

Lectia 24 : Texte traduse/Vocabular (Lektion 24 : Übersetzt Texte/Wortschatz) 1. Limba Germană este limba naţională a Germaniei. 1. Deutsch ist die Nationalsprache von Deutschland. 2. In Germania locuiesc aproximativ 82 milioane de oameni , în Austria 8

milioane şi în Elveţia 7 milioane. 2. In Deutschland leben ungefähr 82 Millionen Menschen , in Österreich 8 Millionen und in der Schweiz 7 Millionen. 3. Capitala Germaniei este Berlin. Berlin are 3,5 milioane de locuitori şi este cel mai mare oraş din Germania. 3. Die Hauptstadt von Deutschland ist Berlin. Berlin ist auch mit 3,5 Millionen Menschen die größte Stadt von Deutschland. 4. Steagul Germaniei este negru , roşu , auriu. 4. Die Flagge von Deutschland ist schwarz , rot , gold. 5. Limba Germană este limba naţională a Austriei. 5. Deutsch ist die Nationalsprache von Österreich. 6. Capitala Austriei este Viena. Viena are 1,5 milioane de locuitori şi este cel mai mare oraş din Austria. 6. Die Hauptstadt von Österreich ist Wien. Wien ist auch mit 1,5 Millionen Menschen die größte Stadt von Österreich. 7. Steagul Austriei este roşu , alb , roşu. 7. Die Flagge von Österreich ist rot , weiß , rot. 8. Limba Germană este cea mai mare limba Naţională a Elveţiei. 8. Deutsch ist die größte Nationalsprache der Schweiz. 9. Capitala Elveţiei este Berna.Cel mai mare oraş din Elveţia cu aproximativ 840.000 de mii de locuitori este Zurich. 9. Die Hauptstadt der Schweiz ist Bern. Die größte Stadt der Schweiz mit ungefähr 840.000 Menschen ist Zürich.

10. Steagul Elvetiei este roşu cu o cruce albă. 10. Die Flagge der Schweiz ist rot mit weißem Kreuz.

Lectia 25 : Despre Autoturisme (Lektion 25 : Über Autos) Autoturism - Auto (se pronunţă "auto") Autoturism - PKW (se pronunţă "pkv") Camion - LKW (se pronunţă "lkv") Producător (Fabricant) - Hersteller (se pronunţă "hea-ştelă") Tipul vehiculului - Fahrzeugtyp (se pronunţă "farţoig-tip") Anul producţiei (Anul construcţiei) - baujahr (se pronunţă "bau-iar") în anul - in der jahr (se pronunţă "in der iar") Viteză - Geschwindigkeit (se pronunţă "gheşvindihkait") am mers cu viteza de 50 de km - Ich war mit einer Geschwindigkeit von 50 km (se pronunţă "ih va mit ainăr gheşvindihkait fon 50 km") Numărul de uşi - Anzahl der Türen (se pronunţă "anţal der tiurăn") Numărul de locuri - Anzahl Sitzplätze (se pronunţă "anţal ziţpleţe") Piese Auto - Auto teile (se pronunţă "auto taile") Anvelopă - Reifen (se pronunţă "raifăn") Tipul Anvelopei - Reifentyp (se pronunţă "raifăn-tip")

Oglindă - Spiegel (se pronunţă "şpighel") Garnitura de chiulasă - Kopfdichtung (se pronunţă "kof-dihtung") Filtru de ulei - Ölfilter (se pronunţă "oil-filtăr") Filtru de aer - Luftfilter (se pronunţă "luft-filtăr") De înaltă calitate - Der hochwertige (se pronunţă "der hoh-vertighe") Frâne - Bremsen (se pronunţă "bremzen") Transmisie manuală - Schaltgetriebe (se pronunţă "şalt-ghetribe") Tipul de carburant - Kraftstoffart (se pronunţă "kraft-ştofart") Clasa de poluare - Schadstoffklasse (se pronunţă "şad-ştof-klase") Transmisie - getriebe (se pronunţă "ghetribe") Cutia de viteze (Transmisie manuală) - Schaltgetriebe (se pronunţă "şaltghetribe") Rugină - Rost (se pronunţă "rost") Vitezometru - tachometer (se pronunţă "taho-metăr") Vînd - verkaufen (se pronunţă "fer-kaufăn") Cumpar - kaufen (se pronunţă "kaufăn") închiriez - mieten (se pronunţă "mităn") lăţime - Breite (se pronunţă "braite")

înălţime - Höhe (se pronunţă "hio-o")

Lectia 26 : A munci (Lektion 26 : Arbeiten) cerere - bewerbung CV-ul - lebenslauf educaţie - Ausbildung angajator - Arbeitgeber firmă de ocupare a forţei de muncă temporară - Zeitarbeit calificare profesională - Beruf Locuri de muncă - Stellenangebote Locuri de muncă - Stellenanzeigen anunţuri publicitare - Kleinanzeigen Locuri de muncă - Jobs Locuri de muncă full time - Vollzeit-Stellen Medic - Arzt Îngrijitor - Altenpfleger Arhitect - Architekt Bancher - Bankkaufmann Construcţii - Bau Ajutor in constructii - Bauhelfer Contabil - Buchhalter Brutar - Bäcker Controlor - Controller Proiectare - Design Recepţie - Empfang Pedagog - Erzieher Şofer - Fahrer Director - Geschäftsführer Om de ajutor - Helfer Ajutor în casă - Haushaltshilfe Imobiliare - Immobilien Asistenţa IT - IT-Support Jurist - Jurist Conducător auto - Kraftfahrer Asistent medical- Krankenpfleger Ajutor in bucătarie - Küchenhilfe Profesor - Lehrer Pictor - Maler Om de curaţenie - Reinigungskraft Resurse umane - Personalentwickler Responsabil cu personalul - Personalreferent Fizioterapeut - Physiotherapeut Profesionişti în relaţia cu publicul - PR-Fachleute Manager produse - Produktmanager Manager de proiect - Projektleiter Promotor - Promoter

Secretar - Sekretär Dezvoltator software - Softwareentwickler Lucrător social- Sozialarbeiter Şofer de stivuitor\motostivuitor - Staplerfahrer Funcţionar taxe\impozite - Steuerfachangestellter Tămplar - Tischler Muncitor în turism - Touristik Vănzător - Verkäufer

Tabelul nivelurilor de competenţă lingvistică conform Cadrului European Comun (CEF) de Referinţă pentru Limbi Străine Obiectivul Cadrului European Comun (CEF) CEF intenţionează să ofere un cadru cuprinzător care descrie toate aspectele legate de învăţarea şi predarea limbilor la toate nivelurile, în toate tipurile de instituţii de invaţămant, pentru toate vârstele şi din toate ţările membre ale Consiliului Europei. Cei mai mulţi oameni consideră că este foarte greu să descrie cât de bine vorbesc o altă limbă. Adesea, informaţii cum ar fi diplomele , anii petrecuţi în învăţarea unei limbi străine sau numărul de ore nu furnizează informaţii concrete cu privire la competenţele lingvistice curente. În acest sens, Consiliul Europei a definit nivelurile lingvistice CEF de competenţă, în scopul de a crea un sistem uniform, care permite atât transparenţă cât şi coerenţă. Tabelul nivelurilor de competenţă lingvistică :

A1 - A2: Utilizator elementar B1 - B2: Utilizator independent C1 - C2: Utilizator experimentat Nivelul A1 - Noţiuni de bază Aveţi noţiuni de bază in comunicare cum ar fi : unde locuiţi şi ce hobby-uri aveţi. (aprox. 150 de ore de studiu) Nivelul A2 - Comunicarea informaţiilor de bază Puteţi vorbi despre teme de bază şi puteţi exprima nevoile dvs. cum ar fi : când sunteţi la cumpărături. (aprox. 300 de ore de studiu) Nivelul B1 - Gestionarea situaţiilor de zi cu zi Când călătoriţi puteţi face cu uşurinţă faţa situaţiilor cu care vă confruntaţi. Puteţi vorbi despre experienţele dvs. şi exprima puncte de vedere.

Nivelul B2 Comunicaţi spontan şi fluent , chiar şi în conversaţii mai lungi, cu vorbitori nativi. Puteţi urmări texte complicate şi exprima opinia dumneavoastră pe teme abstracte.

Nivelul C1 Puteţi vorbi germana confortabil şi flexibil, în orice situaţie. Puteţi inţelege texte lungi cu un grad de dificultate sporit.

Nivelul C2 Puteţi inţelege orice citiţi şi auzi. Puteţi comunica spontan , fluent şi transmite informaţii detaliate.