Functiile Filosofiei [PDF]

  • 0 0 0
  • Gefällt Ihnen dieses papier und der download? Sie können Ihre eigene PDF-Datei in wenigen Minuten kostenlos online veröffentlichen! Anmelden
Datei wird geladen, bitte warten...
Zitiervorschau

Referat Funcţiile filosofiei

1

Filosofia este o formă a raţionalităţii, una din cele mai vechi preocupări teoretice, spirituale a umanităţii, care a străbătut întreaga istorie omenească păstrându-şi esenţa, dar îmbogăţindu-şi semnificaţia, sensurile şi rostul. Filosofia este o componentă a culturii, a vieţii spirituale, alături de ştiinţa literaturii, artă, religie, acestea formează cultura şi viaţa societăţii. Ea se află în interelaţii cu celelalte componente dar nu se confundă cu niciuna dintre ele. Înca din sec. V î.h. Platon spunea că filosofia este cel mai frumos dar pe care l-au dat zeii oamenilor. Hegel spunea că filosofia este floarea cea mai înaltă a culturii. După cum afirma şi C. Noica filosofia: „n-are o definiţie, nu e o ştiinţă, şi este liberă de orice obligaţii. Frumuseţea ei este că se poate începe de oriunde. Te pasionează problema devenirii? Începe cu ea. Dar să ştii că începi. Ce e filosofia, asta ai s-o înveţi pe drum.” Filosofia a aparut ca răspuns la întrebarile oamenilor, întrebari cum ar fi :  Ce este existenţa ?  Care este raportul dintre existenţa subiectivă şi obiectivă ?  Cum se constituie valoarea de adevăr, bine, frumos, dreptate ?  Care sunt cauzele nefericirii omului pe pamânt ?  Ce este fericirea ? Filosofia încearca să explice în ce constă condiţia umană, conceptul de condiţie umană, deasemenea situaţiile obişnuite şi limita. În acelaşi timp filosofia se preocupă de locul şi rolul omului, îl ajută pe acesta să ierarhizeze lumea. Filosofia îl ajuta pe om să se cunoască pe sine să-şi formeze o cunoştinţă de sine care sunt propriile sale realizări, să-şi formeze conştiinţa alterităţii care este conştiinţa respectului pentru ceilalşi alături de care trăieşti. Filosofia s-a format în antichitate la început în obiectul filosofiei erau puse cunoştiinţe din toate domeniile treptat s-a produs o departajare între discursul filosofic şi cel ştiinţific. De-a lungul timpului s-a constatat că ştiinţa are nevoie de filosofie, de viziunea ei generală despre lume. Funcţiile filosofiei se împart în:  Funcţia teoretică –explicativă, cognitivă (cunoaştere) ne oferă un

2

anumit gen de cunoaştere a lumii care se află în strânsă legătură cu celelalte tipuri de cunoaştere (ştiinţifică, artistică, cu experienţa general umană, cu activitate creatoare a omului).  Funcţia metologică, normativă Oferă principii , norme orientative pentru activitatea teoretică şi practică , ne ajută să ne orientăm corect în multitudinea de fenomene ale vieţii , ne oferă căi de a ajunge la noi adevăruri, noi orizonturi teoretice de acţiune practică.  Funcţia axiologică , valorizatoare, atitudinală, prin care Filosofia ne oferă principii, norme de ierarhizare a formelor de existenţă , a valorilor morale, estetice precum si principii şi norme referitoare la atitudinea noastră faţă de lume, deci reacţia axiologică faţă de aceasta.  Funcţia prospectivă, proiectivă, anticipativă . În coordonatele sistemului său referenţial se creează posibilitatea prevederii, prognozei, a înţelegerii posibilităţii de acţiune viitoare.  Funcţia paraxiologică, acţionată. Ea se obiectivează sub cele mai diverse şi variate forme de manifestare a omului.

Bibliografie : 1. Gh. Vladutescu, (1980) Introducere în istoria filosofiei orientului, Ed.

Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti.

3

4