Fisa Evaluare Lectie [PDF]

Zitiervorschau

FIŞA DE EVALUARE A LECŢIEI Data 25.03.2020 Şcoala Gimnaziala Poieni, com. Schitu-Duca, jud. Iasi Clasa a V-a Obiectul Educatie fizica si sport Tema lecţiei JOCURILE DE MISCARE IN LECTIA DE EDUCATIE FIZICA Profesor asistat: MOISA MIHAI-LUCIAN Evaluator: Aspect observat

Indicatori

I.Proiectarea lecţiei 1. Calitatea proiectului de lecţie

Observaţii a) Claritatea obiectivelor şi motivaţia : formulare clară şi realistă a obiectivelor; stabilirea modalităţilor de verificare a îndeplinirii lor. b) Echilibrarea activităţilor, alocarea timpului: - sensibilitate şi cunoaştere a nevoilor reale ale elevilor, realism în selectarea activităţilor; - alocarea corectă a timpului pentru diferite secvenţe; - sunt anticipate reacţiile elevilor. c) Alegerea materialului auxiliar şi adecvarea mijloacelor didactice: imaginaţie şi originalitate în selectarea ori confecţionarea materialelor; - materialele auxiliare sunt în concordanţă cu conţinuturile şi cu obiectivele propuse; utilizarea lor este concepută într-o succesiune logică, facilitează învăţarea şi o face plăcută. d) Anticiparea dificultăţilor: dificultăţile sunt întotdeauna anticipate, analizate şi au fost concepute activităţi de remediere realiste şi adecvate. a) Explicarea obiectivelor: - obiectivele sunt prezentate şi explicate întotdeauna elevilor.

2. Pregătirea condiţiilor necesare II.Realizarea lecţiei desfăşurării lectiei,

3. 4.

Valenţe educative, formative, Conţinut ştiinţific,

b) Exploatarea conţinuturilor şi legătura cu cunoştinţele anterioare: - se trece eficient de la o etapă la alta ; - activităţile se succed natural; profesorul recâştigă controlul asupra clasei la momentul potrivit fără să întrerupă activităţile Capacitatea de a integra eficient materialul auxiliar : - materialele sunt folosite adecvat, competent, eficient şi creativ ; - utilizarea materialelor

facilitează învăţarea. Corelaţii intra şi 5. interdisciplinare, 6. Caracter practic-aplicativ, Alegerea şi folosirea 7. metodelor de predareînvăţare, Îmbinarea diferitelor 8. forme de activitate, Integrarea mijloacelor de 9. învățământ, 10. Crearea motivaţiei. Activizarea elevilor, 11. Densitatea lecţiei. Dozarea judicioasă a timpului, 12. Evaluarea formativă.

13. Organizarea, îndrumarea, III.Comportamentul conducerea şi propunătorului controlarea activităţii de învăţare.

- toate obiectivele propuse sunte realizate la maximum; - elevii sunt întotdeauna coparticipanţi la evaluare iar punctul lor de vedere este luat în considerare pentru activităţile viitoare.

-profesorul este întotdeauna stăpân pe situaţie, nu are sau rezolvă eficient problemele de disciplină; - profesorul este preocupat de organizarea corespunzătoare a spaţiului de lucru, utilizând un design care să faciliteze comunicarea şi lucrul pe grupe/ateliere; - profesorul dă sarcini clare şi verifică dacă elevii au înteles; - echilibrul atenţiei este foarte bun; - gesturile şi mişcarea profesorului consolidează comunicarea; -profesorul trezeşte şi menţine atenţia şi implicarea elevilor, îi motivează pentru învăţare şi este receptiv la capacităţile, nevoile, interesul şi emoţiile lor diferite; - profesorul are mult tact şi utilizează strategii adecvate în vederea identificării şi corectării greşelilor iar elevii interpretează corectarea drept un sprijin din partea profesorilui; - profesorul este flexibil şi capabil să 14. Conduită în relaţiile cu elevii. adopte o strategie diferită faţa de cea Limbajul. Ținuta planificată daca e cazul. IV.Autoevaluarea

15. Receptivitatea, autoanaliza şi spiritul critic.

Formele de evaluare folosite; conştientizarea elevilor asupra rezultatelor evaluării; propunerea unor măsuri corective pentru lecţia viitoare;

Spirit autocritic; capacitatea de identificare a aspectelor reuşite şi a celor mai puţin izbutite. Puncte tari: - Profesorul cunoaşte efectivul de elevi şi numărul de ore alocate. - Profesorul poate adapta conţinutul lecţiilor la posibilităţile şi nivelul de pregătire al elevilor. -Profesorul are posibilitatea de a doza efortul în mod gradat. -Profesorul poate folosi în mod judicios timpul alocat lecţiei. -Profesorul poate să ţină o evidenţă clară a activităţii desfăşurate. Puncte slabe: - Clasele de elevi sunt relativ neomogene - Clasele cuprind un număr mare de elevi. - Sferele de interese pentru practicarea exerciţiilor fizice sunt diferite de la elev la elev. - Accentul principal în desfăşurarea lecţiei de educaţie fizică cade pe activitatea profesorului. V.Observaţii

I. PROIECTAREA LECTIEI 1. Calitatea proiectului de lecţie: - documentarea ştiinţifică şi metodică; - identificarea şi explicarea corectă a obiectivelor lecţiei; - corelarea dintre obiective şi celelalte componente ale lecţiei; - corectitudinea exprimării; - aspectul estetic; - creativitatea în structura lecţiei. II. REALIZAREA LECTIEI 2. Pregătirea condiţiilor necesare desfăşurării lecţiei: - asigurarea mijloacelor de învățământ; - existenţa unor condiţii igienice corespunzătoare; - organizarea colectivului de elevi. 3. Valenţe educative, formative: - contribuţia lecţiei la dezvoltarea gândirii; - contribuţia lecţiei la dezvoltarea limbajului; - contribuţia lecţiei la dezvoltarea imaginaţiei; - contribuţia lecţiei la dezvoltarea altor procese de cunoaştere; - contribuţia lecţiei la dezvoltarea autonomiei elevilor.

4. Conţinutul ştiinţific: - rigurozitatea conceptelor şi noţiunilor ştiinţifice care fundamentează conţinutul lecţiei; - corectitudinea informaţiilor prezentate în lecţie; - dozarea optimă a informaţiilor şi valorilor transmise; 5. Corelaţii inter şi intradisciplinare: - stabilirea corectă a locului lecţiei în sistem; - valorificarea cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor prealabile implicate în învăţarea noului conţinut; - sublinierea şi întărirea elementelor esenţiale şi de perspectivă, ce vor interveni în lecţiile următoare; - corelaţii cu date şi fapte cunoscute de la alte discipline de învățământ, din experienţa de viaţă a elevilor; - integrarea unor informaţii nespecifice în câmpul informal. 6. Caracter practic-aplicativ: - conturarea unui instrument de lucru în cadrul disciplinei sau interdisciplinar; - aplicarea în lecţie a cunoştinţelor dobândite; - posibilitatea aplicării în alte lecţii, la aceeaşi disciplină sau la alte discipline de învățământ a cunoştinţelor şi priceperilor asimilate; - posibilitatea aplicării în activităţi în afară de clasă şi şcoală a noului conţinut. 7. Alegerea şi folosirea metodelor de predare-învăţare: - utilizarea unor metode active, centrate pe elev; - măsura în care strategia didactică folosită este corelată cu particularităţile elevilor şi colectivului; - preocuparea pentru formarea deprinderilor de activitate independentă; - gradul de realizare a diferenţierii şi individualizării demersului didactic; - folosirea unor metode şi procedee ce realizează o accentuare a caracterului formativ al învăţării. 8. Îmbinarea diferitelor forme de activitate: - existenţa în lecţie a unor forme variate de activitate: frontală, individuală, pe grupe de joc didactic; - dozarea ponderii diverselor forme de activitate în funcţie de obiectivitate şi tipul de lecţie; - gradul de implicare directă în lecţie a fiecărui elev; - conturarea unui spirit cooperant, dialogul elev-elev; 9. Integrarea mijloacelor de învățământ: - utilizarea mijloacelor de învățământ aflate în dotarea şcolii; - confecţionarea unor materiale didactice necesare în lecţie, pentru activitatea demonstrativă sau individuală; - estetica şi funcţionalitatea materialului didactic utilizat în lecţie; - integrarea în lecţie, la momentul potrivit a mijloacelor de învățământ; - valorificarea completă a intuirii materialului didactic. 10. Crearea motivaţiei. Activizarea elevilor: - modul de realizare a captării atenţiei elevilor în introducerea noului conţinut; - prezentarea, pe înţelesul elevilor, a obiectivelor urmărite în lecţie; - introducerea unor elemente incipiente de motivaţie intrinsecă; - gradul de antrenare a elevilor în lecţie; - repartizarea echilibrată a sarcinilor pe fiecare elev. 11. Densitatea lecţiei. Dozarea judicioasă a timpului:

- dozarea corespunzătoare a timpului afectat fiecărei etape a lecţiei, funcţie de obiectivele propuse; - încadrarea în timp a lecţiei. 12. Evaluarea formativă: - măsura în care se realizează în lecţie feed-back-ul; - evaluarea tuturor obiectivelor operaţionale ale lecţiei; - realizarea pentru elevi a întăririlor imediate; - preocupări legate de notarea elevilor; - elemente de adaptare a acţiunii propunătorului la informaţiile obţinute prin aferenţă inversă; III. COMPORTAMENTUL PROPUNATORULUI 13. Organizarea, îndrumarea, conducerea şi controlarea activităţii de învăţare: - crearea unei situaţii de învăţare adecvată; - măsura în care propunătorul reuşeşte să urmărească activitatea întregii clase; - formularea clară a sarcinilor de lucru şi consecvenţă în urmărirea acestora; - crearea unei atmosfere de lucru favorizantă pentru activitatea fiecărui elev; - adaptarea comportamentului la reacţiile clasei; - realizarea dialogului învăţător-elev, elev-învăţător, elev-elev; 14. Conduita în relaţiile cu elevii. Limbajul. Tinuta: - comportament relaţional, nonregresiv; - adaptarea conduitei, limbajul (verbal, nonverbal) şi ţinutei la nivelul clasei; - perseverenţa în realizarea obiectivelor; - capacitatea stăpânirii de sine; - elemente de tact şi măiestrie pedagogică. IV. AUTOEVALUARE 15. Receptivitatea, autoanaliza şi spiritul critic: - sesizarea în autoanaliza lecţiei, a gradului de urmărire a performanţelor urmărite; - determinarea aspectelor mai puţin realizate în lecţie, a cauzelor acestora, precum şi conturarea unor alternative didactice care să elimine nerealizările; - receptivitatea la observaţiile evaluatorului; - autoevaluarea corectă a nivelului de realizare a lecţiei. V. OBSERVATII - indicatori specifici diferitelor discipline de învățământ, ce nu au fost cuprinşi în fişă; - aspecte deosebite privind contextul psihopedagogic al lecţiei; - sugestii şi recomandări.