Cheltuielile Pentru Servicii Publice Generale [PDF]

Zitiervorschau

1. Cheltuielile privind serviciile publice generale Aceasta categorie de cheltuieli priveste finantarea unor servicii publice generale, care se realizeaza prin institutii si organe ale puterii legislative, executive, judecatoresti si de ordine publica. Institutiile publice prin care se asigura serviciile publice generale sunt: 1.

organe ale puterii si administratiei de stat : presedintia; organele puterii legislative; organele puterii judecatoresti; autoritati executive centrale si locale;

2.

3.

organe de ordine publica si siguranta nationala: politia, jandarmeria, securitatea nationala, paza si protectie. apararea nationala

Organizarea si functionarea acestor institutii si organisme vizeaza desfasurarea vietii cetatenilor in conditii normale, in conformitate cu respectarea drepturilor cetatenilor, cu realizarea obiectivelor de politica economica, sociala, financiara, mentinerea relatiilor dintre state Fiind o categorie complexa de cheltuieli traditionale ale statului, aceasta poate fi impartita, dupa criteriul functionalitatii, astfel:

2. Cheltuielile bugetare pentru apărarea naţională, cheltuieli militare . Cheltuielile militare (de aparare) sunt acele cheltuieli care au ca destinatie mentinerea si dotarea fortelor armate al caror principal scop este apararea nationala. Cheltuielile militare sunt cheltuieli neproductive, ele reprezentand un consum definitiv de PIB, de aceea, ele ar trebui sa prezinte o tendinta de reducere. Pe plan mondial, cheltuielile militare au crescut in ultimii 5 ani. Cea mai mare crestere se inregistreaza in SUA, care este si tara cu cele mai mari cheltuieli militare. Cresterea acestor cheltuieli au la origine atacul terorist din 11septembrie 2001, razboiul din Irak, lupta impotriva terorismului. De asemenea SUA este pe primul loc si in exportul de armament, unde se obtin castiguri importante, multe state reducand deficitul bugetar prin comertul cu arme. Cheltuielile militare au crescut si in Romania, si cu siguranta vor mai creste in anii urmatori pentru ca tara noastra sa poata coopera la realizarea operatiunilor de mentinere a pacii, de salvare, de raspuns la crize - conform obiectivelor NATO. Cheltuielile militare sunt grupate astfel: 1.

cheltuieli directe – cuprind cheltuieli cu intretinerea fortelor armate (procurarea de armament, tehnica de lupta, etc).

2.

cheltuieli indirecte – sunt cele legate de lichidarea urmarilor razboaielor sau pentru pregatirea unor viitoare actiuni armate .

Cheltuielile militare au ca destinatie : intretinerea si functionarea armatelor; dezvoltarea cercetarii militare; exeperiente militare; Principala surse de finantare a acestor cheltuieli este bugetul de stat, la care se mai adauga si venituri extrabugetare precum si credite externe. Principalele consecinte economice si sociale ale cheltuielilor militare sunt urmatoarlele:

influenteaza volumul si structura productiei materiale (ex.consum mare de resurse materiale); influenteaza schimburile internationale, relatiile financiar-monetare, economia mondiala in ansamblul sau; amplifica risipa de resurse; diminueaza finantarea activitatilor social-economice; deturneaza forta de munca, care ar putea fi folosita in alte ramuri :de cercetare, proiectare, etc; accentueaza dezechilibrele financiar-valutare-monetare; afecteaza atat consumul final cat si forma bruta de capital.

3.Ponderea cheltuielilor in PIB

Ponderea cheltuielilor directe si indirecte se schimba continuu de la o etapa la alta. În timpul razboiului, creste ponderea cheltuielilor militare directe, iar în perioada urmatoare creste ponderea cheltuielilor indirecte. În perioada contemporana armatele nationale se organizeaza si functioneaza pe baza unui nou principiu. Acesta urmareste constituirea de armate "mai puitin numeroase, dar mai profesioniste". După cum s-a precizat mai înainte, caracterul neproductiv al cheltuielilor de apărare face ca ele să nu reprezinte, de regulă, o prioritate a politicii bugetare şi să se urmărească o dimensionare corectă a lor, în funcţie de obiectivele politice stabilite pentru acest domeniu. Volumul acestor cheltuieli şi mai ales creşterea lor are efecte nefavorabile asupra dezvoltării economice şi sociale a statelor luate individual, cât şi la nivel mondial. Aceste cheltuieli consumă importante resurse materiale, umane şi financiare ; este cazul, de exemplu , al materiiilor prime, al combustibililor şi a altor materiale care se folosesc pentru a asigura întreţinerea forţelor armate, instruirea şi echiparea efectivelor, producţia militară. Există şi un important consum de resurse umane, deoarece o mare parte

din forţa de muncă este implicată, direct sau indirect, în servicii legate de apărarea naţională, de industria care lucrează pentru armată. În cercetarea ştiinţifică din domeniul militar sunt antrenaţi mulţi cercetători ştiinţifici, cadre deosebit de bine pregătite, iar cheltuielile de cercetare-dezvoltare cu caracter militar reprezintă 20-25% din cheltuielile mondiale

pentru

toate

destinaţiile.

În cazul în care pentru activităţile cu caracter militar sau pentru industria militară sunt necesare importuri sau se fac împrumuturi în străinătate se impune un efort valutar important care influenţează negativ rezervele valutare sau duce la creşterea datoriei externe. Toate acestea conduc la concluzia că nivleul cheltuielilor militare şi creşterea lor au influenţe nefavorabile asupra activităţilor civile, social-culturale, economice, că ele deturnează resurse importante către scopuri neproductive. Unele ţări pot avea câştiguri de pe urma creşterii producţiei militare, şi anume din exportul de armament . Potrivit bugetului de stat pentru anul 2012 cheltuielile destinate apărării naționale constituie circa 271.5 mln.lei , ori 1.22%. si 0.27 % din PIB. Conform Legii bugetului de stat pe anul 2007 nr.388/2007, cheltuielile pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala, care se finanteaza de la bugetul de stat pe anul 2008, se stabilesc in suma de 16.783 milioane lei, din care 5.207,8 milioane lei aparare si 11.575,2 aparare publica si siguranta nationala; 17.896,5 milioane lei servicii publice generale, din care: 8.531,8 autoritati publice si actiuni externe, 2.267,2 cercetare fundamentala si cercetare – dezvoltare, 2.756,8 alte servicii publice generale, 2.890,5 milioane lei tranzactii privind datoria publica si imprumuturile si 1.450,2 transferuri cu caracter general intre unitati ale administratiei publice. Din acestea, in anul 2008 cheltuielile pentru aparare se stabilesc in suma de 34.679,5 milioane lei, fata de 4.262,4 milioane lei in anul 2005, iar cheltuielile pentru ordine publica si siguranta nationala se stabilesc pentru anul 2008 in suma de 11.575,2 milioane lei, fata de 4.427,4 milioane lei in anul 2005, ceea ce reprezinta o crestere a acestor categorii de cheltuieli de aproximativ 12,2 % si respectiv 38,24 %.

Aceste cheltuieli conduc, uneori, la asigurarea unor contraprestatii si servicii directe cetatenilor (exemplu, prestatiile notariatelor), alteori, unor servicii sau avantaje indirecte (exemplu, intretinerea drumurilor si podurilor), iar, in alte cazuri satisfac nevoi de ordin general, care au caracter indivizibil (exemplu, asigurarea linistii publice). Tabelul 5.3 Volumul cheltuielilor pentru servicii publice generale, aparare, ordine publica si siguranta nationala pe anul bugetar 2008.

Categoria de cheltuieli I. Servicii publice generale Autoritati publice si actiuni externe Cercetare fundamentala si cercetare dezvoltare Alte servicii publice generale Tranzactii privind datoria publica si imprumuturile Transferuri cu caracter general intre unitati ale administratiei publice II. Aparare, ordine publica si siguranta nationala Aparare Ordine publica si siguranta nationala Total cheltuieli pentru servicii publice generale, aparare, ordine publica si siguranta nationala Total cheltuieli buget general consolidat

Bugetul general consolidat 17.896,5 8.531,8 2.267,2

%

2.756,8 2.890,5

3,2 3,3

1.450,2

1,7

16.783

19,3

5.207,8 11.575,2 34.679,5

6 13,3 39,9

86.940,3

100

din total 20,6 9,8 2,6

Sursa: Legea nr. 388/31.12.2007, M. Of. nr. 902/31.12.2007 modificata prin OUG nr. 112/24.09.2008, M. Of. nr. 680/03.10.2008 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2008. Principala sursa de finantare a cheltuielilor pentru aparare nationala este bugetul de stat, in acelasi timp Ministerul Apararii Nationale retine integral ca venituri extrabugetare, unele incasari rezultate din diverse operatiuni. Totodata, in ultimii ani, Ministerul Apararii Nationale a beneficiat si de credite externe utilizate pentru cresterea gradului de inzestrare a armatei. Desi pe parcursul ultimilor ani cheltuielile pentru aparare in tara noastra s-au mentinut relativ constante (4,5% - 4,7% din totalul cheltuielilor publice, respectiv 1,5% - 1,6% din PIB), aderarea la NATO reclama in continuare importante resurse (6% din totalul cheltuielilor publice) pentru indeplinirea obiectivelor asumate prin programul de integrare, pentru restructurarea si modernizarea armatei, pentru cooperarea la realizarea operatiunilor de mentinere a pacii etc.