Cheltuielile Publice Pentru Aparare [PDF]

Zitiervorschau

REFERAT FINANŢE

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULTATEA DE MANAGEMENT ECONOMIC

DISCIPLINA FINANŢE PUBLICE

REFERAT CHELTUIELILE PUBLICE PENTRU APĂRARE

ECHIPĂ:

Pagina 1 / 14

REFERAT FINANŢE

Cheltuielile pentru apărare Cheltuielile publice exprimă relaţii economico-sociale în formă bănească, care se manifestă între stat, pe de o parte, şi persoane fizice şi juridice, pe de altă parte, cu ocazia repartizării şi utilizării resurselor fianciare ale statului în scopul îndeplinirii funcţiilor acestuia. Cheltuielile publice se finalizează în plăţi efectuate de stat din resurse mobilizate pe diferite căi, pentru achiziţii de bunuri sau prestări de servicii necesare pentru îndeplinirea diferitelor obiective ale politicii statului: servicii publice generale, acţiuni social-culturale, întreţinerea armatei şi a întregii activităţi desfăşurate în domeniul militar, ordinea publică internă, securitatea socială, acţiuni economice etc. Cheltuielile publice sunt indicatori care se aprobă la nivelul de finanţare a diferitelor nevoi colective. Creditele bugetare nu pot fi depăşite, dar existenţa lor implică mecanisme de finanţare, prin alimentarea conturilor consumatorilor de resurse fianciare publice, la nivelul instituţiilor publice. Utilizarea propriu-zisă a creditelor bugetare reprezintă un proces complex care antrenează competenţa şi responsabilitatea conducătorilor instituţiei publice, în calitate de ordonatori de credite. Acest proces are la bază principii şi norme specifice, în general foarte riguroase, referitoare la bani şi corecta gestionare a bunurilor publice, pentru care ordonatorii de credite, pe de o parte, sunt avertizaţi să pună în aplicare prevederile bugetare, iar pe de altă parte, la sfârşitul fiecărui an, sunt descărcaţi din gestiune, pe baza unui raport public al Curţii de Conturi. Cheltuielile publice înglobează:  cheltuielile efectuate din fondurile constituite la nivelul bugetelor administraţiilor publice centrale (Bugetul de Stat, Bugetul Asigurărilor Sociale de Sănătate, Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat, Bugetul Fondului pentru Ajutorul de Şomaj, Bugetele Instituţiilor Publice Autonome şi altele);  cheltuielile efectuate din fondurile constituite în bugetele administraţiilor publice locale, pe trepte, ale acestora;  cheltuielile efectuate din intrări anuale de credite externe;  cheltuielile efectuate din fonduri externe nerambursabile constiuite la nivelul organismelor internaţionale şi distribuite, pe programe, statelor beneficiare. În fiecare ţară apărarea naţională reprezintă o componentă importantă a strategiei de asigurare a siguranţei naţionale şi, în acelaşi timp, exprimă conţinutul funcţiei externe a statului. Pagina 2 / 14

REFERAT FINANŢE

Pentru apărarea naţională se alocă an de an importante resurse financiare. Aceste resurse servesc întreţinerii şi funcţionării armatelor naţionale, participării la diferite alianţe militare, purtării de războaie sau înlăturării urmărilor acestora, menţinerii de baze militare pe teritorii străine, ajutoare militare acordate altor ţări. Cheltuielile de apărare sunt cheltuieli neproductive, care consumă definitiv o parte din produsul intern brut; privite din această perspectivă, ele trebuie să prezinte o tendinţă de reducere şi în multe state există o preocupare pentru micşorarea resurselor destinate scopurilor militare. O caracteristică a cheltuielilor pentru apărare o reprezintă faptul că ele sunt finanţate din bugetele guvernamentale ale statelor; totuşi, uneori, la acestea se pot adăuga resurse financiare provenite de la anumite grupări sau alianţe militare şi credite externe. Cheltuielile de apărare sunt de două feluri: directe şi indirecte. Cele directe cuprind cheltuielile cu întreţinerea forţelor armate în ţară sau în cadrul bazelor militare din alte ţări şi ele se concretizează în procurarea de bunuri şi servicii reclamate de această întreţinere, precum şi dotarea cu echipament, armament, tehnică de luptă; aceste cheltuieli figurează în bugetul Ministerului Apărării. În afara acestora, există şi alte cheltuieli militare, finanţate din fonduri speciale separate de bugetul de stat sau există cheltuieli „civile” cu finalitate militară, cuprinse în bugetele altor ministere. De asemenea, în diferite ţări există structuri diverse referitoare la aceste cheltuieli (se includ sau nu pensiile militarilor, se includ uneori cheltuieli de Jandarmerie). Cheltuielile militare indirecte sunt considerate cele legate de lichidarea urmărilor războaielor sau pentru pregătirea unor viitoare acţuni armate: plăţi în contul datoriei publice contractate pentru înzestrarea armatei sau pentru ducerea războaielor; despăgubiri de război datorate de ţările învinse ţărilor care au câştigat războiul; cheltuieli de refacere a propriei economii distruse; plăţi de pensii cuvenite orfanilor, invalizilor sau văduvelor de război; cercetări ştiinţifice cu finalitate militară. Cunoaşterea tuturor acestor categorii de cheltuieli şi indentificarea lor în amsamblul cheltuielilor publice ale statelor face posibilă măsurarea mai aproape de adevăr a întregului efort financiar de natură militară. Privite din punctul de vedere al conţinutului economic, cheltuielile militare prezintă o structură aparte, în sensul că ponderea cheltuielilor militare curente este mai apropiată de ponderea cheltuielilor militare de capital. Dacă volumul cheltuielilor curente destinate întreţinerii forţelor armate (cheltuieli materiale, de personal, transferuri) depinde, în principal, de efectivele armatei, cheltuielile de capital, destinate tehnicii militare, dezvoltării şi modernizării acesteia reclamă resurse financiare însemnate. Mai mult, statele care sunt puteri nucleare au acordat prioritate cheltuielilor de capital în raport cu cele curente. În ultimii ani, contextul economic şi politic mondial au influenţat modul de organizare şi funcţionare a armatelor naţionale; nu este o influenţă asupra volumului Pagina 3 / 14

REFERAT FINANŢE

cheltuielilor necesare, ci este o orientare către o armată mai puţin numeroasă şi mai profesionistă (în unele ţării s-a desfiinţat servicul militar obligatoriu). După cum s-a precizat mai înainte, caracterul neproductiv al cheltuielilor de apărare face ca ele să nu reprezinte, de regulă, o prioritate a politicii bugetare şi să se urmărească o dimensionare corectă a lor, în funcţie de obiectivele politice stabilite pentru acest domeniu. Volumul acestor cheltuieli şi mai ales creşterea lor are efecte nefavorabile asupra dezvoltării economice şi sociale a statelor luate individual, cât şi la nivel mondial. Aceste cheltuieli consumă importante resurse materiale, umane şi financiare ; este cazul, de exemplu , al materiiilor prime, al combustibililor şi a altor materiale care se folosesc pentru a asigura întreţinerea forţelor armate, instruirea şi echiparea efectivelor, producţia militară. Există şi un important consum de resurse umane, deoarece o mare parte din forţa de muncă este implicată, direct sau indirect, în servicii legate de apărarea naţională, de industria care lucrează pentru armată. În cercetarea ştiinţifică din domeniul militar sunt antrenaţi mulţi cercetători ştiinţifici, cadre deosebit de bine pregătite, iar cheltuielile de cercetare-dezvoltare cu caracter militar reprezintă 20-25% din cheltuielile mondiale pentru toate destinaţiile. În cazul în care pentru activităţile cu caracter militar sau pentru industria militară sunt necesare importuri sau se fac împrumuturi în străinătate se impune un efort valutar important care influenţează negativ rezervele valutare sau duce la creşterea datoriei externe. Toate acestea conduc la concluzia că nivleul cheltuielilor militare şi creşterea lor au influenţe nefavorabile asupra activităţilor civile, socialculturale, economice, că ele deturnează resurse importante către scopuri neproductive. Unele ţări pot avea câştiguri de pe urma creşterii producţiei militare, şi anume din exportul de armament. Cheltuielile pentru apărarea ţării servesc întreţinerii şi dotării forţelor armate. Ele mai cuprind şi cheltuieli pentru acţiuni de integrare euro-atlantică, pentru participarea la „Parteneriatului pentru Pace” sau participarea la operaţiuni de menţinere a păcii. Principala sursă de finanţare a cheltuielilor pentru apărare naţională este bugetul de stat; în acelaşi timp Ministerul Apărării Naţionale reţine integral ca venituri extrabugetare, unele încasări (în lei sau în valută) pe care le realizează din valorificarea în ţară sau la export a unor bunuri din dotare, încasări din activităţi anexe sau prestări de servicii, venituri din operaţiuni de menţinere a păcii, din activităţi de asistenţă bilaterală şi finanţare externă nerambursabilă. În ultimii ani, Ministerul Apărării Naţionale a beneficiat de credite externe, în principal pentru creşterea gradului de înzestrare a armatei. Din punct de vedere a conţinutului economic, cheltuielile pentru apărare sunt cheltuieli curente, în proporţie de 67%, cheltuieli de capital 27% şi rambursări de credite, plăţi de dobânzi şi comisioane 6% (pentru anul 2006). Cheltuielile curente sunt destinate cheltuielilor de personal (retribuţii, solde) , cheltuieli pentru materiale şi servicii (echipament, hrană, instruiere efectivă şi reparaţii), cheltuieli social-culturale (pensii, învăţământ, sănătate, cultural sportive), cheltuieli de capital şi credite externe Pagina 4 / 14

REFERAT FINANŢE

servesc pentru tehnica militară, mijloace de transport, diferite construcţii şi amenajări specifice. MISIUNEA MINISTERULUI APĂRĂRII Ministerul Apărării este organul de specialitate al administraţiei publice centrale care conduce şi desfăşoară, potrivit legii, activităţile în domeniul apărării ţării, având ca obiectiv general apărarea şi promovarea intereselor vitale ale României, precum şi participarea activă a ţării noastre la asigurarea securităţii zonelor de interes NATO şi UE. Analiza 2003-2007 În conformitate cu prevederile Legii nr.500/2002 privind finanţele publice, cu modificările ulterioare, ale Legilor bugetare anuale din perioada 2003-2007 şi ale Ordinelor ministrului apărării privind stabilirea ordonatorilor de credite şi a competenţei acestora în derularea procesului bugetar în Ministerul Apărării

,

execuţia bugetului a fost organizată pe trei nivele. Direcţia financiar-contabilă a asigurat deschiderea creditelor şi repartizarea acestora ordonatorilor secundari şi ordonatorilor terţiari de credite din finanţarea ordonatorului principal de credite. S-a urmărit asigurarea fondurilor pentru toţi ordonatorii de credite, precum şi pentru realizarea obiectivelor celor 8 programe majore aprobate Ministerului Apărării . Printr-un efort deosebit Direcţia financiar-contabilă a reuşit ca, în fiecare an, deschiderea şi repartizarea creditelor să se realizeze la timp, conform cerinţelor şi solicitărilor ordonatorilor de credite. De menţionat este faptul că, în această perioadă, 2003-2007, s-au efectuat o serie de modificări, între bugetele ordonatorilor de credite, la diferite titluri, articole şi alineate bugetare pentru a permite funcţionarea acestora. De asemenea, anual, începând cu luna iulie, în baza prevederilor Legii finanţelor publice s-au efectuat toate virările de credite, modificările şi actualizările în bugetele ordonatorilor de credite, astfel încât ceea ce s-a alocat să fie şi utilizat. Pagina 5 / 14

REFERAT FINANŢE

Datele sunt prezentate cu ajutorul următoarelor tabele şi histograme:

mil.lei DETALII 2003 2004 2005 PREVEDERI (Total surse) 4.177,64 5.010,33 5.851,87 EXECUŢIE 4.151,13 4.993,99 5.757,27

2006

) 2007

6.652,33 6.324,36

7.397,27 5.092,03

Pagina 6 / 14

REFERAT FINANŢE

mil.lei Detalii Total buget M.Ap., din care: Total buget de stat M.Ap. Prevederi venituri proprii Total credite externe Fonduri externe nerambursabile

2003

2004

2005

2006

*)2007

4177,64 5010,33 5851,87 6652,33 7397,27 3724,63 4659,60 5407,24 6257,19 7147,16 56,92

85,11

145,28

379,28

396,08

265,33

299,35

15,86

250,11

0,29

Pagina 7 / 14

REFERAT FINANŢE

mil.lei AN PERSONAL BUNURI ŞI SERVICII DOBÂNZI SUBVENŢII TRANSFERURI ALTE TRANSFERURI ASISTENŢĂ SOCIALĂ ALTE CHELTUIELI CAPITAL RAMBURSĂRI

2003 1024,1

2004 1406,67

2005 2006 1522,19 2305,2

*)2007 2768,86

1073,14 1400,87

1616,51 972,54

1148,32

0 22,21 534,99

0 32,52 755,67

0 43,11 44,85 27,5 1161,58 109,82

29,96 18,59 121,7

0

0

0

48,96

61,7

0

0

0

1193,08 1598,93

0

0

0

5,51

269,59 800,61

524,7 539,41

674,43 387,68

1278,71 1169,07 272,77 220,57

9,47

SITUAŢIA CHELTUIELILOR EFECTUATE DE MINISTERUL APĂRĂRII ÎN PERIOADA 2003-2007 (CONFORM CLASIFICAŢIEI NATO)

mii lei Nr. crt. Indicatori 1 2 2.1 2.2 3 3.1 3.2 3.3 3.4 3.5

2003

Total cheltuieli de apărare4.151.133 Total cheltuieli de 1.896.975 personal, din care: Salarii şi alocaţii 1.445.810 Pensii 451.165 Cheltuieli pentru operare 1.185.967 şi mentenanţă, din care: Materiale de uz curent 280.670 Întreţinere şi reparaţii 478.697 Servicii achiziţionate 34.663 Cost chirii 29.382 Alte cheltuieli 362.555

Prevederi 2004 2005 2006 anuale 2007 4.994.231 5.757.279 6.325.234 7.397.276 2.639.152 3.319.432 3.654.726 4.629.743 2.007.638 2.354.737 2.513.547 3.137.336 631.514 964.695 1.141.179 1.492.407 1.262.826 1.336.980 1.058.049 1.222.925 313.537 558.999 34.993 20.466 334.831

313.845 577.657 31.318 14.806 399.354

359.382 566.196 26.054 4.685 101.732

446.887 596.594 31.583 5.139 142.722 Pagina 8 / 14

REFERAT FINANŢE

Achiziţii şi infrastructură, 1.059.961 din care: Cheltuieli pentru 4.1 procurarea echipamentului959.086 de apărare Cheltuieli pentru 4.2 100.875 infrastructură/construcţii Cheltuieli pentru 5 cercetare-dezvoltare 8.230 pentru apărare 4

1.082.265 1.089.353 1.599.822 1.528.799 948.841 887.088 1.488.676 1.421.681 133.424 202.265 111.146

107.118

9.988

15.810

11.514

12.637

mil.lei Detalii Buget M.Ap. Buget de stat PIB Ponderea bugetului M.Ap.în Bugetul de stat

2003

2004

2005

2006

*)2007

4177,64

5010,33

5851,87

6652,33

7397,27

29181,91 35132,06 39485,56 51441,31 58722,20 182410,00 214390,00 287186,00 335900,00 372300,00

14,32%

14,26%

14,82%

12,93%

12,60% Pagina 9 / 14

REFERAT FINANŢE

Ponderea bugetului M.Ap.în PIB

2,29%

2,34%

2,04%

1,98%

1,99%

*) Notă: Execuţia bugetară la data de 31.10.2007. În vederea încadrării în limita cheltuielilor de personal şi a numărului maxim de posturi aprobat prin anexele la legea bugetară anuală, Direcţia financiar-contabilă a raportat lunar Ministerului Economiei şi Finanţelor, situaţia privind monitorizarea cheltuielilor de personal finanţate de la bugetul de stat şi situaţia cu numărul de personal şi fondul de salarii aferent. O altă sursă din care s-au finanţat cheltuielile Ministerului Apărării a constituito veniturile proprii, realizate de unităţi militare în baza prevederilor Legii nr.500/2002 şi ale Hotărârilor Guvernului nr.253/2003,nr.567/2003,nr.592/2003, nr.1245/2003, nr.468/2005 şi nr.804/2006. Veniturile proprii au fost realizate, în principal, din chirii, prestări de servicii, din valorificarea activelor fixe şi a altor bunuri materiale din administrarea Ministerului Apărării, din participarea la activităţile desfăşurate cu efective proprii la misiunile ONU, din organizarea cursurilor şi a unor manifestaţii cultural-artistice şi ştiinţifice, din cota-parte transferată din tarifele de utilizare a spectrului electromagnetic. Sumele au fost reţinute şi utilizate potrivit prevederilor legilor bugetare anuale. Intrări de credite externe au reprezentat o altă sursă de finanţare a cheltuielilor, acestea înregistrând o execuţie de 100% faţă de indicatorii aprobaţi. În perioada analizată, s-au realizat şi sponsorizări primite de la persoane fizice şi juridice. Cu sumele primite, s-a majorat bugetul Ministerului Apărării, acestea utilizându-se potrivit prevederilor art.49 alin.(1) din Legea nr.500/2002, cu respectarea destinaţiilor stabilite de transmiţători. Pagina 10 / 14

REFERAT FINANŢE

Planificare bugetară 2009 Armata României este angajată într-un proces de transformare structurală şi calitativă, pentru realizarea unei structuri de forţe cu un grad ridicat de susţinere şi interoperabilitate, flexibile, mobile, desfăşurabile în teatre de operaţii, capabilă să participe atât la întreaga gamă de misiuni NATO şi UE cât şi la misiuni de tip „coaliţie”. Acest proces implică eforturi de ordin bugetar, organizatoric şi social deosebite. Procesul de restructurare este în derulare. Ca rezultat, în anul 2007 faţă de anul 2001, numărul de structuri şi poziţii de stat a scăzut cu peste 50%, accentul punându-se pe operaţionalizarea unor structuri mai suple, cu echipament modern, bine instruite. Efortul pentru realizarea unei structuri de forţe compatibilă NATO, este concretizat şi prin implementarea Obiectivelor Forţei asumate de România, în procesul de planificare aliat. Transformarea Armatei României se desfăşoară simultan cu participarea cu trupe în teatre de operaţii situate în diferite zone, ceea ce implică un efort bugetar considerabil. Se acordă prioritate realizării în continuare a capacităţii operaţionale a forţelor destinate NATO/UE şi iniţiativelor regionale, în conformitate cu angajamentele asumate, urmărindu-se menţinerea nivelului de operaţionalizare a structurilor care au fost certificate/afirmate in anii anteriori. Obiectivul de bază în domeniul logistic îl constituie crearea unui sistem logistic integrat cu o mare mobilitate, capabil să acorde sprijin logistic acolo unde este necesar, în volumul cerut şi la momentul oportun, prin remodelarea conceptuală şi structurală a entităţilor logistice. În acest sens, se acordă prioritate asigurării resurselor financiare necesare mentenanţei echipamentelor majore din înzestrarea forţelor destinate NATO/UE şi iniţiativelor regionale. Totodata, se organizează şi desfăşoară procesele de aprovizionare cu bunuri materiale şi servicii necesare sprijinului logistic al categoriilor de forţe ale armatei, precum şi de realizare/menţinere a nivelurilor stocurilor de război pentru principalele categorii de materiale şi muniţii. Acţiunile în domeniul logistic au ca finalitate implementarea angajamentelor asumate, în conformitate cu termenele stabilite, ridicarea nivelului de readiness al forţelor logistice la nivelul forţelor operaţionale pentru care se asigură suportul logistic, menţinerea nivelului de interoperabilitate tehnică în vederea participării la misiuni de apărare colectivă, conduse de NATO/UE, derularea programelor de achiziţii-echipamente şi tehnică conform strategiei de înzestrare a armatei. Prin activitatea desfăşurată în cadrul Statului Major General se urmăreşte realizarea unui nivel de conducere, organizare, planificare şi instruire necesar îndeplinirii misiunilor ce revin Armatei României, în timp de pace, în situaţii de criză Pagina 11 / 14

REFERAT FINANŢE

şi la război, în conformitate cu cerinţele ce derivă din participarea la întreaga gamă de misiuni ale Alian ţei. La nivelul Ministerului Apărării se acordă o atenţie deosebită implementării unui management eficient în domeniile: politica de apărare, planificare integrată a apărării, activitate legislativă, asistenţă juridică, resurse umane, financiar-contabil, audit intern, asistenţă religioasă, asistenţă medicală, cercetare ştiinţifică în domeniul militar, informare publică.

MENŢIUNI SPECIALE În vederea îmbunătăţirii activităţii în domeniul apărării sunt necesare unele măsuri noi, după cum urmează: - Transformarea structurii de forţe în vederea creşterii ponderii forţelor ce pot fi dislocate şi susţinute în teatrele de operaţii din totalul Armatei României; - Implementarea Obiectivelor Forţei asumate faţă de NATO şi a Obiectivului Global al Uniunii Europene, care sunt în responsabilitatea Armatei României, prin continuarea operaţionalizării/menţinerii nivelului operaţional al forţelor şi prin dezvoltarea celorlalte capabilităţi, conform cerinţelor; - Continuarea derulării programelor de achiziţii şi modernizare cu tehnică militară (finanţându-se cu prioritate programele pentru care sunt aprobate credite multianuale de angajament), iniţierea unor programe noi, inclusiv a programelor de achiziţii de importanţă strategică, pentru realizarea capabilităţilor asumate în concordanţă cu angajamentele internaţionale; - Transformarea sistemului logistic actual, bazat pe depozitare şi aprovizionare, întrun sistem logistic structurat pe fluxuri de distribuţie şi continuarea activităţii de codificare/standardizare a bunurilor şi serviciilor conform sistemului NATO; - Asigurarea, cu prioritate a sprijinului logistic pentru forţele dislocabile şi a managementului capabilităţilor de mişcare şi transport; - Casarea muniţiei pentru armamentul şi tehnica scoase din înzestrare şi implementarea unui sistem de planificare a stocurilor compatibil cu cel utilizat în NATO; Bugetul alocat Ministerului Apararii Nationale in anul 2008 va avea o pondere de 1,91% din PIB, mai mare in cifre reale fata de bugetul alocat in anul 2007, anunta Rompres. Pagina 12 / 14

REFERAT FINANŢE

In plus, pentru unele din programele strategice de inzestrare, MApN impreuna cu Ministerul Economiei si Finantelor au analizat o modalitate de finantare printr-o procedura de achizitie extrabugetara pe credit, astfel incat sa se poata atinge un procent de 2,38 la suta din PIB. Astfel, MApN va putea demara in paralel toate programele de achizitii planificate, pentru a nu exista diferente in dotarea categoriilor de forte. Pentru perioada urmatoare se estimeaza o concentrare a eforturilor pe linia modernizarii inzestrarii si crestere a interoperabilitatii armatei romane cu statele membre NATO si UE. Ministerul Apararii va finanta cu prioritate in anul 2008 o serie de obiective asumate din 2007, precum continuarea procesului de realizare si operationalizare a capabilitatilor rezultate din angajamentele asumate fata de NATO, UE, precum si cu alte organisme internationale si state partenere. Un capitol sensibil se refera la transparenta fata de opinia publica. Actuala conducere a MAp a dat curs solicitarilor si sesizarilor si a demarat cercetari prin Corpul de Control al ministrului, care, in unele cazuri, s-au soldat cu demiteri. MApN se poate mandri cu faptul ca se situeaza constant, in toate sondajele de opinie, cu peste 75% nivel de incredere al populatiei in armata. La randul sau, Armata s-a implicat, ori de cate ori a fost nevoie, in toate situatiile dificile cu care s-a confruntat populatia tarii (la inundatii, la actiunile de deszapezire sau in cazul transporturilor aeriene umanitare). E nevoie de consolidarea statutului Romaniei ca tara membra NATO si UE Consolidarea statutului Romaniei ca tara membra a NATO si a UE si dezvoltarea unui profil strategic adecvat in cadrul acestor organizatii, precum si continuarea reformei organismului militar pentru dezvoltarea unei capacitati de aparare credibile, moderne, eficiente si interoperabile au reprezentat pentru 2007 principalele obiective ale organismului militar romanesc. In context, preocuparea declarata a MApN este de a pastra la 90.000 de militari nivelul fortelor armate, dintre care 75.000 in functii militare si 15.000 in functii civile, precum si redimensionarea structurilor centrale in favoarea structurilor luptatoare.

Pagina 13 / 14

REFERAT FINANŢE

Bibliografie:  Finanţe Publice, ediţia a VI-a, autor Iulian Văcărel, Editura Didactică şi Pedagogică, 2006;  www.mapn.ro;  www.mfinante.ro – Bugetul Ministerului Apărării .

Pagina 14 / 14