Capitolul 5 Dezvoltarea de Produse Noi [PDF]

Zitiervorschau

1

INOVARE ŞI DEZVOLTARE TEHNOLOGICĂ CAPITOLUL V: Dezvoltarea de produse noi Structură:  Momentul 1: Definirea produsului nou  Momentul 2: Modificarea ciclului de viață al produsului - Uzura morală planificată  Momentul 3: Conceptul de produs  Momentul 4: Testarea conceptelor de produs și alegerea conceptului optim  Momentul 5: Elaborarea strategiei de marketing și analiza economică  Momentul 6: Dezvoltarea produsului  Momentul 7: Marketingul de testare  Momentul 8: Comercializarea produsului  Momentul 9: Metodologie referitoare la procesul de dezvoltare de produse noi  Momentul 10: Hub de prototipare - NOD makerspace

2

MOMENTUL 1 Definirea produsului nou Tipurile de produse noi pot constitui:  îmbunătățiri și revizuiri ale produselor existente;  extinderi ale liniilor de produse existente deja în desfacere;  produse noi pentru firmă sau noi linii de produse;  repoziționări de produse: produse existente, adaptate pentru noi utilizări sau aplicații;  produse complet noi: produse noi pe plan mondial, inovative;  reduceri de costuri: produse noi care oferă clienților performanțe similare, însă la costuri mai scăzute.

3

MOMENTUL 2 Modificarea ciclului de viață al produsului Asistăm în zilele noastre la comprimarea ciclului de viață al produsului. Curba I reprezintă curba momentelor descoperirilor fundamentale care au marcat evoluţia domeniului respectiv, iar curba II reprezintă curba momentelor realizării practice (ale inovărilor tehnologice). Durata scursă între momentul descoperirii şi cel al inovării s-a scurtat pe măsură ce ne apropriem de zilele noastre. I

II

Domenii ale stiintei

Tehnologia integrata Conductibilitatea

Radio

Telefonia Timp 1800

1900

2000

Evolutia duratei scurse intre momentul descoperirii fundamentale si momentul aplicarii in practica a descoperirii

Regula: 10/10 → 1/1 nr. de ani necesari dezvoltării unei tehnologii / nr. de ani până când aceasta devine tehnologie de masă

4

MOMENTUL 2 Modificarea ciclului de viață al produsului Uzura morală planificată Uzura morală planificată este o politică de marketing care influențează modul de proiectare și construcție a produselor. Prin uzura morală planificată producătorii limitează deliberat durata de viață a produselor mult sub capacitățile reale tehnologice. În acest fel se asigură cererea continuă pentru mai multe produse și, prin urmare, crește profitul pe termen lung al producătorilor. Cea mai extremă formă de uzură planificată este cea în care producătorul programează o durată de viaţă precisă în dispozitivele sale. Unii producători de carduri de memorie pentru aparate de fotografiat sau telefoane limitează numărul de fotografii sau clipuri video posibile. Peste o anumită cifră, cardul nu mai poate fi utilizat. Acest lucru este valabil şi pentru imprimante. Unele sunt programate să se oprească din funcţionare după un anumit număr de printări.

A se urmări înregistrarea video: http://www.filmedocumentare.com/piramida-deseurilor/

5

MOMENTUL 3, PASUL Conceptul de produs

O idee atrăgătoare trebuie dezvoltată sub forma unui concept de produs. O idee de produs este o idee de produs posibil de realizat, pe care firma este capabilă să-l ofere pe piaţă. Un concept de produs este o versiune detaliată a ideii de produs, enunţată în termeni care să aibă relevanţă pentru consumatori. (ce este produsul, cum arată, cum funcționează, ce avantaje importante aduce, cui se adresează etc.) Exemplu de concept de produs: Un automobil electric cu pile de combustie, eficient, de tip compact, uşor de condus şi cu patru locuri. Această minune a înaltei tehnologii funcţionează cu metanol, asigurând un mijloc practic şi sigur de transport, care este practic nepoluant. Atinge 145 de kilometri pe oră şi, spre deosebire de automobilele electrice cu baterii, nu are niciodată nevoie de reîncărcare. Complet echipat, se vinde la preţul de 20 000 $. De regulă, o firmă dezvoltă mai multe concepte de produs. Prezentarea conceptelor:  descriere în cuvinte sau imagini (variantă simplificată),  prezentare mai concretă şi materială a conceptului va spori fidelitatea rezultatelor testării. Sursa: Kothler, Ph., Armstrong, G. Principiile Marketingului. Editura Teora, 2008

6

CONCEPTE DE PRODUS

7

MOMENTUL 3, PASUL 2 Conceptul de produs

Ce concept de produs credeți că aveți în față, cu cine seamănă și cine credeți că l-a realizat ? Cum l-ați descrie?

MOMENTUL 1, PASUL 1

8

MOMENTUL 3, PASUL 3 Conceptul de produs "2014 Dacia 1300 Concept are la bază clasica Dacia 1300 produsă la Mioveni în anii '70. S-au păstrat toate elementele de pe maşina originală: elementele cromate, grilele, forma farurilor şi a stopurilor, amplasarea buşonului de benzină. S-au îmbinat chiar şi jantele într-o maşină nouă, maşina care şi-ar dori să se plaseze în clasa de lux, printre modele ca Audi A7, Mercedes S-Klasse şi ajungând chiar până la Porsche Panamera". Conceptul are lungime de 5,1 metri şi o lăţime de 2 metri, cumulate cu linii de design agresive, foarte pronunţate, dar care păstrează totodată aspectul clasic. Pentru interior, s-a renunţat la bancheta din spate, imprimând-se o configuraţie cu patru locuri. "

Realizatorul Alexandru Bogdan Mariş este student în anul IV la Universitatea Transilvania din Braşov, mai exact la Facultatea Design de Produs şi Mediu, secţia Design Industrial. A început ca orice tânăr, cu paşi mici, prin desene pe hârtie, apoi trecând la Photoshop pentru a deveni ulterior specializat în programe de modelare asistate de calculator, precum 3Ds Max. Munca lui Alex a dat roade în 2009, când tânărul student a definitivat proiectul Dacia Logan Coupé, un "mic succes" care l-a impulsionat şi mai tare. "Am hotărât că trebuie să îmi adun toate cunoştinţele în materie de design auto şi modelare virtuală într-un concept mult mai bine gândit şi pus la punct. Astfel au apărut primele idei pentru o readucere la viaţă a celebrei Dacia 1300, un proiect care avea să se întindă pe o perioadă de 3 ani". Pentru a afla mai multe urmăriţi înregistrarea video. http://www.promotor.ro/masininoi/concepte-auto/creatie-pur-romaneasca-dacia-1300-concept-2014-11816015

9

MOMENTUL 4 Testarea conceptelor de produs și alegerea conceptului optim

Testarea conceptelor urmărește:



reacţiei consumatorilor faţă de concept,

 predicţia ratei de încercare în cazul lansării pe piaţă a produsului,  identificarea unor posibile neajunsuri ale conceptului în vederea eliminării/îmbunătăţirii,  alegerea celui mai performant concept. Consumatorii pot să reacționeze la un concept de produs răspunzând la întrebări de genul: 1. Înţelegeţi la ce se referă conceptul de produs......testat? 2. Credeţi că afirmaţiile care se fac despre performanţa acestui produs sunt adevărate? 3. Care sunt principalele avantaje ale acestui produs în raport cu cele ale unui produs standard? 4. Considerați că avantajele prezentate sunt clare și verosimile? 5. Considerați că produsul rezolvă o problemă sau satisface o nevoie pentru dumneavoastră? 6. Există alte produse care vă satisfac în prezent această nevoie și de care sunteți mulțumit? 7. Ce îmbunătăţiri aţi sugera în privinţa caracteristicilor acestui produs? 8. Pentru ce tipuri de utilizări aţi prefera un astfel de produs, în locul unui produs convenţional? 9. Care ar fi preţul pe care l-aţi considera rezonabil pentru acest produs? 10. Cine s-ar implica în decizia dumneavoastră de a cumpăra un asemenea produs? 11. Cine ar folosi acest produs, când și cu ce frecvență? 12. Este prețul rezonabil, în raport cu valoarea oferită? 13. Aţi cumpăra un asemenea produs? (în mod sigur da, probabil, probabil că nu, în mod sigur nu) Testarea conceptelor se realizează de regulă prin cercetarea cantitativă. Sursa: Kothler, Ph., Armstrong, G. Principiile Marketingului. Editura Teora, 2008

10

MOMENTUL 5 Elaborarea strategiei de marketing și analiza economică

Elaborarea strategiei de marketing presupune:  Identificarea tipului de cumpărător (segmentarea pieței); 

Poziţionarea planificată pentru produsul cel nou pe baza avantajelor aduse;



Obiectivele de vânzare, cotă de piaţă și eventualele pierderi în primul an, cotele de piață şi ratele de profit pentru primii câţiva ani;



Prețul de vânzare pentru diverse variante pentru primul an;



Politica de reduceri și distribuția pentru primul an;



Bugetul de marketing pentru primul an accent pe reclamă, studii de marketing pentru a afla cine cumpără și în ce măsură se declara satisfăcuți acești clienți);



Obiectivele pe termen lung în materie de vânzări și profit, stabilirea unei rentabilități a investiției;



Strategia mixului de marketing pe termen lung (produs, preț, promovare, distribuție-plasament).

Analiza economică se referă la studierea previziunilor de vânzare, costuri şi profit pentru un produs nou, în ideea de a verifica dacă acestea satisfac obiectivele companiei. Dacă răspunsul este afirmativ, produsul poate trece în etapa de dezvoltare. Se fac: 

studii privind evoluţia din trecut a vânzărilor la unele produse similare;



estimării pesimiste, probabile și optimiste referitoare la vânzări, costuri și profit pentru a evalua gradul de risc.

Sursa: Kothler, Ph., Armstrong, G. Principiile Marketingului. Editura Teora, 2008

11

MOMENTUL 6, PASUL 1 Dezvoltarea produsului

În cazul în care trece de testul analizei economice, conceptul va intra în etapa de dezvoltare a produsului. Compartimentul de cercetare-dezvoltare sau cel de proiectare tehnică transformă conceptul de produs într-un produs fizic. Cresc considerabil fondurilor investite. Se realizează și se testează unul sau mai multe variante fizice ale produsului. Se urmărește realizarea unui prototip care să-i satisfacă pe consumatori și care să poată fi realizat repede și in limitele de cost ale bugetului prevăzut. Tehnologia sofisticată a realităţii virtuale poate să accelereze acest proces. Boeing a proiectat în întregime pe calculator modelul de avion Boeing 777. Inginerii, proiectanţii şi peste 500 de furnizori au proiectat avionul pe o reţea de calculatoare specială, fără a desena nici măcar o singură planşă pe ozalid. Partenerii erau conectaţi cu ajutorul unui extranet, care le oferea posibilitatea să comunice de la distanță. Un „mecanic" generat pe calculator „urca" la bordul prototipului tridimensional de pe ecranul monitorului, pentru a se putea vedea cât de dificil i-ar fi unui mecanic de întreţinere real să aibă acces ia diversele componente ale avionului. Modelarea computerizată le-a permis inginerilor să depisteze erori de proiectare care ar fi rămas neobservate până în momentul în care cineva ar fi început lucrul la prototipul fizic. Eliminarea consumului de timp şi de bani aferent construirii de prototipuri fizice a dus la diminuarea în procent de 60-90 la sută a duratei de dezvoltare şi a ratei de rebut şi refacere.

Sursa: Kothler, Ph. Managementul Marketingului . Editura Teora, 2005

12

MOMENTUL 6, PASUL 2 Dezvoltarea produsului

Când prototipurile sunt gata, trebuie supuse unor riguroase teste funcţionale şi teste pe client. Testarea alfa este numele dat testării produsului în interiorul firmei, pentru a vedea cum se comportă în cazul unor aplicaţii diferite. După perfecţionarea, compania trece la testarea beta, în cadrul căreia o serie de clienţi se angajează să utilizeze prototipul şi să comunice firmei opiniile şi sugestiile lor. Testarea beta se dovedeşte deosebit de utilă atunci când:  clientela potenţială este eterogenă,  potenţialele aplicaţii ale produsului nu sunt în întregime cunoscute,  cumpărarea produsului implică participarea mai multor factori de decizie,  se caută opinii de autoritate din partea adoptanţilor timpurii. La Shaw Industries există angajaţi sezonieri plătiţi cu 5 $ pe oră ca să meargă înainte şi înapoi pe cinci şiruri lungi de covoare, timp de opt ore pe zi, parcurgând în medie 20 de kilometri fiecare. Unul dintre sezonierii mai vechi a ajuns să citească trei romane poliţiste pe săptămână, în timp ce se plimbă pe covoare, şi în doi ani de zile a slăbit 18 kilograme. Shaw Industries contorizează paşii făcuţi pe covoare şi consideră că 20.000 de paşi corespund unei uzuri fizice medii de câţiva ani. Cei de la Apple Computer încearcă să-şi imagineze tot ce poate fi mai rău despre cumpărătorii calculatoarelor portabile, supunându-le la o sumă întreagă de „catastrofe": varsă peste ele Pepsi şi alte băuturi acidulate, le stropesc cu maioneză şi le coc în cuptoare la temperaturi de peste 60 de grade Celsius, ca să simuleze condiţiile dintr-un portbagaj de automobil.

Sursa: Kothler, Ph. Managementul Marketingului . Editura Teora, 2005

13

MOMENTUL 7 Marketingul de testare

Produsul şi programul de marketing sunt introduse și testate într-un context mai apropiat de realitate. Testarea pe piețe standard  firma identifică un mic număr de oraşe reprezentative pentru testare,  se duce o campanie completă de marketing în aceste oraşe,  se apelează la audituri de magazin, la anchete în rândul consumatorilor şi al distribuitorilor.  Încă cea mai utilizată metodă dar are și dezavantaje: costisitoare și de lungă durată, unele teste durează și trei-cinci ani, concurenții pot să vadă rezultatele testării și chiar să le influențeze. Testarea pe piețe controlate  prin firme de cercetare care administrează paneluri controlate de magazine, adică magazine reprezentative ai căror proprietari acceptă, contra unei taxe, să se aprovizioneze cu produse nou-introduse pe piaţă.  se urmărește comportamentul individual al consumatorului pe tot traseul de la receptorul TV la casa de marcat din supermarket. Testarea pe piețe simulate  compania sau firma de cercetare alege un eşantion de consumatori (30-40), cărora le arată mai multe reclame sau acţiuni promoţionale pentru diverse produse, inclusiv cel testat.  după ce li se înmânează o mică sumă de bani, consumatorii sunt invitaţi într-un magazin real sau de laborator, unde pot să păstreze banii sau să-i cheltuiască pe produse.  se notează câţi consumatori cumpără produsul cel nou şi câţi cumpără mărci concurente.  poate fi considerată ca o testare prealabilă și dacă rezultatele sunt extrem de pozitive produsul poate să fie introdus fără nici o altă testare.

14

MOMENTUL 8 Comercializarea produsului

Compania care lansează un produs nou trebuie să decidă:  momentul introducerii. Dacă noul produs va afecta vânzările celorlalte produse ale firma, s-ar putea ca introducerea lui să fie amânată sau dacă economia ţării este în regres, compania s-ar putea să aştepte încă un an până să-l lanseze pe piaţă. În raport cu o firmă concurentă, firma are de ales între trei variante:  Intrare grăbită  Intrare în paralel  Intrare ulterioară "Canibalizarea" presupune că un produs al companiei X va fi înlocuit de un alt produs cu caracteristici similare al aceleiași firme, astfel firma X își face rău de una singură. În general, procedeul nu este conștientizat de firme în momentul proiectării unor noi produse. Prin "canibalizarea" propriilor produse, Apple s-a asigurat de faptul că după ce consumatorii se vor plictisi de unul din produsele sale, îl vor înlocui cu un alt produs, tot marca Apple, astfel pierderile companiei fiind diminuate. 

unde va lansa produsul cel nou: într-un singur oraş, într-o regiune, pe piaţa naţională sau pe piaţa internaţională.

Majoritatea îşi vor planifica o lansare desfășurată pe piaţă, introducând produsul în etape succesive. În particular, firmele mici vor intra de regulă succesiv pe piaţa câte unui oraş sau a unei regiuni atractive. Firmele mari, însă, s-ar putea să introducă modelele noi pe mai multe regiuni o dată sau chiar pe toată piaţa naţională.

Sursa: Kothler, Ph., Armstrong, G. Principiile Marketingului. Editura Teora, 2008

15

MOMENTUL 9 Structura procesului de dezvoltare de produse noi

PROCESUL DE DEZVOLTARE DE PRODUSE NOI

DESCRIERE CONCEPT

ETAPE Etapa 1: Identificarea nevoii, stabilirea cerințelor clienților şi propunere idee de produs

Dezvoltarea de produse noi este procesul general de creare și evaluare a strategiei, organizării, generării conceptului de produs și de comercializare precum și proiectarea și construirea pentru condiții de piață a unui nou produs. Prin produs nou se înțelege:  îmbunătățiri și revizuiri ale produselor existente;  extinderi ale liniilor de produse existente deja în desfacere;  produse noi pentru firmă sau noi linii de produse;  repoziționări de produse: produse existente, adaptate pentru noi utilizări sau aplicații;  produse complet noi: produse noi pe plan mondial, inovative;  reduceri de costuri: produse noi care oferă clienților performanțe similare, însă la costuri mai scăzute. DESCRIERE ETAPĂ Stabilirea metodei de identificare a nevoilor care va fi folosită (de ex. interviuri, focus grupuri, tehnica SPIN). Elaborarea documentaţiei pentru identificarea nevoilor.

16

Etapa 1: Identificarea nevoii, stabilirea cerințelor clienților şi propunere idee de produs

Identificarea nevoilor prin discuţii cu părţile interesate (se vor avea în vedere nevoi actuale și viitoare, precum și nevoi declarate sau ascunse). Pentru fiecare nevoie luată în discuție se are în vedere: Cât de stringentă este nevoia; Frecvența de apariție a nevoii; Dacă există alte produse care vizează satisfacerea în prezent a nevoii;  Pe ce pun accent persoanele interesate în satisfacerea nevoii - identificarea cerințelor de bază; Măsura în care produsele existente pe piață satisfac nevoia; Care sunt sursele nemulțumirilor; Ce îmbunătăţiri ar sugera persoanele în cauză referitoare la produsele existente;  Modul în care diverse idei de produs (printre care se găsește și viitoarea idee de produs a dvs.) suscită interesul persoanelor intervievate;  Care ar fi limita maximă de preț (sau intervalul de preț) pe care persoanele în cauză ar fi dispuse să-l plătească pentru satisfacerea nevoii, în funcție de complexitatea soluției oferite; Concretizarea nevoilor prin observări proprii, de către firmă. Întocmirea listei de nevoii identificate. Analiza și prioritizarea nevoilor în funcție de: competența dovedită a firmei în rezolvarea unor nevoi similare, resursele de care firma dispune sau ar putea dispune,

17

frecvența de apariție a nevoii,  existența și de calitatea soluțiile propuse pe piață de competitori, efectele satisfacerii pentru beneficiar, implicarea beneficiarului în rezolvarea problemei etc Stabilirea nevoii (a grupului de nevoi) care se dorește a fi rezolvată. Etapa 1: Identificarea nevoii, stabilirea cerințelor clienților şi propunere idee de produs

Propunere idee de produs. Identificarea segmentului de piaţă căruia i se va adresa produsul. Stabilirea clienților potențiali. Colectarea cerinţelor clienţilor potențiali. Analiza cerinţelor clienţilor. Definitivarea cerinţelor clienţilor: 1. cerințe de funcționalitate (performanță) 2. cerințe constructive (concepția, material şi greutate, dimensionale-geometrice, tehnologice, manipulare-transport, asamblare, inspecție, acoperire şi protecţie) 3. cerințe de utilizare /consum (fiabilitate, mentenabilitate, durabilitate, întreținere, conservare) 4. cerințe de posesie (cost al achiziției, intrare în posesie, consumuri specifice, cost al exploatării)

18

5. cerințe de întreținere și service (cost întreținere, curățenie, garanție, service) 6. cerințe ergonomice (poziție și mișcare, ambianță, solicitare psiho-senzorială) 7. cerințe de protecția vieții (securitate, risc, toxicitate) 8. cerințe ecologice (poluarea aerului, apei, solului, biodegradabilitate) 9. cerințe estetice (formă, structură, stil, culoare, simetrie, proporție, armonie) 10. cerințe organoleptice (gust, miros, aromă, tactil) Identificarea gradului de satisfacere a cerințelor de către produsele existente (se vor avea în vedere atât variante de produs de succes, cât și eșecuri). Stabilirea specificaților țintă pentru produs pe baza nevoilor transpuse în cerințe și analiza produselor existente, ținându-se cont de limitările tehnice și tehnologice existente. Definirea conceptelor de produs. Evaluarea preliminară a pieţii - Testarea reacției consumatorilor la conceptele de produs prin Etapa 2: Definirea conceptelor de produs, testarea acestora și alegerea conceptului de produs optim

întrebări de genul: 



  



Este conceptul nou şi util? Există alte produse care satisfac în prezent această nevoie și de care clienții sunt

mulțumiți? Care sunt principalele avantaje ale acestui produs în raport cu cele ale unui produs

standard? Avantajele prezentate ale produsului sunt clare și verosimile pentru cei interesați? Ce îmbunătăţiri aţi sugera în privinţa caracteristicilor acestui produs?

Pentru ce tipuri de utilizări aţi prefera un astfel de produs, în locul unui produs

convenţional?

1 9     

Care ar fi preţul pe care l-aţi considera rezonabil pentru acest produs? Cine s-ar implica în decizia dumneavoastră de a cumpăra un asemenea produs? Cine ar folosi acest produs, când și cu ce frecvență? Este prețul rezonabil, în raport cu valoarea oferită? Aţi cumpăra un asemenea produs?

Poziționarea conceptelor de produs în raport cu concurența. Alegerea conceptului optim de produs pe baza evaluării preliminare a pieței, analiza comparativă între produse și prin feed-back-ul primit de la clienți potențiali Identificarea contextului. Definirea oportunităţii de realizare a produsului plecând de la date statistice și cercetări.

Etapa 3: Analiza oportunității și capabilității de realizare a produsului

Evaluarea preliminară a afacerii.  Va avea valoare produsul la momentul care la care va ajunge pe piaţă?  Există alte firme care s-ar folosi de acest produs pentru oferirea de alte produse contribuind la extinderea pieţei? Sunt stabilite: 

ținte de costuri,



ținte de volume de producție, niveluri de prețuri?



Evaluarea preliminară tehnică prin punerea în discuție a unor întrebări de genul:

2 0

Etapa 3: Analiza oportunității și capabilității de realizare a produsului

 Fazele de dezvoltare şi producţie vor fi realizate intern sau şi prin intermediul părţilor interesate?  Se va urmării dezvoltarea unei strategii de protejare a proprietăţii intelectuale?  Este fezabil din punct de vedere tehnic - există capabilităţi interne şi externe pentru a dezvolta şi/sau a produce?  Este nevoie de finanțare din surse externe? Daca da se poate aceasta obține?  Există parteneri externi doritori să împartă riscurile? Identificarea avantajelor și dezavantajelor în mod deosebit pentru faza de proiectare și realizare, dar se va ține cont și aspectele ce țin de comercializare.  Realizarea analizei SWOT. Rafinarea specificaților țintă ale produsului în funcție de capabilitățile firmei. Stabilirea modalității de ajungere pe piaţă (de ex.: desfacere proprie, prin intermediari, prin oferirea de licență, prin vânzarea proiectului etc.)

Etapa 4: Proiectarea competitivă a produsului

Stabilirea cerințelor de proiectare ale produsului (de ex. folosind Metoda QFD - Etapa 1). Definitivarea specificaților țintă în funcție de capabilități și concurență.

2 1

Identificarea nevoilor de expertiză şi formarea echipei de cercetare transdisciplinară (ingineri, economişti, statisticieni etc.) Identificarea lacunelor de cunoştinţe specifice - scopul fazei de cercetare. Selectarea proiectului de cercetare corespunzător şi dezvoltarea planului de cercetare. Etapa 5: Conducerea cercetării şi generarea descoperirilor conceptuale

Asigurarea finanţării. Desfăşurarea activităţii de cercetare. Monitorizarea calităţii activităţii de cercetare. Optimizarea procesului de cercetare. Integrarea rezultatelor. Evaluarea descoperirii. Crearea de platforme de discuţii, cercetare şi diseminare.

Etapa 6: Proiectarea funcțională a produsului

Proiectarea funcțiilor (avantajelor) principale, care satisfac nevoile de bază pentru care a fost proiectat produsul Proiectarea funcțiilor (avantajelor) secundare, care satisfac nevoile secundare în completare

22

Proiectarea funcțiilor (avantajelor) auxiliare, care condiționează existența unor funcții principale sau secundare, fără a fi purtătoare de utilitate în mod direct Proiectarea arhitecturii produsului. Configurarea reperelor şi subansamblurilor. Etapa 7: Proiectarea constructivă de ansamblu sau preliminară a produsului

Dimensionarea preliminară a reperelor şi subansamblurilor.

Etapa 8: Proiectarea constructivă de detaliu a produsului

Analiza economică a proiectului - aplicarea ingineriei valorii.

Analiza modurilor de defectare și a efectelor acestora (Metoda FMEA)  Care sunt componentele produsului și la ce funcție participă?  Care este modul de defectare al componentelor?  Care sunt efectele asupra clienților?  Care sunt cauzele posibile ce pot provoca o defectare?  Care sunt acțiunile corective?  Cum vor fi implementate aceste măsuri corective? Proiectarea totală finală - de detaliu. a produsului: ansamblului, componentelor şi reperelor.

Elaborarea de detaliu a desenelor ansamblului, componentelor şi reperelor - stabilirea formei, dimensiunilor, materialului și a altor condiții tehnice Elaborarea de detaliu a desenelor pentru scule, dispozitive, verificatoare

2 3

Etapa 8: Proiectarea constructivă de detaliu a produsului

Stabilirea specificaţiilor tehnice (de fabricare):  performanțele, caracteristicile tehnice și funcționale ale produsului  standardele, normele, instrucțiunile care trebuie respectate în elaborarea produsului  indicații constructive, inclusiv de gabarit și tehnologice ce urmează a fi respectate  se precizează condițiile de exploatare și întreținere. Verificarea finală a proiectului. Proiectarea tehnologiei de prototipare şi fabricare a seriei zero - ansamblu de procese, metode, procedee, reguli, operații, faze pentru realizarea seriei zero

Etapa 9: Proiectarea preliminară a tehnologiei de fabricare a produsului

Proiectarea procesului tehnologic de fabricare - se referă la operații, eventual faze, în ce constau, procedeul de realizare, succesiunea lor etc. Proiectarea sistemului tehnologic de fabricare (a unităţilor de producţie, ca un tot unitar). Proiectarea documentaţiei tehnologice de fabricare:  Fișă tehnologică  Fișa de control referitoare la tehnologia de verificare a produsului  Fișă pentru calculul normei de timp  Fișă de consum specific de materiale  Lista utilajelor, echipamentelor

2 4

Construirea modelelor de prototip alfa. Definirea procedurilor de testare. Testarea modelelor de prototip alfa. Identificarea și evaluarea posibilelor bariere la utilizarea produsului / serviciului de către beneficiari. Etapa 10: Construirea și testarea modelelor de prototip, fabricarea seriei zero, testarea şl omologarea produsului

Realizarea de îmbunătăţiri tehnice pentru producerea de modele de prototip beta. Testarea prototipului beta, cu consumatorii, în laborator. Perfecţionarea modelului de prototip beta. Testarea prototipului beta îmbunătăţit cu consumatorii în afara laboratorului. Îmbunătăţirea modelului de prototip beta în continuare. Finalizarea testelor de performanțe și durabilitate, înainte de fabricarea seriei zero. Fabricarea seriei zero. Testarea seriei zero. Omologarea produsului.

25

Punerea în aplicare a strategiei privind proprietatea intelectuală. Proiectarea finală a produsului. Proiectarea finală a procesului tehnologic de fabricare. Proiectarea finală a sistemului tehnologic de fabricare. Etapa 11: Proiectarea finală a produsului şi a tehnologiei de fabricare

Proiectarea finală a documentaţiei tehnologice ele fabricare. Proiectarea ambalajului produsului. Proiectarea cărţii produsului. Definitivare proceduri de expediere și service.

Etapa 12: Aprovizionarea pentru fabricarea produsului

Definitivare anunțuri de marketing, manuale de informare asupra produsului, publicații de service și mijloace de training. Evaluarea nevoilor de resurse şi disponibilitatea acestora. Stabilirea consumului de materiale. Elaborarea planului de materiale.

2 6

Asigurarea resurselor pentru dezvoltare: Etapa 12: Aprovizionarea pentru fabricarea produsului

   

Aprovizionarea cu materii prime. Aprovizionarea cu repere. Aprovizionarea cu componente. Aprovizionarea cu mijloace tehnologice.

Analiza costurilor folosind consumurile de materiale. Estimarea nevoilor pieţei şi costurile de producţie. Efectuarea de studii de capabilitate asupra mașinilor și echipamentelor existente. Etapa 13: Pregătirea mijloacelor tehnologice

Cumpărarea/închirierea/fabricarea/ utilajelor necesare și care nu se găsesc în dotare. Cumpărarea/închirierea/fabricarea sculelor, dispozitivelor şi verificatoarelor necesare și care nu se găsesc în dotare. Construirea mediilor de lucru. Instruirea supraveghetorilor și personalului de producție. Proiectarea planului de mentenanţă (întreținere preventivă).

Etapa 14: Planificarea producţiei

Proiectarea planului de control și de inspecţie. Proiectarea planului de ordonanţare a producţiei.

2 7

Fabricarea produsului. Inspecţia produsului. Marcarea (trasabilitatea) produsului. Etapa 15: Lansarea în fabricație

Monitorizarea performanţei. Furnizarea de servicii suport. Identificarea şi corectarea problemelor.

Etapa 16: Analiza post-lansare

Continuarea producţiei, monitorizare şi susţinere. Identificarea şi corectarea problemelor. Analiza performanţei în raport cu aşteptările.

Adaptare după Sursa1: http://aurelianvisan.ro/attachments/098_MC_Rez_Cap.%2006_Aplic%20QFD.pdf Sursa2: http://kt4tt.buffalo.edu/knowledgebase/model.php

Link-uri materiale suplimentare Metoda SPIN - http://www.wall-street.ro/articol/Management/4343/Arta-intrebarilor-invanzari.html Cerințe produs - aurelianvisan.ro/.../098_MC_Rez_Cap.%2003_Caract%20Prod.pdf Aplicare QFD - www.aurelvisan.ro/.../098_MC_Rez_Cap.%2006_Aplic%20QFD.pdf

28

MOMENTUL 9 Procesul de dezvoltare de noi produse

Exemplificare Etapa 1: Definirea problemei şi identificarea soluţiei Concasorul de pastile (http://www.firstwaveproducts.com) Identificarea oportunităţii Prin interacţiuni cu pacienţii şi cu personalul medical care folosesc foarte des tratamente medicale pe bază de pastile care trebuie transformate în pulberi pentru a fi uşor ingerate. Identificarea problemei Pierderea unei părţi semnificative din medicament şi posibila contaminare a acestuia în urma zdrobirii manuale a medicamentului. Identificarea pieţei ţintă Persoanele cu disfagie sau dificultăţi la înghiţire, cele cu slăbiciune în mâna sau braţ datorate artritei, cei care suferă de scleroză multiplă, sindrom de tunel carpian, paralizie cerebrală, accident vascular cerebral şi alte handicapuri. Piaţa secundară se referă la personalul medical din sanatorii şi spitale, care se confruntă cu leziuni repetitive datorate strivirii manuale a sute de medicamente pe zi. Identificarea contextului Numărul mare de medicamente existente pe piaţă necesare în diferite scheme de tratament pe fondul scăderii imunităţii organismului uman; îmbătrânirea populaţiei.

A se urmări înregistrarea video: http://www.firstwaveproducts.com

29

MOMENTUL 9 Procesul de dezvoltare de noi produse

Exemplificare Etapa 1: Definirea problemei şi identificarea soluţiei Concasorul de pastile (http://www.firstwaveproducts.com) Propunere soluţie Dispozitiv portabil de sfărâmare automată a pastilelor. Determinarea scopului proiectului (ce se urmăreşte) Proiectare şi dezvoltare prototip Modalitatea de ajungere pe piaţă Prototipul este dezvoltat in-house şi comercializat prin licenţe vândute producătorilor de aparatură electrocasnică de mici dimensiuni.

http://www.firstwaveproducts.com

30

MOMENTUL 10 Hub de prototipare - NOD makerspace NOD makerspace este un atelier de creație și lucru, ce funcționează într-un spațiu de 650 metri pătrați și oferă acces, pe bază de membership, la o gamă largă de unelte și echipamente speciale, precum laser engraving & cutting, 3D printing, CNC router, plotter, scanner pentru fabricație digitală și prototipare rapidă, la educație, precum și sprijin concret în realizarea proiectelor. Taxele de membership încep de la 120 euro pe luna, pentru un abonament de bază (Basic) și ajung până la 160 de euro pe luna pentru abonamentele speciale ( Pro) care inculd și cursuri pentru folosirea echipamentele speciale. Pentru echipe, prețurile abonamentelor sunt reduse. Membrii vor avea acces la zona open space, echipată cu scule si echipamente pentru fabricație manuală și digitală, zece ateliere, sală de conferințe, zonă de relaxare, sală de workshop-uri, atelier de prelucrare a lemnului și a metalului, ateliere de vopsitorie, sablare, sudură, atelier de croitorie. NOD makerspace makerspace a implicat o investiție de 120.000 euro și șase luni de lucru pentru amenajarea halei din fosta Fabrică de Bumbac (Splaiul Unirii 160). Se oferă consultanță și sprijin pentru proiecte, de la concept la implementare, din domenii precum: planificare urbană, arhitectură, design grafic sau de obiect, tipografie digitală, fotografie, antreprenoriat și business management. Sursa: http://www.forbes.ro A se urmări înregistrarea video: http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Social/O+fosta+fabrica+de+bumbac+din+Ca pitala+s-a+transformat+intr-un