37 0 138KB
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREŞTI MASTER FINANŢE CORPORATIVE
Audit intern vs control intern
Slatineanu Dana Simona Stan Denisa-Maria
Bucureşti, 2011
Cuprins
Auditul intern vs Controlul intern 1. Definitie - control intern si audit intern
1
2. Obiectivele generale control intern si audit intern
1
3. Rolul controlului intern vs rolul auditului intern
2
4. Caracteristici - audit intern si control intern
4
Concluzii
6
Palela Controlul intern vs Audit intern
7
Bibliografie
8 2
1. Definitii control intern si audit intern
Conceptele de control intern şi audit intern, deşi diferite, au o serie de elemente care le apropie şi altele care le diferenţiază, ceea ce creează suficiente confuzii chiar printre specialişti. Audit public intern - activitatea funcţional independentă şi obiectivă, care dă asigurări şi consiliere conducerii pentru buna administrare a veniturilor şi cheltuielilor publice, perfecţionând activităţile entităţii publice; ajută entitatea publică să îşi îndeplinească obiectivele printr-o abordare sistematică şi metodică, care evaluează şi îmbunătăţeşte eficienţa şi eficacitatea sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului şi a proceselor de administrare.1 Controlul intern este format din ansamblul formelor de control exercitate la nivelul entitatii publice, inclusiv auditul intern, stabilite de conducere in concordanta cu obiectivele acesteia si cu reglementarile legale , in vederea administrarii fondurilor in mod economic, eficient si eficace, care include structurile organizatorice , metodele si procedurile.2 Contextul aparitiei Auditului Intern: Criza economica din 1929-SUA. Intreprinderile incep organizarea Cabinetelor de Audit Intern, apar astfel cele doua categoriide auditori auditori externi si auditori interni. Aparitia temenului Control Intern: Încă din anii 1960-70, Ordinul Francez al Experţilor Contabili, Camera Comisarilor de Conturi au delimitat şi au definit această noţiune. Auditorii externi, comisarii de conturi, experţii contabili au fost primii din Franţa care au dezvoltat şi au aprofundat noţiunea de Control Intern. 2.
Obiectivele generale control intern si audit intern
Controlul intern are urmatoarele obiective generale:
- realizarea, la un nivel corespunzator de calitate, a atributiilor institutiilor publice, stabilite in concordanta cu propria lor misiune, in conditii de regularitate, eficacitate, economicitate si eficienta; 1 2
Lege Nr. 672 din 19 decembrie 2002 privind auditul public intern Ordonanta 119 din 31 august 1999, privind controlul intern si controlul financiar preventiv - Republicare
3
- protejarea fondurilor publice impotriva pierderilor datorate erorii, risipei, abuzului sau fraudei; - respectarea legii, a reglementarilor si deciziilor conducerii; - dezvoltarea si intretinerea unor sisteme de colectare, stocare, prelucrare, actualizare si difuzare a datelor si informatiilor financiare si de conducere, precum si a unor sisteme si proceduri de informare publica adecvata prin rapoarte periodice.3
Obiectivele auditului public intern sunt:
a) asigurarea obiectivă şi consilierea, destinate să îmbunătăţească sistemele şi activităţile entităţii publice; b) sprijinirea îndeplinirii obiectivelor entităţii publice printr-o abordare sistematică şi metodică, prin care se evaluează şi se îmbunătăţeşte eficacitatea sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului şi a proceselor administrării.4 3. Rolul controlului intern vs rolul auditului intern Controlul intern are rolul de a contribui la : •
Respectarea politicilor manageriale (deciziilor conducerii) si a reglementarilor legale, precum si la indeplinirea cu regularitate, in mod economic, eficace si eficient a sarcinilor stabilite;
•
Utlilizarea optima si eficienta a resurselor, protejarea activelor prin prevenirea si detectarea abaterilor, erorilor si a fraudelor;
•
Efectuarea si mentinerea de înregistrari contabile corecte si complete, sistematizarea si prezentarea informatiilor necesare diferitelor categorii de utilizatori prin intermediul situatiilor financiare, conform unui referential contabil adoptat.
Auditul intern are următoarele roluri : •
Verificarea conformităţii activităţilor din entitatea economică auditată cu politicile, programele şi managementul acestuia, în conformitate cu prevederile legale;
•
Evaluarea gradului de adecvare şi aplicare a controalelor financiare şi nefinanciare dispuse şi efectuate de către conducerea unităţii în scopul creşterii eficienţei activităţii entităţii economice;
3 4
Ordonanta 119 din 31 august 1999, privind controlul intern si controlul financiar preventiv - Republicare Lege Nr. 672 din 19 decembrie 2002 privind auditul public intern
4
•
Evaluarea gradului de adecvare a datelor/informaţiilor financiare şi nefinanciare destinate conducerii pentru cunoaşterea realităţii din entitatea economică;
•
Protejarea elementelor patrimoniale bilanţiere şi extrabilanţiere şi identificarea metodelor de prevenire a fraudelor şi pierderilor de orice fel.
Prin controlul intern se realizează:
Deciziile manageriale referitoare la programele de activitate, la organizarea si coordonarea structuriilor entitatii, la delimitatrea responsabilitatilor pe compartimente si pe persoanele implicate în efectuarea tranzactiilor şi operatiunilor respective şi în consemnarea şi prelucrarea informatiilor.
Prevenirea si eliminarea neregulilor şi eventualelor conflicte din interiorul entitatii sau dintre entitate si terti (organe fiscale, clienti, creditori etc).
Prin auditul intern se realizează: •
Cunoaşterea mai aprofundată a specificul entităţii;
•
Garantarea permanenţei intervenţiilor operative pentru redresarea situaţiei, pentru modificarea sau aplicarea corectă a metodelor de gestiune;
•
Abordarea şi a domeniilor mai puţin semnificative sau prioritare, având un cost mai redus;
•
Prin rapoartele pe care le întocmeşte, informează conducerea, la intervale mai scurte de timp, asupra concluziilor sale referitoare la sistemul contabil şi sistemul de control intern din entitatea respectivă;
•
Asigurarea unei confidenţialităţi mai mari a informaţiilor etc. Responsabilii
pentru
organizarea
activităţii
de
audit
intern,
coordonarea
lucrărilor/angajamentelor şi semnarea rapoartelor de audit intern trebuie să aibă calitatea de auditor financiar. Conducatorul institutiei publice trebuie sa asigure elaborarea, aprobarea, aplicarea si perfectionarea structurilor organizatorice, reglementarilor metodologice, procedurilor si criteriilor de evaluare, pentru a satisface cerintele generale si specifice de control intern. Auditorul intern, în studiul funcţiei contabile, examinează:
Respectarea regulilor de funcţionare stabilite de întreprindere, cauzele şi eventualele consecinţe;
5
Ansamblul sistemului de control intern care guvernează funcţionarea contabilităţii şi care-i permite responsabilului să aibă un control mai bun asupra activităţii.De aceea el trebuie să se preocupe atât de pregătirea profesională a contabililor, cât şi de organizarea muncii.
4. Caracteristici audit intern si control intern5 Auditul intern Universalitatea funcţiei de audit intern trebuie înţeleasă în raport de aria de aplicabilitate, scopul, rolul şi profesionismul persoanelor implicate în realizarea acestei funcţii. Auditul intern există şi funcţionează în toate organizaţiile, oricare ar fi domeniul de activitate al acestora. El s-a născut din practica întreprinderilor internaţionale, apoi a fost transferat celor naţionale, după care a fost asimilat în administraţie. Auditul financiar are ca obiect activităţile din domeniul financiar şi contabil, pe când auditul intern are o arie mai extinsă, cuprinde toate activităţile desfăşurate în cadrul entităţii, de aici universalitatea funcţiei.
Din practică a rezultat că
activităţile financiar-contabile reprezintă 20-25 % din activităţile care fac obiectul auditului intern. Putem afirma că acolo unde există control intern există şi audit intern, deoarece „materia primă” a auditului intern este controlul intern. Datorită faptului că auditul intern are scopul de a ameliora controlul intern, iar controlul intern este universal, atunci putem afirma că şi auditul intern este universal. Independenţa auditorului intern trebuie să aibă o gândire neîncorsetată, fără idei preconcepute, ca de exemplu: „totul merge foarte bine sau totul merge foarte prost”. Auditorul intern nu poate fi controlor, pentru că atunci când va audita va face control financiar de gestiune, şi nici inspector pentru că în acest caz se va comporta ca un inspector fiscal. Auditul intern este o activitate independentă, de asigurare a îndeplinirii obiectivelor şi de consultanţă, concepută în scopul de a adăuga valoare şi de a îmbunătăţi activităţile unei organizaţii. Astfel, funcţia de audit intern, cu ocazia evaluării controlului intern, stabileşte: - dacă controlul intern a depistat toate riscurile; - dacă pentru toate riscurile identificate a găsit procedurile cele mai adecvate; - dacă lipsesc controalele în anumite activităţi; - dacă există controale redondante;
5
Auditul intern, autor M.Ghita, Editura Economica, Bucuresti, 2004
6
- apoi, transformă în recomandări toate aceste constatări şi concluzii asupra controlului intern prin raportul de audit pe care îl va înainta managerului. Auditul intern raportează managementului la cel mai înalt nivel pentru ca acesta este cel care poate lua decizii, respectiv sefului executivului sau Consiliului de administraţie; evaluează şi supervizează sistemul de control intern; oferă consiliere pentru îmbunătăţirea managementului, pe baza analizei riscurilor asociate activităţilor auditabile. Auditul intern intră în cultura organizaţiei atunci când managerul apelează la auditori. În acest fel auditul intern devine o funcţie responsabilă, caracterizată prin independenţă. Auditul intern este o funcţie şi auditorul intern este o persoană care are obligaţii şi acestea nu sunt minore; Periodicitatea auditului intern este o funcţie permanentă în cadrul entităţii, dar este şi o funcţie periodică pentru cei auditaţi. Frecvenţa auditurilor va fi determinată de activitatea de evaluare a riscurilor. Astfel, auditorii interni pot audita o entitate 8-12 săptămâni şi apoi să revină după o perioadă de 2-3 ani, în funcţie de riscurile care apar. În acest sens, trebuie să dispunem de un sistem de măsurare a riscurilor. Acesta este planul de audit, care se realizează pe perioade strategice, de regulă 5 ani, structurat anual şi cuprinde toate activităţile. Pe baza planului de audit se stabileşte şi numărul de auditori şi în funcţie de aceştia se aleg riscurile care vor fi tratate şi cele la care se va renunţa pentru moment. Auditorii nu auditează persoane, ci sisteme, entităţi, programe, activităţi ş.a. În acest sens rapoartele de audit nu conţin nume şi fapte. Aceasta nu înseamnă că auditul intern nu are implicaţii asupra persoanelor. Controlul intern Procesualitatea controlului intern. Controlul intern este un proces , si nu o functie. Toate functiile conducerii , inclusiv functia de audit intern, includ activitati de control care contribuie la evaluarea procesului managerial. Mai mult chiar, fiecare activitate trebuie sa aiba componenta ei de control, care o ajuta sa functioneze. Controlul nu este un scop in sine, ci un mijloc. Astfel controlul nu este organizat de dragul controlului, ci rolul lui este sa confirme asteptarile managementului prin utilizarea unor procedee, tehnici si instrumente specifice. Relativitatea controlului intern. Scopul organizarii controlului intern este acela de a oferi o asigurare rezonabila impotriva riscurilor, si nu o asigurare absoluta . O asigurare rezonabila este mai mult decat minimum si se raporteaza intotdeauna la obiectivele entitatii. Conducerea si
7
consiliul de administratie al entitatii astepta de la controlul intern asigurari rezonabile bazate pe evaluarea riscurilor, prin concentrarea pe principii ale performantei (economicitate, eficienta si eficacitate). Oricat de bine ar fi planificat si executat , controlul intern nu poate asigura decat o certitudine relativa , deoarece un control intern care ar viza atingerea tuturor obiectivelor propuse, in conditii de eficienta, ar fi costisitor si neeconomic. De aceea controlul intern nu este conceput pentru a garanta succesul organizatiei, ci obiectivul sau este relativ si rezonabil. Universalitatea controlului intern. Sistemul de control intern reprezinta nu numai formulare , proceduri, tehnici, programme, instructiuni, calculatoare si manuale de politici, ci si oameni la fiecare nivel al organizatiei. Controlul intern este un proces realizat de catre personalul de la toate nivelurile, respectiv consiliul de administratie, conducerea executiva, intreg personalul. El este efectuat atat de managementul de la varf si managementul de linie, adica responsabilii de compartimente, cat si de toti ceilalti oameni. Fiecare membru al entitatii este responsabil pentru controlul sau intern. In practica, sistemul de control intern functioneaza intr-un mediu de control mereu in schimbare, ceea ce impune adaptarea controlului la nivelul fiecarei activitati, diferentiat si integrativ, construit in raport cu interesele organizatiei. Concluzie Auditul intern este, in interiorul unei intreprinderii sau al unui organism, o activitate independenta de aprecierea sau controlul operatiilor; el este in serviciul Conducerii. In acest domeniu, el este un control care are drept functie estimarea si evaluarea eficacitatii altor controale. Auditul se foloseste, atat cu titlu preventiv,in cadrul unui program de audit pentru aprecierea eficacitatii unei organizatii, a unui proces, a unui procedeu, calificarea si urmarirea unui furnizor, dar si cu titlu curativ, in situatii delicate: faliment (insucces) al prestatiilor, stari de lucruri. 6 Controlul intern este format din planurile de organizare şi din toate metodele şi Procedurile adoptate în interiorul unei întreprinderi pentru a-i proteja activele, pentru a controla exactitatea informaţiilor furnizate de către contabilitate, pentru a creşte randamentul şi a asigura aplicarea instrucţiunilor conducerii. 6
Audit si control financiar, Petre Brezeanu, Iulian Brasoveanu, curs format digital, Biblioteca ASE Bucuresti
8
Palela Controlul intern vs Audit intern
Controlul intern
Audit intern
integrat organizaţiei un process continuu se gaseşte în structura fiecărei funcţii de conducere,
o structură independentă misiune planificată funcţie a conducerii entităţii
este o component a fiecărei activităţi organizat la fiecare nivel al managementului un ansamblu de instrumente, tehnici şi proceduri puse
organizat la cel mai înalt nivel dă asigurări asupra funcţionalităţii controlului
în practică obiectivul de bază al auditului intern obligat să elaboreze politici şi proceduri pentru
intern pe baza unor standarde profesionale componenta cea mai înaltă a controlului intern obligat să semnaleze eventualele disfuncţionalităţi
eliminarea riscurilor urmăreşte aplicarea procedurilor în practică face constatări, stabileşte răspunderi şi urmăreşte
în evaluarea controlului intern ajută entitatea auditată sa-şi atingă obiectivele face constatări şi emite recomandări şi concluzii
valorificarea constatărilor asemănător cu inspecţia evaluează mediul extern pentru că lumea se schimbă
total diferit de inspecţie evaluează mediul intern al entităţii şi adaugă
continuu constatările controlului sunt acceptate prin lege de cei
valoare muncii sale recomandările auditorului, bazate pe expertiza în
controlaţi
domeniu, pot fi considerate cadouri pentru controlul intern, deşi nu sunt percepute astfel
constatările controlului sunt obligatorii raportează şefului ierarhic, nu nivelului celui mai înalt
întotdeauna recomandările auditorului sunt opţionale are linie proprie de raportare nivelului celui mai
al conducerii o activitate permanentă prin necesitatea de evaluare a
înalt al conducerii este o activitate periodică, planificată şi aprobată
riscurilor în sistemul de control intern
anticipat în sistemul de control intern, dar şi în afara lui,
priveşte întreaga organizaţie
fiind separat de blocul operaţional de control intern întreaga organizaţie priveşte la controlul intern
Bibliografie
9
1. Brezeanu Petre, Brasoveanu Iulian Audit si control financiar, curs format digital, Biblioteca ASE Bucuresti 2. Ghita Marcel, Auditul intern, Editura Economica, Bucuresti, 2004 *** Legea Nr. 672 din 19 decembrie 2002 privind auditul public intern *** Ordonanta 119 din 31 august 1999, privind controlul intern si controlul financiar preventiv Republicare
10