Audit Si Control Intern La Primaria Pipirig [PDF]

Zitiervorschau

UNIVERSITATEA BABES BOLYAI FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SI GESTIUNEA AFACERILOR

STADIU DE CERCETARE- DIZERTATIE

AUDIT SI CONTROL INTERN IN PRIMARIA LOCALITATII PIPIRIG

INDRUMATOR DE PROIECT : LECTOR DR. NISTOR CRISTINA MASTERAND : PRUNA MARCELA ANDREEA MASTER : M.C.A.C 1

CUPRINS: Introducere………………………………………………………………………………...3 1. 1.Controlul inter în Primaria Pipirig…………………………………………………..10 1.1.Organizarea controlului financiar preventiv propriu la Primãria comunei Pipirig…..10 1.2.Controlul financiar preventiv prin delegat …………………………………………..11 1.3.Refuzul la vizã……………………………………………………………………….13 1.4.Controlul financiar de gestiune………………………………………………………17 1.4.1. Controlul gestionãrii valorilor materiale…………………………………..19 1.4.2.Controlul gestionãrii valorilor bãneşti……………………………………..23 2. Auditul inter în Primãria Pipirig………………………………………………………24 2.1.Atribuţile compartimentului de audit intern la Primaria Comunei Pipirig……...24 2.2.STUDIU DE CAZ ………………………………………………………………26

2

INTRODUCERE Pe cât de veche în istoria civilizaţiei,pe atât de necesarã,activitatea de control,la origine,ţine de suspiciunea omeneascã faţã de semeni,de nevoia de a-şi proteja proprietatea şi propriile interese. Apariţia statului a fost începutul avantului activitãţii de control care şi-a imbunãtãţit permanent metodele,tehnicile,scopurile şi obiectivele. El s-a impus ca o activitate umanã utilã şi cerutã de celelalte activitãţi şi niciodatã nu i-a scãzut rolul în societate. Perfecţionarea şi aprofundarea lui au avut urmãri benefice asupra celor care lau folosit impunându-l ca o permanenţã legatã de ideia de progres.1 Dacã considerãm finanţele în general ca reprezentând ansamblul(sau totalitatea proceselor,tehnicilor şi raporturilor sociale prin care se constituie şi se utilizeazã resursele baneşti financiare la diverse structuri organizatorice din economie şi societate,atunci se admite existenţa unor grupe de asemenea proces,tehnici şi raporturi care se individualizeazã între ele,constituind componente ale sistemului financiar. Controlul financiar,expresie a funcţiei de control a finanţelor,se manifestã în toate componentele sistemului financiar,îmbracând forme specifice în funcţie de specificul acestor structuri.Sub acest aspect controlul financiar apare ca un proces unitar,indiferent de verigile(componentele) sistemului financiar,conţinutul sãu caracterizându-se într-o sumã de modalitãţi,procedee şi tehnici specifice,o reflectare practicã a funcţiilor finanţelor.Cu toate acestea între componentele sistemului financiar se constatã diferenţieri semnificative în ce priveşte modalitãţile,tehnice şi relaţiile sociale,raportate la fondurile care se mobilizezã,alocã şi utilizeazã. In cadrul fiecaruia dintre componente ale sistemului. Având în vedere aceste relaţii obiective, şi controlul financiar şi-a adaptat obiectul sãu de activitate, particularizându-şi procedeile tehnice,metodele şi instrumentele de investigare la aceste realitãţi specifice. Sub acest aspect se poate vorbi de un control financiar specific bugetului public,activitãţii agenţilor economici,sistemului asigurãrilor,creditului. Metodologia de exercitare a controlului financiar reprezintã modul de cercetare şi acţiune,procedeele şi modalitãţile de control în vederea prevenirii,constatãrii şi înlãturãrii pagubelor din avutul public sau privat. 1

Luchian,D.,Curtea de Conturi,Elemente de identitate,Editura Enciclopedicã, Bucureşti 1996

3

Considerat din punct de vedere metodologic,controlul financiar este un proces de cunoaştere cu urmãtoarele momente esenţiale:  cunoaşterea situaţiei stabile,consideratã ca bazã de referinţã(comparaţie):  cunoaşterea sutuaţiei reale:  determinarea abaterilor(prin confruntarea situaţiei reale cu cea stabilitã):  formarea unor concluzii,sugestii,propuneri şi mãsuri: Momentul esenţial al procesului de control îl constituie comparaţia,întrucât orice operaţiune sau activitate economico-financiarã se cerceteazã nu numai pe sine,ci în raport cu un criteriu considerat ca o bazã de comparaţie permiţând tragerea unor concluzii. Criteriile de comparaţie alese determinã în ultimã instanţã şi natura comparaţiei ca suport al controlului financiar.Astfel se pot delimita:  comparaţii în funcţie de un criteriu prestabilit(previziuni,prognoze,norme etc.):  comparaţii cu caracter special(variante de eficienţa a unor mãsuri, programe sau soluţii tehnico-economice vizând alegerea celei optime.):  comparaţii în timp(referindu-se de regulã la activitatea programatã sau efectivã din perioada controlatã cu cea din perioade precedente): Comparaţia de control prezintã aspecte specificei în funcţie de natura operaţiunilor şi activitãţilor economico – financiare supuse verificãrii,de metodologia de calcul şi sistemul de evidenţã. Pentru ca activitatea de control financiar sã fie eficientã,operaţiunile comparate în timpul verificãrii trebuie sã fie omogene,calculate şi exprimate dupã o metodologie unitarã(spre exemplu,în compararea indicatorilor de volum,cantitãţile sunt variabile,însã forma de exprimare este aceeaşi,preţuri comparabile,unitãţi de timp convenţionale etc. Privitã ca un proces structurat pe momentele enunţate,metodologia de control presupune o filierã adecvatã de cercetare şi acţiune ,care într-o succesiune logicã se prezintã astfel:  formularea obiectivelor controlului:  stabilirea formelor de control şi organismelor competente sã efectueze verificarea asupra obiectivelor stabilite:

4

 identificarea

surselor

de

informare

pentru

control(documente

primare,evidenţe tehnico-operative şi contabile şi alte documente)  aplicarea procedeelor şi modalitãţilor(tehnicilor) de control cu ajutorul cãrora se realizeazã cunoaşterea activitãţii verificate:  întocmire a actelor de control în care se înscriu constatãrile:  modalitãţi concrete de finalizarea acţiunii de control:  mãsurarea

eficienţei

controlului

vizând

prevenirea

şi înlãturarea

abatetrilor,deficienţelor şi lipsurilor. Din punct de vedere tehnic organizarea activitãţii de control formeazã o etapã ulterioarã stabilirii programului de activitate,constituind un tot unitar care îşi gãseşte expresia în cadrul informãrii şi documentãrii,pregãtirii şi exercitãrii efective a controlului,perfecţionãrii actelor de control,valorificarea acestora.. Controlul financiar se desfãşoarã pe parcursul mai multor etape care se grupeazã astfel:2 

Etapa I -informarea ,documentarea şi pregãtirea activitãţii de control(începe la sediul organului de control prin studierea specificului unitãţii şi se continuã la sediul unitãţii propuse sã fie verificatã, prin examinarea proceselor verbale întocmite de organele de control anetrioare şi mãsurile luate,sesizãri fãcute de diverse organe de control,autoritãţi dinafara unitãţii,salariaţi etc.dupã care se întocmeşte planul de activitate care se mai numeşte şi graficul de control în care se înscriu etapele verificãrii şi obiectivele în ordinea executãrii lor pe capitole,subcapitole şi probleme precum şi timpul afectat.

 Etapa – a II –a –constã în controlul propriu-zis al activitãţii economico – financiare din unitatea verificatã în care are loc derularea obiectivelor cuprinse în planul de control pentru perioada supusã verificãrii:  Etapa a-III-a – organele de control trec la gruparea,sistematizarea şi definirea constatãrilor facute în vederea întocmirii actelor de control. De 2

Catanã,C.D.,”Principalele etape ale verificãrii gestionare”,în Controlul economic – financiar,nr.6/1999.

5

regulã aceastã etapã este parcursã în paralel cu a –II-a pentru a elimina graba şi pripeala în întocmirea actelor de control din ultimile zile ale perioadei supuse controlului, ceea ce poate duce la unele neajunsuri în gruparea deficienţelor,sistematizarea matetrialului,stabilirea celor mai adecvate mãsuri şi recomandãri.  Etapa a-IV-a – constã în definitivarea materialului rezultat în urma discutãrii şi însuşirii constatãrilor menţionate în procesul verbal de cãtre conducerea unitãţii controlate.Pentru mai multã operativitate aceste discuţii au loc în timpul efectuãrii controlului cu factorii de decizie şi execuţie din unitatea verificatã.  Etapa a –V-a –se concretizeazã prin luarea mãsurilor,urmãrirea executãrii lor de cãtre organele de control ca urmare a constatãrilor fãcute

şi

consemnate în actele de control. Metodologia de control financiar utilizeazã atât modalitãţi proprii de cercetare, cât şi instrumente metodologice aparţinând altor discipline sau domenii,cum ar fi cele ale analizei economico -financiare, matematicii, contabilitãţii, managementului, dreptului, informaticii etc. Ansamblul procedeielor şi tehnicilor de control financiar cuprinde:  studiul general prealabil asupra activitãţii ce urmeazã a se controla:  controlul dcumentar:  controlul faptic:  analiza economico-financiarã:  controlul total şi prin sondaj: Studiul general prealabil – ca procedeu de control financiar,are în vedere cunoaşterea urmãtoarelor obiective specifice: -

sarcinile rezultate din normele legale

care reglementeazã domeniul de

activitate respectiv: -

modul de organizare a evidenţei tehnico-operative şi contabile ,ca surse de

informaţii pentru control: -

situaţia de fapt existentã cu privire la activitatea ce urmeazã a se controla: 6

Pentru realizarea efectivã a studiului general prealabil,se apeleazã la urmãtoarele surse de informaţii, norme legale cu privire la activitatea ce urmeazã a se controla,procesele verbale de control anterioare şi mãsurile luate în urma verificãrii acestora, situaţiile financiare şi mãsurile stabilite pe baza lor,consultãrile preliminare cu factorii din conducerea unitãţii:

Controlul documentar– este procedeul de stabilire a realitãţii,legalitãţii şi eficienţii operaiunilor economice şi financiare prin examinarea documentelor primare şi centralizatoare,a înregistrãrilor în evidenţa tehnic-operativã şi în cea contabilã. Acest control se exercitã atât sub aspectul formei cât şi al conţinutului: Din punctul vedere al formei se au în vedere urmãtoarele obiective:autenticitatea,exactitatea întocmirii şi valabilitatea,efectuarea corectã a calculelor presupune verificarea întocmirii acestora cu respectarea condiţiilor legale. Din punctul de vedere al conţinutului,controlul financiar al documentelor are ca obiective:legalitatea(justeţea),realitatea(exactitatea),eficienţa (necesitatea,economicitatea şi oportunitatea). Asupra sistemului de evidenţe tehnic-operative şi contabile consemnate în documentul controlului financiar are ca obiectiv generic verificarea modului de organizare şi conducerea contabilitãţii care trebuie sã fie exactã, corectã, realã, legalã şi completã. Ca obiective specifice se regãsesc: -

conducerea evidenţei tehnic - operative la locurile de depozitare şi pe forme de materiale,evidenţierea exactã,corectã şi la timp a operaţiunilor legate de acestea şi consemnarea lor în documente justificative:

-

aplicarea corectã a doctrinei şi metodologiei contabile:

-

modul de organizare a evidenţei contabile analitice şi sintetice:

-

reflectarea corectã şi realã a patrimoniului,inclusiv a mişcãrii valorilor patrimoniale:

-

corelaţiile dintre evidenţa tehnic-operativã cu cea contabilã (analiticã şi sinteticã):

-

realitatea datelor înscrise în bilanţul contabil şi anexele acestuia:

7

-

structura organizatoricã şi funcţionalã a compartimentului financiar – contabil,a subdiviziunilor acestuia:

-

modul de delimitare a sarcinilor,stabilirea corectã a atribuţiunilor de serviciu,obligaţiile şi rãspunderile individuale,etc

Principalele obiective ale controlului financiar,privind sistemul de evidenţe tehnic-operative şi contabile,constau în: -

conducerea corectã şi la zi a contabilitãţii

-

întocmirea documentelor justificative pentru operaţiunile patrimoniale:

-

evaluarea corectã a patrimoniului instituţiei publice:

-

exactitatea şi realitatea înregistrãrilor contabile:

-

inventarierea patrimoniului şi valorificarea rezultatelor acestuia:

-

întocmirea documentelor de sintezã contabile (situaţii financiare) la timp şi cu respectarea integralã a metodologiei:

Controlul faptic - este procedeul de control financiar prin care are loc stabilirea situaţiei reale şi a mişcãrii mijloacelor materiale şi bãneşti dintr-un patrimoniu.Acesta se exercitã la locul de pãstrare a bunurilor materiale şi mijloacelor bãneşti având ca obiective prioritare urmãtoarele: -

determinarea exactã a cantitãţilor şi valorilor existente:

-

starea realã în care se gãsesc:

-

stadiul şi modul de prelucrare:

-

respectarea legalitãţii şi utilizarea lor:

Principalele tehnici utilizate în controlul faptic sunt: inventarierea de control, expertiza tehnic şi analiza de laborator, observarea directã, inspecţia fizicã etc. Analiza economico – financiarã- este un procedeu metodologic uitilizat de controlul financiar pentru cunoaşterea rezultatelor obţinute în îndeplinirea programelor de activitate şi a factorilor care le-au influienţat desfãşurarea pe baza acestui procedeu activitatea verificatã este descompusã pe elemente constitutive,şi apoi studiate raporturile existente între acestea.Presupune urmãtoarele acţiuni:

8

-determinarea elementelor structurale(pãrţi componente) ale fenomenului economic verificat: -evidenţierea factorilor care acţioneazã succesiv de la cei cu acţiune directã ,spre cei cu acţiune indirectã - corelaţia dintre fiecare element şi fenomenul analizat prin prisma raporturilor de condiţionare reciprocã: - stabilirea şi cuantificarea efectivã a diferitelor elemente şi factori de influienţã:

Controlul total prin sondaj -exercitat asupra patrimoniului la nivelul unei structuri organizatorice date, poate fi total sau prin sondaj. -

Controlul total – cuprinde toate operaiunile din cadrul operaţiunilor stabilite ‚

şi se exercitã pe întreaga perioadã supusã verificãrii. Acest tip de control este cel mai cuprinzãtor şi mai sigur dar implicã un volum de muncã foarte mare şi un timp îndelungaat .Este posibil de obicei la unitãţile(instituţiile) mici: -

Controlul prin sondaj – vizeazã cu prioritate cele mai reprezentateve

documente şi operaţii,care permit obţinerea unor concluzii cu caracter general asupra obiectivului controlat.Acest tip de control cuprinde numai o parte din operaţiiile şi documentele dintr-un anumit sector.El se poate limita şi la o parte din perioada de timp supusã verificãrii,luându-se în considerare inclusiv operaţiunile în curs de derulare.La Primãria Comunei Pipirig se efectueazã controlul financiar preventiv cu ocazia angajãrii cheltuielilor,ocazie cu care se verificã,legalitatea,necesitatea,oportunitatea şi economicitatea acestora. Deasemenea se efectueazã control prin sondaj atunci când se verificã modul de calcul al salariilor şi cheltuielilor de personal aferente,modul în care se colecteazã veniturile locale şi depunerea lor la casieria unitãţii,modul de întocmire a documentelor în vederea efectuãrii de plãţi,modul cum au fost ordonate cheltuielile la platã. Controlul financiar se executã atât de persoane din cadrul unitãţii cât şi din afara unitãţii cum ar fi reprezentanţii Curţii de Conturi ,inspectori ai Direcţiei Finanţelor Publice, reprezentanţi ai Prefectului, etc. Controlul prin sondaj se efectueaza mai ales în urma unor sesizãri ce vin de la diverse persoane(salariaţi) din instituţia publicã , din afara instituţiei sau cu ocazia unor controale pe diverse temetici.

9

1.Controlul inter în Primaria Pipirig 1.1.Organizarea controlului financiar preventiv propriu la Primãria comunei Pipirig Controlul financiar preventiv se organizeazã , de regulã, în cadrul compartimentelor de specialitate financiar - contabilã. In raport de natura operaţiunilor ,conducãtorul entitãţii publice poate decide extinderea acestuia şi la nivelul altor compartimente de specialitate în care se iniţiazã,prin acte juridice, sau se constatã obligaţii de platã sau alte obligaţii de naturã patrimonialã. Controlul financiar preventiv se exercitã,prin vizã, de persoane din cadrul compartimentelor de specialitate,desemnate în acest sens de conducãtorul entitãţii publice. Actul de numire, cuprinde limitele de competenţã în exercitarea controlului. Persoanele care exercitã controlul preventiv sunt altele decât cele care aprobã şi efectueazã operaţiunea supusã vizei. Viza de control financiar preventiv se exercitã prin semnãtura persoanei desemnate şi prin aplicarea sigiliului personal,care va cuprinde urmatoarele informaţii: denumirea entitãţii publice -menţiunea”vizat pentru control financiar preventiv” numãrul sigiliului (numãrul de identificare a titularului acestuia),data acordãrii vizei(an,lunã,zi); Documentele prezentate la viza de control financiar preventiv se înscriu în Registrul privind operaţiunile prezentate la viza de control financiar preventiv. REGISTRUL privind operaţiunile prezentate la viza de control preventiv N

Denumirea

r.

C E

Data

Valoarea

Valoarea

Data

documentului

prezentãrii la

operaţiunilor

operaţiunilor

restutuirii

c

nr.şi data

vizã a

pentru care s-a

pentru care s-

actelor

r

emiterii

documentului

acordat viza

a refuzat viza

justificative

t. 0 1.

1 Listã de platã

4

5

6

7

2 3

10

O

8

salarii

08.01.2011

46.490

-

09.01.2011

20.09.20011

-

5000

09.09.2011

1/09.01.2011 2.

Fact.225974/ 20.09.2011

Semnificaţia coloanelor din tabelul de mai jos este urmãtoarea: C.Conţinutul operaţiunilor înscrise în documente. E.Compartimentul emitent. O.Observaţii. 1.2.Controlul financiar preventiv prin delegat Se organizeazã şi se exercitã de cãtre Ministerul Finanţelor Publice prin controlori delegaţi pentru fiecare instituţie publicã în care se exercitã funcţia de ordonator principal de credite al bugetului de stat,bugetul asugurãrilor sociale de stat ori bugetul oricãrui fond special.Sunt numiţi unul sau mai mulţi controlori în funcţie de volumul de activitate. Prin norme metodologice aprobate de Ministerul Finanţelor Publice se stabilesc: 

tipurile de operaţiuni a cãror proiecte se supun controlului financiar preventiv prin delegat ;



limitele valorice peste care se efectuiazã controlul financiar preventiv delegat ,pe tipuri de operatiuni;



modul în care trebuie efectuat controlul financiar preventiv delegat pentru fiecare tip de opera]iune;



documentele justificative care trebuie sã însoţeascã diferitele tipuri de operaţiuni.

Controlorii delegaţi exercitã viza de control financiar preventiv delegat asupra proiectelor de operaţiuni vizate în prealabil de cãtre controlul financiar preventiv propriu al instituţiei publice.Controlorii delegaţi îşi desfãşoarã activitatea la sediul instituţiilor publice la care au fost numiţi.

11

Viza de control financiar preventiv delegat se acordã sau se refuzã în scris pe formular tipizat, şi trebuie sã

poarte semnãtura şi sigiliul personal al controlorului

delegat competent. Persoanele în drept sã exercite controlul financiar preventiv delegat rãspund, potrivit legii,în raport de culpa lor,pentru legalitatea,regularitatea şi încadrarea în limitele creditelor de angajament şi creditelor bugetare aprobate,în privinţa operaţiunilor pentru care au acordat viza. Durata controlului financiar delegat - în timpul cel mai scurt permis de durata efectivã a verificãrilor necesare dar nu mai mult de 3 zile lucrãtoare de la prezentarea proiectului unei operaţiuni,`nsotit de toate documentele justificative. Incompatibilitãţi -Controlorii delegaţi nu pot fi soţi,rude sau afini pânã la gradul al patrulea inclusuv cu ordonatorul de credite pe lângã care sunt numiţi,funcţia de controlor delegat este incompatibilã cu orice altã funcţie publicã sau privatã cu excepţia funcţiilor didactice din învãţãmântul superior: controlorii delegaţi nu au voie sã facã parte din partide politice sau sã desfãşoare activitãţi cu caracter politic. Atribuţiile controlorului delegat – 

exercitarea controlului financiar preventiv delegat asupra proiectelor de operaţiuni ale ordonatorului de credite, în conformitate cu ordinul de numire şi cu normele metodologice aprobate;



supravegherea organizãrii, ţinerii, actualizãrii şi raportãrii evidenţei angajamentelor;



prezentarea de rapoarte lunare controlorului financiar şef cu privire la situaţia curenta a angajamentelor efectuate ,vize acordate,intenţii sau refuzuri de vizã ;



monotorizarea şi îndrumarea metodologicã a controlului financiar preventiv propriu;



elaborare de propuneri şi proiecte privind perfecţionarea controlului financiar preventiv propriu;



îndeplinirea altor atribuţii,stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice.

Controlorul delegat îşi exercitã atribuţiile în mod independent. 12

Corpul controlorilor delegaţi se organizeazã ca un compartiment distinct în cadrul Ministerului Finanţelor Publice, la nivel central şi teritorial, şi cuprinde ansamblul controlorilor delegaţi. 1.3.Refuzul la vizã Dacã în urma verificãrii se constatã cã operaţiunile nu întrunesc condiţiile de legalitate,regularitate şi dupã caz,de încadrare în limitele şi destinaţia creditelor bugetare şi/sau de angajament persoanele desemnate cu exercitarea controlului financiar preventiv vor refuza motivat ,în scris ,acordarea vizei de control financiar preventiv, consemnând acest fapt

în Registrul privind operaţiunile prezentate la viza de control financiar

preventiv. Refuzul la vizã, însoţit de actele justificative semnificative, va fi adus la cunoştinţã conducãtorului entitãţii publice, iar celelelte documente se vor restitui ,sub semnãturã, compartimentelor de specialitate care au iniţiat operaţiunea. Cu excepţia cazurilor în care refuzul de vizã se datoreazã depãşirii creditelor bugetare şi/sau de angajament ,operaţiunile refuzate la vizã se pot efectua pe propria rãspundere a conducãtorului entitãţii publice. Efectuarea pe propria rãspundere

a operaţiunii refuzate la viza de control

financiar preventiv se face printr-un act de decizie internã emis de conducãtorul entitãţii publice.O copie de la actul de decizie internã va fi transmisã persoanei care a refuzat viza,compartimentului de control financiar intern al entitãţii publice,precum şi, dupã caz controlorului delegat. Persoanele desemnate cu exercitarea controlului financiar preventiv vor informa Curtea de Conturi,ministerul finanţelor Publice şi ,dupã caz organul ierarhic superior al entitãţii publice asupra operaţiunilor refuzate la vizã şi efectuate pe propria rãspundere. Informarea organului ierarhic superior se va face de îndatã ce efectuarea operaţiunii a fost dispusã,prin transmiterea unei copii de pe actul de decizie internã şi de pe motivaţia refuzului la vizã. Conducãtorul organului ierarhic superior are obligaţia de a lua mãsurile legale pentru restabilirea situaţiei de drept.

13

Dacã prin operaţiunea refuzatã la vizã,dar efectuatã pe propria rãspundere de cãtre conducãtorul entitãţii publice,se prejudiciazã patrimonial entitatea şi dacã conducãtorul organului ierarhic superior(dupã caz) nu a dispus mãsurile legale,atunci vor fi sesizate inspecţia centralã şi/sau inspecţiile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice. Informarea Curţii de Conturi se va face cu ocazia efectuãrii controalelor de descãrcare de gestiune sau a altor controale ce intrã în competenţa sa. La nivelul Primariei comunei Pipirig controlul financiar preventiv propriu a fost organizat prin Dispozitia nr.971 din 10 decembrie 2008- ,dispoziţie emisã de primarul comunei în calitate de conducãtor al primariei şi ordonator principal de credite. In continuare se va prezenta un caz ipotetic de refuz la vizei din luna septembrie 2010.In urma adresei efectuate cãtre ordonatorul de credite prin care s-a prezentat motivul refuzului de vizã s-a renunţat la achiziţionarea calculatorului în cauzã iar factura a fost anulatã. EXEMPLU : PRIMARIA COMUNEI PIPIRIG NR.1 DIN 20 SEPREMBRIE 2010 DOMNULUI PRUNA MARCEL -PRIMARUL COMUNEI PIPIRIG In conformitate cu prevederile art.24(2) din Ordonanţa Guvernului nr.119/1999,cu modificãrile şi completãrile ulterioare vã aduc la cunoştinţã refuzul de vizã de control financiar preventiv intern pentru; Factura nr.225974 din 20 septembrie 2010 in suma 5000 lei – reprezentând contravaloarea unui calculator (laptop) din urmãtoarele motive: -

achiziţia publicã nu este prevãzutã în programul anual;

-

nu sunt prevazute credite bugetare pentru astfel de achiziţii:

-

nu au fost respectate regularitãţile specifice procedurii de achiziţie publicã:

14

-

în conformitate cu O.U. nr 34 din 11 aprilie 2009 privind rectificarea bugetarã pe 2009 şi reglementarea unor mãsuri financiar- fiscale, este interzisã procurarea de mobilier şi aparaturã biroticã .

Au fost încãlcate urmãtoarele acte normative: -Ordonanţa nr.273/2006 – privind finanţele publice locale -O.U. nr 34 din 11 aprilie 2009 privind rectificarea bugetarã pe 2009 şi reglementarea unor mãsuri financiar- fiscale ; -Legea bugetului de stat nr 11/2010, -Ordonana de urgenţa a Guvernului nr.72/2009- privind achiziţiile publice ; In situaţia în care dispuneţi efectuarea operaţiunii pe rãspunderea dumneavoastrã în condiţiile art.25(1) din Ordonanţa Guvernului nr.119/1999,cu modificãrile şi completãrile ulterioare,aceasta se poate face numai cu încadrarea în credite bugetare aprobate. Dispoziţia prin care aprobaţi efectuarea operaţiunii – achizitionare laptop – cu documentele justificative pe baza cãrora operaţiunea se înregistreazã în contul de ordine şi evidenţã 912”Documente respinse la viza de control financiar preventiv” dupã care se vor întocmi informãrile prevazute de lege(reprenzentanţii Ministerului de Finanţe şi Curţii de Conturi din zonã). Din analiza efectuatã la nivelul Primariei comunei Pipirig privind modul cum sunt angajate şi efectuale cheltuielile,mai frecvente, putem desprinde urmãtoarele deficienţe: 

lipsa documentelor justificative la achiziţionarea unor materiale;



efectuarea de cheltuieli neplanificate atunci când se achiziţioneazã bunuri în detrimeniul unor achiziţii planificate;



solicitarea de virãri de credite neejustificate şi fãrã a se respecta termenul legal(începând cu trimestrul III.) ;



cuprinderea în bugetul local de sume nereale ceea ce duce la nerealizarea veniturilor şi totodatã a cheltuielilor propuse;



lipsa unui program anual de achizitii publice;



încãlcarea actelor normative privind achiziţiile publice,privind diferite bunuri şi prestãri de servicii;

15



lipsa avizului compertimentului juridic când e cazul ;



lipsa proceselor verbale de consum ;



depãşirea cheltuielilor prevãzute la deplasãri, convorbiri telefonice, iluminat public etc. ;



încãlcarea legii la concesionarea sau închirierea de terenuri sau alte bunuri din domeniul public sau privat al comunei ceea ce duce la neîncasarea unor importante sume la bugetul local al comunei ;



lipsa documentelor care se încheie pentru persoanele beneficiare de ajutor de social ;



în instituţiile publice se face simţitã şi lipsa de personal ceea ce face ca aceeaşi persoanã sã întocmeascã şi ducumente contabile(liste de platã,ordine de platã etc.) şi sã exercite şi viza de control preventiv ceea ce conduce la încãlcarea legii ;



întrucât persoana care exercitã controlul preventiv este subordonatã ordonatorului de credite ,în multe cazuri controlul persoanei înputernicite sã exercite controlul preventiv este formal.

Tabelul nr.1 Numãrul angajamentelor de platã supuse vizei de control preventiv propriu în anii 2008,2009,2010 şi valoarea ducumentelor respinse la viza de control preventiv. Nr. Crt. Felul operaţiunii 1. Documente prezentate pentru acordarea vizei de control 2.

2008

2009

2010

749

1.031

1.612

612

1.123

1.543

preventiv propriu. Valoerea documentelor cãrora nu li s-a acordat viza de control financiar preventiv. (mii lei)

16

Graficul nr.1 .Privind evoluţia documentelor prezentate la viza de contro preventiv curent în anii 2008,2009,2010.

1.4.Controlul financiar de gestiune

Graficul nr.2 - Valoarea documentelor cãrora nu li s-a acordat viza de control preventiv în anii 2008,2009, 2010.

17

Din tabelul nr.1 şi graficele 1 şi 2 observãm un trend crescãtor al documentelor prezentate la viza da control preventiv situaţie datoratã creşterii volumului de activitate din primãrie , dar şi un trend crescãtor a valorii documentelor cãrora li s-a refuzat viza de control preventiv de unde rezulta cã pe parcurs persoanele împuternicite sã exercite viza au fost mai exigente,au evoluat prin gradul de pregãtire stopând efectuarea unor cheltuieli neeconomicoase, nelegale, care puteau aduce chiar prejudicii instituţiei. Controlul financiar de gestiune urmãreşte respectarea dispoziţiilor legale privitoare la gestionarea bunurilor materiale şi bãneşti,pe baza documentelor înregistrate în contabilitate şi a documentelor din evidenţa tehnico-operativã. Gestionar în înţelesul Legii nr.22/1969-este acel angajat al unui agent economic,autoritate sau instituţie publicã care are ca atribuţii principale de serviciu primirea,pãstrarea şi eliberarea de bunuri aflate în administrarea,folosinţa sau

18

deţinerea,chiar temporarã ,a unui agent economic,autoritate sau instituţie publicã, indiferent de modul de dobândire şi de locul unde se aflã bunurile. Pentru a fi gestionar,persoana încadratã trebuie sã exercite în mod cumulativ cele trei categorii de atribuţii ca sarcini principale de serviciu şi anume: primirea ,pãstrarea şi eliberarea de bunuri. Conform definiţiei se poate aprecia cã gestiunea constituie totalitatea bunurilor(valori materiale şi bãneşti) încredinţate uneia sau mai multora persoane în vederea primirii,pãstrãrii şi eliberãrii acestora prin operaţii legale care sã asigure integritatea lor ,aflate în depozite,magazii,casierii etc .Controlul financiar de gestiune se gãseşte sub douã forme: 

control al gestionãrii valorilor materiale:



control al gestionãrii valorilor bãneşti;

1.4.1. Controlul gestionãrii valorilor materiale Operaţiunea tehnicã prin care se realizeazã verificarea gestionãrii valorilor materiale dintr-un patrimoniu este inventarierea.Scopul principal al acesteia îl reprezintã controlul integritãţii şi realitãţii patrimoniului, stabilirea pentru eventualele lipsuri şi recuperarea pagubelor.Inventarierea patrimonoului institu]iilor publice se realizeazã în mod obligatoriu cel puţin o datã pe an în condiţiile stabilite de conducãtorul unitãţii. Fac excepţie de la aceastã ,în sensul cã sunt supuse inventarierii şi în cursul anului în urmãtoarele situaţii: 

la cererea organelor de control,cu prilejul efectuãrii controlului,sau altor organe prevãzute de lege ;



ori de câte ori sunt indicii cã existã lipsuri sau plusuri în gestiune ,care nu pot fi stabilite decât prin inventariere ;



de câte ori intervine o predare - primire de gestiune ;



cu prilejul reorganizãrii gestiunilor;



ca urmare a calamitãţilor naturale sau a unor cazuri de forţã majorã;



în alte cazuri prevãzute de lege ;

19

Inventarierea anualã a elementelor de activ şi de pasiv se face de regulã,cu ocazia încheierii exerciţiului financiar. In vederea inventarierii patrimoniului comunei(patrimoniul public şi patrimoniul privat) se iau urmãtoarele mãsuri: Se constituie(organizeazã,reorganizeazã) comisia de inventareire prin dispoziţia primarului. In cazul Primãriei comunei Pipirig a fost emisã Dispoziţia nr. 1826 din 22 decembrie 2010,prin care s-a dispus reorganizarea comisiei de inventariere a patrimoniului ce apr]ine de Consiliul local al comunei Pipirig(inventarul bunurilor din domeniul privat şi public),dispoziţie care trebuie sã cuprindã:componenţa,cu desemnarea responsabilului comisiei,modul de organizare a inventarieii şi perioada în care va avea loc inventarierea(pe instituţii-şcoli,cãmine,primarie,ş.a…)Din comisii fac parte angajaţi bine pregãtiţi care nu sunt şi gestionari de bunuri sau persoane implicate în conducerea evidenţelor contabile ai gestiunilor supuse inventarieerii. Inventarierea propriu-zisã a valorilor materiale: Se efectueazã la locul de pãstrare a bunurilor,în prezenţa obligatorie a gestionarului sau altei persoane care îl reprezintã în mod legal .Anticipat începerii inventarierii ,responsabilul comisiei are urmãtoarele obligaţii: 

sã vizeze toate documentele primare privind ultimile operaţii de intrare sau ieşire din gestiune;



sã verifice şi sã stabileascã suma eventualelor încasãri din ziua curentã,care se depun la casierie, cu inventar vizat de comisie; Inainte de începerea operaţiunii propriu-zise de inventariere ,gestionarul trebuie sã

prezinte comisiei o declaraţie scrisã din care sã rezulte dacã : 

înafarã de bunurile unitãţii al cãrei angajat este ,mai are în gestiunea sa şi bunuri aparţinând terţilor ;



are plusuri în gestiune despre a cãror cantitate sau valoare are cunoştinţã;



a primit sau eliberat bunuri fãrã documente legale;



are bunuri nerecepţionate sau care trebuie expediate şi pentru care s-au întocmit documentele aferente;



gestioneazã valori materiale şi în alte locuri de depozitare.

20

Aceastã declataţie este datatã şi semnatã de cãtre gestionarul rãspunzãtor de gestiunea bunurilor şi de cãtre comisia de inventariere,care atestã cã a fost datã `n prezenţa sa. Anticipat se va proceda la stabilirea stocurilor faptice.In vederea inventarierii bunurile se aşeazã şi se grupeazã pe sortimente articole,simboluri,dimensiuni etc,astfel încât sã se uşureze identificarea şi constatarea fapticã a lor. Stabilirea stocurilor se face prin numãrare,cântãrire,mãsurare etc. In siuaţia în care inventareirea la o gestiune nu se terminã într-o singurã zi încãperile se sigileazã,operaţiune ce se executã şi în cazul în care bunurile se aflã în mai multe magazii. Datele privind bunurile inventariate se înscriu în liste de inventariere a valorilor materiale imediat dupã determinarea cantitãţilor respective iar pe ultima filã gestionarul trebuie sã menţioneze dacã toate cantitãţile de bunuri au fost stabilite în prezenţa sa,bunurile respective se aflã în pãstrare şi pe rãspunderea sa,dacã mai are bunuri care nu au fost inventariate şi eventuale obiecţii pe care le are de fãcut. Filele de inventar se dateazã şi se semneazã de fiecare membru al comisiei şi de gestionar.In urma inventarierii se procedeazã la determinarea rezultatelor inventarierii(plus,minus)care se fac direct pe liste. Stabiliera rezultatelor bunurilor la Primãria comunei Pipirig s-a efectuat mai întâi pe gestiuni pe cele trei mari grupe ; mijloace fixe(cu cele 6 grupe) , obiecte de inventar şi materiale dupã care s-au centralizat pe total comuna şi s-a încheiat procesul verbal de cãtre comisia comunalã de inventariere cu concluziile de rigoare stabilindu –se sumele în plus sau în minus şi mãsurile ce trebuie luate. La nivelul Primariei Comunei Pipirig conform dispoziţiei sus menţionate au fost constituite 10 comisii de inventariere dupã cum urmeazã: 

comisia de inventariere a bunurilor de la sediul primãriei ;



comisia de inventariere a bunurilor de la activitãţile autofinanţate (pãşune comunalã,obor comunal,) ;



comisia de inventariere a bunurilor de la Dispensarul medical,remiza P.S.I şi Biblioteca comunalã ;



comisia de inventariere a bunurilor de la Scoala „Ion Creangã”Pipirig ; 21



comisia de inventariere a bunurilor de la Scoala cu clasele I-VIII Pluton ;



comisia de inventariere a bunurilor de la Scoala cu clasele I-VIII Boboieşti;



comisia de inventariere a bunurilor de la Scoala cu clasele I-IV Boboieşti nr.2 ;



comisia de inventariere a bunurilor de la Scoala cu clasele I-IV Pipirig nr.2 ;



comisia de inventariere a bunurilor de la Scoala cu clasele I-IV Leghin ;



comisia de inventariere a bunurilor de la Scoala cu clasele I-Dolhesti ;

Fiecare comisie a fost formata din 3-4 membri din care un responsabil de comisie. Cele 10 comisii au fost coordonate de o comisie centralã formatã din 15 persoane din care viceprimaril primariei a fost numit responsabilul comisiei centrale. Inventarierea s-a desfãşurat în conformitate cu Normele privind organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de activ şi pasiv aprobate prin Ordinul Ministerului Finanţelor Publice nr.1753/22 noiembrie 2004 şi a Legii Contabilitãţii nr.82/91 cu modificãrile şi completãrile ulterioare, prin O.U.G. 102/2007.In urma inventarierii au rezultat urmatoarele : 

Plusuri valorice în gestiune în suma de 10.000 lei rezultate ca urmare a neînregistrãrii în evidenţã a unor mijloace fixe intrate în şcoli cu fonduri externe de la Uniunea Europeanã(xerox-uri, calculatoare, programe) , mijloace fixe ce au fost inregistrate în timpul inventarierii ;



la Scoala „Ion Creangã” Pipirig s-au înregistrat lipsuri în gestiune de 1.000 lei reprezentând un (abric-instalaţie de prelucrat lemn) suma ce a fost imputatã în sarcina gestionarului urmând a i se reţine lunar pe statul de platã 10% din salariu pânã la acoperirea pagubei ;



la Biblioteca Comunalã

s-au înregistrat

lipsã în gestiune 500 lei

reprezentând 40 volume de carte diverse - Bibliotacara a dat declaraţie cã sunt la cititori dândui-se termen pentru recuperare un numãr de 30 de zile în caz contrar sã i se impute suma ;

22



la Scoala cu clasele I-VIII- Stânca a fost descoperitã o pagubã de 900 lei , reprezentând contravaloarea unui calculator .Din declaraţia gestionarei rezultã cã a fost furat de un necunoscut ,fapt confirmat de postul de poliţie deoarece a fost fãcutã sesizare la poli]ie cã la data de 16 septembri 2010 (noaptea) a fost forţatã uşa de la intrare în şcoalã ;



inventarierea mijloacelor materiale de la remiza P.S.I a scos în evidenţã o lipsã ãn gestiune de 13,7 lei reprezentând o gãleatâ lipsã ,suma a fost recuperatã imediat prin depunerea contravalorii la casieria unitãţii cu chitanţã.

1.4.2.Controlul gestionãrii valorilor bãneşti: Parte componentã a controlului financiar de gestiune. In conformitate cu Decretul nr.209/1976 –privind Regulamentul operaţiunilor de casã –operaţiunile de încasare şi platî în numerer se fac prin caserie,gestiune ce funcţioneazã în baza Legii nr.22/1969. Este interzis a se efectua plãţi direct din încasãri: Controlul gestionãrii valorilor bãneşti se efectueazã prin controlul inopinat al casieriei care se executã cel puţin o datã pe lunã,prin numãrarea şi verificarea valorilor existente.Controlul inopinat al casieriei se face de cãtre conducãtorul compartimentului financiar – contabil şi constã în verificarea existenţei în casã a numerarului încasat şi nedepus în conturile bancare sau a altor valori.In cazul în care se constatã neconcordanţã între soldul scriptic şi cel faptic,verificarea se extinde asupra documentelor de casã pentru a se identifica eventualele erori de înregistrare sau alte cauze care au influienţat soldul de numerar. Creanţele şi obligaţiile faţã de terţi sunt supuse verificãrii şi confirmãrii pe baza extraselor soldurilor,debitoare sau creditoare ale conturilor de creanţe şi datorii care deţin ponderea valoricã din totalul soldurilor acestor conturi,portrivit „Extrasului de cont” Disponibilitãţile bãneşti,cecurile,cambiile şi altor valori aflate în casieria unitãţii se inventariazã in conformitate cu prevederile legale.

23

Disponibilitãţile aflate în conturi la bãnci sau unitãţile Trezorieriei Statului se inventariazã prin confruntarea soldurilor din extrasele de cont emise de acestea cu cele din contabilitatea unitãţii.In acest scop extrasele de cont din ziua de 31 decembrie sau din ultima zi. In urma verificãrii inopinante de casã a mijloacelor bãneşti de la casieria Primãriei Pipirig nu a iesit în evidenţã nici o neregularitate în legãturã cu plãţile realizate de cãtre Instituţie. Toate chitanţele au fost înregistrate corespunzãtor, cheltuielile de deplasare au fost decontate în limita şi sub condiţiile legale,toate achiziţiile de pe parcursul anului au fost înregistrate la timp şi nu în ultimul rând, impozitele şi taxele au fost calculate şi virate corect la buget, pentru toate lucrãrile de construcţii realizate pe parcursul exerciţiului bugetar 2010.

2. Auditul inter în Primãria Pipirig 2.1.Atribuţile compartimentului de audit intern la Primaria Comunei Pipirig

La nivelul Primãriei counei Pipirig existã un singur auditor care are urmãtoarele atribuţii: 

Elaboreazã norme metodologice specifice primãriei care sunt avizate de D.G.F.P.Neamţ;



Elaboreazã proiectul planului anual de audit public intern;



Efectueazã activitãţi de audit public intern pentru a evalua dacã sistemele de management financiar şi control a primãriei sunt transparente şi sunt conforme cu normele de legalitate,regularitate,economicitate,eficienţã şi eficacitate;



audiazã cel puţin o datã la 3 ani, fãrã a se limita la acestea urmãtoarele; o verificarea angajamentelor bugetare şi legale din care derivã direct sau indirect obligaţii comunitare; o plãţile asumate prin angajamente bugetare şi legale ,inclusiv din fondurile comunitare; 24

o vânzarea, gajarea,concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul privat al comunei; o constituirea veniturilor publice,respectiv modul de autorizare şi stabilire a titlurilor de creanţã,precum şi facilitãţile acordate la încasarea acestora; o alocarea creditelor bugetare; o sistemul contabil din primarie şi fiabilitatea acestuia; o sistemul de luare a deciziilor; o sistemele de conducere şi control precum şi riscurile asociate unor astfel de sisteme; o sistemele informatice; 

informeazã UCAAPI(Unitatea Centralã de Armonizare pentru Auditul Public Intern), despre recomandãrile neînsoţite de cãtre primarul comunei, a celorlalţi şefi de compartimente şi despre consecinţele acestora;



raporteazã periodic asupra constatãrilor,concluziilor şi recomandãrilor rezultate din activitãţile sale de audit;



elaboreaza raportul anual al activitãţii de audit public în primãrie şi îl înainteazã la D.G.F.P.Neamt – compartimentul Audit Public ;Raportul anual privind activitatea de audit public intern cuprinde principalele concluzii şi recomandãri rezultate din activitatea de audit public intern, progresele înregistrate prin implementarea recomandãrilor,eventualele iregularitãţi/prejudicii constatate în timpul misiunilor de audit public intern,precum şi informaţii referitoare la pregãtirea profesionalã;



în cazul identificãrii unor iregularitãţi sau prejudicii,raporteazã imediat primarului în calitate de ordonator principl de credite şi structurii de audit public imediat superioare in cazul nostru D.G.F.P. Neamţ.



în situaţia în care în timpul misiunilor de audit public intern auditorul constatã abateri de la regulile procedurale şi metodologice,respectiv de la prevederile legale,aplicabile structurii/activitãţii/operaţiunii audiate, auditorul trebuie sã înştiinţeze primarul ca ordonator principal de credite

25

şi structura de inspecţie sau o altã structurã de control intern stabilitã de primar; 

Compartimentul de audit public funcţioneazã sub directa îndrumare a primarului;

2.2.STUDIU DE CAZ : COMUNA PIPIRIG

Aprobat,

JUDETUL NEAMT

Primar

NR. 182 / 07.01.2011

RAPORTUL ANUAL PRIVIND ACTIVITATEA DE AUDIT I. INTRODUCERE I.1. SCOPUL RAPORTULUI • Prezintã modul cum s-a desfãşurat aceasta activitate pe parcursul anului; • Progresele inregistrate prin implementarea recomandãilor formulate. I.2. Activitatea de audit s-a desfãşurat pe tot parcursul anului bugetar 2010 în baza planului de audit care a cuprins verificãri asupra principalelor domenii de activitate. I.3. Data transmiterii raportului 15.01.2011. I.4. Persoana rãspunzatoare de întocmirea raportului anual de audit. I.5. Circuitul raportului: elaborat de compartimentul de audit, analizat şi avizat de conducãtorul institutiei. I.6. Baza legala a raportului: Legea 672/2002 privind auditul public intern; OG 37/2004 pentru modificarea şi completarea reglementãrilor privind auditul intern, prin care s-au armonizat prevederile referitoare la auditul public intern cu auditul financiar;

26

OMFP nr. 252/2004 pentru aprobarea codului privind conduita etica a auditorului intern; normele privind organizarea şi exercitarea activitãţii de audit intern specifice. I.7. Baza documentarã a raportului: rapoarte intermediare întocmite în cursul anului 2010, precum şi datele culese de auditor cu ocazia diverselor verificãri şi rãspunsuri la diferite întrebşri care i s-au adresat pe tot parcursul anului. II. CONSTATARI Date de identificare a entitãţii administrative publice locale: Comuna Pipirig , Judetul Neamt, cu ordonator principal de credite in persoana primarului Marcel Pruna din luna iulie 2008 . In anul 2010 a derulat un buget de 9.252 mii lei, din care 3466 mii lei este bugetul ordonatorilor tertiar al activitatii de invatamant, cu un numar de 186 salariati din care 102 salariati ai activitatii de invatamant, 42 asistenti personali, 42 primarie (administratie locala , ISU, cultura, politie comunitara, gospoarie comunalã). Primarul a instituit cadrul organizatoric şi functional necesar desfãşurãrii activitãţii de audit financiar prin existenţa unui contract de audit, încheiat între acesta şi un auditor intern, expert contabil, membru în corpul expertilor contabili şi contabililor autorizati dim România, în care s-au prevazut a fi audiate principalele activitãţi şi domenii. In baza acestui contract şi a planului anual de activitate aprobat de ordonatorul de credite pentru anul 2010 auditorul a desfãşurat activitatea de audit ţinând cont atât de problematica obligatorie prevãzutã de lege a se audita cel putin o datã la 3 ani, de recomandãrile şi sarcinile Curţii de Conturi, cât şi de alte domenii specifice activitãţii instituţiei. Activitatea de audit desfãşuratã în baza contractului a fost aproximativ de ¼ faţã de un post cu norma întreagã de auditor intern, referinţa fiind bugetul de timp şi de resurse financiare pentru un post cu norma întreagã. Ca metode de lucru, s-au folosit: 1. Deplasãri periodice şi de câte ori a fost nevoie, la entitatea publicã; 2. Verificarea documentelor prin sondaj sau a documentelor aparţinând unei luni; în situaţia unei activitãţi cu volum restrâns de documente cum ar fi investiţiile, verificarea document cu document;

27

3. Intocmirea unor rapoarte intermediare, detectarea riscurilor şi specificarea recomandãrilor pentru remedierea lor; 4. Studii individuale privind legislaţia specificã domeniului de activitate al instituţiei, precum şi a legislaţiei noi apãrute; 5. Convorbiri telefonice şi îndrumarea permanentã în cazul existenţei unor neclaritãţi; 6. Discutarea cu ordonatorul de credite precum şi cu personalul în legãtura cu existenţa unor aspecte neclare în activitate sau care nu corespund legislaţiei existente; 7. Consiliere permanentã în legãturã cu activitatea desfãşuratã, în scopul eliminãrii unor riscuri în aplicarea legislaţiei existente sau a celei noi apãrute; 8. Perfecţionarea profesionalã. Privind evaluarea modului de organizare a cadrului metodologic şi procedural, al necesarului de personal şi al nivelului de experienţa şi calificare a auditorului. Entitatea publicã are preãazut în statul de funcţii post de auditor cu normã întreagã. Auditul se desfãşoarã în baza unui contract de audit încheiat între primãrie şi auditorul intern, expert contabil, membru C..E.C.C.A.R . Fiind o activitate desfãşuratã în baza unui contract, i s-a asigurat o independenţã totalã faţã de conducerea executivã a unitãţii ceea ce a condus la o evaluare corectã şi obiectivã a disfuncţiilor constatate şi la formularea unor recomandãri adecvate soluţionãrii acestora. Auditorul contractual are pregãtirea profesionalã corespunzãtoare, posedã cunoştinţe, calitãţi şi abilitãţi pentru realizarea misiunilor de audit pentru indeplinirea responsabilitãţilor ce ii revin. Auditorul contractual urmeaza cursuri de perfecţionare anualã a pregãtirii profesionale. In anul 2009 a urmat un numãr de 58 ore de pregãtire profesionalã organizate de C..E.C.C.A.R. filiala Neamţ. Cursul urmat a fost ,,Audit si clasificare,,.

28

Principalele module dezbãtute: 

Principii şi reguli generale privind auditul



Metoda auditului statutar



Auditul situaţiilor financiare ale unei entitãţi



Alte misiuni de auditare şi certificare



Standarde şi reglementãri în audit



Etica în audit.

Nu au existat cazuri de refuzuri sau limitãri la accesul la documente. Privind evaluarea modului de îndeplinire a atribuţiilor compartimentelor de audit intern şi modalitatile de raportare menţionez :  Modul de îndeplinire a atribuţiilor de audit prevãzute în contract.  Planificarea activitãţii de audit intern: Auditorul întocmeşte şi depune la structura auditatã planul de audit intern ţinând cont de planurile multianuale de 3-5 ani şi de riscurile analizate. Se respectã termenele de verificare a actiunilor cuprinse în planurile anuale aprobate şi a recomandãrilor fãcute cãtre structurile de conducere respective. Activitatea de audit intern contribuie la îmbunãtãţirea activitãţii unitãţii materializatã prin recomandãrile efectuate pentru înlãturarea riscurilor sistematizate pe principalele domenii audiate. Principalele domenii audiate: Procesul bugetar: Evaluarea sistemului de control intern corespunzator planificãrii, angajãrii, lichidãrii, ordonanţãrii şi plãţii cheltuielilor, a aprobãrii şi evidenţei angajamentelor bugetare şi legale a contabilitãţii şi a controlului financiar aferent. 1. In ceea ce priveşte angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor, auditorul a recomandat:  Aplicarea reglementãrilor OMFP 1792/2002 privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata sumelor din bugetul local precum şi din alte bugete. Având 29

în vedere prevederile punctului 5 din OMFP 1792/2002 pentru aprobarea normelor Metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor institutiilor publice, precum şi organizarea, evidenţa şi raportarea angajamentelor bugetare şi legale “ordonatorii de credite vor stabili prin norme proprii documentele, circuitul acestora şi persoanele împuternicite sã efectueze operaţiunile legale de angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor precum şi organizarea, evidenţa şi raportarea angajamentelor bugetare şi legale”.  Aplicarea de proceduri concrete pe fiecare fazã a plãţii, de la angajare şi lichidare pânã la ordonanţare şi plata în vederea gestionãrii cât mai bune a riscurilor.  In faza de angajare a plãţilor se vor semna contractele şi formularele: propunerea de angajare a plãţii şi angajamentul de platã, formulare care vor purta viza de control financiar preventiv.  In faza de lichidare a operaţiunii de platã, fiecare document de platã (facturi, state de platã, ordine de deplasare ş.a.) va purta viza ordonatorului de credite prin aplicarea sintagmei “Bun de platã” şi semnãtura sa.  Intocmirea circuitului documentelor cu rãspunderi de la intrarea în unitate sau de la întocmirea unui document şi pânã la ieşirea din unitate sau arhivarea lui. Riscuri: - Neaplicarea procedurilor concrete pe fiecare fazã a plãţii poate duce la efectuarea de plãţi fãrã a fi prevãzute în buget, fãrã o fundamentare temeinicã -

a acestora, neeficiente, neeconomicoase şi chiar fãrã temei legal. Se pot strecura plãţi nelegale în cazul inexistenţei unor proceduri pentru verificarea plãţilor pe feluri de plãţi: ex. o procedurã pentru verificarea şi autorizarea plãţilor salariale; o procedurã pentru verificarea şi autorizarea plãţilor privind cheltuielile de investiţii ( lucrãri de construcţii) etc., cu rãspunderi pe fiecare fazã a plãţilor. Intocmirea de liste de verificare pe feluri

de plãţi” chek list” cu documentele suport care trebuie sã le însoţeascã.  Intãrirea controlului intern prin verificãri şi proceduri astfel încât factorii de control sã-şi cunoascã sarcinile şi repercursiunile nerealizãrii acestora. Efectuarea controlului cel puţin o datã pe lunã la casierie. Riscuri

30

Nedepunerea în totalitate şi operativ a numerarului înasat în cont la trezorerie, chitanţiere care pot fi neoperate în borderouri, numerar încã neplãtit reprezentand ajutoare sau alte drepturi,etc.  Respectarea principiului “separarii atributiunilor” astfel încât sã nu existe cazuri când o singura persoanã întocmeşte un document, îl vizeazã de control financiar şi tot acesta îl ordonanţeazã la platã. Riscuri Neimplicarea aceleiaşi persoane de la întocmirea documentului, aprobarea sub diferite forme şi pânã la plata acestuia sau cheltuiala lui , face ca operaţiunea respectivã sã fie mult mai credibilã, curatã şi fãrã interes. In legaturã cu activitatea de casierie:  Casieria se va verifica zilnic de cãtre compartimentul contabil (o altã persoanã decât contabilul şef) prin preluarea documentelor, iar contabilul şef va verifica şi încheia proces verbal, cel puţin o datã pe lunã.  Depunerea operativã a numerarului reprezentând impozite şi taxe locale, la cel mult 2-3 zile în cont la trezorerie, în funcţie de distanţã.  Auditorul recomandã amenajarea urgentã a casieriei conform prevederilor Decretului 209/1976 privind regulamentul operaţiunilor de casã: un loc special, prevãzut cu gratii, ghişeu şi casa de bani. Plãţile: In fiecare trimestru unitatea a avut deschidere de credite la nivelul bugetului aprobat. Incadrarea în bugetul aprobat s-a realizat pe capitole şi subcapitole iar în cadrul acestora, pe articole şi aliniate. Plãţile s-au încadrat în bugetul aprobat, în general au avut la baza documente legale: contracte, referate de necesitate, facturi şi recepţii, situaţii de platã, state de platã a salariilor, ordine de deplasare etc. Recomandãrile auditorului în acest domeniu s-au concretizat în:  Dimensionarea plãţilor în aşa fel ca acestea sã fie necesare, legale, eficiente şi economicoase; fiecare platã din fonduri publice sã fie efectuatã în baza unor

31

justificãri bine documentate, a unor referate de necesitate vizate de c.f.p.p şi aprobate de ordonatorii de credite. Riscuri Plãţi din bani publici fãrã a fi strict necesare, nelegale, neeficiente, neeconomicoase.  De asemenea, toate plãţile privind achiziţiile de bunuri, lucrãri sau servicii trebuie sã se efectueze în baza programului anual de achiziţii.  Achiziţiile din fondurile publice sã se facã cu respectarea strictã a legislaţiei referitoare la aceste operaţiuni şi anume; la începutul fiecãrui an bugetar în functie de bugetul aprobat pe articole bugetare sã se procedeze la contractarea achiziţiilor pe care unitatea îşi propune a le efectua în anul respectiv prin organizarea de selecţii de oferte sau licitaţii în funcţie de pragurile valorice existente pe subgrupe de produse similare; respectarea prevederilor OUG 34/2006 privind achiziţiile publice şi a HG 925/2006 privind aprobarea normelor metodologice. Riscuri Neîntocmirea planului anual de achiziţii sau întocmirea lui formalã, este grav sancţionatã de lege, aceastã având ca riscuri achiziţii efectuate ad-hoc, fãrã temei legal şi fãrã a fi corelate cu bugetul aprobat, selective şi dupã bunul plac al unor persone din executiv.  De asemenea s-a recomandat ca toate plãţile sã se efectueze numai dupã ce s-a fãcut recepţia bunurilor, a lucrãrilor sau a serviciilor procurate, s-a semnat nota de intrare-receptie sau procesul verbal de recepţie de cãtre comisia de recepţie numitã prin dispoziţia ordonatorului de credite si s-a inregistrat si in contabilitate operatiunea respectivã. Riscuri Neintocmirea acestui document justificativ sau întocmirea lui în multe cazuri doar formal şi subiectiv poate avea consecinţe grave pentru cei care semneazã de platã, în sensul recepţiei bunurilor, serviciilor sau lucrãrilor. 2. In ceea ce priveşte domeniul fiscal al impozitelor şi taxelor locale, auditorul a fãcut mai multe recomandãri cu privire la:  Folosirea programului informatic pentru calcularea corecta a impozitelor şi taxelor locale, precum şi a majorãrilor de întârziere, precum şi listarea şi îndosarierea rolurilor nominale. 32

Actualizarea programului cu date din declaraţiile fiscale, punctaje cu datele din teren şi efectuarea de inspecţii fiscal. Riscuri Nefolosirea programelor de impozite şi taxe duce la imposibilitatea impozitãrii corecte şi încasarea unor sume mai mari sau mai mici la bugetul local.  Inventarierea materiei impozabile pentru anul 2010 pe categorii de impozite şi taxe, conform pct. 227 din Normele Metodologice de aplicare a Legii 571/2003 privind Codul Fiscal, aprobate prin HG 44/2004 cu completãrile şi modificãrile ulterioare. In aceste condiţii va exista o fundamentare a veniturilor bugetului local pentru anul 2011.  Responsabilitatea autoritãţilor administraţiei publice locale, conform art. 291 din Codul Fiscal privind: stabilirea, controlul şi colectarea impozitelor şi taxelor locale.  Responsabilitatea autoritãţilor locale, conform art. 23 al. 2 lit.b din Legea 273/2006 privind finanţele publice locale privind modul de urmãrire a realizãrii veniturilor locale.  Numai dupã efectuarea inventarierii anuale sã se înregistreze în contabilitate ramãşiţa anului 2010 şi crearea anului 2011. Riscuri Impozitarea şi înregistrarea în contabilitate a creanţelor fãrã respectarea recomandãrilor de mai sus este incorectã, neconformã şi duce la încasarea parţial a obligaţiilor cãtre bugetul local.  Regularizarea taxelor pentru eliberarea autoritãţilor de construcţie în 15 zile de la data expirãrii acestora conform art. 267(14) lit. B si c din Legea 571/2003 actualizatã.  Inventarierea unitãţilor care au în domeniul de activitate alimentaţie publicã – restaurante, baruri pentru care primarul elibereazã/vizeazã anual autorizaţia pentru desfãşurarea activitãţii pânã la 31 dec. a anului anterior anului fiscal curent, cf. Art.268(5) şi (6) din Codul Fiscal.  Efectuarea de inspecţii fiscale generale sau parţiale având ca obiectiv verificarea bazelor de impunere, a legalitãţii şi conformitãţii declaraţiilor fiscale, a corectitudinii îndeplinirii obligaţiilor de cãtre contribuabili, al respectãrii legislaţiei fiscale, conform Titlului VII din OG 92/2003 privind Codul de procedurã fiscalã.

33

 Executarea silitã a creanţelor neîncasate şi nelimitarea doar la trimiterea de somaţii.  Intocmirea de dosare separate pe fiecare contribuabil în parte: persoane fizice şi juridice. In aceste dosare se vor aduna toate mişcãrile care au avut loc în timp şi care au modificat (crescut sau scãzut) baza de stabilire a impozitelor datorate. Completarea acestor dosare cu toate informaţiile în legãturã cu materia fiscalã:  Copie dupã actele constitutive ale persoanelor juridice (statut, cod fiscal, declaraţia privind conturile bancare prin care funcţioneazã, în cazul 

restanţierilor). Copie dupã actele de proprietate pentru bunurile care aparţin acelei persoane fizice sau juridice şi care sunt impozitate (contracte de vânzare-cumpãrare, titluri de proprietate etc.), contracte de închiriere sau de concesionare, cartea de identitate şi certificat de înmatriculare,

 

contracte de leasing, etc. Declaraţiile fiscale pentru terenuri, clãdiri, taxe, mijloace de transport; Balanţa contabilã cu activele desfãşurate în analitic: clãdiri, terenuri,



mijloace de transport, etc. Copie dupã ultimul raport de reevaluare a clãdirilor şi care trebuie sã fie

fãcut în ultimii 3 ani, altfel se aplicã cota majoratã.  Persoanele juridice vor declara data ultimei reevaluãri şi vor justifica prin rapoarte de reevaluare aceasta operaţiune. Dacã în termen de 3 ani anteriori anului fiscal de referinţã nu au fost reevaluate clãdirile, se va aplica cota majoratã de impunere.  Incasarea taxelor de firmã pentru toate persoanele juridice, chiar şi PF-uri, I.I.uri, şi AF-uri care îşi desfãşoarã activitatea în cadrul comunei.  Declaraţiile fiscale vor fi înregistrate şi verificate de primãrie iar pentru depunerea cu întârziere sau nedepunerea lor, în termen de 30 de zile de la data producerii modificãrii, se vor încasa amenzi conform Codului Fiscal, care reprezintã venit la bugetul local. Riscuri Riscurile neîncasãrilor corecte a impozitelor şi taxelor la bugetul local sunt determinate de nerespectarea recomandãrilor menţionate de auditor. Aceasta stare este determinate în primul rând de lipsa de personal bine pregãtit în domeniu şi care sã primeascã sarcini de serviciu actuale şi concrete în acest sens.

34

 Concesionarea sau închirierea bunurilor din domeniul public sau privat. S-a recomandat respectarea cu stricteţe a reglementãrilor legale din acest domeniu de activitate respectiv: OUG 54/2006 si HG 168/2007 privind aprobarea Normelor de concesionare din proprietatea publicã, precum şi Legea 213/1998. S-a recomandat reînnoirea contractelor de concesiune pentru acele concesiuni unde termenul este expirat. S-a recomandat cã fiecare concesiune sau închiriere sã aibã dosar separat care sã cuprindã toatã documentaţia: solicitarea concesionarului, planul de afaceri al acestuia, hotãrârea consiliului local de concesionare sau de închiriere; studiul de oportunitate; caietul de sarcini; documentaţia de licitaţie.  Conform Codului Fiscal cei care concesioneazã bunuri din proprietatea publicã sunt plãtitori şi de impozit pentru bunul respectiv pe lângã redevenţa stabilitã prin contract. 3. Organizarea contabilitãţii proprii, întocmirea situaţiilor financiare. Evidenta contabila este organizatã în partida dublã, conform Ordinului MFP 1795/2002. Contabilitatea ca principal instrument de cunoaştere, gestiune şi control patrimonial al rezultatelor obţinute este organizat în baza Legii 82/1991 în cadrul unui compartiment condus de un şef de compartiment, care exercitã controlul financiar preventiv propriu beneficiind de sporul de complexitate a muncii în procent de maxim 25% conform Legii 84/2003. 4. Organizarea şi exercitarea controlului intern şi a controlului financiar preventiv propriu.  Auditorul recomandã întãrirea controlului intern  In unele cazuri datoritã unei structuri de personal restrânsã, nu se respectã principiul separãrii atribuţiunilor în sensul ca aceeaşi persoanã întocmeşte documentul supus controlului şi tot aceasta îl vizeazã de c.f.p.p.  S-a recomandat înlãturarea acestui neajuns şi emiterea unei dispoziţii în care sã se prevadã sarcini şi responsabilitãţi cu respectarea principiului separãrii atribuţiunilor.

35

 Activitatea instituţiei (managementul) s-a desfãşurat în baza legislaţiei existente, legi, ordonante, hotãrâri ale guvernului, a hotãrârilor consiliului local şi a dispoziţiilor date de primar. Principalele domenii audiabile sunt:  Procesul bugetar, privitor la evaluarea sistemului de control intern corespunzãtor formãrii,administrãrii,angajãrii şi utilizãrii fondurilor publice locale: privind modul de desfãşurare a serviciilor de asistenţã socialã ; modul de desfãşurare a altor servicii publice cum ar fi: eliberarea autorizaţiilor, serviciul de evidenţã a persoanelor, activitatea poliţiei comunitare, servicii medicale, servicii publice de educaţie, culturale sau privind gradul de asigurare al serviciilor de utilitate publicã.  Achiziţii publice – evaluarea sistemului de control intern aferent activitãţii de achiziţii publice în cadrul instituţiei.  Resurse umane- salarizare – aspecte de management al resurselor umane, menţinerea şi dezvoltarea celor mai adecvate, modalitãţi de asigurare cu personal competent, respectarea regulilor sistemului de recrutare şi salarizare,evaluarea personalului.  Administrarea , gestionarea şi utilizarea fondurilor europene privind partea de cofinanţare. Principalele riscuri identificate:  Inventarierea corectã a materiei impozabile şi urmãrirea cu perseverenţã a încasãrii în vederea evitãrii riscului nerealizãrii veniturilor proprii.  Auditorul recomandã şefului compartuimentului contabil sã efectueze controlul inopinat al casieriei cel puţin o datã pe lunã.  Depunerea operativã a numerarului reprezentând impozite şi taxe locale în cel mult trei zile la trezorerie. De regulã entitatea depune sãptãmânal ceea ce încalcã regulile financiare. Existã riscul calculãrii de majorãri de întârziere pentru nedepunerea banilor în cont şi plata acestora de cãtre persoana vinovatã.  Verificarea încrucişatã a documentelor privind încasarea veniturilor, depunerea şi înregistrarea acestora în evidenţa analiticã şi sinteticã , verificarea în termen a

36

exactitãţii datelor înscrise în copia chitanţelor de încasare a veniturilor prin confruntarea cu originalul. Auditorul recomandã amenajarea casieriei conform prevederilor Decretului 209/1976 un loc special prevãzut cu gratii şi ghişeu. 5. Referitor la alte domenii Privitor la inventarierea generalã a patrimoniului, unitatea a emis dispoziţia de inventariere nr. 731 /03.12.2010. Stabilirea cu exactitate a situaţiei patrimoniale a unitãţii administrativ teritoriale se efectueazã pe baza inventarierii tuturor elementelor de activ şi de pasiv în conformitate cu prevederile Legii contabilitãţii nr.82/1991,republicatã cu modificãrile şi completãrile ulterioare ,precum şi ale Normelor metodologice aprobate prin O.M.F.P.2861/2009. Auditorul a recomandat:  Respectarea temeiului legal al operaţiunii de inventariere a patrimoniului:  Legea contabilitãţii nr. 82/1991, actualizatã;  OMFP 1753/2004 privind aprobarea Normelor Metodologice de efectuare a 

operaţiunii de inventariere a patrimoniului; HG 841/1995 privind scoaterea din uz a bunurilor aparţinând instituţiilor



publice (casarea); HG 2139/2004 privind clasificarea şi duratele minime de folosinţã a mijloacelor fixe.

In legislaţia specificatã mai sus, sunt prevãzute aspecte importante pe care trebuie sã le îndeplineascã operaţiunea de inventariere a patrimoniului şi apoi cea de casare şi scoaterea din patrimoniu a bunurilor.  Numirea comisiilor de inventariere şi de casare sã se facã, la recomandarea şefului departamentului contabil. Trebuie specificat obligatoriu faptul cã se va face inventarierea generalã a patrimoniului (şi nu numai a valorilor materiale) se inventariazã activul (bunuri din domeniul public şi privat, debitorii, etc.) cât şi pasivul unitãţii (creanţele, rãmãşiţele, creditorii, etc.) pe locuri de folosinţã.  Pentru operaţiunea de casare se întocmeşte dispoziţie separatã, bazatã pe prevederile HG 841/1995 si HG 2139/2004, din care trebuie sã facã parte

37

obligatoriu şeful compartimentului contabil. Operaţiunea de casare şi decasare a bunurilor este o operaţiune separatã de cea de inventariere. In cadrul operaţiunii de inventariere se fac propuneri (liste) privind casarea pentru acele bunuri care îndeplinesc condiţiile conform legii. Casarea propriu-zisã este acea operaţiune în care are loc efectiv scoaterea bunului respectiv din inventar prin distrugere şi valorificare conform legiii. Se întocmeşte proces verbal privind rezultatele casãrii. Se menţioneazã şi nota contabilã privind înregistrarea în contabilitate, la venituri, a rezultatelor din valorificarea bunurilor rezultate din casare. Aceste venituri se depun în cont separat la trezorerie ca “venituri din valorificarea bunurilor” şi se pot folosi ca şi cheltuieli de capital.  In dispoziţia de inventariere trebuie specificat faptul ca se întocmesc liste separate pe locuri de folosinţã pentru: • Bunuri aparţinând domeniului public şi privat • Bunuri din proprietatea publicã concesionate sau închiriate • Valorile materiale propuse la casare şi care îndeplinesc duratele minime de •

folosinţã Materia impozabilã

Riscurile nerealizãrii celor prezentate mai sus: • •

Inventarierea este doar parţialã şi nu cuprinde întreg patrimoniul Rezultatele inventarierii nu oglindesc realitatea şi nu se pot folosi în

•

contabilitate Dacã aceste rezultate se cuprind în contabilitate atunci situaţiile financiare nu exprimã real şi fidel situaţia patrimonialã a unitãţii



Dacã aceste rezultate se cuprind în contabilitate atunci situaţiile financiare nu exprimã real şi fidel situaţia patrimonialã a unitãţii.

Privitor la resursele umane auditorul a recomandat:    

Intocmirea statelor de funcţii aprobate de consiliul local. Intocmirea fişelor posturilor pentru întreg personalul unitãţii. Intocmirea lunarã a pontajelor care sã stea la baza statelor de platã . Elaborarea Regulamentului de ordine interioarã a unitãţii şi publicitatea lui astfel încât sã fie cunoscut de cãtre întreg personalul. Toate recomandãrile au fost discutate pe larg cu personalul de specialitate şi

ordonatorul de credite.

38

In general recomandãrile fãcute au fost implementate sau sunt în curs de implementare. Sistemul de raportare a activitãţii de audit , Auditorul a întocmit rapoarte de activitate prin care se menţiona domeniul audiat, constatãrile efectuate , riscurile la care se expune activitatea executivã şi face recomandãri pentru înlãturarea riscurilor şi neajunsurilor în aplicarea corectã a legislaţiei şi înlãturarea eventualelor prejudicii la care s-ar putea expune. 6. Conştientizarea generalã a managementului în privinţa valorii adãugate de auditul intern. Ordonatorul de credite apreciazã pozitiv rolul auditului intern în realizarea obiectivelor instituţiei ca fiind un serviciu favorabil, aceastã activitate oferindu-i o mare siguranţã în activitatea executivã şi de management. Auditorul a fost consultat şi a oferit consiliere la diversitatea de probleme care au apãrut pe parcursul execuţiei bugetare a anului 2009 şi recomandã o mai strânsã colaborare între ordonatorul de credite şi auditor în vederea înlãturãrii riscurilor şi iregularitãţilor. 7. Sugestii pentru îmbunãtãţirea activitãţii de audit intern Propuneri pentru M.F.P., U.C.A.P.I.  Crearea unui site cu facilitate pentru întrebãri şi rãspunsuri în vederea generalizãrii experienţei şi bunei practici în domeniul auditului intern.  Organizarea de workshop-uri cu caracter lucrativ pe domenii de activitate : execuţie bugetarã , achiziţii publice, resurse umane,sistemul contabil , modele de analizã a riscului. Auditorul îşi propune sã-şi îmbunãtãţeascã continu activitatea prin aplicarea celor mai avansate tehnici şi proceduri de audit, prin participarea la cursuri de pregãtire profesionalã , prin studiu individual şi multã experienţa practicã acumulatã şi prin aplicarea de tehnici avansate IT.

39

AUDITOR,

Bibliografie Legea nr.30/1991 privind organizarea controlului financiar şi a Gãrzii financiare.în Monitorul financiar nr.64/27.03.1991. Legea nr.94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, publicatã în Monitorul Oficial nr.224/09.09.1992 Legea 301 din 17 mai 2002 emisã de Parlamentul României pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.119 /1999 privind auditul intern şi controlului financiar preventive în Monitorul Oficial nr.339 din 22 mai 2002. Legea nr.204/28.12.1999 privind modificarea şi completarea Legii nr.94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi,publicatã în Monitorul Oficial nr.646/30.12.1999. Legea nr.672/19.12.2002 privind auditul public intern publicatã în Monitorul Oficial nr.953/24.12.2002 Ordonanţa nr.119 31.08.1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv-publicatã în Monitorul Oficial nr.799/12.11.2003.

40