Apelul - in Procesul Civi 2020 [PDF]

Zitiervorschau

APELUL – ÎN PROCESUL CIVIL Conform Noului Cod de Procedură civilă

CUPRINS

Capitolul 1. Noțiuni Generale........................................................3 Capitolul 2. Apelul – scurt istoric..................................................4 Capitolul 3. Apelul – noțiune și caracterizare……………….....5 Capitolul 4. Hotărârile judecătorești supuse apelului.................7 Capitolul 5. Termenul de apel.......................................................7 Capitolul 6. . Depunerea cererii de apel și judecarea apelului..8 Capitolul 7. Soluțiile pe care le pronunță instanța de apel........8 Bibliografie......................................................................................9

2

Capitolul 1. Noțiuni Generale

Cãile de atac reprezintã acele mijloace prevãzute de lege prin care o hotãrâre judecãtoreascã este supusã reexaminãrii în scopul îndreptãrii unor erori sãvârşite cu ocazia soluţionãrii cauzei. Importanţa deosebitã a cãilor de atac în activitatea de înfãptuire a justiţiei se desprinde şi din consacrarea în diverse documente internaţionale a principiului existenţei si necesitãţii cãilor de atac. Constituţia României reglementeazã, la art.129, principiul conform cãruia împotriva hotãrârilor judecãtoreşti pãrţile interesate şi Ministerul Public pot exercita cãile de atac, în condiţiile legii. Capitolul 2. Apelul – scurt istoric Originea apelului se regãseşte în dreptul roman unde, începând cu anul 509 î.Hr., în baza unei legi a consulului P. Valerius Publicola, condamnatul avea dreptul de a apela la popor, împotriva sentinţei, prin aşa-numita “provocatio ad populum”. Adunarea popularã, convocatã de catre magistrat, casa ori confirma sentinţa, fãrã sã o poatã modifica, agrava sau atenua. În regimul republican mai existau şi alte douã instituţii: intercessio din partea magistratului şi intercessio din partea tribunului plebei care consta într-un veto opus actelor magistratului, iar cererea pentru intercessio adresatã celor care aveau dreptul sã intervinã se numea apellatio. În accepţiunea sa modernã, apelul s-a constituit în jurisdicţiile tribunalelor imperiale, care aveau dreptul nu numai de a desfiinţa hotãrârea, dar şi de a o reforma. Competenţa de soluţionare a apelului aparţinea curţii apelative în circumscripţia cãriea se afla tribunalul care a pronunţat hotãrârea atacatã. Termenul de apel era de 10 zile de la pronunţare sau de la comunicare, dupã cum sentinţa a fost datã în prezenţã sau în lipsã. Apelul era suspensiv de executare, dar curtea avea obligaţia de a-l soluţiona în curs de 30 de zile de la primire. Dacã sentinţa datã era anulatã pentru violare sau omisiune de forme prescrise de lege, curtea statua ea insãşi asupra fondului. Astăzi , apelul este reglementat de Codul de procedură civila , in cuprinsul articolelor 466 – 482 .

3

Astfel, apelul face parte din desfãşurarea normalã, obişnuitã a procesului penal, împiedicând rãmânerea definitivã a hotãrârii primei instanţe. Capitolul 3. Apelul – noțiune si forme Apelul rerezintă o cale de atac ordinară , de reformare , comună , devolutivă și suspensivă de executare. Apelul constitue calea de atac de prept comun prin intermediul căreia partea interesata sau procurorl , în condițiile art.92 alin. (4) Cod de procedură Civilă , poate aduce critici hotărârii primei instanțe. Conform legislatiei actuale , exista trei forme ale apelului si anume : apelul principal , apelul incident și apelul provocat . a. Apelul principal poate fi exercitat de partea nemultumită de hotrârea pronunțată în prima instanță; b. În cazul apelului incident , intimatul este în drept , dupa împlinirea termenului de apel , sa formuleze apel în scris , în cadrul procesului în care se judecă apelul făcut de partea potrivnică, printr-o cerere proprie care să tindă la schimbarea hotărârii primei intanțe1 c. Apelul provocat apare in caz de coparticipare procesuală dar și atunci cand la prima instanță au intervenit terțe persoane în proces . La acest moment , intimatul este în drept , după împlinirea termenului de apel , să declare , în scris , apel împotriva altui intimat sau unei persoane care a figurat în prima instanță și care nu este parte în apelul principal, dacă acesta din urmă ar fi de natură să producă consecințe asupra situației sale juridice în proces .2 Capitolul 4. Hotărârile judecătorești supuse apelului Conform art. 466 C. Proc.Civilă stabileste faptul că , sunt supuse apelului , hotărârile pronunțate în prima instanță , cu excepția cazului în care legea dispune altfel . Tot cuprinsul acestui articol, este relatat faptul că sunt supuse apelului și hotărârile date în ultima instantă, dacă , instanța nu putea să judece decât în prima instanță .

1 2

Art .472alin (1) CPC Art 473 CPC

4

3

Cu privire la hotărârile date în ultima instanță , acestea raman neapelabile chiar daca in

hotărâre s-a arătat ca au fost pronunțate în prima instanță. Impotriva închierilor premergătoare se pot ataca cu apel doar odata cu fondul , daca prin lege nu se dispune altfel . Conform legislației actuale , nu se mai poate face apel principal dacă partea în cauză a renunțat expres la apel sau daca acesta a executat partial hotărârea de prima instanță , deși acesta nu era susceptibilă de executare provizorie 4. De la regulile stabilite mai sus , există însă excepții astfel5 : a. Hotărârile împotriva cărora nu se poate exercita apelul , dar se poate exercita recursul , de exemplu : Hotărârea care constată perimarea 6 sau hotărârea pronunțată în baza recunoașterii pretențiilor 7 b. Hotărârile definitive împotriva cărora nu se poate exercita nici apelul , nici recursul , de exemplu: Hotărârea de declinare a competenței 8 Capitolul 5. Subiectele și termenul de apel Părțile in calea de atac a apelului se numesc apelant și intimat. Conform legislației actuale în viguare , numai părțile de la judecata în prima instanță au dreptul de a exercita calea de atac apelul , însă există și o execpție de la această regulă , și anume : cerera de apel poate fi introdusă și de unee persoane care nu au participat la judecata în prima intanță , și anume : a. Dobănditorul cu titlu particular al unui drept sau bun ce formează obiectul litigiului dintre părți , dacă transmiterea a avut looc după pronunțarea hotărârii și înainte de expirarea termenului de apel pentru partea ce a transmis dreptul, b. Creditorii chirografari, daca debitoul lor nu a exercitat calea de atac, c. Procurorul d. Orice persoană interesată, chiar necitată la soluționarea cererii , în cazul procedurilor necontencioase. Art. 468 C.proc.civ. stabileste regula conform cãreia termenul de apel este de 30 zile de la comunicarea hotărârii , dacã legea nu dispune altfel. Există însă și excepții de la această 3

Art.466 alin. (3) si (4) din Noul Cod de Procedură Civilă Art. 467 din Noul Cod de Procedură Civilă 5 Gabriela Raducan, Madalina Dinu, Fise de procedura civila, Editia a 6-a, Editura Hamangiu, Bucuresti, 2019 pag. 272 6 Art. 421 alin(2) CPC 7 Art. 437 alin (1) CPC 8 Art . 132 alin. *23( CPC 4

5

regulă , asfel că termenul de apel începe să curgă de la un alt moment decât acela la comunicării hotărârii în următoarele cazuri9 : a. Se consideră că actul a fost comunicat părții și in cazul în care acesta a primit sub semnătură copie de pe act , precum și în cazul în care ea a cerut comunicarea actului unei alte părti10, b. Termenul de apel de 30 de zile curge de la comunicarea hotărârii , chiar și atunci când acesta a fost făcutăodata cu incheierea de încuviințare a executării silite11, c. Dacă o parte face apel înaintea comunicării hotărârii , aceasta se consideră comunicată la data depunerii cererii de apel12 Termenul de apel este un termen procedural legal şi are caracter imperativ în sensul cã depãşirea lui atrage decãderea din dreptul de a exercita calea de atac. Dacã totuşi apelantul a introdus cererea dupã împlinirea termenului, aceasta urmeazã a fi respinsã ca tardivã. Termenul de apel este determinat şi fix, durata sa, stabilitã prin lege, fiind invariabilã. Momentul de la care începe să curgă termenul de apel este diferit în raport cu calitatea şi situaţia procesuală a titularului dreptului de apel: - pentru procuror13, dacă a participat la dezbateri, termenul curge de la pronuntarea hotărârii. În cazurile în care procurorul nu ia parte la şedinţa de judecată, participarea sa fiind facultativă, termenul curge de la comunicarea hotărârii. - pentru parți , termenul curge de la comunicarea hotărârii , chiar și atuni când aceasta a fost făcută odată cu incheierea de încuviințare a executării silite. Capitolul 6 . Depunerea cererii de apel și judecarea apelului Cerea de apel trebuie să cuprindă , conform dispozițiilor legale în viguare : -

 numele și prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reședința părților ori, pentru persoanele juridice, denumirea și sediul lor, precum și, după caz, codul unic de înregistrare sau codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului ori de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul

9

Gabriela Raducan, Madalina Dinu, Fise de procedura civila, Editia a 6-a, Editura Hamangiu, Bucuresti, 2019 , pag 273 . 10 Art. 184 alin. (2) CPC 11 Art. 468 alin.(2) CPC 12 Art 468 alin. (3) CPC 13 Art. 468 alin. (4) din Noul Cod de Procedură Civilă

6

bancar. Dacă apelantul locuiește în străinătate, va arăta și domiciliul ales în România, unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul; -

 indicarea hotărârii atacate;

-

motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul;

-

probele invocate în susținerea apelului;

-

semnătura.

-

la cerere , se va atasa si dovada achitării taxei de timbru14 .

Textul legislativ

15

indică elementele pe care trebuie să le cuprindă orice cerere de

apel. Indicarea numelui și prenumelui/denumirii apelantului se impune pentru identificarea părților. Acest element există însă și în dosarul de fond, astfel încât lipsa lui nu se sancționează.     

 În literatura juridică s-a arătat că, în cazul în care cererea de apel nu cuprinde numele

apelantului, aceasta se va anula, deoarece nu se poate determina cine este apelantul. Apreciem că această sancțiune intervine numai atunci când, pe lângă lipsa numelui apelantului, cererea de apel nu cuprinde vreun element care să ajute la identificarea fără dubii a acestuia. Dacă din cuprinsul apelului declarat rezultă date care să permită identificarea apelantului, apreciem că sancțiunea nulității nu va opera. Cerea de apel se depune de către intimat odată cu întâmpinarea la apelul principal , conform art. 471 alin. (6) Cod de Procedura Civilă. După primirea dosarului de către instața de apel sau de către persoana desemnată de acesta , va lua prin rezoluție , măsuri în vederea repartizării aleatorii la un complet de judecată. Președintele completului de judecată stabilește primul termen de judecată, care va fi de cel mult 60 de zile de la data rezoluției președintelui instanței de apel, dispunând citarea părților . Dispozițiile normei privind obligațiile președintelui instanței de apel trebuie coroborate obligatoriu cu dispozițiile Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești. Astfel, conform Regulamentului, președintele instanței, care urmărește și răspunde de repartizarea aleatorie, desemnează judecătorul cu atribuții în domeniul repartizării aleatorii a cauzelor, care, de regulă, este președintele de secție, persoană care are printre atribuții și pe aceea de a lua măsuri în vederea repartizării aleatorii a cauzelor.

14 15

Taxa de timbru aferentă apelului este, în principiu , jumătate din taxa achitată în fața primei instanțe Art. 470 din Noul Cod de Procedură Civilă

7

Capitolul 7. Soluțiile pe care le pronunță instanța de apel

Apelurile sunt solutționate de către instanța de apel prin decizie. Apelantului nu i se poate crea în propria cale de atac o situație mai rea decât cea din hotărârea atacată , cu execpția situatiei în care admiterea aplului este efctul admiterii excepției autorității de loucru judecat. Instanța de apel poate pronunta următoarele hotărâri : a. va respinge apelul ca nefondat16 sau va respuinge apelul ca fiind introdus de o persoană fără calitate procesuală, sau calipsit de interes, b. va admite apelul , astfel va admite in tot sau în parte sentința apelată , sau va anula hotărârea dată în prima instanță si va rejudeca procesul , evocând fondul.17

16 17

Situație în care se va păstra hotărârea dată iîn prima instanță Claudiu Roșu

8

BIBLIOGRAFIE

-

Noul Cod de procedură Civilă ( Legea 134/2010 )

-

Constituția Romăniei

-

Gabriela Raducan, Madalina Dinu, Fise de procedura civila, Editia a 6-a, Editura

Hamangiu, Bucuresti, 2019 -

Gabriel Boroi, Mirela Stancu, Fise de procedura civila, Editura Hamangiu,

Bucuresti, 2019

9