Contractul de Rentă [PDF]

Zitiervorschau

TEMA 4 . Contractul de rentă Subiecte: 1. Noţiunea, caracterele juridice şi elementele contractului de rentă 2. Conţinutul contractului de rentă 3. Rezilierea contractului de rentă. Efectele rezilierii.

Obiective specifice: La sfârşitul temei, studenții vor avea capacitatea să:  conceptualizeze operaţiunii de vânzare-cumpărare şi a contractului de vânzarecumpărare  argumenteze autonomia contractului de vânzare-cumpărare;  interpreteze importanţa acestui contract;  identifice caracterele juridice ale contractului de vânzare-cumpărare;  definească şi să clasifice variaţiunile contractului de vânzare-cumpărare;  delimiteze şi să interpreteze prevederile normative privind conţinutul contractului de vânzare-cumpărare;  descrie categoriile contractului de vânzare-cumpărare. 1. . Noţiunea, caracterele juridice şi elementele contractului de rentă În baza c o n t r a c t u l u i de r e n t ă o parte (debirentier) se obligă să plătească periodic, cu titlu gratuit sau oneros, o redevenţă celeilalte părţi (credirentier (art. 847 Cod civil)). Contractul de rentă poate fi atât oneros, cât şi gratuit. Renta este gratuită atunci când debirentierul plăteşte redevenţă fără a primi ceva în schimb. În cazul care renta a fost constituită cu titlu gratuit contractul este o liberalitate. Renta constituie o liberalitate şi în cazul în care renta se stipulează nu în favoarea persoanei care a înstrăinat bunul, ci în favoarea unei terţe persoane. Renta este un contract oneros atunci când în schimbul redevenţei plătite debirentierul primeşte un bun sau o sumă de bani. Contractul de rentă viageră (renta este viageră în cazul în care durata ei este limitată prin durata vieţii unei sau mai multor persoane - alin. l, art. 848 Cod civil) cu titlu oneros este aleator deoarece la momentul încheierii contractului nu se cunoaşte întinderea prestaţiei debirentierului, astfel încât există şansă de câştig - pierdere pentru ambele părţi aceste şanse depinzând de un eveniment viitor şi incert; perioada cât va trăi credirentierul. Dacă prestaţia periodică se plăteşte pe un timp determinat, contractul nu mai este aleatoriu şi deci nu este rentă viageră. Contractul de rentă oneros este un contract sinalagmatic, întrucât naşte obligaţii pentru ambele părţi, iar cel gratuit este unilateral obligaţional, deoarece naşte obligaţii numai pentru debirentier. Renta este un contract consensual, deoarece se consideră încheiat în momentul în care părţile au realizat un acord asupra tuturor condiţiilor esenţiale ale contractului. Contractul de rentă oneros este translativ de proprietate, deoarece bunul trece în proprietatea debirentierului, care şi suportă riscul pieirii sau deteriorării fortuite.

Părţile contractului. Persoana care înstrăinează bunul, plăteşte suma de bani şi/sau care urmează să primească redevenţă se numeşte credirentier (creditorul rentei), iar persoana care se obligă să plătească periodic redevenţă se nume debirentier (debitorul rentei.). În cazul contractului de rentă viageră, calitatea de credirentier sau debirentier o poate avea numai o persoană fizică, ţinând cont faptul că durata lui este limitată prin durata vieţii unei persoane. Dacă renta este constituită în favoarea unei terţe persoane, părţile contractante se numesc: constituitor (stipulant) şi debirentier (promitent), iar terţul beneficiar are calitatea de credirentier. Obiectul contractului de rentă constituie, pe de o parte, redevenţa ce urmează a fi plătită, iar pe de altă parte - bunul pe care credirentierul îl transmite în proprietate debirentierului sau suma de bani. Forma. Contractul de rentă prin care se promite o rentă trebuie încheiat în scris şi autentificat notarial, sub sancţiunea nulităţii lui (art. 849 Cod civil). Termenul. Contractul de rentă viageră este încheiat pe durata vieţii credirentierului. Părţile pot fixa un anumit termen pentru care contractul va fi valabil, în caz de dubiu, contractul se consideră încheiat pe durata vieţii credirentierului (art. 848 Cod civil). 2. Conţinutul contractului de rentă Plata rentei. Debirentierul este obligat să plătească renta. Renta se stabileşte de către părţi în expresie bănească sau în natură. Ratele de rentă trebuie să fie plătite de debirentier conform periodicităţii şi scadenţei stabilite prin acordul părţilor, luându-se în consideraţie forma rentei. Astfel, renta viageră se plăteşte în avans. Renta în bani se plăteşte în avans pentru trei luni dacă în contract nu este prevăzut altfel (alin. 3, art. 851 Cod civil). În caz de moarte a debirentierului, obligaţia de plată a rentei se transmite la moştenitorii lui, deoarece această obligaţie nu este legată de o calitate personală a defunctului şi nici contractată intuitu personae. În cazul în care succesorii renunţă la bun, acesta este transmis credirentierului, iar contractul încetează (art. 858 Cod civil). Dacă plata rentei este prevăzută până la moartea debirentierului, succesorii datorează ratele de rentă scadente si neachitate de debirentier în timpul vieţii, obligaţia stingându-se prin moartea lui. Obligaţia debirentierului de a plăti rentă nu se stinge prin pieirea ori deteriorarea fortuită a bunului care i-a fost transmis în legătură cu constituirea rentei (art. 854 Cod civil). Ţinând cont de faptul că obligaţia de plată a rentei este succesivă, legiuitorul a instituit unele reguli cu privire la asigurarea executării ei. Astfel, potrivit art. 852 Cod civil, în timpul vieţii credirentierului, debirentierul nu poate, fără acordul primului, înstrăina, ipoteca, sau greva în alt fel bunurile transmise de persoana care a constituit renta. Dacă debirentierul a primit un bun imobil, interdicţia respectivă se înscrie în registrul bunurilor imobile. Nu se admite, de asemenea, executarea silită asupra acestor bunuri pentru alte obligaţii ale debirentierului. Rezilierea contractului. Dacă nu se execută obligaţiile contractuale sau dacă există alte motive temeinice, atât debirentierul, cât şi credirentierul pot cere rezilierea contractului de rentă, atunci cînd continuarea acestor raporturi nu este posibilă ( art. 856 Cod civil). În caz de reziliere debirentierul trebuie să restituie bunul primit. În ceea ce priveşte ratele de rentă plătite, ele nu se restituie în caz de reziliere dacă în contract nu este prevăzut altfel. Contractul de rentă poate fi contestat de terţul care are dreptul de a fi întreţinut de debirentier dacă acesta, din cauza rentei, nu-şi poate îndeplini obligaţiile faţă de terţ (art. 855 Cod civil). Urmărirea rentei de către creditori. Potrivit art. 857 Cod civil, numai renta constituită cu titlu gratuit poate fi declarată insesizabilă prin contract, în acest caz creditorii nu pot protesta,

căci debitorul lor (credirentierul) nu a dat nimic schimbul rentei insesizabile şi deci nu şi-a micşorat patrimoniul său. Dacă renta n-a fost declarată insesizabilă, va putea fi urmărită de orce creditor, iar renta constituită cu titlu oneros nici nu poate fi declarată insesizabilă deoarece reprezintă echivalentul bunului înstrăinat şi cu acest mijloc un debitor de rea-credinţă s-ar putea sustrage de la executarea obligaţiilor sale. 3. Rezilierea contractului de rentă. Efectele rezilierii. Temeiurile rezilierii contractului de rentă sunt următoarele: la iniţiativa uneia dintre părţi (de exemplu, în urma neexecutării obligaţiilor, incapacitate de muncă a debiterientului, lipsa mijloacelor de achitare a rentei etc.); pieirea fortuită sau deteriorarea obiectului nu constituie temei pentru rezilierea contractului, aceeaşi regulă aplicându-se şi în cazul decesului uneia dintre părţile contractului; precum şi la cererea terţilor – contractul de rentă poate fi contestat de terţ, care are dreptul de a fi întreţinut de cel obligat la plata rentei, dacă acesta, din cauza rentei, nu-şi poate îndeplini obligaţia faţă de terţi. Efectele rezilierii contractului de rentă sunt: - bunul transmis în baza contractului se restituie credirentierului. Această consecinţă este prezentă chiar şi în cazul decesului debirentierului, însă cu condiţia că succesorii lui refuză să accepte obiectul contractului şi raporturile contractuale continuă; - conform art.856 CC RM, prestaţia efectuată de debirentier nu se restituie, dacă în contract nu este prevăzut altfel; - debirentierul nu poate pretinde credirentierului nici întoarcerea ratelor plătite în cazul rezilierii contractului înainte de termen la iniţiativa terţei persoane, care are dreptul de se afla la întreţinerea persoanei obligate de a achita renta. Autoevaluarea cunoştinţelor: 1. Definiţi contractul de rentă. 2. Identificaţi caracterele juridice ale contractul de rentă. 3. Interpretaţi elementele contractului de rentă. 4. Caracterizaţi conţinutul contractului de rentă. 5. Delimitaţi contractul de donaţie de alte contracte civile.