Contabilitatea Materialelor - Teza Anuala. (Conspecte - MD) [PDF]

Zitiervorschau

Cuprins:

Introducere……………………………………………..pag. 2-6 1.Continutul economic,clasificarea si evaluarea materialelor……………………………………………………….. pag 6-15 2..Contabilitatea intrării materialelor în patrimoniul întreprinderii…………….................................................................pag 15-21 3.Contabilitatea ieşirii materialelor din patrimoniul întreprinderii…………………………………………………….....pag 22-24 4.Inventarierea materialelor si reflectarea rezultatelor inventariere in contabilitate………………………………………………………..pag 24-27 Încheiere……………………………………………….pag.28-30

Bibliografie

2

Introducere

Republica Moldova în prezent se află la etapa unor schimbări de profunzime în sistemul ei social-economic care se caracterizează prin crearea relaţiilor de piaţă. Aceste transformări au condiţionat reforme în sistemul contabil în Republica Moldova vizând în special introducerea noilor metode de constatare si evaluare a activelor, pasivelor, veniturilor si cheltuielilor,etc.În acest context, un domeniu de interes major pentru mulţi agenţi economici îl constituie contabilitatea valorilor materiale, reieşind din faptul că desfăşurarea activităţii oricărui agent economic presupune acţionarea unor mari diversităţi de materiale, fără care este imposibilă desfăşurarea activităţii oricărei întreprinderi.

3

Deci în condiţiile trecerii la economia de piaţă, apare necesitatea de a găsi mijloacele si modalităţile cele mai adecvate pentru a efectua evaluarea si evidenţa corectă a valorilor materiale. În acest context un domeniu de interes major pentru mulţi agenţi economici îl constituie contabilitatea valorilor materiale, reieşind din faptul ca desfăşurarea activă a oricărui agent economic presupune acţionarea unor mari diversităţi de materiale, fără care este imposibilă desfăşurarea activităţii oricărei întreprinderi. Conform dicţionarului economic materialele pot fi divizate în materii prime si materiale consumabile. 1.

Materiile prime sunt reprezentate prin bunuri ,care participă direct la fabricarea produselor si se regăsesc în produsul finit integral sau parţial, în starea iniţială sau transformată.

2. -

Materialele consumabile cuprind două structuri: materiale consumabile (furniturile) reprezintă bunurile care participă sau ajuta indirect procesul de exploatare fără a se regăsi de regulă în produsul rezultat sub forma de materiale auxiliare, combustibili, piese de schimb, seminţe, furaje, etc.

-

materiale de natura obiectelor de inventar, cuprind bunuri de mică valoare sau de scurtă durată destinate utilizării repetate în mai multe cicluri de fabricaţie Materialele si materiile prime au o însemnată pondere în totalul mijloacelor circulante, îndeosebi la întreprinderile cu activitate de producţie de bunuri. În cadrul întreprinderii, activele curente ocazionează numeroase operaţii, care pot fi grupate după conţinutul lor în operaţii de aprovizionare si conservare, operaţii de eliberare din depozite, inventariere. Aceste operaţii sunt consemnate în diferite documente si evidenţe operative specifice. Aşadar, lucrarea dată, are ca punct de plecare contabilitatea materialelor. Prezentarea aspectelor teoretice şi practice privind contabilitatea şi analiza materialelor la întreprinderea analizată, clasificarea şi modul de gestionare a acestora, precum şi baza normativă şi legislativă privind acordarea şi contabilizarea materialelor constituie subiecte importante abordate în lucrare. Scopul acestei lucrări este să se examineze metodica de contabilizare a materialelor conform legislaţiei în vigoare: 4

•

Noul sistem contabil al agenţilor economici al Republicii Moldova;

•

Planul de conturi contabile – act normativ cu privire la reforma contabilităţii.

•

Standardele Naţionale de Contabilitate – aplicate prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr. 16 din 29 ianuarie 1999. Lucrarea este elaborată în baza documentelor financiare ce aparţin SRL Vivodent

13/1,

Republica Moldova, MD-2012, cod fiscal nr.1003600028842 eliberat la 13.01.2005 (anexa 1) Scopul societăţii constă în oferirea serviciilor de stomatologie, cât şi acordarea consultanţei în diferite probleme ce ţin de dantura fiecărei persoane în parte. Pentru a-şi realiza sarcinile asumate, întreprinderea desfăşoară următoarele genuri de activitate: 1. Protetica 2. Chirurgie şi implantologie 3. Ortodenţie 4. Estetica dentara 5. Parodontologie 6. Radiologie si terapie La moment compania deţine unul din primele locuri pe piaţa dentară aceasta datorîndu-se unei echipe de profesionişti care caută în permanenţă să fie la curent cu ultimele cercetări şi metode de tratament, participând la cursuri şi congrese internaţionale si colaborând cu alţi lideri de peste hotare. Sursele de lucru sunt de calitatea superioară şi sunt aproximativ toate importate din alte ţări, ceea ce aduce o creştere de materiale de calitate importate . În următorul tabel (1) autorul va analiza dinamica indicatorilor economico-financiari la SRL”VIVODENT”(anexa 3,4)

5

Tabel 1.

Analiza indicatorilor economico-financiari la „VIVODENT S.R.L”.

Nr.

Indicatorii

Anul 2009

1 5577861 3685009 1892852 activitatea13967

Anul

Abaterea

2010 2 7576180 5274601 2301579 308217

(-,+) 3 +1998319 +1589592 +408727 +294250

Ritmul creștere

A 1. 2. 3. 4.

B Venit de vânzări, lei Costul vânzărilor, lei Profitul brut, lei Rezultatul din

4 135.8 143.13 121.60 2206.75

5 6. 7.

operațională, lei Profit până la impozitare, lei 12760 Profit net, lei 12760 Rentabilitatea vânzărilor, % (Rd. 3:33.93

399091 399091 30.37

+396331 +393331 -3.56

3127.67 3127.67 89.50

8

rd.1) x 100 Ponderea( %) materialelor in total0.10

1.46

+1.36

---------

active

Conform datelor reflectate în tabel autorul observă că la compania analizată în anul 2010 faţă de anul 2009 a avut loc o tendinţa de creştere a tuturor indicatorilor financiari analizaţi, începând cu venitul din vânzări care a înregistrat o creştere de aproximativ 1998319 lei şi terminând cu profitul net care a crescut cu aproximativ 393331 lei , această majorare datorinduse aportului fiecărui angajat al întreprinderii prin munca calitativă efectuată,cit si de majorarea rezultatului din activitatea operaţională cu 294250 lei. În acelaşi timp se observă o reducere neînsemnată a rentabilităţii vânzărilor de circa 3.56 procente aceasta datorîndu-se creşterii majore a venitului din vânzări cu 1998319 lei dar a profitului brut doar cu 408727 lei. În ansamblu putem menţiona ca activitatea SRL „VIVODENT” a înregistrat schimbări esenţiale în anul 2010 faţă de anul precedent, şi anume creşterea tuturor indicatorilor financiari, chiar si a ponderii materialelor în total active, aceste lucruri fiind demonstrate si prin ritmul de 6

de

creştere. De aici putem concluziona ca SRL „VIVODENT” dispune de rezerve interne de majorare

a indicatorilor economico-financiari pe viitor cu condiţia mobilizării acestora in

perspectivă.

7

1.Continutul economic,clasificarea si constatarea materialelor Prin materii prime şi materiale înţelegem bunuri care participă direct la procesul de fabricare a produselor şi se regăsesc în produsul finit, fie în starea lor iniţială fie transformaţională. Sarcinile de bază ale evidenţei materialelor reprezintă : asigurarea integrităţii si controlului asupra circulaţiei şi folosirii corecte a tuturor valorilor materiale; respectarea normelor stabilite de stocuri şi cheltuieli; depistarea oportună a materialelor nefolosite, care urmează a fi realizate în modul stabilit; primirea unor informaţii exacte despre soldurile care se află în depozitele instituţiilor. 8

În scopul garantării integrităţii si organizării corecte a evidenţei valorilor materiale este necesar să se asigure organizarea, în modul cuvenit a evidenţei operaţiilor de depozit. Valorile materiale trebuie păstrate în încăperi special amenajate (depozite). Modul de păstrare a valorilor materiale în încăperile depozitelor trebuie sa asigure operativitatea operaţiilor de recepţionare,eliberare si inventariere. Responsabilitatea pentru primirea,păstrarea şi eliberarea valorilor materiale se pune în sarcina responsabililor de valori materiale,desemnaţi prin ordinul conducătorului instituţiilor. Substituirea acestor personale trebuie sa fie însoţită de inventarierea depozitelor şi întocmirea actelor de predare-primire,aprobate de conductorul întreprinderii. Contabilitatea sintetică a materiilor prime şi materialelor aflate în proprietatea întreprinderii se realizează cu ajutorul contului de gradul I : 211- „MATERIALE” în dezvoltarea căruia pot fi deschise conturi de gradul II şi anume: 2111 – Materii prime şi materiale de baza 2112 - Semifabricate cumpărate şi articole de completare 2113 - Combustibil 2114 – Ambalaje şi materiale pentru ambalat 2115 – Piese de schimb 2116 – Alte materiale 2117 – Materiale transmise pentru prelucrare 2118 – Materiale de construcţie 2119 – Materiale cu destinaţie agricola •

Materiile prime-constituie substanţa de bază în obţinerea produselor finite, semifabricatelor şi serviciilor din obiectul de activitate al întreprinderii şi în care se regăsesc, total sau parţial în forma iniţială sau transformată.

•

Materialele consumabile se referă la materialele auxiliare, combustibil, materiale pentru ambalat, piese de schimb, materiale de plantat, furaje şi alte materiale. 9

•

Materiale auxiliare asigură condiţii normale de lucru pentru obţinerea produselor finite.

•

Combustibilii pot participa direct sau

indirect la procesul tehnologic,asigurând

transformarea materiilor prime şi auxiliare în producţie finită sau în curs de execuţie, de regulă sub influenţa energiei calorice. •

Ambalajele sunt bunuri materiale destinate a proteja materiile prime, produsele finite sau mărfurile pe timpul transportului, manipulării, păstrării sau vânzării acestora. În categoria ambalajelor se includ ambalajele refolosibile achiziţionate goale sau o dată cu materialele şi mărfurile aprovizionate, cele confecţionate în unitate şi cele restituite de clienţi, în concordanţă cu contractele încheiate cu aceştia, precum şi materialele de ambalat, aprovizionate în vederea folosirii lor la ambalarea produselor proprii. Ambalajele de natura obiectelor de inventar care nu circulă pe bază de decontare, ci se folosesc numai în interiorul unităţii patrimoniale se înregistrează în categoria obiectelor de inventar. Ambalajele, paletele-lăzi şi containerele de natura mijloacelor fixe care aparţin unităţii patrimoniale, folosite pentru transportul materialelor

şi mărfurilor în interiorul şi în afara

unităţii, se înregistrează în contabilitate în categoria mijloacelor fixe. Ambalajele şi materialele de ambalat, produse în unitatea patrimonială pentru a fi vândute ca atare, sunt considerate produse finite. Materialele de ambalat care nu se pot gestiona ca ambalaje se înregistrează în contabilitate la alte materiale consumabile. •

Piesele de schimb sunt acele bunuri materiale destinate înlocuirii unor componente uzate ale imobilelor de natura mijloacelor fixe.

•

Seminţele

şi materialele de plantat sunt mijloace circulante materiale utilizate în

unităţile patrimoniale din agricultură şi silvicultură, fiind destinate la asigura procesul de reproducţie din aceste ramuri ale economiei naţionale. •

Furajele reprezintă bunuri materiale utilizate în unităţile cu profil agricol, fiind considerate produse finite la fermele vegetale şi materiale pentru fermele zootehnice.

10

•

Alte materiale consumabile reprezintă o categorie mai cuprinzătoare de bunuri materiale care include acele active circulante materiale din dotarea unităţilor patrimoniale ce deţin o pondere redusă în totalul activelor circulante, cum sunt: imprimatele şi rechizitele de birou, materialele pentru întreţinere şi materialele pentru curăţenie etc. Rezultă deci că materiile prime şi materialele consumabile gestionate de unităţile patrimoniale se caracterizează printr-o mare diversitate determinată de obiectul de activitate al întreprinderii, şi sunt evidenţiate distinct în contabilitate. Evaluarea este procedeul metodei contabilității care capătă valenţe deosebite de importante intr-o economie de piaţa şi constat în trecerea obiectelor de evidenta din etalonul natural în cel valoric. Evaluarea materialelor se face respectând cele doua momente ale evaluării: evaluarea materialelor în contabilitatea curenta şi evaluarea materialelor în rapoartele financiare. Pentru ca materialele să fie reflectate în contabilitate şi rapoarte financiare este necesar ca ele să fie constatate şi evaluate. Recunoaşterea materialelor ca active are loc în cazul când se respectă următoarele cerinţe: a) întreprinderea are o certitudine întemeiată că materialele vor aduce avantaj economic în viitor din utilizarea (realizarea) lor; b) valoarea materialelor poate fi determinată cu un grad înalt de exactitate. Valoarea iniţială (de intrare sau valoarea istorică se determină la intrarea materialelor în patrimoniul întreprinderii şi reprezintă suma mijloacelor băneşti achitate sau a echivalentelor acestora, fie valoarea venală sub altă formă de compensare acordată la achiziţionarea lor. Conform prevederilor S.N.C. 2 "Stocurile de mărfuri şi materiale" la intrare materialele se evaluează în dependenţă de sursele de intrare şi metodele de achiziţionare: a) pentru materialele procurate de la terţi - cu valoarea de cumpărare şi cheltuielile de transport-aprovizionare (cheltuielile de transport legate nemijlocit de achiziţionare, cheltuielile de încărcare-descărcare şi păstrare, taxele vamale şi alte impozite, prevăzute de legislaţia în vigoare, referitoare la procurarea lor 11

c) pentru materialele primite pe calea schimbului – la valoarea venala a activelor procurate/primite (valoarea venală este sumă cu care un activ poate fi schimbat în procesul operaţiei comerciale între părţile independente); d) pentru materialele primite cu titlu gratuit - la valoarea de utilitate a activului stabilită prin acordul părţilor; Dacă nu-i posibilă determinarea costului efectiv la momentul achiziţionării livrarea materialelor în producţie în contabilitatea curentă se aplică un preţ convenţional. Evaluarea ulterioară prevede determinarea valorii stocurilor la momentul întocmirii rapoartelor financiare (bilanţului). Conform paragrafului 7 al S.N.C 2 "Stocurile de mărfuri şi materiale" SMM se reflectă în rapoartele financiare la valoarea cea mai mică dintre valoarea iniţială şi valoarea realizabilă netă, care la rîndul său se determină luînd ca bază preţurile de realizare a stocurilor, diminuate cu cheltuielile probabile de vînzare. În decursul perioadei de gestiune nu este posibilă totdeauna determinarea valorii iniţiale a stocurilor procurate în momentul achiziţionării (în cazul cînd nomenclatorul de materiale care se procură este larg, cheltuielile de achiziţionare se referă la cîteva tipuri de material şi pot fi identificate numai la sfîrşitul perioadei de gestiune. Dacă nu-i posibilă determinarea costului efectiv la momentul achiziţionării livrarea materialelor în producţie în contabilitatea curentă se aplică un preţ convenţional. S.N.C. 2 "Stocurile de mărfuri şi materiale" prevede în evidenţa contabilă curentă următoarele metode de evaluare a stocurilor: • metoda costului normativ - pentru evaluarea şi controlul operativ al existenţei şi circulaţiei, produselor finite şi producţiei neterminate. Costul normativ se determină, luînd ca bază de calcul cheltuielile materiale directe, cheltuielile directe privind retribuirea muncii şi cheltuielile indirecte de producţie. Pentru ca costul normativ să fie real, normele de cheltuieli trebuie să fie analizate sistematic şi revizuite în cazul cînd s-a schimbat nivelul de cheltuieli; • metoda vînzărilor cu amănuntul - pentru evaluarea unei cantităţi mari de mărfuri care au un profit relativ egal în preţul vînzărilor în cazul unui sortiment care variază rapid. Această metodă se aplică, de regulă, în comerţ. În contabilitatea curentă de circulaţie a mărfurilor evaluarea acestora se efectuează după metoda vînzărilor cu amănuntul la preţuri de vînzare, 12

cu evidenţierea adaosului comercial, sau la valoarea de achiziţie. Reducerea valorii de achiziţie a mărfurilor se admite în cazurile cînd valoarea realizabilă netă este mai joasă decît costul (în cazul cînd SMM parţial sau deteriorat, s-au uzat, au scăzut preţurile de vînzare ori au sporit cheltuielile pentru completarea şi organizarea vînzării acestora); • metoda de identificare - pentru stocurile produse şi destinate unor proiecte speciale, precum şi pentru cele ce nu sînt reciproc substituibile; iar pentru un sortiment variat de mărfuri reciproc substituibile: • metoda costului mediu ponderat • metoda FIFO (prima intrare - prima ieşire) - conform metodei FIFO, stocurile de mărfuri şi materiale intrate primele sînt şi primele ieşite, de aceea evaluarea stocurilor de mărfuri şi materiale se efectuează în aceeaşi consecutivitate. Costul soldului la sfîrşitul perioadei de gestiune se determină conform valorii de achiziţie a ultimelor loturi de stocuri de mărfuri şi materiale intrate. • metoda LIFO (ultima intrare - prima ieşire) - conform metodei LIFO, stocurile de mărfuri şi materiale intrate ultimele sînt primele ieşite, de aceea evaluarea stocurilor de mărfuri şi materiale ieşite se efectuează în aceeaşi consecutivitate. Costul stocurilor de mărfuri şi materiale ieşite în cursul perioadei de gestiune se determină la valoarea de achiziţie a ultimelor loturi de stocuri de mărfuri şi materiale intrate. Soldul stocurilor de mărfuri şi materiale la sfîrşitul perioadei de gestiune se evaluează la valoarea de achiziţie a primelor loturi de stocuri intrate . Înregistrarea în contabilitate a mijloacelor materiale se face la valoarea de achiziţie, de producţie sau la valoarea de piaţa, după caz. Aceasta înseamnă ca în condiţiile liberalizării şi negocierii preturilor, un rol important revine şi modului de reflectare în contabilitate a valorii elementelor natural - cantitative de mijloace circulante. Cantităţile de materiale intrate în urma proceselor de aprovizionare sunt evaluate la preţul de cumpărare sau de facturare. Daca ele se procura din import atunci preţul de facturare se suplimentează cu o serie de taxe. Dar pentru acest proces se mai efectuează o serie de cheltuieli specifice de transport - aprovizionare (taxe vamale, comisioane, perisabilităţi pe timpul transportului) care trebuie şi ele calculate şi urmărite separat pentru ca împreuna preţul de cumpărare sa permită ajungerea la preţul de aprovizionare (preţul total efectiv). 13

În cazul materialelor obţinute evaluarea se va face la nivelul costului efectiv în doua etape, şi anume: în timpul lunii costul prestabilit prin norme care se corectează şi la sfârşitul lunii ca diferenţa dintre totalul costurilor efective şi cele antecalculate. O problema este evaluarea ieşirilor care pot proveni dintr-o multitudine de intrări cu preturi diferite. Astfel evaluarea consumurilor trebuie sa se facă la un anume preţ, sau într-o forma care sa permită stabilirea contravalorii stocului final cât mai corect, şi diversele influente conjuncturale de consumuri şi de preţuri să fie transferate integral asupra perioadei de gestiune care se încheie. Este deci posibil să folosim un preţ mediu de aprovizionare sau un preţ mediu de consum care trebuie recorectate cu o cotă din cheltuielile de transport aprovizionare pe baza principiului direcţiei proporţionalităţii sau aceste cheltuieli pot fi imputate direct costurilor de exploatare. Dar mergând din medie în medie, în condiţiile unei variaţii sensibile a preţurilor de facturare de la o perioadă la alta în cazul cheltuielilor de transport - aprovizionare se poate sa ne îndepărtam de valoarea reală a stocurilor. De aceea, cel puţin la finele perioadei de bilanţ, este necesară inventarierea şi evaluarea mijloacelor circulante materiale aflate în stoc. Evaluarea în condiţiile liberalizării şi a fluctuaţiilor preţurilor, are scopul de a aduce valoarea activelor cât mai aproape de valoarea lor reală, iar a pasivelor în stare să conţină şi coeficienţii asiguratori necesari preîntâmpinării riscului. Pentru contabilitatea sintetică a intrărilor şi ieşirilor de materii prime şi materiale se evidenţiază existenţa şi mişcarea stocurilor de materii prime care participă în procesul de fabricaţie sau exploatare fără a se regăsi, de regulă, în produsul finit, integral sau parţial, fie în starea lor iniţială, fie transformată, precum şi cele necesare procesului de circulaţie aflate în patrimoniul întreprinderii. În sfera acestor active circulante materiale se înscrie o gama largă de elemente care se diferenţiază în anumite limite prin caracteristicile comportamentale cum sunt: materiale auxiliare, combustibil, piese de schimb, seminţe, materiale de plantat, furaje, materiale de ambalat şi altele. În desfăşurarea procesului de aprovizionare a întreprinderii pot interveni situaţii în care materiile prime si materialele recepţionate de către comparator la sediul furnizorului sa rămână, datorita lipsei de spatii de depozitare sau a mijloacelor de transport, temporar în depozitele furnizorului până când se creează condiţii pentru expediere.

14

Bunurile achiziţionate fiind recepţionate devin proprietate a comparatorului şi trebuie achitate furnizorului astfel ca se creează

obligaţia de plata fără ca bunurile sa fie în depozitele

întreprinderii. Anumite materiale, prin structura şi compoziţia lor, cer, prin normele de recepţie calitativa, sa se facă analize de laborator care durează MAI multe zile astfel ca loturile sosite în ultimele zile ale exerciţiului (lunii) nu se pot recepţiona şi preda depozitelor la sfârşitul perioadei. In unele situaţii anumite materiale sunt eliberate din depozite în afara întreprinderii, fără a fi vândute ele continuând sa rămână în patrimoniul întreprinderii care le retine, astfel: 

materialele trimise la alte unităţi cu scopul de a fi prelucrate după cerinţele producţiei când întreprinderea care le deţine nu dispune de utilajele necesare sau organizarea prelucrării nu este economica, dat fiind volumul mai redus şi întâmplător al acestora (carton, etichete, documente, otel, fonta, bronz expediate pentru confecţionarea unor piese de schimb la întreprinderi specializate sau care dispun de utilaje necesare acestor prelucrări).



materialele aflate în custodie pentru prezentarea în standuri, la expoziţii sau vânzare la o anumita data. Materiile prime şi materialele sunt achiziţionate în vederea prelucrării şi încorporării în produse finite sau pentru consumul lor în alte activităţi. Exista situaţii în care unele cantităţi de materii prime şi materiale devin disponibile şi ele se valorifica prin vânzare către terţi, fără a fi prelucrate. Prin decizia de vânzare se schimba destinaţia dată iniţială acelor bunuri. Este necesar sa se delimiteze, prin redistribuire, trecerea lor în categoria mărfurilor, categorie definită prin bunuri achiziţionate în scopul revânzării în aceiaşi stare. Ca urmare contabilitatea v-a înregistra ieşirea acestor valori din gestiunea şi contabilitatea materiilor prime şi materialelor şi trecerea în gestiunea mărfurilor.

15

16

2.Contabilitatea intrării materialelor în patrimoniul întreprinderii

Contul 211 ‘’Materiale’’ ţine evidenţa existentei şi mişcării stocurilor de materii prime şi materiale care participă direct la fabricarea produselor şi se regăsesc în produsul finit,integral sau parţial-fie în starea lor iniţiala,fie transformata ce constituie proprietatea întreprinderii. Se debitează la valoarea de intrare a materialelor procurate şi fabricate la întreprindere prin creditul conturilor ce indica sursa de provenienţa şi se creditează cu valoarea materialelor ieşite din stoc (utilizate în procesul de producţie sau vândute).Intrarea materialelor in cadrul instituţiei are loc în baza următoarelor acte :  Factura fiscala (anexa 9) Formular cu regim special, serveşte ca: document pe baza căruia se întocmeşte instrumentul de decontare a produselor şi mărfurilor livrate, a lucrărilor executate sau a serviciilor prestate; document de însoţire a mărfii pe timpul transportului; document justificativ de înregistrare în contabilitatea furnizorului şi a comparatorului. Se întocmeşte manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, în trei exemplare, în momentul livrării bunurilor, constituind, pe lângă funcţia de intrare-ieşire din gestiune, pe cea de act justificativ pentru decontarea (încasarea-plata) contravalorii bunurilor sau serviciilor consemnate.

17

 Bon de predare - folosit pentru predarea la magazie a stocurilor (produse, semifabricate, etc) obţinute prin producţie proprie sau pentru transmiterea bunurilor de la un loc de depozitare la altul în cadrul aceleaşi unităţi. Nu serveşte ca document pe timpul transportului. Serveşte ca document de predare la magazie a produselor finite, a materialelor refolosibile, a semifabricatelor rezultate din producţie; document justificativ pentru încărcarea în gestiune; document justificativ de înregistrare în evidenta magaziei şi în contabilitate; sursa de date pentru urmărirea realizării producţiei; sursa de date pentru calculul şi plata salariilor; dispoziţie de transfer a valorilor materiale; dispoziţie de restituire la magazie a valorilor materiale ne folosite; document justificativ pentru scăderea din gestiunea predătorului şi de încărcare în gestiunea primitorului. Se întocmeşte în doua exemplare pe măsura predării la magazie a produselor, a materialelor refolosibile, a semifabricatelor de către secţii, ateliere; pe măsura ce se efectuează transferuri, de către organul care dispune transferul; pe măsura restituiri la magazie a valorilor materiale  Fişa de magazie. Serveşte ca document de evidenţă la locul de depozitare a intrărilor, ieşirilor şi stocurilor de valori materiale; document de contabilitate analitică în cadrul metodei operativecontabile; sursa de informaţii pentru controlul operativ curent şi contabil al stocurilor de valori materiale. Se întocmeşte într-un exemplar, separat pentru fiecare fel de material şi se completează de către compartimentul financiar contabil pentru deschiderea fişei şi la verificarea înregistrărilor; gestionar sau persoana desemnata. Pentru valori materiale primite spre prelucrare de la terţi sau în custodie se întocmesc fise distincte care se ţin separat de cele ale valorilor materiale proprii.

 Declaraţia vamală utilizata pentru declararea în detaliu a bunurilor clasificate în tariful vamal, cu ocazia efectuării unor operaţiuni de import sau de export şi care dovedeşte efectuarea propriu-zisa a operaţiunii de import sau de export, după caz, în condiţii egale şi care este însoţită de către factura invoce (anexa 7,8)

18

 Bonul de consum- serveşte ca document de eliberare din magazie pentru consumul materialelor; document justificativ de scădere din gestiune;document justificativ de înregistrare în evidenţa magaziei şi în contabilitate. Se întocmeşte în două exemplare, pe măsura lansării, respectiv eliberării materialelor din magazie pentru consum, de compartimentul care efectuează lansarea, pe baza programului de producţie şi a consumurilor normate, sau de alte compartimente ale unităţii, care solicită materiale pentru a fi consumate. Bonul de consum se poate întocmi într-un exemplar în condiţiile utilizării tehnicii de calcul. Bonul de consum (colectiv), în principiu, se întocmeşte pe formulare separate pentru materialele din cadrul aceluiaşi cont de materiale, loc de depozitare şi loc de consum.

După cum am spus mai sus materialele intră la întreprindere din diferite surse pe care autorul le arată in schema următoare:

Schema nr 1: Aprovizionarea cu materiale:

Sursa de intrare

19

Furnizori

Producţia

Transfer intern

Din alte surse

proprie

1.Returnarea depozit

la 1.transferul din gratuit

subdiviziuni 2.transferul intre subdiviziuni

2.depuneri

in

capital statutar. 3.schimb

1.titularii

de

avans 2.persoanele fizice

STOCURI DE MARFURI ŞI MATERIALE

20

La intrarea în patrimoniul SRL „VIVODENT” materialele se evaluează în mod diferit, în dependenţă de următoarele surse de intrare a acestora: 1) Procurarea de la furnizorii din ţară (anexa 6 ): •

Reflectarea valorii materialelor procurate la SRL „VIVODENT” inclusiv TVA:

Debit contul 211 „Materiale", subcontul 2116 „Alte materiale" -2577.00lei,(anexa 6). Credit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale", subcontul 5211 "Facturi de achitat оn ţară"

- 2577.00lei,(anexa 6).

În cazul în care întreprinderea SRL „VIVODENT” ar achita Taxa pe valoare adăugata (ceea ce în cazul nostru nu este specificat) reflectarea ar fi următoarea: •

Reflectarea TVA aferentă materialelor procurate la SRL „VIVODENT”:

Debit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 „Datorii privind taxa pe valoare adăugată" "

-515.40 lei

Credit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale", subcontul 5211 "Facturi de achitat în ţară" 2)

Procurarea

de

la

furnizorii

- 515.40 lei din

străinătate

(importate)

(anexa 7, 8): Reflectarea în evidenţă contabilă a taxelor vamale şi taxei pe valoare adăugată aferente materialelor procurate (anexa 7). •

Înregistrarea taxei pentru procedurile vamale la SRL „VIVODENT”:

Debit contul 211 „Materiale", subcontul 2116 „Alte materiale"

- 3142.39 lei

Credit contul 539 „Alte datorii pe termen scurt", subcontul 5393 „Datorii pe termen scurt faţă de alţi creditori"

- 3142.39 lei

21

•

Înregistrarea TVA(anexa 6 ):

Debit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 „Datorii privind taxa pe valoare adăugată"

- 6671.53 lei

Credit contul 539 „Alte datorii pe termen scurt"

- 6671.53 lei

• Înregistrarea materialelor intrate la SRL „VIVODENT” ( anexa 6.7): Debit contul 211 „Materiale", subcontul 2116 „Alte materiale"

- 30215.27 lei

Credit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale", subcontul 5212 „Facturi de achitat în străinătate"

- 30215.27 lei

În întreprinderile de producţie materialele mai sunt intrate şi prin alte modalităţi pe care autorul le prezintă în următoarele înregistrări contabile. Vom folosi date convenţionale pentru a înregistra asemenea tipuri de operaţiuni economice.

3)

Aprovizionarea

materialelor

prin

intermediul

titularilor

de avans :

• Cu acordarea avansului: Debit contul 211 „Materiale"

-

500 lei

Credit contul 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului"

- 500 lei

• Fără acordarea avansului: Debit contul 211 „Materiale"

- 450 lei

Credit contul 532 „Datorii faţă de personal privind alte operaţii", 22

Subcontul 5321 „Datorii faţă de titularii de avans"

- 450 lei

4) Materiale primite cu titlul gratuit (sau donaţie): Debit contul 211 „Materiale"

1000 lei

Credit contul 622 „Venituri din activitatea financiară"

1000 lei

5) Intrate din trecerea la deşeuri a producţiei rebutate, la valoarea realizabilă netă: Debit contul 211 “Materiale”

- 100 lei

Credit contul 612 “Alte venituri operaţionale” -100 lei 6)Constatate ca plusuri în urma inventarierii, la valoarea lor de piaţă: Debit contul 211 “Materiale”

-500 lei

Credit contul 612 “Alte venituri operaţionale” -500 lei

Ca o generalizare putem evidenţia conturile cu creditul cărora corespondează contului 211 “Materiale”

• 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” - la cheltuielile de transport efectuate de terţi,

• 812 “Activităţi auxiliare” – la serviciile secţiei de transport a întreprinderii, • 242 “Conturi curente în valută naţională”, 229 “Alte datorii pe termen scurt” – la suma taxelor vamale referitoare la materialele importate,

• 533 “Datorii privind asigurările” – la suma cheltuielilor de asigurare a materialelor, • 531 “Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”, 533 “Datorii privind asigurările”, 23

• 812 “Activităţi auxiliare” – la salariile muncitorilor antrenaţi la încărcareadescărcarea materialelor,

• 227 “Creanţe pe termen scurt ale personalului”, 532 “Datorii faţă de personal privind alte operaţii” – la suma cheltuielilor de transport-aprovizionare, efectuate prin intermediul titularilor de avans.

24

3. Contabilitatea ieşirii materialelor din patrimoniul întreprinderii Eliberarea materialelor de la depozit se efectuează în baza documentelor aprobate de către conducătorul întreprinderii. Materialele se eliberează de la depozit pentru: a) necesităţile de producţie a întreprinderii; b) transmiterea altor întreprinderi prin realizarea contra mijloace băneşti, prin schimb cu alte active, sau predare cu titlu gratuit. Eliberarea materialelor de la depozit pentru necesităţile interne se efectuează în baza dispoziţiei de livrare a materialelor, fişei-limită de consum, iar în afara întreprinderii – în baza facturii (daca întreprinderea nu este înregistrată ca plătitor de TVA) sau în baza facturii fiscale (dacă întreprinderea este înregistrată ca plătitor de TVA).(anexa 8,9) Materialele în procesul desfăşurării activităţii economice pot ieşi din gestiune din diferite 25

considerente, printre care: 1

vânzarea materialelor;

2

utilizarea materialelor în procesul de producţie;

3

transmiterea cu titlu gratuit;

4

schimbului cu alte active;

5

lichidarea materialelor;

6 delapidărilor în rezultatul calamităţilor naturale; 7 ieşirea materialelor transmise ca defalcări ale fondatorilor (acţionarilor) în capitalul statutar; 8

constatarea lipsă la inventariere.

Unele materiale pot fi transferate după caz, dintr-o secţie în alta .În cazul efectuării operaţiunilor privind transferul intern nu se înregistrează formule contabile, deoarece ele rămîn în cadrul întreprinderii. La transferarea internă a materialelor se întocmeşte un bon de transfer a acestora. La deteriorarea materialelor în cazul calamităţilor naturale se întocmeşte Procesul-verbal de lichidare. La transmiterea cu titlu gratuit, în schimb, comercializare a materialelor se întocmeşte procesul-verbal de primire a materialelor şi factura fiscală. Ieşirea materialelor din

activitatea economico-financiară

a întreprinderii

se

contabilizează în dependenţă de direcţiile de utilizare ce ocazionează ieşirea acestora. 1) Vînzarea materialelor cumpărătorilor (anexa 9):

• Înregistrarea venitului din vânzarea materialelor la SRL „VIVODENT” Debit contul 221

„Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale"

Credit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul taxa pe valoare adăugată"

6509 lei

5342 „Datorii privind 906,3 lei 26

Credit contul 612 „Alte venituri operaţionale"

5602,97 lei

Stingerea creanţei aferente realizării materialelor Debit contul 242 „Conturi curente în valută naţională"

6509 lei

Credit contul 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale"

6509 lei

2) Consumul materialelor pentru fabricarea producţiei la SRL „VIVODENT” (anexa 11) Debit contul 811/711 „Producţia de bază"

91,17 lei

Credit contul 211 „Materiale"

91,17 lei

.Ieşirea materialelor la SRL”VIVODENT „ mai are loc şi in felul următor: 3 ) Consumul materialelor în secţiile auxiliare: Debit contul 812 „Activităţi auxiliare"

1 500 lei

Credit contul 211 „Materiale"

1500 lei

4) Consumul

materialelor

pentru

necesităţile

generale

şi administrative ale

întreprinderii : Debit contul

713 "Cheltuieli generale şi administrative", subcontul 7139 „Alte

cheltuieli generale şi administrative"

- 850.18 lei

Credit contul 211 „Materiale", subcontul 2116 ,Alte materiale"

5) Consumul

materialelor

la

-850.18 lei

efectuarea

reparaţiilor:

Debit contul 813 „Consumuri indirecte de producţie"

1250 lei

Credit contul 211 „Materiale"

1250 lei 27

4. Inventarierea materialelor şi reflectarea rezultatelor inventariere în contabilitate

Conform prevederilor Regulamentului privind inventarierea, aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr.27 din 28.04.2004, inventarierea reprezintă - un ansamblu de operaţiuni prin care se constată existenţa tuturor elementelor de activ şi de pasiv, în expresie cantitativ-valorică sau numai valorică, după caz, în patrimoniul sau gestiunea întreprinderii la data efectuării acestora.(art. 11 din Regulamentul privind inventarierea). Iar sarcina de bază a controalelor şi inventarierilor o constituie efectuarea controlului asupra integrităţii bunurilor. Pentru efectuarea nemijlocită a inventarierii patrimoniului se formează o comisie de inventariere prin ordinul de inventariere(anexa 12 ) constituită din: - şeful comisiei ; - membrii comisiei, (art.30 din Regulamentul privind inventarierea). Astfel,conform Regulamentului privind inventarierea (art.64) materialele, care se află în exploatare, se inventariază la locul aflării lor şi se trec în liste separate, pe fiecare denumire separate. 28

Mărfurile şi materialele, intrate în gestiune în timpul efectuării inventarierii, se primesc de gestionari în prezenţa membrilor comisiei de inventariere. Aceste stocuri de mărfuri şi materiale se trec într-o listă de inventariere separată. în listă se indică data primirii acestora, de la cine au fost primite, data şi numărul documentului de intrare, denumirea, cantitatea, preţul şi valoarea. Totodată, pe documentul de intrare, după semnătura preşedintelui comisiei de inventariere, se face menţiunea "Primite în timpul inventarierii".(art.56 din Regulamentul privind inventarierea). Inventarierea se efectuează prin metoda examinării fiecărui obiect. Rezultatele inventarierii se stabilesc prin compararea datelor constatate efectiv şi înscrise în listele de inventariere (anexa 14 ) cu cele din evidenţa analitică (fişele de magazie) şi contabilitate, (art. 105 din Regulamentul privind inventarierea).

Astfel,diferenţele depistate la inventariere se reglementează în felul următor: a)

plusurile de bunuri şi diferenţele valorice în urma compensării lipsurilor cu plusuri se

înregistrează la majorarea veniturilor. Întreprinderea cercetată în urma efectuării inventarierii materialelor nu a depistat divergenţe, iată de ce vom utiliza date convenţionale la întocmirea formulelor contabile Reflectarea valorii de piaţă : a) plusurilor de materiale constatate la inventariere (întreprinderea data nu a întâlnit aşa situaţii): Debit contul 211 „Materiale"

1200 lei

Credit contul 612 „Alte venituri operaţionale"

1200 lei

b) lipsurile de bunuri se trec la cheltuielile perioadei; Reflectarea valorii de piaţă a lipsurilor de materiale constatate la inventariere : Debit contul 714 „ Alte cheltuieli operaţionale" Credit contul 211 „Materiale"

500 lei 500lei 29

c) lipsurile

de

bunuri

care

depăşesc

normele

perisabilităţii

naturale,

precum

şi

prejudiciile legate de deteriorarea lor, se încasează de la persoanele vinovate, în mărimea stabilită de legislaţia în vigoare; d)în cazul cînd nu sunt stabilite persoanele vinovate, pierderile legate de deteriorarea bunurilor sau lipsurile care depăşesc normele perisabilităţii naturale se trec la cheltuielile perioadei, (art. 107 din Regulamentul privind inventarierea). Conform art. 114, Rezultatele inventarierii se înscriu de comisia de inventariere într-un proces-verbal, după confirmarea de către contabilitate a soldurilor scriptice.(anexa 13) Conform art. 115, Procesul-verbal privind rezultatele inventarierii conţine următoarele elemente: •data întocmirii; numele şi prenumele membrilor comisiei de inventariere, numărul şi data deciziei (ordinului) de instituire a comisiei de inventariere, gestiunea inventariată, data începerii şi terminării operaţiunii de inventariere; •rezultatele inventarierii; •concluziile şi propunerile comisiei privind cauzele plusurilor şi minusurilor constatate şi persoanele vinovate, precum şi măsurile luate (propuse) în legătură cu acestea; •propunerile privind scoaterea din uz a obiectelor de inventar şi declasarea (trecerea dintr-o categorie în alta) sau casarea unor bunuri; •constatările privind păstrarea, depozitarea, conservarea, asigurarea integrităţii bunurilor din gestiune; •alte aspecte legate de activitatea gestiunii inventariate. Propunerile cuprinse în procesul-verbal (procesele-verbale) al comisiei de inventariere se prezintă, în termen de 3 zile de la data încheierii operaţiunilor de inventariere, după caz, pe gestiuni aparte, conducătorului întreprinderii. Acesta, cu avizul serviciului contabil şi şefului serviciului juridic, decide, în termen de cel mult 5 zile, asupra soluţionării propunerilor înaintate, (art.l16 din Regulamentul privind inventarierea). Rezultatele inventarierii vor fi înregistrate

în evidenţa tehnico-operativă, cît şi în

contabilitate, în termen de cel mult 5 zile de la data luării deciziei privind rezultatele 30

inventarierii. Diferenţele depistate la inventariere se reglementează în felul următor: a) plusurile de bunuri şi diferenţele valorice în urma compensării lipsurilor cu plusuri se înregistrează la majorarea veniturilor; b) lipsurile de bunuri se trec la cheltuielile perioadei (500 de lei); c) lipsurile de bunuri care depăşesc normele perisabilităţii naturale, precum şi prejudiciile legate de deteriorarea lor, se încasează de la persoanele vinovate, în mărimea stabilită de legislaţia în vigoare; d) în cazul cînd nu sînt stabilite persoanele vinovate, pierderile legate de deteriorarea bunurilor sau lipsurile care depăşesc normele perisabilităţii naturale se trec la cheltuielile perioadei. În cazurile în care lipsurile din gestiune nu sînt recunoscute infracţiuni, la stabilirea valorii debitului se ia în consideraţie posibilitatea compensării

lipsurilor cu eventualele

plusuri constatate, dacă sînt îndeplinite următoarele condiţii: - existenţa riscului de confuzie între sorturile aceluiaşi bun material, din cauza asemănării în ceea ce priveşte aspectul exterior: culoarea, desenul, modelul, dimensiunile, ambalajul sau alte elemente. Listele cu sorturile de produse, mărfuri, ambalaje şi alte bunuri care întrunesc condiţiile de compensare datorită riscului de confuzie se aprobă anual la propunerea comisiei de către administratori şi se înregistrează în politica de contabilitate a întreprinderii; - diferenţele constatate în plus sau lipsă trebuie să se refere la aceeaşi perioadă de gestiune, aceeaşi gestiune şi acelaşi gestionar; - lipsurile constatate cu ocazia inventarierii nu trebuie să provină ca sustragere sau degradare a bunurilor respective din vina persoanelor responsabile de gestionarea lor. Pentru efectuarea compensărilor persoanele responsabile prezintă explicaţii detaliate.

31

Comisia de inventariere prezintă propuneri privind

posibilitatea efectuării

compensării. Hotărîrea definitivă o decide conducătorul întreprinderii care, după studierea minuţioasă a tuturor materialelor prezentate, ia decizia respectivă. Compensarea resortului se face pentru cantităţi egale între plusurile şi lipsurile constatate la sorturile supuse compensării. În cazul cînd cantităţile sorturilor supuse compensării, la care s-au constatat plusuri, sînt mai mari decît cantităţile sortimentelor admise la compensare la care s-au constatat lipsuri, se va proceda la stabilirea egalităţii cantitative prin excluderea din calcul a diferenţei în plus. Această excludere se face începînd cu sorturile care au cele mai scăzute preţuri unitare, în ordine crescîndă; În cazul cînd cantităţile sorturilor supuse compensării, la care s-au constatat lipsuri, sînt mai mari decît cantităţile sorturilor admise la compensare, la care s-au constatat plusuri, se va proceda la stabilirea egalităţii cantitative prin excluderea din calcul a cantităţii care depăşeşte totalul cantitativ al plusurilor, începînd cu sorturile care au cele mai scăzute preţuri unitare, în ordine crescîndă. În nota explicativă la rapoartele financiare se dezvăluie următoarele informaţii cu privire la: a) confirmarea datelor reflectate în rapoartele financiare prin intermediul inventarierii; b) efectuarea totală sau parţială a inventarierii patrimoniului şi indicarea gestiunilor care nu au fost inventariate; c) rezultatele inventarierii (plusurile şi lipsurile finale, compensările efectuate, valoarea bunurilor supuse perisabilităţii naturale etc.); d) reflectarea rezultatelor inventarierii în evidenţa contabilă: e) măsurile luate pentru înlăturarea lipsurilor constatate; f) minusurile şi plusurile constatate din vina persoanelor, modul de recuperare de la aceştia (achitarea pe loc, reţineri din salariu, prin judecată etc.); g) recuperarea de la persoanele vinovate în anul curent a sumelor aferente pierderilor 32

rezultate din anii precedenţi.

Încheiere

Orice entitate, indiferent de profil, dimensiune şi spaţiu socio-economic în care activează, trebuie să cunoască rezolvarea problemelor apărute în practică ce ţin de aplicarea regulilor contabilităţii,standardelor naţionale de contabilitate şi alte acte normative. Cu scopul de a prezenta o informaţie fidelă,veridică şi comparabilă utilizatorilor, atât celor interni cît şi celor externi,rapoartelor financiare. Astfel, după ce s-a realizat această teză, s-a constatat că contabilitatea materialelor presupune ,de fapt, rezolvarea următoarei probleme principale, şi anume: - Materialele constituie o parte componentă a activelor curente ale întreprinderii reprezentând produsul activităţii de aprovizionare, producere şi desfacere. Componenţa, modul de constatare şi evaluare a stocurilor de materiale sunt reglementate de prevederile Standardului Naţional de Contabilitate nr. 2 „Stocuri de Mărfuri şi Materiale", aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 174 din 25.12.1997 şi intrat în vigoare la 01.01.1998. Evaluarea este un procedeu al metodei contabilităţii, care capătă valenţe 33

deosebit de importante într-o economie de piaţă. Conform S.N.C nr.2 „Contabilitatea stocurilor de mărfuri şi materiale" evaluarea reprezintă „procesul de determinare a sumelor băneşti la care elementele rapoartelor financiare trebuie să fie recunoscute şi incluse în bilanţ şi în raportul privind rezultatele financiare". Pe parcursul perioadei de gestiune a întreprinderii, stocurile de materiale se evaluează în următoarele momente reprezentative: e)la intrare în patrimoniul întreprinderii; f) la ieşirea (trecerea în consum) din patrimoniu; g)

la inventariere;

h) la data întocmirii rapoartelor financiare. Conform prevederilor Regulamentului privind inventarierea, aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr.27 din 28.04.2004, inventarierea reprezintă - un ansamblu de operaţiuni prin care se constată existenţa tuturor elementelor de activ şi de pasiv, în expresie cantitativ-valorică sau numai valorică, după caz, în patrimoniul sau gestiunea întreprinderii la data efectuării acestora.(art. 11 din Regulamentul privind inventarierea). Astfel,conform

Regulamentului

privind

inventarierea

(art.64)

materialele, care se află în exploatare, se inventariază la locul aflării lor şi se trec în liste separate, pe fiecare denumire separate . Astfel,diferenţele depistate la inventariere se reglementează în felul următor: a)

plusurile de bunuri şi diferenţele valorice în urma compensării lipsurilor cu

plusuri se înregistrează la majorarea veniturilor; b)

lipsurile de bunuri se trec la cheltuielile perioadei;

c)

lipsurile de bunuri care depăşesc normele perisabilităţii naturale, precum şi

prejudiciile legate de deteriorarea lor, se încasează de la persoanele vinovate, în mărimea stabilită de legislaţia în vigoare; d) în cazul cînd nu sînt stabilite persoanele vinovate, pierderile legate de 34

deteriorarea bunurilor sau lipsurile care depăşesc normele perisabilităţii naturale se trec la cheltuielile perioadei, (art. 107 din Regulamentul privind inventarierea). Recapitulînd informaţia prezentată în teza dată, putem menţiona că unele din obiectivele propuse la începutul lucrării au fost atinse şi anume: • corectitudinea şi oportunitatea reflectării în documente a operaţiilor privind intrarea şi ieşirea materialelor; • achitarea la timp a datoriilor faţă de furnizori; • întocmirea corectă a dărilor de seamă privind existenţa şi mişcarea materialelor;

35

BIBLIOGRAFIE

I. Acte legislative şi normative 1.1 Codul fiscal şi legile pentru punerea în aplicare a titlurilor acestuia / Monitorul Oficial al Republicii Moldova ediţie specială din 08.02.2007. 1.2 Legea contabilităţii nr. 113–XVI din 27.04.2007 / Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 90–93 din 29.06.2007. 1.3 Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova pentru aprobarea unor regulamente cu privire la modalităţile efectuării amnistiei fiscale nr. 638 din 08.06.2007 / Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 82–85 din 15.06.2006. 1.4 Instrucţiunea privind evidenţa, eliberarea, păstrarea şi utilizarea formularelor tipizate de documente primare cu regim special, aprobată prin Hotărîrea Guvernului 1.5 Republicii Moldova nr. 294 din 17.03.1998 / Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 30–33 din 09.04.1998. 1.6 Hotărîrea Guvernului nr. 1507 din 31.12.2008 „Cu privire la aprobarea Planului de dezvoltare a contabilităţii şi auditului în sectorul corporativ pe anii 2009-2014”, cu completările şi modificările efectuate prin Hotărîrea Guvernului nr.717 din 10.08.2010 36

1.7 Standardul Naţional de Contabilitate 2 «Stocurile de mărfuri şi materiale», aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr. 174 din 25.12.1997 / Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 88–91 din 30.12.1997. 1.8 Standardul Naţional de

Contabilitate3 «Componenţa consumurilor şi

cheltuielilor întreprinderii», aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr. 174 din 25.12.1997 / Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 88–91 din 30.12.1997. 1.9 Standardul Naţional de Contabilitate 5 «Prezentarea rapoartelor financiare», aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr. 174 din 25.12.1997 / Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 88–91 din 30.12.1997. 1.10 Planul de conturi contabile al activităţii economico–financiare a întreprinderilor, aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr.174 din 25.12.1997 / Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 93–96 din 30.12.1997.

II Manuale, monografii, cărţi, broşuri. 2.1 Acte normative cu privire la reforma contabilităţii. Standardele Naţionale de Contabilitate, Vol. I – Chişinău, Moldpres, 1998, p. 210. 37

2.2 Acte normative cu privire la reforma contabilităţii. Planul de conturi contabile. Vol. II – Chişinău, Moldpres, 1998, p. 207. 2.3 Noul sistem contabil al agenţilor economici din Republica Moldova, colectiv de autori ACAP, Vol. I – Chişinău 1998, p. 429. 2.4 Contabilitatea întreptinderilor, Octavian Bojian, Editura Economică, Bucureşti 1999, p. 332. 2.5 Contabilitatea financiară, Colectiv de autori ACAP, Chişinău 2003, p. 362 2.6 Ţiriulinicova N. (coord.) „Analiza Rapoartelor Financiare „ Chişinău, F.E – P Tipografia Centrală, 2004, p.243 2.7 Contabilitatea financiară: manual/A.Nederiţă-Chişinău ACAP 1999-440 p. 2.8. Ruslan Harea. Contabilitatea mărfurilor în unităţile de comerţ. Chişinău. ASEM 201 p.33-86 III Articole din reviste şi ziare. 3.1 Comentarii cu privire la aplicarea S.N.C 2 „Cheltuieli privind împrumuturile” // Contabilitate şi audit, 5/1998, p.110 – 123. 3.2 Ţurcanu V. „Cum să implementăm noul sistem contabil. // Contabilitate şi audit, 1998, nr.4, p.9 – 13. 3.3 Caciuc L. Calculul costului de achiziţie şi importanţa lui în contabilitate/Finanţe, Credit, Contabilitate.nr.6 1995 p.45-49

3.4 Criveanu N. Aprecieri privind contabilitatea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie/ Finanţe, Credit , Contabilitate nr.5 1997 p.51-56

3.5 Contabilitate şi audit Dumitreanu E. Contabilitatea operativă privind achiziţiile şi vînzările mărfurilor. Finanţe, Credit, Contabilitate. Nr7-8 1998 p.65-69.

3.6 Fratea N. Problemele contabilităţii stocurilor de mărfuri şi materiale conform SNC-2/Culegere “Reformele economice în R.Moldova şi România. Vol .II Chişinău-ASEM 1999

38

3.7 Leşco G. Evaluarea calorilor materiale /Culegere”Reforma economică în R. Moldova Vol. 2 Chişinău-ASEM 1998 p. 147-151

3.8 Nicolai M” Opinii privind evidenţierea mărfurilor plătite de cumpărători în rate/Fînanţe, Credit ,Contabilitate nr.1/1997 p.35-38

39

Anexe

40