Contabilitatea, Gestiunea Si Inventarierea Stocurilor [PDF]

Zitiervorschau

CUPRINS 1.1 Definiţii, clasificări şi structuri privind stocurile ..........................................................3 1.2. Evaluarea stocurilor.................................................................................................6 1.2.1. Evaluarea stocurilor la intrarea în patrimoniu.....................................................8 1.2.2. Evaluarea stocurilor cu ocazia inventarierii .....................................................11 1.2.3. Evaluarea stocurilor la închiderea exerciţiului financiar..................................13 1.2.4. Evaluarea stocurilor la ieşirea din patrimoniu..................................................13 1.3. Metode de gestiune a stocurilor.............................................................................15 1.3.1. Metoda inventarulul permanent ......................................................................15 1.3.2. Metoda inventarulul intermitent .......................................................................16 1.4.1 Contabilitatea materiilor prime şi a materialelor................................................20 1.4.2 Contabilitatea produselor..................................................................................26 1.4.3 Contabilitatea mărfurilor şi a diferenţelor de preţ la mărfuri..............................29 1.5. Inventarierea mărfurilor .........................................................................................33

CAPITOLUL II – PREZENTAREA GENERALĂ A S. C. NIK PRETZEL S.R.L.......34 2.2. Obiectul de activitate .............................................................................................35 2.3. Relaţii de parteneriat .............................................................................................36 2.4. Structura organizatorică a A S.C. Nik Pretzel S.R.L. .............................................37 2.5. Analiza principalilor indicatori şi evoluţia acestora .................................................38

CAPITOLUL III - MONOGRAFIE CONTABILĂ LA S.C. NIK PRETZEL S.R.L. ZĂRNEŞTI......................................................................................................................40 CAPITOLUL IV - SISTEMUL INFORMATIC LA S.C. NIK PRETZEL S.R.L..........50 4.1. Prezentarea principalelor noţiuni teoretice referitoare la sistemul informaţional.....50 4.2. Sistemul informaţional al societăţii S.C. Nik Pretzel S.R.L.....................................51 4.2.1. Avantajele implementării sistemului Contab SQL în cadrul societăţii...............51 4.2.2. Module şi funcţionalităţi ale programului informatic..........................................52

CONCLUZII ŞI PROPUNERI........................................................................................56 BIBLIOGRAFIE.............................................................................................................58

INTRODUCERE Este unanim recunoscut faptul că o parte însemnată a informaţiilor vehiculate în mediul economic au la bază informaţia contabilă sau derivate ale acesteia. ”Contabilitatea 1

reprezintă cea mai importantă sursă de informare a unei naţiuni”, apreciază într-o lucrare de referinţă Oskar Morgenstern. Cel mai mare filosof al antichităţii, Aristotel, atribuia conceptului de economie accepţiune creativă, utilă, respectiv arta de a acumula bunurile necesare traiului şi folosirea lor în sistemul comunităţii. Drumul parcurs de contabilitate de-a lungul întregii sale istorii este predominat de la practică la teorie. Experienţa practică a anticipat şi modelat teoria contabilităţii. Nu întotdeauna practica a aşteptat neapărat teoria pentru a intra în aplicarea uzuală. Contabilitatea ar putea fi definită ştiinţa stăpânirii afacerilor deoarece are în vedere ,,măsurarea, evaluarea, cunoaşterea, gestiunea şi controlul activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, precum şi a rezultatelor obtinute” din activitatea persoanelor fizice şi juridice. Contabilitatea este arta afacerilor în cadrul căreia se înregistrează şi se sistematizează în mod semnificativ valoarea monetară a tranzacţiilor comerciale şi evenimentelor cu caracter financiar. În cadrul acesteia se întocmesc documentele contabile de sinteză şi se interpretează rezultatele obtinuţe de către societatea comercială. Stocurile au fost definite în Standardele Internaţionale de Contabilitate nr. 2 ca find active “deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii, în curs de producţie în vederea unei vânzări în aceleaşi condiţii ca mai sus sau sub formă de materii prime, şi materiale consumabile ce urmează a fi folosite în procesul de producţie sau pentru prestarea de servicii”. Fiind o componentă importantă a activelor circulante, stocurile condiţionează desfăşurarea activităţii societăţii comerciale. Stocurile cuprind următoarele categorii de elemente patrimoniale: mărfuri, materii prime, materiale consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar, produse, animale şi pasări, ambalaje şi producţia în curs de execuţie. În vederea desfăşurării activităţii şi a obţinerii unui rezultat pozitiv, respectiv a profitului, orice entitate cu activitate comercială efectuează tranzacţii de cumpărări şi vânzări de bunuri. Operaţiile curente de cumpărări şi vânzări de bunuri conturează funcţia comercială a entităţii şi are la bază politicile de cumpărari şi vânzări stabilite de către managerii firmei. 2

Contabilitatea stocurilor are o importanţă deosebită pentru multe societăţi comerciale datorită volumului mare de informaţii referitoare la acestea. Lucrarea de faţă “Contabilitatea stocurilor cu studiu de caz la S.C. Nik Pretzel S.R.L. Zărneşti”, conturează importanţa stocurilor prin definirea şi prezentarea acesora pe baza studiului de caz efectuat la societatea în cauză. Lucrarea prezintă evaluarea, metodele de gestiune a stocurilor de mărfuri şi inventarierea acestora, urmând ca în final să traseze concluzii şi propuneri care să ajute la îmbunătăţirea activităţii de comerţ la societatea comercială analizată.

CAPITOLUL I – CONTABILITATEA, EVALUAREA ŞI INVENTARIEREA STOCURILOR LA S.C. NIK PRETZEL S.R.L. 1.1 Definiţii, clasificări şi structuri privind stocurile Activele circulante, denumite şi active pe termen scurt, capital circulant sau bunuri mobile, cuprind toate valorile economice sub forma stocurilor, creanţelor, titlurilor 3

de plasament, instrumentelor de trezorerie şi disponibilităţilor băneşti. Desfăşurarea activităţii de exploatare este condiţionată de existenţa stocurilor. Aceasta se grupează, sub aspectul gestionării, în stocuri propriu-zise şi producţie în curs de execuţie. În Legea contabilităţii stocurile şi comenzile în curs de execuţie sunt definite ca fiind ,,ansamblul bunurilor şi serviciilor din cadrul unităţii patrimoniale destinate: -

fie a fi vândute în aceeaşi stare ca după prelucrarea lor în procesul de producţie;

-

fie a fi consumate la prima lor utilizare.” IAS 2 ,,Stocuri” defineşte (la paragraful 4) stocurile astfel: ,,stocurile sunt active: a) deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii; b) în curs de producţie în vederea unei vânzări în aceleaşi condiţii ca mai sus; c) sub formă de materii prime, şi materiale consumabile ce urmează a fi folosite în

procesul de producţie sau pentru prestarea de servicii.” Anumiţi autori consideră că această definiţie are unele neajunsuri deoarece ,,nu ţine cont de natura elementului considerat, ci de destinaţia acestuia, care este puternic influenţată de activitatea întreprinderii care deţine bunurile. De exemplu, terenurile şi construcţiile constituie imobilizări în majoritatea întreprinderilor, dar ele sunt stocuri pentru un comerciant de bunuri imobiliare.”1 Definiţia stocurilor, potrivit IAS 2, pune în evidenţă, direct sau indirect, trei criterii în funcţie de care acestea sunt clasificate şi delimitate în contabilitatea fmanciară: -

fizic;

-

destinaţia;

-

faza ciclului de exploatare.

Corespunzător criteriulul fizic (forma corporală şi necorporală a stocurilor) sunt individualizate următoarele structuri2: a. mărfurile, respectiv bunurile pe care

unitatea patrimonială le cumpără în

vederea revânzării, precum şi stocurile care îşi schimbă destinaţia; b. materiile prime, care participă direct la fabricarea produselor şi se găsesc în produsul finit, integral sau parţial, fie în starea lor iniţială, fie transformată; 1

Feleaga, L., Feleaga, N., Contabilitate financiară. O abordare europeană internţionlă, Editura Economică, Bucureşti, 2007, p.139 2 *** OMFP nr. 3055/2009

4

c. materiile consumabile, care participă sau ajută la procesul de fabricaţie sau exploatare, fără a se regăsi, de regulă în produsul finit (materiale auxiliare, combustibili, materiale de amabalat, piese de schimb, seminţe şi materiale de plantat furaje şi alte materiale consumabile); d. în categoria amabalajelor se înregistrează: -

ambalaje refolosibile, achiziţionate goale sau odată cu materialele şi

mărfurile aprovizionate; -

cele confecţionate în unităţi pentru a fi utilizate la desfacerea produselor sau

-

ambalajele materialelor de natura obiectelor de inventar (lăzi, saci de iută

mărfurilor. sau hârtie) care nu circulă pe bază de decontare, ci se folosesc numai în interiorul unităţii patrimoniale. Acestea se înregistrează în contabilitate în categoria materialelor de natura obiectelor de inventar; -

ambalajele (palete, lăzile şi containerele), de natura imobilizărilor corporale

care aparţin unităţii patrimoniale, folosite pentru transportul materialelor şi mărfurilor în interiorul şi în afara unităţii se înregistrează în contabilitate în categoria mijloacelor fixe.3 e. produsele fac parte din categoria stocurilor fiind reprezentate de următoarele elemente: -

semifabricate - sunt acele produse al căror proces tehnologic a fost încheiat

într-o secţie sau fază de fabricaţie şi care trec în continuare pentru prelucrare în altă secţie sau fază de fabricaţie sau se livrează terţilor; -

produse finite - sunt bunurile care au parcurs toate fazele procesului

tehnologic, întrunesc condiţiile de calitate şi sunt predate pe bază de acte la magazie sau sunt livrate direct terţilor; -

produse reziduale - reprezintă rebuturile, materialele recuperabile,

deşeurile. f. animalele şi păsările, respectiv:

3

-

animalele achiziţionate sau obţinute crescute şi folosite pentru reproducţie;

-

animalele, păsările puse la îngrăşat pentru a fi valorificate;

-

pentru producţie (pentru lână, lapte, blană);

Horomnea E., Bazele contabilităţii, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2004, p. 208.

5

-

coloniile de albine.4

g. materiale de natura obiectelor de inventar reprezintă bunuri cu o valoare mai mică decât limita prevăzută de lege, pentru a fi considerate imobilizări corporale de natura mijloacelor fixe, indiferent de natura lor de serviciu, sau cu o durată mai mică de un an, indiferent de valoarea lor, precum şi bunurile asimilate acestora: echipamentul de protecţie, echipamentul de lucru, îmbrăcamintea, mecanismele, dispozitivele, aparatele de măsură şi control, matriţele folosite la executarea anumitor produse şi alte obiecte similare. Materialele de natura obiectelor de inventar în folosinţă, se evidenţiază distinct în contabilitatea analitică. h. producţia în curs de execuţie - reprezintă producţia care nu a trecut prin toate fazele de prelucrare, prevăzute de procesul tehnologic, precum şi de produsele nesupuse probelor şi recepţiei tehnice, sau necompletate în întregime, considerate producţie neterminată. În cazul producţiei în curs de execuţie se cuprind de asemenea, lucrările şi serviciile precum şi studiile în curs de execuţie, neterminate sau nerecepţionate. Dacă se are în vedere destinaţia, sunt delimitate următoarele categorii de stocuri5: a) stocuri destinate realizării obiectului de activitate care se regăsesc în produsele fabricate sau în serviciile prestate: materii prime, materiale; b) stocuri fabricate şi destinate vânzării: produse finite, semifabricate; c) stocuri aflate în curs de execuţie; d) stocuri cumprate şi deţinute în scopul revânzării: mărfuri şi asimilate acestora (terenuri şi alte proprietăţi imobiliare deţinute pentru revânzare). Potrivit celui de-al treilea criteriu, faza ciclului de exploatare, se delimitează astfel: a) stocuri aflate în faza de aprovizionare; b) stocuri aflate în faza de producţie; c) stocuri aflate în faza de desfacere.

1.2. Evaluarea stocurilor Evaluarea reprezintă procesul prin care se determină valoarea la care elementele situaţiilor financiare sunt recunoscute în contabilitate şi prezentate în bilanţ şi contul de 4 5

Horomnea E., Bazele contabilităţii, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2004, p. 212. Ristea, M., Contabilitatea financiară a întreptrinderii, Editura Universitară, Bucureşti, 2004, p. 212

6

profit şi pierdere. Conform IAS 2, stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mică între cost şi valoarea realizabilă netă. Acest tip de evaluare pare a fi cea mai potrivită datorită faptului că în situaţiile financiare evaluarea bazată pe cost în anumite cazuri este prezentată la o valoare mai mică decât costul stocurilor, conform principiului prudenţei, valoare cauzată de deteriorări fizice, învechire sau reducerea nivelului preţurilor, astfel se generează valori de piaţă sub nivelul costurilor, aparând o pierdere. Pierderea se poate evidenţia prin reducerea valorii stocurilor, adică a costului la nivelul valorii de piaţă. Putem spune că evaluarea stocurilor reprezintă o problemă a cărei rezolvare depinde de complexitatea structurii sortimentale, de fiscalitate şi de rentabilitate. Structura sortimentală decide utilizarea acelei metode care să asigure o evaluare cât mai exactă, fără a amplifica volumul muncii. Evaluarea cantităţii de stocuri, la sfârşitul exerciţiului, este o cerinţă în determinarea corectă a costului bunurilor produse sau vândute, şi de corectitudinea în probleme de fiscalitate şi de determinare a rentabilităţii activităţii economice.6 În contabilitatea mărfurilor se utilizează şi structura contabilă „Diferenţe de preţ la mărfuri” care se utilizează atât pentru a reflecta adaosul comercial cât şi pentru a reflecta eventualele diferenţe între costul efectiv al mărfurilor şi costul standard al acestora (în situaţia în care mărfurile sunt evidenţiate la costul standard). Evaluarea stocurilor precum şi înregistrarea

fluxurilor de intrare şi ieşire a

mărfurilor în contul 371 „Mărfuri” se face la cost standard (prestabilit pe baza preţurilor perioadei precedente). Periodic, costul standard se actualizează în funcţie de evoluţia reală a preţurilor. Contul 371 „Mărfuri” necesită dezvoltarea în analitic, cantitativ-valoric, pe fiecare sortiment de marfă. Calculul şi înregistrarea diferenţei dintre costul standard şi costul de achiziţie se fac atât pentru stocul de mărfuri, cât şi pentru intrări şi ieşiri. Evidenţa acestor diferenţe se ţine cu ajutorul contului 378 „Diferenţe preţ la mărfuri”. Diferenţele aferente mărfurilor ieşite se determină pe baza coeficientului:7 6 7

Bărbăcioru V., ş.a., Contabilitatea întreprinderii, Tipografia Universităţii din Craiova , 1998, p. 304 Tulvinschi M., Gestiunea, contabilitatea şi controlul stocurilor, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2004, p. 150.

7

Sold cont 378 la data calcului K 378 = ------------------------------------Si cont 371 + Rd cont 371 Diferenţa aferentă mărfurilor ieşite = K378 x Rc cont 371 unde: Si = Sold iniţial; Rd = Rulaj debitor; Rc = Rulaj creditor. Înregistrarea

elementelor

circulante

materiale

în

contabilitate

presupune

examinarea acestora în etalon monetar (în lei), ceea ce presupune un proces de calcul, de înmulţire a cantităţilor exprimate în etalon natural, cu preţul de unitate pe produs, obţinându-se astfel valoarea. Evaluarea acestora intervine în mai multe momente diferite8: -

la intrarea în patrimoniu (evaluarea curentă sau contabilă);

-

cu ocazia inventarierii;

-

la închiderea exerciţiului financiar (evaluarea bilanţieră);

-

la ieşirea din patrimoniu (sau darea la consum).

1.2.1. Evaluarea stocurilor la intrarea în patrimoniu. La intrarea în patrimoniu stocurile şi producţia în curs de execuţie, în general, şi stocurile de mărfuri şi ambalaje, în particular, se evaluează astfel: A. Bunurile procurate cu titlu oneros la costul de achiziţie. Costul de achiziţie este format din: preţul de cumpărare al unui bun, taxele nerecuperabile, cheltuieli de transport – aprovizionare şi alte cheltuieli necesare intrării în gestiune a bunului respectiv. Calculul costului de achiziţie este realizat pentru fiecare articol sau pentru fiecare lot intrat în patrimoniu. Costul de achiziţie a fiecărei intrări este determinat la sfârşitul perioadei de calcul, dată la care, informaţiile tabloului de repartizare a cheltuielilor indirecte de achiziţie sunt disponibile.9 În categoria cheltuielilor indirecte

legate de

achiziţie se includ cheltuielile legate de recepţia, manipularea şi depozitarea bunurilor cumpărate. 8

Bănăţanu Gh., Sistemul modern de contabilitate, Editura Sedcom Libris, Iaşi,1998, p.152 Tulvinschi M., Gestiunea, contabilitatea şi controlul stocurilor, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2004, pp. 3840. 9

8

În norma IAS 2 se precizează că „reducerile comerciale, rabaturile şi alte elemente similare sunt deduse pentru a determina costul de achiziţie”. La intrarea în patrimoniu, stocurile pot fi evaluate şi înregistrate la un preţ fix numit preţ standard. El se determină pe baza preţurilor medii ale stocurilor achiziţionate în perioada precedentă. Preţul standard trebuie să fie periodic reexaminat şi, dacă este necesar, modificat în funcţie de evoluţia preţurilor. El devine preţ de înregistrare în contabilitate cu condiţia evidenţierii distincte a diferenţelor de preţ faţă de costul de achiziţie. Preţul de facturare indicat în factura furnizorului poate deveni preţ de înregistrare în contabilitate, la intrarea stocurilor în patrimoniu, cu condiţia evidenţierii distincte a diferenţelor de preţ faţă de costul de achiziţie. B. Bunurile produse de către unitatea patrimonială la costul de producţie. Costul de producţie al unui bun cuprinde: costul de achiziţie al materiilor prime şi materialelor consumate, celelalte cheltuieli directe de producţie precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie determinate raţional ca fiind legate de fabricaţia acestuia 10. Un asemenea preţ de înregistrare în contabilitate prezintă dezavantajul că este cunoscut numai după expirarea perioadei de gestiune curente. Preţul standard reprezintă preţul prestabilit utilizat în evaluarea şi înregistrarea stocurilor la preţuri fixe, a căror stabilire s-a făcut anterior, pe baza preţurilor medii ale stocurilor respective realizate în perioada precedentă. Acesta devine preţ de înregistrare în contabilitate doar în condiţiile în care diferenţele de preţ existente în raport cu costul de achiziţie sau costul de producţie, după caz, sunt reflectate distinct în contabilitate. Actualizarea preţurilor standard se impune a fi făcută cel puţin o dată pe an, în funcţie de evoluţia preţurilor şi de alţi factori. Din punct de vedere a relaţiei existente 11 între costul de producţie şi preţul standard, diferenţele de preţ care pot să apară pot fi : -

în plus (costul de producţie este mai mare decât preţul standard);

-

în minus (costul de producţie este mai mic decât preţul prestabilit).

10

Pântea I.P., Contabilitatea financiară a agentilor economici din România, Ediţia a -II-a, Editura IntelCredo, Deva, 1995, p.139 11 Dumitrean E., Scorţescu Gh., Toma C., Berheci I., Mardiros D. N., Contabilitate financiară I, vol.I., Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2002, p. 174.

9

Diferenţele de preţ se repartizează asupra valorii bunurilor ieşite din gestiune şi asupra stocurilor cu ajutorul unui coeficient (K) care de determină astfel: Sid + Di K = ---------------Sis + Vi în care : K - reprezintă coeficientul de repartizare a diferenţelor de preţ; Sid - soldul iniţial al diferenţelor de preţ; Di - diferenţe de preţ aferente intrărilor în cursul perioadei, cumulat de la începutul anului; Sis - soldul iniţial al stocurilor la preţ de înregistrare; Vi - valoarea intrărilor în cursul perioadei la preţ de înregistrare, cumulat de la începutul anului. Acest coeficient se înmulţeşte cu valoarea stocurilor scoase din gestiune la preţ de înregistrare, iar suma obţinută se evidenţiază în conturile corespunzătoare în care au fost consemnate bunurile ieşite. Calculul coeficienţilor de repartizare a diferenţelor de preţ se poate realiza la nivelul conturilor sintetice de gradul I şi II pe grupe sau categorii de stocuri. La sfârşitul perioadei de gestiune, soldurile conturilor de stocuri (la preţ de înregistrare) se cumulează cu cele ale conturilor de diferenţe de preţ, astfel încât acestea să reflecte valoarea stocurilor la costul de achiziţie sau la costul de producţie, după caz. Costul de producţie include, conform normei IAS 2 „Stocuri”, cheltuielile directe legate de unităţile produse, precum manopera directă şi o cotă – parte din cheltuielile indirecte de producţie fixe şi variabile ocazionate de transformarea materiilor prime în produse finite. În acestă categorie se includ amortizările, cheltuielile de întreţinere a secţiilor şi utilajelor, precum şi cheltuielile aferente conducerii şi administrării secţiilor. Cheltuielile variabile de producţie sunt acele costuri a căror mărime se modifică direct proporţional volumului producţiei. Fac parte din acestă categorie cheltuielile indirecte cu materialele şi forţa de muncă. C. Bunurile primite cu titlu gratuit se evaluează la valoarea justă care reprezintă preţul presupus că îl acceptă un client în cadrul unei tranzacţii comerciale.12

12

Pântea I.P., Bodea Gh., Contabilitatea financiară actualizată la Standardele Europene, Editura IntelCredo, Deva, 2005, p.162.

10

Din această abordare, rezultă că valoarea de utilitate poate fi percepută şi ca pierdere pe care întreprinderea ar suporta-o prin inexistenţa bunului în patrimoniu. Într-o altă accepţiune, valoarea de utilitate poate fi înţeleasă drept sumă de bani pe care un potenţial cumpărător acceptă să o plătească pentru cumpărarea unui bun, în starea în carea acesta se află în momentul tranzacţiei. Ea este o valoare reală, întru-cât este recunoscută de părţi în cadrul contractului comercial. Potrivit legislaţiei româneşti, armonizată cu Standardele

Internaţionale de

Contabilitate, valoarea justă reprezintă „suma la care poate fi tranzacţionat un activ sau decontată o datorie, de bună voie, între părţi aflate în cunoştinţă de cauză, în cadrul unei tranzacţii în care preţul este determinat obiectiv”.13 Aceeaşi sursă consideră „valoarea utilă” (de utilizare) drept „valoare actualizată a fluxurilor de numerar viitoare estimate şi obţinute din utilizarea continuă a unui activ şi din cedarea acestuia la sfârşitul duratei utile de viaţă”. D. Bunurile primite cu titlu de aport se evaluează la valoarea de aport, stabilită în urma evaluării. 1.2.2. Evaluarea stocurilor cu ocazia inventarierii Elementele de natura stocurilor se evalueză la valoarea actuală (de utilitate), denumită valoare de inventar, stabilită în funcţie de utilitatea bunului, starea acestuia şi preţul pieţei. Valoarea de inventar a stocurilor şi producţiei în curs de execuţie se stabileşte şi în funcţie de destinaţia bunurilor, după cum urmează:14 1. Pentru stocurile destinate vânzării (mărfuri, produse finite, semifabricate, unele materiale etc.) evaluarea se realizează la preţul de vânzare diminuat cu cheltuielile ocazionate de vânzare (transport, depozitare, cheltuieli în perioada de garanţie); 2. Semifabricatele şi producţia în curs de execuţie se evaluează la valoarea corespunzătoare elementelor materiale încorporate, la care se adaugă costurile aferente fazelor de fabricaţie parcurse;

13

Horomnea E., Tabără N., Budugan D., Georgescu I., Beţianu L., Bazele contabilităţii, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2005, p. 132. 14 Staicu C., Contabilitate financiară armonizată cu Directivele Europene, Editura CECCAR, Bucureşti, 2002, p. 164.

11

3. Materiile prime şi materialele consumabile sunt utilizate, în principal la desfăşurarea activităţii de producţie sau de prestări servicii a unităţii, fapt pentru care ar putea fi evaluate şi la costul de reaprovizionare (înlocuire) estimat. Valoarea producţiei în curs de execuţie se determină prin inventarierea producţiei neterminate, utilizându-se două metode, şi anume: -

Metoda directă presupune determinarea producţiei nefinite, obligatoriu prin

inventariere15, operaţie care poate fi realizată pe stadii succesive de prelucrare sau pe piese şi pe operaţii; -

Metoda indirectă constă în determinarea producţiei nefinite pe seama datelor

oferite de contabilitate, motiv pentru care ea mai este cunoscută şi sub denumirea de metodă contabilă16. Aceasta constă în deducerea din totalul cehltuielilor efectuate pe parcursul perioadei a cheltuielilor aferente producţiei finalizate. În momentul inventarierii se constată şi elementele de activ lipsă sau degradate, cu mişcare lentă sau fără mişcare, care sunt evaluate la preţul de valorificare posibil de obţinut la o eventuală vânzare (imputare) a lor. Pentru stabilirea unui asemenea preţ ar putea fi avute în vedere :17 -

preţul pieţei, în cazul stocurilor de materii prime, materiale şi mărfuri;

-

valoarea de piaţă pentru participaţii, titluri de credit, valori mobiliare de

plasament; -

valoarea de utilitate (indicii statistici de modificare a preţurilor), în cazul

imobilizărilor; -

cursul de schimb valabil la data inventarierii pentru elementele

patrimoniale exprimate în devize. Dacă valoarea de inventar se determină prin referinţă la preţul pieţei se impune ca din aceasta să se deducă toate cheltuielile care ar mai trebui efectuate pentru a aduce elementul de bilanţ respectiv în faza de vânzare.

15

Budugan D., Contabilitate şi control de gestiune, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2001, p.125. Budugan D., Op. cit, p.127 17 Toma C., Conturile anuale şi imaginea fidelă în contabilitatea românească, Editura Junimea, Iaşi, 2001, pp. 122-123. 16

12

1.2.3. Evaluarea stocurilor la închiderea exerciţiului financiar. Elementele de activ şi de pasiv se evalueză şi se reflectă în situaţiile financiare la valoarea de intrare, respectiv valoarea contabilă pusă de acord cu rezultatele inventarierii.18 În acestă etapă se procedează la o comparaţie între valoarea de inventar şi cea de intrare sau contabilă, iar manifestarea principiului prudenţei este mai mult decât evidentă, în sensul că: plusurile latente de valoare (valoare de inventar este inferioară valorii contabile nete) la elementele stocabile nu se înregistrează în contabilitate, pe când minusurile de valoare se inregistrează sub forma ajustărilor pentru depreciere (dacă deprecierea este considerată reversibilă). Prin valoarea netă contabilă a stocurilor se înţelege valoarea de intrare, mai puţin ajustările pentru depreciere constituite. Elementele în cauză rămân reflectate în contabilitatea curentă la valoarea contabilă, în timp ce în bilanţul contabil sunt prezentate la valoarea netă contabilă (valoarea contabilă – ajustări pentru depreciere). 1.2.4. Evaluarea stocurilor la ieşirea din patrimoniu Cu ocazia ieşirii din unitate sau la darea în consum bunurile se evalueză şi se scad din gestiune la valoarea lor de intrare. Regula enunţată nu poate fi aplicată în toate cazurile şi pentru toate categoriile de bunuri. În condiţiile în care pe parcursul desfăşurării activităţii aceleaşi feluri de bunuri se procură la preţuri diferite, pentru evaluarea cantităţii de stocuri ieşite sau consumate, având la bază valoarea de intrare (costul estimat de intrare) a acestora, se recomandă următoarele metode de evaluare19: 1. Metoda costului mediu ponderat (CMP) - presupune calcularea mediei ponderate a costurilor unui anumit element, fie periodic (de exemplu, la sfârşitul lunii), fie după fiecare recepţie. Când se calculează la sfârşitul lunii, costul mediu ponderat (CMP) se stabileşte ca un raport între valoarea stocului iniţial (Vsi) plus valoarea intrărilor (Vi) şi cantitatea existentă în soldul iniţial (Qsi) plus cantităţile intrate (Qi), adică: CMP = (Vsi +Vi) / (Qsi + Qi)

18

***Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 1752/30.11.2005 pentru aprobarea Reglementărilor contabile simplificate armonizate cu Directivele Europene, par. 3.1. 19 Pântea I.P., Bodea Gh., Contabilitatea financiară românească conform Directivelor Europene, Editura IntelCredo, Deva, 2006.

13

Când se calculează după fiecare recepţie, costul mediu ponderat (CMP) se stabileşte ca un raport între valoarea stocului precedent (VSp) plus valoarea intrărilor (Vi) şi cantitatea existentă în stocul precedent (QSp) plus cantităţile intrate (Qi), adică: CMP = (VSp + Vi) : (QSp + Qi) 2. Metoda prima intrare - prima ieşire (FIFO) – se bazează pe ipoteza că primele articole ieşite din patrimoniu sunt evaluate la costul primelor articole intrate. Aplicarea metodei FIFO are ca efect evaluarea stocului final la cele mai recente preţuri, fiind atribuite stocurilor ieşite preţurile cele mai vechi. Metoda FIFO poate fi utlizată indiferent de fluxul real al stocurilor, deoarece presupunerea se face în legătură cu fluxul costurilor şi nu al bunurilor. 3. Metoda ultima intrare – prima ieşire (LIFO) - se bazează pe ipoteza că primele articole ieşite din patrimoniu sunt evaluate la costul ultimelor articole intrate. În acest fel, stocul final este evaluat la cele mai vechi preţuri. Presupunerea folosită de acestă metodă nu corespunde cu mişcarea reală a stocurilor din majoritatea entităţilor economice. Alte metode de determinare a costului stocurilor: -

metoda costului standard;

-

metoda preţului cu amănuntul;

-

metoda identificării specifice.

În prevederile legale20 este menţionat că ,,în funcţie de specificul activităţii, pentru determinarea costului pot fi folosite, de asemenea, metoda costului standard, în activitatea de producţie sau metoda preţului cu amănuntul, în comerţul cu amănuntul”. Metoda identificării specfice, potrivit prevederilor legale21, defineşte şi bunurile fungibile ca fiind ,,bunuri de orice natură care se pot distinge în mod substanţial unele de altele”.

20 21

OMFP nr. 3055/2009; OMFP nr. 1752/2005

14

1.3. Metode de gestiune a stocurilor La organizarea contabiliăţii sintetice a stocurilor poate fi adoptată una din cele două metode recomandate de normele de aplicare a Legii contabilităţii: -

Metoda inventarului permanent;

-

Metoda inventarului intermittent.

1.3.1. Metoda inventarulul permanent Metoda inventarului permanent, presupune un volum mai mare de muncă, dar asigură o mai riguroasă cunoaştere, în orice moment a mărimii stocurilor şi un mai bun control al integrităţii lor. Această metodă este utilizată în activitatea practică a societăţii Nik Pretzel S.R.L., constituind o continuare a experientei acumulate. ,,În condiţiile folosirii inventarului permanent, în contabilitate se înregistrează toate operaţiile de intrare şi de ieşire, ceea ce permite stabilirea şi cunoaşterea în orice moment a stocurilor, atât cantitativ cât şi valoric”.22 Pe parcursul exerciţiului financiar, achiziţionările de materiale, mărfuri din exteriorul întreprinderii se înregistrează la costul de achiziţie în debitul conturilor de stocuri în corespondenţă cu conturile de terţi sau cu conturile financiare. Pe măsura ieşirilor se creditează conturile de stocuri. La sfârşitul exerciţiului financiar, ca urmare a înregistrărilor de intrări şi ieşiri de materiale, între inventarul scriptic reflectat de soldul conturilor de stocuri şi inventarul faptic efectuat, pot să apară unele diferenţe. ,,În cazul în care evaluarea şi înregistrarea în contabilitate a stocurilor se face la preţuri prestabilite (standard), conturilor de stocuri li se asociază conturi distincte care înregistrează diferenţele de preţ faţă de costul de achiziţie sau costul de producţie”23. Contabilitatea analitică, în cazul utilizării metodei inventarului permanent, se poate ţine în funcţie de specificul activităţii şi necesităţile proprii ale societăţii, după una din următoarele metode: -

metoda cantitativ - valorică;

-

metoda operativ - contabilă;

-

metoda global valorică.

22

Creţoiu, G., Bucur I., Contabilitate. Fundamentele şi noul cadru juridic, Editura C.H. Beck, Bucureşti 2007, p. 162; 23 Ristea, M., Contabilitatea financiară a întreprinderii, Editura Universitară, Bucureşti, 2004, p. 233.

15

Metoda global - valorică ,,se utilizează în principal pentru evidenţa mărfurilor şi ambalajelor aflate în unităţile de desfacere cu amănuntul”24. Indiferent de metoda de lucru adoptată, contabilitatea analitică trebuie să asigure o concordanţă deplină cu contabilitatea sintetică. 1.3.2. Metoda inventarulul intermitent ,,Inventarul intermitent constă în stabilirea ieşirilor şi înregistrărilor lor în contabilitate pe baza inventarierii la finele perioadei. În acest caz, ieşirile se determină ca diferenţe între valoarea stocului iniţial plus valoarea intrărilor şi valoarea stocului final, determinat pe baza inventarierii”25. ,,Dezavantajul acestui sistem constă în faptul că întreprinderii îi lipsesc evidenţele detaliate privind existenţa stocului la un moment dat, pentru a putea evita penuria de stocuri sau imobilizarea resurselor financiare în stocuri peste necesităţi”26. Relaţia de calcul a ieşirilor este următoarea: E = Si + I - Sf unde: E = valoarea ieşirilor; Si = soldul iniţial; I - valoarea intrărilor; Sf -soldul final sau altfel spus totalul valoric stabilit pe baza listelor de inventar. În tabelul 1.1. sunt prezentate înregistrări referitoare la stocuri intrate prin achiziţie, prin cele două metode enunţate mai sus: Sold iniţial cont 3028 ,,Alte materiale consumabile” = 474,59 lei, valoare intrări cont 3028 = 349,27 lei, valoare ieşiri cont 3022 = 728,51 lei, lipsa gestiune imputabilă cont 3022 = 150,00 lei, sold final cont 3022 = 51,35 lei. Tabelul 1.1. Comparaţie între inventarul permanent şi inventarul intermitent DUPA INVENTARUL PERMANENT 1.Stoc iniţial 3028 01.12.2011

474,5 9

DUPA INVENTARUL INTERMITENT 1.Stoc iniţial 3028 474,59 01.12.2011

24

Pleşea, D., Bazele contabilităţii. Contabilitate financiară, Vol. II, Editura Omnia Uni S.A.S.T. Braşov, 2005, p. 45; 25 Creţoiu, G., Bucur I., Contabilitate. Fundamentele şi noul cadru juridic, Editura C.H. Beck, Bucureşti 2007, p. 162; 26 ***Ghid pentru înţelegerea şi aplicarea lAS 2 “Stocuri”, Editura CECCAR, Bucureşti, 2004, p. 182.

16

2. Nu se fac înregistrări 3. Intrări

3022 = 401

4.Consum

6028 = 3028

5.Minus imputat şi descărcare

4282 = % 758 4427 6028 = 3028

6.Stoc la inventar 31.12

NU

349,2 7 627,5 1 186,0 0 150,0 0 36,00 150,0 0 51,35

2. Stocul iniţial se anulează

6028 = 3028 474,59

3. Intrări

6028 = 401 349,27

4.Consum

5.Minus imputat şi descărcare

NU

NU

NU 6.Stoc la inventar 31.12

3028 = 6028

51,35

Se poate observa că, la sfârşitu1 exerciţiului, valoarea stocului este de 51,35 lei, identic, determinat după ambele metode.

1.4. Reflectarea în contabilitate a stocurilor şi operaţiilor cu mărfuri în metoda inventarului permanent Contabilitatea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie, datorită complexităţii pe care acestea o prezintă, se organizează cu ajutorul unui număr apreciabil de conturi sintetice de gradul I şi II, înscrise, într-o anumită ordine, în clasa a 3-a din cadrul Planului general de conturi, denumită ,,Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie”. Această clasă de conturi este structurată în opt grupe de conturi şi anume: -

grupa 30 - Stocuri de materii prime şi material;

-

grupa 33 - Producţia în curs de execuţie;

-

grupa 34 – Produse;

-

grupa 35 - Stocuri aflate la terţi;

-

grupa 36 – Animale;

-

grupa 37 – Mărfuri;

-

grupa 38 – Ambalaje;

17

-

grupa 39 - Ajustări pentru deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de

execuţie. În structura fiecărei grupe amintite se găsesc două sau mai multe conturi sintetice de gradul I. Totodată, se reţine că, de regulă, ultimul cont sintetic de gradul I din cadrul fiecărei grupe are simbolul terminat în cifra 8 şi se referă la diferenţele care se stabilesc între preţurile de evidenţă prestabilite şi cele efective de intrare în gestiune aferente valorilor materiale reflectate cu ajutorul conturilor din grupa respectivă. De la această regulă fac excepţie grupele 33 - ,,Producţia în curs de execuţie”, 35 - ,,Stocuri aflate la terţi” şi 39 - ,,Ajustări pentru deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie”, care prin conţinutul lor nu necesită asemenea conturi de diferenţe de preţ. În structura ultimei grupe de conturi (a opta) din cadrul clasei a 3-a ,,Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie” sunt încadrate conturile de ajustări pentru depreciere, delimitate pe categorii de stocuri, corespunzătoare celorlalte şapte grupe de conturi. În ceea ce priveşte conturile de stocuri şi producţie în curs de execuţie se reţin câteva aspecte cu caracter general. Conturile de active circulante materiale din primele şapte grupe amintite anterior, cu excepţia conturilor privind diferenţele de preţ, au funcţia contabilă de activ şi implicit solduri finale debitoare ce se înscriu în grupa a II-a ,,Active circulante” şi subgrupe privind stocurile, existente în cadrul bilanţului contabil. Posturile bilanţiere privind activele circulante materiale, cu o singură excepţie, corespund grupelor de conturi în care sunt delimitate aceste bunuri, iar valoarea de bilanţ este cea netă, care corespunde preţului de înregistrare corectat cu diferenţele de preţ aferente şi totodată diminuat cu ajustările pentru depreciere. Mărfurile reprezintă o categorie importantă de stocuri, care, în circuitul lor de la producători până la consumatori, generează un volum foarte mare de operaţii economicofinanciare ce se efectuează prin intermediul unui număr deosebit de mare de agenţi economici, cum este cazul şi la S.C. Nik Pretzel S.R.L. Zărneşti. Astfel, se poate considera că există 3 categorii importante de unităţi patrimoniale cu profil comercial şi anume: -

en gros sau cu ridicata; 18

-

en detail sau cu amănuntul;

-

mixte.

Unităţile comerciale en gros, printre care şi S.C. Nik Pretzel S.R.L, sunt cele care asigură desfăşurarea acestei forme de circulaţie a mărfurilor, efectuând operaţiuni de cumpărare a bunurilor de consum, în cantităţi mari, de la producătorii şi fumizorii interni, precum şi de vânzare a lor în partizi (loturi) mari către alţi agenţi economici, de regulă cu profil comercial en detail. Unităţile comerciale cu profil en detail, printre care, şi S.C. Nik Pretzel S.R.L, realizează această formă de circulaţie a mărfurilor efectuând cumpărarea acestor bunuri, de regulă de la unităţile en gros, dar şi de la producătorii şi furnizorii interni, în partizi (loturi) mici, precum şi vânzarea lor către populaţie. Mărfurile se vând în starea în care au fost cumpărate. Unităţile comerciale mixte efectuează atât operaţii de comerţ en gros, cât şi en detail, cum este cazul şi la Nik Pretzel S.R.L. Din punct de vedere contabil alegerea uneia sau alteia dintre metodele de contabilitate analitică a stocurilor de mărfuri influenţează sistemul de conturi utilizate astfel: - în cazul în care evidenţa mărfurilor se ţine la preţul de achiziţie se utilizează: - contul 371 ,,Mărfuri” - contul 4426 ,,TVA deductibilă” - în cazul în care evidenţa mărfurilor se ţine la preţul de vânzare cu amănuntul în funcţie de situaţia în care agentul economic este plătitor de TVA se utilizează conturile: - contul 371 ,,Mărfuni” - contul 378 ,,Diferenţe de preţ la mărfuri” - contul 4428 ,,TVA neexigibilă” Deoarece sistemul contabil actual ,,este specific contabilităţii de angajament, în mod obligatoriu sunt utilizate şi conturile de venituri 707 ,,Venituri din vânzarea mărfurilor”, cu funţie de pasiv, pentru evidenţierea veniturilor, şi de cheltuieli 607 ,,Cheltuieli cu mărfurile” cu funcţie de active, pentru înregistrarea concomitentă a costului mărfurilor ieşite şi descărcarea gestiunii”27. 27

Pleşea, D., Bazele contabilităţii. Contabilitate financiară, Vol. II, Editura Omnia Uni S.A.S.T. Braşov, 2005, p. 106;

19

Operaţii privitoare la Contul 371 ,,Mărfuri” reflectate în contabilitatea sintetică la societăţile comerciale care aplică metoda inventarului permanent sunt prezentate în tabelul 1.2. Tabelul 1.2. Operaţii privitoare la Contul 371 ,,Mărfuri”, prin metoda inventarului permanent DEBIT

Contul 371 „Mărfuri”

- valoarea mărfurilor achiziţionate (401, 408, 446, 542); - adaosul comercial aferent mărfurilor achiziţionate şi a celor constatate în plus la inventariere (378); - TVA neexigibilă aferentă mărfurilor achiziţionate şi a celor constatate în plus la inventariere (4428); - valoarea mărfurilor constatate în plus la inventariere (607); - valoarea materialelor şi prosuselor tranferate la mărfuri (301, 302, 303, 341, 345, 346); - valoarea mărfurilor primite cu titlu gratuit (7582); - valoarea aportului social de mărfuri (456); - valoarea mărfurilor aduse de la terţi (357); - valoarea mărfurilor primite de la societăţile din cadrul grupului (451) sau din cadrul entităţii (481, 482).

CREDIT

- valoarea mărfurilor vândute sau constatate lipsă la inventariere (607); - valoarea mărfurilor donate (6582) sau distruse de calamităţi (671); - adaosul comercial aferent mărfurilor vândute, donate, distruse şi a celor constatate lipsă la inventariere (378); - TVA neexigibilă aferentă mărfurilor vândute, donate, distruse şi a celor constatate lipsă la inventariere (4428); - valoarea mărfurilor trimise la terţi (357); valoarea mărfurilor livrate societăţilor din cadrul grupului (4511) sau din cadrul entităţii (481, 482).

1.4.1 Contabilitatea materiilor prime şi a materialelor Contabilitatea materiilor prime, materialelor şi a diferenţelor de preţ aferente acestora se organizează cu ajutorul următoarelor conturi: 301 "Materii Prime" 302 "Materii consumabile" 303 "Mareriale de natura obiectelor de inventar" 308 "Diferente de preţ la materii prime şi materiale"

20

Conturile 301 "Materii prime"; 302 "Materiale consumabile", 303 "Materiale de natura obiectelor de inventar" sunt după conţinutul economic: conturi de stocuri materiale. După funcţia contabilă: conturi de activ. Se debitează cu valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime şi materialelor intrate în intreprindere astfel: - achiziţionate de la furnizori: %

=

401 "Furnizori"

301 "Materii prime"

sau

302 "Materiale consumabile"

408 "Furnizori - facturi nesosite"

303 "Materiale de natura obiectelor

542 " Avansuri de trezorerie"

de inventar" 4426 "TVA deductibilă" - valoarea taxelor vamale aferente achiziţiilor de import: %

=

446 " Alte impozite, taxe şi vărsăminte

301 "Materii prime"

similate"

302 "Materiale consumabile" 303 "Materiale de natura obiectelor de inventar" - aduse ca aport la capital: %

=

456 " Decontări cu asociaţii privind capitalul"

301 " Materiale prime" 302 " Materiale consumabile" 303 " Materiale de natura obiectelor de inventar" - rezultate din donaţii sau plus de inventar" %

= 7582 "Venituri din donaţii si subvenţii primite"

301 "Materii prime" 302 "Materiale consumabile" 303 "Materiale de natura obiectelor de inventar" sau 301 "Materii prime" 302 "Materiale consumabile"

=

601 "Cheltuieli cu materiile prime " sau 21

303 "Materiale de natura

602 "Cheltuieli cu materialele consumabile"

obiectelor de inventar"

603"Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar"

revenite la terţi: %

=

351"Materii prime şi materiale aflate la terţi"

301 "Materii prime" 302 "Materiale consumabile" 303 "Materiale de natura obiectelor de inventar" - primite de la asociaţi din cadrul grupului, alte societăţi legate prin participaţii, unitate sau subunităţii: %

=

451"Decontări între entităţi afiliate"

301 "Materii prime" 302"Materiale consumabile"

sau 453"Decontări privind interesele de participare"

303"Materiale de natura obiectelor de inventar"

481"Decontări între unitate sau subunităţi" 482 "Decontări între unităţii"

- valoarea la preţ de înregistrare a produselor reţinute şi consumate în aceeaşi unitate: %

=

34x "Produse"

301"Materii prime" 302"Materiale consumabile" 303"Materiale de natura obiectelor de inventar" Se creditează cu valoarea la preţ de înregistarare a materiilor prime şi materialelor ieşite din gestiune: - date în consum: 601 "Cheltuieli cu materiile prime"

= 301 "Materii prime"

602 "Cheltuieli cu materialele

= 302 "Materiale consumabile"

consumabile" - materiale de natura obiectelor de inventar date în folosinţă: 22

%

= 303"Materiale de natura obiectelor de inventar"

603"Cheltuieli privind materialele de natura obictelor de inventar" 471"Cheltuieli înregistrate în avans" şi D.D. 8035 "Stocuri de natura obiectelor de inventar date în folosinţă" - lipsurile la inventar în cadrul normelor legale de perisabilitate: 601"Cheltuieli cu materiile prime"

=

301"Materii prime"

602"Cheltuieli cu materiale

=

302"Materiale consumabile"

consumabile" 603"Cheltuieli privind

=

303"Materiale de natura

materialele de natura

obiectelor de inventar"

obiectelor de inventar" 6588"Alte cheltuieli

=

%

de exploatare"

301 "Materii prime" 302 "Materiale"

- lipsuri datorate unor cauze extraordinare (pierderi din calamităţi): 671"Cheltuieli privind

=

calamităţile şi alte

% 301 "Materii prime"

evenimente extraordinare"

302 "Materiale consumabile" 303"Materiale de natura obiectelor de inventar"

- vândute în starea în care au fost procurate (se trec la mărfuri): 371 "Mărfuri"

=

% 301 "Materii prime" 302 "Materiale consumabile" 303 "Materiale de natura obiectelor de inventar"

23

- trimise pentru prelucrarea sau aflarea în custodie la terţi: 351"Materii şi

=

materiale aflate la terti"

% 301 "Materii prime" 302 "Materiale consumabile" 303 "Materiale de natura obiectelor de inventar"

- retrase din aportul la capitalul social: 456"Deconturi cu

=

asociaţii privind capitalul"

% 301 "Materii prime" 302 "Materiale consumabile" 303 "Materiale de natura obiectelor de inventar"

Soldurile conturilor debitoare şi exprimă valoarea materiilor prime, respectiv a materialelor existente în gestiune la preţ de înregistrare. Contul 308"Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale" După conţinutul economic: cont rectificativ al preţului de înregistrare al materiilor prime si materialelor. Se utilizează atunci când evidenţa materiilor prime şi materialelor se conduce la preţuri standard, evidenţiindu-se în cadrul contului diferenţa dintre preţul standard şi costul de achiziţie (în plus sau în minus). După funcţia contabilă: cont bifuncţional. Se debitează cu: - diferenţele de preţ în plus (cost de achiziţie mai mare decât preţul standard) aferent materiilor prime şi materiilor intrate în gestiune: %

=

401"Furnizori"

308"Diferenţele de preţ la materii prime şi materiale" 4426 "TVA deductibilă"

24

- diferenţele de preţ în minus (cost achiziţie < cost prestabilit) aferent materiilor prime şi materialelor ieşite din gestiune: 308"Diferenţe de preţ la

=

%

la materii prime şi

601 "Cheltuieli cu materiile prime"

materiale"

602 "Cheltuieli cu materialele consumabile" 603"Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar"

Se creditează cu: - diferenţele de preţ în plus aferente materiilor prime şi materialelor ieşite din gestiune: %

= 308 "Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale"

601"Cheltuieli cu materiile prime" 602"Cheltuieli cu materialele consumabile" 603"Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar"

- diferenţele de preţ în minus aferente materiilor prime şi materialelor achiziţionate: % 301"Materii prime"

= 308"Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale"

302"Materiale consumabile" 303"Materiale de natura obiectelor de inventar" Soldul contului poate fi: - debitor şi exprimă diferenţele de preţ în plus aferente intrărilor respectiv diferenţelor în minus aferente ieşirilor de materii prime, materiale consumabile şi materiale de natura obiectelor de inventar; - creditor şi exprimă diferenţele de preţ în plus aferente ieşirilor respectiv diferenţelor de preţ în minus aferente intrărilor de materii prime, materiale consumabile şi materiale de natura obiectelor de inventar. 25

1.4.2 Contabilitatea produselor Activitatea desfăşurată de agenţii economici din sfera producţiei materiale se concretizează în obţinerea de produse finite, semifabricate, produse reziduale, etc. Acestea sunt stocuri care au parcurs integral fazele procesului tehnologic putând fi depozitate sau livrate. Contabilitatea produselor este organizată cu ajutorul grupei 34 "Produse" care cuprinde conturile: 341 "Semifabricate" 345 "Produse finite" 346 "Produse reziduale" 348 "Diferente de pret la produse" Contul 345 "Produse finite" După conţinutul economic: cont de stocuri materiale. După funcţia contabilă: cont de activ. Se debitează cu: - valoarea la preţ de înregistrare sau cost de producţie a produselor finite rezultate din procesul tehnologic inclusiv plusurilor de inventar: 345 "Produse finite"

=

711 "Variaţia stocurilor"

- valoarea produselor finite revenite de la terţi: 345 "Produse finite"

=

% 354 "Produse aflate la terţi" 401 "Furnizori"

Se creditează cu: valoarea la preţ de înregistrare sau cost de producţie a produselor finite ieşite din unitate astfel: - vânzarea produselor finite: 411 "Clienţi"

=

% 701 "Venituri din vânzarea produselor finite" 4427 "TVA colectată" 26

- scăderea din gestiune: 711 "Variaţia stocurilor"

= 345 "Produse finite"

- constatare lipsă la inventar: 711"Variaţia stocurilor"

= 345 "Produse finite"

- distruse de calamităţi naturale: 671 "Cheltuieli privind

=

345 "Produse finite"

calamitatile şi alte evenimente extraordinare" - transferate în magazinele de vânzare proprii: 371 "Mărfuri"

=

345 "Produse finite"

- acordate salariaţilor ca plată în natură conform legii: 421 "Personal-salarii datorate" =

345 "Produse finite"

- cuvenite acţionarilor sau unităţilor prestatoare ca plată în natură potrivit clauzelor contractuale: %

=

345 "Produse finite"

462 "Creditori diverşi" 401 "Furnizori" - reţinute şi consumate în aceeaşi unitate: %

=

345 "Produse finite"

301 "Materii prime" 302 "Materiale consumabile" 303 "Materiale de natura obiectelor de inventar" - acordate ca donaţii: 6582 "Donaţii şi subvenţii acordate"

=

345 "Produse finite"

- trimise pentru prelucrarea la terţi: 3545 "Produse finite aflate la terţi"

=

345 "Produse finite"

Soldul contului este debitor şi exprimă valoarea la preţ de înregistrare a produselor finite existente în stoc la finele perioadei.

27

În cazul în care pentru evidenţierea produselor se utilizează preţuri prestabilite (standard) iar costurile de producţie calculate la sfârşitul perioadei diferite, diferenţele rezultate se vor evidenţia cu ajutorul contului 348"Diferenţe de preţ la produse". După conţinutul economic: cont rectificativ al valorii de înregistrare a produselor. După funcţia contabilă: cont bifuncţional. Se debitează cu: - diferenţele de preţ în plus (costul de producţie efectiv mai mare decât preţul standard) aferent produselor obţinute (intrate) din producţie proprie: 348 "Diferenţe de preţ la produse"

= 711 "Variaţia stocurilor"

- diferenţele de preţ în minus (costul de producţie mai mic decât preţul standard) repartizate asupra produselor ieşite din gestiune prin vânzare: 348 "Diferenţe de preţ la produse"

= 711 "Variaţia stocurilor"

Se creditează cu: - diferenţele în minus (costul de producţie mai mic decât preţul standard) aferente produselor intrate în gestiune din producţie proprie: 711 "Variaţia stocurilor"

=

348 "Diferenţe de preţ la produse"

- diferenţele de preţ în plus (costul de producţie mai mare decât preţul standard) repartizate asupra produselor ieşite din gestiune prin vânzare: 711 "Variaţia stocurilor"

= 348 "Diferenţe de preţ la produse"

Soldul contului poate fi: - deditor şi exprimă diferenţele de preţ în plus (costul de producţie mai mare decât preţul standard) aferent produselor intrate respectiv diferenţelor de preţ în minus (costul de producţie mai mic decât preţul standard) repartizate asupra produselor ieşite din gestiune; - creditor şi exprimă diferenţele de preţ în minus aferente produselor intrate respectiv diferenţelor de preţ în plus repartizate asupra produselor ieşite. Funcţionarea conturilor 341 "Semifabricate" şi 346 "Produse reziduale" este identică cu cea a contului 345 "Produse finite".

28

1.4.3 Contabilitatea mărfurilor şi a diferenţelor de preţ la mărfuri Mărfurile sunt acele bunuri materiale achiziţionate în scopul revânzării în aceeaşi stare sau după prelucrare sau produse de înterprindere şi destinate vânzării prin magazine proprii. Reflectarea în contabilitate a mărfurilor se realizează cu ajutorul conturilor 371"Mărfuri" şi 378"Diferenţe de preţ la mărfuri" Contul 371"Mărfuri" - evidenţiază existenţa şi mişcarea mărfurilor la cost de achiziţie sau preţ de vânzare, dupa caz. După conţinutul economic: cont de stocuri destinate vânzării. După funcţia contabilă: cont de activ. Se debitează cu valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor intrate în gestiune astfel: - prin achiziţie: %

=

371"Mărfuri"

401"Furnizori" sau

4426"TVA deductibilă"

408 "Furnizori - facturi nesosite" 542 "Avansuri de trezorie"

- valoarea taxelor vamale aferente achiziţiilor de mărfuri din import: 371"Mărfuri"

=

446 "Alte impozite, taxe şi vărsaminte asimilate"

- aduse ca aport la capital: 371"Mărfuri"

=

446 "Decontări cu asociaţii privind capitalul”

- revenite de la terţi: 371 "Mărfuri"

=

% 357 "Marfuri aflate la terti" 401 "Furnizori"

- primite cu titlu gratuit: 371"Mărfuri"

=

7582"Venituri din donaţii şi subvenţii primite"

- valoarea de înregistrare celorlalte categorii de stocuri vândute ca atare (transferate la mărfuri) 29

371 "Mărfuri"

=

% 301 "Materii prime" 302 "Materiale consumabile" 303"Materiale de natura obiectelor de inventar inventar" 361 "Animale şi păsări"

- produsele finite transferate magazinelor proprii de desfacere: 371 "Mărfurile"

=

345 "Produse finite"

=

607 "Cheltuieli privind mărfurile"

- constatate în plus la inventar: 371 "Mărfuri"

- primite, de la entităţi afiliate, legate prin participaţii, unitate sau subunitate: 371 "Mărfuri"

=

%

451 "Decontări între entităţile afiliate" 453 "Decontări privind interesele de participare" 481 "Decontări între unitate si subunităţi" 482 "Decontări între subunităţi" - valoarea adaosului comercial aferent mărfurilor intrate în unităţile comerciale (când evidenţa se ţine la preţ de vânzare cu amănuntul ): 371 "Mărfuri"

=

378"Diferenţe de preţ la mărfuri"

- taxa pe valoarea adaugată neexigibilă cuprinsă în preţul cu amănuntul al mărfurilor: 371 "Mărfuri"

= 4428 "TVA neexigibilă"

Se creditează cu valoarea la preţ de înregistrare al mărfurilor ieşite din gestiune astfel: - după vânzare odată cu descărcarea gestiunii: 1.când evidenţa se ţine la preţ cu amănuntul: %

=

371 "Mărfuri"

607 "Cheltuieli privind mărfurile" 378 "Diferenţele de preţ la mărfuri" 4428 "TVA neexigibilă" 2.când evidenţa se ţine la cost de achiziţie (comerţ en gross): 30

607 "Cheltuieli privind mărfurile"

=

371 "Mărfurile"

- constatate lipsa la inventar: 607 "Cheltuieli privind mărfurile"

=

371 "Mărfurile"

- pierderi din calamităţi: 671 "Cheltuieli privind calamităţile

=

371 "Mărfuri"

si alte evenimente extraordinare" - trimise spre prelucrare la terţi: 357 "Mărfuri aflate la terţi"

=

371 "Mărfuri"

- donaţii acordate: 6582 "Donaţii şi subvenţii acordate"

=

371 "Mărfuri"

- livrate entităţilor afiliate, legate prin participaţii, unitate şi subunitate: %

=

371 "Mărfuri"

451 "Decontări între entităţi afiliate" 453 "Decontări privind interesele de participare" 481 "Decontări între unitate şi subunitate" 482 "Decontări între subunităţi" Soldul contului este debitor şi evidenţiază valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor aflate în stoc la sfârşitul perioadei. Contul 378"Diferenţe de preţ la mărfuri"- ţine evidenţa adaosului comercial aferent mărfurilor din unităţile comerciale. După conţinutul economic: cont rectificativ al valorii de înregistrare al mărfurilor. După funcţia contabilă: cont de pasiv. Se creditează cu valoarea adaosului comercial aferent mărfurilor intrate în unităţile comerciale: 371 "Mărfuri"

= 378 "Diferenţe de preţ la mărfuri"

Se debitează cu valoarea adaosului comercial aferent mărfurilor ieşite din gestiune prin vânzare sau alte căi (inclusiv reducerile de preţ la mărfuri): 378 "Diferenţe de preţ la mărfuri"

= 371 "Mărfuri"

Soldul contului este creditor şi exprimă valoarea adaosului comercial aferent mărfurilor existente în gestiune la sfârşitul perioadei.

31

Adaosul comercial aferent mărfurilor din comerţul cu amănuntul, ridică probleme deosebite în ceea ce priveşte determinarea acestuia cu ocazia descărcarii gestiunii. Se ştie că preţul cu amănuntul al mărfurilor se determină astfel: Preţ cu amănuntul = Cost de achiziţie + Adaos comercial + TVA neexigibilă Pentru determinarea adaosului comercial aferent vânzărilor se parcurg următoarele etape: - calculul coeficientului de repartizare a adaosului comercial: K378= Si378+Rc378 / ( Si371+Rd371 ) - ( Si4428+Rc4428 ) - determinarea adaosului aferent stocurilor : Adaos aferent stocurilor = Stoc marfă fără TVA*k378 - calculul stocului de marfă mai puţin TVA: Stoc marfă fără TVA = SfD371-SfC4428 sau Stoc de marfă cu TVA- TVA aferent stoc - determinarea adaosului aferent vânzărilor: Adaosul aferent vânzărilor ( RD378)

=

Adaos total ( Si378 + Rc378 )

Adaosul aferent stocurilor ( Sf378 )

La descărcarea gestiunii rulajul debitor al contului 4428 va fi egal cu rulajul creditor al contului 4427. Formula contabilă de descărcare a gestiunii mărfurilor cu amănuntul va fi: %

= 371 "Mărfuri"

607 "Cheltuieli privind mărfurile" (cost de achiziţie) 378 "Diferenţe de preţ la mărfuri" (adaos comercial aferent vânzării) 4428 "TVA neexigibilă" (TVA aferent mărfurilor vândute, Rc4427)

32

1.5. Inventarierea mărfurilor Inventarierea mărfurilor se efectuează conform prevederilor legale28. Contabilitatea foloseşte inventarierea ca procedeu de constatare faptică a existenţei tuturor elementelor patrimoniale respectiv imobilizări, stocuri, creanţe, datorii, etc. Potrivit legii contabilităţii inventarierea este obligatoriu: -

la predarea - primirea de gestiune;

-

la închiderea exerciţiului financiar;

-

la sesizările anumitor nereguli de gestiune;

-

la cererea organelor de control.

Rolul inventarierii, în cadrul acţiunii de control gestionar, constă în stabilirea integrităţii patrimoniului. Cu această ocazie se pot realiza şi alte objective: cunoaşterea structurii fondului de marfă, a dinamicii şi vechimii stocurilor etc. Obiectivul inventarierii poate fi reprezentat de: -

mărfurile aflate în stoc în unităţile operative ale S.C. Nik Pretzel S.R.L.;

-

mărfurile aflate ţa terţi;

-

mărfurile în curs de aprovizionare;

-

mărfurile aparţinând altor persoane fizice sau juridice, primite în custodie, etc.

Fazele inventarierii sunt: -

pregătirea;

-

desfăşurarea;

-

stabilirea

-

regularizarea diferenţelor de inventar.

Desfăşurarea inventarierii presupune constatarea faptică a mărfurilor existente în gestiune, prin ,,numărare, cântărire, măsurare sau cubare după caz”, conform prevederilor legale29. Stocurile stabilite se consemnează în ,,Listele de inventariere” întocmite separat pentru mărfurile cu mişcare normală, lentă, nevandabile.

28

***O.M.F.P. nr. 2861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor, publicat în Monitorul Oficial nr. 704/20.10.2009 29 ***OMFP nr. 2861/2009

33

În final se determină diferenţele de inventar şi cauzele care le-au generat, propun soluţii de regularizare a diferenţelor, şi se încheie ,,Procesul verbal de inventariere”. Plusurile se înregistrează ca o intrare de marfă cu diminuarea cheltuielilor cu marfa. Minusurile se înregistrează în funcţie de faptul dacă se stabileşte vreo vinovăţie sau nu. Regularizarea diferenţelor de inventar generează următoarele tipuri de înregistrări: -

în cazul plusurilor: Conturi de stocuri 30;37 = Grupa 60 - Cheltuieli privind stocurile

-

în cazul minusurilor imputabile: ,,Alte creanţe în legatură 4282 = cu personalul”

% 7588 ,,Alte venituri de exploatare” 4427 ,,TVA colectată”

-

şi concomitent, descărcarea gestiunii: Cheltuieli privind stocurile, grupa 60 = 30; 37 - Conturi de stocuri

CAPITOLUL II – PREZENTAREA GENERALĂ A S. C. NIK PRETZEL S.R.L. 2.1. Date de indentificare a S.C. Nik Pretzel S.R.L. În orice act, scrisoare sau publicaţie care provine de la o societate comercială trebuie să se menţioneze denumirea acesteia, forma juridică, sediul social, codul unic de înregistrare, numărul de înregistrare la Oficiul Registrului Comerţului şi capitalul social. Conform Articolului 5 din statutul societăţii, această societate comercială figurează în toate actele întocmite de către aceasta - facturi fiscale, extrase de cont, situaţii financiare şi alte docurnente oficiale - sub denumirea de S.C. Nik Pretzel S.R.L. 34

S.C. Nik Pretzel S.R.L este o societate comercială cu răspundere limitată, constituită legal în anul 1992, care funcţionează cu un singur asociat conform art. 210 al. 1 din Legea nr. 31/1990. Este o societate de naţionalitate română, care îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legislaţia în vigoare. Numărul de înregistrare la Oficiul Registrului Comerţului este J08/1943/1992, iar Codul Unic de Înregistrare este 28328572, cu atributul fiscal RO. Sediul social al societăţii este în România, localitatea Zărneşti, str. 1 Mai, nr. 37, judeţul Braşov. Conducerea societăţii este asigurată de administratorul firmei dl. Umbrărescu Costică, de cetăţenie şi naţionalitate română. Acesta reprezintă societatea în relaţiile cu terţii, în faţa organelor administrative de stat, cât şi în faţa justiţiei. Capitalul social subscris şi vărsat de asociatul unic este de 200,00 lei. Capitalul social se divide în 20 de părţi sociale egale şi indivizibile, fiecare aparţinând în întregime asociatului unic, valoarea unei părţi sociale find de 10 lei.

2.2. Obiectul de activitate Domeniul principal de activitate, conform codului CAEN constă în: ,,Intermedieri în comerţul cu produse alimentare, băuturi şi tutun” - cod CAEN 4617. Obiectul de activitate al S.C. Nik Pretzel S.R.L cuprinde activităţi de comerţ, în sistem en-gross, en-detail şi constă în: -

intermedieri în comerţul cu material lemnos şi materiale de construcţii;

-

intermedieri în comerţul cu produse diverse;

-

comerţ cu ridicata al fructelor şi legumelor;

-

comerţ cu amănuntul al fructelor şi legumelor proaspete;

-

comerţ cu amănuntul al pâinii, produselor de patiserie şi produselor zaharoase;

-

comerţ cu amănuntul al băuturilor;

-

comerţ cu amănuntul al altor produse alimentare, în magazine specializate;

-

depozitări.

Activitatea societăţii se desfăşoară la puncte de lucru: -

Braşov, strada Barbu Lăutaru, numărul 13; 35

-

Braşov, str. Bazaltului, nr. 6 (depozit de legume şi fructe).

2.3. Relaţii de parteneriat Strategia firrnei în ceea ce priveşte aprovizionarea agentului economic cu diferite produse în vederea efectuării activităţii de comerţ se realizează de la furnizori, urmărind păstrarea unor relaţii cât mai bune cu aceştia. Apariţia unei game mai largi de produse a dus la lărgirea posibilităţilor de aprovizionare. Mărfurile provin de la furnizori interni, îar în funcţie de cantitate/valoare furnizorii oferă discount. Principalii furnizori ai societăţii sunt redaţi în tabelul 2.1. şi grafic în figura 2.1. Tabelul 2.1. Principalii fumizori ai societăţii Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6

Denumire furnizor En-Gros Ivem S.R.L. Costacos Com S.R.L. Cristim Prodcom S.R.L. Doripesco S.A. Madrigust S.R.L. R.P.L. S.R.L.

Total achiziţii 474.280,34 390.974,87 328.417,29 253.875,68 216.994,26 146.272,48

Furnizori 500000 400000 300000 200000 100000 0

Furnizori

Fig. 2.1. Principalii furnizori ai societăţii Distribuţia firmei se realizează prin intermediul magazinelor proprii în proporţie de 40%, iar prin detailişti privaţi în proporţie de 60%. Prin vânzarea directă, societatea are avantajul reducerii cheltuielilor de distribuţie, menţinerii preţurilor în limitele rezonabile, asigurării celui mai bun service clientelei. 36

Politica de desfacere trebuie să ţină cont şi de faptul că piaţa la vânzare poate fi influenţată negativ de scăderea puterii de cumpărare a populaţiei. Există un preţ elastic în funcţie de cantităţile solicitate, firma practică discount-uri în funcţie de cantitatea cumpărată sau oferă diferite avantaje la efectuarea plăţii. Principalii clienţi ai societăţii sunt redaţi în tabelul 2.2. şi grafic în figura 2.2. Tabelul 2.2. Principalii clienţi ai societăţii Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6

Denumire client Persoane fizice Prosper S.R.L. Adi Com S.R.L. Brumar Impex S.R.L. Ecor S.R.L. Orizont S.R.L.

Total vânzări 910.857,71 223.469,45 179.474,28 121.240,37 98.694,15 93.253,24

Top clienţi 1000000 800000 600000 400000 200000 0

Top clienţi

Fig. 2.2. Principalii clienţi ai societăţii

2.4. Structura organizatorică a A S.C. Nik Pretzel S.R.L. Structura organizatorică a firmei reprezintă ansamblul compartimentelor şi persoanelor, modul în care acestea sunt plasate într-o configuraţie coerentă şi ansamblul relaţiilor stabilite între ele. Personalul societăţii Nik Pretzel S.R.L este format din 9 salariaţi, toţi având contracte de muncă pe durată nedeterminată. Structura personalului este: -

un director general;

-

un economist; 37

-

doi lucrători gestionari;

-

patru vânzători

-

un agent livrări.

2.5. Analiza principalilor indicatori şi evoluţia acestora Principalele rezultate şi evo1uţia acestora la S.C. Nik Pretzel S.R.L. sunt prezentate în tabelul 2.3. şi sunt reprezentate grafic în figurile 2.3.; 2.4. şi 2.5. Datele sunt preluate din contul de profit şi pierdere din perioada 2009 - 2011.

Tabelul 2.3. Principalii indicatori ai firmei Indici %

Indici %

Indicatori

2009

2010

2011

Venituri din vânzarea mărfurilor

2.199.530

2.749.109

2.316.843

124,99

84,28

Cheltuieli privind mărfurile

1.912.686

2.360.341

2.069.410

123,40

87,67

Profitul net

17.356

47.486

-26.945

273,60

-56,74

38

Fig. 2.3. Evoluţia veniturilor din vânzarea mărfurilor Raportat la ultimii trei ani de activitate, putem spune că veniturile din vânzarea mărfurilor au avut o evoluţie ascendentă, în prima parte a perioadei analizată, crescând cu 24,99%. Veniturile în anul 2011, faţă de anul precedent, au înregistrat o scădere de 15,72%.

Fig. 2.4. Evoluţia cheltuielilor privind mărfurile Cheltuielile cu mărfurile în anul 2010, faţă de anul precedent, au înregistrat o creştere de 23,40%. În ultima parte a perioadei analizată cheltuielile au scăzut cu 12,33% faţă de anul 2010.

39

Fig. 2.5. Rezultatul net Acest indicator are o evoluţie ascendentă în anul 2010, faţă de anul 2009, crescând cu 30.130 lei (173,60%). În anul 2011 rezultatul net a cunoscut o scădere accentuată, înregistrând o pierdere de 26.945 lei. Această pierdere se datorează faptului că veniturile din vânzarea mărfurilor au scăzut cu 15,72%, iar cheltuielile au scăzut doar cu 12,33%, faţă de anul 2010. Rezultatul net a fost influenţat într-o măsură mai mare şi de cheltuielile financiare (dobânzile).

CAPITOLUL III - MONOGRAFIE CONTABILĂ LA S.C. NIK PRETZEL S.R.L. ZĂRNEŞTI În cadrul acestui capitol vă prezint cele mai relevante operaţiuni contabile care determină utilizarea conturilor de stocuri. Datele sunt luate din luna decembrie 2012, din documentele justificative ale societăţii Nik Pretzel S.R.L. La societatea comercială Nik Pretzel S.R.L. pentru organizarea contabilităţii sintetice a stocurilor se utilizează metoda inventarului permanent. Evaluarea stocurilor la ieşire se realizează după metoda FIFO (prima intrare - prima ieşire). 1. Se achiziţionează de la societatea comercială Coca Cola S.R.L. Braşov băuturi răcoritoare în valoare de 549,68 lei cu TVA. Factura se achită prin numerar. a) înregistrăm intrarea mărfurilor în gestiune, pe baza facturii nr. 12648575 emise de furnizor şi a notei de recepţie nr. 987: %

=

5311 ,,Casa în lei”

549,68 lei

,,Mărfuri-magazin” 371 .M

443,29 lei

,,TVA deductibilă” 4426

106,39 lei

b) evidenţierea adaosului comercial (25%) şi TVA neexigibilă: ,,Mărfuri - magazin” 371.M =

% 378.M ,,Diferenţe de preţ la

243,81 lei 110,82 lei

mărfuri magazin” 40

4428 ,,T.V.A.neexigibilă-magazin”

32,99 lei

2. Se recepţionează mărfurile primite de la societatea comercială R.P.L. S.R.L., în următoarele condiţii: valoare marfă 4.422,90 lei, reduceri comerciale 3%, TVA 24%. Societatea a achitat furnizorului un avans în sumă de 2.000,00 lei cu ordin de plată în luna noiembrie şi diferenţa dintre valoarea mărfurilor şi avansul acordat se plăteşte în numerar. - valoare mărfuri: 4.422,90 lei - reduceri comerciale 3% = 4.422,90 lei x 3% = 132,69 lei net comercial = 4.290,21 lei - TVA 24% = 4.290,21 lei x 24% = 1.029,65 lei Total de platã = 5.319,86 lei a) înregistrăm mărfurile în baza facturii şi a notei de recepţie: %

=

401 ,,Fumizori”

5.319,86 lei

,,Mărfuri-depozit” 371.D

4.290,21 lei

,,TVA deductibilă” 4426

1.029,65 lei

b) înregistrăm achitarea diferenţei prin numerar şi regularizarea avansului acordat: ,,Furnizori” 401

=

%

5.319,86 lei

5311 ,,Casa în lei”

3.319,86 lei

4091 ,,Furnizori - debitori pentru

1.612,90 lei

cumpărări de bunuri de natura stocurilor” 4426 ,,TVA deductibilă”

387,10 lei

3. Din depozitul societăţii se vând legume şi fructe către S.C. Prosper S.R.L. în valoare de 1.231,26 lei, fără TVA, acordându-i acestuia scont de decontare de 2% pentru plata prin virament bancar la livrarea mărfurilor. Deoarece scontul de decontare se acordă la factura iniţială, TVA-ul se socoteşte la netul financiar: (1.231,26 - 24,63) x 24% = 289,59 lei a) înregistrăm vânzarea mărfurilor: 41

,,Clienţi” 4111

=

%

1.520,85 lei

707.D ,,Venituri din vânzarea

1.231,26 lei

mărfurilor-depozit” 4427 ,,TVA colectată”

289,59 lei

b) încasarea clientului prin bancă şi acordarea scontului de decontare: % ,,Conturi la bănci în lei”

=

4111 ,,Clienţi”

1.520,85 lei

5121

1.496,22 lei

Cheltuieli privind sconturile acordate” 667

24,63 lei

c) descărcăm gestiunea cu valoarea mărfurilor vândute la cost de achiziţie, (la depozit se practică un adaos comercial de 15%): Cost de achiziţie = 1.231,26 lei / 1,15 = 1.070,66 lei Cheltuieli privind mărfurile” 607.D

=

371.D ,,Mărfuri-depozit”

1.070,66 lei

4. Pe baza bonului de transfer, emis de depozit, se transferă mărfuri la magazinul societăţii, în valoare de 1.462,48 lei fără TVA. a) intrarea în gestiunea magazinului a mărfurilor transferate: ,,Mărfuri-magazin” 371.M

=

371.D ,,Marfuri-depozit”

1.462,48 lei

b) înregistrăm adaosul comercial de 25% şi TVA neexigibilă: ,,Marfuri-magazin” 371.M

=

%

804,36 lei

378.M ,,Diferenţe de preţ la

365,62 lei

mărfuri magazin” 4428 ,,T.V.A. neexigibila-magazin”

438,74 lei

c) descărcăm gestiunea depozitului cu valoarea mărfurilor transferate la cost de achiziţie: 42

În cazul transferului de mărfuri între depozit şi magazin adaosul comercial este de 10%. Cost de achiziţie = 1.462,48 lei / 1,10 = 1.329,53 lei ,,Cheltuieli privind mărfurile” 607.D

=

371.D ,,Mărfuri-depozit”

1.329,53 lei

5. Se recepţionează materiale consumabile în valoare de 149,51 lei, TVA 24% şi se dau în consum. Plata facturii se face numerar. a) articolul contabil: %

=

5311 ,,Casa în lei”

185,39 lei

,,Alte materiale consumabile” 3028

149,51 lei

,,TVA deductibilä” 4426

35,88 lei

b) pe baza bonului de consum, înregistrăm consumul de materiale: ,,Cheltuieli cu alte materiale

6028 =

3028 ,,Alte materiale

149,51 lei

consumabile” consumabile” 6. Societatea achiziţionează, pentru depozit, legume, fructe cu aviz de însoţire a mărfurilor. Valoarea avizului este de 11.150,45 lei, TVA 24%. -

înregistrăm pe baza N.I.R-lui şi avizului de însoţire a mărfii intrarea de marfă: %

=

408 ,,Furnizori - facturi nesosite”

13.826,56 lei

,,Mărfuri-depozit” 371.D

11.150,45 lei

,,TVA neexigibilă” 4428

2.676,11 lei

7. Societatea timite la terţi, cu aviz de însoţire a mărfurilor, o multifuncţională în valoare de 1.663,00 lei pentru reparaţii. -

articolul contabil pentru materialele aflate la terti:

,,Materii şi materiale 351 aflate la terţi”

=

303 ,,Materiale de natura

1.663,00 lei

obiectelor de inventar”

43

8. Se recepţionează materialele de natura obiectelor de inventar primite de la reparat şi se înregistrează factura furnizorului pentru costul reparaţiei în sumă de 162 lei, TVA 24%, plătit numerar: a) recepţia calculatorului primită de la reparat: ,,Materiale de natura obiectelor 303 =

351 ,Materii şi materiale

de inventar”

1.663,00 lei

aflate la terţi”

b) înregistrăm costul reparaţiei, facturat de furnizor: % =

5311 ,,Casa în lei”

,,Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile” 611 ,,TVA deductibilă”

4426

200,88 lei 162,00 lei 38,88 lei

9. Se livrează mărfuri din depozit cu factură beneficiarului S.C. ADI COM S.R.L. în următoarele condiţii: valoare brută 3.424,59 lei, remiză 3%, TVA 24%, cheltuieli de transport în valoare de 130,00 lei fără TVA. Pentru mărfurile livrate beneficiarul emite un bilet la ordin. -

preţ de vânzare: 3.424,59 lei

-

remiză 3% = 3.424,59 x 3% = 102,741ei

net comercial 3.321,85 lei -

+ cheltuieli de transport 130.00 lei

Baza de aplicare TVA = 3.451,85 lei -

+ TVA 24% = 3.451,85 x 24% = 828,44 lei

Total factură = 4.280,29 lei Înregistrăm livrarea mărfurilor: ,,Clienţi” 4111

=

%

4.280,29 lei

707.D ,,Venituri din vânzarea

3.321,85 lei

mărfurilor-depozit” 708 ,,Venituri din activităţi diverse”

130,00 lei

4427 ,,TVA colectată”

828,44 lei

10. Se achiziţionează motorină în valoare de 350,00 lei, cu TVA. Factura se achită cu numerarul acordat conducătorului auto. Se dă în consum motorina.

44

a) evidenţierea conbustibilului: %

=

542 ,,Avansuri de trezorerie”

350,00 lei

,,Combustibili” 3022

282,26 lei

,,TVA deductibilă” 4426

67,74 lei

b) darea în consum, pe baza bonului de consum: ,,Cheltuieli privind combustibilul” 6022

=

3022 ,,Combustibili”

282,26 lei

11. Societatea comercială Nik Pretzel S.R.L achiziţionează rnărfuri de la S.C. Doripesco S.A., în valoare de 1.249,27 lei cu TVA. O parte din mărfuri în valoare de 147,94 lei cu TVA au fost refuzate la plată pentru că nu corespundeau din punct de vedere calitativ şi restituite furnizorului. a) înregistrăm intrarea rnărfurilor în gestiunea magazinului: %

=

401 ,,Furnizori”

,,Mărfuri-magazin” 371.M

1.249,27 lei 1.007,48 lei

,,TVA deductibilă” 4426

241,79 lei

b) refuzul de plată este acceptată de către furnizor şi emite o factură în roşu: %

=

401 ,,Fumizori”

,,Mărfuri-rnagazin” 371.M ,,TVA deductibilă” 4426

147,94 lei 119,31 lei 28,63 lei

12. Societatea se aprovizionează, pentru magazin, cu diferite sortimente de rnărfuri, de la societatea comercială Selgros Cash & Carrry, în valoare de 2.421,42 lei, TVA 24%. Fumizorul acordă scont de decontare 2% contabilizat la decontare pentru plata prin virament bancar la livrarea produselor. -

preţ de achiziţie 2.421,42 lei

-

scont de decontare 2% = 2.421,42 x 2% = 48,43 lei

net financiar = 2.372,99 lei -

TVA 24% = 2.372,99 x 24% = 569,52 lei 45

Total de plată 2.942,51 lei a) înregistrăm intrarea mărfurilor la net comercial şi TVA-ul aferent facturii (la valoarea scontului nu se aplică TVA la factura iniţială): %

=

401 ,,Furnizori”

2990,94 lei

,,Mărfuri-magazin” 371.M

2421,42 lei

,,TVA deductibilă” 4426

569,52 lei

b) înregistrăm adaosul comercial de 25% şi TVA neexigibilă: ,,Mărfuri-magazin”371.M

=

%

1331,79 lei

378.M ,,Diferenţe de preţ la

605,36 lei

mărfuri magazin” 4428 ,,T.V.A. neexigibilă-magazin” 726,43 lei c) se achită contravaloarea facturii cu ordin de plată, înregistrarea contabilă este: ,,Furnizori” 401

=

%

2990,94 lei

5121 ,,Conturi la bănci în lei”

2942,51 lei

767 ,,Venituri din sconturi obţinute”

48,43 lei

13. Se acordă, unui angajat al societăţii, un avans spre decontare în valoare de 1.000 lei, pentru achiziţie piese de schimb pentru autoutilitara societăţii Nik Pretzel S.R.L. a) înregistrăm acordarea avansului de trezorerie conform dispoziţiei de plată: ,,Avansuri de trezorerie” 542

=

5311 ,,Casa în lei”

1.000,00 lei

b) înregistrăm piesele de schimb conform facturii şi suma neutilizată: %

=

542 ,,Avansuri de trezorerie”

1.000,00 lei

,,Piese de schimb” 3024

627,45 lei

,,TVA deductibilă” 4426

150,59 lei 46

,,Casa în lei”

5311

221,96 lei

14. Pe baza bonului de consum se dau în consum piesele de schimb de mai sus pentru repararea autoutilitarei: ,,Cheltuieli privind

6024

=

3024 ,,Piese de schimb”

627,45 lei

piesele de schimb” 15. Se achiziţionează echipament de lucru în valoare de 253,78 lei cu TVA. Factura se achită nurnerar. Echipamentul de lucru se predă în totalitate salariaţilor. a) înregistrarea contabilă: % ,,Materiale de natura

=

5311 ,,Casa în lei”

253,78 lei

303

204,66 lei

4426

49,12 lei

obiectelor de de inventar” ,,TVA deductibilă”

b) predarea echipamentului de lucru: %

=

,,Cheltuieli privind materialele 603

303,,Materiale de natura obiectelor de inventar”

204,66 lei 102,33 lei

de natura obiectelor de inventar” ,,Alte creanţe în legatură cu

4282

102,33 lei

personalul” c) TVA aferentă echipamentului de lucru suportate integral de salariaţi: ,,Alte creanţe în legatură cu 4282

=

4427 ,,TVA colectată”

49,12 lei

personalul” 16. În cursul lunii decembrie 2012, se vând mărfuri din magazinul societăţii în valoare de 5.201,13 lei. a) vânzarea mărfurilor în numerar se evidenţiează astfel: 47

,,Casa în lei” 5311

=

%

5201,13 lei

707.M ,,Venituri din vânzarea

4194,46 lei

mărfurilor magazin” 4427 ,,TVA colectată”

1006,67 lei

Pentru descărcarea gestiunii trebuie să cunoaştem coeficientul mediu de marjă comercială şi cheltuielile privind mărfurile vândute. Pe baza următoarelor date putem determina coeficientul mediu de marjă comercială: -

sold iniţial debitor al contului 371.M ,,Mărfuri-magazin” = 34.449,00 lei fără TVA

-

rulaj debitor al contului 371.M ,,Mărfuri-magazin” = 16.445,00 lei fără TVA

-

sold final debitor al contului 371.M ,,Mărfuri-magazin” 4.5971,02 lei fără TVA

-

sold iniţial creditor al contului 378.M ,,Diferenţe de preţ la mărfuri-magazin”=

1.049,91 lei -

rulaj creditor al contului 378.M,,Diferenţe de preţ la mărfuri-magazin”=2.215,00 lei

-

sold al contului 378.M ,,Diferenţe de preţ la mărfuri-magazin” = 3.264,91 lei

descărcarea gestiunii: -

calculăm coeficientul mediu de marjă comercială (Kcont 378.M):

=

=

-

x 100 = 6,42%

,,adaosul comercial aferent mărfurilor în stoc = K x

6,42 x

-

x 100

= 2.931,00 lei

adaos comercial aferent mărfurilor vândute = Credit cont 378 - adaos aferent

stocului = 3.264,91 – 2.931,00= 333,91 lei 48

,,Adaosul comercial se poate determina şi astfel” (P1eea, D., 2005, p. 138): luăm Rulajul creditor al contului 707.M şi înmulţim cu 6,42% lei. %

=

371.M ,,Mărfuri-magazin”

,,Cheltuieli privind mărfurile 607M

5.201,13 lei 3.860,55 lei

magazin” ,,Diferente de preţ la mărfuri” 378 ,,TVA neexigibilă”

333,91 lei

4428

1.006,67 lei

17. Cu ocazia inventarierii a mărfurilor, din magazin, se constată minus la inventar, imputabil gestionarului, în valoare de 127,41 lei (sold faptic mai mic decât soldul scriptic). Se înregistreazä rninusul constatat: a) în cazul minusurilor imputabile înregistrarea este: ,,Alte creanţe în legatură

4282

=

cu personalul”

%

127,41 lei

7588 ,,Alte venituri de

102,75 lei

exploatare” 4427 ,,TVA colectată”

24,66 lei

b) descărcarea gestiunii: Cunoscând coeficientul mediu de marjă comercială (de la problema de mai sus) determinăm adaosul comercial: Adaos comercial = 102,75 lei x 6,42 = 6,60 lei Cost de achiziţie 102,75 - 6,60 = 96,15 lei % ,,Cheltuieli privind mărfurile 607.M

=

371.M ,,Mărfuri-magazin”

127,41 lei 96,15 lei

magazin” ,,Diferente de preţ la mărfuri- 378.M

6,60 lei

magazin” ,,TVA neexigibilă”

4428

24,66 lei

49

CAPITOLUL IV - SISTEMUL INFORMATIC LA S.C. NIK PRETZEL S.R.L. 4.1. Prezentarea principalelor noţiuni teoretice referitoare la sistemul informaţional Sistemul informaţional financiar contabil30, este “un set de resurse umane şi de capital dintr-o organizaţie care se ocupă cu pregătirea informaţiilor financiar- contabile şi de asemenea de informaţiile obţinute prin colectarea şi prelucrarea tranzacţiilor economice. Aceste informaţii sunt făcute disponibile tuturor nivelurilor conducerii pentru realizarea planificării şi controlului activităţilor organizaţiei.” Un asemenea sistem posedă trei componente aflate în interacţiune: -

Intrările - sunt elemente ce provin din mediul extern sistemului, pentru a fi supuse exploatării.

-

Prelucrările - sunt reprezentate de procesele care permit transformarea resurselor (intrărilor) în rezultate.

-

Ieşirile - sunt elementele rezultate din prestări servicii, executare de lucrări sau vânzări către clienţi (rapoarte).

30

Oprea, D., Premisele şi consecinţele informatizării contabilităţii, Editura Graphix, Iaşi,1994, p. 17.

50

Aşadar, descrierea unui sistem presupune descrierea datelor de intrare, a prelucrărilor la care sunt supuse acestea şi a informaţiilor rezultate din prelucrările realizate în cadrul sistemului. Caracteristicile esenţiale care afectează în mod direct gradul de influenţă al informaţiei într-un proces decizional sunt: -

acurateţea (calitatea, corectitudinea) informaţiei;

-

momentul producerii (vechimea) şi durata de valabilitate a informaţiei;

-

natura (sfera de aplicativitate) a informaţiei.

4.2. Sistemul informaţional al societăţii S.C. Nik Pretzel S.R.L. S.C. Nik Pretzel S.R.L. a optat să informatizeze activitatea contabilă cu ajutorul programului contabil Contab SQL. Acest sistem informaţional permite organizarea datelor contabile într-o manieră modernă, uşor de utilizat şi nu în ultimul rând firma beneficiază de un sistem de securitate al datelor. 4.2.1. Avantajele implementării sistemului Contab SQL în cadrul societăţii Pachetul de programe Contab SQL este un sistem integrat de contabiliate, financiar, gestiune, distribuţie, mijloace fixe, producţie, salarii, adaptat legislaţiei în vigoare. Avantajele acestui program pe care am putut să le observ sunt următoarele: -

generarea automată a unor înregistrari contabile care în alte programe ar trebui

introduse manual ( închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli, închiderea conturilor de tva, înregistrările lunare aferente salariilor, înregistrările de TVA aferente facturilor şi bonurilor); -

generează automat registrele contabile lunare ( registrul jurnal, balanţa,

nir-uri,

note contabile, fişe de cont, registrul cartea mare, jurnalul de cumpărări, jurnalul de vânzări, balanţe de plăţi furnizori şi clienţi, fişa mijloacelor fixe, statul de plată, etc.);

51

-

are opţiunea de verificare a înregistrărilor şi comunică utilizatorului erorile

detectate; -

plan de conturi actualizat integrat;

-

înregistrarea angajaţilor şi a datelor despre salarii se face o singură dată la intrarea

angajatului în activitate, ulterior fiind necesară doar introducerea numărului de ore lucrate în luna respectivă - toate înregistrările şi calculele se fac automat, inclusiv statul de plată de avans; -

evidenţă a clienţilor şi furnizorilor precum şi posibilitatea tipăririi de rapoarte

diverse cu privire la aceştia; -

se verifică la fiecare deschidere a interfeţei dacă datele au fost salvate şi solicită

salvarea acestora; -

există posibilitatea salvării datelor pentru a evita pierderea acestora prin simpla

copiere a directoarelor aferente fiecărei societaţi. 4.2.2. Module şi funcţionalităţi ale programului informatic Principalele module ale programului contabil Contab SQL cu ajutorul cărora utilizatorul poate informatiza datele contabile sunt: -

Administrare;

-

Modulul Contabilitate;

-

Gestiune;

-

Mijloace fixe;

-

Salarii;

-

Contracte. La deschiderea programului Contab SQL, utilizatorul vede pe ecran o fereastră în

care apar câmpurile: Figura nr. 4.1. Fereastra de introducere a programului contabil

52

Sursa: Programul contabil Contab SQL

Unul dintre cele mai importante module ale programului este “Gestiune”, care are în componenţă următoarele secţiuni importante: Figura nr. 4.2. Componenţa meniului “Gestiune”:

Sursa: Programul Contab SQL

53

Având în vedere tema abordată de mine în cadrul acestei lucrări voi prezenta operaţiile specifice datoriilor comerciale. 1) Introducerea facturilor primite de la furnizori sau NIR-uri: a) Pentru introducerea facturilor primite de la furnizori sau a NIR-urilor, utilizatorul trebuie să acceseze meniul “Gestiune”, iar din cadrul acestuia trebuie selectat submeniul “Furnizori”, urmat de opţiunea “Facturi furnizori”. Figura nr. 5.3. Fereastra destinată introducerii facturilor sau NIR-urilor

Sursa: Programul contabil Contab SQL

b) Introducerea efectivă a facturilor fiscale şi a NIR-urilor Fereastra care apare în momentul în care utilizatorul introduce informaţiile specifice documentului justificativ este prezentată în următoarea figură: Figura nr. 4.4. Fereastra destinată introducerii datelor specifice aprovizionării

54

Sursa: Programul contabil Contab SQL

2) Administrarea furnizorilor a) Societatea poate avea în orice moment o evidenţă a furnizorilor săi prin intermediul meniului “ Gestiune” astfel: Figura nr. 5.5. Gestiunea furnizorilor

Sursa: Programul contabil Contab SQL

b) Analiza furnizorilor se poate realiza pe baza a mai multor criterii care pot fi alese din submeniul “Liste” din cadrul meniului “Furnizori”. Figura nr.5.6. Criterii de administrare a furnizorilor

55

Sursa: Programul contabil Contab SQL

CONCLUZII ŞI PROPUNERI Pe baza studiului de caz, efectuat la S.C. Nik Pretzel S.R.L., putem trage o serie de concluzii. De asemenea putem face o serie de recomandări cu privire la contabilitatea stocurilor. 56

Societatea analizată respectă Legea Contabilităţii nr. 82/1991 republicată, şi aplică reglementările contabile conforme cu directivele europene, O.M.F.P. nr. 3055/2009. Privind stocurile, putem spune că legislaţia noastră naţională este armonizată în mare măsură cu cea internaţională deoarece prevederile din IAS 2 se regăsesc şi în OMFP nr. 3055/2009. Societatea comercială Nik Pretzel S.R.L la organizarea contabilităţii sintetice a stocurilor utilizează metoda inventarului permanent. Evaluarea, la ieşirea mărfurilor din gestiune, se realizează după metoda ,,FIFO” în comerţul cu ridicata. În comerţul cu amănuntul este utilizată metoda preţului cu amănuntul, pentru a determina costul stocurilor de articole numeroase şi cu rnişcare rapidă, care au marje similare şi pentru care nu este practic să se folosească altă metodă. Prin utilizarea metodei FIFO, în cadrul societăţii analizate, valoarea stocurilor ieşite din patrimoniu sunt evaluate la valori minime, deci cheltuielile sunt scăzute şi rezultatul contabil este majorat. Fiscalitatea şi rentabilitatea sunt principalii factori care condiţionează adoptarea unei metode sau a alteia, deoarece evaluarea cantităţii de stocuri la sfârşitul perioadei este cheia care conduce la supra sau subevaluarea profitului, iar pe această bază încadrarea sau nu în principiul prudenţei. Din analiza efectuată desprindem următoarele concluzii: - atât veniturile din vânzarea mărfurilor cât şi cheltuielile au avut o evoluţie ascendentă, în prima parte a perioadei analizată, crescând cu 24,99%, respectiv 23,40%; - în anul 2011, veniturile din vânzarea mărfurilor şi cheltuielile au scăzut, faţă de anul precedent, cu 15,72 %, respectiv cu 12,33%; - rezultatul net a înregistrat o evoluţie ascendentă în anul 2010, faţă de anul 2009, crescând cu 30.130 lei (173,60%), iar în anul 2011 acest indicator a cunoscut o scădere accentuată, înregistrând o pierdere de 26.945 lei. Această pierdere se datorează faptului că veniturile din vânzarea mărfurilor au scăzut cu 15,72%, iar cheltuielile au scăzut doar cu 12,33%, faţă de anul 2010. Rezultatul net a fost influenţat într-o măsură mai mare şi de cheltuielile financiare (dobânzile). Pentru accelerarea vitezei de rotaţie a mărfurilor, se recomandă: - reducerea stocurilor cu mărfuri greu vanzabile;

57

- alegerea furnizorilor, cei care oferă produse de cea mai bună calitate şi la costuri cât mai reduse; - creşterea ritmului vânzărilor, ceea ce determină reducerea stocurilor de mărfuri destinate vânzării.

BIBLIOGRAFIE

Lucrări de specialitate 1. Bănăţanu Gh., Sistemul modern de contabilitate, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 1998; 58

2. Bărbăcioru V., ş.a., Contabilitatea întreprinderii, Tipografia Universităţii din Craiova , 1998; 3. Budugan D., Contabilitate şi control de gestiune, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2001; 4. Creţoiu, G., Bucur I., Contabilitate. Fundamentele şi noul cadru juridic, Editura C.H. Beck, Bucureşti 2007; 5. Dumitrean E., Scorţescu Gh., Toma C., Berheci I., Mardiros D. N., Contabilitate financiară I, vol.I., Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2002; 6. Feleaga, L., Feleaga, N., Contabilitate financiară. O abordare europeană internţionlă, Editura Economică, Bucureşti, 2007; 7. Gheorghe Lepădatu , Contabilitate generala, Pro Universitaria, Bucureşti, 2009 8. Horomnea E., Bazele contabilităţii, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2004; 9. Horomnea E., Tabără N., Budugan D., Georgescu I., Beţianu L., Bazele contabilităţii, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2005; 10. Oprea, D., Premisele şi consecinţele informatizării contabilităţii, Editura Graphix, Iaşi,1994, p. 17. 11. Pântea I.P., Contabilitatea financiară a agentilor economici din România, Ediţia a -II-a, Editura IntelCredo, Deva, 1995; 12. Pântea I.P., Bodea Gh.,

Contabilitatea financiară actualizată la Standardele

Europene, Editura IntelCredo, Deva, 2005; 13. Pântea I.P., Bodea Gh., Contabilitatea financiară românească conform Directivelor Europene, Editura IntelCredo, Deva, 2006; 14. Pişleag, A., Contabilitate finaciară curentă, Editura Alma Mater, Sibiu, 2011; 15. Pişleag, A., Contabilitate finaciară, curs în tehnologia ID-IFR, Editura FRM, Bucureşti, 2012; 16. Pişleag, A., Diagnosticul financiar al întreprinderii. Teorie şi aplicaţii, Editura Matrix Rom, Bucureşti, 2012; 17. Pleşea, D., Bazele contabilităţii. Contabilitate financiară, Vol. II, Editura Omnia Uni S.A.S.T. Braşov, 2005; 18. Ristea, M., Contabilitatea financiară a întreptrinderii, Editura Universitară, Bucureşti, 2004; 59

19. Staicu C., Contabilitate financiară armonizată cu Directivele Europene, Editura CECCAR, Bucureşti, 2002; 20. Toma C., Conturile anuale şi imaginea fidelă în contabilitatea românească, Editura Junimea, Iaşi, 2001; 21. Tulvinschi M., Gestiunea, contabilitatea şi controlul stocurilor, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2004; Acte normative: *** Ghid pentru înţelegerea şi aplicarea lAS 2 “Stocuri”, Editura CECCAR, Bucureşti, 2004; *** Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 1752/30.11.2005 pentru aprobarea Reglementărilor contabile simplificate armonizate cu Directivele Europene; *** O.M.F.P. nr. 2861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor, publicat în Monitorul Oficial nr. 704/20.10.2009; *** OMFP nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele Europene, cu modificările şi completările ulterioare. Pagini de internet: www.static.anaf.ro; www.avocatnet.ro; www.winmentor.ro.

60