2.3. Organizarea Contabilităţii Sintetice A Stocurilor-2.5.contabilitatea Stocurilor de Materii Prime Şi Materiale [PDF]

Zitiervorschau

2.3. ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII SINTETICE A STOCURILOR Conducerea şi organizarea contabilităţii stocurilor se realizează, în conformitate cu reglementările contabile, după una din următoarele metode:  metoda (sistemul) inventarului permanent;  metoda (sistemul) inventarului intermitent.  Metoda inventarului permanent constă în utilizarea conturilor de stocuri în care se înregistrează cronologic toate operaţiile de intrare şi ieşire a bunurilor.  Folosirea acestei metode permite cunoaşterea ÎN PERMANENŢĂ, pe baza informaţiilor oferite de contabilitatea sintetică, a stocului scriptic existent la un moment dat. 

În contabilitatea sintetică a stocurilor se vor regăsi următoarele informaţii:  -Existentul iniţial debitor, la începutul fiecărei perioade, care va coincide cu existentul final de la sfârşitul perioadei precedente;  -Intrările din cursul perioadei, pe baza documentelor justificative, înregistrate în debitul conturilor de stocuri, formând rulajul debitor;  -Ieşirile din cursul perioadei înregistrate în creditul conturilor de stocuri, care dau conţinut rulajului creditor;  -Existentul scriptic stabilit ori de câte ori este necesar şi la sfârşitul fiecărei perioade pe baza relaţiei:  Existent scriptic = Existent iniţial + Intrări – Ieşiri 

-În funcţie de categoria valorică adoptată pentru evidenţa stocurilor, sistemul inventarului permanent poate îmbrăca mai multe variante:  -inventar permanent la cost de achiziţie/producţie;  -inventar permanent la cost standard.  Metoda inventarului permanent este recomandată pentru a fi folosită de entităţile mari.  Aceasta oferă avantajul cunoaşterii în permanenţă a existentului de stocuri, pe baza datelor contabilităţii, ceea ce asigură un control gestionar mai riguros al bunurilor aflate în proprietatea societăţii.  Periodic, existentul scriptic se compară cu situaţia faptică constatată cu ocazia inventarierilor şi se stabilesc eventualele diferenţe (plusuri sau minusuri) de inventar. 

Metoda inventarului intermitent porneşte de la concepţia de bază că bunurile nu se aprovizionează în scopul stocajului,  ci al consumului sau revânzării,  motiv pentru care în momentul achiziţiei lor nu se reflectă în conturile de stocuri,  ci direct în conturile specifice de cheltuieli.  Conturile de stocuri intervin DOAR LA SFÂRŞITUL FIECĂREI PERIOADE DE GESTIUNE şi reflectă stocurile de bunuri constatate prin inventariere.  La începutul perioadei următoare stocurile existente sunt anulate, prin majorarea cheltuielilor corespunzătoare.  Deoarece mişcările din cursul perioadei nu se înregistrează în conturile de stocuri, pe baza datelor contabilităţii nu pot fi cunoscute stocurile scriptice. 

Metodologia de lucru impusă de sistemul inventarului intermitent este diferită în funcţie de PROVENIENŢA stocurilor.  Pentru stocurile intrate din afara entităţii se parcurg următoarelor etape:  - la începutul fiecărei luni, stocurile constatate prin inventariere la sfârşitul perioadei precedente se anulează, prin majorarea cheltuielilor;  - pe parcursul lunii, achiziţiile de bunuri se înregistrează direct în conturile specifice de cheltuieli;  - ieşirile normale de stocuri (consum sau vânzare, în funcţie de destinaţie) din cursul perioadei nu se înregistrează în contabilitate;  - la sfârşitul lunii se inventariază stocurile existente şi se înregistrează în contabilitate, în debitul contului de stocuri, prin diminuarea cheltuielilor corespunzătoare. 

După parcurgerea acestor etape, soldul contului de cheltuieli va reflecta valoarea stocurilor ieşite în cursul lunii, calculată în baza relaţiei:  Ieşiri = Stoc iniţial + Intrări – Stoc final  Entităţile care utilizează metoda inventarului intermitent efectuează inventarierea faptică a stocurilor conform politicilor contabile, dar nu mai târziu de finele perioadei de raportare pentru care au de determinat obligaţii fiscale. 

Metoda inventarului permanent

Metoda inventarului intermitent

0) 6XX= 3XX 1) % = 401

Total obligaţie

1) % = 401

Stoc sf. lunii preced. Total obligaţie

3XX

Cost de achiziţie

6XX

Cost de achiziţie

4426

TVA

4426

TVA

2) 6XX= 3XX

NU SE ÎNREGISTREAZĂ 3) 3XX= 6XX

Stoc inventariat la sf. lunii.

În cazul stocurilor provenite din producţie proprie, etapele care trebuie parcurse sunt următoarele:  - se anulează stocurile de producţie, constatate la sfârşitul perioadei anterioare prin inventariere, în corespondenţă cu veniturile aferente costurilor stocurilor de produse;  - bunurile obţinute din producţie proprie nu se înregistrează în evidenţa sintetică, ci doar în cadrul celei operative ţinută la locurile de depozitare;  - pe măsura vânzării (ieşirii din gestiune) a stocurilor, acestea vor fi înregistrate asupra conturilor de venituri, fără a fi necesară operaţia de destocare a lor (descărcarea gestiunii);  - bunurile provenite din producţie proprie sunt inventariate la sfârşitul perioadei şi se înregistrează în conturile corespunzătoare de stocuri, prin majorarea veniturilor aferente costurilor stocurilor de produse. 

Metoda inventarului permanent 1) 711 = 331

Cost efectiv prod. netermin. la sf. lunii preced.

2) 34X = 711

Cost standard

3) 4111 = %

Valoare factură

Metoda inventarului intermitent 1) 711= % 331 34X

Stoc sf. lunii preced. la cost efectiv

NU SE ÎNREGISTREAZĂ 3) 4111= %

Valoare factură

701X Preţ de vânzare

701X

Preţ de vânzare

4427

4427

TVA

TVA

4) 711 = 34X

Cost standard

5) 331 = 7111

Cost efectiv prod. netermin. la sf. lunii

NU SE ÎNREGISTREAZĂ 5) % = 711 331 34X

Stoc sf. lunii la cost efectiv

Folosirea acestei metode generează şi unele DEZAVANTAJE:  - pe baza informaţiilor contabilităţii, nu poate fi cunoscut stocul existent la un moment dat, ceea ce necesită efectuarea de inventarieri periodice, cel puţin la sfârşitul fiecărei luni/ fiecărui trimestru;  -nu identifică diferenţele de inventar, întrucât stocurile constatate la inventarierea faptică nu pot fi comparate cu stocurile scriptice (despre care nu există informaţii); în consecinţă, nu apar noţiunile de plusuri şi minusuri de inventar;  -nu asigură un control riguros al gestiunii stocurilor şi al integrităţii acestora, fiind considerată “normală” situaţia constatată la inventariere; eventualele abateri faţă de situaţia reală vor afecta în plus sau minus cheltuielile entităţii. 

 Remarcǎ:

Dacă în cazul aplicării metodei inventarului permanent stocurile pot fi evaluate atât la preţuri standard cât şi la costuri efective, în varianta utilizării inventarului intermitent evaluarea stocurilor se realizează numai la costuri efective.  (Vedeți și pag. 59-63 din carte)

CONTABILITATEA STOCURILOR DE MATERII PRIME ŞI MATERIALE  În

această categorie se includ:  materiile prime,  materialele consumabile şi  materialele de natura obiectelor de inventar.  Materiile prime participă direct la procesul de exploatare şi reprezintă substanţa de bază în obţinerea produselor şi serviciilor din obiectul de activitate al entităţii, în care se regăsesc total sau parţial, în starea iniţială sau transformată.  Pentru evidenţa acestor stocuri intervine contul de activ 301 “Materii prime”.

 În

situaţia aplicării inventarului permanent în debitul contului 301 se reflectă valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime:  achiziţionate de la terţi (401, 408, 446, 321, 542);  aduse de la terţi (351, 401);  primite de la entităţi afiliate sau entități asociate și entități controlate în comun (451, 453);  primite de la unitate sau subunităţi (481, 482);  reprezentând aport în natură al acţionarilor/asociaţilor (456);  valoarea la preţ de înregistrare a semifabricatelor şi produselor reţinute şi consumate ca materie primă în aceeaşi unitate, inclusiv a diferenţelor de preţ nefavorabile aferente (341, 345, 347);

 constatate

plus la inventar, a celor primite cu titlu gratuit şi a celor rezultate din dezmembrări (601, 758);  diferenţele de preţ în minus sau favorabile, aferente materiilor prime achiziţionate (308).  În creditul contului 301 se reflectă valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime:  incluse pe cheltuieli, precum şi a celor constatate lipsă la inventar sau distruse (601);  vândute ca atare (371);  livrate unităţii sau subunităţilor (481, 482);  trimise spre prelucrare sau în custodie la terţi (351);  ieşite prin donaţie sau distruse prin calamităţi (658).  Soldul debitor al contului reflectă valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime aflate în stoc.

EXEMPLE MATERII PRIME  MATERII

PRIME  O entitate care evaluează bunurile de natura stocurilor la nivelul costurilor efective deţine la începutul lunii un stoc de materii prime în valoare de 100.000 lei (cost efectiv).  În cursul lunii au loc următoarele operaţii privind materiile prime:  1) Se recepţionează de la furnizori materii prime facturate la 81.000 lei cu TVA de 19%;  2) Se primesc de la terţi materii prime în valoare de 15.000 lei, preţ de înregistrare;

 3)

Se achiziţionează din avansuri de trezorerie materii prime al căror cost efectiv de aprovizionare este de 3.600 lei, cu TVA aferentă;  4) Se înregistrează valoarea materiilor prime trimise la terţi pentru prelucrare, de 6.000 lei, preţ de înregistrare;  5) Se depun de către un acţionar materii prime, în contul capitalului subscris, evaluate la valoarea de aport 10.000 lei;  6) Se înregistrează materiile prime rămase după terminarea unei comenzi ce urmează a fi vândute în valoare de 2.000 lei, preţ de înregistrare;

 7)

Se achiziţionează de la furnizori materii prime în valoare de 140.000 lei cost de cumpărare cu TVA de 19%.  Cu ocazia recepţiei se constată o lipsă din vina cărăuşului de 300 lei, care se impută acestuia la valoarea de piaţă de 400 lei, cu TVA de 19%.  Costul transportului de la furnizor la depozitele proprii se ridică la 5.000 lei, cu taxa pe valoarea adăugată aferentă;  8) Se trimit unei subunităţi materii prime în valoare de 10.000 lei, preţ de înregistrare, pentru asigurarea continuităţii procesului de exploatare;  9) Se acordă sub formă de donaţie materii prime de 5.000 lei, preţ de înregistrare;

 10)

La sfârşitul lunii, în contabilitatea entităţii au loc următoarele operaţii economice:  a)- se inventariază depozitul (magazia) de materii prime şi se constată:  un plus, în valoare de 200 lei preţ de înregistrare şi  o lipsă la alte sortimente de 300 lei;  b)-în baza centralizatorului bonurilor de consum se înregistrează eliberările de materii prime pentru producţie, în valoare de 300.000 lei preţ de înregistrare.

A) METODA INVENTARULUI PERMANENT:  1)

   2)

%= 301 4426 301 =

401

81.000 15.390 351 15.000

96.390

15.000  3 a) înregistrarea achiziţiei pe baza facturii şi notei de recepţie şi constatare de diferenţe:  % = 401 - 4.284  301 3.600  4426 684

 b)

justificarea achitării obligaţiei faţă de furnizor, pe baza chitanţei depusă de delegat  401 = 542 4.284 4.284  SAU  % = 542 4.284  301 3.600  4426 684  4) 351 = 301 6.000 6.000  5) 301 = 456 10.000 10.000  6) 371 = 301 2.000 2.000  7a) înregistrarea facturii primite de la furnizorul de materii prime, cu evidenţierea lipsei constatate la recepţie:

%= 401 166.600  301 139.700  601 300  4426 26.600  b) Imputarea lipsei la valoarea de piaţă, către cărăuş  461 = % 476  708/7581/7588 400  4427 76  c) înregistrarea facturii de transport  % = 401 5.950  301 5.000  4426 950 •

8) 481 = 301 10.000 10.000  9 a) ieşirea materiilor prime prin donaţie  6582 = 301 5.000 5.000  b) evidenţierea taxei pe valoarea adăugată aferentă donaţiei  635 = 4427 950 950  10 a1) înregistrarea plusului de inventar  301 = 601 200 200  a2) înregistrarea lipsei de inventar  601 = 301 300 300  b) înregistrarea consumului  601 = 301 300.000 300.000 •

 Situaţia

contului 301 se prezintă astfel:

D

301

C

Sid

100.000

(1)

81.000

6.000

(4)

(2)

15.000

2.000

(6)

3.600

10.000

(8)

(5)

10.000

5.000

(9a)

(7a)

139.700

300

(10 a2)

(7c)

5.000

300.000

(10 b)

Rd

254.500 323.300

Rc

Tsd

354.500 323.300

Tsc

31.200

Sfd

(3a/3)

(10a1)

200

A) METODA INVENTARULUI INTERMITENT: 

0) La începutul lunii se trece pe cheltuieli valoarea stocului de materii prime constatat prin inventariere la sfârşitul lunii precedente.

  1)  

 2) 

  

601 =301 % =401 601 4426 601 =351

100.000 81.000 15.390 15.000

100.000 96.390

15.000

3 a) înregistrarea achiziţiei pe baza facturii şi notei de recepţie şi constatare de diferenţe.

% =401 601 4426

3.600 684

4.284

 b)

justificarea achitării obligaţiei faţă de furnizor, pe baza chitanţei depusă de delegat  401 = 542 4.284 4.284  SAU  % = 542 4.284  601 3.600  4426 684  4) 351 = 601 6.000 6.000  5) 601 = 456 10.000 10.000  6) 607 = 601 2.000 2.000  7a) înregistrarea facturii primite de la furnizorul de materii prime, cu evidenţierea lipsei constatate la recepţie:

%= 401 166.600  601 140.000  4426 26.600  b) Imputarea lipsei la valoarea de piaţă, către cărăuş  461 = % 476  708/7581/7588 400  4427 76  c) înregistrarea facturii de transport  % = 401 5.950  601 5.000  4426 950  8) 481 = 601 10.000 10.000  9 a) ieşirea materiilor prime prin donaţie  6582 = 601 5.000 5.000  b) evidenţierea taxei pe valoarea adăugată •

635 = 4427 950 950  10 a1) Plusul de inventar NU SE ÎNREGISTREAZĂ.  a2) Lipsa de inventar NU SE ÎNREGISTREAZĂ.  b) Consumul NU SE ÎNREGISTREAZĂ.  11) La sfârşitul lunii se înregistrează stocul de materii prime constatat prin inventariere.  301 = 601 31.200 31.200  (Vedeți și pag. 81-95 din carte) 