Contabilitate Si Gestiune Fiscala - Suport de Curs ID [PDF]

Zitiervorschau

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI FACULTATEA DE CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

Constantin Sergiu Bogdan

CONTABILITATE SI GESTIUNE FISCALA

Curs pentru invatamantul la distanta

1

CUPRINS Introducere …………………………………………………………………………………..4 1.Unitatea de invatare 1 Delimitari conceptuale in contabilitatea si gestiunea fiscala ……………………………...5 1.1. Definirea gestiunii fiscale a întreprinderii: obiective, securitatea fiscală, gestiunea fiscală şi riscul fiscal, gestiunea fiscală şi strategia întreprinderii ........................................................5 1.1.1. Obiectivele fiscalităţii ......................................................................................................7 1.1.2. Gestiunea fiscală a întreprinderii şi strategia întreprinderii ............................................7 1.1.3. Gestiunea fiscală şi riscul fiscal ......................................................................................7 1.2. Dinamica gestiunii fiscale. Reforma fiscală în România şi entitatea .................................8 Bibliografia unității de învățare 1 ............................................................................................10 2.Unitatea de invatare 2 Sistemul fiscal din Romania .................................................................................................10 2.1.Sistemul fiscal ...................................................................................................................10 2.2.Rolul sistemului fiscal în desfăşurarea mecanismelor economico-financiare ...................11 2.3.Criteriile unui sistem fiscal optim .....................................................................................13 2.4.Sistemul de impunere - componentă a sistemului fiscal ...................................................16 2.4.1.Impunerea ...................................................................................................................16 2.4.2.Urmărirea şi perceperea impozitelor şi taxelor ..........................................................18 2.5.Conţinutul şi rolul impozitelor în economia de piaţă ........................................................19 Bibliografia unității de învățare 2 ............................................................................................23 3.Unitatea de invatare 3 Analiza raportului contabilitate şi fiscalitate. Delimitări privind contabilitatea și fiscalitatea întreprinderii. Principiile contabile si fiscale. .................................................23 3.1. Analiza raportului contabilitate şi fiscalitate ....................................................................23 3.2.Delimitări privind contabilitatea și fiscalitatea întreprinderii …………………………...26 3.3.Principiile contabile si fiscale ............................................................................................27 Bibliografia unității de învățare 3 ............................................................................................28 4.Unitatea de invatare 4 Contabilitatea si fiscalitatea remunerarii capitalului uman …………………………….28 4.1.Definirea veniturilor din salarii și asimilate salariilor .......................................................28 4.2.Venituri neimpozabile .......................................................................................................30 4.3.Deducerea personala ……………………………………………………………………30 4.4.Determinarea impozitului pe veniturile din salarii si asimilate salariilor .........................32 4.5.Aplicatie privind remunerarea capitalului uman in sectorul constructiilor ……………...34 4.6.Aplicatie privind remunerarea capitalului uman in sectorul IT …………………………36 4.7.Mecanismul fiscal privind remunerarea capitalului uman ................................................39 4.8.Inregistrarea contractului individual de munca in REVISAL ...........................................39 4.9.Concediile de odihna .........................................................................................................41 4.10.Concediile medicale ........................................................................................................41 4.11.Aplicatie privind remunerarea capitalului uman la nivel national ……………………..42 Bibliografia unității de învățare 4 ............................................................................................47

2

5.Unitatea de invatare 5 Contabilitatea si fiscalitatea impozitului pe profit, pe venitul microintreprinderilor, precum si a altor forme de impozitare directa a companiilor ...........................................47 5.1.Contabilitatea si fiscalitatea impozitului pe profit ………………………………………47 5.1.1.Dispozitii generale .......................................................................................................48 5.1.2.Calculul rezultatului fiscal …………………………………………………………...50 5.1.3.Aplicatii privind scutirea de impozit pe profit reinvestit ……………………………50 5.1.4.Aplicatie privind scăderea din impozitul pe profit datorat a cheltuielilor reprezentând sponsorizarea ...........................................................................................................................51 5.1.5.Aplicatii privind limitarea cheltuielilor pentru vehicule rutiere motorizate …………67 5.1.6.Aplicatii privind calculul rezultatului fiscal si al impozitului pe profit ……………..67 5.2.Impozitul pe dividende ......................................................................................................80 5.3.Contabilitatea si fiscalitatea impozitului pe veniturile microintreprinderilor ..................80 5.3.1.Definiția microîntreprinderii .......................................................................................80 5.3.2.Reguli de aplicare a sistemului de impunere pe veniturile microîntreprinderii ..........81 5.3.3.Cotele de impozitare ...................................................................................................81 5.3.4.Baza impozabilă ..........................................................................................................82 5.3.5.Termenele de declarare a mențiunilor .........................................................................83 5.3.6.Plata impozitului și depunerea declarațiilor fiscale .....................................................84 5.3.7.Aplicatii privind calculul impozitului pe veniturile microîntreprinderilor ………….85 Bibliografia unității de învățare 5 ...........................................................................................87 6.Unitatea de invatare 6 Contabilitatea si fiscalitatea taxei pe valoarea adaugata .................................................87 6.1. Definiții ...............................................................................................................................................................................................87 6.2. Operațiuni impozabile ......................................................................................................89 6.3. Persoane impozabile .........................................................................................................90 6.4.Operațiuni cuprinse în sfera de aplicare a taxei ...............................................................92 6.5.Faptul generator și exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată ..........................................97 6.6.Baza de impozitare .........................................................................................................101 6.7.Cotele de TVA ................................................................................................................105 6.8.Operațiuni scutite de taxă ...............................................................................................107 6.9.Regimul deducerilor .......................................................................................................114 6.10.Aplicarea jurisprudentei in domeniul TVA …………………………………………..119 6.11.Aplicatii privind taxa pe valoarea adaugata ..................................................................133 Bibliografia unității de învățare 6 ..........................................................................................151 7. Lucrări de verificare .......................................................................................................152

3

Introducere Acest suport de curs al disciplinei Contabilitate si gestiune fiscala, se adresează studenţilor înscrişi la programul de studiu ID, organizat de Facultatea de Contabilitate şi Informatică de Gestiune şi face parte din planul de învăţământ aferent anului II, semestrul II, acoperind cerințele fișei disciplinei Contabilitate si gestiune fiscala. Fiscalitatea se află în centrul societății și constituie un instrument puternic pentru dezvoltarea durabilă. Fără impozite, statul nu poate asigura un mediu favorabil dezvoltării durabile. Impozitele reprezintă venituri pentru stat și sunt colectate pentru a oferi servicii esențiale societății. Prin fiscalitate, statul obține venituri pentru sănătate, asistența socială, protecția mediului, educația, cercetarea, infrastructura, investițiile necesare pentru dezvoltare. Unele sectoare ale economiei sunt dezvoltate cu venituri fiscale din sectoare mai dezvoltate. Fiscalitatea defineşte sistemul de principii, reguli şi norme legiferate privind: evidenţa şi gestiunea contribuabililor, stabilirea, evidenţierea şi stingerea obligaţiilor fiscale, controlul şi soluţionarea plângerilor, acordarea de asistenţă fiscală contribuabililor pentru cunoaşterea şi aplicarea corectă a legislaţiei fiscale. Fiscalitatea reprezintă un factor major în deciziile investiţionale, întrucât reprezintă un cost al afacerii, indiferent de tipul, mărimea sau locaţia geografică a acesteia. Fiscalitatea nu este doar un intrument de acoperire a cheltuielilor de stat prin încasări, sub forma contribuţiilor obligatorii cerute contribuabililor. Fiscalitatea este şi un important intrument de politică economică, oferit statului pe de o parte, pentru a apăra economia naţională confruntată cu egresiunile externe şi, pe de altă parte, pentru a incita companiile naţionale să cucerească regmente de piaţă externe. Pe zi ce trece, fiscalitatea devine tot mai mult un instrument de tactică şi strategie, de război economic. Obiectivul general al disciplinei constă în identificarea, definire, descrierea si ilustrarea conceptelor, tehnicilor si reglementarilor legate de raportarea contabila si fiscala. Realizarea unei interfate intre contabilitatea si fiscalitatea intreprinderii, cu prezentarea preponderenta a aplicatiilor si studiilor de caz. Fundamentele contabile teoretice imbinate cu cerintele Codului Fiscal ofera studentilor solutii viabile pentru evaluarea, calculul si evidenta reala a obligatiilor intreprinderii fata de stat. Obiectivele specifice sunt următoarele: -Definirea conceptelor, procedeelor si metodelor folosite in contabilitatea entitatii precum si a factorilor economici, sociali si legislativi care influenteaza operatiunile economico financiare. -Explicarea conceptelor, procedeelor si metodelor folosite in contabilitatea entitatii. -Aplicarea conceptelor, procedeelor si metodelor folosite in contabilitatea entitatii pentru diseminarea aspectelor fiscale in contabilitate. -Elaborarea unei proceduri de calcul, inregistrare si declarare privind impozitele si taxele. -Definirea conceptelor, teoriilor si metodelor de baza pentru pregatirea informatiilor necesare intocmirii de rapoarte financiar-contabile si fiscale. -Explicarea conceptelor, teoriilor si metodelor de baza pentru pregatirea informatiilor necesare intocmirii de rapoarte financiar-contabile si fiscale. Cursul este structurat într-o succesiune logică a conceptelelor, aspectele teoretice fiind armonios împletite cu cele practice, asftel încât să se accentueze formarea de deprinderi și competențe specifice: 4

- partea I se referă la delimitari conceptuale in contabilitatea si gestiunea fiscala; - partea a II-a cuprinde sistemul fiscal din Romania; -partea a III-a prezintă analiza raportului contabilitate şi fiscalitate; delimitări privind contabilitatea și fiscalitatea întreprinderii; principiile contabile si fiscale; - partea a IV-a cuprinde contabilitatea si fiscalitatea remunerarii capitalului uman; -partea a V-a prezintă contabilitatea si fiscalitatea impozitului pe profit, pe venitul microintreprinderilor, precum si a altor forme de impozitare directa a companiilor; - partea a VI-a cuprinde contabilitatea si fiscalitatea taxei pe valoarea adaugata. Cursul este conceput ca un material interactiv care pune accentul pe metodele moderne de predare/învățare bazate pe problematizare și învățarea prin descoperire. Ca metode şi instrumente de lucru folosite pot fi amintite studiul de caz, exercițiul, problematizarea, învățarea prin descoperire. Fiecare parte componentă (unitate de învățare) cuprinde elemente descriptive, exemple, aplicații și teste de autoevaluare. Partea partea a VII-a cuprinde lucrări de verificare. 1.Unitatea de invatare 1 Delimitari conceptuale in contabilitatea si gestiunea fiscala. Obiective: -veţi dobândi cunoştinţele necesare pentru a intelege ce reprezinta gestiunea fiscala; -veţi intelege care este rolul fiscalitatii in societate dar si care sunt obiectivele acesteia; 1.1. Definirea gestiunii fiscale a întreprinderii: obiective, securitatea fiscală, gestiunea fiscală şi riscul fiscal, gestiunea fiscală şi strategia întreprinderii Fiscalitatea, potrivit definiţiei formulate în dicţionarul „La Rousse” reprezintă totalitatea impozitelor şi taxelor, a reglementărilor de natură fiscală şi aparatul fiscal care vin să influenţeze direct sau indirect activitatea unui agent economic care are calitatea de contribuabil. Definiţia prezentată nu are un caracter limitativ. În domeniul fiscal operează mai multe noţiuni. Astfel, pe lângă fiscalitate, se utilizează şi noţiunile „fisc” şi „fiscal”. Fiscul este definit ca administratorul care are ca sarcină calculul, perceperea şi urmărirea plăţii impozitelor, taxelor şi contribuţiilor datorate statului de către un contribuabil. Fiscal este termenul care priveşte fiscul şi componentele care aparţin acestuia. Fiscalitatea în România este, indiscutabil, o inoportunitate pentru contribuabilul român, oricât civism ar dovedi acesta. Ea devine, în plus, o povară şi cauză de nemulţumiri publice când puterea publică nu gestionează banii corespunzător împingând contribuabilul să nu plătească impozitele pe care le datorează. În România funcţionează un număr însemnat de societăţi, dintre cele mai mari dar şi mici şi mijlocii, care s-au înregistrat numai cu pierderi (an de an cheltuielile au fost mai mari decât veniturile), neplătind impozit pe profit, dar de îmbogăţit s-au îmbogăţit într-un mod exorbitant. Consecinţele se manifestă în diminuarea însemnata a veniturilor bugetului de stat (din neîncasarea unor sume enorme din taxa pe valoarea adăugată, accize, impozit pe profit, impozit pe dividende etc.), dar măsurile ce se impun nu s-au luat nici până în prezent, cu toate că aspectul este cunoscut. 5

România suportă consecinţe negative, atât pe plan intern, dar în special pe plan extern, din cauza neajunsurilor din legislaţia fiscală, care este sufocantă, plină de contradicţii în reglementarea aceleiaşi probleme, cu prvederi neclare, confuze, susceptibile de interpretări dintre cele mai diferite, chiar diametral opuse. Beneficiază de aceste numeroase şi grave neajunsuri din legislaţia fiscală din ţara noastră unele societăţi, în special străine, care, prin strategii lor fiscali, reuşesc să-şi însuşească sume importante din impozitele ce se cuvin bugetului de stat şi, în frecvenţe cazuri, să le transfere peste hotare. În orice societate, necesitatea fiscalităţii este pe deplin dovedită, nimic altceva neputând înlocui acest mijloc de finanţare şi de susţinere a statului. Aceasta, cu atât mai mult, cu cât, s-a creat în ultimii ani o stare de spirit generală legată de implicaţiile bugetare, macroeconomice şi sociale ale proliferării evaziunii fiscale, la adăpostul unei legislaţii care cu greu se perfecţionează. Din păcate, ceea ce se poate face efectiv în acest domeniu este limitarea cât mai mult a consecinţelor acestui fenomen, eradicarea sa, fiind practic imposibil de realizat. Nivelul veniturilor bugetare este influenţat de o serie de factori, cum ar fi: creşterea economică, exprimată în creşterea PIB; factori monetari (dobânda, inflaţia); nivelul preţurilor; nivelul cotelor de impunere; randamentul fiscal; gradul de colectare a impozitelor, în raport cu nivelul prevăzut al veniturilor fiscale. Creşterea veniturilor fiscale trebuie să fie superioară creşterii economice. În ţările membre ale Uniunii Europene atât veniturile fiscale şi creşterea economică diferă de la ţară la ţară, acest aspect subliniind şi mai mult discrepant dintre ţările membre. Strategiile de aşezare a impozitelor, pe baza obiectivelor politicii statului român şi a Uniunii Europene în domeniul fiscalităţii, influenţa disciplinei fiscale în combaterea economiei subterane şi a evaziunii fiscale, perfecţionarea metodelor şi procedeelor folosite de aparatul fiscal în aşezarea, perceperea şi controlul impozitelor, sunt probleme de maximă importanţă pentru asigurarea alimentării sistemului de buget naţional şi comunitar cu resursele minime necesare. Impozitele finanţează activitatea statului, finanţează bugetul de stat al României deci şi al Uniunii Europene. Totuşi impozitele sunt şi instrumente prin intermediul cărora statul redistribuie venitul şi avuţia şi, în plus, sunt o parte integrantă a politicii fiscale a statului şi a Uniunii Europene, fiind utilizate la stabilizarea cererii agregate. Putem afirma că impozitele plătite de către persoane fizice şi persoane juridice pot fi considerate remuneraţii ale serviciilor de orice natură pe care le asigură statul sau instituţiile sale. În România Codul fiscal stabileşte cadrul legal pentru impozitele, care constituie venituri la bugetul de stat şi bugetele locale, precizează contribuabilii care trebuie să plătească aceste impozite, precum şi modul de calcul şi de plata al acestora. Cadrul legal de administrare a impozitelor reglementate de Codul fiscal este stabilit prin legislaţia privind procedurile fiscale, prin Codul de procedură fiscală. Codul de procedură fiscală reglementează drepturile şi obligaţiile părţilor din raporturile juridice fiscale privind administrarea impozitelor datorate bugetului de stat şi bugetelor locale, prevăzute de Codul fiscal. Test de autoevaluare: Definiti gestiunea fiscala a intreprinderii!

6

1.1.1. Obiectivele fiscalităţii Fiscalitatea are ca obiective calculul, perceperea şi urmărirea plăţii impozitelor, taxelor şi contribuţiilor datorate de contribuabili. Aceste obiective sunt îndeplinite de către aparatul fiscal care funcţionează în cadrul sistemului fiscal. Într-o societate modernă se poate constata o apropiere între fiscalitate şi entitate. Astfel, entitatea dispune de o gestiune fiscală aşa cum dispune şi de o gestiune comercială. Obiectivele gestiunii fiscale a întreprinderii sunt: • căutarea şi asigurarea securităţii fiscale; şi • căutarea şi asigurarea eficacităţii fiscale. Căutarea şi asigurarea securităţii fiscale are în vedere relaţiile fiscale ale entităţii cu fiscalitatea privind respectarea prescripţiilor de fond, de formă şi amânare la plată impuse de dreptul fiscal. Entitatea trebuie să efectueze o alocare mai bună a resurselor sale financiare pentru a evita penalizările şi sancţiunile fiscale. Căutarea şi asigurarea eficacităţii fiscale vizează faptul că entitatea trebuie să optimizeze în plan economic şi financiar raporturile sale cu fiscalitatea. Acest comportament poate fi posibil în condiţiile în care sistemul de impozite, taxe şi contribuţii oferă modalităţi de instigare a entităţii pe linia creşterii profitabilităţii sale. Pentru exemplificarea acestei modalităţi (reducerea impozitului pe profit pe măsura creşterii masei impozabile). Eficacitatea fiscală a entităţii poate fi privită ca eficacitate fiscală directă şi eficacitate fiscală indirectă. Eficacitatea fiscală directă este posibilă în condiţiile în care sistemul de impozite, taxe şi contribuţii oferă posibilităţi de instigare sau de favorizare (creşterea impozitului pe salarii pe măsura creşterii masei impozabile). Eficacitatea fiscală indirectă este posibilă în situaţia în care sistemul de impozite, taxe şi contribuţii oferă o serie de limite pentru glisare (utilizarea mai multor regimuri de amortizare). Soluţiile celor două forme ale eficacităţi fiscale sunt plasate în cadrul raporturilor între gestiunea fiscală a entităţii şi strategia entităţii, riscul fiscal şi contabilitate. Test de autoevaluare: Prezentati obiectivele fiscalitatii! 1.1.2. Gestiunea fiscală a întreprinderii şi strategia întreprinderii Cea mai bună soluţie fiscală este aceea care ar ţine seama de obiectivele şi strategia întreprinderii. Eficacitatea fiscală nu este în toate cazurile identică cu găsirea căii mai puţin impusă, ci ea trebuie să fie înţeleasă ca un sacrificiu fiscal, strategia fiscală este privită ca o substrategie a strategiei de ansamblu a entităţii. Entitatea trebuie să integreze decizia fiscală în deciziile sale de gestiune. 1.1.3. Gestiunea fiscală şi riscul fiscal Acest raport evidenţiază aptitudinea pe care o are entitatea de a concilia strategia fiscală şi riscul fiscal. Astfel, administraţia poate admite ca o entitate să facă dovada unei abilităţi fiscale, o abilitate admisă, nu excesivă. Deci, se poate vorbi de o abilitate fiscală admisă şi de o abilitate fiscală excesivă. Gestiunea fiscală a întreprinderii constituie o 7

frontieră care separă abilitatea fiscală admisă de cea excesivă. Această marginalizare a gestiunii fiscale nu se cantonează de abuzul de drept. Astfel, societăţile care operează pe pieţele internaţionale cunosc că utilizarea judicioasă a convenţiilor internaţionale se intersectează cu clauzele antitratat de cumpărare, fapt care conduce la evitarea utilizării abuzive a acestor convenţii. Decizia fiscală trebuie să se integreze în cadrul deciziilor entităţii şi trebuie să prezinte o dimensiune de risc şi incertitudine, incertitudinea fiscală poate îmbrăca aspecte specifice. Analiza globală a acestei stări de lucruri arată că aceste condiţii şi limite nu trebuie să ascundă interesul pe care îl poate avea entitatea pentru o bună gestiune a parametrului fiscal în această dublă perspectivă a securităţii şi eficacităţii. Aceasta presupune că entitatea, prin responsabilii ei, acceptă tratarea fiscalităţii ca o variabilă a gestiunii în toate etapele de viaţă a entităţii. Astfel, se face trecerea de la o fiscalitate subiectivă la o fiscalitate obiectivă, generală şi administrată. Securitatea fiscală se referă la relaţiile entităţii cu fiscalitatea. Entitatea trebuie să respecte prescripţiile de fond, de formă şi de amânare la plată impuse de dreptul fiscal. Securitatea fiscală precede căutarea eficacităţii fiscale. 1.2. Dinamica gestiunii fiscale. Reforma fiscală în România şi entitatea În ultimii ani, se poate vedea o apropiere între fiscalitate şi strategia entităţii. Imaginea fiscalităţii era aceea de constrângere. Dreptul fiscal era considerat ca un ansamblu de reguli generatoare de obligaţii a căror nerespectare expune entitatea la o serie de sancţiuni după verificarea acesteia. Entitatea a luat la cunoştinţă consideraţiile dreptului fiscal şi ale dreptului în general. Ea este dotată cu o gestiune fiscală care îi oferă o adaptare normală la parametrii fiscali. Această situaţie poate fi explicată în două maniere distincte. O primă justificare este dată de importanţa în creşterea progresivă atinsă de fiscalitate în viaţa entităţii şi de faptul că practic fiecare operaţie din cadrul afacerilor entităţii este legată de impozite, taxe şi contribuţii. Cealaltă justificare îşi găseşte raţiunea în faptul că entitatea şi partenerii ei privilegiaţi sunt interesaţi în obţinerea unor realizări în toate domeniile de activitate. În acest sens, fiscalitatea nu este imperativă, ea lasă entităţii posibilitatea de alegere a ceea ce poate să utilizeze şi să folosească cel mai bine intereselor sale. Entitatea poate să adopte un comportament mai dinamic faţă de consideraţiile parametrului fiscal, în exerciţiul alegerilor fiscale mai mult sau mai puţin judiciare. Sistemul fiscal este constituit ca să funcţioneze pe bază de deplină raţionalitate, el trebuie să aibă în vedere maximizarea randamentului impozitelor, taxelor şi contribuţiilor în condiţiile unei presiuni fiscale normale. Presiunea fiscală a perioadei de tranziţie din România poate fi definită ca raport între totalitatea obligaţiilor (impozite, taxe şi contribuţii) şi Venitul Naţional, Produsul Naţional Brut sau Produsul Intern Brut. Acest raport reflectă din Venitul Naţional, Produsul Naţional Brut sau Produsul Intern Brut preluată de stat pentru formarea fondurilor publice, punând pe primul plan asigurarea echilibrului resurse publice şi cheltuieli. Elementele de care se ţine cont în aşezarea şi funcţionarea sistemului fiscal din ţara noastră în concordanţă cu politica economică sunt: baza fiscală, cota de impunere, limitarea posibilităţilor de evaziune fiscală şi perceperea impozitelor. Baza fiscală presupune evaluarea şi dimensionarea corectă a materiei impozabile. Cota de impunere trebuie să fie astfel determinată încât să maximizeze încasările dar să stimuleze pe cât posibil agentul economic, activitatea economică în ansamblul ei. 8

Limitarea posibilităţilor de evaziune fiscală presupune limitarea sustragerilor de la impunere fie la „adăpostul” legii (evaziune legală), fie cu încălcarea legii fiscale, ilicită sau frauduloasă (evaziune fiscală propriu-zisă). Exemple: întocmirea de documente de plată fictive, întocmirea declaraţiei de impunere false, ţinerea unor registre fictive, nereale etc. Perceperea impozitelor presupune ca în activitatea fiscală cheltuielile de încasare a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor să genereze costuri reduse, folosindu-se astfel stopajul la sursă, fie plăţile eşalonate în conturile debitelor stabilite (TVA, impozitul pe profit etc.). Reforma fiscală modernă din România are în vedere restrângerea migrărilor de venituri spre ţări cu fiscalitate mai mică (investiţii de capital străin, produse exportate, produse importate etc). Aşezarea impozitelor, taxelor şi contribuţiilor în România, în condiţiile legislaţiei fiscale, porneşte de la determinarea venitului impozabil (averii supuse impozitării) şi de la sistemul de cote de impunere utilizat. Determinarea venitului impozabil operează cu două tehnici de evaluare precizate în mod expres în conţinutul legislaţiei fiscale: - evaluarea globală a veniturilor realizate într-o perioadă determinată de timp (impunerea globală); - determinarea distinctă pe fiecare sursă de venit a impozitului, taxei sau contribuţiei datorate (impunerea separată). Sistemul de cote de impunere operează cu următoarele categorii: sume fixe, cote procentuale (proporţionale, progresive pe tranşe). În practica fiscală a unor ţări se utilizează şi cote degresive caracterizate prin aceea că până la un anumit nivel al bazei impozabile cotele cresc, iar peste acel nivel cotele scad, ca atare şi obligaţia aferentă bazei impozabile mari poate fi redusă. Aceste cote se utilizează atunci când prin politica fiscală se urmăreşte ca impozitul ca instrument de politică conjuncturală să stimuleze unele activităţi (reinvestirea profitului, direcţionarea investiţiilor spre anumite ramuri, realizarea unor proporţii între sectorul public şi cel privat). Actualul sistem fiscal din România va cunoaşte profunde mutaţii atât pe linia trecerii de la impunerea separată la impunerea globală cât şi pe linia aşezării şi perceperii impozitelor, taxelor şi contribuţiilor. Sistemul fiscal este orientat în mod concret spre obiective economice care au în vedere: stimularea activităţii economice, a producţiei, consumului, importului, exportului, investiţiilor, cercetării ştiinţifice prin metode diverse ca: diferenţierea cotelor de impunere, scutiri, reduceri, suprataxări, bonificaţii fiscale, credit fiscal, reglementarea scăzămintelor în momentul determinării venitului impozabil, reducerea cotelor de impunere fiscală, reglementări administrative cu substrat fiscal (eliberarea de licenţe, contingentare import); obiective financiare care au în vedere maximizarea încasărilor fiscale pe fondul realizării optimului social; obiective social-politice care au în vedere practicarea unui minim impozabil şi protecţie socială pe fondul unei fiscalităţi optim aşezate care să permită asigurarea resurselor şi acoperirea cheltuielilor pentru acţiuni sociale, de securitate şi de protecţie socială. În cadrul impozitelor directe, impozitul pe salarii este principala sursă certă, sigură având în vedere faptul că modul de încasare este stopajul la sursă. Impozitul pe salarii a înregistrat o serie de modificări în sensul trecerii de la impozitarea globală a fondului de salarii a entităţii la o impozitare separată a fiecărui salariat în parte. În cazul impozitării globale, impozitul era suportat de entitate, iar în cazul impozitării individuale impozitul este suportat de către fiecare salariat. De asemenea, reforma fiscală din România a introdus taxa pe valoarea adăugată ca impozit indirect care deţine locul 2 sau 3 în ansamblul veniturilor fiscale. 9

Taxele vamale introduse şi modificate de la o perioadă la alta au la bază stimularea importului care are ca finalitate reexportul potrivit regimului vamal care prevede restituirea parţială sau totală a taxelor vamale de import percepute cu ocazia introducerii în ţară a unor mărfuri, dacă acestea se reexportă în aceeaşi stare sau după ce au fost transformate, prelucrate sau separate în vederea exportului, ori au fost încorporate în produse pentru export. Reglementările fiscale din ţara noastră au introdus monopolurile fiscale care sunt impozite indirecte aşezate în preţul unor produse care reprezintă monopol de stat. Produsele pot fi cumpărate şi vândute numai de entităţile cu capital integral de stat. De asemenea, aceste produse pot fi cumpărate şi vândute şi de societăţi comerciale cu capital privat şi de persoane fizice pe bază de licenţă obţinută de la stat. Monopolurile de stat pot fi exemplificate de: monopolul sării, tutunului, alcoolului, producţiei de arme. Monopolurile fiscale sunt impozite indirecte şi se calculează sub formă de cote procentuale asupra vânzărilor. Prin acest impozit se urmăreşte procurarea de venituri suplimentare la buget şi controlul producţiei şi desfacerii unor bunuri. Reforma fiscală din România a introdus şi impozitul pe venitul agricol aplicat în cote procentuale asupra venitului şi terenului agricol. Bibliografia unității de învățare 1 1.Morariu Ana, Radu Gabriel, Paunescu Mirela, Contabilitatea si fiscalitatea in dezvoltarea intreprinderii, Editura Exponto, Bucuresti, 2005. 2.Dumitrescu (Raileanu) Adriana, Dumitrescu Dan, Raileanu Vasile , Contabilitatea si gestiunea fiscala a societatilor comerciale, Editura Economica, Bucuresti, 2016. 3.Legea 227/2015 privind Codul fiscal. 4.Legea 207/2015 privind Codul de procedura fiscala. 5.Ordinul Ministrului Finanţelor Publice 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale şi situațiile financiare anuale consolidate. 2.Unitatea de invatare 2 Sistemul fiscal din Romania. Obiective: -veţi intelege rolul sistemului fiscal în desfăşurarea mecanismelor economico-financiare; -veţi invata criteriile unui sistem fiscal optim; -veţi analiza care este proceduca de urmărire şi percepere a impozitelor şi taxelor; -veţi invata care este conţinutul şi rolul impozitelor în economia de piaţă. 2.1.Sistemul fiscal Sistemul fiscal este, în mod normal, expresie a voinţei politice a unei comunităţi umane organizate, fixată pe un teritoriu determinat şi dispunând de o autonomie suficientă pentru a putea, prin intermediul organelor care o reprezintă, să se doteze cu o întreagă serie de reguli juridice şi, în special, fiscale. În orice perioadă şi în orice tip de societate fiscalitatea este privită ca o inoportunitate pentru orice contribuabil, oricât cinism fiscal ar dovedi acesta. Existenţa şi manifestarea ei este justificată deoarece funcţionarea oricărei societăţi implică numeroase costuri care trebuie să fie acoperite din resurse suficiente. 10

Dacă resursele proprii pe care statul le poate obţine, care provin, de exemplu, din proprietăţile publice (domeniile statului), nu sunt suficiente, ceea ce se întâmplă în general, atunci trebuie prelevate impozite. De fapt, impozitele plătite de către persoane fizice şi persoane juridice pot fi considerate remuneraţii ale serviciilor de orice natură pe care le asigură statul sau instituţiile sale.

Test de autoevaluare: Definiti sistemul fiscal! 2.2.Rolul sistemului fiscal în desfăşurarea mecanismelor economico-financiare Fiecare ţară are structuri proprii şi forme specifice de organizare regăsite în mecanismele de funcţionare ale economiei naţionale. Mecanismul economic reprezintă ansamblul metodelor şi instrumentelor de conducere a unei economii naţionale la un moment dat, corespunzător obiectivelor ce guvernează respectivul stat.

11

Interesele economice joacă un rol extrem de important, constatându-se că nu întotdeauna interesele individuale (grup), locale sau regionale sunt convergente cu cele naţionale. Interesele imediate intră în contradicţie cu cele pe termen lung. Pentru depăşirea contradicţiilor existente, într-o societate se caută soluţii, se elaborează politici, se adoptă legi, se iau decizii de către factorii implicaţi. Mecanismele economice existente cu toate componentele sale, trebuie în permanenţă supravegheate şi adaptate cerinţelor şi posibilităţilor economice naţionale. Eficacitatea mecanismelor economiei naţionale la nivel macro şi micro depinde în mare măsură de modul cum acestea corespund nevoilor obiective de dezvoltare a economiei naţionale. Un rol important în funcţionarea mecanismului economic îl are Statul cu instituţiile sale. Unele acţiuni întreprinse de Stat în realizarea mecanismului economic au latură financiară. Aceste acţiuni se întreprind conform mecanismului financiar. Mecanismul financiar, ca şi componentă a mecanismului economic, cuprinde: sistemul financiar, metode administrative de conducere în domeniul finanţelor, cadrul instituţional, cadrul juridic format din legi, hotărâri, ordonanţe. Mecanismului financiar se bazează pe o bună funcţionare a sistemului financiar. Sistemul financiar este un ansamblu de relaţii care exprimă în primul rând fluxurile financiare la nivel naţional. Sistemul fiscal este o componentă a sistemului financiar şi cuprinde impozitele instituite într-un stat care-i procură acestuia o parte covârşitoare din veniturile publice, fiecare impozit având o contribuţie specifică şi un anumit rol în economie. Fiecare stat, din antichitate şi până astăzi, şi-a adoptat propriul său sistem fiscal, mai mult sau mai puţin perfecţionat, după cum acesta a cunoscut o mai mare sau mai mică putere economică şi militară. Sunt astfel cunoscute sistemele fiscale ale Chinei, Mesopotamiei, Indiei, Egiptului şi Romei în antichitate, apărute şi perfecţionate în strânsă legătură cu nevoile războaielor purtate de aceste state pentru expansiuni teritoriale sau în interior pentru menţinerea ordinii şi frontierelor. Statul suveran din punct de vedere politic şi fiscal poate deci să exercite o putere fiscală absolută în cadrul teritoriului său. De asemenea, în situaţia specială, un stat poate să decidă ca pe teritoriul său să coexiste două sau mai multe sisteme fiscale care să se bucure de o autonomie mai mult sau mai puţin întinsă şi întreţinând între ele relaţii definite, dacă este cazul prin convenţii sau acorduri de drept intern (este cazul statelor federale). In schimb, statul nu poate să exercite nici o putere în afara teritoriului său. Impozitele finanţează activitatea statului. Totuşi impozitele sunt şi instrumente prin intermediul cărora statul redistribuie venitul şi avuţia şi, în plus, sunt o parte integrantă a politicii fiscale a statului, fiind utilizate la stabilizarea cererii agregate. În acest sens, o trăsătură a sistemului fiscal şi mai ales a funcţionării acestuia ar trebui să fie respectarea principiului individualităţii impozitelor. De asemenea, sistemul fiscal trebuie să se caracterizeze prin nediscriminare. Acest principiu semnifică faptul că impozitele trebuie să fie stabile, urmărind reguli care sunt aceleaşi pentru toţi. Orice măsură fiscală, direct sau indirect discriminatorie, adresată unui grup social este incompatibilă cu principiile generale ale unei societăţi libere. Sistemul fiscal trebuie să fie animat de dezinteresul unei impuneri cât mai echitabile. Echitatea impunerii presupune diferenţierea sarcinii fiscale de la o persoană la alta în funcţie de: mărimea absolută a materiei impozabile, natura şi provenienţa veniturilor şi altele. De asemenea, sistemul fiscal, prin procesul aşezării şi urmăririi impozitelor, dă posibilitatea statului să exercite în anumite limite un control asupra economiei, influenţând dezvoltarea sau restrângerea activităţilor unor ramuri economice. 12

Schematic relaţia de subordonare şi de intercondiţionare a sistemului fiscal cu mecanismele şi sistemele economico-financiare se poate reda astfel:

Mecanism - ansamblul sistemelor, metodelor, tehnicilor şi procedeelor utilizate în cadrul organizării, desfăşurării, urmăririi şi controlului unui proces/sistem bine delimitat Sistem - ansamblul elementelor (principii, reguli, fluxuri etc.) dependente între ele, ce formează un tot organizat, având rolul de a face ca un domeniu, o activitate etc. să funcţioneze potrivit scopului urmărit. Test de autoevaluare: Care este roul sistemului fiscal?

2.3.Criteriile unui sistem fiscal optim Sistemul fiscal îndeplineşte trei funcţii esenţiale, care sunt adesea contradictorii. Importanţa relativă care le este acordată evoluează în funcţie de aprecierea care se face asupra capacităţii unei economii de piaţă de a asigura optimul în mod spontan. Dezbaterea asupra fiscalităţii optime reflectă tocmai această apreciere; criteriile utilizate sunt cel mai adesea de natură conflictuală. Două dintre ele domină dezbaterea: criteriul eficienţei şi criteriul echităţii. Funcţiile sistemului fiscal Sistemul fiscal asigură trei funcţii, destinate realizării următoarelor obiective: • funcţie de finanţare a cheltuielilor publice, urmărind obiectivul de venit bugetar; • funcţie de redistribuire a veniturilor şi a patrimoniilor, în conformitate cu un obiectiv de echitate; • funcţie de stabilizare a activităţii economice sau de corecţie a dezechilibrelor, cu scopul obţinerii eficienţei economice. 13

În ştiinţa economică modernă, principiul justeţei impunerii, formulat de Adam Smith, cunoaşte două interpretări: principiul beneficiului şi principiul capacităţii de plată (al echităţii fiscale). a) Principiul beneficiului Acest principiu leagă plata impozitelor şi taxelor de beneficiile pe care contribuabilii, le primesc în seama cheltuielilor publice. Aplicarea lui în practică presupune stabilirea simultană a veniturilor din impozite şi a destinaţiilor acestora în bugetul statului. Altfel spus, impozitele sunt privite ca o plată a bunurilor publice pentru care contribuabilii optează. Beneficiile astfel obţinute trebuie exprimate într-o formă bănească. Dificultăţile apar la evaluarea beneficiilor cheltuielilor publice în domeniul sănătăţii, educaţiei, al serviciilor sociale. Persoanele cărora li se adresează în mod direct aceste servicii nu sunt unicii beneficiari, evaluarea având şi o componentă subiectivă. De exemplu, este greu de măsurat satisfacţia unui părinte ai cărui copii primesc o educaţie bună. Principiul beneficiului are aplicare în câteva domenii strict delimitate, Contribuţiile la asigurările sociale reflectă concret acest principiu. b) Principiul echităţii fiscale Echitatea fiscală, ca act de justiţie socială în materie de impozite, presupune ca fiecare persoană să contribuie la formarea resurselor publice in funcţie de veniturile pe care le realizează şi de starea sa socială. Distribuţia presiunii fiscale independent de beneficiile pe care contribuabilii le au de pe urma cheltuielilor statului este o condiţie a îndeplinirii funcţiei de redistribuţie a veniturilor şi a averii. Echitatea fiscală implică respectarea cumulativă a următoarelor cerinţe: • stabilirea unui minim neimpozabil, respectiv legiferarea scutirii de impozit a unui venit care să asigure satisfacerea nevoilor de trai strict necesare; • determinarea sarcinii fiscale în funcţie de puterea contributivă a fiecărui plătitor, adică ţinând seama de mărimea veniturilor sau averii care fac obiectul impunerii, precum şi de situaţia personală a acestuia; • aşezarea sarcinii fiscale prin compararea acesteia între persoane şi categorii sociale; • cuprinderea tuturor categoriilor sociale în sfera de aplicare a impozitelor, a tuturor veniturilor şi averii, conform legislaţiei în vigoare. Un rol deosebit în respectarea echităţii fiscale îl are felul impunerii utilizate. Practica fiscală cunoaşte impunerea în sumă fixă şi cea în cote procentuale. Numai în cazul celei de a doua forme de impunere se poate vorbi de o manifestare reală a repartiţiei echitabile a presiunii fiscale. Impunerea în cote procentuale se materializează în impozite progresive, proporţionale şi regresive. Cota de impunere la impozitele progresive creşte, constant sau variabil, pe măsura sporirii materiei impozabile, în timp ce ponderea impozitelor regresive în veniturile contribuabililor este invers proporţională cu dimensiunea venitului. In cazul impozitelor proporţionale, raportul dintre venitul sau averea persoanei şi cuantumul sumei datorate este constant, aplicându-se aceeaşi cotă indiferent de mărimea obiectului impozabil. Diferenţa dintre aceste tipuri de impozite este ilustrată în figura următoare:

14

Conform acestei relaţii, impozitele şi taxele pot fi un instrument pentru impulsionarea vieţii economice, fără eforturi suplimentare din partea statului şi fără reducerea cheltuielilor bugetare. Prin manipularea pârghiilor de natură fiscală pot fi induse producătorilor şi consumatorilor anumite comportamente. O altă abordare a echităţii fiscale vizează echitatea fiscală orizontală şi, respectiv, verticală. Echitatea fiscală orizontală exprimă egalitatea persoanelor aflate în circumstanţe similare în faţa obligaţiei de a plăti impozite. Totuşi, sistemele fiscale contemporane asigura respectarea echităţii fiscale orizontale cu anumite corecţii, legate în special de situaţiile personale ale contribuabililor. Aceste corecţii sunt necesare şi în cazul în care statul urmăreşte protejarea unor ramuri sau sectoare de interes naţional. Astfel, în marea majoritate a statelor, legea prevede scutiri sau reduceri de impozite în cazul anumitor categorii sociale (handicapaţi, şomeri, persoane care au în grijă copii minori etc.), precum şi în cazul veniturilor provenite din agricultură şi din sectorul construcţiilor de locuinţe. În cazul României contemporane, un exemplu sugestiv al echităţii fiscale orizontale îl reprezintă impozitarea globală a veniturilor persoanelor fizice, potrivit căreia persoanele care obţin aceleaşi venituri, de exemplu 100 u.m./an din diverse surse, prin globalizare, să plătească acelaşi impozit în valoare absolută. Dar, prin derogare de la acest principiu, persoanele fizice beneficiază de deduceri diferite, în funcţie de situaţia lor personală (pentru deficienţe fizice personale sau pentru persoanele pe care le au în întreţinere). Echitatea fiscală verticală implică un tratament fiscal diferenţiat pentru contribuabilii aflaţi în circumstanţe diferite. Se ia în calcul deci capacitatea acestora de a-şi onora obligaţiile de natură fiscală. Persoanele care realizează venituri mai mari sau deţin o avere mai mare plătesc impozite mai ridicate. Astfel, în cazul impozitării globale a veniturilor persoanelor fizice, contribuabilii care obţin un venit global mai mare sunt impozitaţi cu o cotă de impunere mai mare. Prin urmare, echitatea fiscală verticală este un instrument în procesul de redistribuire a veniturilor şi a averii. Justificarea teoretică a acestui proces este asigurată de teoria utilităţii marginale, conform căreia utilitatea ultimei unităţi din venit scade invers proporţional cu venitul. 15

Statele optează pentru preponderenţa echităţii fiscale orizontale sau a celei verticale, acordă o importanţă precumpănitoare unuia sau altuia dintre principii, dar în acest proces decizional esenţiale sunt datele legate de situaţia economică şi socială a ţării: gradul de dezvoltare a industriei şi agriculturii, forţa sectorului financiar bancar, nivelul de trai al populaţiei, starea monedei naţionale, obiectivele la nivel micro şi macroeconomic prevăzute pentru perioada următoare. Test de autoevaluare: Care sunt criteriile unui sistem fiscal optim? 2.4.Sistemul de impunere - componentă a sistemului fiscal Potrivit Constituţiei, cetăţenii au obligaţia să contribuie prin impozite şi taxe la cheltuielile publice, iar sistemul legal de impunere trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale. În consecinţă, întreaga activitate de impunere, urmărire şi percepere a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor constă, de fapt, în aplicarea şi respectarea întocmai a unor prevederi legale şi orice abatere în acest sens înseamnă încălcarea legii cu consecinţe ce atrag răspunderea celor în cauză. Impozitele şi taxele sunt constituite în toate situaţiile prin acte normative ce emană de la Parlament sau de la organele locale ale autorităţii publice. Statul are dreptul de a reglementa sistemul de impunere format atât din reguli de impunere, cât şi din reguli de urmărire şi percepere a impozitelor şi taxelor. 2.4.1.Impunerea Impunerea reprezintă una din laturile procesului fiscal şi constă în identificarea tuturor categoriilor de persoane fizice sau juridice care deţin sau realizează un anumit obiect impozabil, în evaluarea bazei de calcul a impozitelor sau taxelor şi în determinarea exactă a cuantumului acestora. a) Metode şi tehnici utilizate În practica impunerii se utilizează metode şi tehnici diverse care diferă în funcţie de felul impozitelor sau taxelor, de statutul juridic al plătitorului şi de instrumentele folosite, ceea ce face ca împrumutul să îmbrace mai multe forme. Astfel, de exemplu, agenţii economici persoane juridice identifică singuri obiectul impozabil, evaluează baza de calcul şi determină sumele de plată la buget, în cazul T.V.A., accizele şi impozitul pe profit. În situaţia în care evaluarea obiectului impozabil se face în funcţie de realizările anuale, impunerea poate fi de două feluri: provizorie - în timpul anului, şi definitivă - la finele anului. Impozitul pe profit, de exemplu, se stabileşte provizoriu în timpul anului, luna de lună şi se definitivează prin recalculare şi regularizare pe baza bilanţului anual. Tot aşa, impozitul pe venitul persoanelor fizice se calculează provizoriu în timpul anului, pe măsură ce sunt încasate veniturile din diferite surse globalizabile, dar se definitivează la final pe baza venitului anual realizat. Privită dintr-un alt punct de vedere, impunerea poate fi individuală sau colectivă. Ca exemplu de impunere individuală, se poate cita impunerea aplicată persoanelor cu activitate individuală - meseriaşi, liberi profesionişti, etc. - ale căror venituri sunt impuse în 16

mod individual, pe fiecare persoană în parte. În alte situaţii, cum este cazul asociaţiilor familiale, impunerea câştigului realizat se face pentru întreg colectivul asociat. Ţinând seamă de modul în care se face evaluarea obiectului impozabil, impunerea poate fi directă, indirectă sau forfetară. Impunerea directă se face prin evaluarea directă a obiectului impozabil de către organul fiscal, fie prin constatarea şi identificarea întregii baze de calcul, în baza verificării nemijlocite a resurselor de informare (evidenţe, documente) şi stabilirea, în final, de exemplu, a venitului impozabil realizat de un meseriaş. O astfel de impunere se poate realiza şi pe baza declarării obiectului impozabil de către contribuabil, cum este cazul impozitului pe clădiri, al taxei asupra mijloacelor de transport, sub rezerva verificării ulterioare a exactităţii informaţiilor. La baza impunerii se pot situa şi informaţii obţinute de la terţi. De pildă, unii chiriaşi declară chiria plătită şi impunerea veniturilor din închirieri de imobile se face indirect, folosind această informaţie. Tot o impunere indirectă sau forfetară se poate considera în cazul când obiectului impozabil i se atribuie apriori o anumită valoare în funcţie de care se stabileşte impozitul datorat, ca, de pildă, normele sau haremurile de venituri, impozitul forfetar aplicat taximetriştilor particulari etc. În funcţie de modul cum se „însumează elementele de calcul, impunerea poate fi parţială sau globală. Aceste modalităţi de impunere se referă, în principal, la contribuabilii persoane fizice care realizează mai multe venituri din mai multe surse şi locuri diferite. Spre exemplu, impunerea venitului din salarii şi alte drepturi de personal. În cazul impunerii globale, veniturile realizate din mai multe locuri şi surse de aceeaşi persoană într-o perioadă de timp (lună, trimestru, an) se însumează şi se impun global, cotele de impunere aplicânduse la o bază de calcul cumulat. b) Instrumentele impunerii Impunerea are ca rezultat final stabilirea pe fiecare plătitor a obiectului impozabil şi a cuantumului impozitului datorat, care trebuie consemnate în anumite documente specifice. Aceste documente îmbracă forme diferite, în funcţie de felurile impunerii şi de metodele practicate, de natura impozitului şi de categoria plătitorilor. Unul din instrumentele impunerii cel mai des întâlnit este declaraţia de impunere. Declaraţia de impunere este documentul prin care plătitorul informează organul financiar sau fiscal din raza sa teritorială cu privire la dobândirea obiectului impozabil şi cu privire la celelalte elemente ce se iau în calcul la stabilirea bazei de impozitare şi a impozitului datorat. Declaraţia de impunere poate fi iniţială sau anuală. Se întocmesc şi se depun la organele financiare declaraţii de impunere iniţiale în momentul dobândirii clădirii, terenului, a mijloacelor de transport auto, terestre şi pe apă. Aceste declaraţii cuprind, de regulă, date cu privire la: identificarea plătitorului; numele şi adresa plătitorului; natura bunului; elementele din care este construit bunul; zona în care se află şi alte elemente care stau la baza calculării impozitului datorat. Declaraţiile de impunere se întocmesc de persoane juridice care completează aceste declaraţii cu toate datele cu privire la bunurile şi veniturile impozabile, la cheltuielile ocazionate de activitatea producătoare de venit şi în ce măsură anume realizează venitul singur sau cu alţi membri din familie. Din punctul de vedere al raportării la perioada impunerii, declaraţia de impunere poate fi anterioară sau ulterioară perioadei respective. Declaraţia, în cazul persoanelor cu activităţi individuale, are caracter de declaraţie anterioară. Tot ca declaraţie anterioară se pot menţiona şi acele declaraţii pe care le depun 17

unităţile plătitoare de impozit pe profit sau de T.V.A., declaraţii în care contribuabilii anunţă organul fiscal cu un timp înainte cu privire la calitatea pe care o au de plătitor de impozit pe profit sau T.V.A, după caz. Declaraţiile ulterioare pot să îmbrace forme variate. In zona impozitului pe profit şi T.V.A,, contribuabilul depune declaraţia trimestrială până la data de 25 ale lunii din primul trimestru exprimat cu privire la impozitul pe profit, respectiv 25 ale lunii/trimestrului următor cu privire la T.V.A.. c) Alte instrumente ale impunerii Procesul verbal de verificare se întocmeşte în baza declaraţiei de impunere depuse de contribuabil, persoană fizică sau juridică, cu privire la impozitul pe clădiri, terenuri, impozit asupra mijloacelor de transport, impozit datorat ca urmare a veniturilor din închirieri şi subînchirieri etc. Procesele verbale de verificare îndeplinesc şi funcţia de definitivare a impunerii, iar în anumite cazuri şi pe aceea de înştiinţare de plată. Procese verbale întocmesc şi organele de control ale aparatului fiscal cu ocazia verificărilor efectuate la sediul plătitorului, persoane fizice sau juridice, procese verbale prin care se constată modul de îndeplinire a obligaţiilor fiscale. Prin aceste documente se stabilesc, când este cazul, diferenţele în plus ce trebuie vărsate la buget, sub formă de impozite şi taxe. În aceste situaţii, aceste procese verbale îndeplinesc funcţia de instrument al impunerii şi au caracter executoriu. Înştiinţarea de plată se întocmeşte între organele fiscale şi contribuabil. Prin aceasta, plătitorul este înştiinţat asupra modului în care s-a stabilit impunerea, asupra cuantumului impozitului şi a termenului de plată. în cazul procesului verbal comunicat celor în cauză, acesta ţine loc şi de înştiinţare de plată, în unele cazuri însă înştiinţarea de plată fiind un document separat. Procesul verbal de control ulterior constituie şi înştiinţare de plată, deoarece el cuprinde şi termenul până la care contribuabilul este obligat să achite sumele, înştiinţările de plată sunt anterioare termenului de plată şi ele îndeplinesc rolul de atenţionare a plătitorilor cu privire la obligaţiile lor fiscale şi cu privire la scadenţa acestor obligaţii fiscale. Înştiinţările înaintate după expirarea termenului de plată au rolul de ameninţare a contribuabililor asupra consecinţelor întârzierii cu privire la achitarea obligaţiilor fiscale. O astfel de trăsătură o are şi ultima înştiinţare de plată care se înaintează contribuabilului debitor înainte de declanşarea procedurii de urmărire silită a bunurilor.

Test de autoevaluare: Ce este impunerea? 2.4.2.Urmărirea şi perceperea impozitelor şi taxelor Activitatea de urmărire a impozitelor şi taxelor se desfăşoară de către aparatul fiscal sau de alte organe prevăzute de lege şi are în vedere depistarea contribuabililor plătitori deţinători ai obiectelor impozabile, supravegherea şi îndrumarea permanentă a acestora pentru a-şi achita în întregime şi la termen obligaţiile faţă de buget, ca şi evidenţa strictă a debitelor, în cazurile prevăzute de lege, şi a sumelor încasate. Perceperea impozitelor şi taxelor presupune încasarea efectivă a sumelor datorate de plătitor şi înregistrarea lor, în ultimă instanţă, în conturile bugetare deschise la bancă sau la trezoreria publică, atunci când are loc şi stingerea efectivă a obligaţiilor fiscale. Această operaţie se realizează pe mai multe căi sau metode de percepere. 18

În cazul agenţilor economici plătitori de T.V.A., accize şi impozit pe profit, se aplică metoda calculării şi vărsării directe a sumelor datorate la fiecare termen de plată, ei purtând întreaga răspundere pentru exactitatea acestor operaţiuni. În unele cazuri perceperea se face prin stopaj ia sursă (reţinere şi vărsare), cum este cazul impozitului pe salarii, când unităţile plătesc salarii şi sunt obligate să reţină şi să verse impozitul pe salarii ori impozitul aplicat altor drepturi de autor, situaţie în care instituţiile prin care sunt realizate aceste drepturi au obligaţia să facă şi impunerea şi să verse la buget impozitul în condiţiile prevăzute de lege. Astfel, în toate aceste cazuri, organele de control fiscal se implică post facturii, efectuând verificări cu privire la determinarea şi vărsarea exactă a impozitelor respective. Tot prin stopaj la sursă se percepe şi impozitul pe dividende. Alte situaţii apar când intervenţia organelor fiscale este mai directă şi se aplică metoda impunerii şi debitării. Astfel, pentru anumite impozite şi taxe, cum sunt impozitele pe veniturile meseriaşilor, impozitul pe venitul agricol, impozitul pe clădiri, taxa asupra mijloacelor de transport, impunerea se face de către aparatul fiscal, care înscrie în roluri debitele respective şi asigură şi perceperea lor prin înştiinţări de plată şi, uneori, prin încasarea directă (agenţi fiscali). O situaţie aparte întâlnim în cazul taxelor de timbru, când perceperea se face ante factum, înainte de realizarea prescripţiilor respective de către organele de drept (notariate, primării, organe ale poliţiei, instanţe de judecată) şi prin grija acestora, care poartă întreaga răspundere pentru aplicarea legii fiscale. 2.5.Conţinutul şi rolul impozitelor în economia de piaţă În literatura economică, cea mai cuprinzătoare definiţie a impozitelor este: prelevări făcute de stat sub formă bănească de la persoane fizice şi juridice, numite contribuabili, pe seama veniturilor, a averii şi a circulaţiei bunurilor şi serviciilor, cu scopul formării veniturilor financiare publice. Taxele sunt o formă a impozitelor, având caracteristic faptul că plata lor este ocazionată de prestarea unor servicii de către stat prin instituţiile sale. Dimensiunea lor nu este fundamentată pe costuri, ele fiind calculate prin aproximare, fapt ce le diferenţiază de tarife. Plata impozitelor are caracter obligatoriu şi definitiv, neimplicând o contraprestaţie din partea statului. Obligativitatea derivă şi din faptul că sarcina fiscală este impusă tuturor persoanelor fizice şi juridice care realizează venit dintr-o anumită sursă sau posedă un anumit gen de avere pentru care, conform legii, datorează impozit. Pe lângă această funcţie de alimentare a fondurilor statului, impozitele şi taxele reprezintă un instrument de intervenţie în plan economic şi social. Politica fiscală este interdependentă cu strategiile macro şi microeconomice ale autorităţilor, contribuind la articularea unei politici globale coerente şi viabile. În domeniul politicii macroeconomice, experienţa Statelor Unite ale Americii a demonstrat că teoria conform căreia scăderea impozitelor duce la creşterea economică şi prin aceasta la mărirea volumului intrărilor fiscale şi deci la scăderea deficitului bugetar, este, de fapt, un cerc vicios. Scăderea impozitelor dă naştere la deficit bugetar, ceea ce implică creşterea ratelor dobânzilor, ca urmare a nevoii de finanţare a deficitului, şi mărirea datoriei publice. Acest fapt subliniază importanţa mecanismelor fiscale şi imperativul ca acestea să fie utilizate cu maximă atenţie din partea statului. Se poate afirma că viabilitatea pe termen 19

mediu a micşorării impozitelor este mai degrabă consecinţă şi nu cauză a relansării economice. Există totuşi un lanţ între scăderea fiscalităţii şi creşterea economică, demonstrat de economistul american Laffer. Schematic, teoria sa se prezintă astfel:

Conform acestei relaţii, impozitele şi taxele pot fi un instrument pentru impulsionarea vieţii economice, fără eforturi suplimentare din partea statului şi fără reducerea cheltuielilor bugetare. Prin manipularea pârghiilor de natură fiscală pot fi induse producătorilor şi consumatorilor anumite comportamente. Clasificarea impozitelor Prin punerea în aplicare a principiilor fiscale, apar o serie de aspecte de ordin economic şi social de care statul trebuie să ţină seama în fundamentarea unui sistem fiscal. Orice măsură fiscală trebuie să aibă în vedere trei aspecte: 1. Randamentul impozitelor: capacitatea acestora de a asigura nivelul de resurse financiare necesare realizării obiectivelor publice de importanţă majoră cu cheltuieli de gestionare cât mai mici; 2. Eficienţa (eficacitatea) fiscală: raportul dintre cheltuielile de natură fiscală ale statului şi efectele obţinute, măsurate prin mărimea veniturilor din impozite şi taxe. Analiza rezultatului final al opţiunii pentru anumite cheltuieli fiscale exprimă orientarea economică şi socială a unei ţări; 3. Echitatea fiscală: înglobarea în criteriile de aplicare a impozitelor a situaţiei personale a contribuabililor. Menţionăm că noţiunea de justiţie fiscală nu este un concept absolut, el depinzând de contextul politic, economic şi social al fiecărui stat. La aşezarea unui impozit se stabilesc următoarele coordonate: • obiectul impunerii: venituri, avere, cheltuieli; • modalităţi de aşezare a impozitului: în sume fixe, în cote proporţionale, progresive sau regresive; • categorii sociale sau socio-profesionale supuse impunerii; • metode de evitare şi prevenire a dublei impuneri economice şi juridice şi a fenomenului de evaziune fiscală. Numărul şi felul impozitelor care alcătuiesc sistemul de impunere depind de situaţia concretă din fiecare ţară. Nu există o „reţetă” de îmbinare a diferitelor impozite, fiecare stat având libertatea de a-şi fundamenta propriul sistem fiscal. Impozitele existente în practică sunt diferite ca formă şi conţinut. Există însă criterii diverse cu ajutorul cărora ele pot fi grupate în mai multe categorii. O clasificare riguroasă, academică, este realizată de lucrările din domeniul finanţelor publice. Astfel există cinci criterii de grupare a impozitelor: Trăsăturile de formă şi fond După acest criteriu, impozitele se clasifică în impozite directe şi impozite indirecte. 20

Impozitele directe se stabilesc nominal în sarcina persoanelor fizice şi juridice, în funcţie de veniturile sau averea acestora, pe baza cotelor de impozitare prevăzute de lege. Cum, în general, subiectul şi plătitorul sunt una şi aceeaşi persoană, putem aprecia că acest tip de impozitare are o incidenţă directă asupra subiectului plătitor. Incidenţa directă are un caracter definitiv în cazul impozitelor suportate de persoanele fizice, respectiv un caracter de primă instanţă în cazul impozitului pe profiturile întreprinderilor. Diferenţa provine din faptul că producătorii şi comercianţii au capacitatea ca, prin mecanismul preţurilor, să transfere obligaţia fiscală în sarcina altor persoane. Impozitele directe pot fi grupate în impozite reale şi impozite personale. Impozitele reale (sau obiective) se aşază asupra materiei impozitabile brute, fără a se ţine cont de situaţia subiectului impozitului. Impozitele personale (sau subiective), în opoziţie cu cele reale, se fundamentează în strânsă legătură cu situaţia socială a contribuabilului, promovând principiile de echitate fiscală. Aceste impozite se aşază asupra veniturilor şi asupra averii. Datorează impozit pe venit atât persoanele fizice, cât şi cele juridice. Impozitele pe avere se instituie în strânsă legătură cu dreptul de proprietate şi cunosc trei forme de aşezare: asupra averii propriu-zise, asupra circulaţiei averii şi asupra sporului de avere. Impozitele indirecte vizează cheltuielile, deci se percep cu prilejul vânzării unor bunuri şi prestării de servicii. Prin lege, calitatea de subiect al impozitului este atribuită unei alte persoane fizice sau juridice decât suportatorul acestuia. În funcţie de forma lor de manifestare, impozitele indirecte se grupează în: taxe de consumaţie, venituri aferente monopolurilor fiscale, taxe vamale, taxe fiscale, de timbru, consulare şi de înregistrare. Taxele de consumaţie au două forme: taxe de consumaţie pe produs, cunoscute sub denumirea de accize, şi taxe generale asupra vânzătorilor, practicate sub forma impozitului pe cifra de afaceri brută sau netă (TVA). Veniturile aferente monopolurilor fiscale reprezintă diferenţa dintre preţul de vânzare al unor produse precizate prin lege (sare, tutun, alcool, cărţi de joc etc.) şi costul acestora. Monopolurile fiscale pot fi depline sau parţiale, după cum sunt aşezate asupra circuitului produselor. Taxele vamale se percep, în condiţii specifice, în cazul importurilor, exporturilor sau tranzitului de mărfuri. Taxele de timbru, consulare şi de înregistrare sunt prelevări făcute cu ocazia unor servicii de către instituţiile de stat.

21

Schematic, această clasificare a impozitelor se prezintă astfel:

Obiectul impozitării Din punct de vedere al acestui criteriu, impozitele sunt clasificate în: o impozite pe venit o impozite pe avere o impozite pe cheltuieli Scopul urmării prin instituirea lor În funcţie de scopul lor, impozitele sunt: o impozite financiare o impozite de ordine Impozitele financiare sunt instituite în scopul constituirii fondurilor publice Impozitele de ordine urmăresc influenţarea comportamentului consumatorilor într-o anumită direcţie. În această categorie intră accizele pe tutun şi băuturile alcoolice, precum şi taxele vamale antidumping. Frecvenţa perceperii la buget După frecvenţa realizării lor, impozitele formează două categorii: o impozite permanente sau ordinare o impozite incidentale sau extraordinare 22

Spre deosebire de impozitele ordinare, care se încasează periodic (de regulă anual), impozitele extraordinare se instituie şi se percep în mod excepţional în legătură cu apariţia unor obiecte impozabile ce se deosebesc esenţial de cele obişnuite. Test de autoevaluare: Care este continutul si rolul impozitelor in economia de piata? Bibliografia unității de învățare 2 1.Morariu Ana, Radu Gabriel, Paunescu Mirela, Contabilitatea si fiscalitatea in dezvoltarea intreprinderii, Editura Exponto, Bucuresti, 2005. 2.Dumitrescu (Raileanu) Adriana, Dumitrescu Dan, Raileanu Vasile , Contabilitatea si gestiunea fiscala a societatilor comerciale, Editura Economica, Bucuresti, 2016. 3.Legea 227/2015 privind Codul fiscal. 4.Legea 207/2015 privind Codul de procedura fiscala. 5.Ordinul Ministrului Finanţelor Publice 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale şi situațiile financiare anuale consolidate. 3.Unitatea de invatare 3 Analiza raportului contabilitate şi fiscalitate. Delimitări privind contabilitatea și fiscalitatea întreprinderii. Principiile contabile si fiscale. Obiective: -veţi dobândi cunoştinţele necesare pentru a intelege raportul dintre contabilitate si fiscalitate; -veţi avea capacitatea de a face distinctie intre contabilitate si fiscalitate; -veţi dobândi capacitatea de a face distinctie intre principiile contabile si fiscale si de ale aplica. 3.1. Analiza raportului contabilitate şi fiscalitate Impozitele, taxele, contribuţiile, subvenţiile şi alocaţiile bugetare de fonduri, împrumuturile de stat şi cheltuielile guvernamentale constituie componente tot mai importante ale vieţii economice şi sociale. Prin intermediul lor se acumulează şi se repartizează resursele financiare la dispoziţia statului, dar ele se delimitează şi ca instrumente de gestiune macroeconomică şi de asigurare a echilibrului general economic. În cadrul finanţelor publice şi economiei financiare a unei ţări, fiscalitatea se delimitează ca un sistem de percepere a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor printr-un aparat specializat precum şi ca un ansamblu coerent de legi care reglementează impunerea contribuabililor şi fundamentează juridic impozitele, taxele şi contribuţiile. Raportul dintre contabilitate şi fiscalitate trebuie discutat prin prisma poziţiei contabilităţii în cadrul gestiunii fiscale şi măsurii în care contabilitatea este sau nu deconectată de fiscalitate. Analizând poziţia contabilităţii în cadrul gestiunii fiscale, se poate spune că o componentă a gestiunii fiscale a întreprinderii o reprezintă contabilitatea care asigură 23

sistemul informaţional necesar căutării şi funcţionării securităţii fiscale. Structurile contabile informaţionale şi funcţionalitatea lor sunt orientate şi spre onorarea interesului fiscal. Privind măsura în care contabilitatea este sau nu deconectată de fiscalitate, aceasta se nuanţează de răspunsul afirmativ sau negativ la întrebarea degajării contabilităţii de fiscalitate. Dacă se consideră că este degajată contabilitatea de fiscalitate atunci informaţia contabilă este orientată cu precădere spre interesul investiţional. De asemenea, dacă se consideră că nu este degajată contabilitatea de fiscalitate, atunci informaţia contabilă este destinată în principal interesului fiscal. Conectarea contabilităţii la fiscalitate ridică problema concilierii raporturilor dinte principiile contabile şi principiile fiscale. Este cunoscut că obiectul contabilităţii financiare este redarea imaginii fidele a patrimoniului, a situaţiei financiare şi a rezultatului pe baza unor reguli care vizează terminologia, evaluarea, prudenţa, omogenitatea, comparabilitatea în timp, în spaţiu şi la nivel internaţional. Fiscalitatea corespunde unei alte logici, are principiile şi regulile sale care nu sunt în toate cazurile aceleaşi cu cele ale contabilităţii. Elementele pe care se individualizează contabilitatea şi se înscrie în obiectivul de imagine fidelă sunt delimitate de: - legarea cheltuielilor şi veniturilor de momentul în care s-au angajat; - evaluarea activelor la intrarea lor în patrimoniu la costul de achiziţie, costul de producţie sau la valoarea de utilitate; - contabilizarea pierderilor latente şi a deprecierilor de valoare determinate de uzura morală şi fizică, de degradarea, de demodarea stocurilor, de neîncasarea creanţelor, de clienţii dubioşi şi rău platnici şi includerea fiecărei corecţii fără a ţine cont de eventualele plusvalori latente. Se impune o analiză a costurilor perioadei deoarece anumite cheltuieli angajate nu pot fi nici imobilizate, nici stocate, nici repartizate pe mai multe exerciţii, acestea nu sunt recunoscute în active şi deci, trebuie repartizate asupra rezultatului. Aceste elemente rezultă din aplicarea principiilor contabile fundamentale fără a se regăsi în totalitate în calculul propriei fiscalităţi. Situaţia analizată anterior generează problema concilierii raportului dinte contabilitate şi fiscalitate în toate cazurile când cele două interese nu sunt convergente în totalitate. În acest caz, se pot utiliza două soluţii: - fiscul impune regulile, fapt ce duce la apariţia unei contradicţii între regulile de evaluare fiscală şi regulile de evaluare contabilă. În acest caz, se impune o evaluare de tip fiscal şi efectuarea înregistrărilor contabile corespunzătoare în scopul obţinerii unor avantaje fiscale (impozite amânate la plată, provizioane reglementate, subvenţii pentru investiţii); - fiscul nu impune regulile fiscale pentru determinarea rezultatului, el confirmă principiile contabile. Informaţia contabilă este destinată unei mulţimi de utilizatori, fapt de impune ca aceasta să fie imparţială. Deci, bilanţul contabil trebuie să fie unic, fără a degaja interpretări diferite. Sunt interzise politicile contabile care sunt orientate spre constituirea şi utilizarea rezervelor care să influenţeze rezultatul. De asemenea, fiscalitatea nu trebuie să se rezume numai la onorarea sau onorarea în principal a interesului fiscal. Deci, unul dintre interesele informaţionale onorate de contabilitate, considerat de unii autori principal, este cel fiscal. Totdeauna contabilitatea a analizat problema concilierii sale cu fiscalitatea. Cauza perpetuă a unei asemenea situaţii este generată de faptul că nu în toate cazurile principiile contabile privind evaluarea şi calculul economic sunt respectate de către fiscalitate. 24

Raporturile dintre contabilitate şi fiscalitate se pot grupa în raporturi angajate şi raporturi neutrale. Raporturile angajate sunt raporturi de conectare care sunt determinate de intersecţia dintre interesul contabil şi cel fiscal. În cadrul acestei intersecţii apar dezacorduri între principiile contabile şi cele fiscale şi, în consecinţă, ele trebuie conciliate sau armonizate. În sfera raporturilor angajate se încadrează două probleme importante: impozitarea profitului şi amortizarea imobilizărilor. Problema amortizării imobilizărilor este de fapt subordonată impozitării profitului. Amortizarea împreună cu rezultatul net definesc capacitatea de autofinanţare a entităţii. Orice mişcare la nivelul amortizării generează efecte inverse asupra impozitului pe profit. Pentru analiza şi implicit pentru rezolvarea problemei privind impozitarea rezultatului poate fi reţinută prevederea din IAS 12 „Impozitul pe profit”, elaborat de IASB. În acest standard este oferită soluţia „pasajului” între rezultatul contabil şi cel fiscal, realizat prin intermediul diferenţelor temporare şi permanente. Acest pasaj, în condiţiile în care contabilitatea este conectată la fiscalitate, impune retratarea informaţiilor privind rezultatul contabil consemnate în situaţiile financiare, în baza regulilor fiscale stabilite. Pasajul poate fi rezolvat după caz, între bilanţul contabil şi bilanţul fiscal, între contul de rezultate contabil şi cel fiscal. Rezolvarea între bilanţuri se realizează dacă rezultatul se determină pe baza variaţiei nete a patrimoniului. De asemenea, rezolvarea între conturile de rezultate se realizează dacă rezultatul este calculat pe baza raportului între venituri şi cheltuieli. În condiţiile în care contabilitate nu este conectată la fiscalitate, determinarea rezultatului fiscal se delimitează ca o lucrare distinctă şi ea se efectuează în afara sistemului de conturi. Diferenţele temporare apar între rezultatul impozabil şi rezultatul fiscal al unui exerciţiu. Ele sunt determinate de anumite elemente de venituri şi cheltuieli care se includ în rezultatul fiscal cât şi în materia rezultatului contabil. Ele privesc perioade diferite şi sunt resorbite ca urmare a unuia sau mai multor exerciţii ulterioare. Diferenţele permanente sunt cele care au ca efect definitiv creşterea sau micşorarea cheltuielii privind impozitul pe profit. Astfel, regulile fiscale nu admit deductibilitatea fiscală a cheltuielilor care nu au legătură cu realizarea obiectului de activitate, fie datorită naturii lor (amenzi), fie caracterului lor excesiv (cheltuieli sponsorizări peste limita admisă). Pentru formalizarea diferenţelor temporare în cadrul raportului dintre rezultatul contabil şi cel fiscal se utilizează două metode: metoda impozitului exigibil şi metoda reportării (amânării la plată a impozitului). Metoda impozitului exigibil presupune că în contabilitate cheltuiala exerciţiului este egală cu suma impozitelor exigibile. Metoda reportării impozitului presupune că impozitele asupra rezultatului sunt considerate ca fiind o cheltuială suportată de entitate când ea realizează un profit şi acestea sunt contabilizate în cursul aceloraşi exerciţii ca şi veniturile şi cheltuielile la care se raportează. Potrivit metodei reportului, cheltuiala fiscală a exerciţiului cuprinde: - impozitele exigibile; - impozitele amânate la plată; - ajustarea soldurilor de impozit reportate ca urmare a modificării procentelor de impozite sau crearea de noi impozite. Ca urmare a prevederilor din IAS 12 „Impozitul pe profit”, o rezolvare care reţine interesul este proprie contabilităţii franceze. Ea operează cu următoarele structuri: 25

- impozite exigibile; - impozite amânate la plată; - diferenţe temporare generatoare de impozit amânat pasiv sau de impozit amânat activ; - subvenţii pentru investiţii; - provizioane reglementate; - reporturi deficitare. O altă grupă de soluţii şi atitudini este cea de nuanţă conciliantă, în sensul că fiscalitatea recunoaşte principiile şi regulile contabile şi în consecinţă acceptă soluţia pasajului între rezultatul contabil şi cel fiscal. Aceasta se referă la cheltuielile deductibile la impozitare. Din delimitarea raporturilor contabilitate-fiscalitate nu pot lipsi elementele fiscale de antrenare în contabilitatea curentă pentru constituirea informaţiei contabile. Astfel, pentru a obţine temporar un avantaj fiscal pentru entitate, contabilitatea se abate de la adevărul privind situaţia patrimonială şi financiară şi rezultatul obţinut. Raporturile neutrale au în vedere faptul că informaţia contabilă este utilizată de fiscalitate ca obiect şi suport pentru calcularea şi decontarea unui impozit, unei taxe sau unei contribuţii. Aceste raporturi nu generează probleme pentru armonizarea celor două categorii de interese: contabil şi fiscal. În acest sens, sunt exemplificative raporturile privind impozitul pe dividende, impozitul pe salarii, impozitul pe clădiri, taxa pentru folosirea terenurilor, taxa pe mijloace de transport, taxa pe valoarea adăugată. Raporturile neutrale pot deveni incitante pentru gestiunea fiscală a entităţii, implicit pentru contabilitatea entităţii numai în măsura în care mobilizează subiectul impus la un comportament înscris în eficacitatea fiscală. Test de autoevaluare: Prezentati raportul dintre contabilitate si fiscalitate. 3.2.Delimitări privind contabilitatea și fiscalitatea întreprinderii  Politica de contabilitate și fiscalitatea întreprinderii;  Politica contabilă-Principii, reguli de evaluare, baze de evaluare, convenții și practici specifice utilizate de profesioniști contabili în prezentarea și raportarea situațiilor financiare.  Politica fiscală este definită de ansamblul măsurilor inițiate si implementate de guvern, prin intermediul bugetelor publice, în scopul realizarii si menținerii echilibrului macroeconomic în economia reala.  Gestiunea fiscală are ca obiectiv analiza divergentelor dintre Contabilitate și fiscalitate, dimensiunea afacerilor și minimizarea riscului fiscal.  Fiscalitatea isi preia informațiile de tip fiscal din contabilitate.  Multe reguli de evaluare sunt preluate de contabilitate din fiscalitate. Există convergente si divergente intre contabilitate și fiscalitate.  amortizarea imobilizarilor şi  impozitarea profitului,  evaluarea contabila a patrimoniului.  Problema amortizării este subordonată impozitarii profitului. După cum este cunoscut, amortizarea împreună cu rezultatul net definesc capacitatea de autofinanţare a 26

întreprinderii şi orice mişcare la nivelul amortizării generează efecte inverse asupra impozitului pe profit.  În consecinţa trebuie căutată o soluţie între cele doua rezultate – contabil şi fiscal ( impozabil ), prin care cele două interese să fie convergente. Pasajul de trecere de la rezultatul contabil la cel fiscal se realizează prin intermediul diferenţelor temporare şi permanente.  Reguli de evaluare diferite generează diferenţe între profitul contabil şi profitul impozabil. În consecinţa trebuie căutată o soluţie între cele doua rezultate – contabil şi fiscal ( impozabil ), prin care cele două interese să fie convergente. Pasajul de trecere de la rezultatul contabil la cel fiscal se realizează prin intermediul diferenţelor temporare şi permanente. 3.3.Principiile contabile si fiscale. Principii contabile 1. Continuitatii 2. Permanentei metodelor 3. Contabilităţii de angajamente 4. Necompensarii 5. Prevalentei economicului asupra juridicului 6. Evaluarii separate a elementelor de activ si datorii 7. Prudenţei 8. Independenţei exerciţiului 9. Intangibilitatii 10 Principiul costului istoric Principiile fiscalității Impozitele și taxele reglementate de prezentul cod se bazează pe următoarele principii: a) neutralitatea măsurilor fiscale în raport cu diferitele categorii de investitori și capitaluri, cu forma de proprietate, asigurând prin nivelul impunerii condiții egale investitorilor, capitalului român și străin; b) certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care să nu conducă la interpretări arbitrare, iar termenele, modalitatea și sumele de plată să fie precis stabilite pentru fiecare plătitor, respectiv aceștia să poată urmări și înțelege sarcina fiscală ce le revine, precum și să poată determina influența deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale; c) justețea impunerii sau echitatea fiscală asigură ca sarcina fiscală a fiecărui contribuabil să fie stabilită pe baza puterii contributive, respectiv în funcție de mărimea veniturilor sau a proprietăților acestuia; d) eficiența impunerii asigură niveluri similare ale veniturilor bugetare de la un exercițiu bugetar la altul prin menținerea randamentului impozitelor, taxelor și contribuțiilor în toate fazele ciclului economic, atât în perioadele de avânt economic, cât și în cele de criză; e) predictibilitatea impunerii asigură stabilitatea impozitelor, taxelor și contribuțiilor obligatorii, pentru o perioadă de timp de cel puțin un an, în care nu pot interveni modificări în sensul majorării sau introducerii de noi impozite, taxe și contribuții obligatorii.

27

Test de autoevaluare: Care sunt principiile contabile? Care sunt principiile fiscale? Bibliografia unității de învățare 3 1.Morariu Ana, Radu Gabriel, Paunescu Mirela, Contabilitatea si fiscalitatea in dezvoltarea intreprinderii, Editura Exponto, Bucuresti, 2005. 2.Dumitrescu (Raileanu) Adriana, Dumitrescu Dan, Raileanu Vasile , Contabilitatea si gestiunea fiscala a societatilor comerciale, Editura Economica, Bucuresti, 2016. 3.Legea 227/2015 privind Codul fiscal. 4.Legea 207/2015 privind Codul de procedura fiscala. 5.Ordinul Ministrului Finanţelor Publice 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale şi situațiile financiare anuale consolidate. 4.Unitatea de invatare 4 Contabilitatea si fiscalitatea remunerarii capitalului uman. Obiective: -veţi dobândi cunoştinţele necesare pentru a identifica veniturile salariale; -veţi dobândi cunoştinţele necesare pentru calculul salarial – impozit, contributii, rest de plata; -veţi dobândi cunoştinţele necesare pentru identificarea vaniturilor neimpozabile; -veţi dobândi cunoştinţele necesare pentru calculul concediilor; -veţi dobândi cunoştinţele necesare pentru a evidentia in contabilitate calculul salarial. -veţi cunoaste și intelege a capitalului uman in entitate cu rol de crestere a valorii adăugate și utilitatea gestiunii fiscale în concilierea raportului contabilitate-fiscalitate. 4.1.Definirea veniturilor din salarii și asimilate salariilor Definitia veniturilor din salarii: Toate veniturile în bani și/sau în natură obținute de o persoană fizică rezidentă ori nerezidentă ce desfășoară o activitate în baza unui: a. contract individual de muncă, b. a unui raport de serviciu, c. act de detașare sau d. a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, e. inclusiv indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă acordate persoanelor care obțin venituri din salarii și asimilate salariilor. Veniturile asimilate salariilor: a.indemnizațiile din activități desfășurate ca urmare a unei funcții de demnitate publică, stabilite cf. legii; b.indemnizațiile din activități desfășurate ca urmare a unei funcții alese în cadrul persoanelor juridice fără scop patrimonial; c.solda lunară acordată potrivit legii; 28

d.sumele din profitul net cuvenite administratorilor societăților, potrivit legii sau actului constitutiv, după caz, precum și participarea la profitul unității pentru managerii cu contract de management, cf. legii; e.sume reprezentând participarea salariaților la profit, potrivit legii; f.remunerația obținută de directorii cu contract de mandat și de membrii directoratului de la societățile administrate în sistem dualist și ai consiliului de supraveghere, potrivit legii, precum și drepturile cuvenite managerilor, în baza contractului de management prevăzut de lege; g.remunerația primită de președintele asociației de proprietari sau de alte persoane, în baza contractului de mandat, potrivit Legii nr. 230/2007; h.sumele primite de membrii fondatori ai societăților constituite prin subscripție publică; i.sumele primite de membrii comisiei de cenzori sau comitetului de audit, inclusiv sumele primite pentru participarea în consilii, comisii, comitete j.sumele primite de reprezentanții în organisme tripartite, potrivit legii; k. indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, delegare, detasare în interesul serviciului, pentru partea care depășește plafonul neimpozabil stabilit astfel: ▪ în țară, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizație, prin hotărâre a Guvernului pentru personalul autorităților și instituțiilor publice; ▪ străinătate, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru diurnă prin hotărâre a Guvernului pentru personalul român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caractertemporar; l. Indemnizațiile pentru partea care depășește plafonul neimpozabil stabilit la nivelul legal pentru diurna acordată personalului român trimis în străinătate, ce au raporturi de muuncă cu nerezidenți; m. Indemnizațiile pentru directori, administratori, altele decat ch de transport pentru partea care depășește plafonul neimpozabil stabilit astfel: (i) în țară, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizație, prin hotărâre a Guvernului pentru personalul autorităților și instituțiilor publice; (ii) în străinătate, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru diurnă prin hotărâre a Guvernului pentru personalul român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar; n. partea care depășește plafonul neimpozabil stabilit la nivelul legal pentru diurna acordată personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, o. remunerația administratorilor societăților, companiilor/societăților naționale și regiilor autonome, desemnați/numiți în condițiile legii, precum și sumele primite de reprezentanții în adunarea generală a acționarilor și în consiliul de administrație; p. sume reprezentând salarii/solde, dobânzi acordate în legătură cu acestea, precum și actualizarea lor cu indicele de inflație in baza unor hotărâri judecătorești definitive; q. remunerația brută primită pentru activitatea prestată de zilieri, potrivit legii; r. veniturile obținute de către persoanele fizice care desfășoară activități în cadrul misiunilor diplomatice, oficiilor consulare și institutelor culturale românești din străinătate, s. orice alte sume sau avantaje în bani ori în natură Test de autoevaluare: Definiti veniturile din salarii! 29

4.2.Venituri neimpozabile a. ajutoarele de înmormântare, b. ajutoarele pentru bolile grave și incurabile, pentru dispozitive medicale, pentru naștere; c. pierderi ca urmare a calamităților naturale; d. venituri sub formă de cadouri în bani și/sau înnatură, inclusiv tichete cadou, oferite salariaților, cât și cele oferite pentru copiii minori ai acestora, e. contravaloarea transportului la și de la locul de muncă al salariatului; f. contravaloarea serviciilor turistice și/sau de tratament inclusiv transportul,pe perioada concediului, pentru salariații proprii și membrii de familie ai acestora în acord cu contractul individual de muncă; g. Cadourile, inclusiv tichetele cadou oferite de angajatori salariaților, copiilor minori pentru ziua de 01 iunie, Paște, Crăciun sau pentru sărbători similare altor culte religioase, tichete cadou pentru femei de 8 martie sunt neimpozabile dacă nu depășesc 150 lei; h. hrană acordată de angajatori angajaților, contravaloarea folosinței locuinței de serviciu; i. cazarea și contravaloarea chiriei pentru locuințele puse la dispoziția persoanelor, contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecție și de lucru, j. cheltuielile efectuate de angajatori/plătitori pentru pregătirea profesională și perfecționarea angajaților, administratorilor stabiliți potrivit actului constitutiv/mandat k. costul abonamentelor telefonice și al convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu; l. contribuțiile la un fond de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, în limita a 400 euro anual pentru fiecare persoană; m. primele de asigurare voluntară de sănătate, conform Legii nr. 95/2006, dar să nu depășească nivelul de 400 de Euro. Test de autoevaluare: Enumerati veniturile neimpozabile!

4.3.Deducerea personala Deducerea personală se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de până la 1.950 lei inclusiv, astfel: ▪ pentru contribuabilii care nu au persoane în întreţinere ------------------------ 510 lei ▪ pentru contribuabilii care au o persoană în întreţinere -------------------------- 670 lei; ▪ pentru contribuabilii care au două persoane în întreţinere --------------------- 830 lei; ▪ pentru contribuabilii care au trei persoane în întreţinere ------------------------ 990 lei; ▪ pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane în întreţinere - 1.310 lei ▪ Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între1.951 lei şi 3.600 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive faţă de cele de mai sus şi se stabilesc potrivit următorului tabel:

30

Venit lunar brut

Persoane aflate în întreținere 3 pers. 4 și peste 4 pers.

de la ..... la

fără 1 pers. 2 pers.

1

1950

510

670

830

990

1310

1951

2000

495

655

815

975

1295

2001

2050

480

640

800

960

1280

2051

2100

465

625

785

945

1265

2101

2150

450

610

770

930

1250

2151

2200

435

595

755

915

1235

2201

2250

420

580

740

900

1220

2251

2300

405

565

725

885

1205

2301

2350

390

550

710

870

1190

2351

2400

375

535

695

855

1175

2401

2450

360

520

680

840

1160

2451

2500

345

505

665

825

1145

2501

2550

330

490

650

810

1130

2551

2600

315

475

635

795

1115

2601

2650

300

460

620

780

1100

2651

2700

285

445

605

765

1085

2701

2750

270

430

590

750

1070

2751

2800

255

415

575

735

1055

2801

2850

240

400

560

720

1040

2851

2900

225

385

545

705

1025

31

2901

2950

210

370

530

690

1010

2951

3000

195

355

515

675

995

3001

3050

180

340

500

660

980

3051

3100

165

325

485

645

965

3101

3150

150

310

470

630

950

3151

3200

135

295

455

615

935

3201

3250

120

280

440

600

920

3251

3300

105

265

425

585

905

3301

3350

90

250

410

570

890

3351

3400

75

235

395

555

875

3401

3450

60

220

380

540

860

3451

3500

45

205

365

525

845

3501

3550

30

190

350

510

830

3551

3600

15

175

335

495

815

Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3.601 lei nu se acordă deducerea personală.

4.4.Determinarea impozitului pe veniturile din salarii si asimilate salariilor Impozitul pe veniturile din salarii = 10% * Baza de calcul Baza de calcul = (Venitul net din salarii + Tichete de masa) – (Deducerea personală + cotizaţia sindicală plătită în luna respectivă + Contribuţiile la fondurile de pensii facultative in limita a 400 EURO/an + Primele de asigurare voluntară de sănătate in limita a 400 EURO/an) Venitul net din salarii = Venit brut (VB) – Contributii sociale obligatorii Venit brut lunar (VBL) = VB + Tichete de masa Contributii sociale angajat/salariat CAS salariat/angajat: 25% * VB 32

CASS salariat/angajat: 10% * VB Contributii sociale angajator/unitate CAM (contributia asiguratorie pentru munca)=2,25% * VB cumulat pentru toti angajatii Sector Constructii – sunt indeplinite conditiile de la art. 60 pct. 5 Cod Fiscal: CAS salariat: 21,25% CASS salariat: 0% Impozit venit salariat: 0% CAM (contributia asiguratorie pentru munca) angajator: 2,25% * VB cumulat pentru toti angajatii Sector IT – sunt indeplinite conditiile de la art. 60 pct. 2 Cod Fiscal: CAS salariat: 25% CASS salariat: 10% Impozit venit salariat: 0% CAM (contributia asiguratorie pentru munca) angajator: 2,25% * VB cumulat pentru toti angajatii 2.230 lei = salariul minim brut incepand cu 01.01.2020 2.350 lei = salariul minim brut incepand cu 01.01.2019 pentru personalul incadrat pe functii pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime in munca de cel putin 1 an in domeniul studiilor superioare 3.000 lei = salariul minim brut incepand cu 01.01.2019 domeniul constructiior Tichetele de masa se acorda doar pentru functia de baza, pe zi lucrata, si sunt in valoare de 20 lei/zi lucrata dar nu mai mult de 20,01 lei/zi lucrata. Deducere personală se acordă pentru fiecare lună a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se află funcția de bază. Inregistrarea in contabilitate a cheltuielilor salariale 641=421 cu VB Inregistrare contributii retinute salariatilor 421-Personal salarii datorate 421-Personal salarii datorate 421-Personal salarii datorate 421-Personal salarii datorate 421-Personal salarii datorate 421-Personal salarii datorate

= 4315-Contrib personal la asig sociale 4316-Contrib personal la asig sociale de = sanatate 444-Impozit pe veniturile de natura = salariilor = 427-Retineri din salarii datorate tertilor = 4282-Alte creante in legatura cu personalul 5311-Casa in lei / 5121-Conturi la banci in = lei 33

Inregistrare cheltuieli datorate de angajator 641-Cheltuieli cu salariile personalului = 421-Personal salarii datorate 646-Cheltuieli cu CAM = 436- CAM 6422-Cheltuieli cu tichetele de masa acordate salariatilor = 5328-Alte valori 6456-Contrib unitatii la schemele de 5311-Casa in lei / 5121-Conturi la pensii facultative = banci in lei Test de autoevaluare: Care este cota impozitului pe venit? Care sunt cotele contributiilor sociale obligatorii?

4.5.Aplicatie privind remunerarea capitalului uman in sectorul constructiilor In luna ianuarie 2020 societatea Student SRL care opereaza in domeniul constructiilor are 3 (trei) angajati. 1. Popescu (director general, norma 8 ore/zi) – salariu de baza 24.000 lei, spor de conducere 1.000 lei, abonament telefonic scop personal 51 lei, combustibil in valoare de 150 lei din care 100 lei in scop personal (entitatea urmeaza sa recupere cei 151 lei de la salariat), 2 copii in intretinere, tichete de masa cu valoarea nominala de 15 lei in functie de nr de zile lucrate in luna; 2. Toma (lacatus mecanic, norma 8 ore/zi) – salariu de baza 4.000 lei, retinere de 1/3 din salariu net = 1.050 lei (credit bancar – hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila); 3. Narcis (electrician, norma 8 ore/zi) – salariu de baza 5.000 lei, in luna ianuarie 2020 primeste 20 tichete cadou a cate 50 lei/tichet; Activitatea desfasurata de angajator este cea de „Fabricarea produselor din beton pentru construcţii” – cod CAEN 2361. In luna ianuarie 2020, cifra de afaceri obtinuta de angajator a fost de 180.000 lei, obtinuta exclusiv din vanzarea de produse din beton, produse de acest angajator. Explicatii In perioada 01.01.2020 - 31.12.2020, salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, stabilit in bani, fara a include sporuri si alte adaosuri, va fi de 3.000 lei pentru program normal de lucru, pentru domeniile de activitate de mai jos: (i) activitatea de construcţii definită la codul CAEN 41.42.43 - secţiunea F - Construcţii; (ii) domeniile de producere a materialelor de construcţii, definite de următoarele coduri CAEN: 2312 - Prelucrarea şi fasonarea sticlei plate; 2331 - Fabricarea plăcilor şi dalelor din ceramică; 2332 - Fabricarea cărămizilor, ţiglelor şi altor produse pentru construcţii din argilă arsă; 2361 - Fabricarea produselor din beton pentru construcţii; 2362 - Fabricarea produselor din ipsos pentru construcţii; 2363 - Fabricarea betonului; 2364 - Fabricarea mortarului; 2369 - Fabricarea altor articole din beton, ciment şi ipsos; 2370 - Tăierea, fasonarea şi finisarea pietrei; 34

2223 - Fabricarea articolelor din material plastic pentru construcţii; 1623 - Fabricarea altor elemente de dulgherie şi tâmplărie pentru construcţii; 2512 - Fabricarea de uşi şi ferestre din metal; 2511 - Fabricarea de construcţii metalice şi părţi componente ale structurilor metalice; 0811 - Extracţia pietrei ornamentale şi a pietrei pentru construcţii, extracţia pietrei calcaroase, ghipsului, cretei şi a ardeziei; 0812 - Extracţia pietrişului şi nisipului; 2351 - Fabricarea cimentului; 2352 - Fabricarea varului şi ipsosului; 2399 - Fabricarea altor produse din minerale nemetalice n.c.a.; (iii) 711 - Activităţi de arhitectură, inginerie şi servicii de consultanţă tehnică;

1. 2.

3.

1. 2. 3.

In cazul in care: angajatorii desfasoara activitati in sectorul constructii care cuprind activitatile de mai sus angajatorii realizeaza cifra de afaceri din activitatile mentionate mai sus de cel putin 80% din cifra de afaceri totala (fie cumulata de la inceputul anului, fie cea realizata cumulat in anul fiscal anterior) veniturile brute din salarii realizate de persoanele fizice, in baza contractelor individuale de munca, sunt cuprinse intre 3.000 lei si 30.000 lei lunar salariatii respectivi: sunt scutiti de impozit pe salarii - in procent de 10% sunt scutiti de CASS - in procent de 10% beneficiaza de o reducere CAS retinut cu 3,75 puncte procentuale

Rezolvare: Sector Constructii – sunt indeplinite conditiile de la art. 60 pct. 5 Cod Fiscal: CAS salariat: 21,25% CASS salariat: 0% Impozit venit salariat: 0% Venitul net din salarii = Venit brut (VB) – Contributii sociale obligatorii CAM (contributia asiguratorie pentru munca) angajator: 2,25% * VB Popescu Salariul de baza: 24.000 lei Salariul realizat: 24.000 lei Sporuri: 1.000 lei Avantaje in natura: 51 lei + 100 lei = 151 lei VB = 24.000 lei + 1.000 lei + 151 lei = 25.151 lei CAS = 25.151 lei * 21,25% = 5.345 lei CASS = 0 lei Venit net din salarii = 25.151 lei - 5.345 lei – 0 = 19.806 lei Impozit venit salariat: 0 lei 35

Rest de plata = 25.151 lei - 5.345 lei – 0 lei CASS – 0 lei impozit – 151 lei avantaj in natura = 19.655 lei Toma Salariul de baza: 4.000 lei Salariul realizat: 4.000 lei VB = 4.000 lei CAS = 4.000 lei * 21,25% = 850 lei CASS = 0 lei Venit net din salarii = 4.000 lei - 850 lei – 0 = 3.150 lei Impozit venit salariat: 0 lei Rest de plata inainte de retineri = 4.000 lei - 850 lei – 0 lei CASS – 0 lei impozit = 3.150 lei Rest de plata dupa retineri = 3.150 lei – 1.050 lei = 2.100 lei Narcis Salariul de baza: 5.000 lei Salariul realizat: 5.000 lei VB = 5.000 lei CAS = 5.000 lei * 21,25% = 1.063 lei CASS = 0 lei Venit net din salarii = 5.000 lei - 1.063 lei – 0 = 3.937 lei Rest de plata = 5.000 lei - 1.063 lei – 0 lei CASS – 0 lei impozit = 3.937 lei CAM: 2,25% * (25.151 lei + 4.000 lei + 5.000 lei) = 768 lei 641 421 421 421 421 646 6422 6421

= = = = = = = =

421 34,151 4315 7,258 427 1,050 4282 151 5121 25,692 436 768 5328 300 5328 1,000

4.6.Aplicatie privind remunerarea capitalului uman in sectorul IT. In luna ianuarie 2020 societatea Student SRL care opereaza in sectorul IT are 3 (trei) angajati. 1. Popescu (programator) – salariu de baza 32.000 lei, prima de 1.000 lei, tichete de masa cu valoarea nominala de 15 lei in functie de nr de zile lucrate in luna; 2. Toma (analist ajutor) – salariu de baza 5.200 lei, retinere de 1/3 din salariu net (credit bancar – hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila); 3. Narcis (administrator baze de date) – salariu de baza 6.500 lei, in luna ianuarie 2020 primeste 20 tichete cadou a cate 50 lei/tichet; Activitatea desfasurata de angajator este cea de „Activitati de realizare a software-ului la comanda (software orientat client)” – cod CAEN 6201. Veniturile realizate de angajator in anul precedent au fost de 3.000.000 lei, obtinute din activitatea de creare de programe pentru calculator destinate comercializarii. 36

Explicatii In cazul in care sunt indeplinite toate conditiile prevazute de Codul Fiscal si Ordinul 1168/2017 si acest lucru se poate dovedi prin documente justificative (pastrate de angajator la sediu) 1. Angajatii isi desfoasoara activitatea pe teritoriul Romaniei iar obiectul de activitate al angajatorilor include crearea de programe pentru calcultor (CAEN 5821, 5829, 6201, 6202, 6209) 2. Persoanele fizice sunt angajate pe posturile cuprinse in Anexa Ordinului 1168/2017 (Administrator baze de date, analist, inginer de sistem software, programator, programator ajutor, etc.) 3. Angajatii detin o diploma acordata dupa finalizarea unei forme de invatamant superior (eliberata de o institutie acreditata) sau detin diploma de bacalaureat si urmeaza cursurile unei institutii de invatamant superior acreditata; 4. Veniturile anuale ale angajatorului sunt de cel putin 10.000 euro pentru fiecare angajat care beneficiaza de scutire de impozit pe venit salariatii respectivi sunt scutiti de impozit pe veniturile din salarii si asimilate salariilor (in procent de 10%) iar celelalte contributii se pastreaza la acelasi nivel: CAS – 25%, CASS – 10%, CAM – 2,25%. !!! Formula de calcul pentru CASS prevazuta in Ordonanta de Urgenta nr 3/2018 a fost valabila doar pentru veniturile din salarii si asimilate salariilor realizate in anul 2018. Cod Fiscal ART. 60 - Scutiri Sunt scutiți de la plata impozitului pe venit următorii contribuabili: (…) 2. persoanele fizice, pentru veniturile realizate din salarii și asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1)-(3), ca urmare a desfășurării activității de creare de programe pentru calculator, în condițiile stabilite prin ordin comun al ministrului comunicațiilor și societății informaționale, al ministrului muncii și justiției sociale, al ministrului educației naționale și al ministrului finanțelor publice Norme metodologice 2. Potrivit prevederilor art. 60 pct. 2 din Codul fiscal, condițiile privind acordarea facilității fiscale de către angajator angajaților care desfășoară activitatea de creare de programe pentru calculator se stabilesc prin ordin comun al ministrului comunicațiilor și societății informaționale, al ministrului muncii și justiției sociale, al ministrului educației naționale și al ministrului finanțelor publice. Pentru acordarea facilității fiscale nu este necesar acordul instituțiilor emitente ale actului normativ menționat. Conditii acordare scutire impozit venit salarii https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/OMFP_3337_2017.pdf Rezolvare Sector IT – sunt indeplinite conditiile de la art. 60 pct. 2 Cod Fiscal: CAS salariat: 25% CASS salariat: 10% Impozit venit salariat: 0% CAM (contributia asiguratorie pentru munca) angajator: 2,25% * VB 37

Popescu Salariul de baza: 32.000 lei Salariul realizat: 32.000 lei Prima: 1.000 lei VB = 32.000 lei + 1.000 lei = 33.000 lei CAS = 33.000 lei * 25% = 8.250 lei CASS = 33.000 lei * 10% = 3.300 lei Venit net din salarii = 33.000 lei - 8.250 lei – 3.300 = 21.450 lei Tichete de masa = 15 lei / tichet * 20 zile = 300 lei Impozit venit salariat: 0 lei - scutire Rest de plata = 33.000 lei - 8.250 lei – 3.300 – 0 lei impozitul = 21.450 lei Toma Salariul de baza: 5.200 lei Salariul realizat: 5.200 lei VB = 5.200 lei CAS = 5.200 lei * 25% = 1.300 lei CASS = 5.200 lei * 10% = 520 lei Venit net din salarii = 5.200 lei - 1.300 lei - 520 lei = 3.380 lei Impozit venit salariat: 0 lei - scutire Retineri = 3.380 lei * 1/3 = 1.127 lei Rest de plata = 5.200 lei - 1.300 lei - 520 lei – 0 lei impozit - 1.127 lei = 2.253 lei dupa retineri Narcis Salariul de baza: 6.500 lei Salariul realizat: 6.500 lei VB = 6.500 lei CAS = 6.500 lei * 25% = 1.625 lei CASS = 6.500 lei * 10% = 650 lei Venit net din salarii = 6.500 lei - 1.625 lei - 650 lei = 4.225 lei Tichete cadou = 20 tichete * 50 lei/tichet = 1.000 lei Impozit venit salariat: 0 lei - scutire Rest de plata = 6.500 lei - 1.625 lei - 650 lei – 0 lei impozit = 4.225 lei CAM = 2,25% * (33.000 lei + 5.200 lei + 6.500 lei) = 2,25% * 44.700 lei = 1.006 lei 641 421 421 421 421 421 421 646 6422 6421

= = = = = = = = = =

421 4315 4316 444 427 4282 5311 436 5328 5328

44,700 11,175 4,470 0 1,127 0 27,928 1,006 300 1,000

38

4.7.Mecanismul fiscal privind remunerarea capitalului uman Toate persoanele juridice și fizice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora sunt obligate să întocmească si sa depuna Declaratia 112 Declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate - conform Ordinului comun nr. 2814/1536/1806 al MFP/MMJS/MS Prin declaratia 112 se declara contributiile sociale obligatorii retinute salariatului (CAS, CASS), impozitul pe salarii retinut si contributia asiguratorie de munca (datorata de angajator). Termenul de depunere a declaratiei 112 este lunar, cu urmatoarele exceptii: a) asociații, fundații sau alte entități fără scop patrimonial, persoane juridice; b) persoanele juridice plătitoare de impozit pe profit care, în anul anterior, au înregistrat venituri totale de până la 100.000 euro și au avut un număr mediu de până la 3 salariați exclusiv; c) persoanele juridice plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor care, în anul anterior, au avut un număr mediu de până la 3 salariați exclusiv; d) persoanele fizice autorizate și întreprinderile individuale, precum și persoanele fizice care exercită profesii liberale și asocierile fără personalitate juridică constituite între persoane fizice, persoanele fizice care dețin capacitatea de a încheia contracte individuale de muncă în calitate de angajator, care au, potrivit legii, personal angajat pe bază de contract individual de muncă. Angajatorii de la lit. a) – d) depun trimestrial declaratia 112. Acest lucru presupune intocmirea unei declaratii 112 pentru fiecare luna a trimestrului respectiv. Declaratia 112 se depune prin mijloace electronice de transmitere la distanta (pe platforma e-guvernare.ro, cu semnatura electronica). Test de autoevaluare: Prezentati mecanismul fiscal al remunerarii capitalului uman.

4.8.Inregistrarea contractului individual de munca in REVISAL Hotărârea nr. 905/2017 privind registrul general de evidență a salariaților (Revisal) Registrul se întocmește în formă electronică. Angajatorii completează registrul în ordinea angajării persoanelor, cu următoarele date, fără a avea caracter limitativ: a) datele de identificare ale angajatorului persoană fizică sau juridică de drept privat, respectiv instituție/autoritate publică/altă entitate juridică care angajează personal în baza unui contract individual de muncă, cum ar fi: denumire, cod unic de identificare - CUI, codul de identificare fiscală - CIF, sediul social și numele și prenumele reprezentantului legal pentru persoanele juridice, respectiv: numele, prenumele,codul numeric personal - CNP, domiciliul - pentru persoanele fizice; b) datele de identificare ale salariaților, cum ar fi: numele, prenumele, codul numeric personal - CNP,cetățenia și țara de proveniență - Uniunea Europeană - UE, non-UE, Spațiul Economic European - SEE; c) data încheierii contractului individual de muncă și data începerii activității; d) funcția/ocupația conform specificației Clasificării ocupațiilor din România (COR) sau altor acte normative; e) tipul contractului individual de muncă; 39

f) durata contractului individual de muncă, respectiv nedeterminată/determinată; g) durata timpului de muncă și repartizarea acestuia, în cazul contractelor individuale de muncă cu timp parțial; h) salariul de bază lunar brut, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri, astfel cum sunt prevăzute în contractul individual de muncă sau, după caz, în contractul colectiv de muncă; i) datele de identificare ale utilizatorului, în cazul contractelor de muncă temporară; j) data transferului astfel cum este prevăzut la art. 90 alin. (9) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și datele de identificare ale angajatorului la care se face transferul; k) data preluării prin transfer, astfel cum este prevăzut la art. 90 alin. (9) din Legea nr. 188/1999,republicată, cu modificările și completările ulterioare, și art. 32 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, precum și datele de identificare ale angajatorului de la care se face transferul; l) data la care începe și data la care încetează detașarea, precum și datele de identificare ale angajatorului la care se face detașarea; m) data la care începe și data la care încetează detașarea transnațională, definită de Legea nr. 16/2017privind detașarea salariaților în cadrul prestării de servicii transnaționale, statul în care urmează să se realizeze detașarea transnațională, denumirea beneficiarului/utilizatorului la care urmează să presteze activitatea salariatul detașat, precum și natura acestei activități; n) data la care începe și data la care încetează detașarea pe teritoriul unui stat care nu este membru al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European, statul în care urmează să se realizeze detașarea,denumirea beneficiarului/utilizatorului la care urmează să presteze activitatea salariatul detașat, precum și natura acestei activități; o) perioada, cauzele de suspendare și data încetării suspendării contractului individual de muncă, cu excepția cazurilor de suspendare în baza certificatelor medicale; p) data și temeiul legal al încetării contractului individual de muncă. Transmiterea registrului către inspectoratul teritorial de muncă se face după cum urmează: a) datele prevăzute la lit. a) -i) se transmit cel târziu în ziua anterioară începerii activității de către fiecare persoană care urmează să se afle într-un raport de muncă cu angajatorul în baza unui contract individual de muncă; b) datele prevăzute la lit. j) -k) se transmit în termen de 5 zile lucrătoare de la data transferului, respectiv de la data preluării prin transfer; c) datele prevăzute la lit. l) se transmit cel târziu în ziua anterioară datei de începere/încetare a detașării salariatului; d) datele prevăzute la lit. m) și n) se transmit cel târziu în ziua anterioară datei de începere/încetare a detașării salariatului pe teritoriul altui stat; e) datele prevăzute la lit. o) se transmit cel târziu în ziua anterioară datei suspendării/datei încetării suspendării, cu excepția situației absențelor nemotivate când transmiterea în registru se face în termen de 3 zile lucrătoare de la data suspendării; f) datele prevăzute la lit. p) se transmit cel târziu la data încetării contractului individual de muncă/la data luării la cunoștință a evenimentului ce a determinat, în condițiile legii, încetarea contractului individual de muncă. Orice modificare a datelor se transmite în registru cel târziu în ziua anterioară producerii modificării. Excepție fac situațiile în care modificarea se produce ca urmare a unei hotărâri judecătorești când înregistrarea în registru se face în termen de 20 de zile de la data la care angajatorul a luat cunoștință de conținutul acesteia. 40

Orice modificare a datelor lit. h) se transmite în registru în termen de 20 de zile lucrătoare de la data producerii modificării. Excepție fac situațiile în care modificarea se produce ca urmare a unei hotărâri judecătorești când transmiterea în registru se face în termen de 20 de zile lucrătoare de la data la care angajatorul a luat cunoștință de conținutul acesteia. Orice modificare privind perioada de detașare prevăzută la lit. l) -n) se transmite în registru cel târziu în ziua anterioară producerii modificării. Orice modificare a datelor prevăzute la lit. a) și b) se transmite la inspectoratul teritorial de muncă în termen de 3 zile lucrătoare de la data apariției modificării. Orice corecție a erorilor survenite în completarea registrului se face la data la care angajatorul a luat cunoștință de acestea. Datele în registru se completează și se transmit on-line pe portalul Inspecției Muncii. 4.9.Concediile de odihna Pentru perioada concediului de odihnă salariatul beneficiază de o indemnizație de concediu, care nu poate fi mai mică decât salariul de bază, indemnizațiile și sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectivă, prevăzute în contractul individual de muncă. Indemnizația de concediu de odihnă reprezintă media zilnică a drepturilor salariale prevăzute mai sus, din ultimele 3 luni anterioare celei în care este efectuat concediul, multiplicată cu numărul de zile de concediu. Indemnizația de concediu de odihnă se plătește de către angajator cu cel puțin 5 zile lucrătoare înainte de plecarea în concediu. 4.10.Concediile medicale Ordonanța de urgență nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate Concediile medicale și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, la care au dreptul asigurații, sunt: a) concedii medicale și indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obișnuite sau de accidente în afara muncii; b) concedii medicale și indemnizații pentru prevenirea îmbolnăvirilor și recuperarea capacității de muncă, exclusiv pentru situațiile rezultate ca urmare a unor accidente de muncă sau boli profesionale; c) concedii medicale și indemnizații pentru maternitate; d) concedii medicale și indemnizații pentru îngrijirea copilului bolnav; e) concedii medicale și indemnizații de risc maternal. Certificatul de concediu medical se prezintă plătitorului până cel mai târziu la data de 5 a lunii următoare celei pentru care a fost acordat concediul. Sunt venituri neimpozabile in sensul impozitului pe venit indemnizațiile pentru risc maternal, maternitate, creșterea copilului și îngrijirea copilului bolnav. Toate celelalte indemnizatii intra in componenta venitului brut obtinut de salariat si se impoziteaza cu cota de 10% aferenta impozitului pe venit. Pentru indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate nu se reține și nu se datorează contribuția pentru asigurări sociale de sănătate Baza de calcul al indemnizațiilor se determină ca medie a veniturilor brute lunare din ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare, până la limita a 12 salarii 41

minime brute pe țară lunar, pe baza cărora se calculează contribuția asiguratorie pentru muncă Din duratele de acordare a concediilor medicale, exprimate în zile calendaristice, se plătesc zilele lucrătoare. Atunci cand concediul medical este in continuare, baza de calcul este cea calculata pentru concediul medical initial; Daca exista mai multe concedii medicale si daca sunt afectiuni diferite, atunci se calculeaza alta baza (se considera concedii medicale diferite daca afectiunile mentionate in certificatele de concediu medical sunt diferite) Indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă se suportă după cum urmează: A. de către angajator, din prima zi până în a 5-a zi de incapacitate temporară de muncă, cu excepția indemnizațiilor aferente certificatelor de concediu medical acordate persoanelor asigurate pentru care a fost instituită măsura izolării, potrivit Legii nr. 136/2020; B. din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, începând cu: a) ziua următoare celor suportate de angajator, conform lit. A, și până la data încetării incapacității temporare de muncă a asiguratului sau a pensionării acestuia; b) prima zi de incapacitate temporară de muncă, în cazul persoanelor asigurate pentru care a fost instituită măsura izolării, potrivit Legii nr. 136/2020. 4.11.Aplicatie privind remunerarea capitalului uman la nivel national In luna octomrie 2020 societatea Student SRL care opereaza nici in sectorul IT nici in sectorul constructiilor are 9 (noua) angajati. 1. Popescu (director general, norma 8 ore/zi) – salariu de baza 24.000 lei, spor de conducere 1.000 lei, abonament telefonic scop personal 51 lei, combustibil in valoare de 150 lei din care 100 lei in scop personal (entitatea nu recupereaza cei 151 lei de la salariat), 2 copii in intretinere, tichete de masa cu valoarea nominala de 20 lei in functie de nr de zile lucrate in luna; are functia de baza; 2. Ionescu (gestionar, norma 4 ore/zi) – salariu de baza 2.700 lei, 5 zile (lucratoare) concediu fara plata, 6 persoane in intretinere, tichete de masa cu valoarea nominala de 20 lei in functie de nr de zile lucrate in luna. Salariatul nu mai are alte contracte de munca incheiate la alti angajatori; 3. Toma (economist, norma 1 ora/zi) – salariu de baza 4.000 lei – salariu stabilit in regie, retinere de 1/3 din salariu net = 780 lei (credit bancar – hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila); functia de baza; 4. Alecu (paznic, norma 8 ore/zi) – salariu de baza 2.230 lei, spor de munca de noapte de 25% din salariul realizat, 3 zile (lucratoare) CO in luna octombrie 2020, 1 persoana in intretinere. Salariatul este angajat cu salariul minim brut pe economie. Conform Codului Muncii (art. 150), valoarea concediului de odihna se stabileste in functie de salariul de baza si sporurile cu caracter permanent prevazute in contractul individual de munca. In acest caz, sporul de noapte are caracter ocazional, nefiind prevazut in contractul individual de munca. In lunile precedente, salariatul nu a primit spor de noapte, de aceea la calculul concediului de odihna nu s-a tinut cont de valoarea acestuia; 5. Tomescu (agent vanzari, norma 6 ore/zi) – salariu in regim mixt – 1.800 lei + 18 buc. vandute * 30 lei/buc (comision vanzari), retinere de 350 lei (pensie alimentara); 6. Alexa (sofer, norma 4 ore/zi) – salariu de baza 1.250 lei, nu are functia de baza la SC Student SRL, 5 ore suplimentare platite cu 10 lei/ora; 42

7. Marin (ambalator, norma 2 ore/zi) – salariu stabilit in acord – 7 lei/buc ambalata – a ambalat 322 buc in luna octombrie 2020, contribuie la un fond de pensii facultativ cu 120 lei/luna (sunt retinuti din salariu si virati de angajator); are functia de baza; 8. Calin (inginer, norma 6 ore/zi) – salariu de baza 2.500 lei, 2 persoane in intretinere. In luna octombrie 2020 a beneficiat de 8 zile (lucratoare) de concediu de odihna si de un abonament la inot in valoare de 100 lei (entitatea urmeaza sa recupere cei 100 lei de la salariat). Venitul brut al salariatului in ultimele 3 luni a fost 2.300 lei/luna; 9. Narcis (director economic, norma 8 ore/zi) – salariu de baza 15.000 lei, in luna octombrie 2020 primeste 20 tichete cadou a cate 50 lei/tichet. Rezolvare In toate sectoarele in afara de IT si Constructii se calculeaza astfel: CAS salariat: 25% CASS salariat: 10% Impozit venit salariat: 10% CAM (contributia asiguratorie pentru munca) angajator: 2,25% * ΣVB Popescu Salariul de baza: 24.000 lei Salariul realizat: 24.000 lei Spor de conducere: 1.000 lei Avantaje: 151 lei VB = 24.000 lei + 1.000 lei + 151 lei = 25.151 lei CAS = 25.151 lei * 25% = 6.288 lei CASS = 25.151 lei * 10% = 2.515 lei Venit net din salarii = 25.151 lei - 6.288 lei – 2.515 lei = 16.348 lei Tichete de masa = 20 lei / tichet * 22 zile = 440 lei Venit brut lunar (VBL) = 25.151 lei + 440 lei = 25.591 lei => Deduceri = 0 lei Baza de calcul = (16.348 lei + 440 lei) – (0 lei + 0 lei + 0 lei + 0 lei) = 16.788 lei Impozit venit salariat = 16.788 lei * 10% = 1.679 lei Rest de plata = 25.151 lei - 6.288 lei – 2.515 lei - 1.679 lei – 151 lei = 14.518 lei Ionescu Salariul de baza: 2.700 lei Salariul realizat: 2.700 lei * 17 zile / 22 zile = 2.086 lei VB = 2.086 lei CAS = 2.086 lei * 25% = 522 lei CASS = 2.086 lei * 10% = 209 lei Venit net din salarii = 2.086 lei - 522 lei – 209 lei = 1.355 lei Tichete de masa = 20 lei / tichet * 17 zile = 340 lei Venit brut lunar (VBL) = 2.086 lei + 340 lei = 2.426 lei => Deduceri = 1.160 lei Baza de calcul = (1.355 lei + 340 lei) – (1.160 lei + 0 lei + 0 lei + 0 lei) = 535 lei Impozit venit salariat = 535 lei * 10% = 54 lei Rest de plata = 2.086 lei - 522 lei – 209 lei – 54 lei = 1.301 lei Toma Salariul de baza: 4.000 lei Salariul realizat: 4.000 lei 43

VB = 4.000 lei CAS = 4.000 lei * 25% = 1.000 lei CASS = 4.000 lei * 10% = 400 lei Venit net din salarii = 4.000 lei – 1.000 lei – 400 lei = 2.600 lei Venit brut lunar (VBL) = 4.000 lei => Deduceri = 0 lei Baza de calcul = (2.600 lei + 0 lei) – (0 lei + 0 lei + 0 lei + 0 lei) = 2.600 lei Impozit venit salariat = 2.600 lei * 10% = 260 lei Rest de plata = 4.000 lei – 1.000 lei – 400 lei - 260 lei = 2.340 lei Rest de plata dupa retineri = 2.340 lei – 780 lei = 1.560 lei Alecu Salariul de baza: 2.230 lei Salariul realizat: 2.230 lei * 19 zile/22 zile = 1.926 lei Spor de noapte = 1.926 lei * 25% = 482 lei ALECU NR. CRT

NR ZILE C.O.: LUNA

1 2 3

July-20 August-20 September-20 TOTAL

3 SALARIU (ultimele 3 luni) 2230 2230 2230 6690

MEDIA ZILNICA C.O. SALARIU INCADRARE/ZI

101.36

BAZA CALCUL C.O. * INDEMNIZATIE C.O.

101.36 304

NR ZILE LUCRATOARE (ultimele 3 luni) 23 21 22 66

101.36

Se va alege valoarea maxima dintre media dintre venitului permanent pe ultimele 3 luni si zilele lucratoare si valoarea salariului de baza. Max(suma venit pe ultimele 3 luni/suma zilele lucratoare pe ultimele 3 luni; salariu baza/nr zile lucratoare luna curenta). Indemnizatia de CO nu poate fi mai mica decat salariul de baza cuvenit pentru perioada respectiva. Suma CO = 304 lei VB = 1.926 lei + 482 lei + 304 lei = 2.712 lei CAS = 2.712 lei * 25% = 678 lei CASS = 2.712 lei * 10% = 271 lei Venit net din salarii = 2.712 lei – 678 lei – 271 lei = 1.763 lei Venit brut lunar (VBL) = 2.712 lei => Deduceri = 430 lei Baza de calcul = (1.763 lei + 0 lei) – (430 lei + 0 lei + 0 lei + 0 lei) = 1.333 lei Impozit venit salariat = 1.333 lei * 10% = 133 lei Rest de plata = 2.712 lei – 678 lei – 271 lei – 133 lei = 1.630 lei Tomescu Salariul de baza: 1.800 lei + 18 buc * 30 lei/buc = 2.340 lei 44

Salariul realizat: 2.340 lei VB = 2.340 lei CAS = 2.340 lei * 25% = 585 lei CASS = 2.340 lei * 10% = 234 lei Venit net din salarii = 2.340 lei - 585 lei – 234 lei = 1.521 lei Venit brut lunar (VBL) = 2.340 lei + 0 lei = 2.340 lei => Deduceri = 390 lei Baza de calcul = (1.521 lei + 0 lei) – (390 lei + 0 lei + 0 lei + 0 lei) = 1.131 lei Impozit venit salariat = 1.131 lei * 10% = 113 lei Rest de plata = 2.340 lei - 585 lei – 234 lei – 113 lei = 1.408 lei Rest de plata dupa retineri = 1.408 lei – 350 lei = 1.058 lei Alexa Salariul de baza: 1.250 lei Salariul realizat: 1.250 lei Sporuri: 5 ore * 10 lei/ora = 50 lei VB = 1.250 lei + 50 lei = 1.300 lei CAS = 1.300 lei * 25% = 325 lei CASS = 1.300 lei * 10% = 130 lei Venit net din salarii = 1.300 lei - 325 lei – 130 lei = 845 lei Baza de calcul = 845 lei Impozit venit salariat = 845 lei * 10% = 85 lei Rest de plata = 1.300 lei - 325 lei – 130 lei – 85 lei = 760 lei Marin Salariul de baza: 7 lei/buc * 322 buc = 2.254 lei Salariul realizat: 2.254 lei VB = 2.254 lei CAS = 2.254 lei * 25% = 564 lei CASS = 2.254 lei * 10% = 225 lei Venit net din salarii = 2.254 lei - 564 lei – 225 lei = 1.465 lei Venit brut lunar (VBL) = 2.254 lei + 0 lei = 2.254 lei => Deduceri = 405 lei Baza de calcul = (1.465 lei + 0 lei) – (405 lei + 120 lei + 0 lei + 0 lei) = 940 lei Impozit venit salariat = 940 lei * 10% = 94 lei Rest de plata = 2.254 lei - 564 lei – 225 lei – 94 lei = 1.371 lei Rest de plata dupa retineri = 1.371 lei – 120 lei = 1.251 lei Calin Salariul de baza: 2.500 lei Salariul realizat: 2.500 lei * 14 zile/22 zile = 1.591 lei CALIN NR. CRT

NR ZILE C.O.: LUNA

1 2 3

July-20 August-20 September-20 TOTAL MEDIA ZILNICA C.O.

8 SALARIU (ultimele 3 luni) 2300 2300 2300 6900

NR ZILE LUCRATOARE (ultimele 3 luni) 23 21 22 66

104.55

45

SALARIU INCADRARE/ZI

113.64

BAZA CALCUL C.O. * INDEMNIZATIE C.O.

113.64 909

Se va alege valoarea maxima dintre media dintre venitului permanent pe ultimele 3 luni si zilele lucratoare si valoarea salariului de baza. Max(suma venit pe ultimele 3 luni/suma zilele lucratoare pe ultimele 3 luni; salariu baza/nr zile lucratoare luna curenta). Indemnizatia de CO nu poate fi mai mica decat salariul de baza cuvenit pentru perioada respectiva. Suma CO = 909 lei Avantaje - abonament inot: 100 lei VB = 1.591 lei + 909 lei + 100 lei = 2.600 lei CAS = 2.600 lei * 25% = 650 lei CASS = 2.600 lei * 10% = 260 lei Venit net din salarii = 2.600 lei - 650 lei – 260 lei = 1.690 lei Venit brut lunar (VBL) = 2.600 lei + 0 lei = 2.600 lei => Deduceri = 635 lei Baza de calcul = (1.690 lei + 0 lei) – (635 lei + 0 lei + 0 lei + 0 lei) = 1.055 lei Impozit venit salariat = 1.055 lei * 10% = 106 lei Rest de plata = 2.600 lei - 650 lei – 260 lei – 106 lei = 1.584 lei Rest de plata dupa retineri = 1.584 lei – 100 lei = 1.484 lei Narcis Salariul de baza: 15.000 lei Salariul realizat: 15.000 lei Tichete cadou: 1.000 lei VB = 15.000 lei CAS = 15.000 lei * 25% = 3.750 lei CASS = 15.000 lei * 10% = 1.500 lei Venit net din salarii = 15.000 lei – 3.750 lei – 1.500 lei = 9.750 lei Venit brut lunar (VBL) = 15.000 lei + 1.000 lei = 16.000 lei => Deduceri = 0 lei Baza de calcul = (9.750 lei + 1.000 lei) – (0 lei + 0 lei + 0 lei + 0 lei) = 10.750 lei Impozit venit salariat = 10.750 lei * 10% = 1.075 lei Rest de plata = 15.000 lei – 3.750 lei – 1.500 lei – 1.075 lei = 8.675 lei CAM: 2,25% * ΣVB = 2,25% * 57.443 lei = 1.292 lei Inregistrare in Contabilitate 641 421 421 421 421 421 421

= = = = = = =

421 4315 4316 444 427 4282 5311

57,443 14,362 5,744 3,599 1,250 251 32,237

46

646 6422 6421

= = =

436 5328 5328

1,292 780 1,000

Bibliografia unității de învățare 4 1.Morariu Ana, Radu Gabriel, Paunescu Mirela, Contabilitatea si fiscalitatea in dezvoltarea intreprinderii, Editura Exponto, Bucuresti, 2005. 2.Dumitrescu (Raileanu) Adriana, Dumitrescu Dan, Raileanu Vasile , Contabilitatea si gestiunea fiscala a societatilor comerciale, Editura Economica, Bucuresti, 2016. 3.Legea 227/2015 privind Codul fiscal. 4.Legea 207/2015 privind Codul de procedura fiscala. 5.Ordinul Ministrului Finanţelor Publice 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale şi situațiile financiare anuale consolidate. 5.Unitatea de invatare 5 Contabilitatea si fiscalitatea impozitului pe profit, pe venitul microintreprinderilor, precum si a altor forme de impozitare directa a companiilor. Obiective: -veţi dobândi cunoştinţele necesare pentru a calcula rezultatul fiscal si impozitul pe profit; -veţi avea capacitatea sa stabiliti deductibilitatea cheltuielilor si care venituri sunt impozabile; -veţi dobândi cunoştinţele necesare pentru a calcula baza impozabila si impozitul pe veniturile microintreprinderilor; -veţi dobândi cunoştinţele necesare pentru a calcula impozitul pe dividende; -veţi dobândi cunoştinţele necesare pentru a evidentia in contabilitate impozitul pe profit, pe veniturile microintreprinderilor si al impozitului pe dividende. 5.1.Contabilitatea si fiscalitatea impozitului pe profit Obiective: Din punct de vedere contabil ▪ Ințelegerea teoretică și practică a contabilității impozitului pe profit, fiind o datorie curentă a entității față de bugetul de stat cu efect asupra ieșirii fluxurilor de numerar, care creează un raport integrat asupra costului fiscal și implicit asupra rezultatului; ▪ Ințelegerea mecanismului contabil privind impozitul pe profit, regularizarea trimestrială și anuală; ▪ Exhaustivitatea și Exactitatea impozitului pe profit- un demers să întregească imaginea fidelă a situațiilor financiare; ▪ Controlul intern al impozitului pe profit; Din punct de vedere fiscal ▪ Divergența dintre politica contabilă și cea fiscală privind impozitul pe profit și rolul gestiunii fiscale în concilierea rezultatului contabil și a celui fiscal; ▪ Cunoașterea și înțelegerea elementelor comune cu privire la impozitul pe profit; 47

▪ ▪ ▪

Minimizarea riscului fiscal privind frauda și eroarea în determinarea impozitului pe profit; Mecanismul fiscal al impozitului pe profit; Ințelegerea rolului creditului fiscal privind impozitul pe profit;

5.1.1.Dispozitii generale Ce categorii de contribuabili plătesc impozitul pe profit ? 1.Persoanele juridice române (companii și societăți naționale, regii autonome, societăți indiferent de forma de organizare și de propretate, fie, cu sau fără capital străin, fundații, asociații, orice altă entitate cu statut de persoană juridică

2.Persoanele juridice străine cum sunt: companii, fundații, asociații, înființate și organizate prin legislația unei alte țări și care își desfăşoară activitatea prin intermediul unui sediu permanent în România (sau a mai multor);

3.Persoanele juridice străine care au locul de exercitare a conducerii efective în România IP se aplică părții din profitul impozabil al asocierii care se atribuie fiecărei persoane;

4.Persoanele juridice străine care realizează venituri din proprietăţi imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română*; venituri din exploatarea resurselor naturale situate în România IP se aplică asupra PI aferent acestor venituri;

5.Persoane juridice cu sediul în România înființate potrivit legislației europene, pentru veniturile realizate atât în România cât şi în străinătate din asocieri fără personalitate juridică; în acest caz, impozitul datorat de persoana fizică se calculează, se reţine şi se varsă de către persoana juridică română;

48

7.Persoanele juridice străine rezidente într-un stat terț cu activitate în România prin interediul unuia sau a mai multor sedii permanente cu tratamente neuniforme ale rezidenței fiscale.

Scutiri de la plata impozitului pe profit -Trezoreria statului; -Instituţiile publice cu exceptia activităților economice; -Persoanele juridice române care plătesc impozitul pe veniturile microîntreprinderilor; -Academia Română și fundaţiile române cu excepția activităților economice; -Cultele religioase -instituţiile de învăţământ particular acreditate, precum şi cele autorizate, -Asociaţiile de proprietari constituite ca persoane juridice şi asociaţiile de locatari; -Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar; -Banca Naţională a României; -Fondul de garantare a pensiilor private, înfiinţat potrivit legii; -Societatea Națională de Cruce Roșie din România -Organizații non profit, sindicate și organizații patronale și asociații de terenuri cu vegetație forestieră, pășune și fânețe cu personalitate juridică cu excepția veniturilor din activități economice la calcul rezultatului fiscal de până la echivalentul a 15.000 euro într-un an fiscal dar nu mai puțin de 10% din veniturile totale neimpozabile. -Organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru următoarele tipuri de venituri: ▪ cotizaţiile şi taxele de înscriere ale membrilor; ▪ contribuţiile băneşti sau în natură ale membrilor şi simpatizanţilor; ▪ taxele de înregistrare stabilite potrivit legislaţiei în vigoare; ▪ veniturile obţinute din vize, taxe şi penalităţi sportive sau din participarea la competiţii şi demonstraţii sportive; ▪ donaţiile şi banii sau bunurile primite prin sponsorizare; ▪ dividendele şi dobânzile obţinute din plasarea disponibilităţilor rezultate din venituri scutite; ▪ veniturile pentru care se datorează impozit pe spectacole; Anul fiscal Anul fiscal este anul calendaristic. Când un contribuabil se înființează în cursul unui an fiscal, perioada impozabilă începe: 1. de la data înregistrării acestuia în registrul comerțului, dacă are această obligație potrivit legii; 2. de la data înregistrării în registrul ținut de instanțele judecătorești sau alte autorități competente, dacă are această obligație, potrivit legii; 49

3. pentru sediul permanent, de la data la care persoana juridică străină începe să își desfășoare, integral sau parțial, activitatea în România, 4. Dacă anul fiscal este modificat de contribuabil Ordinul 1546/2017, obliga la depunerea formularului 014”Notificare privind modificarea anului fiscal” Exercitii fiscale diferite -Contribuabilii care au optat, în conformitate cu legislația contabilă în vigoare, pentru un exercițiu financiar diferit de anul calendaristic pot opta ca anul fiscal să corespundă exercițiului financiar. -Primul an fiscal modificat include și perioada anterioară din anul calendaristic cuprinsă între 1 ianuarie și ziua anterioară primei zi a anului fiscal modificat, acesta reprezentând un singur an fiscal. -Contribuabilii comunică organelor fiscale competente opțiunea pentru anul fiscal modificat, în termen de 15 zile de la data începerii anului fiscal modificat sau de la data înregistrării acestora, după caz Cota de impozitare -Cota de impozit pe profit de 16% se aplică asupra profitului impozabil. -Contribuabilii care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care realizează aceste venituri în baza unui contract de asociere, şi în cazul cărora impozitul pe profit datorat pentru activităţile prevăzute în acest articol este mai mic decât 5% din veniturile respective sunt obligaţi la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri înregistrate. 5.1.2.Calculul rezultatului fiscal Rezultatul fiscal = Total venituri - Total cheltuieli - Venituri neimpozabile + Cheltuieli nedeductibile - Deduceri fiscale + Elemente similare veniturilor - Elemente similare cheltuielilor - Pierderi fiscale

SAU Rezultatul fiscal = Rezultat contabil - Venituri neimpozabile + Cheltuieli nedeductibile Deduceri fiscale + Elemente similare veniturilor - Elemente similare cheltuielilor - Pierderi fiscale Rezultat fiscal < 0 => Rezultat fiscal = Pierdere fiscala Rezultat fiscal > 0 => Rezultat fiscal = Profit impozabil Impozit pe profit = 16% * Profit impozabil Rezultatul fiscal se calculează trimestrial/anual, cumulat de la începutul anului fiscal -Profitul impozabil pozitiv se impozitează, iar Rezultatul fiscal negativ reprezintă pierdere și se recuperează din profiturile impozabile obținute în următorii 7 ani consecutivi. -Recuperarea pierderilor se va efectua în ordinea înregistrării acestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale în vigoare din anul înregistrării acestora.

50

-Pierderea fiscală înregistrată de contribuabilii care își încetează existența ca efect al unei operațiuni de fuziune sau divizare totală se recuperează de către contribuabilii nou-înființați proporțional cu activele transferate persoanelor juridice beneficiare. -Pierderea fiscală ca urmare a actvității persoanelor juridice străine printr-un sediu permanent se recuperează luând în considerare numai veniturile și cheltuielile aferente atribuibile sediului permanent desemnat în România. -Contribuabilii care au fost plătitori de impozit pe venit micro și care anterior au realizat pierdere fiscală, recuperează pierderea fiscală pe perioada cuprinsă între anul înregistrării pierderii fiscale și limita celor 7 ani. Elemente similare veniturilor sunt: -Diferențe favorabile de curs valutar rezultate din evaluarea creanțelor și dtoriilor în monedă străină, contul 765 -rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe și a imobilizărilor necorporale -rezerva legală și rezervele reprezentând facilități fiscale -sumele înregistrate în soldul creditor al contului Rezultat reportat din provizioane specifice -sumele înregistrate în creditul rezultatului reportat provenite din actualizarea la inflație a mijloacelor fixe amortizabile și a terenurilor sunt tratate ca rezerve și se impozitează (IFRS) -sumele reprezentând reducerea sau anularea filtrelor prudențiale ale BNR care au fost deductibile la determinarea profitului impozabil -câștigurile legate de vânzarea sau anularea titlurilor de participare proprii dobândite/răscumpărate. -reducerea sau anularea de provizioane specifice/ajustări pentru depreciere aferente creanțelor înstrăinate care au fost deductibile la calculul pi sunt elemente similare veniturilor Elemente similare cheltuielilor sunt: -sumele înregistrate în rezultatul reportat care se deduc la calculul rezultatului fiscal ( pentru entități care aplică IFRS); -Diferențe nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea creanțelor și datoriilor în monedă străină, contul 665; -valoarea neamortizată a cheltuielilor de dezvoltare care a fost înregistrată în rezultatul reportat. În acest caz, această valoare este deductibilă fiscal pe perioada rămasă de amortizat a acestor imobilizări, respectiv durata inițială stabilită conform legii, mai puțin perioada pentru care s-a calculat amortizarea; -pierderea înregistrată la data vânzării titlurilor de participare proprii (ct 661-761), si reprezintă diferența dintre prețul de vânzare al titlurilor de participare proprii și valoarea lor de dobândire/răscumpărare. -sumele de natura cheltuielilor specifice localizării, explorării, dezvoltării sau oricărei activități pregătitoare pentru exploatarea resurselor naturale reprezintă elemente similare cheltuielilor (233=1176) -valoarea creanțelor înstrăinate, în cazul în care nu sunt înregistrate pe cheltuieli, sunt elemente similare cheltuielilor; în cazul în care cesionarul cedează creanța, valoarea creanței înstrăinate este costul de achiziție al acesteia. Rezultatul fiscal și Erorile înregistrate în contabilitate Cum se corectează ? -erorile care se corectează potrivit reglementărilor contabile pe seama rezultatului reportat, prin ajustarea rezultatului fiscal al anului la care se referă acestea și se depune o declarație rectificativă. 51

-erorile care se corectează potrivit reglementărilor contabile pe seama contului de profit și pierdere sunt luate în calcul pentru determinarea rezultatului fiscal în anul în care se efectuează corectarea acestora. -Metodele contabile privind ieșirea socurilor din gestiune sunt recunoscute la calculul rezultului fiscal. -Tranzacțiile între persoane afiliate se realizează conform principiului valorii de piață. La stabilirea rezultatului fiscal al persoanelor afiliate se au în vedere reglementările privind prețurile de transfer, prevăzute de Codul de procedură fiscală. Evidenta rezultatului fiscal Contribuabilii sunt obligați să evidențieze în registrul de evidență fiscală veniturile impozabile înregistrate într-un an fiscal, precum și cheltuielile efectuate în scopul desfășurării activității economice, în același an fiscal, inclusiv taxe de înscriere, cotizații și contribuții datorate către camerele de comerț și industrie În cazul organizațiilor nonprofit, sindicatete, patronate, pentru calculul rezultatului fiscal sunt neimpozabile și alte venituri realizate, până la nivelul echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale neimpozabile . Aceste organizații datorează impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil care corespunde veniturilor, altele decât cele considerate venituri neimpozabile. Rezultatul fiscal se calculează trimestrial/anual, cumulat de la începutul anului fiscal. Pentru determinarea rezultatului fiscal, erorile înregistrate în contabilitate se corectează astfel: -erorile care se corectează potrivit reglementărilor contabile pe seama rezultatului reportat, prin ajustarea rezultatului fiscal al anului la care se referă acestea și depunerea unei declarații rectificative în condițiile prevăzute de Codul de procedură fiscală; -erorile care se corectează potrivit reglementărilor contabile pe seama contului de profit și pierdere sunt luate în calcul pentru determinarea rezultatului fiscal în anul în care se efectuează corectarea acestora. Deduceri pentru cheltuieli de cercetare dezvoltare -deducerea suplimentară la calculul profitului impozabil, în proporţie de 50%, a cheltuielilor eligibile pentru aceste activităţi; -deducerea suplimentară se calculează trimestrial/anual; în cazul în care se realizează pierdere fiscală, aceasta se recuperează în 7 ani. -aplicarea metodei de amortizare accelerată şi în cazul aparaturii şi echipamentelor destinate activităţilor de cercetare-dezvoltare. -Cercetarea trebuie sa fie aplicativa si/sau dezvoltare tehnologica. Scutirea de impozit a profitului reinvestit -Profitul investit în echipamente tehnologice PC-uri echipamente periferice, programe informatice, aparate de casă, de control și facturare, este scutit de impozit. Sunt recunoscute doar mijloacele fixe din subgrupa 2.1 și clasa 2.2.9 din Catalogul privind clasificarea duratelor normate de funcționare ”DNF” a mijloacelor fixe. -Profitul investit, reprezintă soldul contului de profit şi pierdere, respectiv profitul contabil brut cumulat de la începutul anului, până in trimestrul sau anul punerii în funcțiune a activelor prevăzute de utilizat în acest scop în anul efectuării investiţiei. -Scutirea de impozit pe profit aferentă investiţiilor realizate se acordă în limita impozitului pe profit datorat pentru perioada respectivă. 52

-Contribuabilii care beneficiază de facilitatea fiscală de mai sus au obligația de a păstra activele respective cel puțin o perioadpă egală cu ½ din durata de utilizare economică dar nu mai mult de 5 ani. -Nerespectarea acestei conditii atrage după sine creanța fiscală a statului pentru scutirea de impozit pe profit de la data cand s-a aplicat facilitatea și se depune și declarația rectificativă. -Fac excepție de la normele de mai sus entitățile care prezintă următoarele situații : -Activele sunt transherate in cadrul operașiunilor de reorganizare; -sunt înstrăinate în procedura de lichidare/faliment, -sunt distruse, pierdute, furate sau defecte și înlocuite, pe baza de documente; -Entitățile respective nu pot aplica amortizare accelerată pentru aceste active Scutirea de impozit pe profit a contribuabililor pt activitati exclusive de inovare, cercetare-dezvoltare In primii 10 ani de activitate,contribuabilii care desfășoară exclusiv activitate de inovare, cercetare-dezvoltare, definită potrivit Ordonanței Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, cu modificările și completările ulterioare, precum și activități conexe acesteia sunt scutiți de impozit pe profit. Venituri neimpozabile Urmatoarele venituri sunt neimpozabile la calculul rezultatului fiscal: -dividendele primite de la o persoană juridică română; -dividende primite de la o persoană juridică străină plătitoare de impozit pe profit situată întrun stat terț, cu care România are încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri, dacă persoana juridică română care primește dividendele, deține la persoana juridică străină din statul terț, minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice care distribuie dividende; -valoarea titlurilor de participare noi sau sumele reprezentând majorarea valorii nominale a titlurilor de participare existente, înregistrate ca urmare a încorporării rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se dețin titluri de participare. Acestea sunt impozabile la data cesionării, transmiterii cu titlu gratuit, retragerii capitalului social sau lichidării persoanei juridice la care se dețin titlurile de participare -veniturile din anularea, recuperarea, inclusiv refacturarea cheltuielilor pentru care nu saacordat deducere, -veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, -veniturile din restituirea ori anularea unor dobânzi și/sau penalități pentru care nu s-a acordat deducere, precum și -eniturile reprezentând anularea rezervei înregistrate ca urmare a participării în natură la capitalul altor persoane juridice sau ca urmare a majorării capitalului social la persoana juridică la care se dețin titlurile de participare; -veniturile reprezentând creșteri de valoare rezultate din reevaluarea mijloacelor fixe, terenurilor, imobilizărilor necorporale, după caz, care compensează cheltuielile cu descreșterile anterioare aferente aceleiași imobilizări; -veniturile prevăzute expres în acorduri și memorandumuri ca fiind neimpozabile aprobate prin acte normative; -Veniturile din evaluarea/reevaluarea/vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deținute la o persoană juridică română sau la o persoană juridică străină situată într-un stat cu care România are încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri și dacă persoana juridica română deține 10% minim din capitalul social pe un an din capitalul social a persoanelor juridice străine. 53

Cheltuieli Cheltuieli integral deductibile Pentru determinarea rezultatului fiscal sunt considerate cheltuieli deductibile cheltuielile efectuate în scopul desfășurării activității economice, -taxele de înscriere, cotizațiile și contribuțiile datorate către camerele de comerț și industrie, organizațiile patronale și organizațiile sindicale. -Cheltuielile cu salariile și cele asimilate salariilor astfel cum sunt definite potrivit titlului IV sunt cheltuieli deductibile pentru determinarea rezultatului fiscal, cu 2 excepții. (623 și cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 5%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, -Cheltuielile reprezentând tichetele de masă și vouchere de vacanță acordate de angajatori, potrivit legii; -perisabilitățile, pierderile rezultate din manipulare/depozitare, potrivit legii; -pierderile tehnologice care sunt cuprinse în norma de consum proprie necesară pentru fabricarea unui produs sau prestarea unui serviciu; -cheltuielile cu provizioane/ajustări pentru depreciere și rezerve, in limita legală -cheltuielile cu dobânda și diferențele de curs valutar, în limita legală -Cheltuielile pentru funcționarea, întreținerea și repararea locuințelor de serviciu, deductibile în limita corespunzătoare suprafețelor construite prevăzute de Legea locuinței nr. 114/1996, -cheltuielile cu achiziţionarea ambalajelor; -cheltuielile efectuate pentru protecţia muncii, prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale şi cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri profesionale; -cheltuielile de reclamă şi publicitate efectuate în scopul popularizării firmei, produselor sau serviciilor, în baza unui contract scris, precum şi costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare. Se includ şi bunurile care se acordă în cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru încercarea produselor şi demonstraţii la punctele de vânzare, precum şi alte bunuri şi servicii acordate cu scopul stimulării vânzărilor; -cheltuielile de transport şi de cazare în ţară şi în străinătate, efectuate pentru salariaţi şi administratori, precum şi pentru alte persoane fizice asimilate acestora. 1. Calitatea de administrator rezultă din actul constitutiv al contribuabilului sau contractul de administrare/mandat. 2. Persoanele fizice asimilate salariaţilor cuprind şi: 3. directorii care îşi desfăşoară activitatea în baza contractului de mandat; 4. persoanele fizice rezidente şi/sau nerezidente detaşate în situaţia în care contribuabilul suportă drepturile legale cuvenite acestora. -formarea şi perfecţionarea profesională a salariatilor; -marketing, studiul pieţei, promovarea pe pieţele existente sau noi, participarea la târguri şi expoziţii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii; -cheltuielile de cercetare, precum şi cheltuielile de dezvoltare care nu îndeplinesc condiţiile de a fi recunoscute ca imobilizări necorporale din punct de vedere contabil; -cheltuielile pentru perfecţionarea managementului, a sistemelor informatice, introducerea, întreţinerea şi perfecţionarea sistemelor de management al calităţii, obţinerea atestării conform cu standardele de calitate; -protejarea mediului şi conservarea resurselor; -transportul salariaţilor la şi de la locul de muncă; -pentru lucrările de construcții care necesită garanții de bună execuție, conform contractele încheiate, provizioanele se constituie trimestrial, în limita cotelor prevăzute în contracte, cu condiția reflectării integrale la venituri a valorii lucrărilor executate și confirmate de 54

beneficiar pe baza situațiilor de lucrări; înregistrarea la venituri a provizioanelor constituite pentru garanțiile de bună execuție se face pe măsura efectuării cheltuielilor cu remedierile sau la expirarea perioadei de garanție înscrise în contract; -în cazul societăților din domeniul asigurărilor și reasigurărilor sunt deductibile rezervele tehnice calculate conform prevederilor Legii nr. 237/2015 privind autorizarea și supravegherea activității de asigurare și reasigurare. -ajustările pentru deprecierea creanțelor înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile, în limita unui procent de 100% din valoarea creanțelor, dacă creanțele îndeplinesc cumulativ următoarele condiții: 1. sunt deținute la o persoană juridică asupra căreia este declarată procedura de deschidere a falimentului, pe baza hotărârii judecătorești prin care se atestă această situație, sau la o persoană fizică asupra căreia este deschisă procedura de insolvență pe bază de: - plan de rambursare a datoriilor; - lichidare de active; - procedură simplificată; 2. nu sunt garantate de altă persoană; 3. sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului; Cheltuieli cu deductibilitate limitata -cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicată asupra profitului contabil la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit și cheltuielile de protocol. în cadrul cheltuielilor de protocol se includ și cheltuielile înregistrate cu taxa pe valoarea adăugată colectată, pentru cadourile oferite de contribuabil, cu valoare mai mare de 100 lei; -cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 5%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Codului muncii. Intră sub incidența acestei limite următoarele: -ajutoarele de înmormântare, pentru bolile grave și incurabile pentru naștere, ajutoarele pentru proteze, pentru pierderi produse în gospodăriile proprii, ajutorarea copiilor din școli și centre de plasament; -cheltuielile pentru creșe, grădinițe, școli, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cămine de nefamiliști și altele asemenea pentru funcționarea lor corespunzătoare ; -cheltuielile cu cadouri în bani sau în natură, inclusiv tichete cadou oferite salariaților și copiilor minori ai acestora, tichete de creșă acordate de angajator în conformitate cu legislația în vigoare, contravaloarea serviciilor turistice și/sau de tratament, inclusiv transportul, acordate de angajator pentru salariații proprii și membrii lor de familie; -alte cheltuieli cu caracter social efectuate în baza contractului colectiv de muncă. -cheltuielile reprezentând tichetele de masă și vouchere de vacanță acordate de angajatori, potrivit legii; -scăzămintele, perisabilitățile, pierderile rezultate din manipulare/depozitare, potrivit legii; - pierderile tehnologice care sunt cuprinse în norma de consum proprie necesară pentru fabricarea unui produs sau prestarea unui serviciu; - cheltuielile reprezentând cantitățile de energie electrică consumate la nivelul normei proprii de consum tehnologic sau, în lipsa acesteia, la nivelul normei aprobate de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, care include și consumul propriu comercial, pentru contribuabilii din domeniul distribuției energiei electrice; -cheltuielile cu provizioane/ajustări pentru depreciere și rezerve, în limita prevăzută la art. 26; -cheltuielile cu dobânzile și alte costuri echivalente dobânzii din punct de vedere economic, potrivit art. 402;01/01/2018 - litera a fost modificată prin Ordonanţă de urgenţă 79/2017 -cheltuielile pentru funcționarea, întreținerea și repararea locuințelor de serviciu, deductibile în limita corespunzătoare suprafețelor construite prevăzute de Legea locuinței nr. 114/1996, 55

republicată, cu modificările și completările ulterioare, care se majorează din punct de vedere fiscal cu 10%; -cheltuielile de funcționare, întreținere și reparații aferente unui sediu aflat în locuința proprietate personală a unei persoane fizice, folosită și în scop personal, deductibile în limita corespunzătoare suprafețelor puse la dispoziția societății în baza contractelor încheiate între părți, în acest scop; -50% din cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizate exclusiv în scopul activității economice, cu o masă totală maximă autorizată care să nu depășească 3.500 kg și care să nu aibă mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând și scaunul șoferului, aflate în proprietatea sau în folosința contribuabilului. Aceste cheltuieli sunt integral deductibile pentru situațiile în care vehiculele respective se înscriu în oricare dintre următoarele categorii: 1. vehiculele utilizate exclusiv pentru servicii de urgență, servicii de pază și protecție și servicii de curierat; 2. vehiculele utilizate de agenții de vânzări și de achiziții; 3. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru serviciile de taximetrie; 4. vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plată, inclusiv pentru închirierea către alte persoane sau pentru instruire de către școlile de șoferi; 5. vehiculele utilizate ca mărfuri în scop comercial. Cheltuielile care intră sub incidența acestor prevederi nu includ cheltuielile privind amortizarea. În cazul cheltuielilor aferente vehiculelor rutiere motorizate reprezentând diferențe de curs valutar înregistrate ca urmare a derulării unui contract de leasing, limita de 50% se aplică asupra diferenței nefavorabile dintre veniturile din diferențe de curs valutar/veniturile financiare aferente creanțelor și datoriilor cu decontare în funcție de cursul unei valute, rezultate din evaluarea sau decontarea acestora și cheltuielile din diferențe de curs valutar/cheltuielile financiare aferente; -cheltuielile de funcționare, întreținere și reparații, aferente autoturismelor folosite de persoanele cu funcții de conducere și de administrare ale persoanei juridice, deductibile limitat la un singur autoturism aferent fiecărei persoane cu astfel de atribuții. Cheltuieli integral nedeductibile -cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentând diferențe din anii precedenți sau din anul curent, precum și impozitele pe profit sau pe venit plătite în străinătate. Sunt nedeductibile și cheltuielile cu impozitele nereținute la sursă în numele persoanelor fizice și juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din România, precum și cheltuielile cu impozitul pe profit amânat înregistrat în conformitate cu reglementările contabile aplicabile; -dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, confiscările și penalitățile, datorate către autoritățile române/străine, potrivit prevederilor legale, cu excepția celor aferente contractelor încheiate cu aceste autorități; -cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a mijloacelor fixe amortizabile constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, precum și taxa pe valoarea adăugată aferentă, dacă aceasta este datorată potrivit prevederilor titlului VII. Aceste cheltuieli sunt deductibile în următoarele situații/condiții: 1. bunurile/mijloacele fixe amortizabile distruse ca urmare a unor calamități naturale sau a altor cauze de forță majoră, în condițiile stabilite prin norme; 2. bunurile/mijloacele fixe amortizabile pentru care au fost încheiate contracte de asigurare; 3. bunurile/mijloacele fixe amortizabile degradate calitativ, dacă se face dovada distrugerii; 56

4. alimentele destinate consumului uman, cu data-limită de consum aproape de expirare, altele decât cele aflate în situațiile/condițiile prevăzute la pct. 1 și 2, dacă transferul acestora este efectuat potrivit prevederilor legale privind diminuarea risipei alimentare; 5. subprodusele de origine animală, nedestinate consumului uman, altele decât cele aflate în situațiile/condițiile prevăzute la pct. 1-3, dacă eliminarea acestora este efectuată potrivit prevederilor legale privind diminuarea risipei alimentare; 6. produsele agroalimentare, devenite improprii consumului uman sau animal, dacă direcționarea/dirijarea vizează transformarea acestora în compost/biogaz sau neutralizarea acestora, potrivit prevederilor legale privind diminuarea risipei alimentare; 7. alte bunuri decât cele aflate în situațiile/condițiile prevăzute la pct. 1-6, dacă termenul de valabilitate/expirare este depășit, potrivit legii; -cheltuielile făcute în favoarea acționarilor sau asociaților, altele decât cele generate de plăți pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la prețul de piață pentru aceste bunuri sau servicii; -cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile. În situația în care evidența contabilă nu asigură informația necesară identificării acestor cheltuieli, la determinarea rezultatului fiscal se iau în calcul cheltuielile de conducere și administrare, precum și alte cheltuieli comune ale contribuabilului, prin utilizarea unei metode raționale de alocare a acestora sau proporțional cu ponderea veniturilor neimpozabile respective în totalul veniturilor înregistrate de contribuabil. În sensul prezentei litere, funcțiile de conducere și administrare sunt cele definite prin lege sau prin reglementări interne ale angajatorului; pentru veniturile prevăzute la art. 23 lit. d), e), f), g), l), m) și o) din Codul fiscal nu se alocă cheltuieli de conducere și administrare/cheltuieli comune aferente. -cheltuielile cu serviciile de management, consultanță, asistență sau alte servicii, prestate de o persoană situată într-un stat cu care România nu are încheiat un instrument juridic în baza căruia să se realizeze schimbul de informații. Aceste prevederi se aplică numai în situația în care cheltuielile sunt efectuate ca urmare a unor tranzacții calificate ca fiind artificiale conform art. 11 alin. (3) din Codul fiscal; -cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele și riscurile asociate activității contribuabilului, cu excepția celor care privesc bunurile reprezentând garanție bancară pentru creditele utilizate în desfășurarea activității pentru care este autorizat contribuabilul sau utilizate în cadrul unor contracte de închiriere sau de leasing, potrivit clauzelor contractuale; -pierderile înregistrate la scoaterea din evidență a creanțelor, pentru partea neacoperită de provizion, potrivit art. 26 din Codul fiscal, precum și cele înregistrate în alte cazuri decât următoarele: 1. punerea în aplicare a unui plan de reorganizare confirmat printr-o sentință judecătorească, în conformitate cu prevederile Legii nr. 85/2014; 2. procedura de faliment a debitorilor a fost închisă pe baza hotărârii judecătorești; 3. debitorul a decedat și creanța nu poate fi recuperată de la moștenitori; 4. debitorul este dizolvat, în cazul societății cu răspundere limitată cu asociat unic, sau lichidat, fără succesor; 5. debitorul înregistrează dificultăți financiare majore care îi afectează întreg patrimoniul; 6. au fost încheiate contracte de asigurare; -cheltuielile de sponsorizare și/sau mecenat, cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii; contribuabilii care efectuează sponsorizări și/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările și completările ulterioare, ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și a prevederilor art. 25 alin. (4) lit. c) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, precum și cei care acordă burse private, potrivit legii, 57

scad sumele aferente din impozitul pe profit datorat la nivelul valorii minime dintre următoarele: 1. valoarea calculată prin aplicarea a 0,75% la cifra de afaceri; pentru situațiile în care reglementările contabile aplicabile nu definesc indicatorul cifra de afaceri, această limită se determină potrivit normelor; 2. valoarea reprezentând 20% din impozitul pe profit datorat. În cazul sponsorizărilor efectuate către entități persoane juridice fără scop lucrativ, inclusiv unități de cult, sumele aferente acestora se scad din impozitul pe profit datorat, în limitele prevăzute de prezenta literă, doar dacă beneficiarul sponsorizării este înscris, la data încheierii contractului, în Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale, potrivit alin. (41) din Codul fiscal. Sumele care nu sunt scăzute din impozitul pe profit, potrivit prevederilor prezentei litere, se reportează în următorii 7 ani consecutivi. Recuperarea acestor sume se va efectua în ordinea înregistrării acestora, în aceleași condiții, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit. -cheltuielile privind funcționarea unităților de educație timpurie aflate în administrarea contribuabilului sau sumele achitate de contribuabil pentru plasarea copiilor angajaților în unități de educație timpurie aflate în unități care oferă servicii de educație timpurie, conform legislației în vigoare; -contribuabilii care efectuează cheltuieli cu educația timpurie scad din impozitul pe profit datorat cheltuielile cu educația timpurie, dar nu mai mult de 1.500 lei/lună pentru fiecare copil. În cazul în care suma depășește impozitul pe profit datorat, diferența va fi scăzută, în ordine, din impozitul pe salarii reținut de contribuabil pentru angajați, din taxa pe valoarea adăugată datorată sau din accizele datorate;. -cheltuielile înregistrate în evidența contabilă, care au la bază un document emis de un contribuabil declarat inactiv conform prevederilor Codului de procedură fiscală, cu excepția celor reprezentând achiziții de bunuri efectuate în cadrul procedurii de executare silită și/sau a achizițiilor de bunuri/servicii de la persoane impozabile aflate în procedura falimentului potrivit Legii nr. 85/2014; -cheltuielile cu taxele, contribuțiile și cotizațiile către organizațiile neguvernamentale sau asociațiile profesionale care au legătură cu activitatea desfășurată de contribuabili și care depășesc echivalentul în lei a 4. 000 euro anual, altele decât cele prevăzute de lege și la alin. (1); -cheltuielile din reevaluarea imobilizărilor necorporale/mijloacelor fixe, în cazul în care, ca urmare a efectuării unei reevaluări efectuate potrivit reglementărilor contabile aplicabile, se înregistrează o descreștere a valorii acestora; -cheltuielile reprezentând modificarea valorii juste a investițiilor imobiliare, în cazul în care, ca urmare a evaluării ulterioare utilizând modelul bazat pe valoarea justă de către contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară, se înregistrează o descreștere a valorii acestora; -cheltuielile reprezentând deprecierea/amortizarea mijloacelor fixe, înregistrate de către contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară, la momentul transferului din categoria activelor imobilizate deținute în vederea vânzării în categoria activelor imobilizate deținute pentru activitatea proprie; -cheltuielile din evaluarea activelor biologice în cazul în care, ca urmare a efectuării unei evaluări utilizând modelul bazat pe valoarea justă de către contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară, se înregistrează o descreștere a valorii acestora; 58

-cheltuielile cu dobânzile, stabilite în conformitate cu reglementările contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară, în cazul în care mijloacele fixe/imobilizările necorporale/stocurile sunt achiziționate în baza unor contracte cu plată amânată, pentru contribuabilii care nu aplică prevederile art. 402 din Codul fiscal; -cheltuielile cu beneficiile acordate salariaților în instrumente de capitaluri cu decontare în acțiuni. Acestea reprezintă elemente similare cheltuielilor la momentul acordării efective a beneficiilor, dacă acestea sunt impozitate conform titlului IV din Codul fiscal; -cheltuielile cu beneficiile acordate salariaților în instrumente de capitaluri cu decontare în numerar la momentul acordării efective a beneficiilor, dacă acestea nu sunt impozitate conform titlului IV din Codul fiscal; -cheltuielile înregistrate în evidența contabilă, indiferent de natura lor, dovedite ulterior ca fiind legate de fapte de corupție, potrivit legii; -cheltuielile din evaluarea/reevaluarea titlurilor de participare, dacă la data evaluării/reevaluării sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 23 lit. i) din Codul fiscal. -cheltuielile reprezentând costul de achiziție al aparatelor de marcat electronice fiscale, astfel cum sunt definite la art. 3 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, la data punerii în funcțiune, potrivit legii; contribuabilii care achiziționează aparate de marcat electronice fiscale scad costul lor de achiziție din impozitul pe profit datorat pentru trimestrul în care au fost puse în funcțiune, în cazul în care aceștia datorează impozit pe profit trimestrial, sau din impozitul pe profit anual, în cazul contribuabililor care aplică sistemul anual de declarare și plată a impozitului pe profit. Sumele care nu sunt scăzute din impozitul pe profit potrivit prevederilor prezentei litere se reportează în următorii 7 ani consecutivi. Recuperarea acestor sume se va efectua în ordinea înregistrării acestora, în aceleași condiții, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit. Pierderi fiscale Pierderea anuală, stabilită prin declarația de impozit pe profit, se recuperează din profiturile impozabile obținute în următorii 7 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua în ordinea înregistrării acestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale în vigoare din anul înregistrării acestora. Pierderi fiscale din perioadele de scutire Orice pierdere fiscală netă care apare în perioada în care contribuabilul a fost scutit de impozitul pe profit poate fi recuperată din profiturile impozabile viitoare. Pierderea fiscală netă, este diferența dintre pierderile fiscale totale pe perioada de scutire și profitul impozabil total în aceeași perioadă. Plata impozitului și mecanismul fiscal Calculul, declararea și plata impozitului pe profit, de regulă, se efectuează trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare încheierii trimestrelor I - III. Definitivarea și plata impozitului pe profit aferent anului fiscal respectiv, se efectuează până la termenul de depunere a declarației privind impozitul pe profit, respectiv 25.02. inclusiv a anului următor, celui pentru care se calculează impozitul, dacă anul fiscal coincide cu anul calendaristic.

59

Depunerea declarației de impozit pe profit Contribuabilii au obligația să depună o declarație anuală de impozit pe profit până la data de 25 martie inclusiv a anului următor, Contribuabilii care au modificat anul fiscal, au obligația să depună o declarație anuală de impozit pe profit și să plătească impozitul pe profit aferent anului fiscal respectiv, până la data de 25 a celei de-a treia luni inclusiv, de la închiderea anului fiscal modificat Teste de autoevaluare Prezentati formula rezultatului fiscal! Enumerati veniturile neimpozabile! Enumerati cheltuielile deductibile, cu deductibilitate limitata si nedeductibile!

5.1.3.Aplicatii privind scutirea de impozit pe profit reinvestit Aplicatia 1 Pentru contribuabilii care aplică sistemul trimestrial de declarare și plată a impozitului pe profit: ▪ Societatea ALFA achiziționează și pune în funcțiune în luna octombrie 2019 un echipament tehnologic în valoare de 70.000 lei. ▪ Profitul contabil brut aferent perioadei 1 ianuarie 2019 - 31 decembrie 2019 este 500.000 lei. ▪ La sfârșitul anului 2019 societatea înregistrează un profit impozabil în sumă de 600.000 lei. Pentru determinarea scutirii de impozit pe profit aferent profitului reinvestit se parcurg următoarele etape: 1.se calculează impozitul pe profit aferent anului 2019: 600.000 x 16% = 96.000 lei, din care impozitul pe profit aferent trimestrului IV este 40.000 lei; 2.se calculează impozitul pe profit aferent profitului reinvestit: având în vedere faptul că profitul contabil aferent perioadei 1 ianuarie 2019 - 31 decembrie 2019 în sumă de 500.000 lei acoperă investiția realizată, impozitul pe profit scutit este: 70.000 lei * 16 % = 11.200, impozitul pe profit scutit este de 11.200 lei 3.Repartizarea la rezerve a sumei profitului pentru care s-a beneficiat de scutire mai puțin partea aferentă rezervei legale: a. rezerva legală de 5 % din profitul contabil brut = 500.000 x 5 % = 25.000, partea alocată profitului reinvestit fiind de 3.500 lei ( 70.000 x 5 % ) b. Determinarea profitului scutit repartizat la rezerve: (70.000 – 3.500 ) = 66.500 lei c. Valoarea fiscală a echipamentului este de 70.000 lei amortizabil linear sau degresiv, fără să poată opta pentru amortizare accelerată. 4.Inregistrarea în contabilitate a impozitului pe profit pentru trim.4:

5.Impozitul pe profit după aplicarea facilității de scutire cu 11. 200 lei 60

S-a creditat contul 691 pentru a vedea in balanța contabilă reducerea de 11.200 lei. 6.Repartzarea profitului reinvestit in contul 1068 ”Alte rezerve”

Contul ”457 Dividende de plată” se înregistrează la sfârșitul exercițiului, numai dacă există Hotărârea AGA de repartizare a profitului, dacă nu, diferența de profit net se va repartiza pe rezultat reportat în contul ”1171” Rezultatul reportat reprezentand profitul nerepartizat sau pierderea neacoperita”. 7.In luna ianuarie 2020 se închide contul 121 prin 129

500.0 – 96.000= 404.000 +11.200 scutirea de impozit = 415.200 8.În situația in care profitul ramas nu a fost distribuit si se dorește in 2020 distribuirea pe dividente și pierderi reportate din anii precedenți dacă acestea din urmă există:

Aplicatia 2 Calculul scutirii de impozit pentru profitul reinvestit de către contribuabilii care aplică sistemul anual de declarare și plată a impozitului pe profit Societatea Beta la 31.12.2019 înregistrează un profit impozabil de 2.500.000 lei. Profitul contabil = 1.900.000 lei, In luma martie 2019, achiziționează și pune în funcțiune un utilaj de 70.000 lei, in luna iulie o instalație de 110.000 lei și în octombrie mai multe calculatoare în valoare de 30.000 lei. 61

Pentru determinarea scutirii de impozit pe profit aferent profitului reinvestit se parcurg următoarele etape: 1.Se calculează impozitul pe profit aferent anului 2019: 2.500.000 lei * 16% = 400.000 lei 2.Se determnă valoarea totală a investițților realizate de echipamente tehnologice și calcultoare: 70.000 + 110.000 + 30.000 = 210.000 lei 3.Comparam profitul contabil cu investitiile realizate și observăm că profitul contabil acoperă valoarea investitiilor realizate. Profit contabil = 1.900.000 lei , Vi = 210.000 lei rezulta că impozitul pe profit aferent profitului reinvestit este de 210.000 x 16%= 33.600 lei 4.Repartizarea la rezerve a sumei profitului pentru care s-a beneficiat de scutire de impozit pe profit, mai puțin partea aferentă rezervei legale. Presupunem, în acest caz, că societatea repartizează 5% din profitul contabil pentru constituirea rezervei legale, partea alocabilă profitului reinvestit fiind 10.500 lei; 210.000 lei * 5 % = 10.500 lei 5.Determinarea sumei profitului scutit care va fi repartizat la rezerve: 210.000 lei - 10.500 lei = 199.500 lei 6.Valoarea fiscală a activelor respective se amortizează linear sau degresiv fiindu-i interzisă amortizarea accelerată deoarece societatea a beneficiat deja de o facilitate fiscală pentru aceste echipamente achiziționate. Aplicatia 3 Calculul scutirii de impozit pentru profitul reinvestit în echipamente tehnologice care se realizează pe parcursul mai multor ani consecutivi. Contribuabilul aplică sistemul trimestrial de declarare și plată a impozitului pe profit. ▪ In trimestrul 1 2019, o societate înregistrează profit impozabil în sumă de 2.000.000 lei ▪ Profitul contabil brut aferent trimestrului I 2019 este de 600.000 lei. ▪ Societatea efectuează investiții într-un echipament tehnologic: în luna septembrie 2017 în valoare de 50.000 lei, în luna ianuarie 2018 în valoare de 80.000 lei și în luna februarie 2019 în valoare de 90.000 lei. Pentru echipamentul tehnologic respectiv nu sunt puneri în funcțiune parțiale, punerea în funcțiune a întregii investiții realizându-se în luna martie 2019. Pentru determinarea scutirii de impozit pe profit aferent profitului reinvestit și a impozitului pe profit datorat după aplicarea facilității, se parcurg următoarele etape: 1.se calculează impozitul pe profit aferent trimestrului I al anului 2016: 2.00.0 16% = 320.000 lei; 2.se determină valoarea totală a investițiilor realizate în echipamente tehnologice: 50.0 80.000 + 90.000 = 220.000 lei; 62

3.Observăm că profitul contabil brut din trimestrul punerii în funcțiune al investiției acoperă investițiile anuale realizate, impozitul pe profit aferent profitului reinvestit este: 220.000 x 16% = 35.200 lei; Impozit pe profit scutit = 35.200 lei; 4.repartizarea la rezerve a sumei profitului pentru care s-a beneficiat de scutire de impozit pe profit, mai puțin partea aferentă rezervei legale. Presupunem, în acest caz, că la sfârșitul anului societatea repartizează 5% din profitul contabil pentru constituirea rezervei legale, partea alocabilă profitului reinvestit fiind 11.000 lei; (220.000 X 5 % = 11.000 lei ) 5.determinarea sumei profitului scutit care va fi repartizat la rezerve: 220.000 - 11.000 = 209.000 lei. Valoarea fiscală a activelor respective se amortizează linear sau degresiv potrivit art. 28 din Codul fiscal. Pentru aceste active contribuabilul nu poate opta pentru amortizarea accelerată. Cerinte: 1.Să se efectueze nota contabilă privind impozitul pe profit și să se precizeze: 2.Care este soldul contului 121 la 31.03.2019 când investiția totală este pusă în funcțiune ? 3.Care este soldul contului 1061? 4.Care este soldul contului 1068? 5.Care este soldul contului 441 Impozit pe profit ? 6.Cum explicați că totalul sumelor debitoare si creditoare ale contului 691 este de 320.000 lei iar debitul contului 121 este de 284.800 lei ? 7. Care este suma impozitului pe profit de plată la 31.03.2020 ? 8. Care este termenul de plata a impozitului pe profit pentru trimestrul 1 2019 9.Faceți înregistrarea contabilă. Rezolvare 1.Nota contabilă privind impozitul pe profit ▪

Inregistrarea în contabilitate a impozitului pe profit pentru trim.1 2019:

▪

Impozitul pe profit după aplicarea facilității de scutire cu 11. 200 lei

* Am creditat contul 691 pentru a evidenția reducerea impozitului pe profit cu 35.200 LEI ▪

Repartizarea profitului reinvestit in capital propriu la ”Alte rezerve”

63

▪

Inchiderea contului de cheltuieli cu impozitul pe profit

2. Soldul contului 121”Profit și pierdere” la 31.03.2019 este de 315.200 lei 600.0 – 320.000 + 35.200 = 315.200 lei profit net în trim I 2019; 3.Soldul contului 1061 ”rezerve legale” este de 11.000 lei; 220.0 i x 5 % = 11.000 lei; 4.Soldul contului 1068 este de 209.000 lei și reprezintă profitul reinvestit după deducerea rezervei legale de 5 %. 5.Soldul contului 441 ”Impozit pe profit” este de 284.800 lei după reducerea impozitului pe profitul reinvestit. 6.Cum explicați că totalul sumelor debitoare si creditoare ale contului 691 este de 320.000 lei iar debitul contului 121 este de 284.800 lei ? In mod normal, ar fi trebuit să efectuăm o stornare în roșu a impozitului pentru profitul reinvestit pentru a nu schimba funcția creditului contului 691 „ Cheltuieli cu impozitul pe profit”, în sumă de 284.800 (320.000 – 35.200),

64

O astfel de înregistrare ar fi condus la totalul sumelor debitoare și creditoare egale în contul 691 și debitul contului 121 in sumă de 284.800 lei. Dar, nu se mai ”vede” reducerea impozitului pe profitul reinvestit. Pentru a evidenția facilitatea fiscală de 35.200 lei cu reducerea impozitului pe profit vom utiliza drept corecție a impozitului pe profit stornarea in negru.

Se observă că reducerea fiscală a impozitului pe profit prin stornare in negru, evidențiază facilitatea fiscală dar totalul sumelor de cheltuieli cu impozitul pe profit nu vor mai fi egale cu totalul sumelor debitoare din contul 121. Deci, cand vom face Contul de profit și pierdere vom tine cont de reducerea fiscală iar contul 691 va fi evidențiat cu 284.800 si nu cu 320.000 lei ca in balanță. 7.Suma impozitului pe profit la 31.03.2019 este de 284.800 lei 8.Termenul de plată pentru impozitul pe profit aferent trimestrului 1 2019 este cel mai târziu data de 25.04.2019 inclusiv. 9.Se inregistrează plata impozitului pe profit prin ordin de plată.

65

Scutirea se calculează trimestrial sau anual, după caz. Suma profitului pentru care s-a beneficiat de scutirea de impozit pe profit, mai puțin partea aferentă rezervei legale, se repartizează la sfârșitul exercițiului financiar, cu prioritate pentru constituirea rezervelor, până la concurența profitului contabil înregistrat la sfârșitul exercițiului financiar. In cazul în care la sfârșitul exercițiului financiar se realizează pierdere contabilă nu se efectuează recalcularea impozitului pe profit aferent profitului investit, iar contribuabilul nu repartizează la rezerve suma profitului investit. 5.1.4.Aplicatie privind scăderea din impozitul pe profit datorat a cheltuielilor reprezentând sponsorizarea. Un contribuabil plătitor de impozit pe profit încheie un contract de sponsorizare conform legii privind sponsorizarea, în calitate de sponsor, care are ca obiect plata unei sume de 15.000 lei. Contractul de sponsorizare se încheie în data de 2 noiembrie 2020, în aceeași lună efectuându-se și plata sumei de 15.000 lei. La calculul profitului impozabil pentru anul 2020, contribuabilul prezintă următoarele date financiare: Venituri din vânzarea mărfurilor = 1.000.000 lei Venituri din prestări de servicii = 2.000 lei ---------------------Total cifră de afaceri = 1.002.000 lei Cheltuieli privind mărfurile = 750.000 lei Cheltuieli cu personalul = 20.000 lei Alte cheltuieli de exploatare din care: 15.000 lei sponsorizare = 90.000 lei ---------------------Total cheltuieli 860.000 lei Calculul profitului impozabil pentru anul 2020: Profitul impozabil = 1.002.000 - 860.000 + 15.000 = 157.000 lei. Impozitul pe profit înainte de scăderea cheltuielii cu sponsorizarea: 157.000 x 16% = 25.120 lei. Avându-se în vedere condițiile de deducere prevăzute la art. 25 alin. (4) lit. i) din Codul fiscal, prin aplicarea limitelor, valorile sunt: - 0,75% din cifra de afaceri (1.002.000 lei) reprezintă 7.515 lei; - 20% din impozitul pe profit înainte de deducerea cheltuielilor de sponsorizare reprezintă 5.024 lei. Min (cheltuielile de sponsorizare și/sau mecenat și cheltuielile privind bursele private; 0,75% * Cifra de afaceri; 20% * Impozitul pe profit datorat) = 5.024 lei Suma de scăzut din impozitul pe profit este 5.024 lei. Pentru anul 2020 impozitul pe profit datorat este de: 25.120 - 5.024 = 20.096 lei. Suma care nu s-a scăzut din impozitul pe profit, respectiv suma de 9.976 lei, se reportează în următorii 7 ani consecutivi. Recuperarea acestei sume se va efectua, în aceleași condiții, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit.

66

5.1.5.Aplicatii privind limitarea cheltuielilor pentru vehicule rutiere motorizate Aplicatia 1 Determinarea valorii nedeductibile a cheltuielilor cu întreținerea și reparațiile aferente unui vehicul care nu este utilizat exclusiv în scopul activității economice

Aplicatia 2 Determinarea valorii nedeductibile a cheltuielilor privind combustibilul aferente unui vehicul care nu este utilizat exclusiv în scopul activității economice

5.1.6.Aplicatii privind calculul rezultatului fiscal si al impozitului pe profit Aplicatia 1. La data de 31.03.2020 Societatea Izoleta SRL platitoare de impozit pe profit inregistreaza urmatoarele elemente: - Total Venituri: 300.000 lei, din care Venituri neimpozabile: 30.000 lei; - Total Cheltuieli: 200.000 lei, din care Cheltuieli nedeductibile: 5.000 lei; - Elemente similare veniturilor: 3.000 lei; - Elemente similare cheltuielilor: 1.000 lei; - Deduceri fiscale: 500 lei; - Pierdere fiscala din anul 2019: 800 lei. 67

Sa se calculeze impozitul pe profit la 31.03.2020 si sa se inregistreze in contabilitate! Rezultatul fiscal = Total venituri - Total cheltuieli - Venituri neimpozabile + Cheltuieli nedeductibile - Deduceri fiscale + Elemente similare veniturilor - Elemente similare cheltuielilor - Pierderi fiscale Rezultatul fiscal = 300.000 lei - 200.000 lei - 30.000 lei + 5.000 lei + 3.000 lei - 1.000 lei 500 lei – 800 lei = 75.700 lei > 0 Rezultat fiscal > 0 => Rezultat fiscal = Profit impozabil Impozit pe profit = 16% * Profit impozabil = 16% * 75.700 lei = 12.112 lei La 31.03.2020 se inregistreaza in contabilitate impozitul pe profit astfel: 691 = 4411 12.112 lei Aplicatia 2. La data de 31.03.2020 Societatea Combinezonul SRL platitoare de impozit pe profit inregistreaza urmatoarele elemente: - Total Venituri: 350.000 lei, din care Venituri neimpozabile: 300.000 lei; - Total Cheltuieli: 200.000 lei, din care Cheltuieli nedeductibile: 500 lei; - Elemente similare veniturilor: 3.000 lei; - Elemente similare cheltuielilor: 10.000 lei; - Deduceri fiscale: 5.000 lei; - Pierdere fiscala din anul 2019: 700 lei. Sa se calculeze impozitul pe profit la 31.03.2020 si sa se inregistreze in contabilitate! Rezultatul fiscal = Total venituri - Total cheltuieli - Venituri neimpozabile + Cheltuieli nedeductibile - Deduceri fiscale + Elemente similare veniturilor - Elemente similare cheltuielilor - Pierderi fiscale Rezultatul fiscal = 350.000 lei - 200.000 lei - 300.000 lei + 500 lei - 5.000 lei + 3.000 lei -10.000 lei - 700 lei = - 162.200 lei < 0 Rezultat fiscal < 0 => Rezultat fiscal = Pierdere fiscala => nu se calculeaza impozit pe profit si deci nu are impozit pe profit de plata Aplicatia 3. La data de 30.06.2020 Societatea Corona SRL platitoare de impozit pe profit inregistreaza urmatoarele elemente: Venituri din vanzarea marfurilor: 250.000 lei; Venituri din dividende primite de la o persoana juridica romana: 6.000 lei; Cheltuieli cu impozitul pe profit: 600 lei; Cheltuiala cu amenda primita de la ANAF: 2.500 lei; Cheltuiala cu amortizarea contabila: 3.000 lei; Cheltuieli salariale: 20.000 lei; Cheltuieli cu consumul de materii prime: 10.000 lei; 68

Cheltuieli cu serviciile prestate de terti in interesul activitatii economice: 15.000 lei; Cheltuieli cu ajutoarele de inmormantare: 10.000 lei; Amortizarea fiscala: 1.500 lei; Pierdere fiscala cumulata pe anii 2018 si 2019: 3.000 lei. Sa se calculeze impozitul pe profit la 31.06.2020 si sa se inregistreze in contabilitate! Rezultatul fiscal = Total venituri - Total cheltuieli - Venituri neimpozabile + Cheltuieli nedeductibile - Deduceri fiscale + Elemente similare veniturilor - Elemente similare cheltuielilor - Pierderi fiscale Total venituri = 250.000 lei + 6.000 lei = 256.000 lei Total cheltuieli = 600 lei + 2.500 lei + 3.000 lei + 20.000 lei + 10.000 lei + 15.000 lei + 10.000 lei = 61.100 lei Venituri neimpozabile = 6.000 lei Venituri din dividende primite de la o persoana juridica romana: 6.000 lei Cheltuieli nedeductibile = 15.100 lei Cheltuieli nedeductibile integral = 600 lei + 2.500 lei + 3.000 lei = 6.100 lei Cheltuieli cu impozitul pe profit: 600 lei; Cheltuiala cu amenda primita de la ANAF: 2.500 lei; Cheltuiala cu amortizarea contabila: 3.000 lei; Cheltuieli cu deductibilitate limitata Cheltuieli cu ajutoarele de inmormantare: 10.000 lei sunt cheltuieli sociale si au deductibilitate limitata. Cheltuielile sociale sunt deductibile în limita unei cote de până la 5%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului = 5% * Rulaj debitor contul 641. Cheltuieli sociale deductibile = min (5% * Cheltuielilor cu salariile personalului; Cheltuieli sociale) = min (5% * 20.000 lei; 10.000 lei) = 1.000 lei Cheltuieli sociale nedeductibile = 10.000 lei – 1.000 lei = 9.000 lei Cheltuieli nedeductibile totale = 6.100 lei + 9.000 lei = 15.100 lei Deduceri fiscale = 1.500 lei Amortizarea fiscala: 1.500 lei Elemente similare veniturilor = 0 lei Elemente similare cheltuielilor = 0 lei Pierderi fiscale = 3.000 lei Pierdere fiscala cumulata pe anii 2018 si 2019: 3.000 lei Rezultatul fiscal = 256.000 lei - 61.100 lei - 6.000 lei + 15.100 lei – 1.500 lei + 0 lei – 0 lei –

-3.000 lei = 199.500 lei > 0 69

Rezultat fiscal > 0 => Rezultat fiscal = Profit impozabil Impozit pe profit = 16% * Profit impozabil = 16% * 199.500 lei = 31.920 lei La 30.06.2020 se inregistreaza in contabilitate impozitul pe profit astfel: 691 = 4411 31.320 lei (31.920 lei – 600 lei) Aplicatia 4. Societatea Gama SRL, platitoare de impozit pe profit, inregistreaza urmatoarele venituri la 30.06.2020: -Venituri din incasarea unor penalitati de la Directia de Impozite si Taxe Locale (DITL) Breaza in valoare de 5.000 lei. In anul 2016 DITL Breaza efectueaza o inspectie fiscala la societatea Gama SRL si ii calculeaza penalitati de 5.000 lei pentru neplata la termen a impozitului pe cladiri. Societatea Gama SRL s-a adresat Instantei iar aceasta a hotarat ca DITL sa returneze penalitatile de 5.000 lei. In anul 2016 penalitatile au fost considerate nedeductibile conform Art. 25, Alin. (4), lit. b) din Codul fiscal. La 30.06.2020, veniturile din incasarea penalitatilor sunt venituri neimpozabile conform Art. 23, lit. d) din Codul fiscal. -Venituri reprezentand cresteri de valoare rezultate din reevaluarea unui teren – 3.500 lei; Este venit neimpozabil conform Art. 23, lit. g) din Codul fiscal. -Venituri din dividende primite de la o societate din SUA, platitoare de impozit pe profit. Societatea Gama SRL detine 35% din partile sociale pe o perioada de 6 luni - 2.800 lei; Este venit impozabil. Venitul ar fi fost neimpozabil conform Art. 23, lit. b) din Codul fiscal daca partile sociale ar fi fost detinute pe o perioada neintrerupta de un an – in cazul nostru este vorba de 6 luni nu de un an. -Venituri din ajustari pentru deprecierea creantelor fata de clienti 10.000 lei. La constituirea ajustarii cheltuiala a fost deductibila in proportie de 30%; Este venit neimpozabil conform Art. 23, lit. d) din Codul fiscal in limita in care cheltuiala aferenta a fost nedeductibila adica 70% * 10.000 lei. -Venituri din incasarea unor penalitati de la ANAF in valoare de 8.000 lei. Societatea Gama SRL a prestat servicii de mentenanta pentru calculatoarele ANAF in anul 2017. ANAF nu a fost multumit de serviciile prestate de Gama SRL si i-a aplicat penalitati de 8.000 lei pe care aceasta le-a platit. Societatea Gama SRL s-a adresat Instantei iar aceasta a hotarat ca ANAF sa returneze penalitatile de 8.000 lei. Sunt venituri impozabile. Penalitatile aplicate de catre ANAF in acest caz sunt aferente unui contract (de mentenanta pentru calculatoare) deci cheltuielile au fost considerate deductibile, veniturile aferente fiind impozabile. Aplicatia 5. Societatea Gama SRL, platitoare de impozit pe profit, inregistreaza urmatoarele cheltuieli la 30.06.2020: -Pierderi rezultate din depozitara stocurilor 2.000 lei, din care potrivit legii 500 lei; 70

Au deductibilitate limitata conform Art. 25, Alin. (3), lit. d) din Codul fiscal. Cheltuielile sunt deductibile in limita a 500 lei. -Cheltuieli de sponsorizare 1.300 lei catre o Asociatie care este inregistrata in Registrul entitatilor pentru care se acorda deduceri fiscale; Sunt cheltuieli nedeductibile. Se scad la sfarsit din impozitul pe profit pentru ca este inregistrata in Registrul entitatilor pentru care se acorda deduceri fiscale. -Cheltuieli cu primele de asigurare pentru autoturismul unui client, 560 lei; Sunt cheltuieli nedeductibile conform Art. 25, Alin. (4), lit. g) din Codul fiscal. -Cheltuieli pentru marketing 6.500 lei; Sunt cheltuieli deductibile. Art. 25, Alin. (1) din Codul fiscal. -Cheltuieli de sponsorizare 2.300 lei catre o Fundatie care nu este inregistrata in Registrul entitatilor pentru care se acorda deduceri fiscale; Sunt cheltuieli nedeductibile. Nu se scad la sfarsit din impozitul pe profit pentru ca Fundatia nu este inregistrata in Registrul entitatilor pentru care se acorda deduceri fiscale. Aplicatia 6. La data de 30.09.2020 Societatea Mega SRL platitoare de impozit pe profit inregistreaza urmatoarele elemente: -Capital social subscris nevarsat: 1.000 lei; -Venituri din vanzarea unui utilaj: 150.000 lei; -Venituri din comisioane: 15.000 lei; -Venituri din penalitati contractuale: 20.000 lei; -Venituri din vanzarea produselor finite: 30.000 lei; -Venituri din incasarea unor penalitati de la ANAF pentru neplata la termen a impozitului pe profit in valoare de 6.000 lei. In anul 2017 ANAF efectueaza o inspectie fiscala la societatea Mega SRL si ii calculeaza penalitati de 6.000 lei pentru neplata la termen a impozitului pe profit. Societatea Gama SRL a contestat si intr-un final Instanta a hotarat ca ANAF sa returneze penalitatile de 6.000 lei. -Cheltuieli cu serviciile de paza la sediile societatii: 35.000 lei; -Cheltuieli de sponsorizare 300 lei catre o Asociatie care este inregistrata in Registrul entitatilor pentru care se acorda deduceri fiscale; -Capital social subscris varsat: 2.000 lei; -Cheltuieli de protocol: 7.000 lei; -Cheltuieli cu chiria prietenului directorului general: 3.000 lei; -Cheltuieli cu impozitul pe profit: 10.000 lei; -Cheltuieli de publicitate pentru produsele vandute de societate: 31.000 lei; -Cheltuieli cu chiria de la sediul social al societatii: 8.000 lei; -Cheltuieli privint marfurile: 100.000 lei; -Cheltuieli cu RCA-urile autovehiculelor de transport marfa: 20.000 lei; -Cheltuieli cu serviciile de curatenie la sediile societatii: 5.500 lei; -Cheltuieli de sponsorizare 200 lei catre o Fundatie care nu este inregistrata in Registrul entitatilor pentru care se acorda deduceri fiscale. Sa se calculeze impozitul pe profit la 30.09.2020 si sa se inregistreze in contabilitate! 71

Rezultatul fiscal = Total venituri - Total cheltuieli - Venituri neimpozabile + Cheltuieli nedeductibile - Deduceri fiscale + Elemente similare veniturilor - Elemente similare cheltuielilor - Pierderi fiscale Total venituri = 150.000 lei + 15.000 lei + 20.000 lei + 30.000 lei + 6.000 lei = 221.000 lei Total cheltuieli = 35.000 lei + 300 lei + 7.000 lei + 3.000 lei + 10.000 lei + 31.000 lei + 8.000 lei + 100.000 lei + 20.000 lei + 5.500 lei + 200 lei = 220.000 lei Venituri neimpozabile = 6.000 lei

-Venituri din incasarea unor penalitati de la ANAF pentru neplata la termen a impozitului pe profit in valoare de 6.000 lei. In anul 2017 ANAF efectueaza o inspectie fiscala la societatea Mega SRL si ii calculeaza penalitati de 6.000 lei pentru neplata la termen a impozitului pe profit. Societatea Gama SRL a contestat si intr-un final Instanta a hotarat ca ANAF sa returneze penalitatile de 6.000 lei. Cheltuieli nedeductibile = 13.500 lei + 6.640 lei = 20.140 lei

Cheltuieli nedeductibile integral = 3.000 lei + 10.000 lei + 300 lei + 200 lei = 13.500 lei -Cheltuieli cu chiria prietenului directorului general: 3.000 lei; -Cheltuieli cu impozitul pe profit: 10.000 lei; -Cheltuieli de sponsorizare 300 lei catre o Asociatie care este inregistrata in Registrul entitatilor pentru care se acorda deduceri fiscale; -Cheltuieli de sponsorizare 200 lei catre o Fundatie care nu este inregistrata in Registrul entitatilor pentru care se acorda deduceri fiscale. Cheltuieli cu deductibilitate limitata Cheltuielile de protocol deductibile = Min {[2%* (Profit contabil+ Cheltuielile cu impozitul pe profit + Cheltuielile de protocol)]; Cheltuielile de protocol} Profit contabil = 221.000 lei – 220.000 lei = 1.000 lei Cheltuielile de protocol deductibile = Min {[2%* (1.000 lei + 10.000 lei + 7.000 lei)]; 7.000 lei} = 360 lei Cheltuielile de protocol nedeductibile = 7.000 lei – 360 lei = 6.640 lei Observatie: Daca societatea ar inregistra pierdere contabila atunci cheltuielile de protocol ar fi integral nedeductibile. Deduceri fiscale = 400 lei

Rezerva legala deductibila = Min (20% * Capital social subscris si varsat; 5% * Baza de calcul rezervă) Baza de calcul rezervă = Profit contabil + Cheltuielile cu impozitul pe profit Baza de calcul rezervă = 1.000 lei + 10.000 lei = 11.000 lei Rezerva legala deductibila = Min (20% * 2.000 lei; 5% * 11.000) = 400 lei 72

Observatie: Daca societatea ar inregistra pierdere contabila atunci nu s-ar calcula rezerva legala deductibile – deci aceasta nu ar fi deducere fiscala. Elemente similare veniturilor = 0 lei Elemente similare cheltuielilor = 0 lei Pierderi fiscale = 0 lei Rezultatul fiscal = 221.000 lei - 220.000 lei - 6.000 lei + 20.140 lei – 400 lei + 0 lei – 0 lei –

- 0 lei = 14.740 lei > 0 Rezultat fiscal > 0 => Rezultat fiscal = Profit impozabil Impozit pe profit = 16% * Profit impozabil = 16% * 14.740 lei = 2.358,4 lei ~ 2.358 lei Sponsorizarea care se scade din impozitul pe profit Min (cheltuielile de sponsorizare și/sau mecenat și cheltuielile privind bursele private; 0,75% * Cifra de afaceri; 20% * Impozitul pe profit datorat) Cifra de afaceri = 15.000 lei + 30.000 lei = 45.000 lei Cifra de afaceri se calculeaza asa cum ati invatat la Contabilitate -Venituri din comisioane: 15.000 lei – Cont 708 -Venituri din vanzarea produselor finite: 30.000 lei – Cont 701 Min (300; 0,75% * 45.000 lei; 20% * 2.358 lei) = Min (300; 337,5 lei; 471,6 lei) = 300 lei Impozit pe profit de plata = 2.358 lei - 300 lei = 2.058 lei La 30.09.2020 se inregistreaza in contabilitate impozitul pe profit astfel: 691 = 4411 -7.942 lei (2.058 lei – 10.000 lei) Aplicatia 7. La data de 31.12.2020 Societatea Tandarei SRL platitoare de impozit pe profit inregistreaza urmatoarele elemente: -Rezerva din reevaluarea unui teren care s-a dedus la calculul rezultatului fiscal prin amortizarea fiscala: 3.500 lei; -Capital social subscris varsat: 1.000 lei; -Venituri din ajustari pentru deprecierea stocurilor: 2.300 lei; -Venituri din dividende de la o persoana juridica romana: 5.000 lei; -Pierderi tehnologice 1.800 lei, din care 1.000 lei conform normei de consum; -Cheltuieli cu comisioanele aferente veniturilor din dividende de la o persoana juridica romana: 500 lei; -Cheltuieli cu consumul de materiale consumabile: 7.000 lei; -Venituri din chirii: 30.000 lei; -Venituri din vanzarea produselor reziduale: 15.000 lei; -Cheltuieli privind marfurile: 10.000 lei; -Venituri din vanzarea marfurilor: 2.000 lei; -Pierderea fiscala din anul 2019: 600 lei. 73

Sa se calculeze impozitul pe profit la 31.12.2020 si sa se inregistreze in contabilitate! Rezultatul fiscal = Total venituri - Total cheltuieli - Venituri neimpozabile + Cheltuieli nedeductibile - Deduceri fiscale + Elemente similare veniturilor - Elemente similare cheltuielilor - Pierderi fiscale Total venituri = 2.300 lei + 5.000 lei + 30.000 lei + 15.000 lei + 2.000 lei = 54.300 lei Total cheltuieli = 1.800 lei + 500 lei + 7.000 lei + 10.000 lei = 19.300 lei Venituri neimpozabile = 2.300 lei + 5.000 lei = 7.300 lei

-Venituri din ajustari pentru deprecierea stocurilor: 2.300 lei; -Venituri din dividende de la o persoana juridica romana: 5.000 lei; Cheltuieli nedeductibile = 500 lei + 800 lei = 1.300 lei Cheltuieli nedeductibile integral = 500 lei -Cheltuieli cu comisioanele aferente veniturilor din dividende de la o persoana juridica romana: 500 lei; Cheltuieli cu deductibilitate limitata -Pierderi tehnologice 1.800 lei, din care 1.000 lei conform normei de consum; Cheltuieli cu pierderile tehnologice – deductibile: 1.000 lei Cheltuieli cu pierderile tehnologice – nedeductibile: 1.800 lei - 1.000 lei = 800 lei Deduceri fiscale = 200 lei

Rezerva legala deductibila = Min (20% * Capital social subscris si varsat, 5% * Baza de calcul rezervă) Baza de calcul rezervă = Profit contabil + Cheltuielile cu impozitul pe profit Profit contabil = 54.300 lei - 19.300 lei = 35.000 lei Baza de calcul rezervă = 35.000 lei + 0 lei = 35.000 lei Rezerva legala deductibila = Min (20% * 1.000 lei; 5% * 35.000 lei) = 200 lei Elemente similare veniturilor = 3.500 lei Elemente similare cheltuielilor = 0 lei Pierderi fiscale = 600 lei Rezultatul fiscal = 54.300 lei - 19.300 lei – 7.300 lei + 1.300 lei – 200 lei + 3.500 lei – 0 lei –

- 600 lei = 31.700 lei > 0 Rezultat fiscal > 0 => Rezultat fiscal = Profit impozabil Impozit pe profit = 16% * Profit impozabil = 16% * 31.700 lei = 5.072 lei

La 31.12.2020 se inregistreaza in contabilitate impozitul pe profit astfel: 691 = 4411 5.072 lei Aplicatia 8. Societatea Gama SRL este platitoare de impozit pe profit. 74

La data de 31.03.2020 Societatea Gama SRL a inregistrat un impozit pe profit de plata de 17.000 lei, impozit pe care l-a platit pe data de 15.04.2020. La data de 30.06.2020 Societatea Gama SRL inregistreaza urmatoarele elemente: Cheltuiala cu impozitul pe profit inregistrata la 30.06.2020 se va aduna la Total cheltuieli. Va fi cheltuiala nedeductibila conform Art. 25, Alin. (4), lit. a) din Codul fiscal. -Capital social subscris nevarsat 3.000 lei; Nu se tine cont. Nu se ia in calcul la rezerva legala deductibila pentru ca este nevarsat. Art. 26, Alin. (1), lit. a) din Codul fiscal si Pct. 19.(1) din Normele metodologice de aplicare. -Venituri din vanzarea marfurilor 25.000 lei; Se aduna la Total venituri. Este venit impozabil. -Cheltuieli cu serviciile de paza la un depozit al societatii pentru care s-a dovedit in Instanta ca sunt legate de fapte de coruptie, 800 lei; Se aduna la Total cheltuieli. Este cheltuiala nedeductibila conform Art. 25, Alin. (4), lit. s) -Amortizarea fiscala 2.000 lei; Este deducere fiscala. Art. 28 din Codul fiscal. -Venituri din comisioane 45.000 lei; Se aduna la Total venituri. Este venit impozabil. -Rezerva din reevaluarea unei constructii care nu s-a dedus la calculul rezultatului fiscal prin amortizarea fiscala, 8.000 lei; Nu se tine cont. Nu este element similar veniturilor pentru ca nu s-a dedus la calculul rezultatului fiscal prin amortizarea fiscala. Pct. 5.(2), lit. b) din Normele metodologice de aplicare a Art. 19 din Codul fiscal si Art. 26 Alin. (6) din Codul fiscal. -Venituri din incasarea unor penalitati de la Directia de Impozite si Taxe Locale (DITL) Breaza in valoare de 5.000 lei. In anul 2016 DITL Breaza efectueaza o inspectie fiscala la societatea Gama SRL si ii calculeaza penalitati de 5.000 lei pentru neplata la termen a impozitului pe cladiri. Societatea Gama SRL s-a adresat Instantei iar aceasta a hotarat ca DITL sa returneze penalitatile de 5.000 lei. Se aduna la Total venituri. In anul 2016 penalitatile au fost considerate nedeductibile conform Art. 25, Alin. (4), lit. b) din Codul fiscal. La 30.06.2020, veniturile din incasarea penalitatilor sunt venituri neimpozabile conform Art. 23, lit. d) din Codul fiscal. -Dividende de la o societate din Romania 3.000 lei; Se aduna la Total venituri. Este venit neimpozabil conform Art. 23, lit. a) din Codul fiscal. -Venituri din vanzarea unui autoturism BMW 12.000 lei; Se aduna la Total venituri. Este venit impozabil. -Pierderi rezultate din depozitara stocurilor 2.000 lei, din care potrivit legii 500 lei; 75

Se aduna la Total cheltuieli. Au deductibilitate limitata conform Art. 25, Alin. (3), lit. d) din Codul fiscal. Cheltuielile sunt deductibile in limita a 500 lei. -Venituri din dividende primite de la o societate din SUA, platitoare de impozit pe profit. Societatea Gama SRL detine 35% din partile sociale pe o perioada de 6 luni - 2.800 lei; Se aduna la Total venituri. Este venit impozabil. Venitul ar fi fost neimpozabil conform Art. 23, lit. b) din Codul fiscal daca partile sociale ar fi fost detinute pe o perioada neintrerupta de un an – in cazul nostru este vorba de 6 luni nu de un an. -Pierderi tehnologice 1.600 lei, din care 1.000 lei in afara normei de consum; Se aduna la Total cheltuieli. Au deductibilitate limitata conform Art. 25, Alin. (3), lit. e) din Codul fiscal. Cheltuielile sunt NEdeductibile in limita a 1.000 lei. Deci 600 lei sunt deductibile. -Venituri reprezentand cresteri de valoare rezultate din reevaluarea unui teren – 3.500 lei; Se aduna la Total venituri. Este venit neimpozabil conform Art. 23, lit. g) din Codul fiscal. -Venituri din vanzarea produselor finite 23.000 lei; Se aduna la Total venituri. Este venit impozabil. -Cheltuieli de sponsorizare 2.300 lei catre o Fundatie care nu este inregistrata in Registrul entitatilor pentru care se acorda deduceri fiscale; Se aduna la Total cheltuieli. Sunt cheltuieli nedeductibile. Nu se scad la sfarsit din impozitul pe profit pentru ca Fundatia nu este inregistrata in Registrul entitatilor pentru care se acorda deduceri fiscale. Conform Art. 25, Alin. (4), lit. (i), Alin. (41) din Codul fiscal si Pct.18 din Normele metodologice. -Despagubiri primite in baza unei hotarari CEDO – 12.000 lei; Se aduna la Total venituri. Este venit neimpozabil conform Art. 23, lit. m) din Codul fiscal. -Cheltuieli de protocol 1.800 lei; Se aduna la Total cheltuieli (impreuna cu celelalte cheltuieli de protocol). Au deductibilitate limitata (impreuna cu celelalte cheltuieli de protocol) conform Art. 25, Alin. (3), lit. a). Se aduna cu celelalte cheltuieli de protocol (1.800 lei + 3.000 lei) si se calculeaza limita de deductibilitate asa cum am facut la seminar. -Venituri din chirii 28.000 lei; Se aduna la Total venituri. Sunt venituri impozabile. -Cheltuieli cu comisioanele aferente veniturilor din dividende primite de la societatea din SUA, 750 lei; Se aduna la Total cheltuieli. Sunt cheltuieli deductibile. Art. 25, Alin. (1) din Codul fiscal. Daca veniturile din dividende la care se face referire ar fi fost neimpozabile atunci conform Art. 25, Alin. (4), lit. e) din Codul fiscal aceste cheltuieli ar fi fost nedeductibile. -Venituri din ajustari pentru deprecierea creantelor fata de clienti 10.000 lei. La constituirea ajustarii cheltuiala a fost deductibila in proportie de 30%; Se aduna la Total Venituri. Este venit neimpozabil conform Art. 23, lit. d) din Codul fiscal in limita in care cheltuiala aferenta a fost nedeductibila adica 7.000 lei (10.000 lei * 70%). 76

-Venituri inregistrate in avans 22.000 lei; Nu se tine cont. Nu se aduna la Total venituri. Din punct de vedere contabil se inregistreaza pe contul 472 nu in clasa 7. – este un cont bilantier si nu are legatura cu contul de profit si pierdere. -Cheltuieli salariale 6.000 lei; Se aduna la Total cheltuieli. Sunt cheltuieli deductibile. Art. 25, Alin. (1) din Codul fiscal. -Venituri din incasarea unor penalitati de la ANAF in valoare de 8.000 lei. Societatea Gama SRL a prestat servicii de mentenanta pentru calculatoarele ANAF in anul 2017. ANAF nu a fost multumit de serviciile prestate de Gama SRL si i-a aplicat penalitati de 8.000 lei pe care aceasta le-a platit. Societatea Gama SRL s-a adresat Instantei iar aceasta a hotarat ca ANAF sa returneze penalitatile de 8.000 lei. Se aduna la Total Venituri. Sunt venituri impozabile. Penalitatile aplicate de catre ANAF in acest caz sunt aferente unui contract (de mentenanta pentru calculatoare) deci cheltuielile au fost considerate deductibile, veniturile aferente fiind impozabile. A se analiza Art. 25, Alin. (4), lit. b) si a se citi cu atentie pana la sfarsitul acestei litere. -Cheltuieli privind marfurile 7.000 lei; Se aduna la Total cheltuieli. Sunt cheltuieli deductibile. Art. 25, Alin. (1) din Codul fiscal. -Capital social subscris varsat 2.000 lei; Se tine cont. Se ia in calcul la rezerva legala deductibila pentru ca este varsat. Art. 26, Alin. (1), lit. a) din Codul fiscal si Pct. 19.(1) din Normele metodologice de aplicare. Este deducere fiscala. Se calculeaza limita de deductibilitate asa cum am facut la seminar. -Venituri din ajustari pentru deprecierea marfurilor 2.300 lei; Se aduna la Total Venituri. Este venit neimpozabil conform Art. 23, lit. d) din Codul fiscal. Cheltuielile cu ajustarile pentru deprecierea marfurilor sunt nedeductibile conform Art. 25, Alin. (3), lit. g) si Art. 26 din Codul fiscal – deci veniturile aferente sunt neimpozabile. -Venituri din anularea unui provizion 12.000 lei. La constituirea provizionului cheltuiala a fost nedeductibila 10.000 lei; Se aduna la Total Venituri. Este venit neimpozabil conform Art. 23, lit. d) din Codul fiscal in limita in care cheltuiala aferenta a fost nedeductibila adica 10.000 lei. -Cheltuieli cu serviciile de paza de la casa de vacanta a unuia dintre asociati, 250 lei; Se aduna la Total cheltuieli. Sunt cheltuieli nedeductibile conform Art. 25, Alin. (4), lit. d) din Codul fiscal. -Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile la sediul social 6.000 lei; Se aduna la Total cheltuieli. Sunt cheltuieli deductibile. Art. 25, Alin. (1) din Codul fiscal. -Cheltuieli de protocol 3.000 lei; Se aduna la Total cheltuieli (impreuna cu celelalte cheltuieli de protocol). Au deductibilitate limitata (impreuna cu celelalte cheltuieli de protocol) conform Art. 25, Alin. (3), lit. a) din 77

Codul fiscal. Se aduna cu celelalte cheltuieli de protocol (1.800 lei + 3.000 lei) si se calculeaza limita de deductibilitate asa cum am facut la seminar. -Cheltuieli cu amortizara contabila 3.000 lei; Se aduna la Total cheltuieli. Sunt cheltuieli nedeductibile. Art. 28, Alin. (17) din Codul fiscal -Ajutor pentru proteza de picior a unui angajat, 2.500 lei; Se aduna la Total cheltuieli. Este cheltuiala sociala cu deductibilitate limitata conform Art. 25, Alin. (3), lit. b) din Codul fiscal. Se calculeaza limita de deductibilitate asa cum am facut la seminar. -Cheltuieli de sponsorizare 1.300 lei catre o Asociatie care este inregistrata in Registrul entitatilor pentru care se acorda deduceri fiscale; Se aduna la Total cheltuieli. Sunt cheltuieli nedeductibile. Se scad la sfarsit din impozitul pe profit pentru ca este inregistrata in Registrul entitatilor pentru care se acorda deduceri fiscale. Conform Art. 25, Alin. (4), lit. (i), Alin. (41) din Codul fiscal si Pct.18 din Normele metodologice. -Cheltuieli cu primele de asigurare pentru autoturismul unui client, 560 lei; Se aduna la Total cheltuieli. Sunt cheltuieli nedeductibile conform Art. 25, Alin. (4), lit. g) din Codul fiscal. -Majorari de intarziere pentru neplata la termen a accizei 350 lei, conform unei decizii de impunere emise de catre ANAF; Se aduna la Total cheltuieli. Sunt cheltuieli nedeductibile conform Art. 25, Alin. (4), lit. b) din Codul fiscal. -Pierderile inregistrate cu scoaterea din evidenta a unei creante catre un client 3.500 lei care se afla la inchisoare pentru savarsirea unei infractiuni de evaziune fiscala; Se aduna la Total cheltuieli. Sunt cheltuieli nedeductibile conform Art. 25, Alin. (4), lit. h) din Codul fiscal. Pentru a fi deductibile trebuie sa se incadreaza la cel putin unul din cele 6 puncte. -Cheltuieli din reevaluarea unui utilaj 1.800 lei; Se aduna la Total cheltuieli. Sunt cheltuieli nedeductibile conform Art. 25, Alin. (4), lit. l) din Codul fiscal. -Cheltuieli pentru marketing 6.500 lei; Se aduna la Total cheltuieli. Sunt cheltuieli deductibile. Art. 25, Alin. (1) din Codul fiscal. -Rezerva din reevaluarea unui teren care s-a dedus la calculul rezultatului fiscal prin amortizarea fiscala, 7.000 lei; Este element similar veniturilor pentru ca s-a dedus la calculul rezultatului fiscal prin amortizarea fiscala. Pct. 5.(2), lit. b) din Normele metodologice de aplicare a Art. 19 din Codul fiscal si Art. 26 Alin. (6) din Codul fiscal. -Cheltuieli de transport si cazare in tara a angajatilor 3.800 lei. Se aduna la Total cheltuieli. Sunt cheltuieli deductibile. Art. 25, Alin. (1) din Codul fiscal. 78

Sa se calculeze impozitul pe profit la 30.06.2020 si sa se inregistreze in contabilitate. Sa se intocmeasca T-ul contului 4411. Rezultatul fiscal = Total venituri - Total cheltuieli - Venituri neimpozabile + Cheltuieli nedeductibile - Deduceri fiscale + Elemente similare veniturilor - Elemente similare cheltuielilor - Pierderi fiscale Total venituri = 25.000 lei + 45.000 lei + 5.000 lei + 3.000 lei + 12.000 lei + 2.800 lei + + 3.500 lei + 23.000 lei + 12.000 lei + 28.000 lei + 10.000 lei + 8.000 lei + + 2.300 lei + 12.000 lei = 191.600 lei Total cheltuieli = 17.000 lei + 800 lei + 2.000 lei + 1.600 lei + 2.300 lei + 1.800 lei+ 750 lei + 6.000 lei + 7.000 lei + 250 lei + 6.000 lei + 3.000 lei + 3.000 lei + 2.500 lei + 1.300 lei + 560 lei + 350 lei + 3.500 lei + 1.800 lei + 6.500 lei + 3.800 lei = = 71.810 lei Venituri neimpozabile = 5.000 lei + 3.000 lei + 3.500 lei + 12.000 lei + 7.000 lei + 2.300 lei + 10.000 lei = 42.800 lei Cheltuieli nedeductibile = 17.000 lei + 800 lei + 1.500 lei + 1.000 lei + 2.300 lei + 250 lei + + 3.000 lei + 1.300 lei + 560 lei + 350 lei + 3.500 lei + 1.800 lei + + 1.968 lei + 2.200 lei = 37.528 lei Din care: -1.968 lei reprezinta Cheltuielile de protocol nedeductibile Cheltuieli de protocol deductibile = Min [2%*(191.600 lei - 71.810 lei + 4.800 lei + 17.000 lei); 4.800 lei] = 2.832 lei Cheltuielile de protocol nedeductibile = 4.800 lei - 2.832 lei = 1.968 lei -2.200 lei reprezinta Cheltuieli sociale nedeductibile Cheltuieli sociale deductibile = Min (5%*6.000 lei; 2.500 lei) = 300 lei Cheltuieli sociale nedeductibile = 2.500 lei – 300 lei = 2.200 lei Deduceri fiscale = 2.000 lei + 400 lei = 2.400 lei Din care: -2.000 lei reprezinta amortizarea fiscala -400 lei reprezinta rezerva legala deductibila Rezerva legala deductibila = Min[20%*2.000 lei;5%*(191.600 lei - 71.810 lei + 17.000 lei)]= = 400 lei Elemente similare veniturilor = 7.000 lei Elemente similare cheltuielilor = 0 lei Pierderi fiscale = 0 lei Rezultatul fiscal =191.600 lei - 71.810 lei - 42.800 lei + 37.528 lei - 2.400 lei + 7.000 lei – -0 lei – 0 lei = 119.118 lei > 0 Rezultat fiscal > 0 => Rezultat fiscal = Profit impozabil 79

Impozit pe profit = 16% * Profit impozabil = 16% * 119.118 lei = 19.058,88 lei ~ 19.059lei Cheltuielile cu sponsorizarile care se scad din impozitul pe profit = Min (0,75%*121.000 lei; 20% * 19.059lei; 1.300 lei) = 908 lei CA = 25.000 lei + 45.000 lei + 23.000 lei + 28.000 lei = 121.000 lei Impozit pe profit final la 30.06.2020 = 19.059lei – 908 lei = 18.151 lei Impozit pe profit ramas de plata la 30.06.2020 = 18.151 lei – 17.000 lei = 1.151 lei La 30.06.2020 se inregistreaza in contabilitate impozitul pe profit astfel: 691 = 4411 1.151 lei Soldul final creditor al contului 4411 este = 17.000 lei – 17.000 lei + 1.151 lei = 1.151 lei 5.2.Impozitul pe dividende Declararea, reținerea și plata impozitului pe dividende O persoană juridică română care plătește dividende către o persoană juridică română are obligația să rețină, să declare și să plătească impozitul pe dividende reținut către bugetul de stat. Cota de impozit este de 5 % *dividendul brut Baza de calcul dividendul brut Impozitul pe dividend = 5%*dividendul brut Impozitul pe dividende se declară și se plătește la bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se plătește dividendul. 457=446 5%*dividend brut a. în cazul în care dividendele distribuite nu au fost plătite până la sfârșitul anului în care s-au aprobat situațiile financiare anuale, impozitul pe dividende aferent se plătește, după caz, până la data de 25 ianuarie a anului următor, respectiv până la data de 25 a primei luni a anului fiscal modificat, următor anului în care s-au aprobat situațiile financiare anuale. b. dacă persoana juridică română care primește dividendele deține, la data plății dividendelor, minimum 10% din titlurile de participare ale celeilalte persoane juridice, pe o perioadă de un an împlinit până la data plății acestora inclusiv, nu se aplică prevederile de la punctul a. 5.3.Contabilitatea si fiscalitatea impozitului pe veniturile microintreprinderilor 5.3.1.Definiția microîntreprinderii În sensul prezentului titlu, o microîntreprindere este o persoană juridică română care îndeplinește cumulativ următoarele condiții, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent: a) a realizat venituri care nu au depășit echivalentul în lei a 1.000.000 euro. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exercițiului financiar în care s-au înregistrat veniturile; b) capitalul social al acesteia este deținut de persoane, altele decât statul și unitățile administrativ-teritoriale; c) nu se află în dizolvare, urmată de lichidare, înregistrată în registrul comerțului sau la instanțele judecătorești, potrivit legii. 80

Nu pot fi microintreprinderi următoarele persoane juridice române: a) Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, constituit potrivit legii; b) Fondul de compensare a investitorilor, înființat potrivit legii; c) Fondul de garantare a pensiilor private, înființat potrivit legii; d) Fondul de garantare a asiguraților, constituit potrivit legii; e) entitatea transparentă fiscal cu personalitate juridică. Test de autoevaluare: Ce este o microintreprindere, in sensul Codului fiscal? 5.3.2.Reguli de microîntreprinderii

aplicare

a

sistemului

de

impunere

pe

veniturile

(1) Impozitul reglementat de prezentul titlu este obligatoriu. (2) Persoanele juridice române aplică impozitul reglementat de prezentul titlu începând cu anul fiscal următor celui în care îndeplinesc condițiile de microîntreprindere prevăzute la art. 47 din Codul fiscal. (3) O persoană juridică română care este nou-înființată este obligată să plătească impozit pe veniturile microîntreprinderilor începând cu primul an fiscal, dacă condiția prevăzută la art. 47 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal este îndeplinită la data înregistrării în registrul comerțului. (4) Prin excepție de la prevederile art. 47 alin. (1) din Codul fiscal, microîntreprinderile care au subscris un capital social de cel puțin 45.000 lei și au cel puțin 2 salariați pot opta, o singură dată, să aplice prevederile titlului II începând cu trimestrul în care aceste condiții sunt îndeplinite cumulativ, opțiunea fiind definitivă. În cazul în care aceste condiții nu sunt respectate, persoana juridică aplică prevederile prezentului titlu începând cu anul fiscal următor celui în care capitalul social este redus sub valoarea de 45.000 lei și/sau numărul salariaților scade sub 2, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 47 alin. (1) din Codul fiscal. În cazul în care, în perioada în care persoana juridică aplică prevederile titlului II, numărul de salariați variază în cursul anului, în sensul scăderii sub 2, condiția trebuie reîndeplinită în termen de 60 de zile, termen care se prelungește și în anul fiscal următor. Ieșirea din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor ca urmare a opțiunii se comunică organelor fiscale competente, potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală. Calculul și plata impozitului pe profit de către microîntreprinderile care optează să aplice prevederile titlului II se efectuează luând în considerare veniturile și cheltuielile realizate începând cu trimestrul respectiv. 5.3.3.Cotele de impozitare (1) Cotele de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor sunt: a) 1% pentru microîntreprinderile care au unul sau mai mulți salariați; b) 3%, pentru microîntreprinderile care nu au salariați. (2) Prin salariat se înțelege persoana angajată cu contract individual de muncă cu normă întreagă, potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Condiția se consideră îndeplinită și în cazul microîntreprinderilor care: a) au persoane angajate cu contract individual de muncă cu timp parțial dacă fracțiunile de normă prevăzute în acestea, însumate, reprezintă echivalentul unei norme întregi; 81

b) au încheiate contracte de administrare sau mandat, potrivit legii, în cazul în care remunerația acestora este cel puțin la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată. (3) În cazul în care, în cursul anului fiscal, numărul de salariați se modifică, cotele de impozitare prevăzute la alin. (1) se aplică în mod corespunzător, începând cu trimestrul în care s-a efectuat modificarea, potrivit legii. Pentru microîntreprinderile care au un salariat și care aplică cota de impozitare prevăzută la alin. (1) lit. a), al căror raport de muncă încetează, condiția referitoare la numărul de salariați se consideră îndeplinită dacă în cursul aceluiași trimestru este angajat un nou salariat cu respectarea condiției prevăzute la alin. (4). (4) Pentru microîntreprinderile care nu au niciun salariat, în situația în care angajează un salariat, în scopul modificării cotelor de impozitare prevăzute la alin. (1), noul salariat trebuie angajat cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată sau pe durată determinată pe o perioadă de cel puțin 12 luni. Reguli de ieșire din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderii în cursul anului (1) Dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 1.000.000 euro, aceasta datorează impozit pe profit, începând cu trimestrul în care s-a depășit această limită. (2) Limita fiscală prevăzută la alin. (1) se verifică pe baza veniturilor înregistrate cumulat de la începutul anului fiscal. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exercițiului financiar precedent. (3) Calculul și plata impozitului pe profit de către microîntreprinderile care se încadrează în prevederile alin. (1) se efectuează luând în considerare veniturile și cheltuielile realizate începând cu trimestrul respectiv. Test de autoevaluare: Care sunt cotele de impozitare? 5.3.4.Baza impozabilă (1) Baza impozabilă a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor o constituie veniturile din orice sursă, din care se scad: a) veniturile aferente costurilor stocurilor de produse; b) veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuție; c) veniturile din producția de imobilizări corporale și necorporale; d) veniturile din subvenții; e) veniturile din provizioane, ajustări pentru depreciere sau pentru pierdere de valoare, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil sau au fost constituite în perioada în care persoana juridică română era supusă impozitului pe veniturile microîntreprinderilor; f) veniturile din ajustări pentru pierderi așteptate aferente activelor financiare constituite de persoanele juridice române care desfășoară activități în domeniul bancar, în domeniile asigurărilor și reasigurărilor, al pieței de capital, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil sau au fost constituite în perioada în care persoana juridică română era supusă impozitului pe veniturile microîntreprinderilor. g) veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobânzi și/sau penalități de întârziere, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil; 82

h) veniturile realizate din despăgubiri, de la societățile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii; i) veniturile din diferențe de curs valutar; j) veniturile financiare aferente creanțelor și datoriilor cu decontare în funcție de cursul unei valute, rezultate din evaluarea sau decontarea acestora; k) valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturării, înregistrate în contul "709", potrivit reglementărilor contabile aplicabile; l) veniturile aferente titlurilor de plată obținute de persoanele îndreptățite, potrivit legii, titulari inițiali aflați în evidența Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor sau moștenitorii legali ai acestora; m) despăgubirile primite în baza hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului; n) veniturile obținute dintr-un stat străin cu care România are încheiată convenție de evitare a dublei impuneri, dacă acestea au fost impozitate în statul străin. o) dividendele primite de la o persoană juridică română. (2) Pentru determinarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, la baza impozabilă determinată potrivit alin. (1) se adaugă următoarele: a) valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturării, înregistrate în contul "609", potrivit reglementărilor contabile aplicabile; b) în trimestrul IV sau în ultimul trimestru al perioadei impozabile, în cazul contribuabililor care își încetează existența, diferența favorabilă dintre veniturile din diferențe de curs valutar/veniturile financiare aferente creanțelor și datoriilor cu decontare în funcție de cursul unei valute, rezultate din evaluarea sau decontarea acestora, și cheltuielile din diferențe de curs valutar/cheltuielile financiare aferente, înregistrate cumulat de la începutul anului; în cazul microîntreprinderilor care devin plătitoare de impozit pe profit potrivit art. 48 alin. (31) și art. 52 din Codul fiscal, această diferență reprezintă elemente similare veniturilor în primul trimestru pentru care datorează impozit pe profit; în cazul microîntreprinderilor care exercită opțiunea prevăzută la art. 48 alin. (31) sau depășesc limita veniturilor, conform art. 52, în primul trimestru al anului fiscal, diferența respectivă nu reprezintă elemente similare veniturilor în acest prim trimestru. c) rezervele, cu excepția celor reprezentând facilități fiscale, reduse sau anulate, reprezentând rezerva legală, rezerve din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, care au fost deduse la calculul profitului impozabil și nu au fost impozitate în perioada în care microîntreprinderile au fost și plătitoare de impozit pe profit, indiferent dacă reducerea sau anularea este datorată modificării destinației rezervei, distribuirii acesteia către participanți sub orice formă, lichidării, divizării, fuziunii contribuabilului sau oricărui altui motiv; d) rezervele reprezentând facilități fiscale, constituite în perioada în care microîntreprinderile au fost și plătitoare de impozit pe profit, care sunt utilizate pentru majorarea capitalului social, pentru distribuire către participanți sub orice formă, pentru acoperirea pierderilor sau pentru oricare alt motiv. În situația în care rezervele fiscale sunt menținute până la lichidare, acestea nu sunt luate în calcul pentru determinarea bazei impozabile ca urmare a lichidării. Test de autoevaluare: Cum se calculeaza baza impozabila? 5.3.5.Termenele de declarare a mențiunilor (1) Persoanele juridice care se înființează în cursul unui an fiscal, precum și microîntreprinderile care intră sub incidența prevederilor art. 52 din Codul fiscal comunică 83

organelor fiscale competente aplicarea/ieșirea din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală. (2) Persoanele juridice române plătitoare de impozit pe profit comunică organelor fiscale competente aplicarea sistemului de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, până la data de 31 martie inclusiv a anului pentru care se plătește impozitul pe veniturile microîntreprinderilor. (3) În cazul în care, în cursul anului fiscal, una dintre condițiile impuse la art. 47 alin. (1) lit. d) și e) din Codul fiscal nu mai este îndeplinită, microîntreprinderea comunică organelor fiscale competente ieșirea din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, până la data de 31 martie inclusiv a anului fiscal următor. 5.3.6.Plata impozitului și depunerea declarațiilor fiscale (1) Calculul și plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor se efectuează trimestrial, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se calculează impozitul. (2) Microîntreprinderile care efectuează sponsorizări, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994, cu modificările și completările ulterioare, pentru susținerea entităților nonprofit și a unităților de cult, care la data încheierii contractului sunt înscrise în Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale, precum și microîntreprinderile care acordă burse elevilor școlarizați în învățământul profesional-dual în conformitate cu prevederile art. 25 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, scad sumele aferente din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor până la nivelul valorii reprezentând 20% din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat pentru trimestrul în care au înregistrat cheltuielile respective. (3) Sumele care nu sunt scăzute potrivit prevederilor din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat se reportează în trimestrele următoare, pe o perioadă de 28 de trimestre consecutive. Scăderea acestor sume din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat, în următoarele 28 de trimestre consecutive, se efectuează în ordinea înregistrării acestora, în aceleași condiții, la fiecare termen de plată a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor. (4) Microîntreprinderile care efectuează sponsorizări au obligația de a depune declarația informativă privind beneficiarii sponsorizărilor, aferentă anului în care au înregistrat cheltuielile respective precum și, după caz, aferentă anului în care s-a scazut sponsorizarea (5) Prevederile de mai sus privind sponsorizarile se aplică și pentru sponsorizările efectuate, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994, cu modificările și completările ulterioare, către instituțiile și autoritățile publice, inclusiv organele de specialitate ale administrației publice. În acest caz, deducerea sumelor reprezentând sponsorizări din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, în limita prevăzută mai sus, se efectuează în baza contractului de sponsorizare, fără a exista obligația înscrierii entităților beneficiare respective în Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale. (6) Microîntreprinderile care achiziționează aparate de marcat electronice fiscale, astfel cum sunt definite la art. 3 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare, scad costul de achiziție aferent lor din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor în trimestrul în care au fost puse în funcțiune, în limita impozitului pe veniturile microîntreprinderilor datorat pentru trimestrul respectiv. (7) Sumele care nu sunt scăzute din impozitul datorat pe veniturile microîntreprinderilor se reportează în trimestrele următoare, pe o perioadă de 28 de trimestre consecutive. Scăderea acestor sume din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat 84

se efectuează în ordinea înregistrării acestora, în aceleași condiții, la fiecare termen de plată a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor. (8) Microîntreprinderile au obligația de a depune, până la termenul de plată a impozitului, declarația de impozit pe veniturile microîntreprinderilor. (9) Persoanele juridice care se dizolvă cu lichidare, potrivit legii, în cursul aceluiași an în care a început lichidarea au obligația să depună declarația de impozit pe veniturile microîntreprinderilor și să plătească impozitul aferent până la data depunerii situațiilor financiare la organul fiscal competent. (10) Persoanele juridice care, în cursul anului fiscal, se dizolvă fără lichidare au obligația să depună declarația de impozit pe veniturile microîntreprinderilor și să plătească impozitul până la închiderea perioadei impozabile. (11) Impozitul reglementat de prezentul titlu reprezintă venit al bugetului de stat.

5.3.7.Aplicatii privind calculul impozitului pe veniturile microîntreprinderilor Aplicatia 1. La data de 31.03.2020 Societatea Izoleta SRL platitoare de impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, care nu are niciun angajat, inregistreaza urmatoarele elemente: -Venituri din vanzarea marfurilor: 100.000 lei; -Valoarea casei de marcat achizitionata dar nepusa in functiune pe 31 martie 2020: 200 lei. -Cheltuieli privind marfurile: 30.000 lei; -Capital social subscris si varsat: 2.000 lei; -Venituri din vanzarea unui autoturism: 25.000 lei; -Venituri din productia unui utilaj: 7.000 lei; -Cheltuieli cu ajutoarele pentru boli grave ale angajatilor: 3.500 lei; -Cheltuieli de protocol: 2.600 lei; -Venituri din comisioane: 5.000 lei; -Venituri din penalitati contractuale: 12.000 lei; -Cheltuieli de publicitate: 4.000 lei; -Reduceri comerciale acordate ulterior facturarii: 2.500 lei; -Venituri din chirii: 3.000 lei; -Valoarea casei de marcat achizitionata si pusa in functiune pe 15 martie 2020: 300 lei; -Despagubiri primite in baza unei hotarari CEDO: 4.300 lei. Sa se calculeze impozitul pe veniturile microîntreprinderilor la 31.03.2020 si sa se inregistreze in contabilitate! Rezolvare: Baza impozabila conform Art. 53 din Codul fiscal = 100.000 lei + 25.000 lei + 5.000 lei + 12.000 lei + 3.000 lei – 300 lei = 144.700 lei Conform Art. 51, Alin. (1), lit. c) cota de impozitare este 3%. Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor = 144.700 lei * 3% = 4.341 lei La 31.03.2020 se inregistreaza in contabilitate impozitul pe veniturile microîntreprinderilor astfel: 698 = 4418 4.341 lei 85

Aplicatia 2. La data de 30.06.2020 Societatea Viziera SRL platitoare de impozitul pe veniturile microîntreprinderilor are 4 angajati care lucreaza 2 ore/zi fiecare, conform contractului individual de munca. Societatea Viziera SRL inregistreaza urmatoarele elemente la 30.06.2020: -Valoarea caselor de marcat achizitionate si puse in functiune pana la 30.06.2020: 3.600 lei; -Venituri din vanzarea produselor finite: 135.000 lei; -Venituri din provizioane care la constituire (cand societatea era platitoare de impozit pe profit) au fost considerate cheltuieli deductibile: 24.000 lei; -Venituri din prestari servicii: 49.000 lei; -Valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturarii: 1.800 lei; -Sponsorizare de 5.500 lei efectuata catre o Fundatie care nu este inregistrata in Registrul entitatilor pentru care se acorda deduceri fiscale; -Venituri din vanzarea produselor reziduale: 645.000 lei; -Venituri realizate din despagubiri de la firmele de asigurari pentru pagubele produse unei cladiri de birouri: 750.000 lei; -Sponsorizare de 12.500 lei efectuata catre o Asociatie care este inregistrata in Registrul entitatilor pentru care se acorda deduceri fiscale; Din care aferente trimestrului II: -Valoarea casei de marcat achizitionata si pusa in functiune pe 16 mai 2020: 600 lei; -Venituri din vanzarea produselor finite: 35.000 lei; -Venituri din provizioane care la constituire (cand societatea era platitoare de impozit pe profit) au fost considerate cheltuieli deductibile: 4.000 lei; -Venituri din prestari servicii: 45.000 lei; -Valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturarii: 1.500 lei; -Sponsorizare de 2.500 lei efectuata catre o Fundatie care nu este inregistrata in Registrul entitatilor pentru care se acorda deduceri fiscale; -Venituri din vanzarea produselor reziduale: 65.000 lei; -Venituri realizate din despagubiri de la Omniasig pentru pagubele produse unei cladiri de birouri: 75.000 lei; -Sponsorizare de 1.500 lei efectuata catre o Asociatie care este inregistrata in Registrul entitatilor pentru care se acorda deduceri fiscale;

Sa se calculeze impozitul pe veniturile microîntreprinderilor la 30.06.2020 si sa se inregistreze in contabilitate! Rezolvare: Baza impozabila conform Art. 53 din Codul fiscal = 35.000 lei + 4.000 lei + 45.000 lei + 65.000 lei + 1.500 lei – 600 lei = 149.900 lei 4 angajati * 2 ore/zi = 8 ore/zi => are un singur angajat conform Art. 51, Alin. (4) deoarece 8 ore/zi este o norma intreaga. Deci cota de impozitare conform Art. 51, Alin. (1), lit. a) cota de impozitare este 1%. Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor = 149.900 lei * 1% = 1.499 lei

86

Conform Art. 56 sponsorizarea care se scade din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor = Min (cheltuiala cu sponsorizarea; 20%* impozitul pe veniturile microîntreprinderilor) = Min (1.500 lei; 20%*1.499 lei) = 299,8 lei ~ 300 lei Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor de plata la 30.06.2020 = 1.499 lei - 300 lei = 1.199 lei La 30.06.2020 se inregistreaza in contabilitate impozitul pe veniturile microîntreprinderilor astfel: 698 = 4418 1.199 lei Bibliografia unității de învățare 5 1.Morariu Ana, Radu Gabriel, Paunescu Mirela, Contabilitatea si fiscalitatea in dezvoltarea intreprinderii, Editura Exponto, Bucuresti, 2005. 2.Dumitrescu (Raileanu) Adriana, Dumitrescu Dan, Raileanu Vasile , Contabilitatea si gestiunea fiscala a societatilor comerciale, Editura Economica, Bucuresti, 2016. 3.Legea 227/2015 privind Codul fiscal. 4.Legea 207/2015 privind Codul de procedura fiscala. 5.Ordinul Ministrului Finanţelor Publice 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale şi situațiile financiare anuale consolidate.

6.Unitatea de invatare 6 Contabilitatea si fiscalitatea taxei pe valoarea adaugata Obiective: -veţi dobândi cunoştinţele necesare pentru a stabili deductibilitatea TVA; -veţi dobândi cunoştinţele necesare pentru a stabili cand exista obligativitatea colectarii TVA; -veţi avea capacitatea sa identificati care achizitii sunt in interesul activitatii economice; -veţi dobândi cunoştinţele necesare pentru identifica livrarile de bunuri si prestarile de servicii; -veţi dobândi cunoştinţele necesare pentru a calcula TVA de plata si de recuperat; -veţi dobândi cunoştinţele necesare pentru a evidentia in contabilitate TVA. 6.1. Definiții Taxa pe valoare adăugată (tva) este un impozit indirect, datorat bugetului de stat, bazat pe criteriul deductibilității. Din punct de vedere contabil TVA, nu tranzitează cheltuieluiele și veniturile, fiind plasat în PCG, la terți, clasa 4. Există și excepții, când tva impllică costuri și afectează rentabilitatea entității. Conturile de tva sunt: 4426- tva deductibilă, analizată ca o creanță a entității față de stat, pentru achiziții de bunuri și servicii; 4427- tva colectată, analizată ca o datorie față de bugetul de 87

stat; 4423-tva de plată, atunci când 4426