Suport Curs ID - Etica Si Integritate Academica [PDF]

Zitiervorschau

Elena Emilia Ștefan

ETICĂ ȘI INTEGRITATE ACADEMICĂ - suport de curs -

EDITURA UNIVERSITĂŢII „NICOLAE TITULESCU” BUCUREŞTI

2021

Acest material este destinat uzului studenţilor, forma de învăţământ la distanţă. Conţinutul cursului este proprietatea intelectuală a autorului/autorilor; designul, machetarea şi transpunerea în format electronic aparţin Departamentului de Învăţământ la Distanţă al Universităţii „Nicolae Titulescu” din Bucureşti.

Acest curs este destinat uzului individual. Este interzisă multiplicarea, copierea sau difuzarea conţinutului sub orice formă.

UNIVERSITATEA „NICOLAE TITULESCU” DIN BUCUREŞTI DEPARTAMENTUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL LA DISTANŢĂ

Elena Emilia Ștefan

Etică și integritate academică

Editura Universităţii „Nicolae Titulescu” Calea Văcăreşti, nr. 185, sector 4, Bucureşti Tel./fax: 0213309032/0213308606 Email: [email protected]

ISBN: 978-606-9636-17-6

Introducere

Suportul de curs reprezintă o sinteză a conţinutului disciplinei Etică și integritate academică. Acesta este destinat studenţilor de la forma de învăţământ la distanţă (ID) şi constituie materialul bibliografic minim necesar pentru parcurgerea, însuşirea şi evaluarea disciplinei respective. Suportul de curs este structurat conform standardelor şi procedurilor de uz larg în învăţământul universitar naţional şi internaţional, care se adresează învăţării individuale, pe baze interactive. Parcurgerea suportului de curs, pe baza prezentelor instrucţiuni, asigură reţinerea informaţiilor de bază, înţelegerea fenomenelor fundamentale şi aplicarea cunoştinţelor dobândite la rezolvarea unor probleme specializate. Suportul de curs este structurat într-un singur modul, iar modulul este structurat, la rîndul lui, pe unităţi de învăţare. Modulul reprezintă o categorie de probleme distincte din materia disciplinei, care formează un tot unitar din punct de vedere al specificului cunoştinţelor, al însuşirii unui anumit aspect al fenomenologiei disciplinei precum şi din perspectiva timpului necesar parcurgerii şi însuşirii fondului informaţional respectiv. În acest sens, un modul conţine una sau mai multe unităţi de învăţare. Unitatea de învăţare reprezintă o parte omogenă din componenţa modulului, caracterizată de un volum strict limitat de cunoştinţe, care pot să fie parcurse şi însuşite printr-un efort continuu de concentrare intelectuală, care se referă la conţinutul de idei al unităţii de învăţare. Fiecare unitate de învăţare are o structură proiectată din perspectiva exigenţelor autoinstruirii, astfel că folosirea suportului de curs se face pe baza unui program de autoinstruire. Recomandăm astfel, câteva regului de bază în procedura de realizare a programului de autoinstruire pe baza acestui suport de curs: 1. Unităţile de învăţare se parcurg în ordinea în care sunt prezentate, chiar în cazul în care studentul apreciază că ar putea “sări” direct la o altă unitate de învăţare (de exemplu în cazul în care studentul se află la a doua facultate sau în alte situaţii echivalente). Criteriile şi modalitatea de “înlănţuire” a unităţilor de învăţare sunt prezentate la fiecare unitate de învăţare şi ele trebuie respectate întocmai, sub sancţiunea nerealizării la parametri maximali a programului de autoinstruire; 2. Fiecare unitate de învăţare conţine teste destinate autoevaluării gradului şi corectitudinii

5

însuşirii cunoştinţelor specifice unităţii de învăţare, înţelegerii fenomenelor şi proceselor descrise sau prezentate în unitatea de învăţare; 3. Ordinea logică a parcurgerii unităţii de învăţare este următoarea: a) se citeşte scopul şi obiectivele unităţii de învăţare; b) se citesc termenii de referinţă (cuvintele-cheie); c) se parcurge conţinutul de idei al unităţii de învăţare; d) se parcurge bibliografia recomandată; e) se răspunde la întrebările de autocontrol, revăzând, dacă este necesar, conţinutul de idei al unităţii de învăţare; f) se elaborează, câte un referat pentru fiecare dintre temele de reflecţie propuse la unitatea de învăţare; g) se efectuează testele de autoevaluare după procedura descrisă; h) se rezolvă exerciţiile, problemele sau studiile de caz propuse pentru laboratorul sau lucrările practice propuse în unitatea de învăţare. Pentru creşterea eficienţei utilizării suportului de curs şi fixarea temeinică a cunoştinţelor dobândite, fiecare unitate de invatare se încheie cu: întrebări de autocontrol, teme de reflecţie, teme pentru studii de caz şi teste de autoevaluare.

Obiectivele cursului (modulului) Suportul de curs prezentat în rândurile ce urmează se adresează studenţilor din învăţământul universitar la distanţă – având ca finalitate explicarea principalelor instituţii ale disciplinei Etică și integritate academică. Lucrarea este concepută pentru a trata aspectele fundamentale ale dreptului administrativ, astfel încât studenţi să îşi însuşească noţiunile şi termenii de specialitate. Cursul de faţă îşi propune: Obiectivul general al disciplinei: -

definirea principalelor instituţii și notiuni fundamentale privind integritatea academică;

-

formarea limbajului specific eticii și integrității academice;

6

etica și

-

însuşirea noțiunilor referitoare la cadrul legal privind etica și integritatea academică;

-

înţelegerea şi însuşirea conexiunilor dintre etica și integritatea academică şi alte ramuri de drept.

Obiectivele specifice: - cunoașterea și însușirea normelor specifice eticii și integritatii academice; - reliefarea rolului cunoaşterii legislaţiei eticii și integrității academice; - identificarea conceptelor, teoriilor şi instituţiilor specifice eticii si integrității academice, înţelegerea şi asimilarea acestora; - analizarea instituţiilor fundamentale ale eticii și integrității academice şi conexiunile existente între ele; - abordarea

teoriei eticii și integrității academice în strânsă legătură cu

jurisprudenţa, precum și realizarea conexiunii între teorie şi practica de specialitate. Competenţe conferite Competenţele specifice ale disciplinei. Competenţe profesionale. C.1. Utilizarea adecvată a conceptelor, teoriilor, paradigmelor şi metodologiilor din domeniul juridic. C.2. Aplicarea tehnicilor şi instrumentelor specifice domeniului juridic C.3. Aplicarea legislaţiei româneşti, a legislaţiei Uniunii Europene şi a instrumentelor juridice internaţionale. C.4. Interpretarea, corelarea şi compararea instituţiilor juridice din dreptul naţional, dreptul european şi dreptul altor state. C.5. Aplicarea cunoştinţelor necesare în culegerea datelor şi informaţiilor referitoare la o problemă de drept concretă. C.6. Utilizarea legislaţiei în vigoare în analiza situaţiilor juridice, în încadrarea lor corectă din punct de vedere juridic şi în soluţionarea lor. Competențe transversale CT.1. Realizarea sarcinilor profesionale în mod eficient și responsabil, cu respectarea

regulilor

deontologice

specifice

domeniului.

CT.2. Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în echipă (cu elemente de

7

interdisciplinaritate),

cu

respectarea

palierelor

ierarhice.

CT.3. Utilizarea eficientă a resurselor de comunicare și a surselor de informare și de formare profesională asistată, atât în limba română, cât și într-o limbă străină. Resurse şi mijloace de lucru Parcurgerea unităților de învățare nu necesită existența unor mijloace sau instrumente speciale (laborator, software, etc.) Metoda este cea a studiului individual combinată cu alte metode folosite cu prilejul activităților desfățurate la întâlnirile tutoriale (activități desfășurate în grupe de lucru, activități desfășurate în cooperare etc). Instrumente utilizate în vederea înţelegerii aspectelor teoretice şi a rezolvării elementelor de test: diverse texte de lege indicate.

Structura cursului Suportul de curs este structurat într-o singură parte și se numește: Etică și integritate academică. Acest suport de curs cuprinde 6 unități de învățare, aşezate, de regulă, în conformitate cu succesiunea logică a noțiunilor relevante pentru cunoaşterea şi aprofundarea principalelor instituţii ale eticii si integritatii academice. Însuşirea temeinică a disciplinei: Etică și integritate academică presupune, pe lângă activităţile didactice programate, un efort consistent din partea studenţilor în ceea ce priveşte studiul individual pe baza bibliografiei minime obligatorii recomandate în prezenta lucrare. De asemenea, fiecare student are obligaţia întocmirii, minim

a unui

referat, care să aibă ca obiect tratarea unei instituţii sau teme din cadrul disciplinei. Referatul nu poate avea mai puţin de 3 pagini şi nici mai mult de 6 de pagini şi trebuie să aibă elemente de originalitate. Depunerea referatului şi transmiterea rezultatelor către studenţi se va face potrivit calendarului disciplinei și anume, în format electronic sau material tipărit, astfel: eLis,. Fiecare referat va fi apreciat cu un procent de 10% din nota finală. Pentru a nu exista încălcări ale legislaţiei drepturilor de autor, studenţii vor

8

prezenta odată cu lucrarea şi o declaraţie pe proprie răspundere că nu au adus atingere normelor juridice care protejează dreptul de autor. I. Temele de control pentru disciplina Etică și integritate academică se regăsesc la finalul Unităților de Învățare nr. (1-6) și constau într-un referat cu tema precizată mai jos. TC1: constă într- un referat cu tema: “Etica în Codurile de etică ale universităţilor naţionale” și este precizată la Unitatea de învățare nr.3. TC2: constă într- un referat cu tema: „Buna conduită în cercetarea ştiinţifică” si este precizată la Unitatea de învățare nr.5. Suportul de curs redat în rândurile următoare trebuie completat prin studierea bibliografiei. Cerinţe preliminare Este necesară actualizarea tuturor cunoștințelor de drept acumulate pe parcursul studiilor anterioare. Pentru înțelegerea conceptelor și noțiunilor prezentate în acest curs de Etică și integritate academică și pentru a le aplica eficient în practică nu este necesară parcurgerea în prealabil a altor cursuri universitare.

Discipline deservite Etică și integritate academică poate fi considerată ca o continuare a studiului teoriei generale a dreptului, a dreptului constituțional sau a dreptului administrativ. Pe baza cunoştinţelor dobândite în cadrul disciplinei curente studenții vor fi capabili să urmeze cursurile de drept procesual civil, drept procesual penal, protecția internațională a drepturilor omului, dreptul proprietății intelectualeetc..

9

Durata medie de studiu individual Timpul necesar parcurgerii unei Unități de Învățare este estimat la minim 2 ore. Pentru cele 6 unități de învățare (UI) din fiecare parte a materiei vor fi alocat 43 de ore de studiu individual (SI).

Evaluarea Aprecierea nivelului de pregătire a studenţilor se realizează astfel: 1. Evaluarea parţială, prin intermediul unor teme de control, sub forma de referat, conform calendarului disciplinei, care valorează 10 % per fiecare referat, din nota finală. 2. Evaluarea finală, prin verificare la sfârşitul fiecărui semestru. Modalitatea practică de evaluare finală: examenul /verificarea constă în redactarea și prezentarea de către studenți a unui proiect/studiu de caz din tematica parcursă la cursul de etică și integritate academică. Evaluarea studenților se poate face şi online, în conformitate cu dispozițiile legale și procedura privind desfășurarea activităților didactice online, aprobată de Senatul Universității "Nicolae Titulescu".

La stabilirea notei finale se iau în considerare: - răspunsurile la examen/verificare (evaluarea finală) – 80% - testarea continuă pe parcursul semestrului – 20%

10

Cuprins

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 1. ETICA UNIVERSITARĂ 1.1. Obiectivele unităţii de învăţare 1.2. Competenţele unităţii de învăţare 1.3.Conceptul de etică universitară 1.4.Legislaţie privind etica universitară 1.5.Valorile etice universitare 1.6.Abaterile de la sistemul de valori etice şi sancţionarea acestora 1.7.Autonomia universitară 1.8.Organisme consultative la nivel național 1.9. Rezumat 1.10. Test de autoevaluare a cunoștințelor 1.11.Bibliografie

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 2. ETICA ÎN LUCRĂRILE CU CARACTER ȘTIINȚIFIC 2.1. Obiectivele unităţii de învăţare 2.2. Competenţele unităţii de învăţare 2. 3. Calitatea de autor si de coautor al unei lucrări cu caracter științific 2. 4. Tipuri de lucrări cu caracter științific 2.5. Etapele procesului de cercetare științifică 2. 6. Redactarea unei lucrări cu caracter știintific 2.7. Rezumat 2.8. Test de autoevaluare a cunoștințelor 2.9.Bibliografie

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 3. CODURILE DE ETICĂ UNIVERSITARE 3.1. Obiectivele unităţii de învăţare 3.2. Competenţele unităţii de învăţare 3.3. Carta universitară potrivit Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 3.4. Codul de etică al universităţilor naţionale

11

3.5. Etica în Carta universitară şi în Codurile de etică ale universităţilor naţionale 3.6. Rezumat 3.7. Test de autoevaluare a cunoștințelor 3.8. Temă de control 3.9.Bibliografie

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 4. INTEGRITATEA ACADEMICĂ 4.1. Obiectivele unităţii de învăţare 4.2. Competenţele unităţii de învăţare 4. 3. Conceptul de integritate academică 4. 4. Încălcări ale principiului integrității în cercetarea științifică și activitatea universitară 4. 5. Standardele de integritate în sectorul educaţiei și în cercetare 4.6. Rezumat 4.7. Test de autoevaluare a cunoștințelor 4.8.Bibliografie

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 5. BUNA CONDUITĂ ÎN CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ 5.1. Obiectivele unităţii de învăţare 5.2. Competenţele unităţii de învăţare 5. 3. Buna conduită în cercetarea ştiinţifică 5.4. Conceptul de buna conduita în cercetarea științifică 5.5. Legislatie privind buna conduita în cercetarea științifică 5. 5. Abateri de la buna conduită în cercetarea ştiinţifică şi activitatea universitară prevăzute în Codurile de etică universitare 5.7 Sancţiuni pentru încălcarea normelor de bună conduită în cercetarea ştiinţifică şi activitatea universitară 5.8. Comisia de etica universitară 5.9. Rezumat 5.10. Test de autoevaluare a cunoștințelor 5.11. Temă de control 5.12.Bibliografie

12

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 6. PLAGIATUL 6.1. Obiectivele unităţii de învăţare 6.2. Competenţele unităţii de învăţare 6.3. Conceptul de plagiat şi autoplagiat 6.4. Legislaţia care reglementează plagiatul şi autoplagiatul 6. 5. Tipuri de plagiat 6.6. Sancţiuni pentru plagiat şi autoplagiat 6.7. Programele recunoscute de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare şi utilizate la nivelul instituţiilor de învăţământ superior organizatoare de studii universitare de doctorat, în vederea stabilirii gradului de similitudine pentru lucrările ştiinţifice 6.8. Rezumat 6.9. Test de autoevaluare a cunoștințelor 6.10.Bibliografie

Bibliografie generală………………………………………………………………………………

13

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 1. ETICA UNIVERSITARĂ

Cuprins 1.1. Obiectivele unităţii de învăţare 1.2. Competenţele unităţii de învăţare 1.3.Conceptul de etică universitară 1.4.Legislaţie privind etica universitară 1.5.Valorile etice universitare 1.6.Abaterile de la sistemul de valori etice şi sancţionarea acestora 1.7.Autonomia universitară 1.8.Organisme consultative la nivel național 1.9. Rezumat 1.10. Test de autoevaluare a cunoștințelor 1.11.Bibliografie 1.1. Obiectivele unităţii de învăţare Prezenta unitate de învăţare are drept scop să familiarizeze studenţii cu noţiunile fundamentale ale eticii academice, precum: concept, legislație, valori etice, abateri, autonomia universitară dar și scurte informatii despre organismele consultative la nivel național din domeniu. 1.2.Competentele unităţii de învăţare După studiul acestei unităţi de învăţare veţi fi capabili să: => identificaţi noţiunile fundamentale eticii academice; => identificaţi organismele consultative la nivel national din domeniu; => cunoasteți legislatia aplicabilă eticii academice; => enumerați valorile etice universitare; => exemplificați abaterile de la sistemul de valori etice şi sancţionarea acestora; => înţelegeţi ce presupune autonomia universitară.

14

Durata medie de parcurgere a acestei unităţi de învăţare este de 120 minute

1.3. Conceptul de etică universitară Știința eticii este o disciplină socio-umană, îndrumătoare și prescriptivă, 00:05

bazată pe principiile deliberării și alegerii, vizând natura personalității și vieții, formarea caracterului, studiul moravurilor1”. Termenul de „etică” semnifică, potrivit Dictionarului explicativ al limbii române: „1. Ştiinţă care se ocupă cu studiul principiilor morale, cu legile lor de dezvoltare istorică, cu conţinutul lor de clasă şi cu rolul lor în viaţa socială. 2. Totalitatea normelor de conduită morală corespunzătoare ideologiei unei anumite clase sau societăţi. 3. Etica este una dintre formele conştiinţei sociale. 4. Totalitatea normelor de conduită morală (...)”2. Termenul de „deontologie” semnifică, potrivit Dictionarului explicativ al limbii române: 1. „ totalitatea normelor de conduită și a obligațiilor etice ale unei profesiuni (mai ales medicale); 2. Teorie a datoriei, a obligațiilor morale; 3. Parte a eticii care studiază normele și obligațiile specifice unei activități profesionale etc3.”

1

C. Cozma, L.Măgurianu, în M.M Pivniceru, C.Luca (coord), Deontologia

profesiei de magistrat. Repere contemporane, Ed.Hamangiu, București, p.2. 2

Informațiile sunt publice și disponibile online la adresa de internet:

https://dexonline.ro/definitie/etic%C4%83, accesat la data de 01.04.2018, apud Elena Emilia Ştefan, Etică şi integritate academică, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2018, p.57.

15

În sensul cel mai comun, etica are legatură cu acel comportament moral al omului. Etica academică sau etica cercetarii știintifice în schimb, presupune un set de comportamente și valori are trebuie respectate în mediul academic. Este important ca mediul academic să funcționeze și să fie ghidat după o serie de valori și să aibă reguli bine stabilite și de respectat de toată comunitatea academică. În acest sens, universitățile, așa cum se va dezvolta ulterior, își adoptă propriile Coduri de etică și deontologie profesională universitară, așa cum prevede legislația, iar acestea au în cuprinsul lor descrierea valorilor după care se ghidează în activitate și a regulilor de comportament, Coduri pe care le putem accesa, studia și însuși. Este chiar recomandat ca, din primul an de facultate, studenții să cunoască faptul că există un asemenea document și să-l lectureze spre a fi pe deplin informați despre ce presupune comportametul corect în anii studenției și nu numai, deoarece etica dar și integritatea, ca trăsătură de caracter, ar trebui să însoțească omul în toată viața sa, independent de mediul unde studiază, muncește sau conviețuiește. Respectarea eticii universitare este impusă așadar întregii comunități academice: studenți, cadre didactice, personal nedidactic etc. În România este înființat un organism consultativ constituit la nivel național, care 00:20

își desfășoară activitatea în conformitate cu prevederile Legii educației naționale nr.1/2011. Acesta se numește Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare - CNATDCU și, printre alte atribuții, (...) soluționează sesizările cu privire la nerespectarea standardelor de calitate sau de etică profesională, inclusiv existența plagiatului.

3

Informațiile sunt publice și disponibile online la adresa de internet:

https://dexonline.ro/definitie/deontologie, cu data accesării 27.08.2021.

16

1.4. Legislaţie privind etica universitară Cursurile de etică și integritate academică au fost introduse în universități prin Ordinul Ministrului Educației Naționale nr. 3131/2018 privind includerea în planurile de învăţământ, pentru toate programele de studii universitare organizate în instituţiile de învăţământ superior din sistemul naţional de învăţământ, a cursurilor de etică şi integritate academică, publicat în M. Of. nr. 140 din 14 februarie 2018. Etica universitară este prevăzută de Legea Educației Naționale nr.1/20114, în Secțiunea 5 denumită: Etica universitară din Capitolul II – “Statutul personalului didactic și de cercetare în învățământul superior”, articolele 306-310.

Legislația activității de cercetare este compusă din: - Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, publicată în M.Of. nr. 643 din 30 august 2002, cu ultimele modificări prin Legea nr. 241/2018 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.41/2015 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, publicată în M.Of. nr. 871 din 15 octombrie 2018 și Ordonanța de Urgență nr.1/2020 privind unele măsuri fiscal00:50

bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în M.Of nr. 11 din 9 ianuarie 2020. - Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea – tehnologică și inovare (publicată în M.Of.nr.505 din 04.06.2004, cu ultima modificare prin O.G. nr.2/2016, publicată în M.Of. nr. 51 din 21.01.2016, aprobată prin Legea nr.178/2016); - Legea nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare

4

Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, publicată în M. Of. nr. 18 din 10 ianuarie

2011, cu ultima modificare prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului. nr.50/2021, publicată în M. Of. nr. 606 din 17 iunie 2021.

17

(publicata în M.Of. nr. 530 din 23.07.2003).

Potrivit prevederilor art. 1 al Legii nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea-tehnologică şi inovare: „Etica în activităţile de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi inovare (...) se bazează pe un ansamblu de principii morale şi proceduri destinate respectării acestora. Principiile morale şi procedurile destinate respectarii acestora sunt cele reunite în Codul de etică şi deontologie profesională al personalului de cercetaredezvoltare (...). Respectarea acestor principii morale determină buna conduită în activitatea de cercetare-dezvoltare”. De asemenea, separat de legislația specifică menționată, există și legislație generală aplicabilă, cum ar fi Codul penal, incident pentru faptele de natură penală săvârșite în/ în legătură cu mediul academic/ cercetare științifică etc.

1.5.Valorile etice universitare Valorile etice universitare nu sunt prevăzute în mod expres, ca atare în Legea Educației Naționale nr.1/2011. Pentru a le identifica se apelează la o intrepretare mai largă a legislației. Valorile etice universitare, potrivit Metodologiei de etică și integritate în procesul de evaluare a universităților din România5, sunt următoarele: a.) „Libertatea academică, proclamă faptul că universitatea este un spaţiu liber de ingerinţe, presiuni şi constrângeri, altele decât cele de natură ştiinţifică, legală şi etică; b.) Autonomia personală asigură exercitarea consimţământului propriu şi posibilitatea opţiunii asupra programelor, concursurilor şi oportunităţilor de studiu şi cercetare. 5

Informaţiile sunt publice şi disponibile la adresa de internet: http://pe.forhe.ro/sites/

default/files/metodologie_etica_consultare.pdf, consultat la data de 06.04.2018.

18

c.) Transparenţa se referă la asigurarea accesului public, în mod oportun, la toate categoriile de acţiuni, date şi informaţii care interesează membrii comunităţii universitare şi societatea din care aceasta face parte. d.) Etica relaţiilor între membrii comunităţii academice solicită evitarea legăturilor şi poziţiilor care duc la conflicte de interese şi incompatibilităţi de natură să afecteze judecăţile, evaluările obiective şi acţiunile membrilor comunităţii şi să permită: favoritismul, nepotismul, aplicarea de standarde duble în apreciere/evaluare, acte de persecuţie sau de răzbunare. e.) Respectul, grija şi toleranţa impun preţuirea demnităţii fiecărui membru al comunităţii academice într-un climat liber de orice discriminare, hărţuire, umilire, dispreţ, ameninţare, intimidare, rezolvarea disputelor prin argumente raţionale şi nu prin utilizarea unui limbaj (cuvinte, etichetări, stil şi ton) sau unor atitudini/acţiuni inadmisibile în mediul academic; încurajează politeţea, curajul, respectul, solicitudinea, aprecierea, mândria, altruismul, empatia, înţelegerea, solidaritatea, promptitudinea, optimismul; f.) Dreptatea şi echitatea determină atitudini corecte şi de respingere a discriminării, inegalităţii de şanse şi exploatării; promovarea culturii organizaţionale bazate pe performanţă şi probitate; stimularea metodelor şi tehnicilor de lucru consultative şi flexibile; descurajarea şi eliminarea oricăror forme de corupţie. g.) Profesionalismul înseamnă competenţă în exercitarea profesiei; 01:00

încredere în validitatea deciziilor profesionale şi faţă de profesie; protejarea faţă de amatorism, diletantism şi impostură; identificarea cu specialitatea şi cu cei din acela;i domeniu; ataşamentul faţă de cariera academică; obligaţia morală de a lucra în serviciul studenţilor, evitând arbitrariul şi tratamentul preferenţial nejustificat; menţinerea standardelor profesionale; solidaritatea colegială şi competiţia loială; h.) Primatul meritocraţiei constă în recunoaşterea, cultivarea, recompensarea realizărilor, valorii şi calităţii personale/ colective şi în încurajarea: eficacităţii, eficienţei şi performanţei; dedicării faţă de profesie şi faţă de studiu; talentului şi creativităţii; loialităţii faţă de instituţie şi membrii comunităţii academice. i.) Responsabilitatea profesională şi socială reclamă implicare şi problemele profesionale şi publice, colegialitate şi spirit cetăţenesc responsabil; garantarea dreptului de a critica public - întemeiat şi argumentat - încălcările standardelor profesionale şi de calitate; interzicerea dezinformării, calomnierii,

19

denigrării publice a persoanelor din instituţie şi a programelor de studii; responsabilitatea manifestată faţă de studenţi, faţă de subordonaţi, faţă de angajaţi”.

Enumerati valorile etice universitare .................................................................................................................................... .................................................................................................................................... .................................................................................................................................... .................................................................................................................................... .................................................................................................................................... .................................................................................................................................... .................................................................................................................................... ..................... Să ne reamintim... Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare-CNATDCU este un organism consultativ la nivel național, care își desfășoară activitatea în conformitate cu prevederile Legii educației naționale nr.1/2011 și care, (...) soluționează sesizările cu privire la nerespectarea standardelor de calitate sau de etică profesională. 1.6.Abaterile de la sistemul de valori etice şi sancţionarea acestora

Sunt considerate abateri de la sistemul de valori etice, conform Metodologiei de etică și integritate în procesul de evaluare a universităților din România, următoarele fapte: a)

“obstrucţionarea

activităţii

didactice,

de

cercetare

ştiinţifică,

administrative sau a oricărei funcţii a universităţii; b) frauda sub orice formă în procesul de învăţământ, de cercetare ştiinţifică, precum şi în cadrul celorlalte activităţi din universitate; c) acceptarea/ lipsa de reacţie faţă de corupţie, favorizarea acesteia, obţinerea, pretinderea sau nerefuzarea unor avantaje necuvenite; d) inducerea în eroare a conducerii universităţii prin dezinformare; e) agresarea fizică sau morală săvârşită sub orice formă împotriva 01:25 20

membrilor comunităţii universitare sau în legătură cu activitatea academică; f) discriminarea, în toate formele de manifestare a acesteia; g) favoritismul, sub orice aspect; h) participarea la activităţile din cadrul universităţii prin încălcarea prevederilor legale a dispoziţiilor cartei universitare privind consumul de alcool, droguri, de alte substanţe interzise; i) practicarea unor atitudini şi comportamente indecente, insultătoare sau obscene şi folosirea unui limbaj neconform spiritului academic; j) denigrarea publică a personalului sau instituţiei de către membrii comunităţii universitare; k) folosirea abuzivă a calităţii de membru al comunităţii academice; l) organizarea şi desfăşurarea de activităţi nepermise în universitate, folosirea numelui, a resurselor umane, financiare sau materiale ale acesteia în scopuri nelegale sau contrare acesteia; m) distrugerea, alterarea sau falsificarea documentelor şi a bazelor de date ale universităţii, ca şi utilizarea lor în scopuri ilicite; n) pătrunderea neautorizată în spaţiile în care accesul este reglementat prin măsuri speciale; o) utilizarea neautorizată şi provocarea cu vinovăţie de prejudicii în dauna patrimoniului universităţi6”. Sancţionarea abaterilor se face, după caz, potrivit prevederilor legale şi ale dispoziţiilor din regulamentele şi Cartele universitare.

Exemple Obstrucţionarea activităţii didactice, de cercetare ştiinţifică, administrative sau a oricărei funcţii a universităţii este considerată abatere de la sistemul de valori etice.

6

Informaţiile sunt publice şi disponibile la adresa de internet: http://pe.forhe.ro/sites/

default/files/metodologie_etica_consultare.pdf, consultat la data de 06.04.2018.

21

1.7. Autonomia universitară Autonomia universitară este garantată prin Constituţie iar libertatea academică este garantată prin lege, potrivit art. 123 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011. Autonomia universitară dă dreptul comunității universitare să își stabilească misiunea proprie, strategia instituțională, structura, activitățile, organizarea și funcționarea proprie, gestionarea resurselor materiale și umane, cu respectarea 01:50

strictă a legislației în vigoare. Aspectele fundamentale ale autonomiei universitare se exprimă în Carta universitară, aprobată de senatul universitar, în concordanță strictă cu legislația în vigoare. Legea educației naționale nr.1/2011, publicată în M.Of. nr. 18 din 10.01.2011, cu modificările și completarile ulterioare impune ca: „Autonomia universitară să se exercite numai cu condiţia asumării răspunderii publice. În instituţiile de învăţământ superior este asigurată libertatea cercetării în ceea ce priveşte stabilirea temelor de cercetare, alegerea metodelor, procedeelor şi valorificarea rezultatelor, conform legii”.

Ce presupune autonomia universitara? .......................................................................................................................... .................................................................................................................................... .................................................................................................................................... .................................................................................................................................... .................................................................................................................................... .................................................................................................................................... .................................................................................................................................... ......................................................

1.8. Organisme consultative la nivel național

Potrivit Legii educației nationale nr.1/2011, organismele consultative cu rol în asigurarea respectării eticii universitare sunt constituite la nivel naţional și

22

sunt alcătuite strict pe criterii de prestigiu profesional şi moral. Aceste organisme sunt înfiinţate şi funcţionează în baza ordinului ministrului educaţiei (..), din cadrul cărora pot face parte cadre didactice şi cercetători (..) și sunt următoarele: 

Consiliul Naţional de Statistică şi Prognoză a Învăţământului Superior (CNSPIS);7



Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU);8



Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice (CNCS);



Colegiul consultativ pentru cercetare-dezvoltare şi inovare (CCCDI);



Consiliul

Naţional

pentru

Finanţarea

Învăţământului

Superior

(CNFIS); 

Consiliul Naţional al Bibliotecilor Universitare (CNBU);



Consiliul de etică şi management universitar (CEMU);



Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării (CNECSDTI).9

CNATDCU are, printre alte atribuți și pe aceea: “analizează și decide asupra sesizărilor nerespectării standardelor de etică profesională, inclusiv existența plagiatului10”

7

Informație publică, disponibilă online la adresa de internet: http://www.cnspis.ro/,

cu ultima accesare la data de 20.08.2020 8

Informație

publică,

disponibilă

online

la

adresa

de

internet:

de

internet:

http://www.cnatdcu.ro/, cu ultima accesare la data de 20.08.2020 9

Informație

publică,

disponibilă

online

la

adresa

http://www.research.gov.ro/ro/articol/4614/sistemul-de-cercetare-organismeconsultative-consiliul-national-de-etica-a-cercetarii-stiintifice-dezvoltariitehnologice-si-inovarii-cnecsdti, cu ultima accesare la data de 20.08.2020. 10

Ordinul Ministrului Educației și Cercetării nr.4621/2020 pentru aprobarea Regulamentului de

organizare și funcționare a Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și

23

Să ne reamintim... Autonomia universitară este garantată prin Constituţie iar libertatea academică este garantată prin lege, potrivit art. 123 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011.

Rezumat

În această unitate de învățare s-a prezentat: conceptul de etică universitară, legislaţia națională privind etica universitară, valorile etice universitare, abaterile de la sistemul de valori etice şi sancţionarea acestora. De asemenea, în același context, s-a analizat și conceptul de autonomie universitară și s-au mentionat organismele consultative constituite la nivel național care au legatură cu etica și integritatea academica. Etica universitară este prevăzută de Legea Educației Naționale nr.1/2011, în Secțiunea 5 denumită: Etica universitară din Capitolul II – “Statutul personalului didactic și de cercetare în învățământul superior”.

Test de autoevaluare a cunoştinţelor Rezolvaţi următoarele teste-grilă11: 1.) Autoritatea publică care solutionează sesizările cu privire la nerespectarea standardelor de calitate sau de etică profesională se numește: a. CNA b. DNA c. CNATDCU

Certificatelor Universitare publicat în M.Of nr. 564 din 29 iunie 2020 a abrogat Ordinul MENCS nr.3.482/2016 publicat în M.Of nr.248 din 4 aprilie 2016. 11

Grilele au un singur răspuns corect.

24

2.) Etica universitară este prevazută în următorul act normativ: a. Legea nr. 30/ 1991 b. Legea nr.1/2011 c. Legea nr. 554/2004 3. Autonomia universitară se exercită numai cu condiţia asumării: a.) răspunderii publice b.) meritocratiei c.) corectitudinii

Raspuns corect: 1.) C 2.) b. 3.) a.

Bibliografie. 1.

Elena Emilia Ștefan, “Etică și Integritatea academică”, ediția a II-a,

revăzută și adăugită, Editura Pro Universitaria, București, 2021, cota bibliotecă [174/S81].

25

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 2. ETICA ÎN LUCRĂRILE CU CARACTER ȘTIINȚIFIC Cuprins 2.1. Obiectivele unităţii de învăţare 2.2. Competenţele unităţii de învăţare 2. 3. Calitatea de autor si de coautor al unei lucrări cu caracter științific 2. 4. Tipuri de lucrări cu caracter științific 2.5. Etapele procesului de cercetare științifică 2. 6. Redactarea unei lucrări cu caracter științific 2.7. Rezumat 2.8. Test de autoevaluare a cunoștințelor 2.9.Bibliografie 2.1. Obiectivele unităţii de învăţare Prezenta unitate de învăţare are drept scop să familiarizeze studenţii cu noţiunile fundamentale ale eticii în lucrările cu caracter științific precum: calitatea de autor și de coautor al unei lucrări cu caracter științific, tipuri de lucrări cu caracter științific. De asemenea, studenții vor fi informați despre structura și redactarea unei lucrări cu caracter ştiinţific dar si despre etapele procesului de cercetare științifică. 2.2. Competenţele unităţii de învăţare După studiul acestei unităţi de învăţare veţi fi capabili să: => știți ce presupune calitatea de autor și de coautor al unei lucrări științifice => identificaţi de cate tipuri sunt lucrările cu caracter științific => cunoasteti care este structura unei lucrări cu caracter ştiinţific =>va însușiti ce presupune redactarea unei lucrări cu caracter ştiinţific => știti care sunt etapele procesului de cercetare științifică.

26

Durata medie de parcurgere a acestei unităţi de învăţare este de 120 minute.

2. 3. Calitatea de autor și de coautor al unei lucrări cu caracter științific Orice lucrare cu caracter științific are un autor, un creator. Acest lucru presupune 00:05

că, acela care are ideea de a scrie un text și îl și redactează în conținut este “proprietarul„ acelui text, acelei idei, evident cu respectarea prevederilor legislației în vigoare.

Coautor este acela care, pe lângă autor are o contribuție esențiala evidentă in lucrare, însă, din diferite motive nu poate fi menționat prim-autor. Există și posibilitatea ca o lucrare să aiba un autor denumit și „prim-autor” și, pe lângă acesta, unul, doi sau chiar trei coautori, după caz. De asemenea, reținem faptul că, nu pot avea calitatea de coautori aceia care au ajutat doar la clarificarea unor idei sau procurarea materialelor bibliografice. În cazul acestora, există, din punct de vedere al regulilor privind buna conduită în cercetarea științifică, recunoscute pe plan internațional, posibilitatea

de a le

mulțumi in sectiunea intitulată:”multumiri”. Atenţie, paternitatea unei lucrări, în Codul de etică şi deontologie profesională a personalului din cercetare-dezvoltare este definită ca fiind: „calitatea de autor al unui produs ştiinţific”12! Prin urmare, dacă nu dumneavoastră sunteţi autorul ideii din lucrare, recunoaşteţi şi nu vă atribuiţi munca altuia!

12

Informaţii

publice,

disponibile

online

la

adresa

de

internet:

http://www.incsmps.ro/documente/Codul%20de%20etica.pdf, cu ultima accesare la data de 24.08.2018.

27

2. 4. Tipuri de lucrări cu caracter științific Potrivit legislatiei în vigoare, lucrările cu caracter științific, la finalizarea studiilor universitare, pot fi de mai multe tipuri: - Lucrarea de licenţă; - Lucrarea de disertatie (master); - Lucrarea sau teză de doctorat. Standardele ARACIS sau mai precis spus, standardele specifice oficiale13 prevăd urmatoarele elemente referitoare la definirea acestor tipuri de lucrări, din care prezentăm numai lucrarea de licență și lucrarea de disertație: 00:25

“(I) Lucrarea de licență este o lucrare cu caracter științific, pe care absolventul o realizează și o susține în fața comisiei, în vederea obținerii lucrării de licență. Aceasta trebuie să conțină rezultatele propriilor cercetări și investigații în domeniul temei alese, care vor deține ponderea principală în volumul lucrării. Lucrarea de licență trebuie să demonstreze familiarizarea cu literatura relevantă pentru tema abordată, rigoare științifică și metodologică, să aibă o structură logică și să fie redactată coerent, în stil științific, iar forma grafică să respecte normele academice specifice domeniului. Tema aleasă sau propusă este relevantă pentru domeniul/specializarea absolvită. În metodologiile/procedurile interne ale instituției de învățământ proprii sunt prevăzute condițiile de acceptare a lucrărilor de licență. Cadrul didactic coordonator este responsabil, împreună cu candidatul în legătură cu asigurarea autenticității lucrării. Este recomandabil ca lucrările de licență să fie verificate cu un soft antiplagiat. Universitățile stabilesc procentajul de similitudine acceptat”. (II) Lucrare de disertație- master Referitor la lucrarea de disertație, standardele ARACIS apreciază că “accentul

13

Informațiile sunt publice și disponibile online la adresa de internet:

http://www.aracis.ro/fileadmin/ARACIS/Proceduri/2018/29012018_Standarde_C3_ -__Stiinte_Juridice_-_Varianta_finala.pdf, accesată la data de 03.04.2018.

28

pe Metodologia cercetării este esențial. Tema disertației se stabilește de către conducătorul de disertație împreună cu masterandul și se corelează cu programul de pregătire universitară de masterat, cu domeniul de competență al conducătorului de disertație. Tema disertației se aprobă de conducerea facultății sau departamentului în care se desfășoară studiile universitare de masterat. Disertația trebuie: - să demonstreze cunoașterea științifică avansată a temei abordate, - să conțină elemente de originalitate în dezvoltarea sau soluționarea temei precum și modalități de validare științifică a acestora. Prin conținutul său tematic, obiective, metodologie și conținut aplicativ lucrarea de disertație trebuie să reprezinte un progres semnificativ în raport cu cerințele normale existente față de o lucrare de licență. Suportul bibliografic al lucrării de disertație trebuie să facă dovada că autorul acesteia a parcurs principalele lucrări de referință ale domeniului din ultimii ani, atât din literatura de specialitate internațională cât și din cea autohtonă. Universitățile au și utilizează un software antiplagiat și au regulamente și proceduri clare pentru verificarea lucrărilor de disertație. Lucrările de disertație sunt verificate cu un soft antiplagiat, iar universitățile stabilesc care este procentul de similitudine acceptat. Conducătorii științifici ai lucrării de disertație sunt responsabil, împreună cu masterandul în legătură cu autenticitatea lucrării. În cazul unei lucrări de disertație a unui absolvent de master de cercetare: a.) obiectivele lucrării de disertație trebuie să aibă în vedere rezolvarea unei teme de cercetare propriu-zisă; b.) lucrarea de disertație trebuie să probeze capacitatea masterandului de a desfășura independent o cercetare de birou și/sau o cercetare de teren; c.) finalitatea aplicativă a lucrării de disertație vizează capacitatea masterandului de implementare practică a soluțiilor proprii, rezultate din cercetarea întreprinsă; d.) lucrarea de disertație trebuie să cuprindă două componente finale legate de limitele cercetării și, respectiv direcții viitoare de cercetare” (…) potrivit standardelor ARACIS. 00:50 29

În practica academică se mai întâlnesc și alte categorii de lucrări cu caracter științific precum: - referat - studiu de caz - eseu - proiect de cercetare - studiu sau articol etc. Să ne reamintim... Tema disertației se stabilește de către conducătorul de disertație împreună cu masterandul și se corelează cu programul de pregătire universitară de masterat, cu domeniul de competență al conducătorului de disertație. Structura unei lucrări cu caracter ştiinţific Orice lucrare cu caracter științific, indiferent de denumirea acesteia sau numărul de pagini este compusă din următoarele părți: -introducere - cuprins 01:05

- încheiere. Structura standard a unei lucrări de cercetare cu caracter științific, potrivit literaturii de specialitate, cuprinde următoarele: “1.1. Tema de cercetare și titlul 1.2. Autorul și afilierea 1.3. Rezumatul, termenii cheie 1.4. Introducere și context 1.5. Literatura consultată sau stadiul cunoașterii 1.6.Scopul, obiectivele de cercetare și ipotezele de cercetare 1.9. Alegerea, prezentarea și argumentarea metodelor, tehnicilor și instrumentelor de colectare și analiză a datelor și descrierea procesului de cercetare 1.10. Colectarea și analiza datelor și informațiilor(documentarea), sistematizarea și analiza rezultatului cercetării

30

1.13. Concluziile cercetării 1.14. Bibliografia” (...)14. Redactați o lucrare cu caracter știintific utilizând: Structura standard a unei lucrări de cercetare cu caracter științific

.................................................................................................................................... .................................................................................................................................... .................................................................................................................................... .................................................................................................................................... .................................................................................................................................... .................................................................................................................................... .................................................................................................................................... .................................................................................................................................... .................................................................................................................................... .................................................................................................................................... .....................................

2.5. Etapele procesului de cercetare științifică Orice temă de cercetare pornește de la o idee și ulterior, se întocmește un plan 00:25

provizoriu atât de conținut al lucrării cât și de propunere a bibliografiei aferente. Cea mai mare parte a timpului se alocă documentării subiectului și cercetării surselor de documentare referitoare la acel subiect, de regulă acest lucru având loc la bibliotecă dar nu este obligatoriu acest lucru. De asemenea, tehnica modernă este de mare folos studenților, existând mai multe baze de date care pot fi accesate, astfel încât accesul la informație se realizează mult mai repede.

14

Armenia Androniceanu, Fundamente privind elaborarea unei lucrări științifice,

Editura Universitară, București, 2017, p p. 38- 106.

31

În cele ce urmează, potrivit literaturii de specialitate, prezentăm etapele procesului de cercetare care sunt: 1. Stabilirea temei de cercetare și a problematicii; 2. Stabilirea scopului și obiectivelor procesului de cercetare; 3.Alcătuirea unui plan tematic de cercetare și alegerea metodelor de cercetare; 5.Cercetarea propriu-zisă sau documentarea subiectului; 6.Analiza rezultatelor și formularea concluziilor cercetării; 7. Redactarea lucrării; 8.Corectarea lucrării; 9. Stabilirea biliografiei finale; 10. Alcătuirea cuprinsului/tablei de materii; 11. Elaborarea anexelor, dacă este cazul; 12. Susținerea orală a lucrării și valorificarea rezultatelor cercetării”15. Să ne reamintim... Potrivit legislatiei în vigoare, lucrările cu caracter științific pot fi de mai multe tipuri: - Lucrarea de licenţă - Lucrarea de disertație ( master) - Lucrarea sau teza de doctorat etc. 2. 6. Redactarea unei lucrări cu caracter științific Atunci când avem de realizat o lucrare de cercetare știintifica, indiferent de cum sar denumi aceasta: referat, studiu de caz, lucrare de disertație etc., este important 00:45

să nu facem greșeala să considerăm că aceasta este doar o copiere de texte, fie

15

Pentru detalii a se vedea: Armenia Androniceanu, Fundamente privind

elaborarea unei lucrări științifice, op.cit., pp 22-35; Mihaela Rădulescu, Metodologia cercetării științifice.Elaborarea lucrărilor de licență, masterat, doctorat, ediția a II-a, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 2011, p.67 și urm.

32

acestea din surse diferite sau nu. Mare atenție la tendința multora de a apela la internet și la preluarea materialelor deja lucrate de altcineva și afișate în acel mediul virtual. O temă de cercetare științifică se construieste, urmându-se niște reguli bine definite, se are grija de modalitatea în care se exprimă autorul în cuprinsul textului. Altfel spus, în primul rând este important sa stim să ne exprimăm corect, coerent si sa stapanim foarte bine regulile de gramatică a limbii române. Ulterior, rationamentele la care recurgem în text fac trecerea de la general la particular, intrând în rol limbajul specific din domeniul în care dorim să redactam respectiva lucrare. Așadar, important este să știm să scriem și să ne exprimam corect în limba de redactare a lucrării și apoi să apelăm la limbajul tehnic, specific temei noastre. În funție de tipul lucrării cu caracter științific pe care o redactăm, există reguli care trebuie respectate, precum: -

Lucrarea trebuie să aibă un număr de cuvinte.

-

Lucrarea trebuie să aibă un număr de pagini.

-

Lucrarea trebuie să aibă un format anume, prestabilit de organizatorul instituției de învățământ/ conferinței etc.

Așa cum afirmă literatura de specialitate, “redactarea corectă a comunicărilor și articolelor științifice contribuie și la formarea stilului științific, la dezvoltarea artei de a vorbi, precum și la desăvârșirea trăsăturilor morale, etice ale oamenilor de știință, cercetătorilor, specialiștilor“16. Redactarea unei lucrări cu caracter științific mai presupune să se cunoască modalitatea de scriere a citarilor. O bună cunoaștere a regulilor de citare, reprezintă un ajutor de bază pentru orice autor al unei lucrări, pentru a evita suspiciunea de plagiat asupra operei sale și 16

N. Gherghel, Cum să scriem un articol științific, Editura Științifică, București,

1996, p. 6, apud Ilie Rad, Cum se scrie un text științific. Disciplinele umaniste, Editura Polirom, București, 2017, pp. 26-27.

33

evitarea sancționării sale în cazul dovedirii acestei fapte, cu multiple efecte practice, chiar publice ale acestui eveniment, fiind afectată în primul rând reputația acelei persoane. Citarea presupune: “dreptul de a reproduce o idee, o operă, adusă la cunoștința publicului, dar fără a avea consimțământul autorului17”. De asemenea, altfel spus, trebuie sa fim atenți la împrumutul ideilor altuia, atunci când realizam o documentare pentru conceperea unei lucrări, respectiv, să avem grijă în permanență să trecem la nota de subsol autorul real al acelor idei, indiferent de sursa accesată de noi, fie că este vorba de carte tiparită sau resurse online. Cum inserăm în mod practic citările în textul nostru: Se folosește aplicația din WORD, prin următorii pași: 1.

References

2.

Insert Footnote/ Insert Endnote

Exemplu de citare la nota de subsol în care se mentionează: Autorul, Titlul cărții (locul publicării: editura, anul), pagina/le: -

Potrivit literaturii de specialitate : „ text text text text...”18

La nota de subsol apare:

__________________________________________________________________ ____ Nicolae Popa, Teoria generală a dreptului ( București, Editura C.H.Beck, 2014),

17

Daniela Negrilă, Protecția ideilor prin drept de autor. Aplicare în domeniul

Codului studiilor universitare de doctorat, în R.R.D.P.I nr. 1/2017, p.32. 18

Nicolae Popa, Teoria generală a dreptului, (București, Editura C.H.Beck,

2014), p. 15.

34

p. 15. Cea mai simpla structură a unei lucrări cu caracter știintific prevede că aceasta este compusă din: .......................................................................................................................... .................................................................................................................................... .................................................................................................................................... .................................................................................................................................... .................................................................................................................................... .................................................................................................................................... ................................................ Să ne reamintim... Etapele procesului de cercetare sunt: 1. Stabilirea temei de cercetare și a problematicii 2. Stabilirea scopului și obiectivelor procesului de cercetare. 3.Alcătuirea unui plan tematic de cercetare și alegerea metodelor de cercetare 5.Cercetarea propriu-zisă sau documentarea subiectului 6.Analiza rezultatelor și formularea concluziilor cercetării 01:50

7. Redactarea lucrării 8.Corectarea lucrării 9. Stabilirea biliografiei finale 10. Alcătuirea cuprinsului/tablei de materii 11. Elaborarea anexelor, dacă este cazul 12. Susținerea orală a lucrării și valorificarea rezultatelor cercetării.

2.7.Rezumat În prezenta unitate de învățare s-au prezentat studenților noțiuni de bază referitoare la etica lucrărilor cu caracter știintific, necesare acestora în procesul de cercetare știintifică, indiferent de domeniu. Studentii au fost informați despre ce presupune calitatea de autor și de coautor al unei lucrari cu caracter științific, despre diferite tipuri de lucrări cu caracter

35

științific. De asemenea, studenții au fost informați despre structura și redactarea unei lucrări cu caracter ştiinţific dar și despre etapele procesului de cercetare științifică. S-a subliniat în același timp, importanța cunoașterii regulilor de citare în vederea evitării intrării sub incidenta normelor de plagiat.

2.8.

Test de autoevaluare a cunoştinţelor

Rezolvaţi următoarele teste-grilă19: 1.) Standardele cu privire la definirea lucrărilor cu caracter științific sunt stabilite de către: a) CEMU b) ARACIS c) ASIROM

2.) Potrivit Standardelor ARACIS teza de doctorat este o: a.) lucrare teoretică b.) lucrare practică c.) lucrare originală

3.Prin continutul sau, lucrarea de disertatie la master: a.) trebuie să reprezinte un progres semnificativ în raport cu cerințele normale existente față de o lucrare de licență. b.) este identică în conținut cu lucrarea de licență c.) este identică în conținut cu teza de doctorat

Raspuns corect 1.b), 2. C), 3.a.).

19

Grilele au un singur răspuns corect.

36

2.9. 1.

Bibliografie. Elena Emilia Ștefan, “Etică și Integritatea academică”, ediția a II-a, revăzută și adăugită, Editura Pro Universitaria, București, 2021, cota bibliotecă [174/S81].

37

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 3. CODURILE DE ETICĂ UNIVERSITARE

Cuprins 3.1. Obiectivele unităţii de învăţare 3.2. Competenţele unităţii de învăţare 3.3. Carta universitară potrivit Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 3.4. Codul de etică al universităţilor naţionale 3.5. Etica în Carta universitară şi în Codurile de etică ale universităţilor naţionale 3.6. Rezumat 3.7. Test de autoevaluare a cunoștințelor 3.8. Temă de control 3.9.Bibliografie

3.1. Obiectivele unităţii de învăţare Prezenta unitate de învățare are drept scop să familiarizeze studenții cu noțiunile de Cartă universitară, Codul de etică al universităţilor naţionale dar și cu ce presupune Etica în Carta universitară şi în Codurile de etică ale universităţilor naţionale. 3.2. Competenţele unităţii de învăţare După studiul acestei unităţi de învăţare veţi fi capabili să: => identificaţi ce prevede Legea educatiei nationale nr.1/2011 cu privire la Carta universitară; => știți ce este Codul de etică al universităţilor naţionale; => cunoașteți legislatia aplicabilă eticii universitare; => stiți ce cuprinde Carta universitară => știți cum se adoptă Carta universitară => știți ce cuprinde Codul de etică al universităţilor naţionale

38

Durata medie de parcurgere a acestei unităţi de învăţare este de 120 minute.

3.3. Carta universitară potrivit Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 Carta universitară prezintă opțiunile majore ale comunității universitare și se aplică în tot spațiul universitar. 00:05

Carta universitară este un document public iar universitățile îl pun la dispoziția oricui doreștea să îi cunoască conținutul, pe pagina de internet proprie acelei instituții de învățământ superior. Carta universitară are un continut stabilit de lege însă, potrivit principiului autonomiei universitare, universitățile au libertatea de a dezvolta acel conținut în funcție de propriile valori academice specifice, de tradiție, etc. Carta universitară se referă, potrivit Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, în mod obligatoriu, cel puțin la: a.) „modalitățile de desemnare și revocare din funcție a persoanelor care ocupă funcții de conducere sau care fac parte din structurile și organismele de conducere ale universității, conform legislației în vigoare; b.) Codul de etică și deontologie profesională universitară; c.) modul în care se realizează gestiunea și protecția resurselor universității; d.) condițiile în care se constituie fondurile proprii și stabilirea destinației acestora și a condițiilor în care sunt utilizate e.) condițiile în care se pot încheia contracte cu instituțiile publice și cu alți operatori economici în vederea unor programe de cercetare fundamentală și aplicativă sau a creșterii nivelului de calificare a specialiștilor cu studii universitare; f.) condițiile în care universitatea se poate asocia cu alte instituții de învățământ superior sau cu alte organizații pentru îndeplinirea misiunii sale; g.) modalitățile în care se pot construi, deține și folosi elementele aferrente bazei

39

materiale a universității, necesare educației și cercetării științifice; h.) modalitățile în care se derulează acțiunile de cooperare internațională ale instituției de învățământ superior, încheierea de contracte și participarea la organizațiile europene și internaționale; i.) modalitățile de colaborare dintre structurile de conducere ale universităților și sindicatele personalului didactic, de cercetare, tehnic și administrativ și organizațiile studențești legal constituite; j.) orice alte aspecte considerate relevante de către senatul universitar și care corespund legislației în vigoare. Carta universitară se elaborează și se adoptă numai după dezbaterea cu comunitatea universitară. Carta universitară nu poate conține prevederi contrare legislației în vigoare, afirmă 00:45

Legea educației naționale nr.1/2011. Nerespectarea legilor în conținutul Cartei universitare atrage nulitatea de drept a actului respectiv20”. Există pe plan european, Magna Charta Universitatum semnată în data de 18 septembrie 1988 de către rectorii universităților europene la Universitatea din Bologna, Italia.

1. Carta universitară este ? .................................................................................................................................... .................................................................................................................................... .................................................................................................................................... .................................................................................................................................... ..............................................................................................................

2.Care este legea care face referiri la Carta universitară?

20

Informațiile

sunt

publice

și

disponibile

la

adresa

de

internet:

http://pe.forhe.ro/sites/default/files/metodologie_etica_consultare.pdf, consultat la data de 06.04.2018, Metodologia de etică și integritate în procesul de evaluare a universităților din România

40

.................................................................................................................................... .................................................................................................................................... .................................................................................................................................... .................................................................................................................................... .........................

3.4. Codul de etică al universităţilor naţionale Codul de etică și deontologie profesională universitară este un document obligatoriu adoptat de către universități și este disponibil spre consultare publică, fiind afișat pe pagina de internet a respectivei instituții de învățământ superior. Metodologia de etică și integritate în procesul de evaluare a universităților din 01:00

România21 stabileste următoarele: “Legea educației naționale acordă atenție mai multă subiectului eticii și integrității (...). Legea introduce conceptul de “răspundere publică” prin care instituțiile de învățământ superior sunt obligate „să respecte politicile de echitate și etică universitară, cuprinse în Codul de etică și deontologie profesională aprobat de Senatul universitar”. „Se constituie Consiliul de etică și management chemat să vegheze, la nivel național, asupra respectării aspectelor puse în responsabilitatea sa. Legea educației naționale dispune ca în Carta universitară să existe referiri obligatorii la Codul de etică și deontologie profesională”. Legea educației naționale nr.1/2011 dispune ca în Codul de etică și deontologie profesională universitară să fie incluse în mod obligatoriu: “a.) stabilirea situațiilor de conflicte de interese și incompatibilități; b.) prevederea ca persoanele care se află în relație de soți, afini și rude până la

21

Informațiile

sunt

publice

și

disponibile

la

adresa

de

internet:

http://pe.forhe.ro/sites/default/files/metodologie_etica_consultare.pdf, consultat la data de 06.04.2018.

41

gradul al III-lea inclusiv nu pot ocupa concomitent funcții astfel încât unul sau una să se afle față de celălalt sau cealaltă într-o poziție de conducere, de control, autoritate sau evaluare instituțională la orice nivel în aceeași universitate și nu pot fi numite în comisii de doctorat, comisii de evaluare sau comisii de concurs ale căror decizii afectează soții, rudele sau afinii până la gradul al III-lea inclusiv. c.) măsurile educaționale, administrative și tehnice care se iau pentru garantarea originalității lucrărilor de licență, masterat, doctorat, articolelor științifice sau a altor asemenea lucrări, precum și sancțiunile aferente”. Legea educației naționale mai impune, de asemenea, obligația rectorului de a prezenta anual, Raportul privind starea universității, document care va include, în mod necesar, situația respectării eticii universitare și a eticii activității de cercetare”. Instituțiile de învățământ superior care au adoptat Codul de etică și deontologie profesională îl definesc și îl descriu ca atare, informații publice și redate intr-o selectie aleatorie, astfel: (I) Academia Navală “ Mircea ce Bătrân” : ”Prezentul Cod reprezintă un autentic ghid de integritate academică, cultivă mândria de a face parte dintr-o comunitate care încurajează deopotrivă competiția, performanța, responsabilitatea, guvernează deciziile și acțiunea în toate domeniile noastre de activitate, consituie expresia angajamentului ferm al conducerii (…), facultăților, departamentelor și catedrelor față de valorile și normele eticii profesionale (...) Codul protejează membrii comunității față de comportamentele arbitrare și abuzive, de la fiecare membru așteptându-se, dar nu imperativ , semnalarea și informarea structurilor abilitate privind orice formă de încălcare a codului, la care au fost martori, de care știu sau au suportat-o (...)”.22

22

Informații

publice,

disponibile

online

la

adresa:

https://www.anmb.ro/ro/files/despre/etica/Codul%20de%20etica%20si%20deontol ogie%20profesionala,%20universitara.pdf, accesat la data de 20.08.2020.

42

(II) Universitatea din Oradea: “Prezentul Cod reglementează conduita membrilor comunității academice ai Universității (…), prin care aceștia se angajează să respecte principiile morale, care stau la baza unei conduite profesionale în accord cu valorile etice. Codul cuprinde ansamblul standardelor morale generale, responsabilităților și regulilor practicii universitare obligatorii, care privesc activitatea desfășurată de membrii comunității academice, indiferent de poziția ocupată de aceștia în ierarhia instituțională și urmărește responsabilizarea morală a acestora în vederea creșterii calității serviciilor educaționale și de cercetare23”.

Să ne reamintim... Legea educației naționale nr.1/2011 dispune ca în Carta universitară să existe referiri obligatorii la Codul de etică și deontologie profesională. Așadar Codul de etică din mediul academic este intitulat, potrivit Legii educației naționale: „Codul de etică și deontologie profesională” 3.5. Etica în Carta universitară şi în Codurile de etică ale universităţilor naţionale - Extras din CARTA UNIVERSITARĂ a Universității “Nicolae Titulescu” și din Codul de etică și deontologie profesională universitară24. 01:25 „ 23

Universitatea

Informații

„Nicolae

publice,

Titulescu”

disponibile

funcţionează online

pe

principiul

la

adresa:

https://www.uoradea.ro/display19038, accesat la data de 20.08.2020. 24

Informaţiile

sunt

publice,

disponibile

online

la

adresa:

http://www.univnt.ro/ro/calitate/

documente

_privind_asigurarea_calitatii_in_universitatea_nicolae_titulescu.html,

cu

dată de accesare 27.08.2021.

43

ultima

autonomiei universitare, întemeiată pe Constituţia României, ale Legii Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, ale altor acte normative, precum şi ale reglementărilor proprii. Universitatea se organizează și funcționează independent de orice ingerințe ideologice, politice sau religioase. Activitatea Universităţii se bazează pe respectarea legii şi a următoarelor principii: principiul autonomiei universitare; principiul libertăţii academice; principiul răspunderii publice; principiul asigurării calităţii; principiul echităţii; principiul eficienței manageriale și financiare; principiul transparenţei; principiul respectării drepturilor şi libertăţilor studenţilor şi ale personalului academic; principiului independenței de ideologii, religii și doctrine politice; principiul libertății de mobilitate națională și internațională a studenților, a cadrelor didactice și a cercetătorilor; principiul consultării partenerilor sociali în luarea deciziilor; principiul centrării educaţiei pe student. În cadrul Universității este asigurată libertatea cercetării în ceea ce privește stabilirea temelor, alegerea metodelor, procedeelor și valorificarea rezultatelor, conform legii. De asemenea, este interzisă pericilitarea sub orice formă a dreptului la exprimarea liberă a opiniilor științifice și artistice. Studenților le este asigurat dreptul la liberă alegere a cursurilor și specializărilor/programelor de studii, în conformitate cu normele legale în vigoare și cu planurile de învățământ. a.) respecte legislaţia în vigoare, Carta proprie şi politicile naţionale şi europene în domeniul învăţământului superior; b.) aplice și să se supună reglementărilor în vigoare referitoare la asigurarea și evaluarea calității în învățământul superior; c.) respecte politicile de echitate şi etică universitară, cuprinse în Codul de etică şi deontologie profesională aprobat de Senatul universitar; d) asigure eficiența managerială și eficiența utilizării resurselor; e.) asigure transpareanța deciziilor și activităților sale, conform legislației în vigoare; f.) respecte libertatea academică a personalului didactic, didactic auxiliar și de cercetare, precum și drepturile și libertățile studenților. 44

Cartă afirmă că: “întregul personal didactic și administrativ al Universității trebuie să se caracterizeze prin onestitate și integritate academică”. “Drepturile personalului și de cercetare precum și ale personalului didactic și de cercetare auxiliar sunt: - a desfășura activitatea de cercetare științifică în cadrul universității, cu respectarea normelor deontologice în materie, fără restricții ale libertății academice - garantarea libertății academice, constând în posibilitatea de a exprima liber opinii academice, în spațiul universitar și în libertatea de predare, cercetare și creație, în conformitate cu criteriile de calitate academică (...).” “Îndatoririle principale ale personalului și de cercetare precum și ale personalului didactic și de cercetare auxiliar: - de a respecta, în toate împrejurările, standardele eticii și deontologiei profesionale universitare (...)”. Codul de etică și deontologie profesională universitară face parte integrantă din Carta universitară și include obligatoriu: “ - stabilirea situațiilor de conflicte de interese și incompatibilități; - prevederea că persoanele care se află în relație de soți, afini și rude până la gradul al III-lea inclusiv, nu pot ocupa concomitent funcții astfel încât unul sau una să se afle față de celălalt sau cealaltă într-o poziție de conducere, control, 01:40

autoritate sau evaluare instituțională la orice nivel în aceeași universitate și nu pot fi numiți în comisii de doctorat, comisii de evaluare sau comisii de concurs ale căror decizii afectează soții, rudele sau afinii până la gradul al III-lea inclusiv. - măsurile educaționale, administrative și tehnice care se iau pentru garantarea originalității lucărilor de licență, master, doctorat, articolelor științifice sau a altor asemenea lucrări, precum și sancțiunile aferente. Îndrumătorii lucrărilor de licență, de diplomă, de disertație și de doctorat

45

răspund, în condițiile legii, alături de autorii acestora de asigurarea originalității conținutului acestora. Este interzisă comercializarea de lucrări științifice (s.n.) în vederea facilității falsificării de către cumpărător a calității de autor al unei lucrări de licență, de diplomă, de disertație sau de doctorat. Asigurarea calității învățământului superior și a cercetării științifice universitare este o obligație a universității. ( s.n.). Studenții au cel puțin un reprezentant în comisiile de etică (...) Protecția drepturilor salariaților, precum și a drepturilor de proprietate intelectuală asupra creației științifice, culturale sau artistice este garantată și se asigură în conformitate cu prevederile Cartei universitare și cu legislația specifică în vigoare”.

Exemplu Asigurarea calității învățământului superior și a cercetării științifice universitare este o obligație a universității. Codul de etică și deontologie profesională universitară face parte integrantă din Carta universitară și include obligatoriu: .......................................................................................................................... .................................................................................................................................... .................................................................................................................................... .................................................................................................................................... .................................................................................................................................... .............. .................................................................................................................................... .................................................................................................................................... .................................................................................................................................... ....................................................................................................................................

46

.... Să ne reamintim... Codul de etică și deontologie profesională universitară, potrivit Metodologiei (...) cuprinde obligatoriu: “ - stabilirea situațiilor de conflicte de interese și incompatibilități; - prevederea că persoanele care se află în relație de soți, afini și rude până la gradul al III-lea inclusiv, nu pot ocupa concomitent funcții astfel încât unul sau una să se afle față de celălalt sau cealaltă într-o poziție de conducere, control, autoritate sau evaluare instituțională la orice nivel în aceeași universitate și nu pot fi numiți în comisii de doctorat, comisii de evaluare sau comisii de concurs ale căror decizii afectează soții, rudele sau afinii până la gradul al III-lea inclusiv. - măsurile educaționale, administrative și tehnice care se iau pentru garantarea originalității lucărilor de licență, master, doctorat, articolelor științifice sau a altor asemenea lucrări, precum și sancțiunile aferente”.

Rezumat În această unitate de învățare studenții au fost familiarizați cu documentele obligatorii ale universităților care sunt: Carta universitară și Codurile de etică și deontologie profesională universitara. De asemenea, s-a prezentat Metodologia de etică și integritate în procesul de evaluare a universităților din România din punct de vedere al conținutului celor două documente: Carta universitară și Codul de etică. Test de autoevaluare a cunoştinţelor

Rezolvaţi următoarele teste-grilă25: 1. Codul de etică și deontologie profesională universitară este cuprins în: 01:50 25

Grilele au un singur răspuns corect.

47

a. Actul de înființare al universității b. Organigrama universității c. Carta universitară 2.

Îndrumătorii lucrărilor de licență, de diplomă, de disertație și de doctorat răspund, în condițiile legii, alături de autorii acestora de:

a.) Asigurarea originalității conținutului acestora. b.) Corectitudinea raționamentului logic al lucrării c.) Claritatea stilului științific din lucrare

Raspuns corect: 1.c.), 2.a).

Teme de control Tema de Control nr. 1 constă într-un referat, apreciat cu 10% din nota finală cu tema:“Etica în Codurile de etică ale universităţilor naţionale” . Depunerea referatului şi transmiterea rezultatelor către studenţi se va face potrivit calendarului disciplinei și anume, în format electronic: eLis. Referatele se trimit prin sistemul eLis (la rubrica „teme online”) până la data ultimului tutorial.

48

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 4. INTEGRITATEA ACADEMICĂ

Cuprins 4.1. Obiectivele unităţii de învăţare 4.2. Competenţele unităţii de învăţare 4. 3. Conceptul de integritate academică 4. 4. Încălcări ale principiului integrității în cercetarea știintifica și activitatea universitară 4. 5. Standardele de integritate în sectorul educaţiei și în cercetare 4.6. Rezumat 4.7. Test de autoevaluare a cunoștințelor 4.8.Bibliografie

4.1. Obiectivele unităţii de învăţare În aceasta unitate de invatare se clarifica conceptul de integritate academică si se exemplifica incalcarile principiului integritatii in cercetarea stiintifica si activitatea universitară. De asemenea, un loc aparte il are prezentarea în această unitate de învațare a standardelor de integritate în sectorul educaţiei și în cercetare. 4.2. Competenţele unităţii de învăţare După studiul acestei unităţi de învăţare veţi fi capabili să: => definiți integritatea academică => enumerați cel putin un document cu privire la integritatea academică în dreptul comparat => știti care sunt Standardele de integritate în sectorul educaţiei și în cercetare => exemplificați încălcările principiului integrității în cercetarea științifică și activitatea universitară.

49

Durata medie de parcurgere a acestei unităţi de învăţare este de 120 minute.

4. 3. Conceptul de integritate academică Principiile care guvernează învățământul preuniversitar și superior, precum și învățarea pe tot parcursul vieții, principii au legătură cu etica și integritatea academică, definite de Legea educației naționale nr.1/2011 sunt: 00:05 0 „ a.) principiul echității; b.) principiul calității; c.) principiul relevanței; d.) principiul eficienței; e.) principiul descentralizării; f.) principiul răspunderii publice; g.) principiul garantării identității culturale a tuturor cetățenilor români și dialogului intercultural; h.) principiul asumării, promovării și păstrării identității naționale și a valorilor culturale ale poporului român; i.) principiul autonomiei universitare; j) principiul libertății academice; k) principiul transparenței (...)”.

Conceptul de integritate academică nu este definit ca atare în Legea educatiei naționale nr.1/2011 așa cum ne-am fi așteptat. Acesta însă se deduce, pe cale de interpretare, din coroborarea mai multor acte normative. Însă, cel mai bine acest concept este conturat în Carta universitară și în Codul de etică și deontologie profesională universitară a fiecărei universități în parte și din acest punct de vedere, există transparență în afișare acestor documente pe paginile de internet proprii ale acestora.

50

Dați cel putin 3 exemple de principii care guvernează învățământul preuniversitar și superior, precum și învățarea pe tot parcursul vieții, principii au legătură cu etica și integritatea academică, definite de Legea educației naționale nr.1/2011 ................................................................................................................................. ................................................................................................................................. ................................................................................................................................. ................................................................................................................................. ................................................................................................................................. ................................................................................................................................. ................................................................................................................................. ...........................................................

4. 4. Încălcari ale principiului integrității în cercetarea știintifică și activitatea universitară

Din practică, s-a observat faptul că, universitățile au exemplificat în Codurile de etica și deontologie profesionala universitară ce înseamnă în opinia acestora, 00:50 0

încălcări ale principiului integrității în cercetarea științifică și activitatea universitară. Astfel, în cele ce urmează, prezentăm în extras mai multe prevederi din Codurile de etică universitare, documente publice și afisate online pe paginile de internet ale universităților naționale. Codul de etică și deontologie profesională al Universității “Nicolae Titulescu” , din București26 . Acest document adoptat de către universitate, conține următoarele prevederi, referitoare la integritatea academică: “Integritatea academică a membrilor comunității universitare este esențială

26

Informaţiile

sunt

publice

şi

disponibile

online

la

adresa

de

internet:

https://www.univnt.ro/index.php/asigurarea-calitatii/, cu ultima dată de accesare 01.09.2021.

51

pentru desfășurarea în condiții optime a activității didactice și de cercetare. Fiecare membru al comunității universitare este dator a se preocupa de evitarea oricăror situații susceptibile să creeze îndoieli cu privire la integritatea sa, în primul rând a conflictelor de interese. Integritatea academică a studenților presupune oricăror acțiuni sau inacțiuni care ar prejudicia evaluarea corectă și riguroasă a cunoștințelor sau ar împiedica buna desfășurare a procesului de învățământ, prin deteriorarea, distrugerea deliberată, înlocuirea aparaturii, materialelor didactice, a cărților și revistelor de specialitate sau a informațiilor din sistemul electronic.” Codul de etică al Universității de Vest din Timișoara27 prevede, referitor la integritatea academică: Art. 2.9. al Codului de etică intitulat “Principiul integrității”: -

Integritatea

membrilor comunității

academice este esențială pentru

desfășurarea în condiții de excelență a activității didactice și de cercetare. - Membrii comunității academice trebuie să evite situațiile de incompatibilități și de conflicte de interese. Ei nu pot săvârși acte sau fapte de corupție sau de altă natură susceptibile să le afecteze integritatea, să vicieze climatul universitar și să aducă prejudicii grave imaginii instituției. (...) Constituie încălcări ale principiul integrității în cercetarea științifică și creația universitară: a.) plagierea rezultatelor sau publicațiilor altor autori, precum și însușirea de către un autor a rezultatelor muncii altui autor, indiferent dacă este vorba de reproducerea exactă a unui text sau de reformularea unei idei cu adevărat originale, fără ca acest din urmă autor să fie menționat ca sursă a textului sau ideii respective; b.) confecționarea de rezultate sau înlocuire cu date fictive; c.) inventarea de rezultate prin metodele care nu sunt folosite în cercetare; d.) introducerea de informații false în solicitările de granturi sau de finanțare;

27

Informațiile

sunt

publice,

disponibile

online

la

adresa:

https://www.uvt.ro/files/fb62f2f2634ec836f1dc23caa18b983df7c098a0/, accesat la data de 31.03.2018.

52

e.) înlocuirea datelor obținute cu date fictive; f.) interpretarea deliberat distorsionată a rezultatelor și deformarea concluziilor; g.) neatribuirea, ascunderea sau nerecunoașterea corectă a paternității unei lucrări; h.) utilizarea fondurilor de cercetare în alte scopuri decât cele pentru care ele au fost alocate; i.) omisiunea recunoașterii, fie prin menționare ca autor al unei opere, fie prin indicarea sursei, a contribuției unor terți la elaborarea unei opere; j.) obligarea autorilor unei opere de a menționa ca autori și persoane care nu au participat la elaborarea acesteia; k.) orientarea activității de cercetare a studenților, masteranzilor, doctoranzilor în scopul obținerii unui avantaj personal de către îndrumător; l.) fapta profesorului coordonator/îndrumător și a conducătorului de doctorat de a-și pune avizul pe o lucrare de licență/dizertație sau pe o tezăde doctorat despre care a aflat/ constatat că nu respectă condițiile de citare a unui text și regulile de întocmire a unei astfel de lucrări. (...)”. Codul de etică al Universității Politehnica din București28 prevede, referitor la integritatea academică: “Universitatea POLITEHNICA din București respectă demnitatea fiecăruia dintre membrii săi și promovează integritatea academică. Membrii săi se angajează să contribuie la dezoltarea democratică și la prosperitatea societății. Valorile și principiile care se promovează în mod deosebit și a căror realizare efectivă se încearcă a se asigura sunt: libertatea academică, autonomia personală, dreptatea și echitatea, meritul, profesionalismul, onestitatea și corectitudinea intelectuală, respectul și toleranța, responsabilitatea, bunăvoința și grij[”. Cu privire la Onestitatea, corectitudinea intelectuală și etica în cercetarea științifică, Codul stabilește:

28

Informații publice, disponibile online la adresa: http://www.obis.ro/wp-

content/uploads/2011/10/codul-etic-universitar.pdf, accesat la data de 31.03.2018.

53

- “Universitatea POLITEHNICA din București apără dreptul de proprietate intelectuală. Recompensele vor fi acordate celor care se află la originea proprietății intelectuale.Toți cei care au participat la diferite stadii ale cercetării ale cărei rezultate devin publice trebuie menționați, în spiritul onestității profesionale și al recunoașterii contribuției. - Este interzisă orice formă de fraudă intelectuală: plagiat total sau parțial, copiatul în cadrul examenelor sau concursurilor, falsificarea rezultateloe cercetărilor, substituirea lucrărilor sau a identității persoanelor examinate, preluarea lucrărilor de la colegi sau profesori, ca și tentativele de corupere spre fraudă. - Este interzisă frauda în știință: confecționarea sau înstrăinarea ilicită a rezultatelor cercetării științifice, omiterea unor date sau rezultate de natură a deforma rezultatele cercetării (...)”.

01:05 0

Codul de etică universitară al Universității Naționale de Artă din BucureștiUNARTE. Acest document prevede, referitor la integritatea academică următoarele: “Universitatea pretinde de la toți membrii comunității academice, precum și de la cei care nu sunt membri, dar care activeză în incinta universității sau care folosesc fonduri sau bunuri ale universității, în activitatea lor, să se raporteze la cele mai înalte standarde de integritate și astfel: a.) să asigure siguranța, demnitate și exercitarea liberă a drepturilor celorlalți membri ai cumunității; b.) să evite în mod eficient și transparent orice conflict de interese, actual sau potențial, concret ori aparent; c.) să își asume răspunderea pentru conduita și activitatea lor; d.) să recunoască contribuția efectivă a tuturor participanților la un proiect didactic sau de cercetare; e.) să evite favoritismul în evaluare, angajare sau promovare; f.) să nu creeze o aparență de favoritism față de un student în rândurile celorlați studenți; g.) să se abțină de la orice intervenție în favoarea sau în detrimentul unei persoane;

54

(…) etc. “ Dati cel putin 5 exemple de încălcări ale principiul integrității în cercetarea științifică și creația universitară: ................................................................................................................................. ................................................................................................................................. ................................................................................................................................. ................................................................................................................................. ................................................................................................................................. ................................................................................................................................. ................................................................................................................................. ........................................................................... 4. 5. Standardele de integritate în sectorul educaţiei și în cercetare În România este adoptată Strategia anticorupție în educație prin Ordinul Ministrului Educației Naționale nr. 5144/201329. Prezenta unitate de învățare nu dezvoltă aspecte penale alte corupției ci prezintă termenul ca atare, în vederea înțelegerii subiectului tratat, acela de standarde de integritate în educație. Termenul de corupție este definit de dicționarul explicativ al limbii române

30

în mai multe accepțiuni dintre care menționăm: „abatere de la moralitate, de la cinste, de la datorie”. Scopul Strategiei anticorupție în educație este „prevenirea și reducerea fenomenului corupției la nivelul sectorului educațional și valorizarea rolului important al procesului educațional în demersurile de prevenire a corupției, pe 01:25 0

29

Ordinul Ministrului Educației Naționale nr. 5144/2013 privind adoptarea

Strategiei anticorupție în educație, publicat în M.Of. nr.714 din 20.11.2013. 30

Informații

publice

și

disponible

online

la

adresa

de

internet:

https://dexonline.ro/definitie/corup%C8%9Bie, cu ultima accesare la data de 10.08.2020.

55

termen mediu și lung la nivelul societății românești”. Valorile fundamentale promovate prin Strategia anticorupție în educație sunt: - „educația: promovarea rolului fundamental al educației în societate; - integritatea: promovarea responsabilității morale, civice, sociale și profesionale a personalului implicat în sistemul educațional; - transparența: asigurarea vizibilității și accesibilității deciziilor, cuinformarea și coparticiparea societății civile; - obiectivitatea: asigurarea imparțialității și nediscriminării în întreaga activitate desfășurată la nivelul sistemului educațional; - prioritatea interesului public: datoria responsabililor din cadrul sistemului educațional de a considera interesul public mai presu de orice alt interes”.

Un al doilea document pe care îl prezentăm este Ghidul de integritate în cercetarea științifică31 document public, afișat pe pagina de internet a CNECSDTI – Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovare. Ghidul “a fost elaborat prioritar ca un Ghid al integrității academice, valorilor și principiilor care să ghideze bunele practici în procesul de cercetare științifică”. Potrivit Ghidului, integritatea academică se sprijină pe un număr de patru valori. “Valori ale integrității în cercetarea științifică Integritatea în cercetarea științifică se asigură prin respectarea unor valori pe

31

Informații

publice

și

disponible

online

la

adresa

de

internet:

https://www.research.gov.ro/uploads/sistemul-de-cercetare/organismeconsultative/cnecsdti/2020/ghid-integritate-in-cercetarea-stiintifica-cne-2020.pdf, accesat la data de 18.08.2021.

56

care trebuie să le satisfacă atât cercetătorii cât și instituțiile de cercetare prin principii, practici și produse de cunoaștere. Ghidul se sprijină pe patru valori (s.n. care construiesc integritatea academică): 1.onestitate, 2.responsabilizare, 3. verificabilitate și 4. validare a cunoașterii. Toate cele patru valori fundamentale ale integrității academice au o relativă autonomie și lor le corespund principii de acțiune și tipuri de bune practici specifice. Între ele există relații de interdependență”. Prima conferință mondială asupra integrității științifice a avut loc la Lisabona în 2017 la inițiativa Fundației de Știință Europene și al Oficiului de Integritate a Cercetării - O.R.I. din Statele Unite ale Americii. În anul 2011 s-a adoptat Codul european de conduită pentru integritatea cercetării32. Se afirmă în Codul european de conduită pentru integritatea cercetării: “este deosebit de important ca cercetătorii să cunoască metodologiile și practicile etice din domeniul lor”. Alt document relevant pentru integritatea academică în dreptul comparat se numește: “Concluziile Consiliului Uniunii Europene asupra integrităţii cercetării33”din data de 01.12.2015, document care: „Consideră integritatea cercetării ca fiind baza unei cercetări de înaltă calitate şi o condiţie prealabilă esențială pentru atingerea excelenţei în cercetare şi inovare, în Europa şi în afara ei”. 32

Informaţiile

sunt

publice

şi

disponibile

online

la

adresa

de

internet:

http://www.allea.org/wpcontent/uploads/2018/01/FR_ALLEA_Code_de_conduite_europeen_pour_lintegrite_en_rech erche.pdf, cu ultima dată de acces 28.08.2021. 33

Informaţiile

sunt

publice,

disponibile

online

la

adresa

de

internet:

http://data.consilium.europa.eu/doc/ document/ST-14853-2015-INIT/en/pdf, accesat la data de 31.03.2018.

57

Să ne reamintim... Integritatea academică presupune, în baza Ghidului de integritate în cercetarea științifică, următoarele 4 valori: 1. onestitate, 2. responsabilizare, 3. verificabilitate, 4. validare a cunoașterii.

Valorile fundamentale promovate prin Strategia anticorupție în educație sunt: ................................................................................................................................. ................................................................................................................................. ................................................................................................................................. ................................................................................................................................. ................................................................................................................................. ................................................................................................................................. .................................................... Exemple Integritate: semnifică caracter integru, sentiment al demnității, dreptății și conștinciozității, care servește drept călăuză în conduita omului; onestitate, incoruptibilitate. Să ne reamintim... Prima conferință mondială asupra integrității științifice a avut loc la Lisabona în 2017 la inițiativa Fundației de Știință Europene și al Oficiului de Integritate a Cercetării - O.R.I. din Stalele Unite ale Americii.

Rezumat În această unitate de învățare s-au analizat: Strategia anticorupție în

58

educație, conceptul de integritate academică și s-au exemplificat încalcările principiului integrității în cercetarea științifică și activitatea universitară.

Test de autoevaluare a cunoştinţelor Rezolvaţi următorul test-grilă:

1. Prima conferință mondială asupra integrității științifice a avut loc în anul... la ....? Raspuns: Lisabona în 2017.

01:50

Bibliografie. 1.

Elena Emilia Ștefan, “Etică și Integritatea academică”, ediția a II-a, revăzută și adăugită, Editura Pro Universitaria, București, 2021, cota bibliotecă [174/S81].

59

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 5. BUNA CONDUITĂ ÎN CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ Cuprins 5.1. Obiectivele unităţii de învăţare 5.2. Competenţele unităţii de învăţare 5. 3. Buna conduită în cercetarea ştiinţifică 5.4. Conceptul de bună conduită în cercetarea științifică 5.5. Legislație privind buna conduită în cercetarea științifică 5. 5. Abateri de la buna conduită în cercetarea ştiinţifică şi activitatea universitară prevăzute în Codurile de etică universitare 5.7 Sancţiuni pentru încălcarea normelor de bună conduită în cercetarea ştiinţifică şi activitatea universitară 5.8. Comisia de etică universitară 5.9 Rezumat 5.10. Test de autoevaluare a cunoștințelor 5.11. Temă de control 5.12.Bibliografie 5.1. Obiectivele unităţii de învăţare Prezenta unitate de învăţare are drept scop să familiarizeze studenţii cu noţiuni precum: buna conduita în cercetarea științifică, cu legislația aferentă, cu prezentarea tipurilor de abateri de la buna conduită în cercetarea ştiinţifică şi activitatea universitară prevăzute în Codurile de etică universitare dar și cu sanctiunile pentru încălcarea normelor de bună conduită în cercetarea ştiinţifică şi activitatea universitară. Nu in ultimul rănd se prezintă rolul, componența și activitatea Comisiei de etică universitară, potrivit prevederilor Legii educației naționale nr.1/2011. 5.2. Competenţele unităţii de învăţare

60

După studiul acestei unităţi de învăţare veţi fi capabili să: => identificaţi ce sut normele de bună conduită în cercetarea ştiinţifică şi activitatea universitară; => cunoașteți Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea –tehnologică și inovare; => exemplificați ce fapte

sunt considerate de Legea educației naționale

nr.1/2011 drept abateri grave de la buna conduită în cercetarea științifică și activitatea universitară => enumerați sancţiunile pentru încălcarea normelor de bună conduită în cercetarea ştiinţifică şi activitatea universitară.

Durata medie de parcurgere a acestei unităţi de învăţare este de 120 minute. 5. 3. Buna conduită în cercetarea ştiinţifică

Mediul universitar si viata academică în general presupune un anume tip de comportament care să fie în acord cu legea dar și cu actele administrative interne ale universității. De aceea, toate universitatile au adoptate documente precum Carta universitară 00:05 0

si Codul de etică si deontologie profesională universitară, documente care sunt publice și prezentate în conținut mediului academic dar și publicului larg. Rigoarea comportamentului în mediul academic dar și rigoarea redactării lucrărilor cu caracter științific presupune în primul rand un comportament onest, corect față de societate si față de mediul în care se desfățoara activitatea, toate subsumate respectării prescripțiilor legii. Precepte precum: să nu minti, să nu furi, să fii corect, să fii cinstit atunci cand utilizezi o informație care nu îți apartine și să recunoști că nu este a ta, să nu îți falsifici diploma de Bacalaureat pentru a te înscrie la facultate, să nu îți falsifici CV-ul în nicio ocazie, etc. fac parte din comportamentul subsumat bunei

61

conduite în mediul academic. 5.4. Conceptul de bună conduită în cercetarea științifică Despre buna conduită în cercetarea științifică se afirmă în legea specifică și anume: Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea –tehnologică și inovare. Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea – tehnologică și inovare34, afirmă că: “buna conduită în activitățile de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică, se bazează pe un ansamblu de norme de bună conduită și de proceduri destinate respectării acestora”. 00:15 0

Normele de bună-conduită în activitatea de cercetare –dezvoltare includ, potrivit prevederilor art. 2 din Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea –tehnologică și inovare: „a.) norme de bună conduită în activitatea științifică; b.) norme de bună conduită în activitatea de comunicare, publicare, diseminare și popularizare științifică, inclusiv în cadrul cererilor de finanțare depuse în cadrul competițiilor de proiecte organizate din fonduri publice. c.) norme de bună conduită în activitatea de evaluare și monitorizare instituțională a cercetării-dezvoltării (...); d.) norme de bună conduită în funcțiile de conducere în activitatea de cercetaredezvoltare; e.) norme de bună conduită privind respectarea ființei și demnității umane, evitarea suferinței animalelor și ocrotirea și refacerea mediului natural și a echilibrului ecologic”.

5.5. Legislație privind buna conduită în cercetarea științifică

34

Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea

–tehnologică și inovare, publicată în M. Of.nr.505din 04.06.2004, cu ultima modificare prin O.G nr.2/2016. publicată în M.Of.nr.51 din 21.01.2016, aprobată prin Legea nr. 178/2016.

62

Normele de conduită în cercetarea științifică sunt prevăzute în: - Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea – tehnologică și inovare și completate și - detaliate în Codul de etică și deontologie profesională a personalului de cercetare-dezvoltare

prevăzut

de

Legea

nr.319/2003

privind

Statutul

personalului de cercetare dezvoltare, - precum și în Codurile de etică pe domenii. Să ne reamintim... Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea – tehnologică și inovare35, afirmă că: “buna conduită în activitățile de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică, se bazează pe un ansamblu de norme de bună conduită și de proceduri destinate respectării acestora”.

5.6. Abateri de la buna conduită în cercetarea ştiinţifică şi activitatea universitară prevăzute în Codurile de etică universitare Potrivit Legii Educației Naționale nr.1/2011, „ constituie abateri grave de la buna conduită în cercetarea științifică și activitatea universitară urmatoarele: a.) plagierea rezultatelor sau publicațiilor altor autori; b.) confecționarea de rezultate sau înlocuirea rezultatelor cu date fictive; c.) introducerea de informații false în solicitările de granturi sau de finanțare”. Abaterile de la normele de bună conduită prevăzute de Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea –tehnologică și

35

Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea

–tehnologică și inovare, publicată în M.Of.nr.505 din 04.06.2004, cu ultima modificare prin O.G nr.2/2016. publicată în M.Of.nr.51 din 21.01.2016, aprobată prin Legea nr. 178/2016.

63

inovare în art. 2 litera a)36, în măsura în care nu constituie infracțiuni potrivit legii penale, includ: „a.) confecționarea de rezultate sau date și prezentarea lor ca date experimentale, ca date obținute prin calcule sau simulări numerice pe calculator ori ca date sau rezultate obținute prin calcule analitice ori raționamente deductive; b.) falsificarea de date experimentale, de date obținute prin calcule sau simulări numerice pe calculator ori de date sau rezultate obținute prin calcule analitice ori raționamente deductive; c.) îngreunarea deliberată, împiedicarea sau sabotarea activității de cercetaredezvoltare a altor persoane, inclusiv prin blocarea nejustificată a accesului la spațiile de cercetare-dezvoltare prin avarierea, distrugerea ori manipularea 00:35 0

aparaturii experimentale, a echipamentului, a documentelor, a programelor de calculator, a datelor în format electronic, a substanțelor organice sau anorganice ori a materiei vii necesare altor persoane pentru derularea, realizarea sau finalizarea activităților de cercetare-dezvoltare” . Abaterile de la normele de bună conduită prevăzute de Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea – tehnologică și inovare în art. 2 litera b)37, în măsura în care nu constituie infracțiuni potrivit legii penale, includ: „ a.) plagiatul b.) autoplagiatul c.) includerea în lista de autori a unei publicații științifice a unuia sau mai multor coautori care nu au contribuit semnificativ la publicație ori excluderea unor coautori care au contribuit semnificativ la publicație; d.) includerea în lista de autori a unei publicații științifice a unei persoane fără acordul acesteia e.) publicarea sau diseminarea neautorizată de către autori a unor rezultate,

36

37

S.n. norme de bună conduită în activitatea științifică. b.) norme de bună conduită în activitatea de comunicare, publicare,

diseminare și popularizare științifică, inclusiv în cadrul cererilor de finanțare depuse în cadrul competițiilor de proiecte organizate din fonduri publice.

64

ipoteze, teorii ori metode științifice nepublicate; f.) introducerea de informații false în solicitările de granturi sau de finanțare, în dosarele de candidatură pentru abilitate, pentru postrui didactice universitare ori pentru posturi de cercetare-dezvoltare” . Abaterile de la normele de bună conduită prevăzute

de Legea nr.

206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea – tehnologică și inovare în art. 2 litera c)38, în măsura în care nu constituie infracțiuni potrivit legii penale, includ: „ a.) nedezvăluirea situațiilor de conflicte de interese în realizarea sau participarea la evaluări; b.) nerespectarea confidențialității în evaluare; c.) discriminarea, în cadrul evaluărilor, pe criterii de vîrstă, etnie, sex, origine socială, orientare politică sau religioasă, orientare sexuală ori alte tipuri de discriminare, cu excepția măsurilor afirmative prevăzute de lege” . Abaterile de la normele de bună conduită prevăzute de Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea –tehnologică și inovare în art. 2 litera d)39, în măsura în care nu constituie infracțiuni potrivit legii penale, includ: „ a.) abuzul de autoritate pentru a obține calitatea de autor sau coautor al publicațiilor persoanelor din subordine; b.) abuzul de autoritate pentru a obține salarizare, remunerare sau alte beneficii materiale din proiectele de cercetare-dezvoltare conduse ori coordonate de persoane din subordine; c.) abuzul de autoritate pentru a obține calitatea de autor sau coutor al publicațiilor persoanelor din subordine ori pentru a obține salarizare, remunerare

38

c.) norme de bună conduită în activitatea de evaluare și monitorizare

instituțională a cercetării-dezvoltării (...); 39

d.)

norme de bună conduită în funcțiile de conducere în activitatea de

cercetare-dezvoltare;

65

sau alte beneficii materiale pentru soți, afini ori rude până la gradul al III-lea inclusiv; d.) abuzul de autoritate pentru a impune nejustificat propriile teorii, concepte sau rezultate asupra persoanelor din subordine; e.) obstrucționarea activității unei comisii de etică, a unei comisii de analiză sau a consiliului Național de Etică, în cursul unei analize a unor abateri de la buna conduită în activitatea de cercetare-dezvoltare din subordine. f.) nerespectarea prevederilor și procedurilor legale destinate respectării normelor de bună conduită în activitatea de cercetare –dezvoltare prevăzute în prezenta lege, în Codul de etică, în codurile de etică pe domenii, în regulamentele de organizare și funcționare a instituțiilor de cercetare-dezvoltare, respectiv în cartele universitare, după caz, inclusiv nepunerea în aplicare a sancțiunilor stabilite de către comisiile de etică sau de către Consiliul Național de Etică” . Să ne reamintim... Potrivit Legii Educației Naționale nr.1/2011, „constituie abateri grave de la buna conduită în cercetarea științifică și activitatea universitară: a.) plagierea rezultatelor sau publicațiilor altor autori; b.) confecționarea de rezultate sau înlocuirea rezultatelor cu date fictive; c.) introducerea de informații false în solicitările de granturi sau de finanțare”.

Exemple Abaterile de la normele de bună conduită prevăzute de Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea –tehnologică și inovare în art. 2 litera a)40, în măsura în care nu constituie infracțiuni potrivit legii penale, includ: „a.) confecționarea de rezultate sau date și prezentarea lor ca date experimentale, ca date obținute prin calcule sau simulări numerice pe calculator ori ca date sau

40

S.n. norme de bună conduită în activitatea științifică

66

rezultate obținute prin calcule analitice ori raționamente deductive; b.) falsificarea de date experimentale, de date obținute prin calcule sau simulări numerice pe calculator ori de date sau rezultate obținute prin calcule analitice ori raționamente deductive; c.) îngreunarea deliberată, împiedicarea sau sabotarea activității de cercetaredezvoltare a altor persoane, inclusiv prin blocarea nejustificată a accesului la spațiile de cercetare-dezvoltare prin avarierea, distrugerea ori manipularea aparaturii experimentale, a echipamentului, a documentelor, a programelor de calculator, a datelor în format electronic, a substanțelor organice sau anorganice ori a materiei vii necesare altor persoane pentru derularea, realizarea sau finalizarea activităților de cercetare-dezvoltare”. Includerea în lista de autori a unei publicații științifice a unei persoane fără acordul acesteia este considerată de legislație: ................................................................................................................................. ................................................................................................................................. ................................................................................................................................. .............................. 5.7 Sancţiuni pentru încălcarea normelor de bună conduită în cercetarea ştiinţifică şi activitatea universitară Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea – 00:50 0

tehnologică și inovare stabilește sancțiuni pentru abaterile constatate de la buna conduită în activitatea de cercetare-dezvoltare. Sancțiunile se aplică de către conducerea unității sau instituției personalului de cercetare –dezvoltare. Sancțiunile aplicate pentru incalcarea normelor de buna consuita academica pot fi una sau mai multe, astfel: a.) avertisment scris; b.) retragerea și/sau corectarea tuturor lucrărilor publicate pri încălcarea normelor de bună conduită; c.) diminuarea salariului de bază, cumulat, când este cazul, cu indemnizația de conducere, de îndrumare și control; d.) suspendarea, pe o perioadă determinată de timp între 1 an și 10 ani a dreptului

67

de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei funcții superioare ori a unei funcții de conducere, de îndrumare și de control ca membru în comisii de concurs; e.) destituirea din funcția de conducere a instituției de cerceter-dezvoltare. f.) desfacerea disciplinară a contractului de muncă. De asemenea, menționăm că,

potrivit art.146 din Legea educației naționale

nr.1/2011: “rectorul poate anula, cu aprobarea senatului universitar, un certificat sau o diplomă de studii atunci când se dovedește că s-a obținut prin mijloace 01:05 0

frauduloase sau prin încălcarea prevederilor Codului de etică și deontologie universitară”. Pentru alte detalii, jurisprudență recentă, a se vedea Hotărârea CEDO din 3 martie 2020 în cauza Convertito și alții împotriva României, publicată în Monitorul Oficial nr. 743 din data de 17 august 202041. Buna conduita în cercetarea științifică este definita în Legea ……? .................................................................................................................................... .................................................................................................................................... .................................................................................................................................... .................................................................................................................................... .................................................................................................................................... .................................................................................................................................... .................................................................................................................................... ....................................................... 5.8. Comisia de etică universitară Legea Educației Naționale nr.1/2011 stabilește că, la nivelul fiecărei universități din România, funcționează Comisia de etică universitară. Cum se constituie Comisia de etică universitară? - structura și componența acesteia este propusă de consiliul de administrație, avizată de senatul universitar și aprobată de rector. Referitor la componența comisiei de etică, membrii acesteia sunt persoane cu

41

Cauza analizează “anularea diplomelor de licență obținte de reclamanți pentru

nereguli administrative care au vizat procedura de înscriere în anul I de studii”.

68

prestigiu profesional și autoritate morală. Care sunt incompatibilitatie membrilor Comisiei de etică universitară? - nu pot fi membri ai Comisiei de etică persoanele care ocupă vreuna din funcțiile: rector, prorector, decan, director administrativ, director de departament sau de unitate de cercetare-dezvoltare, proiectare, microproducție. Care sunt atributiile Comisiei de etică universitară? Legea Educației Naționale nr.1/2011 stabilește atribuțiile Comisiei de etică universitară precum: „-analizează și soluționează abaterile de la etica universitară pe baza sesizărilor sau prin autosesizare; - realizează un raport anual referitor la situația respectării eticii universitare și a eticii activităților de cercetare, care se prezintă rectorului, senatului universitar și constituie un document public; - contribuie la elaborarea Codului de etică și deontologie universitară etc.”.

Cum se sesizează Comisia de etică universitară? „Orice persoană, din universitate sau din afara universității, poate sesiza Comisia de etică universitară abateri săvârșite de membri ai comunității universitare. Comisia de etică universitară păstrează identitatea autorului sesizării”. Cum lucrează Comisia de etică universitară? „În urma unei sesizări, comisia Comisia de etică universitară demarează procedurile stabilite de Codul de etică și deontologie universitară, respectiv de Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea – tehnologică și inovare 42„. Comisia răspunde autorului sesizării în termen de 30 de zile de la primirea sesizării și îi comunică acestuia rezultatul procedurilor, după încheierea acestora.

42

Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea –

tehnologică și inovare (...).

69

Potrivit art. 7 din Legea Educației Naționale nr.1/2011,”hotărârile comisiei de etică universitară sunt avizate de consilierul juridic al universității iar răspunderea juridică pentru hotărârile și activitatea comisiei de etică universitară revine universității”. Care sunt sanctiunile pe care le poate aplica Comisia de etică universitară? Comisia de etică universitară, conform Legii educației naționale nr.1/2011, poate aplica sancțiuni personalului didactic și de cercetare și personalului didactic și de cercetare auxiliar pentru încălcarea eticii universitare sau pentru abateri de la buna conduită în cercetarea științifică: “a.) avertisment scris; b.) diminuarea salariului de bază, cumulat, când este cazul cu indemnizația ade conducere, de îndrumare și de control; c.) suspendarea, pe o perioadă determinată de timp, a dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei funcții didactice superioare ori a unei funcții de conducere, de îndrumare și de control, ca membru în comisii de doctorat, de 01:45 0

master sau de licență; d.) destituirea din funcția de conducere din învățământ; e.) desfacerea disciplinară a contractului de muncă”.

De asemenea,

conform prevederilor art. 319 din Legea educației naționale

nr.1/2011, Comisia de etică poate aplica sancțiuni studenților și studențilordoctoranzi pentu încălcarea eticii universitare, următoarele: „a.) avertisment scris; b.) exmatricularea c.) alte sancțiuni prevăzute de codul de etică și deontologie universitară.”

Exemple Legea Educației Naționale nr.1/2011 stabilește ca, la nivelul fiecărei universități din România funcționează Comisia de etică universitară.

70

Enumerati sancţiunile pentru încălcarea normelor de bună conduită în cercetarea ştiinţifică şi activitatea universitară

................................................................................................................................. ................................................................................................................................. ................................................................................................................................. ................................................................................................................................. ................................................................................................................................. ................................................................................................................................. ................................................................................................................................. ................................................................................................................................. ........................................................................................ Să ne reamintim... Potrivit Legii educației naționale nr.1/2011, orice persoană, din universitate sau din afara universității, poate sesiza Comisia de etică universitară abateri săvârșite de membri ai comunității universitare. Comisia de etică universitară păstrează identitatea autorului sesizării.

Rezumat În prezenta unitate de învățare s-au precizat acele informații care au avut drept obiectiv familiarizarea studenţilor cu noţiuni precum: buna conduită în cercetarea știintifică, cu legislația aferentă applicabilă, cu prezentarea tipurilor de abateri de la buna conduită în cercetarea ştiinţifică şi activitatea universitară prevăzute în Codurile de etică universitare. Au fost prezentate și sanctiunile pentru încălcarea normelor de bună conduită în cercetarea ştiinţifică şi activitatea universitară. Nu în ultiumul rând, s-a analizat rolul, componența și activitatea Comisiei de etică universitară potrivit prevederilor Legii educației naționale nr.1/2011.

71

Test de autoevaluare a cunoştinţelor

Rezolvaţi următoarele teste-grilă43:

1. Care este cea mai ușoară sancțiune pe care o poate aplica Comisia de

01:50

etică universitară studenților și studenților-doctoranzi pentru încălcarea eticii universitare: a.) Amenda b.) Exmatricularea c.) Avertisment scris

2. Plagiatul este considerat: a.) abatere grava de la buna conduită în cercetarea științifică și activitatea universitară b.) abatere simpla de la buna conduită în cercetarea științifică și activitatea universitară c.) o forma de evitare a asumării răspunderii 3. La nivelul fiecărei universități din România funcționează Comisia de etică universitară, potrivit Legii: a.) educatiei nationale b.) privind buna conduită în cercetarea științifică c.) privind cercetarea stiintifica

Răspuns corect: 1.c.), 2.a), 3.a).

Teme de control Tema de Control nr. 2 constă într-un referat, apreciat cu 10% din nota finală cu tema: „Buna conduită în cercetarea ştiinţifică” . Depunerea referatului şi transmiterea rezultatelor către studenţi se va face

43

Grilele au un singur răspuns corect.

72

potrivit calendarului disciplinei și anume, în format electronic: eLis. Referatele se trimit prin sistemul eLis (la rubrica „teme online”) pana la data ultimului tutorial

Bibliografie. 1.

Elena Emilia Ștefan, “Etică și Integritatea academică”, ediția a II-a, revăzută și adăugită, Editura Pro Universitaria, București, 2021, cota bibliotecă [174/S81].

73

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 6. PLAGIATUL Cuprins 6.1. Obiectivele unităţii de învăţare 6.2. Competenţele unităţii de învăţare 6.3. Conceptul de plagiat şi autoplagiat 6.4. Legislaţia care reglementează plagiatul şi autoplagiatul 6. 5. Tipuri de plagiat 6.6. Sancţiuni pentru plagiat şi autoplagiat 6.7. Programele recunoscute de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare şi utilizate la nivelul instituţiilor de învăţământ superior organizatoare de studii universitare de doctorat, în vederea stabilirii gradului de similitudine pentru lucrările ştiinţifice 6.8. Rezumat 6.9. Test de autoevaluare a cunoștințelor 6.10.Bibliografie

6.1. Obiectivele unităţii de învăţare Prezenta unitate de învăţare are drept scop să familiarizeze studenţii cu noţiunile precum plagiat si autoplagiat, legislatia aplicabila plagiatului, tipuri de plagiat. De asemenea, se vor prezenta sancţiunile pentru plagiat şi autoplagiat si programele recunoscute de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare şi utilizate la nivelul instituţiilor de învăţământ superior organizatoare de studii universitare de doctorat, în vederea stabilirii gradului de similitudine pentru lucrările ştiinţifice. 6.2. Competenţele unităţii de învăţare După studiul acestei unităţi de învăţare veţi fi capabili să:

74

=> cunoașteti ce este plagiatul și autoplagiatul; => identificaţi legislatia care reglementează plagiatul şi autoplagiatul; => distingeți diferite tipuri de plagiat în mediul academic; => știti care sunt sancţiunile pentru plagiat şi autoplagiat; => enumerati programele recunoscute de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare şi utilizate la nivelul instituţiilor de învăţământ superior organizatoare de studii universitare de doctorat în vederea stabilirii gradului de similitudine pentru lucrările ştiinţifice. => să numiți actul normativ care precizează programele utilizate în vederea stabilirii gradului de similitudine pentru lucrările ştiinţifice (softurile antiplagiat).

Durata medie de parcurgere a acestei unităţi de învăţare este de 240 minute.

6.3. Conceptul de plagiat şi autoplagiat

În sens comun plagiatul se referă la furtul ideilor, textelor etc. care aparțin altei persoane și preluate în alte lucrări științifice, fară să se recunoască paternitatea acelor idei si fara redarea surselor ideilor. Autoplagiatul se refera la preluarea acelorași idei de acelasi autor, în opere diferite, fara să se recunoasca paternitatea acelor idei și fară redarea surselor ideilor. 00:30

În practica academică, cu usurință studenții au tendința să utilizeze diverse surse de documentare și să uite să precizeze care este autorul real al acelor informații pe care le utilizează în lucrarile respective, adica plagiază, voluntar sau involuntar. Trebuie spus că se pot plagia atât cărți/ articole etc. în format letric, tipărit cât și informații disponibile în mediul virtual, internet, resurse electronice. 75

Exemple de plagiat. 

Într-o lucrare de licență, un student preia unui text din “Amintiri din copilarie” de Ion Creanga, fara să menționeze datele complete ale textului ( autor, titlul lucrării, editura, locul, anul pagina) și lasă să se creeze impresia ca acesta este autorul textului si nu Ion Creangă.



Într-o lucrare de seminar un student afirmă ca acesta este autorul poeziei Luceafărul. În acest caz, este de notorietate faptul că autorul real al acestei poezii este poetul Mihai Eminescu și că studentul nostru are un comportament gresit din punct de vedere al eticii universitare etc.

6.4. Legislaţia care reglementează plagiatul şi autoplagiatul Noțiunea de plagiat nu este definită de Legea educației naționale nr.1/2011 dar 01:00 0

plagiatul este considerat abatere gravă de la buna conduită în cercetarea științifică și activitatea universitară. Mai multe detalii despre plagiat regasim în Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea – tehnologică și inovare. Plagiatul este definit în Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea –tehnologică și inovare (...) ca fiind: “Expunerea într-o operă scrisă sau o comunicare orală, inclusiv în format electronic a unor texte, expresii, idei, demonstrații, date, ipoteze, teorii, rezultate, ori metode științifice, extrase din opere scrise, inclusiv în format electronic, ale altor autori, fără a menționa acest lucru și fără a se face trimitere la sursele originale”. Autoplagiatul este definit în Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea –tehnologică și inovare (...): ”Expunerea într-o operă scrisă sau o comunicare orală, inclusiv în format electronic a unor texte, expresii, idei, demonstrații, date, ipoteze, teorii,

76

rezultate, ori metode științifice, extrase din opere scrise, inclusiv în format electronic, ale aceluiași sau acelorași autori, fără a menționa acest lucru și fără a se face trimitere la sursele originale”.

De asemenea, plagiatul este catalogat drept infractiune în legea privind drepturile de autor si drepturile conexe nr.8/1996, anume în art. 197 alineat (1): „constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă fapta persoanei care își însușește, fără drept, în întregime sau în parte, opera altui autor și o prezintă ca o creație intelectuală proprie44”.

Să ne reamintim... În sens comun plagiatul se refera la furtul ideilor, textelor etc. care aparțin altuia 04:00

și preluate în alte lucrări știintifice, fără să se recunoască paternitatea acelor idei și fără redarea surselor ideilor.

6. 5. Tipuri de plagiat

02:00

Mai întâi de toate este necesar ca studenții să cunoască ce prevede Codul de etică și deontologie profesională universitară a Universității “Nicolae Titulescu”, București cu privire la conduita universitară. “Principiul general al conduitei universitare În activitatea didactică și de cercetare, precum și în aceea a întocmirii oricăror lucrări (de licență, dizertație, doctorat, articole de specialitate, referate, studii, cursuri, tratate, monografii și altele) de către cadrele didactice și de cercetare ale Universității, de către studenți, masteranzi și doctoranzi, respectarea regulilor de bună conduită în realizarea lor, a drepturilor de proprietate intelectuală, precum și a drepturilor de prioritate asupra rezultatelor activității de cercetare ale predecesorilor, a regulilor de citare, trebuie să fie o regulă de conduită, implicită, independent de orice obligație impusă de lege sau de alte

44

Elena Emilia Ștefan, Metodologia elaborării lucrărilor cu caracter științific, Curs universitar,

Editura Pro Universitaria, București, 2019, p.224.

77

acte normative și care, atunci când este încălcată, este urmată în mod necesar de aplicarea sancțiunilor morale și/sau legale, firești pentru orice comunitate universitară (…). Pentru ca o abatere de la regulile de deontologie în activitatea didactică și de cercetare și/sau în legătură cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, să fie sancționată, este necesar, însă, ca aceasta să provină dintr-o încălcare intenționată a acestor reguli și a drepturilor de proprietate intelectuală ale terților. (…) Plagiatul (…) Existența plagiatului nu este condiționată de cunoașterea autorului operei anterioare care poate fi publicată și sub pseudonim sau anonim și nici de faptul că opera se află în interiorul sau în afara duratei de protecție determinate potrivit legii, ori de eventuala abandonare a operei de către autor, de faptul că opera nu a fost publicată, obligația de indicare completă și corespunzătoare a sursei existând și în aceste situații”. Apoi, este de notorietate faptul că, în practica se intalnesc mai multe tipuri de plagiat însa cel mai cunoscut este plagiatul copy paste. Plagiatul copy paste presupune ca autorul copiază textul pe care îl consideră necesar și îl preia fidel/identic în lucrarea sa, fără să schimbe nimic din acesta.

Parafrazarea este un alt tip de plagiat utilizat si aceasta presupune redarea cu propriile cuvinte a ceea ce a vrut autorul sa exprime. Este foarte usor să se greșeasca la parafrazare deoarece se tinde să se comenteze ce înțelege cineva atunci cand citește o frază a altcuiva dar realitatea poate fi cu totul alta. Ideea este că parafrazarea trebuie facută cu grija, să se pastreze sensul a ceea ce a vrut autorul initial să exprime. Plagiatul fragmentat sau tip mozaic este la fel de des utilizat și presupune ca autorul să preia un text si să rearanjeze cuvintele în text ori să înlocuiască unele cuvinte în text cu sinomime, astfel încât să se creeze impresia ca aceasta este autorul textului și nu autorul original, real.

78

Des întâlnit în activitatea studențească, cea mai rudimentară forma de plagiat este copiatul la examene sau copiatul la referate ori la diferite lucrări de seminar etc. Pentru jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului cu privire la plagiat, a se consulta, spre exemplu: - Hotărârea CEDO din 19 ianuarie 2016 în Cauza Aurelian Oprea împotriva României, publicată în Monitorul Oficial nr.821 din data de 18 octombrie 2016; - Hotărârea CEDO din 17 februarie 2007 în Cauza Boldea împotriva României, publicată în Monitorul Oficial nr.615 din 21 augut 2008.

6.6. Sancţiuni pentru plagiat şi autoplagiat Conform Legii Educației Naționale nr.1/2011, art. 310, constituie abateri grave de la buna conduită în cercetarea științifică și activitatea universitară: a.) plagierea rezultatelor sau publicațiilor altor autori; 03:00

b.) confecționarea de rezultate sau înlocuirea rezultatelor cu date fictive; c.) introducerea de informații false în solicitările de granturi sau de finanțare. Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea – tehnologică și inovare stabilește sancțiuni pentru abaterile constatate de la buna conduită în activitatea de cercetare-dezvoltare: a.) avertisment scris; b.) retragerea și/sau corectarea tuturor lucrărilor publicate pri încălcarea normelor de bună conduită; c.) diminuarea salariului de bază, cumulat, când este cazul, cu indemnizația de conducere, de îndrumare și control; d.) suspendarea, pe o perioadă determinată de timp între 1 an și 10 ani a dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei funcții superioare ori a unei funcții de conducere, de îndrumare și de control ca membru în comisii de concurs; e.) destituirea din funcția de conducere a instituției de cercetare-dezvoltare.

79

f.) desfacerea disciplinară a contractului de muncă. Legea educației naționale nr.1/2011 a fost modificată prin Legea nr. 139/2019 publicată în Monitorul Oficial nr.592 din 18 iulie 2019, cu referire la sancțiuni, sub aspectul informațiilor despre doctorat și anume, referitoare la titlul de doctor și diploma de doctor, introducându-se un nou articol, astfel: Art. 146^1 alineat 1: “Titlul de doctor încetează să mai producă efecte juridice din momentul comunicării dispoziției de retragere a acestuia.” Art. 146^2 alineat 1: “Diploma de doctor este revocată sau anulată prin hotărârea definitivă a unei instanțe judecătorești.” Art. 146^2 alineat 2: “Prin derogare de la dispozițiile alin.(6) al art. 1 din Legea contenciosului administrative nr.554/2004 cu modificările și completările ulterioare, instituția emitentă introduce acțiune în anularea diplomei, în termen de 1 an de la data dispoziției de retragere a titlului de doctor.” Referitor la tezele de doctorat, potrivit Ordinului Ministrului Educației și Cercetării nr. 5229/2020 se prevăd următoarele sancțiuni: „În cazul în care Consiliului general al C.N.A.T.D.C.U. decide că nu au fost respectare standardele de calitate sau de etică profesională, inclusiv cu privire la existenţa plagiatului, în cadrul unei teze de doctorat, CNATDCU propune MEC, în baza unor rapoarte externe de evaluare, luarea următoarelor măsuri, alternativ sau simultan: a) retragerea calității de conducător de doctorat/ atestatului de abilitare; b) retragerea titlului de doctor; c) retragerea acreditării școlii doctorale, ceea ce implică retragerea dreptului școlii doctorale de a organiza concurs de admitere pentru selectarea de noi studenți doctoranzi45”.

45

Ordinul Ministrului Educației și Cercetării nr. 5229/2020 pentru aprobarea metodologiilor

referitoare la acordarea atestatului de abilitare, acordarea titlului de doctor, precum și la soluționarea sesizărilor cu privire la nerespectarea standardelor de calitate sau de etică profesională, inclusiv cu privire la existența plagiatului, în cadrul unei teze de doctorat, publicat în M.Of nr. 783 din 27 august 2020.

80

Exemplu de plagiat. Într-o lucrare de licență, un student preia unui text din “Amintiri din copilarie” de Ion Creanga, fară să mentioneze datele complete ale textului (autor, titlul lucrării, editura, locul, anul pagina) și lasă să se creeze impresia că acesta este autorul textului și nu Ion Creangă. Pentru alte exemple de plagiat, a se vedea lucrarea: Elena Ștefan, Metodologia elaborării lucrărilor științifice, Editura Pro Universitaria, București, 2019, p.228-230. 6.7. Programele recunoscute de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare şi utilizate la nivelul instituţiilor de învăţământ superior organizatoare de studii universitare de doctorat, în vederea stabilirii gradului de similitudine pentru lucrările ştiinţifice În limbaj comun se utilizează expresia de softurile antiplagiat dar, în esență este vorba despre programele oficiale pe care instituțiile de învățîmânt le utilizează pentru verificarea lucrprilor științifice: lucrare de licență, teză de disertație, teză de doctorat etc. Programele recunoscute de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare şi utilizate la nivelul instituţiilor de învăţământ superior organizatoare de studii universitare de doctorat şi al 03:00

Academiei Române, în vederea stabilirii gradului de similitudine pentru lucrările ştiinţifice sunt stabilite prin Ordinul Ministrului Educației și Cercetării nr. 5229/2020 pentru aprobarea metodologiilor referitoare la acordarea atestatului de abilitare, acordarea titlului de doctor, precum și la soluționarea sesizărilor cu privire la nerespectarea standardelor de calitate sau de etică profesională, inclusiv cu privire la existența plagiatului, în cadrul unei teze de doctorat46, care a abrogat anteriorul act normativ care le prevedea, anume: Ordinul MENCS nr.3485/2016.

46

Ordinul Ministrului Educației și Cercetării nr. 5229/2020 pentru aprobarea metodologiilor

referitoare la acordarea atestatului de abilitare, acordarea titlului de doctor, precum și la soluționarea sesizărilor cu privire la nerespectarea standardelor de calitate sau de etică

81

Astfel, potrivit Ordinului Ministrului Educației și Cercetării nr. 5229/2020, există un număr de cinci asemenea programe recunoscute de C.N.A.T.D.C.U. şi utilizate la nivel de IOSUD/IOD, în vederea stabilirii gradului de similitudine pentru lucrările ştiinţifice: „1) iThenticate; 2) Turnitin; 3) Plagiarism detector + PDAS (PDAS- Plagiarism Detector Accumulator Server); 4) Safe Assign; 5) www.sistemantiplagiat.ro”.

Definiti plagiatul potrivit legislatiei in vigoare:

.................................................................................................................................. .................................................................................................................................. .................................................................................................................................. .................................................................................................................................. ......................................

Să ne reamintim... Programele recunoscute de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare şi utilizate la nivelul instituţiilor de învăţământ superior organizatoare de studii universitare de doctorat, în vederea stabilirii gradului de similitudine pentru lucrările ştiinţifice sunt stabilite prin Ordinul Ministrului Educației și Cercetării nr. 5229/2020 sunt: „1) iThenticate; 2) Turnitin; 3) Plagiarism detector + PDAS (PDAS- Plagiarism Detector Accumulator profesională, inclusiv cu privire la existența plagiatului, în cadrul unei teze de doctorat, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 783 din 27 august 2020.

82

Server); 4) Safe Assign; 5) www.sistemantiplagiat.ro”. Cum evităm plagiatul în lucrările cu caracter științific: 1. Cităm întotdeauna orice idee/text care nu ne aparține prin utilizarea ghilimelelor și prin indicarea la nota de subsol și la bibliografie a autorului real; 2. Evităm preluarea de pe internet a textelor fără indicarea autorului si a sursei informațiilor. 3. Cultivăm întotdeauna onestitatea intelectuală și recunoaștem dacă o idee nu ne aparține. 4. Atenție la textele din limbă străină, trebuie menționat că traducerea ne aparține dacă am tradus noi textul respectiv și adăugate ghilimele. 5. Cităm întotdeauna corect și complet sursa: - nume prenume autor, titlul lucrării, editura, locul, anul, pagina; - informație publică, disponibilă online la adresa de internet www.paginadeinternet.ro, accesată la data X. - Legea nr....privind...., publicată în M.Of.nr Y din data ............. etc. 6. Verificăm foarte atent toate sursele de informare, mai ales cele informatice și ne îndreptăm către surse credibile, de regulă ale instituțiilor publice.

Rezumat În prezenta unitate de învăţare s-au familiarizat studenţii cu noţiunile precum plagiat si autoplagiat, legislatia aplicabila plagiatului, tipuri de plagiat. De asemenea, s-au prezentat sancţiunile pentru plagiat şi autoplagiat si programele recunoscute de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare şi utilizate la nivelul instituţiilor de învăţământ superior organizatoare de studii universitare de doctorat, în vederea stabilirii gradului de similitudine pentru lucrările ştiinţifice.

83

Test de autoevaluare a cunoştinţelor Rezolvaţi următoarele teste-grilă47: 1. Cea mai gravă sancțiune pentru abaterile constatate de la buna conduită în activitatea de cercetare-dezvoltare este: a.) Avertismentul b.) Desfacerea disciplinară a contractului de muncă c.) Exmatricularea

2. Cea mai rudimentară forma de plagiat este: a.) Parafrazarea b.) Plagiatul fragmentat c.) Copiatul la examene.

3. Plagiatul este definit în: a.) Legea educatiei nationale nr. 1/2011 b.) Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea –tehnologică și inovare c.) Legea nr.319/2003 privind Statutul personalului de cercetare dezvoltare

Răspuns corect:1.b.) 2.c.), 3.b)

Bibliografie. 1.

Elena Emilia Ștefan, “Etică și Integritatea academică”, ediția a II-a, revăzută și adăugită, Editura Pro Universitaria, București, 2021, cota bibliotecă [174/S81].

2.

Elena Emilia Ștefan, “Metodologia elaborării lucrărilor științifice: curs universitar”, Editura Pro Universitaria, București, 2019, cota bibliotecă [001/S81].

47

Grilele au un singur răspuns corect.

84

Bibliografie generală

1. Elena Emilia Ștefan, “Etică și Integritatea academică”, ediția a II-a, revăzută și adăugită, Editura Pro Universitaria, București, 2021, cota bibliotecă [174/S81]. 2. Legea educației naționale nr.1/2001, cu modificarile si completarile ulterioare. 3. Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea-tehnologică şi inovare, cu modificările și completarile ulterioare.. 4. Legea nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare, cu modificările și completările ulterioare. 5. Ordinul M.E.N.C.S. nr. 3485/2016 privind lista programelor recunoscute de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare şi utilizate la nivelul instituţiilor de învăţământ superior organizatoare de studii universitare de doctorat şi al Academiei Române, în vederea stabilirii gradului de similitudine pentru lucrările ştiinţifice.

85