Cap4 Curs TIC2 [PDF]

Zitiervorschau

Tehnologii mobile de învăţare (Mobile Learning) M-Learning include posibilitatea de “a învăţa” oriunde şi oricând, fără legătură fizică, permanentă la un cablu. Acest lucru poate fi realizat prin intermediul dispozitivelor mobile şi portabile. Potenţialul este considerabil, dacă se estimează numărul mereu în creştere de telefoane mobile, PDA–uri (Personal Digital Assistant) şi telefoane inteligente (smartphone-uri) folosite. Mobile learning este un concept relativ nou în domeniul învăţării. Acest mod de învăţare, pe lângă tinerii elevi este destinat şi persoanelor cu dizabilităţi, care nu pot merge la şcoli din diferite motive, cum ar fi: probleme care nu permit deplasarea, probleme mentale (greutatea de a învăţa), distanţa dintre locul în care se ţin anumite cursuri şi locuinţă, etc. Sunt şi persone care prefera acest tip de învăţare pentru că economisesc timp, foarte necesar în ziua de azi în mediul dinamic al afacerilor. Drept urmare, cei în cauză pot învăţa şi în timp ce se deplasează cu diferite mijloace de transport (tren, metrou, mijloace de transport auto), singura condiţie fiind aceea de a avea disponibilă o conexiune la internet. Dezvoltarea exponenţială în domeniul tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor (TIC) a determinat instituţiile de învăţământ, să dezvolte alternative la metodele tradiţionale de predare la clasă. Odată cu avansarea tehnologiei se îmbunătăţesc mecanismele de diseminare a cunoaşterii, iar tinerii elevi sunt îndreaptaţi spre metodele mai puţin clasice de învăţare. Noile metode de învăţare şi predare, care se bazează pe utilizarea de tehnologii moderne de informare şi de telecomunicaţii, cum ar fi telefoanele mobile, smartphone-urile şi PDAurile (Personal Digital Assistant), permit elevilor participarea la cursuri şi seminare, oferindu-le posibilitatea de a pune întrebări profesorului şi de a discuta cu colegii de clasă primind răspunsuri interactive, fără a exista un contact direct între aceştia. Învăţarea mobilă (mobile learning, m-leraning) este una dintre aceste metode şi poate fi definită ca achiziţia de cunoştinţe şi aptitudini, prin utilizarea tehnologiei mobile, oriunde şi oricând. Această metodă încearcă să motiveze un număr cât mai mare de tineri în procesul educaţional, exploatând avantajul de fi la faţa locului virtual, oferind acces imediat, conectare şi recunoăştere a procesului de învăţare, care are loc în afara spaţiului clasei şi se alătură cadrelor de învăţare formală, din locuri cum ar fi: de la serviciu, de acasă, din parcuri, etc. . Enciclopedia Wikipedia propune următoarea definiţie: mobile learning este modalitatea de a oferi training cu ajutorul unor aparate mobile, cum ar fi, calculatoarele portabile, notebook-urile, telefoanele mobile, PDA-urile, digital audio player-rele, cât şi camerele digitale, reportofoanele, pen scanners, etc. M-learning a devenit destul de popular în ultimul timp deoarece încurajează personali-zarea procesului de învăţare şi responsabilitatea, oferind elevului posibilitatea de a avea acces la orice informaţie din orice loc, în orice moment („oricine-oricând-oriunde-orice”, Figura1).

Mobile learning – Noţiuni generale Mobile learning (m-learning - "învăţare oriunde şi oricând") a evoluat odată cu introducerea dispozitivelor mobile, cum ar fi PDA-uri, telefoane mobile, laptop-uri, notebook-uri şi Tablet PC-uri, în predare şi învăţare, împreună cu banda largă de internet şi transmiterea datelor wireless. Această conectivitate sporită

creează oportunităţi pentru noi moduri de învăţare flexibile şi colaborative, în acelaşi timp susţinând legături tot mai strânse între învăţarea la locul de muncă, acasă, la şcoală şi în comunitate.

Figura. 1 Cei 4 “O” ai societăţii informaţionale „oricine-oricând-oriunde-orice”

O’Malley (2003) defineşte mobile learning ca fiind “orice mod de învăţare, la care apelează elevul când se află într-o poziţie fixă dinainte prestabilită, sau într-o sală de curs, profitând de oportunităţile oferite de tehnologiile mobile de învăţare”. Geddes (2004) defineşte mobile learning ca “dobândirea de cunoştinţe şi aptitudini prin utilizarea tehnologiilor mobile, oriunde şi oricând, fapt care conduce la schimbarea de comportament”. Mobile learning:  permite cu adevărat o învăţare personalizată, oriunde şi oricând;  poate fi folosit pentru a însufleţi, sau a adăuga varietate lecţiilor sau cursurilor convenţionale;  poate fi utilizat pentru a elimina unele dintre formalităţile pe care elevii netradiţionali le pot găsi neatractive sau înfricoşătoare şi poate face învăţarea distractivă;  poate contribui la sprijinirea alfabetizării, aritmeticii şi învăţării limbilor străine;  poate ajuta elevii şi profesorii să recunoască şi să dezvolte abilităţile de bază existente, astfel încât să permită tinerilor să comunice într-o formă notaţională, prin intermediul mesajelor de tip text;  facilitează experienţele de învăţare atât individuale, cât şi de colaborare;  permite o învăţare discretă, în zona sensibilă a alfabetizării;  poate ajuta la combaterea rezistenţei în utilizarea TIC, oferind o punte de legătură între instruirea privind telefonul mobil şi instruirea privind PC-ul;  s-a observat faptul că ajută elevii cu probleme de atenţie să rămână concentraţi pentru perioade mai lungi de timp;  poate ajuta la creşterea încrederii în sine şi a respectului de sine prin recunoaşterea competenţelor obişnuite permiţând experienţe personalizate de învăţare fără a fi înfricoşătoare şi metode de învăţare şi suport de tip peer-to-peer. Avantajele mobile learning

     







        

este mai uşor să acomodezi multiplele dispozitive mobile decât cele desktop într-o clasă, datorită spaţiului redus pe care îl ocupă; dispozitivele mobile ce conţin notiţe şi cărţi în format electronic sunt mult mai uşoare şi facil de transportat comparativ cu foile şi cărţile; dispozitivele mobile pot fi folosite oriunde şi oricând, chiar şi acasă, în tren şi în hoteluri, aceste locuri fiind prielnice învăţării şi nu pot fi deranjante; dispozitivele mobile facilitează înregistrarea electronică şi introducerea datelor în lecţii practice sau în exterior, unde computerele desktop nu pot fi folosite (experimente ştiinţifice, bucătării, călătorii, etc.); dispozitivele mobile pot adapta uneltele de învăţare/referinţă pentru acces rapid la date, de exemplu accesarea unui tutorial care să ajute la terminarea unei sarcini de lucru; elevii pot interacţiona cu profesorul şi între ei şi pot întreprinde proiecte comune precum şi muncă de colaborare, astfel încât aceştia pot trece dispozitivul de la unul la altul, în cadrul unui grup, sau "se pot întâlni" virtual, lucru realizat folosind funcţia Bluetooth a PDA-ului, sau o reţea wireless; persoanele care şi-au pierdut interesul în domeniul educaţiei se bucură în schimb de utilizarea acestor telefoane mobile, mp3 playere şi dispozitive pentru jocuri. Dacă multimedia interactivă, muzica, jocurile şi simulările sunt încorporate în materialele de predare/învăţare, atunci utilizarea dispozitivelor mobile poate spori posibilitatea atragerii cursanţilor, făcând din învăţare o activitate distractivă; dispozitivele mobile pot fi folosite ca tehnologie de asistenţă pentru cursanţii cu dificultăţi de învăţare şi/sau handicap. Dezavantajele mobile learning lipsesc anumite standarde care să unifice modul de funcţionare şi de prezentare a interfeţelor grafice ale dispozitivelor mobile şi calculatoarelor de birou. Diferitele dimensiuni ale ecranelor şi ale rezoluţiilor acestora, pun mari probleme în dezvoltarea conţinutului care va trebui să fie disponibil pe toate dispozitivele mobile; dispozitivele mobile sunt mult mai uşor de pierdut sau furat decât calculatoarele de birou şi sunt mai atractive pentru hoţi decât notiţele scrise de mână; bateriile necesită încărcare regulată şi datele pot fi pierdute pe unele dispozitive, dacă acest lucru nu se face corect; dispozitivele mobile pot deveni învechite foarte repede; există probleme de securitate la accesul wireless, prin intermediul dispozitivelor mobile; lărgimea benzii de comunicare se poate degrada în cazul unui număr mare de utilizatori, la reţelele wireless; profesorii ar putea avea nevoie de acţiuni de training suplimentare pentru a putea folosi în mod eficient dispozitivele mobile; există dificultăţi de imprimare, cu excepţia cazului în care imprimanta este conectată la o reţea; ecranele mici limitează cantitatea şi tipul de informaţii care pot fi afişate, în special pe telefoane mobile sau PDA-uri; dispozitivele mobile au capacităţi de stocare reduse în comparaţie cu calculatoarele de birou.

Avantajele cursanţilor care utilizează dispozitive portabile: 1. Spontaneitatea - activităţile de învăţare au loc atunci când cursantul se simte pregătit, sau pot fi utilizate pentru a umple "timpii morţi". 2. Nemijlocirea - învăţarea devine posibilă din perspectiva nevoii, indiferent de locaţie. 3. Sporirea accesului - resursele de învăţare pot fi accesate de la locul de muncă, pe parcursul călătoriilor, în timpul cursurilor şi prelegerilor. 4. Portabilitatea - comunicarea cu tutorii şi colegii, precum şi captarea, stocarea şi regăsirea informaţiilor în format multimedia, sunt posibile de la un dispozitiv în orice loc. Integrarea tehnologiei în societate Un aspect important al oricărei abordări de integrare a tehnologiei mobile în societate este răspândirea cunoştinţelor de bază iar m-learning-ul poate contribui la inovaţie şi eficacitate. Aspectele evidenţiate de David Perry sunt semnificative, în ciuda caracterului lor sintetizat, respectiv: 1. Înţelegerea accesului la informaţie; 2. Înţelegerea hiperconectivităţii; 3. Înţelegerea noului sens al spaţiului. Studiul lui David Perry este accesibil la adresa: http://www.educause.edu/EDUCAUSE+Review/EDUCAUSEReviewMagazineVolume46/iMobilePerspectivesOn teachingi/226160

Dezvoltarea componentelor pentru m-leaning Un prim element care trebuie luat în considerare în abordarea unui proiect m-learning este costul său. Aparent, este vorba de tehnologii care sunt încă scumpe pentru cine trebuie să producă şi să distribuie materiale originale, însă nu este întotdeauna cazul. Pe de o parte, răspândirea exponenţială a dispozitivelor face ca şi instrumentele pentru realizarea conţinutului să fie mai accesibile, iar pe de altă parte, m-learning poate însemna multe oportunităţi, unele chiar şi la costuri mici. Ceea ce contează, mai ales, este creativitatea utilizatorilor. Articolul lui John Feser ne aminteşte 7 dintre acestea: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Microblogging; Crearea unui website sau blog Wordpress; Pornirea unui canal pe YouTube; Alerte mesaje SMS (Text); Crearea unei versiuni mobile a prezentărilor PowerPoint; Audio Podcasting; Poll Everywhere.

Articolul lui Feser este accesibil pe blogul Float la adresa: http://floatlearning.com/2010/07/getting-started-7-easy-and-inexpensive-ways-to-implement-mobile-learning/

Proiectarea activităţilor de învăţare pentru m-learning Datorită utilizării în creştere a tehnologiilor mobile în societate de către generaţia tânără, cursanţii vor cere ca materialele de curs să fie livrate pe dispozitive mobile (tablete, telefoane mobile, smartphone-uri) pentru a fi accesate de oriunde şi oricând. La demararea unui proiect de instruire mobilă trebuie trebuie să se ţină cont de diversitatea dispozitivelor mobile (Fig.3), care acceptă în prezent platforme m-learnig, disponibile în prezent: dispozitive iPhone, iPod Touch, şi iPad (OS 4.x+) smartphone-uri bazate pe Android (OS 2.1 +)

Figura 3. Dispozitiv mobil

La proiectarea de conţinut pentru dispozitivele mobile, există o serie de factori care trebuie luaţi în considerare: 1. Utilizatorii se aşteaptă la un răspuns imediat pe telefonul lor mobil. Spre deosebire de e-learning a cărei platforma este accesata de pe un PC, utilizatorii nefiind deranjaţi de trecerea de la un ecran la altul, cu posibilitatea încărcării de conţinuturi voluminoase de tip mass-media, în m-learnig sunt mai multe şanse ca aceştia să abandoneze aplicaţiile mobile în momentul în care sunt necesare mai mult de cinci secunde pentru încărcarea conţinuturilor de acest tip. De exemplu pentru conţinuturile voluminoase cum ar fi imaginile video, dispozitivul mobil poate permite utilizatorilor o opţiune pentru a descărca şi vizualiza conţinutul mai târziu, sau de a reduce rezoluţia video pentru a descărca mai rapid. 2. Prea multe funcţii pot creea confuzie utilizatorului. Cei mai mulţi utilizatori de telefonie mobilă interacţioneză cu dispozitivele lor cu un singur deget, sau cel mult două, folosind ambele mâini. Prin urmare este important să se păstraze design-ul simplu pentru operare facând zona de clic destul de mare pentru pentru degetul unui adult. 3. Telefoanele mobile sunt utilizate frecvent pe parcursul zilei, dar numai pentru perioade scurte de timp în fiecare caz. Acest lucru este în contrast direct cu modul în care cei mai mulţi oameni folosesc PC-ul lor. Design-ul contextului trebuie realizat în "bucăţi" mici pentru ca utilizatorii să le poată accesa şi să se poată întoarce uşor în urmă pentru a continua de unde au rămas.

În general, conţinutul mobil se încadrează în patru categorii principale: 1. Informaţii - organizarea şi prezentarea de cronologii, date, ore şi scop; 2. Explorare - a spune poveşti, invitând la învăţare pentru a explora în continuare; 3. Colaborare - partajarea şi discutarea conceptelor/ideilor pentru a reduce decalajul dintre cei cu mai multe cunoştinte/experienţă şi nou-veniţii; 4. Inovare - crearea de noi experienţe care să conducă la noi puncte de vedere. Aplicaţiile mobile suportă o gamă largă de tipuri de conţinut şi m-learning utilizând diverse studii de caz (Fig. 4). Secţiunile care urmează vor descrie sprijinul pentru:   

Conţinutul HTML (curs); Conţinutul Video; Conţinutul Audio (podcast-uri).

Pentru fiecare dintre aceste tipuri de conţinut la abordarea unui proiect m-learning trebuie să se aibă în vedere următoarele:   

Perspectiva de ansamblu şi beneficiile; Studiul de caz; Cum să începeţi;

Figura 4. Aplicaţii mobile

Conţinutul HTML- bază pentru m-learning Aplicaţiile mobile sprijină continutul m-learning bazat pe HTML. Cazurile cele mai frecvente de utilizare pentru această funcţionalitate sunt:   

cursuri de învăţare mobile, cursuri de e-learning similare, mult mai scurte; materiale de referinţă pentru susţinerea performanţei; evaluări independente (autonome).

Unele dintre aspectele cheie ale conţinutului m-learning pe bază de HTML, trebuie să cuprindă: 



 

  

Dezvolarea Template-driven: Una dintre diferenţele majore dintre e-learning şi m-learning este timpul de dezvoltare. Pentru dezoltarea rapidă a continutului în m-learning, fiind de aşteptat să ne ia mai mult timp şi vor fi mai puţine elemente de interactivitate (elementele gen Flash) din cauza lăţimii de bandă existente în telefonia mobilă, pentru simplitate şi rapiditate ar trebui dezvoltate template-uri. Cu toate acestea, modalităţile de afişare text şi imagini pe un ecran care e mai mic de 5", sunt limitate. Conţinut autonom: Tot conţinutul ar trebui să fie de sine stătător, ceea ce înseamnă că nu trebuie să se bazeze pe o conexiune permanentă la Internet şi trebuie să conţină toate elementele necesare de tip HTML, video, audio, şi grafică. Imagini: Formatele suportate sunt de tipul: PNG, JPG, GIF şi GIF animat. Dimensiunea fişierelor de tip imagini trebuie să fie determinantă, având în vedere limitările dispozitivelor de tip smartphone. Conţinut Flash: Pentru că elementele Flash nu sunt acceptate pe dispozitivele BlackBerry şi iPhone/iPod Touch, acestea nu trebuie să se regăsească în pachetele HTML. În cazul în avem nevoie de conţinutul animat în interiorul unui pachet de HTML, se vor folosi imagini GIF animate, sau animaţii Flash convertite în format MP4 şi prezentat ca video. Derularea de conţinut: În cazul în care conţinutul necesită defilare verticală, se recomandă aceeaşi disciplină pentru potrivirea conţinutului în cel mai mic ecran mobil. Tabele: Tabelele HTML sunt acceptate, dar ar trebui să se păstreze o structură simplă şi directă, evitându-se structurile imbricate. Teste şi evaluări: Întrebările pot fi incluse în conţinutul HTML, inclusiv cu variante multiple de răspuns, sau cu răspuns deschis în funcţie de tipul întrebării. Evaluările permit răspunsuri de urmărire prin sincronizarea cu serverul back-end. Conţinutul Video Pentru elevi şi organizaţii, tipul de conţinut cel mai convingătoar pentru m-learning este conţinutul video

(Fig. 5).

Figura 5. Conţinutul video

Cele două motive principale pentru acesta sunt: 

efortul minim necesar din partea cursantului - video-ul este pasiv, şi uşor de utilizat pentru cei care învaţă pe telefonia mobilă. Ei au nevoie doar de două funcţionalităţi: pauză/redare.



mass-media îmbogăţit - prezentările video au devenit omniprezente pe internet şi oferă o experienţă bogătă care lipseşte în conţinutul audio sau static de text/grafică.

Crearea şi furnizarea de conţinut video pe dispozitivele mobile, nu este lipsită de provocări. Aplicaţiile mobile au scopul de a simplifica munca pentru dezvoltatorii de conţinut prin susţinerea:  Formatului unic: format film unic MP4 este susţinut în scopul de a sprijini în mod eficient gama largă de dispozitive în uz, la cele mai multe organizaţii.  Opţiunea "Descarcă şi Vezi" sau "Vezi Online" (Fig. 6): Pentru a sprijini utilizatorii în cazul în care nu sunt conectati, sau dispozitivele care au conexiuni cu viteze lente, clipurile video sunt descărcate de către aplicaţiile mobile şi stocate pentru vizualizare în orice moment.  Urmărire: După ce utilizatorii au vizualizat un conţinut video, aceste activităţi sunt urmărite iar evoluţia şi finalizarea lor se sincronizează cu serverul back-end.

Figura 6. Creare şi vizualizare conţinut video

Noţiuni de bază pentru formatul video Aplicaţiile mobile suportă formatul video MP4 care este un format cross-platform pentru conţinutul video de pe Internet. Cu toate acestea, spre deosebire de conţinutul audio, diferite codecuri 1 pentru video pot converti în formatul video MP4, care ar putea să nu funcţioneaze întotdeauna pe toate dispozitivele mobile. Petru a putea posta fişiere video în platformele m-learnig au fost identificate o serie de instrumente pentru crearea fişierelor tip video în formatul MP4 care să poată fi accesate de pe cât mai multe dispozitive mobile (Fig. 7.).

1

Codec- software utilizat pentru comprimarea şi decomprimarea fişierelor digitale media

Figura 7. Format video



Instrumente de conversie: Cu excepţia cazurilor în care fişierul video există deja generat şi testat pe dispozitivele mobile în format MP4,vom avea nevoie de intrumente care să ne ajute să convertim fişierul video. Există numeroase instrumente care pot fi folosite, dar putem recomanda urmatoarele: o Handbrake foloseşte codecul video FFMPEG, acesta fiind disponibil la adresa:

http://www.handbrake.fr o

Any Video Converter foloseşte codecul video MPEG-4, acesta fiind disponibil la adresa:

http://www.any-video-converter.com/products/for_video_free/ o









Moyea poate fi folosit pentru conversia formatelor Flash SWF în formate video, acesta fiind disponibil la adresa: http://www.moyeamedia.com/swf-to-avi/

Standart smartphone pentru rezoluţia fişierului video: optimizarea fişierelor video, pentru vizualizarea lor în format “landscape” pe iPhone, iPod Touch, telefoane Android, presupune generarea lor în rezoluţia 480x320. Fişierele generate cu rezoluţia 320x240 pot fi şi ele redate pe dispozitivele mobile cu singura diferenţă că imaginea poate fi uşor deformată. Resoluţie înaltă: În cazul în care rezoluţiile sunt mai mari decât cele specificate anterior (de exemplu, rezoluţia 960x640 care este acceptată nativ de dispozitivele mobile precum iPhone 5 şi iPad), vor genera fişiere de dimensiuni mult mai mari şi prin urmare timpul de descărcare al acestora va fi mult mai mare. Metadatele fişierului: o colecţie de conţinut video poate deveni dificil de gestionat pe măsură ce dimensiunea şi complexitatea acesteia creşte. De aceea, este necesar ca încă de la crearea colecţiei să se facă organizarea acesteia utilizând metadatele. De exemplu se pot stabili următoarele metadate: o sintaxă sau convenţie de denumire pentru titlul conţinutului (pe unele dispozitive, primele 20 de caractere ar putea ocupa tot ecranul, aşa că ar trebui să fie mai scurt); o descriere (limita de maxim 255 de caractere); o autor; o durată (în minute); Dimensiunea fişierului sau calitatea acestuia: deoarece vizionarea conţinutului video presupune dimensiune şi calitate, aceste lucruri pot încetini descărcărea pentru utilizatorii cu conexiuni lente. Deci, este nevoie să se ia în considerare compromisul între dimensiunea fişierului şi calitatea audio atunci când se stabilesc parametrii pentru compresie.

Este necesar a fi determinate configuraţiile optime ale aplicaţiilor folosite în crearea sau conversia conţinutului video, în funcţie de dimensiunea fişierului rezultat şi calitatea acestuia. Întotdeauna trebuie făcut un compromis între dimensiunea unui conţinut video şi calitatea obţinută la redarea acestuia. Acest lucru, în general, va necesita unele încercări şi teste, pentru ca utilizatorii finali să accepte timpul necesar de descărcare a fişierului (datorat dimensiunii fişierului şi/sau a calităţii conexiunii la internet) şi calitatea la care poate fi vizionat conţinutul. Următoarele configurări pot constitui un început în a determina rezultatul optim: o Configurarea aspectul imaginii (proporţia): 1:33; o Stabilrea dimensiunilor imaginii la 480x320 (acest lucru poate depinde în cazul conversiei, de fişierul sursă); o stabilirea codec-ului video la MPEG-4, rata de reîmprospătare (frame rate) la 15 şi pentru calitate 256 - rata de transfer (bitrate); o pentru semnalul audio, eşantionarea (samplerate) la 24, şi bitrate la 40. În multe cazuri, aceste configurări vor crea un conţinut video cu un bun echilibru între dimensiunea fişierului şi calitatea imaginii. Trebuie făcute teste cu fişiere video de probă înainte de a face conversia fişierelor sursă, folosind aceeaşi combinaţie de procese şi instrumente. Odată stabilit faptul că un fişier video produs în acel mod particular, va lucra pe toate dispozitivele ţintă la fel, că dimensiunea fişierului este acceptabilă, iar rezultate sunt de calitate, atunci se poate trece la crearea în mod eficient a întregului conţinut video. Conţinut Audio Conţinutul audio (Fig. 8) poate fi un format foarte util şi adecvat pentru m-learning. Lipsa unui element vizual de conţinut poate constitui uneori un impediment, dar există multe situaţii în care astfel de elemente, adaugă o mică valoare comunicării (de exemplu, interviuri informale ale experţilor cu subiectul). În astfel de cazuri, crearea de conţinut audio, sub formă de fişiere MP3 de sine stătătoare poate fi o soluţie eficientă pentru proiecte m-learning. Aplicaţiile pentru dispozitive mobile beneficiază de următoarele caracteristici şi opţiuni:  Formatul MP3: format audio standard ce este utilizat pentru a sprijini în mod eficient o gamă largă de dispozitive aflate în uz în cele mai multe organizaţii;  Opţiunea “Descarcă şi ascultă” sau “Ascultă online”: este folosită în scopul de a sprijini utilizatorii în cazul în care nu au conexiuni stabile, sau au viteze de conexiune lentă, fişierele audio fiind descărcate, pot fi ascultate ulterior în orice moment;  Opţiunea “Urmărire”: după ce utilizatorii au terminat de ascultat un fişier audio, este urmărită evoluţia şi finalizarea procesului, iar apoi se face sincronizarea cu serverul. Acest lucru permite utilizarea conţinutului audio pentru învăţarea informală, precum şi pentru instruirea formală.

Figura 8. Conţinut audio

Conţinutul audio - noţiuni de bază Conţinutul audio este mult mai simplu decât de conţinutul video. Formatul de fişier se bazează pe formatul MP3 cross-platform, iar instrumentele de înregistrare şi conversie pot fi folosite pentru a crea acest tip de fişier. Un instrument popular opensource este Audacity (disponibil la http://audacity.sourceforge.net/). Cu acest instrument, se poate înregistra conţinut audio, sau se poate converti conţinut audio existent, precum şi multe altele. Pentru crearea de conţinut audio trebuie luate în considerare următoarele aspecte:  Dimensiunea fişierului sau calitatea acestuia: Deşi fişierele audio au dimensiunea mai mică decât cea a fişierelor video de aceeaşi durată, clipurile audio lungi pot deveni mari şi acest lucru poate încetini descărcărea pentru utilizatorii cu conexiuni lente. Deci, este nevoie să se ia în considerare compromisul între dimensiunea fişierului şi calitatea audiţiei atunci când se aleg în aplicaţie configuraţiile pentru compresie.  Metadatele fişierului: acestea sunt similare cu cele utilizate la fişierele video. O colecţie de conţinut audio poate deveni dificil de gestionat pe măsură ce dimensiunea şi complexitatea acesteia creşte. De aceea este necesar ca încă de la creare să se facă organizarea acesteia utilizând facilităţile oferite de metadate. De exemplu se pot stabili următoarele metadate: o sintaxă sau convenţie de denumire pentru titlul audio (pe unele dispozitive, primele 20 de caractere ar putea ocupa tot ecranul, aşa că ar trebui să fie mai scurt); o descriere (limita de maxim 255 de caractere); o autor; o durată (în minute);  Efectele audio: sunt elemente suplimentare care pot ajuta la crearea unei impresii de consistenţă şi profesionalism fiecărui conţinut audio. Aceste efecte pot marca, de exemplu, începutul şi/sau sfârşitul fiecărui capitol sau lecţie, ale cursului. Ca şi în cazul conţinului video, trebuie testat întotdeauna un fişier audio de probă înainte de a face conversia unor fişiere suplimentare, folosind aceeaşi combinaţie de procese şi instrumente. Odată ce s-a stabilit că un fişier

audio produs în acel mod, va lucra pe dispozitivele ţintă, şi că dimensiunea fişierului este acceptabilă, iar rezultate sunt de calitate, atunci se poate trece la crearea în mod eficient a întregului conţinut audio. Rezumat Tip de conţinut Video

Audio

HTML

Studii de caz

Noţiuni de bază

Interviuri cu experţi pe subiectul în cauză, prezentări demonstrative de software şi de proces/activitate, comunicare la nivel de instituţie, turul unui birou, prezentări de noi echipamente, învăţare combinată, conversii de animaţii Flash, şi altele. Interviuri cu experţi pe subiectul în cauză, comunicare la nivel de instituţie, turul unui birou, prezentări de noi echipamente, conţinut audio de la cursuri de e-learning, învăţare combinată, şi altele.

o

o

o

o

Cursuri mobile/module, blended learning, o generale de comunicaţii/actualizări, materiale de referinţă, evaluări.

Conversie/creare de conţinut de formatul video necesar (MP4). Colaborări cu experţi în vederea creării de conţinut video de calitate. Conversie/creare de conţinut de formatul video necesar (MP3). Colaborări cu experţi în vederea creării de conţinut video de calitate. Colaborări cu experţi în vederea creării de conţinut HTML pentru dispozitive mobile.

Evaluarea cursantului în m-learning Utilizarea tehnologiei pentru îmbunătăţirea rezultatelor cursanţilor Evaluarea continuă a aplicaţiilor tehnologice şi a realizărilor cursanţilor, conform cu scopurile educaţionale generale deja stabilite, ajută tehnologia să devină oportună, adaptabilă şi utilă. O astfel de evaluare facilitează, de asemenea, schimbarea, atunci când scopurile învăţării sunt atinse. Coordonatorii pot admite şi recunoaşte îmbunătăţiri relative ale rezultatelor cursanţilor, precum şi schimbări ale programelor de studiu şi practicilor profesorilor. Progresul treptat, şi nu transformarea bruscă, este mai probabil să ducă la o schimbare pe termen lung. Tehnologia educaţională nu este, şi nici nu va fi, transformatoare pe cont propriu. Însă atunci când deciziile sunt luate strategic, luând în considerare toţi factorii, tehnologia poate juca un rol crucial în crearea unor noi circumstanţe şi oportunităţi pentru învăţare. Cel mult, tehnologia poate facilita explorarea profundă şi integrarea informaţiei, gândirea la nivel înalt şi angajamentul profund, permiţând cursanţilor să proiecteze, să exploreze, să experimenteze, să acceseze informaţii şi să modeleze fenomene complexe. Aceste noi circumstanţe şi oportunităţi – şi nu tehnologia în sine - pot avea un impact direct şi semnificativ asupra realizărilor cursanţilor. http://www.teachersity.org/resource.php?cat_id=5&content_id=55

Instrumente de evaluare în m-learning Evaluarea cursanţilor se subordonează regulilor din fiecare instituţie de învăţământ naţională (dacă nu chiar locală). De asemenea, majoritatea proiectelor de m-learning din cadrul şcolar doar sprijină didactica sau sunt experimentale şi nu înlocuiesc didactica tradiţională, mai ales în ceea ce priveşte evaluarea. Totuşi, mlearningul oferă instrumente de evaluare care, folosite împreună cu metodele de evaluare tradiţionale, permit monitorizarea progresului învăţării înregistrat în timpul sau în urma realizării anumitor activităţi.