Campanie PR [PDF]

Zitiervorschau

c c
c

    

c cc
 

Campanie Relatii publice Promovarea turismului in Maramures

Campanie de promovare realizată de Gavril Ancu a, Mereacre Anabela, Catrina tefan



c c
c

    

c cc
 

Y
Y i

   

 
 

 



  


 







  

 





 
 


  
!
"  
  

 

 





c c
c

    

c cc
 

Y

  Y   Y

?urismul reprezinta un sector economic care dispune de un valoros potential, suficient incat sa devina o sursa de atractie de capital pentru piata interna si externa. Desi resurse exista chiar din abundenta, oferta actuala de produse turistice din regiune este relativ difersificata si de o calitate adesea contestata. Daca ne intrebam de ce turismul a ajuns la noi o ramura uitata vom gasi probabil multe raspunsuri, insa noi avem posibilitatea dezvoltarii acestei ramuri folosind fondurile destinate dezvoltarii, obiectivul nostru general fiind promovarea zonelor turistice ale tarii. Judetul Maramures prin amplasarea si dotarile sale infrastructurale indeplineste un rol strategic pentru dezvoltarea turismului in ?ransilvania de Nord si Romania. Judetul Maramures, ?ara ?arilor, cum mai este cunoscut, cuprinde patru zone etnografice diferite: ?ara Maramuresului (Maramuresul istoric), ?ara Chioarului, ?ara Lapusului si ?ara Codrului. Frumusetea peisajului, specificul traditiilor culturale si etnografice dau Maramuresului acea nota aparte, rar intalnita in alte zone ale tarii. Jude ul Maramureş nu duce lipsa de parcuri naturale, arii protejate, patrimoniu cultural, folcloric istoric si religios, posibilitati de valorificare a peisajului rustic si a traditiilor rurale, ape termale si de tratament, partii de schi, dar si de zone care se pot valorifica prin turism de aventuri / sport extrem sau speoturism. Din pacate, in ultimii 16 ani s-a constatat o stagnare continua a cererii turistice externe pentru Jude ul Maramureş. Cu toate acestea, turismul si calatoriile vor fi alaturi de tehnologia informatiei si a comunicariii (? C) si telecomunicatii cele trei industrii ale serviciilor cu cea mai mare cifra de afaceri in viitor. Aceasta, deoarece serviciile turistice vor atrage in permanenta, indiferent de starile conjuncturale si de mutatiile intervenite in cererea turistica, un segment tot mai mare de populatie de pe mapamond. Oferta turistica din regiune este relativ buna, desi subdezvoltata fata de potential. Segmentul de turism rural si agroturism este acoperit in special de pensiuni rurale, vile si cabane turistice, recunoscute pe plan national si chiar international si care se ragasesc in ofertele turistice ale agentiilor de turism. Jude ul Maramureş se situaza pe un loc fruntaş la nivel national, avand in anul 2005 un numar de 66 pensiuni rurale si 10 vile turistice. Cateva probleme strategice care conduc la aceasta situatie sunt enumerate mai jos: ‡ Nivel scazut al cooperarii intre operatorii liniilor aeriene regulate si agentiile de turism ‡ nfrastructuri de promovare turistica putine si putine retele de informare in turism ‡ Absenta unei agentii jude ene de promovare a turismului, a operatorilor internationali ‡ Lipsa marketingului regional de turism si a structurilor regionale de turism



c c
c

    

c cc
 

‡ Lipsa centrelor de informare, panourilor istorice plasate in fata monumentelor de exemplu, panouri informative in parcuri, site-uri web de prezentare a zonelor atractive, brosuri, pliante publicitare etc. ‡ Slaba promovare a turismului de nisa (turism cinegetic pentru vanatoare si pescuit sportiv, turism sportiv sau de agrement). ?urismul este unanim considerat o prioritate la nivel de jude . Oferta de invatamant s-a adaptat in consecinta, incepand de la scolile profesionale si tehnologice, pana la invatamantul superior. Au aparut facultati de profil in regiune, cum ar fi cea din Cluj- Napoca, in cadrul Universitatii Babes-Bolyai (Management Hotelier pentru industria ospitalitatii, hotelarie si alimentatie publica). Pentru a nu risca suprasolicitarea statiunilor balneare existente ar trebui sprijinite zonele cu potential de dezvoltare in acest sens, cu potential curativ. Se prefigureaza crearea unor noi statiuni turistice in Cavnic, zvoarele, Şuior Mogoşa şi Coştiui. in paralel cu revitalizarea celor traditionale, mai vechi. Dezvoltarea turismului de nisa, cum ar fi turismul sportiv, de pescuit, de vanatoare, turismul cultural, turismul pentru tineri (parcuri tematice, parcuri de divertisment), ecoturismul, cicloturismul sau altele ar putea aduce beneficii substantialejude ului, insa din pacate, la momentul actual lipsesc atat date referitoare la distributia regionala a cererii turistice pentru acest tip de servicii/produse, cat si initiativele private care sa impulsioneze sectorul public. Aceste tipuri de turism pot fi extinse, pe baza resurselor turistice specifice in judet. ´Nise aditionale´ potentiale pot sa fie cele de turism medical, turism tehnic, turism de pensionari, de film making, etc. Activitati posibile in jude ul Maramureş (Studiul potentialului turismului in Regiuni, 2005)

?URUR EDUCA? ONALE CU GH D PESCU ? V
?ARE B SER C PR M ? FAUNA/FLORA ?UR SM BALNEAR ?UR SM DE SANA?A?E CAMP NG V
?ARE A?RAC?

S?OR CE

MO?OCROS PARAPAN?A SCH SPEOLOG E ?UR SM DE CONFER N?A

SCH DE ? P CROSS-COUN?RY VANA?OARE CA?ARARE-H  NG AGRO?UR SM FO?OGRAF A? SCH ACVA? C PAR? C PARE LA EVEN MEN?E CUL?URALE PAR? C PARE LA SARBA?OR REL G OASE ?UR SM UVAL V
?ARE MU
EE R VER RAF? NG ?UR SM N AFACER ?UR SM S? N? F C

Agroturismul este considerat, adesea limitativ, drept o solutie atat pentru agricultura (care dupa 2007 va absorbi mult mai putina forta de munca) dar si pentru turism, unde se previzioneaza o dezvoltare constanta, dar in pasi mici si foarte mici. Accelerarea procesului ar putea fi provocata de dezvoltarea si promovarea de 

c c
c

    

c cc
 

programe turistice in domeniul specific al turismului rural, cum ar fi bucataria traditionala cu produse agro- alimentare de tip ecologic, pelerinaje, ecoturism specializat - speoturism, fauna si flora rara, ecosisteme, viata in mijlocul comunitatilor care intretin si practica vechi traditii etnofolclorice, medicina naturista etc. ?urismul ecvestru, drumetiile, cicloturismul sau ecoturismul se pot imbina cu turismul rural pentru a aduce plus valoare, sau se pot dezvolta independent si constituie tot atatea solutii de prelungire a sezonului turistic. Se impune pe viitor atat modernizarea structurilor turistice si a statiunilor existente, cat si crearea unor produse turistice noi, a unor programe atractive si inedite, amenajarea unor parcuri / zone / statiuni noi, care ar putea sa directioneze importante fluxuri turistice spre Judetul Maramureş. Exemplul tarilor cu o bogata traditie si experienta turistica demonstreaza atractivitatea parcurilor tematice si de divertisment, a evenimentelor culturale si de divertisment de tip festivaluri cu specific local. n fine, trebuie accentuat faptul ca unul dintre cei mai importanti factori care determina dezvoltarea viitoare a turismului in Judetul Maramureş este publicitatea insotita de ³branding´, respectiv promovarea produselor de marca (brand) cu recunoastere regionala, nationala si internationala.

Y

Y   Y    Y

S?RA?EG A PEN?RU DE
VOL?AREA ?UR SMULU ÎN JUDE UL MARAMUREŞ OB EC? VELE SPEC F CE ALE S?RA?EG E ?UR S? CE NA? ONALE SUN?: ‡ cresterea numarului de turisti straini cu 10% anual; ‡ sporirea contributiei turismului la formarea P B la 6%; ‡ cresterea anuala numarului de turisti romani cu 5%; ‡ crearea unui numar de peste 350 mii de noi locuri de munca in sectorul turistic. LA N VEL NA? ONAL, OB EC? VELE GENERALE PEN?RU DE
VOL?AREA ?UR SMULU SUN? : ‡ crearea unei oferte turistice diversificata si competitiva prin sustinerea dezvoltarii investitiilor interne si internationale, care sa conduca la cresterea volumului activitatii turistice si respectiv, a circulatiei turistice; ‡ stimularea dezvoltarii ofertei turistice de calitate care sa permita cresterea incasarilor ± in lei si valuta, a contributiei sectorului turistic in P B si a veniturilor nete ale populatiei precum si sporirea gradului de absorbtie a fortei de munca ‡ crearea conditiilor de integrare a turismului din Romania in tendintele de dezvoltare mondiale si europene etc.



c c
c

    

c cc
 

PROGRAMELE ?ER ?OR ALE PR V ?OARE LA JUDE?UL MARAMUREŞ CUPR ND: A. Restructurarea mediului rural din
ona Codru -Modernizarea infrastructurii turistice pentru dezvoltarea agroturismului -Dezvoltarea infrastructurii de acces si a utilitatilor pentru crearea unei zone industriale de prelucrare a plantelor textile B. Dezvoltarea durabila a Muntilor ?ibles-Rodna - Revitalizarea ocupatiilor traditionale ca suport pentru dezvoltarea agroturismului in zona Valea lisua-M-tii ?ibles -Reabilitarea si protejarea mediului in arealul Muntii Rodnei. PROGRAMELE SEC?OR ALE DE DE
VOL?ARE A ?UR SMULU SE FOCAL
EA
A ASUPRA URMA?OARELOR: A. Valorificarea turistica a bogatiei apelor Judetului Maramureş -Dezvoltarea turismului balnear -Dezvoltarea integrata a turismului de agrement B. Dezvoltarea turismului de circuit -Drumul aurului-introducerea in circuitul turistic a minelor scoase din exploatare -Pelerinaje la manastirile din lemn ale regiunii C. Parcuri tematice si de distractie D. Central and Est European Art&Movie Resort -Studio de film pentru filmari exterioare la Bistrita -Studio pentru efecte speciale la Baia Mare E. Dezvoltarea competitiva a Regiunii - ncubatoare de afaceri - Baia-Mare F. Regiune functionala -Centre logistice pentru transportul aerian Baia Mare G. Programul de mediu OB EC? VE G ENER AL E: 1. Conservarea patrimoniului material şi imaterial, natural, istoric si cultural din regiune, reabilitarea zonelor cu potential turistic 2. Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii turi stice 3. Sustinerea mediului de afaceri prin imbunatatirea serviciilor turistice si a facilitatilor suport furnizate si dezvoltarea promovarii turistice 4. Promovarea de brand-ului turistic ³ L a p a s p r i n Maramureş´ 5. Dezvoltarea turismului de nisa

10%

RE
UL?A?E AS? EP? A? E: ‡ cresterea anuala a numarului de turisti care viziteaza Judetul Maramureş cu

‡ creşerea gradului de ocupare a structurilor turistice cu 20% ‡ asigurarea infrastructurilor tehnice si edilitare pentru atragerea de noi investitii private sau in parteneriat public-privat ‡ cresterea numarului de turisti straini cu 10% anual ‡ revitalizarea si/sau crearea de noi statiuni turistice



c c
c

    

c cc
 

‡ promovarea marcii turistice ³Maramureş´ si a marcilor locale construite pe proiectele judetene ‡ cresterea numarului de turisti si diversificarea segmentelor tinta de turisti ‡ cresterea calitatii serviciilor furnizate pentru turisti si sustinrea dezvoltarii de infrastructuri de cazare superioare (4,5 stele). ‡ Extinderea perioadei de utilizare a hotelurilor din statiuni şi zonele turistice prin dotarea acestora cu facilitati pentru extrasezon ± piscine acoperite, săli pentru practicarea gimnasticii, etc. PR O R ? A? :   

i


Restaurarea şi punerea în valoare a patrimoniul material şi imaterial, cultural, istoric si religios si pastrarea identitatii zonelor turistice Restaurarea si valorificarea patrimoniului cultural si etnografice cu evident potential turistic si includerea in circuite turistice Valorificarea potentialului turistic de dezvoltare existent la nivelul judetean / local, al valorilor istorice   


Protectia si valorificarea resurselor turistice naturale in contextul dezvoltarii durabile Valorificarea patrimoniului natural Protejarea, conservarea si promovarea ariilor naturale protejate, in vederea exploatarii acestora ca atractii turistice Valorificarea resurselor naturale judetene si locale   


Reabilitarea zonelor turistice Dezvoltarea zonelor turistice de importanta deosebita, a centrelor istorice ale oraselor cu potential turistic semnificativ. Proiecte integrate turistice   


Dezvoltarea mediului de afaceri din turismul judetean Sustinerea mediului de afaceri Sustinerea diversificarii ofertei turistice si dezvoltarea promovarii turistice si a brandurilor turistice   




Cresterea calitatii serviciilor in turism si crearea de produse turistice specifice judetene Reabilitarea, modernizarea si extinderea infrastructurilor structurilor de cazare cu utilitatile corespunzatoare Cresterea calitatii serviciilor prin crearea si reabilitarea facilitatilor de recreere Stimularea introducerii serviciilor de tip all inclusive mbunatatirea serviciilor oferite de turism

Y Y Y 

c c
c

    

c cc
 

Y

Y Y Y
 Y Y

ANAL
A PRODUSELOR ?UR S? CE ÎN JUDE?UL MARAMUREŞ Statiunile si zonele urbane Conform HG 867/2006 şi a Legii 526/2003 urmatoarele localitati sunt declarate statiuni sau zone turistice in jude ul Maramureş: å Ocna Şugatag, - HG 867 / 2006 å Borşa.- HG 867 / 2006 å zvoarele ± Legea 526/2003 å Mogoşa ± Legea 526/2003 å Cavnic ± Legea 526/2003 n total sunt declarate doar 2 statiuni turistice şi 3 zone turistice de munte pentru practicarea sporturilor de iarnă. În judet nu avem nici o statiune declarată ca fiind de importantă natională. Ca si tip de statiune turistica, regasim statiunea balneară - Ocna-Sugatag si statiunea montană Borsa. nfrastructura de cazare judeteană totalizeaza câteva sute de locuri. La nivel regional si local sunt propuneri pentru a dezvolta noi statiuni turistice de importanta locala sau nationala, care insa vor trebui sa indeplineasca reglementarile Autoritatii Nationale de ?urism referitoare la declararea de statiuni turistice: ‡ zvoare ‡ Cavnic ‡ Mogoşa ± Şuior ‡ Valea Vaseului ‡ Coştiui Chiar daca nu sunt declarate ca atare, multe dintre aceste propuneri de statiuni functioneaza de facto ca si zone turistice, atragând turisti si oferind facilitati de cazare. YYYYY Y Situată la extremitatea nordică a Carpatilor Orientali, zona Borşa are un relief foarte variat ca morfologie şi complex prin alcătuirea sa geologică, compus din trei unitati: Muntii Rodnei, Muntii Maramureşului şi Depresiunea Maramureş. Muntii Rodnei conservă urme glaciare pe versantii nordici: creste înguste, căldări glaciale cu pereti abrupti şi iezere alpine, văi sălbatice cu povârnişuri aproape verticale. Fenomenele carstice sunt în prezent explorate şi cartate. Relieful muntilor Maramureşului este extrem de variat: zone alpine cu bogat înveliş vegetal, abrupturi stâncoase, platouri calcaroase suspendate, izbucuri carstice, văi vijelioase cu defilee întrerupte de lunci înierbate, izvoare minerale, etc. Depresiunea Maramureş este una din cele mai mari şi mai interesante unitati naturale de acest gen din Carpatii Orientali. Diversitatea formelor de relief, fragmentate de numeroase ape cu defilee de o rară frumusete, pădurile masive de conifere şi 

c c
c

    

c cc
 

foioase cu faună de mare interes cinegetic, izvoarele minerale conferă regiunii un grad ridicat de atractivitate turistică. Lacurile au în mare parte origine glaciară şi sunt situate la altitudini ce ating 1.800 - 1.900 m, pitorescul lor atrăgând multi turişti. Clima este de tip temperat continental, cu temperaturi moderate în timpul verii şi cu abundente căderi de zăpadă în timpul iernii, ceea ce oferă conditii favorabile excursiilor şi practicării sporturilor pe tot parcursul anului. Principala activitate a populatiei o reprezintă creşterea animalelor (ovine, bovine, cabaline şi porcine). În munti se practică păstoritul de tip traditional: primăvara şi toamna pe păşunile şi fânetele de la poale, iar vara cu stâna pe păşunea de munte. În prezent, potentialul turistic al zonei Borşa este foarte putin valorificat. Cazarea este rezolvată la un nivel modest din punct de vedere al calitatii şi cantitatii. Cu exceptia oraşului Borşa, celelalte localitati sunt lipsite de hoteluri sau alte spatii de cazare, cabanele turistice au fost distruse şi nu există refugii montane. O echipă de salvamont functionează pe lângă primăria oraşului Borşa. Baza sportivă este modestă, doar pârtiile de schi din Borşa dispunând de un telescaun şi un schilift. De asemenea, traseele montane beneficiază doar partial şi nesatisfăcător de marcaje. Oferta turistică a zonei este complet lipsită de dotări auxiliare legate de cultură, destindere, agrement. Y Y YY  este situata in Depresiunea Maramuresului la poalele Muntilor ?ibles si Gutâi, la o altitudine de 490 de metri. Frumusetea locurilor, aerul ozonizat, bogatia de obiective turistice si sarbatori folclorice va vor face sa va aduceti aminte cu drag si nostalgie de aceasta statiune. Pe langa toate acestea mai exista si izvoarele de ape minerale care sunt recomadate in tratarea unor afectiuni reumatismale, ale sistemului nervos periferic, ginecologice sau ale aparatului locomotor. n sprijinul acestora stau facilitatile de tratament prezente: bazine cu apa minerala calda sau rece, fizioterapie, electroterapie , aerosoli, gimnastica medicala. n Ocna Sugatag se poate ajunge pe sosea urmand drumul national DN18 care leaga Baia Mare de Sighetu Marmatiei sau pe calea ferata pana in gara din orasul Sighetu Marmatiei de unde se pot lua mijloace auto pana in statiune. Mogosa si Suior. Statiunea Mogosa este amplasata pe malul Lacului Bodi, pe versantul sudic al Muntilor Gutai la o distant de 10 km de orasul Baia Sprie, la o altitudine de 731 m. Peisajul deosebit ce incadreaza cabana, partia de schi amenajata fac din aceasta cabana un punct de atractie turistica important, indifferent de anotimp. Complexul turistic Şuior, este amplasat pe versantul nord vestic al Muntilor Gutâi la o altitudine de 740m si o distantă de 12km de oraşul Baia Sprie. Complexul turistic Şuior a fost reconstruit in anul 2002 şi dispune de toate facilită ile pentru desfăşurarea în conditii optime a activitatilor turistice şi sportive.  Y Sta iunea este situată la o distan ă aproximativ 32 km de municipiul Baia Mare, la o altitudine de 916 m, drumul spre sta iune fiind asfaltat. Începând din anul 1946, Sta iunea zvoare a fost o gazdă primitoare pentru diferite competi ii sportive de nivel jude ean, na ional şi interna ional şi a prezentat o bază de pregătire pentru sportul de performan ă. Sta iunea zvoare, datorită amplasamentului geografic şi condi iilor meteo, beneficiază de zăpadă o lungă perioadă de timp, chiar şi in situa iile în care în alte zone ale ării nu este zăpadă. Astfel, în această sta iune au fost organizate următoarele numeroase competi ii. La o distan ă relativ apropiată de sta iune 

c c
c

    

c cc
 

există doua pârtii de schi alpin de dificultate mai ridicată decât cea din sta iune, unde pot fi organizate competi ii sportive. Sta iunea zvoare are la ora actuală spa ii de cazare şi masă renovate, permi ând odihna şi servirea mesei în condi ii civilizate. !YY Dezvoltarea turismului in Judetul Maramureş este axata pe urmatoarele tipuri principale de turism: "Y # Y $ Y Apele din aceste locatii pot fi folosite in scopuri curative si de agrement. Minele de sare inchise si lacurile sarate de la Ocna Sugatag, Coştiui prezinta un potential excelent de atragere a turistilor din Maramureş. n profil teritorial se remarca statiunile balneoturistice din Depresiunea Maramuresului, una binecunoscuta, cu potential de dezvoltare: Ocna Sugatag. La fel de importantă este statiunea de iarna: Borsa. n localitatile urbane mari este localizata o infrastructura alcatuita din unitati hoteliere numeroase de diferite dimensiuni. S-au dezvoltat pensiuni care folosesc oportunitatile atractiilor mediului in care sunt localizate. n conformitate cu prevederile HG 867/2006 anumite localitati ar indeplini conditiile necesare declararii lor ca statiuni de interes local. Acest aspect a fost adus la cunostinta autoritatilor locale, iar demersurile incepute de catre Consiliul Judetean Maramureş s-au materializat in parcurgerea primei etape de atestare si obtinerea avizului AN? pentru urmatoarele locatii cu profil turistic: Cavnic, zvoarele, Mogoşa- Şuior, Valea Vaserului. Urmeaza ca autoritatile locale sa elaboreze documentatia de urbanism pentru finalizarea atestarii. n judetul Maramureş mai exista o serie de zone turistice balneare cu potential de dezvoltare: Coştiui- ape sărate, Stoiceni-ape minerale, Dăneşti-ape sulfuroase. %Y # Y#Y Practicarea turismului montan are conditii foarte bune de dezvoltare datorita potentialului oferit de cele doua catene muntoase ale Carpatilor Orientali, cu caracteristicile si peisajele sale. n muntii Maramureşului, Rodnei si ?iblesului se pot practica drumetiile montane, alpinismul, escalada, etc. prezentând oportunitati excelente pentru dezvoltarea acestui tip de turism. La acestea se adauga potentialul cinegetic.
ona Borsa, situata in Maramuresul istoric, este una dintre cele mai frumoase zone ale României, (daca nu cea mai frumoasa, asa cum o considera localnicii). Borsa este situata in partea de nord-est a judetului Maramures, in partea de nord-vest a României, la frontiera cu Ucraina. Situată la extremitatea nordică a Carpa ilor Orientali, zona Borşa are un relief foarte variat ca morfologie şi complex prin alcătuirea sa geologică, compus din trei unită i: Mun ii Rodnei, Mun ii Maramureşului şi Depresiunea Maramureş. Mun ii Rodnei conservă urme glaciare pe versan ii nordici: creste înguste, căldări glaciale cu pere i abrup i şi iezere alpine, văi sălbatice cu povârnişuri aproape verticale. Fenomenele carstice sunt în prezent explorate şi cartate. Relieful mun ilor



c c
c

    

c cc
 

Maramureşului este extrem de variat: zone alpine cu bogat înveliş vegetal, abrupturi stâncoase, platouri calcaroase suspendate, izbucuri carstice, văi vijelioase cu defilee întrerupte de lunci înierbate, izvoare minerale, etc. Depresiunea Maramureş este una din cele mai mari şi mai interesante unită i naturale de acest gen din Carpa ii Orientali. Diversitatea formelor de relief, fragmentate de numeroase ape cu defilee de o rară frumuse e, pădurile masive de conifere şi foioase cu faună de mare interes cinegetic, izvoarele minerale conferă regiunii un grad ridicat de atractivitate turistică. Lacurile au în mare parte origine glaciară şi sunt situate la altitudini ce ating 1.800 - 1.900 m, pitorescul lor atrăgând multi turişti. Clima este de tip temperat continental, cu temperaturi moderate în timpul verii şi cu abundente căderi de zăpadă în timpul iernii, ceea ce oferă conditii favorabile excursiilor şi practicării sporturilor pe tot parcursul anului. Principala activitate a populatiei o reprezintă creşterea animalelor (ovine, bovine, cabaline şi porcine). În munti se practică păstoritul de tip traditional: primăvara şi toamna pe păşunile şi fânatele de la poale, iar vara cu stâna pe păşunea de munte. În prezent, potentialul turistic al zonei turistice Borşa este foarte pu in valorificat. Cazarea este rezolvată la un nivel modest din punct de vedere al calită ii şi cantită ii. Cu exceptia oraşului Borşa, celelalte localitati sunt lipsite de hoteluri sau alte spa ii de cazare, cabanele turistice au fost distruse şi nu există refugii montane. O echipă de salvamont functionează pe lângă spitalul din Borşa. Baza sportivă este modestă, doar pârtiile de schi din Borşa dispunând de un telescaun şi un cablu. De asemenea, traseele montane beneficiază doar partial şi nesatisfăcător de marcaje. Oferta turistică a zonei este complet lipsită de dotări auxiliare legate de cultură, destindere, agrement. Principalele zone din Maramures unde se practica turismul montan în jude ul Maramureş sunt ± mtii Gutin (Baia Mare, Baia Sprie, Cavnic, Desesti, Baiut), ?ibles ± ?g Lapus Rodnei ± Dragomiresti, Moisei, Borsa Mtii Maramuresului ± Viseul de Sus, Viseul de Jos, Borsa. Y

# Y Y

3 RE
ERVA? S? N? F CE å Pietrosul MareY å Rezervatia fosilifera Razvan Givulesvcu ChiuzbaiaY å Piatra ReaY Rezerva iile ştiin ifice sunt acele arii naturale protejate al căror scop este protec ia şi conservarea unor habitate naturale terestre şi/sau acvatice, cuprinzând elemente reprezentative de interes ştiintific sub aspect floristic, faunistic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic sau de altă natură. Mărimea rezerva iilor ştiin ifice este determinată de arealul necesar pentru asigurarea integrită ii zonei protejate. 1 PARC NA? ONAL å Parcul Na ional Mun ii Rodnei - Rezerva ie a biosferei Parcurile na ionale sunt acele arii naturale protejate al căror scop este protec ia şi conservarea unor eşantioane reprezentative pentru spa iul biogeografic national, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspect fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic sau de altă natură, oferind posibilitatea vizitării în scopuri ştiin ifice, educative, recreative şi turistice. 1 PARC NA?URAL



c c
c

    

c cc
 

å Parcul Natural Mun ii Maramureşului Parcurile naturale sunt acele arii naturale protejate al căror scop este protec ia şi conservarea unor ansambluri peisagistice în care interac iunea activită ilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zona distinctă, cu valoare peisagistică şi/sau culturală, deseori cu o mare diversitate biologică. 18 MONUMEN?E ALE NA?UR

å Creasta Cocoşului å ezerul Mare å Rozeta de piatră de la lba, Lacul Albastru - Baia Sprie å ?urbăria ezerul Mare ± Mun ii Gutâi å Cheile ?ătarului å Peştera de la Vălenii Şomcutei å Peştera cu Oase å Stâncăriile Sâlhoi
âmbroslavele å Mlaştina Vlăşinescu å ?ăul lui Dumitru å Cheile Babei å Peştera Boiu Mare å Coloanele de la Limpedea Peştera din dealul Solovan å Mlaştina ?ăul Negru å Peştera Ponorul Jitelor å Ponorul şi Peştera zei Monumente ale naturii sunt acele arii naturale protejate al căror scop este protec ia şi conservarea unor elemente naturale cu valoare şi semnifica ie ecologică, ştiin ifică, peisagistică deosebite, reprezentate de specii de plante sau animale sălbatice rare, endemice sau amenin ate cu dispari ia, arbori seculari, asocia ii floristice şi faunistice, fenomene geologice, peşteri, martori de eroziune, chei, cursuri de apă, cascade şi alte manifestări şi forma iuni geologice, depozite fosilifere, precum şi alte elemente naturale cu valoare de patrimoniu natural prin unicitatea sau raritatea lor. Dacă monumentele naturii nu sunt cuprinse în perimetrul altor zone aflate sub regim de protec ie, pentru asigurarea integrită ii lor se vor stabili zone de protectie obligatorie, indiferent de destina ia şi de de inătorul terenului. 13 RE
ERVA? NA?URALE å Pădurea Crăiască å Pădurea Bavna å Rezerva ia Arcer- ibleş å Cornu Nedeii-Ciungii Bălăsânii å Lacul Morărenilor Mlaştina Poiana Brazilor Pădurea de larice de la Coştiui å Arboretul de castan comestibil de la Baia Mare å Defileul Lăpuşului å Pădurea Comja å Farcău-Vinderel-Mihăilecu 

c c
c

    

c cc
 

å

Poiana cu narcise ?omnatec-Sehleanu.

0Y # Y   Y n acest domeniu se remarca capacitatea operatorilor culturali datorita carora, conform studiului Centrului de studii si cercetari in domeniul culturii din Bucuresti, care analizeaza produsele culturale, Jude ul Maramureş se claseaza prima intre jude ele tarii in termeni de obiective de patrimoniu, numar de monumente Unesco (in anul 2004). n topul primelor 10 de destinatii culturale din Romania . Cele mai importante atractii culturale sunt : ‡ Cetatile medievale: Baia Mare ±?urnul Macelarilor, transformat in timpul lui ancu de Hunedoara si cel mai reprezentativ monument, ?urnul Sfantului Stefan; Monetaria mperiului (actualmente Muzeul Jud e ean Maramur eş) ‡ Muzee de istorie si arheologie, muzee de etnografie in aer liber Sighetu Mar ma iei şi Baia Mar e ‡ Monumente Unesco, biserici de lemn: Barsana 1720, Budesti-Josani, Desesti, eud, Biserica din vale, Sisesti, Plopis. ‡ Monumente de arhitectura: Baia Mare (Maramures) ‡ Asezare fortificata din epoca medievala, Cetatea Chioarului -Maramureş ‡ Orasele- târg: Baia Mare, Şomcuta Mare, Sighetu Marma iei (Maramures) ‡ Muzee de istorie si arheologie: Muzeul de istorie Baia Mare, , Muzeul de istorie şi arheologie Maramureş, ‡ Muzeul Reziten ei Anticomuniste - Memorialul Sighet Muzeul Memorial al Victimelor Comunismului şi al Rezisten ei din Sighetu Marma iei figurează în agenda majorită ii turiştilor care se îndreaptă spre Maramureş. nstitu ia a ajuns la fel de căutată ca şi Cimitirul Vesel din Săpân a, specialiştii europeni eu confirmat că ocupă locul trei în topul muzeelor de istorie recentă de pe continent. Înaintea Memorialului din Sighet a fost plasat Memorialul victimelor nazismului din Auschwitz, urmat de Memorialul Pacii din Normandia. Fosta inchisoare maramureşeană a ³concurat´ cu institu ii importante din Europa, cum ar fi Muzeul ?erorii din Budapesta. S-a considerat, însă, că tratează mult mai bine problema sistemului totalitar la nivel european şi că face o geografie surprinzătoare a ceea ce a însemnat deten ia politică în România. A?RAC? URBANE: Centrul istoric Baia Mare, cladiri de patrimoniu şi Centrul istoric Sighetu Marma iei.
ONE E?NOGRAF CE S MES?ESUGARES? : å in domeniul olaritului : Săcel, Baia Sprie å in domeniul textilelor de interior: Săpân a, ?ârgu Lăpuş, por ile maramureşene ± ł ara Maramureşului văile Cosău, za, Mara, Vişeu; troi e, artizanat... Alte mestesuguri practicate: sculptura, icoane pe lemn si sticla, realizarea de podoabe populare. Bucataria traditionala, deosebit de gustoasa este putin pusa in valoare in



c c
c

    

c cc
 

restaurantele din judet, insa este inca bine pastrata. Printre cele mai apreciate produse culinare sint: vestita horinca de Maramures, placintele (cu brânza si marar, cu prune, cu cartofi), cre e ±
ona Chioar ± Mesteacăn; supa de pasare cu taietei de casa, ciorbe ardelenesti, tocanite, sarmale, cozonaci si multe multe altele. CAS?RE, CAS?ELE, CONACE, PALA?E, CE?A? , B SER C n jude ul Maramureş exista castele, conace, case memoriale, cetati mediavale. Printre cele mai importante obiective se numara: å castelul de la Pribileşti, al contelui ?eleki, castel in stil Renaisance şi Baroc, castel care are un mare poten ial dar trebuie realizate lucrări de reabilitare, Castelul din Satulung å conacul ?eleki de la Coltău care gazduieşte Muzeul Petofi Sador cetatea Chioarului GY  #  Y YY#& Y Exista in Regiune multe areale incarcate de spritualitate si locuri de pelerinaj: ‡
ona Muntilor Maramureşului (mai ales biserici de lemn) ‡ Cimitirul vesel de la Sapanta ‡
ona depresiunii Maramureşului, cu manifestari religioase de traditie. ‡ M ănăstiri ± zona Lăpuşului (Rohia, Rohii a, Habra) - zona Maramureş istoric (Bârsana, Moisei, Peri-Săpân a). B SER C LE DE L EMN În jude ul Maramureş peste 100 de biserici de lemn, adevarate opere de arta, sunt raspândite pe teritoriul Marmuresului. 8 dintre acestea fac parte din patrimoniul Cultural UNESCO, marturie a valorii lor deosebite. n timp s-a ajuns la o adevarata arta a imbinarilor in lemn ce reprezinta o tehnica specifica de imbinare a lemnului fara cuie sau cu ajutorul cuielor de lemn in anumite situatii impuse de locul si rezistenta imbinarilor. Prin urmare, ansamblul arhitectural bisericesc din Maramures a evoluat in timp in functie de priceperea, experienta si fantezia constructorilor locali, ei reusind sa impuna un anume stil in redarea plastica a formelor si motivelor ornamentale care s-a extins si in zonele limitrofe: Bistrita, Salaj, Satu Mare si Cluj. La aceste locatii turistice si monumente se adauga o dimensiune specifica ethosului local si transilvan, in general: multiculturalitatea, care valorificata turistic devine un element de potentare si unicitate a atrctivitatii. O structura de manastiri si lacasuri de cult ortodoxe care respecta in plan, fatade si pictura sugestiile venite dinspre Bizant. CEN?RE URBANE S?OR CE Centrele istorice semnificative sunt Baia Mare şi Sighetu Marma iei. De remarcat centrul istoric al orasului Baia-Mare cu constructii si monumente istorice datând din sec. XV, printre care se evidentiaza: piata libertatii, centrul vechi al orasului complex de arhitectura medievala ridicat in secolele XV -XV , ce pastreaza inca subsolul si parterul unor constructii mai vechi, conserva o succesiune de stiluri arhitecturale (gotic, baroc). Casa Elisabeta, cea mai veche constructie civila, a fost ridicata intre 1446-1490 de ancu de Hunedoara si Matei Corvin. Piata Cetatii ± vechiul ?intirim, este dominat de ?urnul Stefan, ridicat din initiativa lui ancu de



c c
c

    

c cc
 

Hunedoara, intre 1446-1468. n apropiere se găseşte şi ?urnul Măcelarilor, monument de secol XV foarte bine conservat. MU
EE, CASE MEMO R AL E: Judetul Maramures se poate Älauda´ cu Muzeul de Mineralogie deschis turistilor inca din anul 1989 (prin frumusetea lor vestitele si pretioasele flori de mina se inscriu in rândul principalelor colectii europene de acest profil), Muzeul Etnografic al Maramuresului Sighetu-Marmatiei, Muzeul Judetean, organizat in incinta vechii monetarii, care cuprinde colectiile sectiei de istorie, Muzeul de arta ± cladire ridicata in 1748 cu subsolul si parterul in stil baroc care gazduieste colectii cu lucrari reprezentative ale clasicilor picturii românesti si ale renumitei scoli de pictura baimareana, Memorialul Victimelor Comunismului si Rezistentei SighetuMarmatiei. Muzeul de etnografie si arta populara Baia Mare ± amplasat in cladirea fostului teatru de vara (ridicat in 1953 cu fatada in stil neoclasic), cuprinde o expozitie permanenta de arta populara. n imediata apropiere pe Dealul Florilor, se afla o expozitie permanenta de arhitectura populara in aer liber "Muzeul Satului" cuprinzând case si gospodarii traditionale, specifice diferitelor zone etnografice ale judetului, intinse pe o suprafata de 12 ha. Aici se gaseste si o biserica din lemn monument istoric si de arhitectura, ridicata in anul 1603 si adusa pe actualul amplasament in anul 1939. Muzeul Satului Maramuresean Sighetu-Marma iei este o alta atractie turistica, care cuprinde un muzeu etnografic şi un muzeu în aer liber arhitectură tradi ională Maramureşului istoric. În jude ul Maramureş întâlnim memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezisten ei Sighetu-Marma iei, Muzeul Jude ean organizat în incinta vechii monetării care cuprinde colectiile sec iei de istorie, şi arheologie şi o expozi ie permanentă de ceasuri, Muzeul de artă ± clădirea ridicată în 1748 cu subsolul şi parterul în stil baroc, găzduieşte colec iile ce con in lucrări reprezentative ale clasicilor picturii româneşti şi ale renumitei şcoli de pictură băimăreană. Case memoriale din jude ul Maramureş : Vasile Lucaciu, dateaza din anul 1848, ± Şişeşti , Petofi Sandor ±Coltău , Gheorghe Pop de Băseşti ± Băseşti , Ellie Wiesel ± Sighetu Marma iei Muzeul de Mineralogie Baia Mare± deschis turiştilor încă din anul 1989. Prin frumuse ea lor vestitele şi pre ioasele flori de mină se înscriu în rândul principalelor colec ii europene de acest profil. Cimitirul Vesel din Săpân a ± Maramureş este unul din cele mai cunoscute şi originale obiective turistice din regiunea de NV, care atrage annual un număr impresionant de turişti. Unul dintre cele mai reprezentative areale etnografice ale regiunii,Cimitirul Vesel din Sapanta a fost, pentru mai mult de 50 de ani, creatia sculptorului Stan Patras, artist de prestigiu in domeniul arhitectural, traditie mostenita in generatia sa din tata in fiu. Spiritul creativ al lui Stan oan Patras a facut ca acest monument al



c c
c

    

c cc
 

Sapantei, Cimitirul Vesel, sa fie si astazi un vestigiu al culturii si civilizatiei romanesti. Continuatorul traditiei lui Patras este acum Dumitru Pop. Jude ul Maramureş prezinta pentru turismul cultural un avantaj competitiv fata de celalalte jude e din regiune şi nu numai. Astfel, valoarea indicelui de turism cultural care masoara infrastructura si turismul de turism cultural este mai mare pentru Maramureş. Folosirea ± prin turism ± a obiectivelor culturale este de asemenea buna . uY # Y!Y'YY# Y ?urismul de afaceri este considerat principala sursa de venituri pentru industria hoteliera autohtona. n ultimii ani, o data cu intrarea pe piata româneasca a marilor companii straine, numarul celor care vin in România in interes de afaceri a crescut considerabil. Efectele pozitive se vad in special in marile orase. Conditiile pentru organizarea de congrese, simpozioane, intalniri sunt asigurate in prezent de hotelurile si institutiile din orasele mari: Baia-Mare - Millennium Business Center (peste 80 de evenimente organizate in primele 8 luni ale anului anul 2006), Centrul marketing şi expozi ii al CC Maramureş, Biblioteca Jude eană cu spa ii generoase de conferin e, dotate cu aparatura tehnică multimedia şi cu facilită i de nivele european. Exista cateva evenimente culturale deosebite care reunesc o gama larga de activitati muzicale, dansuri, si alte manifestari culturale: Sărbătoarea Castanelor de la Baia Mare. n jude ul Maramureş, manifestările culturale tradi ionale, festivaluri folclorice şi târgurile se desfăşoară pe tot parcursul anului după un calendar stabilit în fiecare an,şi atrag o multitudine de turişti. Amintim dintre cele mai importante: Festivalul Lenkerului Cavnic, Udătorul _ Şurdeşti, ?argul Cepelelor ± Asuaju de Sus , Măsurişul oilor ± ?ârgu Lăpuş, ?ânjeaua de pa Mare, Sânziene ± Borşa, Festivalul Nun ilor Vadu zei şi Onceşti, Festivalul Stuparilor, - Cerneşti, Roza Rotalinda zilele culturii din Rozavlea, Hora de la Prislop Borşa, Sărbătoarea castanelor Baia Mare, Festival nterna ional de poezie Sigeht , Festivalul ?radi iilor de iarnă Sighetu Marma iei, şcoala de vară Memorialul Sighetu Marma iei. Y (Y  # Y YY  # Y Arealele cu turism rural semnificativ sunt: ?ara Maramuresului, ?ara Chioarului, ?ara Lapusului, ?ara Codrului.
ONE E?NOGRAF CE n judetul Maramureş se disting cateva subzone etnofolclorice, care datorită mândriei locale se numesc ?ări: ?ara Maramuresului, ?ara Chioarului, ?ara Lapusului, ?ara Codrului. Aceste zone au ajuns sa se distinga, treptat, prin specific folcloric, prin marturii, traditii, mestesuguri. Mestesugurile, in trecut foarte bine reprezentate, se mai pastreaza inca mai ales in zona rurala a judetului astfel: olarit (ceramica alba si rosie), ladarit, mobilier taranesc, tesaturi-cusaturi-broderii populare, pictura de icoane pe sticla si lemn, rotarit, impletituri din papura si nuiele, cioplit in piatra si marmura, cojocarit, confectionat de obiecte de podoaba, sculptura in lemn.



c c
c

    

c cc
 

?raditia, obiceiul, prietenia, generozitatea si veselia localnicilor te inconjoara la fiecare pas, cele peste 260 de pensiuni acreditate din Maramures putând sa satisfaca chiar si pe cei mai pretentiosi dintre musafiri. ºY  Y'#YY!Y#Y Ar mai fi cateva tipuri de turism cu potential de turism cu potential de dezvoltare in regiune, dintre care merita mentionată Mocănita de pe Valea Vaserului din Maramures, singura posibilitate de acces în Valea Vaserului, cea mai impresionantă vale cu habitat natural, foarte bine conservat din zonă şi care face parte din Parcul Natural Muntii Maramureşului Ea fost dezvoltata din sec. 18 cand un Centru Forestier a fost fundat acolo. ALP N SM ± trasee /
one unde exista trasee cu posibilitate de practicare a alpinismului in Judetul Maramureş Creasta Muntilor Rodnei, parcursa iarna, este un traseu alpin destul de dificil, recomandat numai sportivilor avansati sau Creasta Cocoşului ± arie protejată din Maramureş, cariera Limpedea Baia Mare PARAPAN? SM se practica in zonele montane, mai ales pe Creasta Cocoşului şi gniş. Vanatoare si pescuit Datorita diversitatii si faunei cinegetice, intrejul judet poate fi considerat un mare parc de vânatoare. Vânatoarea de capre negre din Muntii Rodnei a fost drasnic limitata pâna la refacerea numarului de exemplare minim pentru protejarea speciei. Pe câmpie se vâneaza tap, vulpe, fazan, iepure si mistret. Se gasesc o multime de iazuri piscicole si helestee, iar râurile inca nepoluate sunt bogate in peste satisfacând pofta de pescuit a sutelor de pescari amatori din jude . În Maramureş există mai multe lacuri şi râuri unde se poate practica pescuitul : Ariniş, Firiza, Şăcălăşeni, râurile Lăpuş, Someş, za, Mara, Vişeu, etc De asemenea o salbă de păstrăvării pe cele mai importante râuri din zona montană. Lostri a ± Firiza, Blidari- Baia Mare. ?urismul de vânatoare poate fi practicat in Muntii Oasului, Gutâi, ibleş si dealurile Codrului unde se poate vana mistret, caprior, fazan. Fotosafari Observarea animalelor salbatice si a plantelor, mai ales a raritatilor, monumente ale naturii, si capturarea unor imagini inedite in aparatul fotografic este o activitate turistica la fel de palpitanta si pasionanta ca si vânatoarea. Mai ales rezervatiile naturale si cele doua parcuri nationale / naturale ofea subiecte deosebite pentru camerele foto sau video ale iubitorilor naturii. Rafting si canioning Debitele constant crescute de pe unele cursuri de apa din zona montana, Somesul, Bistrita, Rebra, Salauta, ofera conditii bune pentru plutire cu obstacole si turbulente. nca la inceput, acest sport câstiga tot mai multi adepti. În Maramureş la Cheile Lăpuşului şi Săpân a se poate de asemenea practica Raftingul.



c c
c

    

c cc
 

n ultimii ani, a aparut in România o moda a asa numitelor Äsporturi extreme³ organizate de agentii specializate pentru angajatii firmelor cu bani, care isi petrec toata ziua la birou si simt uneori nevoia de miscare, de actiuni colective. Asa ca piata e deschisa. C CLO?UR SM. O retea vasta si densa de drumuri si poteci de munte ofera variante infinite de parcurs pentru biciclistiii dornici de aventura si incercarea virtuozitatii. Automobilism de teren si motociclism off road Pe un traseu din Muntii Rodnei s-a organizat, in anul 2001, prima etapa a Campionatului National de Motociclism Off Road. Numeroasele drumuri forestiere si de caruta care strabat muntii nostrii ofera conditii ideale pentru practicarea sporturilor cu motocicleta sau masina de teren. O Etapă din Campionatul na ional de automobilism ± Raliul Gutin (Siromex) ± se desfăşoară în jude ul Maramureş şi de asemenea Raliul de tot teren Eurocarpatica - Baja pentru motociclete şi maşini. MO?OCROS. Exista etape din Campionatul na ional de automobilism ± Raliul Gutin (Siromex) ± Maramureş şi Raliu de tot teren Eurocarpatica Baja pentru motociclete şi maşini . Forme de turism inca neexploatate, dar cu potential de dezvoltare sunt turismul de recreere, drumetiile, turismul ecvestru, mai cu seama in ariile protejate, turismul academic si stiintific, turismul de divertisment (parcuri tematice, parcuri de distractii).  
#$%


Puncte t ari

Puncte slabe

Oferta structurilor de cazare Regiunea Nord Vest este pe locul 3 in Romania ca numar de locuri in structurile turistice dupa Reg. SudEst si Centru: are un numar de 20.568 locuri, aproximativ 9,92% din total Romania; peste ½ sunt concentrate in judetele Bihor (al 5-lea judet din Romania dupa capacitatea de cazare) si Cluj. n Regiunea Nord-Vest existau 110 hoteluri. Diversificarea sectoriala a ofertei turistice Atractii turistice numeroase care includ, printre altele: -Formatiuni geologice -Monumente naturale -Ape minerale, zvoare minerale -Biserici de lemn Maramures -Muzeul in aer liber al ?arii Maramureşului -Muzeul de Mineralogie Baia Mare Statiuni turistice existente sau in dezvoltare: - Ocna Sugatag -
ona turistica Novat-Valea Vaserului -
ona Borsa-jud. Maramures - zvoarele -Cavnic

Slaba diversificare a infrastructurii de cazare pentru turismul rural si de tineret (agroturism, ³hostels´ si alte structuri ³low-cost´)

?urismul contribuie la formarea P B in Regiunea Nordvest doar cu 1.6%, sub media Romaniei si sub media altor regiuni din Europa de Est.



c c
c

    

c cc
  Dezvoltarea turismului balnear in Regiunea Nord-Vest ?urismul balnear este vazut ca prioritar in regiune: are infrastructura si resurse balneare sustenabila, exista statiuni turistice regionale cu traditie: Felix, 1 Mai, Sangeorz-Bai si se prevede dezvoltarea integrate a altor statiuni de interes local/judetean: Marghita, ?asnad. n Romania hotelurile au inregistrat cel mai mare indice de utilizare (50,0%) in statiunile balneare. Potential pentru turismul de nisa ?urism cultural: marile orase, Baia-Mare, Sighetu MarmaŃiei ofera o gama vasta de obiective culturale / de divertisment, reprezentate de muzee, teatru , case memoriale, vestigii istorice ?urismul de aventura si sportiv se poate dezvolta: drumetii, pescuit, rafting, fotosafari etc. ?urismul alternativ: academic si stiintific, inca neexplotat.

Slaba promovare a turismului de nisa (ex. potentialul cinegetic pentru vanatoare si pescuit sportiv, turism de agrement). Lipsa unor strategii specifice pentru turismul cultural, istoric, turismul rural si lipsa parteneriatelor interinstitutionale.

O buna parte a obiectivelor culturale nu pot fi integrate in circuite

Oportunitati

Amenintari

Cresterea capacitatii de cazare turistica in Romania pe fondul definirii turismului ca domeniu economic prioritar Y mbatranirea populatiei va duce la o crestere a interesului in turismul balnear, prognozandu-se o crestere a ponderii acestuia in turism Y Cresterea puterii de cumparare in România nteres international sporit in turismul din parcuri naturale si culturale

Neglijarea patrimoniului cultural Y Slaba dezvoltare a infrastructurii rutiere, feroviare si aeriene in Regiunea Nord-vest Concurenta altor regiuni care si-au conturat deja strategii turistice si atrag turisti Y Atractivitatea destinatiilor turistice din afara Regiunii, in special inspre turismul montan si litoral Y Nivel scazut al cooperarii intre operatorii liniilor aeriene regulate si agentiile de



c c
c

    

c cc
 

Crearea de noi statiuni turistice: Vartop (jud. Bihor), Luna Ses, Figa si revitalizarea celor vechi ± Cavnic, Mogoşa, Şuior, zvoare (Maramureş) Accesabilitatea fondurilor din FEDER pentru dezvoltarea turismului Y Oportunitati pe piata pentru dezvoltarea turismul de nisa Y Co-operarea trasfrontaliera cu tarile vecine

turism Y Lipsa marketingului regional de turism Y Lipsa unei strategii integrate de dezvoltare a turismului la nivel national Y Y

Y

Y

Y Y Y Y Y Y   Y


YY

Y

  Y ) Y Y 
  Y

Publicul tinta este alcatuit atat din turisti romani, cat si de turisti veniti din intreaga lume. Publicul vizat este reprezentat atat de persoane de sex masculin, cat si feminin, de orice categorie de varsta (atat copii, cat si persoane adulte), cu studii si venituri medii si mari, atat din mediul urban, dar si din cel rural. Majoritatea celor care vin sa viziteze atractiile Maramuresului sunt pasionati de tursim, calatorii, cultura, istorie, arhitectura, arta si de frumusetile naturii. De asemenea turistii cauta de cele mai multe ori aici aer curat, odihna, sporturi de iarna, car si vanatoare si pescuit.

Y Strategia de promovare la nivel naţional si international urmăreste o serie de obiective specifice, cum ar fi: a) desfăşurarea de activităţi de comunicare integrată de marketing în scopul îmbunătăţirii imaginii României din punct de vedere turistic pe piaţa interna si internationala; b) promovarea produselor turistice din România în scopul creşterii circulaţiei turistice interne şi internaţionale; c) promovarea produselor turistice în funcţie de interesul specific fiecărei pieţe.



c c
c

    

c cc
 

De asemenea, prin acest program se finanţează în proporţie de 100% o serie de activităţi specifice promovării, respectiv: *Y Y+Y,Y-Y.,/Y&,Y-Y!$,Y#  Y !YY 0#Y-Y'#Y12YY a) în domeniul tipăriturilor: - tipărirea de broşuri, pliante, afişe, bannere, panouri, alte prospecte ce au ca scop promovarea turistică a României cu zona Maramures pe piaţa internă ş i internaţională; b) în domeniul materialelor destinate promovării şi informării prin mijloace audiovizuale: - filme de promovare a ofertei turistice generale, pe zone şi pe produse turistice ce vor fi expuse pe canalele de televiziune ?VR1, PRO?V, Antena 1 si incarcate pe youtube; - CD-ROM-uri, DVD-uri, spoturi audio, video; - diapozitive, fotografii, postere; $*Y, Y!Y0#Y1Y0'Y0Y0,Y1 - Y , 12YY a) participări la manifestări interne şi internaţionale (târguri: 24-27 septembrie ³?argul de turism´ la Bucuresti, 1-3 octombrie la Cluj Napoca şi expoziţii: Expozitia ³Ecoturism present´ perioada 28-30 octombrie Bucuresti prin care se prezinta ofertele de turism din zona Maramures); b) organizarea de vizite de documentare pentru reprezentanţi massmedia, agenţi, tour-operatori şi alţi creatori de opinie din străinătate (pentru toata perioada campaniei, asigurandu le cazare si masa); c) organizarea de evenimente (calendarul evenimentelor ± realizarea unor concerte in decursul anului de campanie cu ocazia inceputului fiecarui sezon) pentru promovarea ofertei turistice din Maramures; d) organizarea de acţiuni itinerante de promovare (road-show-uri) în străinătate; *Y#0Y!Y0$ Y3,1 -Y112YY a) publicitate în mass-media: presa scrisă ce se adresează publicului şi specialiştilor, radio, ?V paneuropene, naţionale şi locale; b) publicitate la târguri (catalogul manifestării, panouri outdoorşi indoor, bannere, ecrane); c) mailing; d) publicitate exterioară: panouri outdoor, promovare pe ecrane video, promovare pe mijloace de transport; e) realizarea, întreţinereaşi modernizarea site-urilor Autorităţii Naţionale pentru ?urism şi ale birourilor de promovareşi informare turistică din străinătate.

 Y Y

    Y 
  Y

  Y



Y

 4  Y

 Y

c c
c

    

c cc
 

Y

Promovarea brandului Maramures reprezintă un ansamblu de tehnici prin care se stimulează turistul în vederea achiziţionării produsului turistic, iar prestatorii de servicii sunt mobilizaţi să devină mai eficienţi. .  Y #Y  Y #5 Y !Y 0# a vânzărilor, sunt ! Y !Y ', prin care noi urmarim atragerea de noi clienţi, creşterea frecvenţei cumpărărilor, sporirea numărului de zile afectate unui sejur, uniformizarea cererii (în extra-sezon)etc. Formele prin care se practică reducerile de tarife sunt reprezentate de : ‰
 
   ± când serviciile se distribuie la tarife reduse numai în prejma sau în timpul desfăşurării unor evenimente speciale (carnavaluri, festivaluri, ceremonii religioase etc.); ‰
&' 
  ± formă agreată de en-grosiştii din turism, mai exact prin două variante, şi anume: - vânzări Äasortate´, gruparea într-un singur pachet a mai multor servicii distincte şi vânzarea lor la un preţ global mai mic decât suma tarifelor serviciilor individuale; - vânzări Ämultipack´, oferta se prezintă sub forma unui pachet de servicii de acelaşi fel, tariful global, fiind degresiv în raport cu volumul de servicii, ceea ce se asigură prin practicarea unui tarif regresiv pe unitate de serviciu. - reduceri definitive, au la bază reducerile mari de costuri. ÿ Y-Y  reprezintă o altă modalitate de promovare a vânzărilor în turism, acestea organizându-se pe teme turistice şi reuşind să antreneze potenţiali turişti, diferiţi angajaţi în turism, reprezentanţi mass-media, precumşi fonduri speciale de premiere a câştigătorilor. Ţinta acestor jocuri şi concursuri este constituită, în special, din copii, adolescenţişi tineri. Acordarea de premii se face şi în cadrul loteriilor şi tombolelor, care, pe baza tragerii la sorţi sunt premiaţi turiştii care participă la aceste forme de promovare. nformarea potenţialilor turişti dar şi a publicului larg asupra destinaţiilor, produselor şi serviciilor turistice, se poate face şi prin organizarea de seminarii, conferinţe sau workshop-uri, care, într-un timp scurt şi cu fonduri relativ mici, pot informa un mare număr de persoane. Astfel, seminariile se organizează în sediul oficiului de turism, la o destinaţie turistică etc., se adresează Ävânzătorilor´ de produse turistice şi poate dura 24 ± 48 ore; conferinţele sunt adresate cu precădere marelui public, organizându-se în localităţi care asigură cea mai mare parte a clientelei turistice; workshop-urile permit o prezentare foarte precisă a produselor turistice, ajungându-se de multe ori la un dialog interactiv între clientela potenţială ş i organizatorii din turism. 5 Y!Y#  reprezintă o altă formă de promovare a vânzărilor,şi sunt organizate pentru agenţii de vânzări pentru a-i familiariza cu destinaţiile turistice propuse spre comercializare (asigură cea mai completă informare asupra produselor, precumşi Ätestarea´ acestora). De semenea, din aceeaşi categorie face parte şi organizarea de săptămâni gastronomice, şi aici existând posibilitatea testării bucatelor prezentate. . Un alt mijloc de promovare a vânzărilor este şi 0$ Y Y  Y61, care se



c c
c

    

c cc
 

realizează prin intermediul afişelor, panourilor, bannerelor, display-urilor sau materialelor în format electronic (DVD-uri, CD-uri), în scopul atragerii, orientării şi dirijării interesului consumatorilor către un anumit produs turistic. Avantajul acestei metode de promovare este dat de faptul că, imediat după atragerea atenţiei asupra unui produs, acesta poate fi achiziţionat. . ! Y 0#,  sunt, de asemenea, un alt mijloc de promovare a ofertei turistice, constând în facilităţi pe care organizatorii de turism le pun la dispoziţia turiştilor, concretizate sub forma unor produse sau servicii suplimentare oferite gratuit consumatorilor. În România, promovarea vânzărilor se realizează, în mod concret în turism, în primul rând prin reducerile de tarife (preţ),şi aici se poate aminti oferta promovată de firma Eurolines care dă posibilitatea consumatorilor de a beneficia de un pachet de avantaje financiare incluzând reduceri de 50% pentru serviciile de transport, 10% pentru cumpărarea asigurării medicale şi 3% pentru cumpărarea oricărui program turistic oferit. De asemenea, tot o reducere de preţ practică ş i Hotelul Carolin 3* (Baia Mare) care, în timpul week-end-ului oferă cazare pentru două nopţi la tariful uneia singure,şi exemplele pot continua, această formă fiind prezentă aproape la toate unităţile de turism din zona. Festivalurile, carnavalurile, ceremoniile religioase si toate traditiile specifice zonei Maramures reprezintă tot un mod de promovare a vânzărilor în turism. Asadar, noi am realizat un calendar al evenimentelor ce o sa fie tipizat si distribuit pe toata perioada campaniei. Cardurile turistice sunt un alt exemplu de promovare utilizând, de data aceasta,vânzările grupate, respectiv
urich Card sau European City Card, care oferă deţinătorului facilităţi de transport, cazare sau masă în mai multe state din Europa unde valabilitatea cardului este recunoscută (România nu se află printe ele). Prezentatrea tehnicilor de relaţii publice ?ehnici de PR Activitati propriu-zise Difuzarea de ştiri Organizaţia turistică informează periodic consumatoriişi publicul larg, despre Campania ³La pas prin Maramures´ prin intermediul canalelor de televiziune (promo uri), presa scrisa (pagina destinata turistului informat), pancarte (evenimente, oferte)etc. Discursurile Comunicarea despre promovarea Campaniei turistice ³La pas prin Maramures´ se va realize prin 3 discursuri (inceput de campanie, desfasurarea acestia si evaluare) Evenimente speciale Calendarul evenimentelor vizează atragerea atenţiei publicului asupra ofertei



c c
c

    

c cc
 

organizaţiei de turism. Documente scrise, audio- vizuale sau electronice, care dau informaţii Ätehnice´, financiare sau comerciale, dar care contribuie şi la crearea unei anumite imagini a campaniei. mplicarea membrilor campaniei în susţinerea unor activităţi cu caracter social sau umanitar.

Materiale de identificare

Activitati de interes social

Y Y   Y
) 

YY  

Y Y 1. Stabilirea Bugetului  Y#0Y0$ Y, Y 2Y

!Y

YY

 Y

YY

Y"Y

Y"Y

uY+Y%(Y!#$

8250 euroY

19250 euroY

1955 euroY

%70GGYY

"(Y+Y(Y0 

8250 euroY

19250 euroY

1955 euroY

%70GGYY

"GYY+Y"GY

23250 euroY

54250 euroY

5425 euroY

º%7%GYY

"Y0Y+Y Y

22500 euroY

52500 euroY

5250 euroY

º %G YY

 Y

u%%G YY

"0G%G YY

"0GºGYY

%"( %G Y

Y  Y0  2Y 0Y0 Y Pliante cu oferta de

Y0 Y

Y0Y$Y

 YY

1.000

1 leu

1000 lei

1.000

1 leu

1000 lei

1.000

1 leu

1000 lei

1.000

1 leu

1000 lei

Crăciun Pliante cu oferta de Paşte Pliante cu oferta de vară Pliante cu oferta de toamnă  Y

0

Y

0



Y Y8Y7"Y*Y

c c
c

    

c cc
 

Y Y  Y#0Y0$ Y!'Y!2Y

!Y

Y!Y iss fm

Europa fm

 Y

6 ± 27 decembrie

2000 euro

1800 euro

3800 euro

17 ± 7 aprilie

1500 euro

1250 euro

2750 euro

15 iun ± 15 aug

2350 euro

1950 euro

4300 euro

1 sep ± 30 oct

2500 euro

2600 euro

5100 euro

 Y

8350 euro

7600 euro

15950 euro

2. Calendarul evenimentelor

?raditii si obiceiuri populare din Maramures, serbari campenesti si festivaluri folclorice, concerte in aer liber din Baia Mare, Sighetu Marmatiei, Cavnic, Seini ori Borsa, cenacluri literare, toate prezentate intr-un calendar al evenimentelor programate in fiecare luna a anului. ANUAR E Obiceiuri de Anu Nou si Sfantu Vasile: n Maramures, Anul Nou e doldora de credinte si obiceiuri; pretutindeni sunt semne care, talmacite, arata cum va fi tot anul care vine; cetele de uratori care vestesc noul an, Jocul Caprei, Steaua si Plugusorul stau la loc de cinste in aceasta zi; - Obiceiuri de Boboteaza: Casele tuturor credinciosilor sunt sfintite cu agheasma de preotul comunitatii; sosirea lui e vestita de cete de copii care ureaza gazdelor belsug; semnificatia crestina a zilei se impleteste cu vechi credinte si practici magice de aflare a ursitului; Festivalul de Datini si Obiceiuri de arna ± Salistea de Sus: Grupuri de copii de pe Valea zei mentin spiritul sarbatorilor de iarna prin colinde si vechi obiceiuri de iarna; - ´Verjel´ ± Dumbravita: De Boboteaza si Sfantul on, doua zile si doua nopti de bal taranesc la Caminul Cultural; fetele nemaritate si flacaii din sat se intalnesc pentru a juca impreuna si pentru a se cunoaste mai bine - Craciunul si Anul Nou dupa Calendarul ulian: Ucrainenii din Sighet, Rona de Sus, Poienile de sub Munte, Ruscova, Remeti, Bocicoiu Mare, Repedea, Bistra, sarbatoresc Craciunul si Anul Nou dupa calendarul vechi; ± ´Dantul Cosercilor´ ± Valea Chioarului: Joc la Caminul Cultural; oamenii aduc de-acasa coserci cu de-ale gurii, impodobite cu stergare traditionale care mai de care mai ´mandre´; FEBRUAR E 

c c
c

    

c cc
 

- Campionatul national de schi-biathlon ± Baia Sprie: Statiunea Suior ³ascunde´ una dintre cele mai cautate partii de schi din judet, iar in acest an aici se vor intrece cei mai curajosi schiori din tara - Lasata Secului ( nceputul Postului Mare): n ultima duminica dinaintea Postului Mare, in satele maramuresene se lasa cu joc si ceterasi pana in zori,´Dantul Lasarii´ prevestind inceputul postului. Buni crestini, maramuresenii nu vor mai petrece timp de sapte saptamani, pana la Sfintele Pasti; MAR? E - Serbarile lenkerului ± Cavnic: Concursuri de lenkere (saniute cu volan), schi, demonstratii de snowboard; locuitorii Cavnicului se falesc ca ei ar fi confectionat primul lenker din tara, pe la inceputul secolului trecut Obiceiuri de Buna Vestire: Spectacolul focurilor: pe inserat, in fiecare gospodarie, se aprinde cate un foc menit sa fereasca locul de boli si necazuri; APR L E - Obiceiuri de Florii: n curtile bisericilor au loc ´procesiuni´ de crengute de salcie inflorita; ramurile vor fi pastrate cu sfintenie de credinciosi pe grinda casei. ?ot de Florii, in satele din ?ara Lapusului are loc ´Masa Mosilor´ (pomana mortilor); - Obiceiuri de Pasti: Dupa un post lung, maramuresenii sarbatoresc Sfintele Pasti asa cum se cuvine; inrositul si incondeiatul oualor, slujba de nviere, mersul cu pasca la sfintit sunt obiceiuri pe care nimeni nu le lasa deoparte; crestinismul se impleteste cu fascinante ritualuri pre crestine; - Obiceiul de primavara ´UdatoriuƎ ± Surdesti: A doua zi de Pasti, la Surdesti este sarbatorit cel mai harnic gospodar, primul iesit la muncile campului (´udatoriul´). Dupa ritualul de celebrare, ospat si joc la casa sarbatoritului! - ³
ambete in Prier´ ± Viseu de Sus: Festival interjudetean de satira si umor coordonat de Uniunea Epigramistilor din Romania; ntrarea libera, iesirea pe baza de zambet! - Festivalul folcloric ´Cate flori pe za-n susƎ ± Dragomiresti: n Duminica ?omii, biserica din Dragomiresti isi sarbatoreste hramul. Un bun prilej pentru ca toti locuitorii sa se imbrace in straie de sarbatoare. Dupa slujba, satul va rasuna de cantecul si joc;

MA ± ´?anjaua de pe Mara¶¶ ± Hoteni: Stravechi ritual, bogat si viu colorat, de celebrare a primului om iesit la arat. Numele obiceiului vine de la ³tanja´, protapul folosit pentru a prinde vitele la plug - Sarbatoarea Portului Popular -Cupseni: Ansambluri folclorice, muzica populara, obiceiuri de nunta autentice din ?ara Lapusului; - Festivalul de cantece si dansuri populare ´Floare mandra de pe za´ ± Sieu: Doua zile de folclor autentic, in cadrul unui festival cu traditie; ± ´ ntalnire cu fiii satuluiƎ si festivalul de folclor ´Nu va uitati ca-s micutƎ ± Budesti: n frumosul sat de pe Valea Cosaului sunt invitate sa cante si sa joace ansambluri populare de copii din toate zonele Maramuresului



c c
c

    

c cc
 

paltini;

- Obiceiuri de Rusalii: Oamenii isi impodobesc casele cu ramuri verzi de tei sau

± ´Armindenii Rogozului´ ± Rogoz: De Rusalii, flacaii din sat confectioneaza si inalta in mijlocul satului o prajina inalta de lemn (Armindenul) impodobita cu cununi de flori. Armindenul este simbolul inaltarii si al renasterii; ± ´Sarbatoarea Narciselor´- Repedea: Parada portului popular, spectacole ale ansamblurilor folclorice in comuna care se mandreste cu cea mai intinsa poiana de narcise din zona; ± ´Armonii de primavara´ ± Viseu de Sus: Festival interjudetean de literatura si folclor, coordonat de Uniunea Scriitorilor Romani si de Asociatia nternationala de Folclor UN E - ³Jocul Valenarilor´- Valeni: Duminica ?uturor Sfintiilor e zi de joc si sarbatoare in satul de pe Valea Cosaului - Joc barbatesc ± Petrova: Petrovenii se mandresc ca un festival doar al jocului barbatesc nu gasesti cat ii Maramuresul. n plus, cei mai buni dobasi vor veni sa-si masoare talentul intr-un concurs de batut doba; - Serbarile Chioarului ± Somcuta Mare: Spectacole de muzica populara cu invitati din
ona Chioarului, parada portului popular - Sarbatoarea cositului si a placintelor ± Mesteacan: Femeile din Mesteacan se intrec atat in coptul placintelor crete, cat si in aptitudini ´barbatesti´, precum cositul. Ca si cum aceste calitati n-ar fi de-ajuns, concurentele au parte si de o proba artistica si de una de cultura generala - Obiceiuri de Sanziene: Fetele nemaritate aduna de pe campuri sanziene galbene si impodobesc cu ele portile si stresinile caselor, ca sa le aduca noroc. Fiindca se zice ca Sanzienele se manie daca nu sunt sarbatorite cum se cuvine, de ziua lor li se dedica tot felul de manifestari: - serbare campeneasca ³Sanzienele³ ± Baita de sub Codru - festivalul folcloric ³Cununa de Sanziene³ ± ?autii Magheraus; - festival folcloric interjudetean ³Nopti de Sanziene³ ± Borsa; - festival folcloric ³Hai Marii la Sanziene´- Rona de Jos; - Serbarile Viseului: Spectacole in aer liber, parada ansamblurilor populare, manifestari culturale in orasul din inima Maramuresului istoric; ± ´Dantul de Sanpetru´ ± Sindresti: De ziua Sfintilor Apostoli Petru si Pavel, biserica din Sindresti isi sarbatoreste hramul. ar, daca e hram e slujba religioasa, urmata bineinteles, de mare joc in sat - Hramul Manastirii Barsana: Hramul Manastirii de la Barsana are loc de ziua Soborului Sfintilor 12 apostoli, zi in care credinciosi din toate satele vecine vin cu mic cu mare la frumoasa manastire de pe Valea zei, sa se inchine; UL E - Festivalul international al nuntilor ± Vadu zei: Ansambluri folclorice pun in scena obiceiuri populare de nunta; alaiuri nuptiale, calareti, miri si mirese, porturi autentice, ospat si joc ca la nuntile traditionale adevarate



c c
c

    

c cc
 

- ³Festivalul Dansului si Portului de pe Fisculas´- Dumbravita: Un bun prilej de a face cunostinta cu obiceiurile ´satelor de pe Fisculas´, dar si de a sarbatori comuna Dumbravita - Scoala de Vara de la Memorialul Sighetu Marmatiei: Participa elevi selectati in urma unui concurs de eseuri, istorici si cercetatori romani si straini; - Serbarile orasului Seini: Evenimente culturale, dar nu numai, localnicii delectandu-se si cu un festival al berii - Sfantul Prooroc lie ± Hramul Manastirii din Dragomiresti: n fiecare an, de Sfantul lie credinciosii vin in Dragomiresti la manastire pentru icoana facatoare de minuni; -
ilele orasului Salistea de Sus: Spectacole folclorice si focuri de artificii vor sarbatori orasul AUGUS? - Serbarile Cavnicului: Cavnicarii vor avea parte de trei zile de spectacole in aer liber, intreceri, campionatul ´joagarelor´ (al taietorilor de lemne), dans si focuri de artificii ± ´Sus pe Valea Vaserului´ ± Valea Vaserului: Activitati ale minoritatilor de etnie germana in colaborare cu Forul Democrat German - ³Festivalul Gulasului´ ± Ocna Sugatag: Bucatari amatori si profesionisti se intrec in retete ademenitoare si originale de preparare a gulasului; dupa degustare, are loc premierea castigatorului. Mancarea e musai udata cu horinca - Obiceiuri de Sfanta Maria Mare: Grupuri de pelerini, imbracati in alb, se indreapta catre manastiri, cantand cantece inchinate Sfintei Fecioare Maria; - ³Festivalul Stuparilor´ ± Cernesti: Muzica populara, simpozioane pe teme apicole si agricole, concursuri sportive si nu in ultimul rand, dulci produse ale stupului cu care se mandresc apicultorii comunei de la poalele Masivului Magura; - ³Hora la Prislop´ ± pasul Prislop, Borsa: Mare sarbatoare populara cu ansambluri din Maramures, Suceava si Bistrita-Nasaud, mesteri populari, peisaj ´inaltator´ si ospat imbelsugat in varful muntelui, la hotarul dintre Maramures si Bucovina - ³
ilele Culturii Roza Rozalina´-Rozavlea: Satenii vin sa-si cinsteasca satul cu folclor autentic si serbari campenesti - ³Pantru Mandra din Botiza´-Botiza: ?ropotitele, ceterasii si tipuriturile morosenesti se aud pana in satele invecinate SEP?EMBR E - Jocul Satului-Hoteni: n curtea gazdelor, ceterasii zic fara ³hodina´ (odihna), iar fetele si flacaii joaca mai sa rupa podelele soprului. Dupa joc toti, toti vor fi ³omeniti´ cu sarmale , ³pancove´ (gogosi ) si horinca - Nasterea Maicii Domnului ± Hramul bisericii din eud-Deal (monument din Patrimoniul Mondial-UNESCO): Considerata de unii cercetatori ca fiind cea mai veche constructie de lemn din Maramures, Biserica de lemn din eud Deal pastreaza intr-insa, frumoase icoane de sticla si picturi datand din secolele 15-16; - ³?argul cepelor ± Festivalul interjudetean al folclorului din ?ara Codrului´ ± Asuaju de Sus: Spectacole folclorice in aer liber si targ taranesc unde, bineinteles, ceapa va fi ´doamna-mare



c c
c

    

c cc
 

- Festival Concurs al Primasilor din Maramures ³Victor Negrea´- Somcuta Mare: Festival deja cu traditie, unde se intrec cei mai buni violonisti din judet, poarta numele celui mai cunoscut ´primas´ din zona ± ´?oamna Chioreana´, Remetea Chioarului: Formatii artistice din zona, dar si invitate, sarbatoresc sosirea toamnei in peisajul chiorean; - ³Sarbatoarea Castanelor´ ± Baia Mare: ?rei zile in care vinul, berea si mustul curg valuri, expozitiile, concertele si petrecerile sunt la ele acasa si nu in ultimul rand, Baia Mare isi scoate la iveala ´tezaurul´ de castane comestibile OC?OMBR E - ³Balul Strugurilor´- Ocna Sugatag: Balul marcheaza momentul intrarii tinerilor in societate - ³Festivalul international de poezie´- Sighetu Marmatiei: ?rei zile de recitaluri de poezie si lansari de carte; ± ´Serile de poezie Nichita Stanescu de la Desesti³: Recital de poezie, discutii, amintiri, imagini care amintesc de calatoriile poetului Nichita prin ?ara Maramuresului, decernare de premii - Sfanta Paraschiva ± Hramul bisericilor de lemn din Poienile zei si Desesti (monumente din Patrimoniul Mondial-UNESCO): Construita in 1604, biserica de lemn din Poienile zei se remarca prin proportiile armonioase. Biserica din Desesti este singura biserica veche din Maramures a carei picturi interioare, ca urmare a unei foarte atente restaurari, poate fi admirata exact asa cum arata in 1780, anul realizarii; - Festival folcloric ³Alina-te, dor alina!´ ± Cicarlau: Artisti debutanti sau consacrati participa pe scena Caminului Cultural din Cicarlau la festivalul initiat de cunoscutul cantaret Nicolae Sabau, in prezent primarul comunei NO EMBR E - Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril (Hramul bisericilor de lemn din Surdesti, Plopis, Rogoz (monumente din Patrimoniul Mondial-UNESCO): Fiecare din bisericile maramuresene de lemn are farmecul ei si povestea ei unica: Surdesti (cea mai inalta constructie veche din lemn), Plopis (pastreaza 49 de monede depuse de fiecare din familiile care au sprijinit inaltarea bisericii), Rogoz (adaposteste sub acoperis masa mosilor). ?ot hramul Sfintilor Arhangheli il poarta si vechea biserica de lemn din Rozavlea; - Joc la Sura- Grosi: Satenii se intalnesc sa sarbatoreasca jocul sub obladuirea taragotistului Dumitru Dobrican care este si mare gazda - ³Cant si joc pe plai strabun´- Dumbravita: Dumbravitenii joaca pentru ultima oara inaintea Postului Craciunului - ntrarea in Biserica a Maicii Domnului ± Hramul bisericii de lemn din Barsana (monument din Patrimoniul Mondial-UNESCO): Bisericii de lemn din Barsana i se mai spune si ´biserica umblatoare´, pentru ca a fost mutata din loc in loc. Locatia actuala i-a fost stabilita pe dealul barului, pe locul unui vechi cimitir de ciumati; - Obiceiuri de Sf. Andrei: Fetele nemaritate se folosesc cu acest prilej de practici magice pentru aflarea ursitului; daca postesc toata ziua si apoi mananca dintr-o turta sarata gatita cu mainile lor, viitorul sot li se va arata in vis;



c c
c

    

c cc
 

DECEMBR E - Activitati dedicate
ilei Nationale a Romaniei; - Festivalul Hanuka ± Sighetu Marmatiei: Comunitatea evreiasca sarbatoreste Hanuka, victoria dreptatii asupra nedreptatii, a luminii asupra intunericului; - Sf. Nicolae ± Hramul bisericii de lemn din Budesti (monument din Patrimoniul Mondial-UNESCO): Construita in 1643, biserica de lemn din Budesti, inchinata Sfantului Nicoara, pastreaza in interior picturi realizate de Alexandru Ponehalschi. Coiful si camasa de zale ale haiducului maramuresean Pintea, lasate in grija bisericii, reprezinta alte elemente de atractie pentru orice vizitator; - Festival folk ´Decembra´ ± Cavnic: - Festivalul interjudetean de colinde si datini ´Veniti crestini la Viflaim´ ± Viseu de Sus: Ansambluri folclorice pun in scena obiceiuri si traditii specifice Sfintelor Sarbatori de Craciun in rasunetul cald al colindelor; - ³
ilele culturii chiorene´ ± Somcuta Mare: O saptamana de colocvii, concerte, expozitii dedicate culturii ?arii Chioarului - Obiceiuri de Craciun: n Maramures, de Craciun lumina nu se stinge toata noaptea si nici o casa nu ramane necolindata; obiceiuri frumoase, incarcate de semnificatii, pe care oameni din toate zarile vin sa le admire, pentru a se bucura de un Craciun adevarat

Y

Y   Y 
 Y Y Y Y Y


   Y

 Y

 Y

Y

&Y3Y!Y30Y#0Y!Y0#Y 1. Care dintre următoarele mijloace de informare în masă le folosiţi pentru a alege urmatoarea vacanţă? ð

nternet

ð

Radio

ð

Presa scrisă (reviste, ziare, publicaţii de specialitate )

ð

?v

2. Faceţi un ?op 3 al destinaţiilor favorite de vacanţă unde aţi reveni.



c c
c

    

c cc
 

3. Faceţi un ?op3 al destinaţiilor de vacanţă unde nu aţi mai fost, dar aţi vrea să ajungeţi.

4. Ce tip de vacanţă alegeţi? ð

All inclusive

ð

Destinaţie exotică

ð

Sejur la ski

ð

Family

ð

Circuite turistice

ð

Pelerinaje

ð

Adventure (expeditii, safari, sporturi extreme)

5. Ce suma aţi alocat pentru ultimul concediu? ð Până în 200 ¼ ð 200 ± 500 ¼ ð 500 ± 1000 ¼ ð Peste 1000 ¼ 6. Cat timp alocati pentru o vacanta? ð 3 nopţi ð 6 nopţi ð 7 ± 12 nopţi ð Peste 12 nopţi

7. De cate ori aţi fost în zona Maramures ? ð Niciodată



c c
c

    

c cc
 

1-3 ori mai mult de 3 ori

ð ð

9. Daca nu, ati fi interesat sa va petreceti o vacanta in zona Maramures?

8. ð ð ð

Cum aţi dori să vă petreceîi vacanţa în zona Maramures? Vizitarea obiectivelor culturale şi religioase Drumeţii în natură Staţiuni balneo-climaterice

1. Unde vă place mai mult să vă petrec i vacan a? ð

În

ară

ð

În străinătate

2. n ce zona a tarii preferati sa va petreceti vacanta?

3. Precizati motivele pentru care preferati aceasta zona.

4. Ce v-a convins sa vizitati zona Maramures?

5.Ati auzit de Campania de promovare a zonei? Daca da, de unde? ð

Pliante



c c
c

    

c cc
 

ð

Reclama tv

ð

Reclama radio

ð

Participarea la diverse târguri de turism

6. Cum cosidera i vacan a petrecută in zona Maramures? ð

Nesatisfăcătoare

ð

Satisfacătoare

ð

Plăcută

ð

Foarte plăcută

7. Ati mai fi interesat sa va intoarceti in zona Maramures? ð

Foarte putin probabil

ð

Putin probabil

ð

Pobabil ca da

ð

Cu siguranta da