Campanie de Relatii Publice Sibiu [PDF]

Zitiervorschau

Academia de Studii Economice Bucuresti Facultatea de Economie Teoretica si Aplicata

Campanie de Relatii Publice pentru promovarea turismului in judetul Sibiu

Burdufaru Oana Madalina Cioponea Corina Seria A Grupa 1423

1

Campanie de PR, Judetul Sibiu Sibiu a fost construit in secolul al 12-lea de catre colonistii germani, cunoscuti sub numele de sasi. Orașul vechi din Sibiu își păstrează măreția zilelor sale anterioare, când breslele bogate și puternice au dominat comerțul regional. Are un sentiment distinct germanic. Secțiuni ale zidului medieval încă pazesc zona istorică, cum ar fi Piața Mare și Piața Mica. Sibiul este un oras pietonal prietenos cu două nivele ușor accesibile: Orașul de Sus , cele mai multe dintre atracțiile istorice ale Sibiului, și Orașul de Jos , căptușit cu case colorate pe străzile pietruite și delimitate prin impunerea unor ziduri si turnuri de aparare cu vedere spre râul Cibin . În mod tradițional, orașul de Sus a fost partea comercială și ieșirea mai bogată, în timp ce orașul de Jos a servit ca zona de fabricație. Centrul istoric include Piata Mare, Piața Huet, frumoasa Pasajul Pași care leagă orașul de sus în oraș mai mic, bine-cunoscut Podul Minciunilor, Piața Aurarilor și Piața Mică. Judeţul Sibiu a reuşit să se remarce ca destinaţie turistică de top în România atât pentru turiştii români, cât mai ales pentru străini (în principal în cadrul unor circuite turistice culturale, dar nu numai). Acest statut este conferit între altele de recunoaşterea internaţională a oraşului cultural Sibiu, de popularitatea atracţiilor principale în rândul publicului (Sibiu, Mărginimea Sibiului, siturile UNESCO, Bâlea, Păltiniş, Ocna Sibiului), dar şi de poziţia fruntaşă ocupată în peisajul turistic românesc (din perspectiva infrastructurii turistice, dinamicii numărului de turişti străini atraşi, a interesului opiniei publice etc.). Oferta turistică bine conturată şi variată alături de serviciile de bună calitate (ambele judecate prin prisma nivelului turismului românesc) şi promovarea susţinută pe canale variate sunt premisele pe care se bazează succesul actual şi viitor al planurilor de dezvoltare turistică a judeţului. Caracteristicile principale ale ansamblului resurselor turistice din judeţul Sibiu sunt diversitatea şi valoarea ridicată raportată la oferta turistică a României. 2

Resursele turistice naturale variază de la peisaj montan alpin la forme de relief speciale, în timp ce resursele turistice antropice cuprind mai multe subcategorii principale (etno-folclorice, istorico-arhitecturale, religioase), a căror importanţă este amplificată şi de caracterul multicultural din zonă. Istoria bogată a oraşului a stat la baza creării unui adevărat patrimoniu cultural şi arhitectural, ce a devenit motorul pentru dezvoltarea turismului în Sibiu. Patrimoniul cultural este pus în valoare prin aspectul Oraşului Vechi (centrul istoric), cu câteva puncte de atracţie majore (de exemplu, Turnul Sfatului, Turnul Scărilor, Biserica Evanghelică, Palatul Brukenthal, Casa Generalilor, Casa Haller, Casa Albastră, Casa Lutsch, Primăria, Casa parohială romano-catolică, Biserica Azilului, Biserica Franciscană, Biserica Catolică, Catedrala Ortodoxă, Biserica Reformată, Biserica Ursuline, Casa Hermes, Casa Artelor), dar şi prin Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale Astra (muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului). Sibiu beneficiază şi de poziţionare privilegiată în imediata apropiere a munţilor (Păltiniş şi Bâlea Lac – ambele zone de schi – se află la 32 şi respectiv 65 km), dar şi la confluenţa unor importante zone etno-folclorice precum Mărginimea Sibiului, Ţara Oltului şi Valea Hârtibaciului. Statutul de capitală culturală europeană (2007) a sporit promovarea şi a contribuit la creşterea notorietăţii oraşului şi la formarea şi accenturarea unei imagini atractive a Sibiului, ce a condus la intensificarea vizitelor în scopuri turistice a oraşului şi a împrejurimilor. În acelaşi timp, dezvoltarea economică a Sibiului a condus şi la creşterea turismului de business.

3

Atractiile turistice: Turnul Sfatului: Turnul este unul dintre cele mai cunoscute simboluri ale Sibiul. Turnul Sfatului se află în centrul oraşului încă de când au fost puse primele cărămizi pentru construcţia burgului lui Hermann, iar de atunci a rămas să crească odată cu el.

Catedrala Evanghelica: Biserica Evanghelică este una dintre cele mai impunătoare clădiri din centrul istoric al oraşului Sibiu, şi asta datorită înălţimii turnului acesteia ( cel mai înalt din Transilvania-peste 73 de metri ) vizibil din aproape oricare parte a oraşului. Imaginea bisericii evanghelice din Sibiu este cel mai des întâlnită pe cărţile poştale cu imagini din orşul Sibiu. Biserica este cunoscută mai ales pentru orga din interiorul impresionant, o orgă în stil baroc realizată de un meşter slovac în anul 1671, orgă ce a înlocuit prima orgă adusă la Sibiu în anul 1585. Este cea mai mare orgă din S-E Europei.

Muzeul Civilizatiei Traditionale ASTRA: Oraşul Sibiu deschide spre vizitare, unul dintre cele mai mari muzee în aer liber din România şi din sudestul Europei, Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA. Acesta este situat in Pădurea Dumbrava, la 4 km de oraşul Sibiu. Spaţiul impresionant din Dumbrava prezintă, în zone armonios marcate ca spaţiu si tematică, lumea minunată a satului românesc. 4

Analiza de piata

5

Conform datelor rezultate în urma inventarierii structurilor de cazare din judeţul Sibiu, acesta dispune de un număr de 518 unităţi de cazare, dintre care cele mai multe sunt de tip pensiune turistică rurală (159), urmate fiind de categoria generică de pensiune turistică (124) şi cea de pensiune turistică urbană (66). În privinţa locurilor de cazare disponibile, capacitatea de cazare a pensiunilor turistice rurale reprezintă mai puţin de o cincime din total (18%), cea mai mare capacitate având-o hotelurile (aproximativ 28%). Cumulativ însă, structurile de tip pensiune reunesc aproape jumăte din totalul locurilor de cazare disponibile din judeţ (44,6%). Ponderi importante mai deţin şi cabanele şi hostelurile, cu 9% şi respectiv 7,6% din total .

Exceptând cazurile rare în care unele unităţi nu sunt incluse în lista Ministerului Turismului, deşi prezintă autorizaţii emise de către acesta, situaţia generală la nivelul judeţului Sibiu nu este satisfăcătoare: peste 30% din capacitatea de cazare inventariată nu este clasificată conform standardelor Ministerului Turismului. La nivel de judeţ, pentru 65 de unităţi de cazare neclasificate nu a fost identificată o categorie de confort asumată de structura respectivă; acestea reprezintă 13,5% din totalul capacităţii de cazare disponibile în judeţ. 6

Cele mai multe unităţi oferă un grad de confort scăzut (2 flori/stele), urmate îndeaproape de categoria celor cu un grad de confort mediu (3 flori/stele). La nivel de locuri de cazare disponibile, situaţia se inverseză, locurile de cazare cu un grad de confort mediu fiind mai numeroase decât cele cu un grad de confort scăzut – 4.334 faţă de 4.081. De remarcat este şi numărul mare de camere cu un grad de confort ridicat şi foarte ridicat (4, respectiv 5 flori/stele), care cumulează 2.060 de locuri de cazare, adică aproximativ 16% din totalul capacităţii de cazare din judeţ.

Analiza SWOT Puncte tari

Puncte slabe 7

Sărbători tradiţionale renumite se organizeaza in zona, fiecare localitate avand o manifestare culturala bine promovata.

Neperpetuarea tuturor tradiţiilor si obiceiurilor din zona Marginimii Sibiului ,in special cele legate de oierit.

Exista elemente de patrimoniu cultural material si imaterial bine pastrat si valorificat datorat aşezări antice, dacice şi daco-romane care se gasesc in zona

Starea fizică a dotărilor culturale produce disfuncţionalităţi.

Monumente, ansambluri arhitecturale şi situuri de valoare naţională numeroase (44). Zona etno-culturala cunoscuta cu tradiţii locale bine păstrate.

Lipsa personalului specializat ce deserveşte dotările culturale.

Oportunitati

Amenintari

Fructificarea superioară a unor nişe în turism (sporturi extreme, ecoturism). Diversificarea serviciilor turistice / dezvoltarea serviciilor de divertisment şi agreement. Valorificarea gastronomiei locale. Fructificarea istoriei bogate a zonei. Promovarea legendelor şi a obiceiurilor populare. Accesarea fondurilor structurale disponibile în domeniul turismului. Existenţa parteneriatelor externe şi interne de colaborare în domeniul turismului.

Distrugerea mediului natural prin reglementarea şi controlul limitat al activităţii umane şi prin lipsa infrastructurii tehnice (canalizare / staţii de epurare). Creşterea decalajului de dezvoltare între oraşele mici şi Sibiu. Creşterea ponderii turismului ilicit ca efect al crizei economice.

8

Stabilirea publicului tinta

9

Publicul vizat se incadreaza intre 25 si 40 de ani.

2.Sex: Feminin Masculin

42% 58%

Este de sex feminin.

3. Care sunt veniturile dumneavoastra lunare? Sub 1500 lei 3% 18%

Intre 1500-2500 lei Intre 2500-3500 lei

41%

peste 3500 lei 38%

10

Cu venituri intre 2500 si 3500 de lei.

4. Mediul de rezidenta: Rular

33%

Urban

67%

Mediul de rezindenta urban.

5. Cetatenie: Romana

12%

Straina

88%

11

Cetatenie Romana

6. Ce buget alocati unui concediu? Sub 1500 lei 9% 18%

Intre 1500-2000 lei Intre 2000-3000 lei Peste 3000 lei

39% 34%

Bugetul alocat unei vacante fiind intre 2000 si 3000 de lei.

12

7. Cat timp acordati unei vacante? Sub 5 zile 7%14% 21%

Intre 5-10 zile Intre 10-20 zile Peste 20 zile

58%

Timpul intre 5 si 10 zile.

8. Ce tip de cazare preferati? Cabana 21%

21%

Apartamente de inchiriat Hotel

20%

Pensiune turistica

38%

13

Prefera sa se cazeze la hotel.

9. Obisnuiti sa va petreceti vacanta: 4%

In familie Cu prietenii

49%

Singur/a

47%

Isi petrec vacanta cu prietenii.

10. Pentru ce va duceti in vacanta? Peisaje Muzee

23% 38%

Distractie Odihna

21% 18%

14

Si se duc in vacanta pentru peisaje.

Scop si obiective Campania noastra de Relatii Publice are ca scop dezvoltarea turismului in judetul Sibiu. Obiectivele noastre sunt:  Crearea unei imagini cat mai pozitive  Valorificarea potentialului economic si cultural  Dezvoltarea obiectivelor turistice si diversificarea acestora  Valorificarea obiectivelor turistice

Diagrama Gantt

15

16

Tehnici de creare a imaginii Am folosit efectul de hallow In reclama tv realita am introdus o persoana publica cunoscuta, placuta de catre public. Contractul presupune ca aceasta persoana sa vorbeasca in conferinte de presa si interviuri despre frumusetea judetului Sibiu timp de un an de cate ori este adus in discutie acest subiect. Mesajul sa fie transmis clar si usor de inteles. Logo :

Slogan: Sibiu, o capitala culturala ce merita vazuta!

Pliant:

17

Produse comunicationale:    

Am distribuit pliante Am realizat reclama tv Am participat la targuri de turism Am realizat reclama radio

Cele mai utilizate canale de comunicare sunt radioul si televiziunea. Vom difuza la televizor reclama in intervalul orar 18:00-22:00 timp de o luna, iar la radio inintervalul orar 7:00-10:00 timp de o luna.

Bugetul Canale de comunicare TV Radio Pliante Alte cheltuieli Total

Pret 100 000 € 50 000 € 20 000 € 30 000€ 200 000€

Evaluare: Chestionar: 1. In ce categorie de varsta va incadrati? Varsta Sub 18 ani Intre 18-25 Intre 25-40 ani Peste 40 ani 2.Sex Feminin Masculin

18

3. Care este venitul dumneavoastra lunar? Sub 1500 lei Intre 1500-2500 lei Intre 2500-3500 lei peste 3500 lei

4.Mediul de rezidenta Rular Urban

5.Cetatenie Romana Straina

6.Doriti sa vizitati judetul Sibiu? Da Nu

7. Daca da, pentru ce doriti sa il vizitati? Peisaje Muzee Distractie Odihna

19

8. De unde ati aflat despre atractiile turistice din Sibiu? De la prieteni Din reclamele TV Din reclamele de la Radio Alte surse 9. Ce ati dorii sa vedeti in Sibiu? ……………………………………………… ……………………………………….

20

Bibliografie http://www.sibiu-turism.ro/UserFiles/Docs/Alte-foto-Docs/Masterplan-Turism-Sibiu.pdf http://turism.gov.ro/ http://www.sibiul.ro/turism/atractii-turistice-in-sibiu.html

21