BURSA ÎNTRE EVOLUȚIE ȘI CRAH Prezentare [PDF]

Zitiervorschau

BURSA ÎNTRE EVOLUȚIE ȘI CRASH

Noțiunea, istoricul și evoluția bursei pe plan internațional • Formarea şi afirmarea bursei exprimă însăşi definirea relaţiilor de schimb, a pieţei ca structură de bază a economiei de piaţă moderne. • În toate statele moderne au fost create şi s-au dezvoltat burse de valori puternice, care au ajuns să domine segmentele esenţiale ale pieţelor financiare naţionale şi internaţionale. • Piaţa americană se dovedeşte a fi cea mai receptivă la schimbări; ea asimilează rapid noile soluţii şi găseşte – şi în domeniul bursier – cele mai eficiente căi de modernizare. • Piaţa europeană reacţionează ceva mai lent; în Franţa, spre exemplu, de-abia în 1983 se produc primele schimbări radicale prin apariţia Pieţei secundare. • Crahurile bursiere au afectat dintotdeauna echilibrul economic al țărilor și au condus la declanșarea multor falimente industriale și bancare, deoarece au avut ca efect contracția volumului creditelor și îngreunarea circulației capitalurilor.

Noțiunea de criză/crah bursier • Fenomenul de crah bursier implică prăbuşirea cursurilor titlurilor pe pieţele bursiere. • Mecanismul crahului bursier se caracterizează la început printr-o creştere susţinută a cursurilor şi a ratelor dobânzii, creştere generată de o activitate economică febrilă şi de suprasaturarea investiţiilor. • Creşterea costurilor, care nu mai poate fi absorbită printr-o creştere a preţurilor, conduce la diminuarea rezultatelor financiare ale firmelor şi a perspectivelor de profit ale acestora. • Un crah bursier reprezintă o cădere semnificativă a valorii totale a pieţei bursiere atribuită „spargerii” unei bule speculative. • Corecţia bursieră poate fi considerată calea prin care piaţa domoleşte investitorii prea entuziaşti. • Efectele crahului se reduc la: scăderea masivă a prețurilor; instalarea panicii ca sentiment general în piață; instabilitatea economică sau recesiunea.

Principalele crize bursiere • Primul dintre acestea a fost cunoscut pe piața Londrei la 10 mai 1866, an în care a avut loc falimentul casei Overend Gurney. • În ianuarie 1882 Franța a cunoscut un crah bursier răsunător, al cărui semnal a fost dat de falimentul unei bănci din Lyon. • Criza bursieră din anul 1929; • Criza din anul 1987; • Criza din anul 2007.

Principalele cauzele ale crizelor bursiere • • • •

Factorii de natură economică; Factorii de natură monetară; Factorii de natură financiară; Factorii de natură tehnică.

Remediul crizelor bursiere • Ameliorarea calității informațiilor de pe piețele financiare; • Diminuarea riscurilor la care se expun instituțiile financiare și de credit; • Aplicarea de către țările care atrag capitaluri externe a unui regim valutar capabil să reacționeze în fața unor fluxuri masive de capitaluri străine; • Realizarea etapizată a procesului de liberalizare financiară; • Asigurarea unei colaborări mai bune dintre organismele naționale de supraveghere a piețelor financiare; • Instituirea unor măsuri de supraveghere a piețelor financiare la nivel internațional.

Crahul bursier din 1929 și consecințele acestuia • Privire de ansamblu asupra pieței bursiere din SUA: – Există trei mari pieţe naţionale de valori (acţiuni şi obligaţiuni în principal):New York Stock Exchange, American Stock Exchange, Naţional Association of Securities Dealers Automatic Quotations; – Există şi două mari pieţe bursiere pentru mărfuri care funcţionează la Chicago: „Chicago Mercantile Exchange” şi „Chicago Board of Trade”; – Principali indici bursieri sunt: Dow Jones, Standard and Poors 100, Standard and Poors 500, NYSE Composite Index.

Premisele crizei din 1929 • Bursa a crescut spectaculos timp de 8 ani înainte de 1929, indicele Dow Jones crescând peste 600%, • În luna octombrie a anului 1929 Bursa s-a prăbușit cu 40% și două au fost zilele care au rămas în memoria investitorilor: 24 octombrie – black Thursday – joia neagră, ziua în care trendul bursier s-a transformat din bullish (crescător) în bearish (de scădere) și, în special, 29 octombrie – black Tuesday – marțea neagră, cea mai devastatoare zi din toată istoria bursieră a SUA, zi în care s-a anulat toată creșterea bursei din ultimul an. • Crahul bursier din 1929 şi perioada de criză care i-a urmat au testat rezistenţa companiilor cotate pe majoritatea burselor de valori din întreaga lume.

Cauzele crahului bursier din 1929 • • • • •

Creșterea numărului investitorilor; Creșterea ratei de economisire; Politica banilor ieftini; Investițiile companiilor au creat supraproducție; Lipsa reglementărilor privitoare la activitatea bursieră; • Psihoza consumului;

Criza din anul 1987 • Premisele crizei din anul 1987: – între 1982 şi 1987 piaţa bursieră a înregistrat o creştere susţinută, caracterizată prin preluări forţate, cumpărări pe credit şi formarea de conglomerate; – la începutul anului 1987 Securities and Exchange Comission a condus numeroase investigaţii asupra investiţiilor ilegale făcute de aşa numiţii insideri. Aceasta a aruncat o umbră de incertitudine asupra bursei, investitorii devenind circumspecţi; – mulţi investitori instituţionali au început să apeleze la contractele futures pentru a se proteja, piaţa futures absorbind miliarde de dolari într-o perioadă foarte scurtă, creând instabilitate pe piaţa bursieră.

Cauzele crizei din anul 1987 • Tehnologia folosită în acea vreme: calculatoarele brokerilor erau setate să vândă acțiunile deținute în portofoliu automat dacă piața scădea, ceea ce a dus la un efect de vânzare în lanț cu deprecieri masive la nivelul indicilor importanți; • Dispută între țările G7, în care americanii urmăreau să își aprecieze dolarul pentru a combate inflația.

Efectele crizei din anul 1987 • A influenţat atât practicile bursiere, cât şi mentalităţile. El a pus capăt ideii conform căreia bursa era un azino, cu particularitatea că poţi câştiga la fiecare încercare. • Propunerile pentru revenirea bursei după crach au inclus necesitatea unei mai bune reglementări a tranzacţiilor, mai ales a celor cu instrumente, a unor garanţi mai mari din partea investitorilor şi brokerilor, cât şi impunerea unui control mai strict al operaţiunilor speculative.

Criza financiară actuală • Criza financiară 2007-2008. Debut – pe data de 27 februarie 2007 bursele din Orientul îndepărtat s-au deschis și s-au închis primele, foarte prost; la sfârșitul acestei zile indexul major al bursei din Shanghai înregistra o pierdere de aproape 9%; – declinului bursei din Shanghai i-au urmat pe rând, inexplicabil, căderea tuturor burselor din regiune, apoi de pe toate celelalte continente; – în America de Nord, la ora 15,00 Dow Jones Industrial – DJIA scăzuse cu peste 4% închizând sesiunea cu o oră mai târziu cu o pierdere de 3,3% față de ziua precedentă.

Criza financiară în Europa • • •

• • •

Prima victimă a crizei financiare a fost banca germană IKB, ministrul german de finanțe anunțând un plan de salvare de 3,5 miliarde euro, pentru a evita falimentul acestei bănci; La data de 12 ianuarie 2009, guvernul german și-a anunţat liniile directoare ale planului său de relansare economică, în valoare de 50 miliare euro. Guvernul german combate criză cu un program în valoare totală de 81 miliarde euro, ceea ce reprezintă 3.2% din estimările P.I.B. pentru 20092010. O altă bancă europeană care a suportat efectul crizei a fost BNP Paribas, când trei fonduri aparent fără risc pe care le deţinea au rămas fără lichidităţi. În ultimii patru ani, statele şi-au luat măsuri de diminuare a efectelor crizei. Ca şi alte sectoare şi piaţa muncii în Uniunea Europeană a început să se deterioreze considerabil în a doua jumătate a anului 2008, continuând în cursul anilor 2009, 2010 şi 2011.

Criza datoriilor suverane • La data de 9 mai 2010, miniştrii de finanţe din Uniunea Europeană au aprobat un pachet de salvare în valoare de 750 miliarde de euro care urmărea asigurarea stabilităţii financiare în Europa prin crearea Fondului European de Stabilitate Financiară; • În octombrie 2011, liderii zonei euro au convenit asupra unui alt pachet de măsuri menite să prevină prăbuşirea economiilor statelor membre; • La sfârşitul anului 2011 și începutul anului 2012, Banca Centrală Europeană a luat o serie de măsuri pentru a ajuta la reducerea volatilităţii financiare pe pieţe şi pentru a îmbunătăţii lichidităţile băncilor; • În 21 decembrie 2011, Banca Centrală Europeană a început cea mai mare infuzie de credit în sistemul bancar european din istoria monedei euro de 13 ani.