Atestat Taxe Vamale [PDF]

Zitiervorschau

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE COLEGIUL ECONOMIC “VIILOR”

PROIECT DE OBŢINERE A CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONALĂ nivel 4 Specializarea: Tehnician în activităţi economice Tema proiectului: Taxe Vamale Prof. îndrumător: Ioana Sasu ELEV Nume: Robert Mihai Creţu Clasa: Clasa a XII -a K

1

SESIUNEA: Iunie 2015 CUPRINS ARGUMENT…………………………………………………………………..............................pag 3 CAP. 1 ASPECTE PRIVIND TAXELE VAMALE (pag 5) 1.1 Taxele Vamale; Definiţie; Funcţii……………………………………………………pag 5 1.2 Instrumente ale politicii vamale....................................................................................pag 6 1.3 Clasificarea taxelor vamale..................................………………………………….....pag 8 1.3.1 Taxe vamale de export..............................................................................................pag 9 1.3.2 Taxe vamale autonome.............................................................................................pag 9 1.3.3 Taxe vamale autonomo – convenţionale..................................................................pag 10 1.3.4 Taxe vamale preferenţiale........................................................................................pag 10 1.3.5 Taxe vamale antidumping........................................................................................pag 12

CAP. 2 TARIFUL VAMAL (pag 13) 2.1. Tariful Vamal al Romaniei.........................................................................................pag 14 2.2 Valoarea in vamă........................................................................................................pag 15 2.3 Prezentare TARIC – RO............................................................................................pag 17 2.4 Declaraţia vamală.......................................................................................................pag 18 2.5 Efectul unei taxe vamale............................................................................................pag 19 2.6 Protecţia tarifară - instrument al politicii comericale..................................................pag 21

CAP. 3 STUDIU DE CAZ: O ACHIZIŢIE INTRACOMUNITARĂ ŞI UN IMPORT DIN AFARA U.E LA SC SEWS ROMANIA S.R.L (pag 24) 3.1 Prezentarea societăţii SC SEWS ROMANIA SRL.....................................................pag 24 3.2 Achiziţie Intracomunitară între societatea română SEWS ROMANIA SRL şi societatea austriacă DELPHI PACKARD AUSTRIA GMBH & CO KG.........................................pag 25 3.3 Import din afara UE între societatea romană SEWS ROMANIA SRL şi societatea japoneza SUMITOMO ELECTRIC INDUSTRIES, LTD JAPAN...................................pag 27

CONCLUZII................................................................................................................pag 31

2

BIBLIOGRAFIE...........................................................................................................pag 33 ANEXE.............................................................................................................................pag 34 ARGUMENT

Tema proiectului meu “Taxe Vamale” face parte din domeniul pregătirii mele profesionale pentru meseria de tehnician in activităţi economice. Am ales ca temă de studiu pentru lucrarea mea de atestat “Taxele vamale” deoarece mi se pare o temă foarte interesantă, dat fiind faptul că in ziua de azi, în domeniile pe care aş dori să le frecventez în viitor precum domeniul afacerilor şi al economiei, trebuie să cunoaştem foarte bine detaliile acestui capitol. În cadrul elaborării proiectului meu a trebuit să-mi extind aria de cunoştinţe studiind bibliografia recomandată de coordonator, fapt ce îmi permite o pregătire profesională mai bună. Tema aleasă este structurată in capitole abordate separat cu părţi distincte. Contribuţia personală privind elaborarea acestui proiect constă in selectarea informaţiilor teoretice si practice specifice specializării precum si structurarea pe capitole a acestora. Taxele vamale sunt cunoscute pe teritoriul României încă din antichitate. Taxele vamale erau încasate pentru produse şi călători atât la trecerea frontierei provinciilor, cât şi la intrarea în oraşe, trecerea peste poduri, pentru folosirea principalelor căi de comunicaţie. Surse documentare atestă că taxele vamale s-au perceput într-o perioadă apropiată de întemeierea statului, fiind legate şi de începuturile vieţii urbane. Taxa vamală apare acum, sub forma unui instrument simplu de politică fiscală, ca un impozit indirect, acele prelevări pecuniare obligatorii la bugetul public, percepute de către stat asupra mărfurilor care trec graniţele ţării. Taxa vamală trebuie definită în calitatea sa bifuncţională, pe de o parte, ca instrument fiscal de formare a veniturilor statului; iar pe de altă parte, ca instrument de formare a preţurilor produselor care fac obiectul tranzacţiilor internaţionale, în special a importurilor. Aceste taxe fac parte ca şi impozitele, din sistemul veniturilor bugetare, fiind sinonime conceptual cu acestea în sensul că:

3



Sunt stabilite prin lege;



Au caracter obligatoriu;



Nu au contrapartidă directă pentru cei care le suportă,



Nu au o destinaţie specială, constând în fluxuri fiscale, care finanţează bugetul de stat. În prezent, taxele vamale îndeplinesc atât un rol fiscal, de procurare a veniturilor bugetare necesare organizării şi funcţionării statului, cât şi rolul de principale instrumente tarifare de politică comercială, fie de limitare a exporturilor unor mărfuri (de exemplu, limitarea exporturilor de materii prime în scopul prelucrării lor în ţară), fie de protejare a pieţei interne, a economiei naţionale, de o concurenţă străină, în scopul diversificării producţiei industriale, creării unor noi ramuri de activitate, susţinerii ramurilor importante din punct de vedere economic, strategic şi social, protejării forţei de muncă din anumite sectoare; de acţionare asupra importurilor în sensul reducerii lor. Spre deosebire de impozite, care reprezintă o prelevare sau o contribuţie bănească obligatorie, cu titlu nerambursabil (neamortizabilă, definitivă), datorată conform legii bugetului de stat, de către persoane fizice şi persoane juridice, pentru venituri pe care acestea le obţin, sau averea pe care ele o posedă, taxele, în general, inclusiv taxele vamale, reprezintă plăţi neechivalente la bugetul de stat, efectuate de persoane fizice şi juridice pentru servicii prestate acestora de organe sau instituţii de drept publice. Prin nivelul lor, care depinde de felul mărfurilor care formează obiectul impunerii (materii prime, semifabricate, produse finite, produse agro-alimentare sau industriale), precum şi de natura relaţiilor comerciale existente între ţara importatoare şi ţara exportatoare, taxele vamale pot influenţa ofertă şi cererea, atât pe piaţa internă cât şi pe cea internaţională. Din punct de vedere juridic, taxele vamale sunt obligaţii financiar-bugetare, fiind reglementate în virtutea necesităţii fondului bănesc al statului. Prin această obligaţie se înţelege îndatorirea de a plăti în contul bugetului statului taxele vamale reglementate ca venituri ale bugetului. Beneficiarul acestei obligaţii financiar-bugetare este în exclusivitate statul, reprezentat prin organele financiare, cărora li s-a atribuit competenţa de a încasa taxele vamale. Prin fixarea taxelor vamale, statul percepe un impozit care va produce modificări ale preţurilor produselor ce fac obiectul tranzacţiilor comerciale. Din acest punct de vedere,

4

taxele vamale afectează în primul rând pe importator, care trebuie să verse autorităţilor fiscale o sumă de bani, sumă care este corespunzătoare taxelor vamale evidenţiate în tariful vamal. Taxa vamală este trecută de importator asupra preţului de vânzare al produsului, astfel încât ultimul care suportă taxa vamală este consummator

CAP.1 ASPECTE PRIVIND TAXELE VAMALE

1.1 Taxele Vamale. Definiţie. Funcţii.

Taxele vamale reprezintă acele prelevări baneşti, percepute de catre stat in momentul in care bunurile respective trec granitele ţării respective in vederea importului, exportului sau tranzitului. Deşi la prima vedere taxele vamale par să intereseze doar din punctul de vedere al politicii financiare a statului, totusi implicaţiile acestora sunt mult mai puternice in domeniile politicilor economice si comerciale. Trăsatura esenţiala este dată de faptul ca ele fac parte din sistemul veniturilor bugetare. Sistemul veniturilor bugetare reprezintă totalitatea resurselor baneşti instituite prin lege, care contribuie la constituirea fondurilor baneşti ale statului. Acesta presupune o varietate de forme si metode pentru atragerea la bugetul statului a mijloacelor băneşti necesare finanţării şi indeplinirii sarcinilor sale. Complexitatea raporturilor juridice, economice, politice, comerciale şi sociale in care sunt angrenate astazi statele, a dus la o nuanţare a utilizării acestor instrumente. Depăşind politica fiscală, ele s-au dovedit a fi instrumente eficiente si in alte domenii, statul putându-le folosi pentru a-si exercita influenţă asupra dezvoltării sau restrângerii activităţii unor ramuri economice, pentru a stimula sporirea producţiei sau consumului unor anumite mărfuri, pentru a extinde sau a limita relaţiile cu alte state. Denumirea de "taxe vamale" trebuie considerată doar un arhaism lingvistic, datând din acea perioadă a relaţilor comerciale cand obligaţiile financiare aveau un rol fiscal si diferenţierea lor nu prezintă importanţă. Cel care varsă la autorităţile fiscale suma de bani corespunzătoare nivelului taxelor vamale este importatorul. Dar importatorul trece taxele vamale asupra preţului de vânzare a mărfurilor sau serviciilor, aşa incat taxele vamale sunt suportate in final de cumparator.

5

Funcţiile indeplinite de taxele vamale sunt de instrument fiscal si de instrument de politică comercială. Taxa vamală a avut la început un caracter exclusiv fiscal. Astazi, acest caracter este mult atenuat, dar taxa vamală a ramas un important instrument fiscal. Taxa vamală e abordată in calitatea sa de impozit perceput asupra tranzacţiilor cu produse care trec frontiera, calitate in care, perceperea acesteia este avantajoasă pentru stat, ea contribuind la majorarea veniturilor statului. Taxa vamală devine pe parcursul evoluţiei sale unul dintre cele mai utilizate instrumente pentru protejarea economiei naţionale. Valenţele taxei vamale, ca instrument de politica comerciala se conturează odata cu dezvoltarea industriei şi a interesului statului de a proteja propria industrie. Asa apare protecţionismul vamal, cu taxe mari la produsele manufacturate si taxe mici la materiile prime, urmarindu-se importul de materii prime si dezvoltarea noilor industrii.

1.2 Instrumente ale politicii vamale Politica comercială a unui stat este o parte a politicii economice ce vizează sfera relaţiilor comerciale externe si care cuprinde totalitatea reglementarilor adoptate de catre acel stat (care au caracter juridic, administrativ, fiscal, bugetar, financiar, bancar, valutar etc.) in scopul promovării sau al restrangerii schimburilor externe si al protejării economiei naţionale de concurenţa straină, precum si de alte influenţe nocive ale mediului economic internaţional, in scopul promovării intereselor economice naţionale. Pe termen mediu sau scurt, prin parghiile de politică comercială, se urmaresc unele obiective derivate din cele pe termen lung, cum sunt: 

Imbunatăţirea structurii schimburilor comerciale externe;



Restrangerea sau stimularea exporturilor si importurilor anumitor grupe de mărfuri şi servicii;



Anumite modificări in orientarea geografica a schimburilor comerciale;



Imbunataţirea raportului de schimb internaţional;



Sporirea incasărilor la bugetul statului1 , etc.

1 Postelnicu, Cătălin, Economie Internaţională, Cluj-Napoca, 2002, p. 111

6

In ultimii ani, in condiţiile adancirii continue a interdependenţelor economice, in afara reglementării relatiilor dintre state pe plan bilateral sau multilateral, regional sau mondial, a aparut tendinţa de instituţionalizare a relaţiilor economice dintre state prin intermediul unor acorduri care încearcă să statueze anumite principii si reguli in privinţa folosirii diverselor instmmente de politica comercială in relaţiile reciproce dintre diferite state. Principalele instrumente ale politicilor comerciale pot fi grupate, dupa caracterul lor, in trei mari categorii: 

instrumente de natură tarifara (vamală);



instrumente de natură nontarifară;



instrumente de natură promotională. Primele două categorii de instrumente urmaresc reglementarea importurilor si a

exporturilor si tinerea lor sub control intr-o oarecare măsură, in timp ce a treia categorie vizeaza impulsionarea si stimularea exporturilor. Politica vamală cuprinde totalitatea reglementarilor legale cu privire la formalităţile vamale, procedura de vamuire si sistemul de taxe vamale, aplicabile produselor care fac obiectul activităţii de comert exterior2 . Prin urmare instrumentele de politica vamala sunt urmatoarele: 

legile, codurile şi regulamentele vamale



tarifele vamale



taxele vamale Principalele instrumente tarifare sunt taxele vamale. Acestea reprezintă impozite

indirecte percepute de catre stat asupra mărfurilor, atunci cand acestea trec graniţele ţării respective. Taxele vamale sunt cea mai veche modalitate de control a statului asupra relaţiilor economice externe. Importanţa taxelor vamale se desprinde din rolul pe care il au in procesul schimbului de mărfuri pe piaţa mondială: 

reprezintă una din principalele modalităţi de influenţare a schimburilor comerciale internaţionale;

2 Ciobanu, Gheorghe, Tranzacţii economice internaţionale, Ed Imprimeria Ardealul, Cluj-Napoca, 2004

7



deţin un loc important in teoria si practica politicilor comerciale, in procesul de formare a uniunilor vamale sau al integrarii economice;



multe din instrumentele de politica comerciala se elaboreaza in funcţie de regimul vamal al fiecarui partener;



reprezintă un instrument simplu de politica comercială, prin care se asigură venituri importante pentru bugetul de stat;



reprezintă un instrument eficient de formare a preţurilor (interne sau externe) si de orientare a comerţului;



regimul

vamal

produce

repercursiuni

asupra

raportului

de

schimb,

a

competitivităţii, determină redistribuirea veniturilor intre ramuri, subramuri, clase sociale, influenţează nivelul costurilor, structura şi echilibrul (sau dezechilibrul) balanţei comerciale şi de plaţi externe. Taxele vamale promovează - cu prioritate - interesele producţiei şi consumului intern, prin urmare ele sunt un instrument de natura fiscala, constituind o sursa de venit la bugetul statului, cu o incidenţă directa asupra preţurilor produselor care fac obiectul comerţului exterior.

1.3 Clasificarea taxelor vamale Taxele vamale sunt un impozit indirect care apare ca urmare a intervenţiei statului in comerţul internaţional3. Ceea ce se impune este valoarea in vamă a produselor care fac obiectul tranzacţiei externe. Cota de impunere, adica nivelul taxei vamale, este prevazută prin lege. Toate taxele vamale urmăresc, mai mult sau mai puţin, in funcţie de nivelul concret al acestora, si un scop fiscal. In condiţiile existenţei unor taxe vamale multiple ca numar, ca mod de aşezare şi fiecare având efecte diferite, pentru a elabora o politică vamală corespunzatoare intereselor generate ale statului se impune o clasificare a lor. Multimea taxelor vamale poate fi ordonata după cel pufin patru criterii: 1.

după obiectul impunerii vamale:



taxe vamale de export;



taxe vamale de import;

3 www.euroavocatura.ro/dicţionar/

8

 2.

taxe vamale de tranzit (eliminate astăzi); după modul de percepere:



taxe vamale "ad valorem";



taxe vamale specific;



taxe vamale mixte;

3.

după modul de fixare:



taxe vamale autonome;



taxe vamale convenţionale (contractual);



taxe vamale autonomo – convenţionale;



taxe vamale asimilate;

4.

după scopul impunerii: 

taxe vamale protecţioniste;



taxe vamale preferenţiale;



taxe vamale de retorsiune;

1.3.1 Taxe vamale de export Taxele vamale de export se intâlnesc rar, deoarece statele sunt interesate in general in incurajarea exporturilor. Aceste taxe sunt percepute asupra produselor destinate exportului şi se plătesc de către firmele exportatoare, fiind suportate de catre consumatorul final al produsului respectiv. In conditiile in care taxa vamală de export reprezintă o cheltuială in plus pentru exportator, aceste taxe vamale se folosesc doar in anumite situaţii speciale:  pentru descurajarea exporturilor la produsele neprelucrate (minereuri, bumbac, etc) in scopul prelucrarii acestora in ţară sau pentru păstrarea unor rezerve;  pentru a limita exporturile in ramurile in care producţia indigent nu acoperă nevoile de consum;  atunci când preţurile mondiale sunt mai mari decat cele de pe piaţa internă, astfel taxele vamale de export devin o pârghie de reglare a rentabilităţii obţinute de exportatori;  in toate situaţiile in care firmele autohtone, prin forţă lor economică pot controla

9

preţurile de pe piata externă.

1.3.2 Taxe vamale autonome Acest tip de taxe vamale sunt instituie de fiecare ţară, in mod independent, pentru schimburile comerciale cu anumite state cu care nu sunt incă incheiate nici un fel de inţelegeri de natura vamală. Sunt fixate pe mai multe niveluri: maxime, minime si intermediare. In practică se aplica taxe vamale diferenţiate in funcţie de interesele comerciale sau de altă natură dominante la produsul respectiv, ori in funcţie de politica comercială promovată faţă de un stat sau altul. Taxele vamale autonome reprezintă o primă formă a taxelor vamale folosite de un stat independent, ca taxe vamale noi sau in urma restructurării radicale a regimului vamal vechi. Taxele vamale autonome se aplică la importurile din ţările cu care nu există acorduri privind "clauza naţiunii celei mai favorizate". Această clauză presupune ca daca unul din statele contractante va acorda ulterior unui ai treilea stat condiţii de tarif vamal mai avantajoase, aceste condiţii noi se vor aplica de drept şi schimburilor de mărfuri care vor interveni dupa aceasta data între primii contractanţi.

1.3.3 Taxe vamale autonomo - convenţionale Se bazează pe aplicarea simultană a taxelor vamale autonome şi a celor convenţional. Autoritatea vamală trebuie să asigure: 1. stabilirea originii mărfurilor. Ţara exportatoare nu intotdeauna este una şi aceeaşi cu ,,ţara de origine" a produsului, de aceea pentru determinarea originii mărfurlor se foloseşte cel mai des criteriul valoarii adăugate. Astfel fără de origine a unei mărfi devine aceea in care bunul respectiv a incorporat cea mai mare parte din valoarea adaugată sau in care a suferit o transformare esenţială. 2. stabilirea taxelor vamale corespunzătoare in funcţie de regimul comercial practicat in relaţiile cu statul respectiv.

1.3.4 Taxe vamale preferenţiale Aceste taxe au un nivel mai redus, sunt aplicate tuturor sau numai anumitor mărfuri importate din anumite ţări în scopul de a stimula schimburile comerciale cu ţările respective şi nu

10

se extind asupra mărfurilor provenind din alte ţări. Regimul comercial preferenţial nu se extinde în mod automat asupra tuturor mărfurilor sau partenerilor. Acesl regim este considerat o exceptie de la ,,clauză naţiunii celei mai favorizate", făcând obiectul unor prevederi speciale în acordurile comerciale bilaterale sau a unor scheme de preferinte aplicate in mod nereciproc cum ar fi Sistemul Generalizat de Preferinţe vamale (SGP). Sistemul Generalizat de Preferinţe vamale Nereciproce şi Nediscriminatorii (SGP) a fost pus la punct in urma acordului UNCTAD4 şi implică scutirea de taxe vamale sau diminuarea acestora la importul in ţările dezvoltate a marfurilor provenite din state care fac parte din categoria celor in curs de dezvoltare. Aceste preferinţe comerciale tarifare sunt:  generalizante - urmau a fi aplicate de catre toate statele industrializate semnatare şi pentru ansamblul produselor manufacturate si semimanufacturate,  nediscriminatorii - se prevedea a fi acordate tuturor ţărilor în curs de dezvoltare,  nereciproce - nu obligau statele beneficiare la nici o concesiune similara pe baze mutuale. Sistemul Generalizat de Preferinţe vamale Nereciproce si Nediscriminatorii (SGP) are cateva caracteristici generate:  conform statutului juridic, preferinţele tarifare au un caracter temporar,  produsele incluse in SGP sunt in general manufacturate şi semifabricate5 şi ca excepţie SGP nu este destinat produselor de baza - unele produse agricole si alimentare,  ţările "donatoare" de preferinţe prevăd anumite mecanisme - salvgardare - pentru a pastra controlul asupra unor eventuale implicaţii negative pentru economia proprie incluse de noile fluxuri de schimburi care iau naştere ca urmare a facilitafilor acordate. Practic aceste tari îşi rezervă dreptul de a modifica, dupa caz, modalitatea de aplicare sau amploarea concesiilor comerciale6.

4 United Natinons Conference of Trade and Development, eng 5 Incluse în capitolele 25 şi 29 ale nomenclatorului de la Bruxelles 6 Unele state stabilesc plafoane cantitative “de siguranţă” pentru importurile preferenţiale în scopul salvagardării intereselor propii si ale cele ale parteneriilor.

11

In practică se disting doua tipuri de strategii ale aplicării SGP: 1. strategia reducerii nivelului taxelor vamale folosind una din urmatoarele metode: produs cu produs, ţara cu ţara, reducere liniara sau armonizata; 2. strategia consolidarii sau meţtinerii taxelor vamale la un nivel constant impiedicandu-le sa crească, pe o perioadă de timp determinată. In concluzie sarcinile vamale preferenţiale reprezintă niveluri ale taxelor vamale de import diferenţiate in funcţie de sursă geografică a mărfurilor sosite in vamă. Ţara căreia i se aplică, de catre alte state, un tratament preferenţial beneficiază de taxe mai scăzute pentru diferite categorii de mărfuri, Un exemplu recent de astfel de fenomen este SGP-ul , prezentat mai sus, iar un exemplu istoric este Commonwealth-ul sau sistemul "imperial" britanic de preferinţe. Astfel de sisteme de preferinţe sunt, in ansamblul lor, dezavantajoase pentru multe state neincluse în lista preferinţelor datorită însuşi caracterului lor preferenţial, implicit discriminatoriu în multe privinţe.

1.3.5 Taxe vamale antidumping Acest tip de taxe vamale de retorsiune se percep asupra produselor de import pentru a anihila efectele dumpingului comercial practicat de unii exportatori şi se aplica numai la acele produse la care strategia de intrare pe piaţa internaşională este dumpingul. Practicarea dumpingului constă in folosirea unui pref de export mai scdzut decat cel normal-determinat de condiţiile de producţie sau de cele ale pieţei respective. Astfel firma care foloseşte strategia dumpigului comercial este avantajată sa patrundă sau sa-şi consolideze poziţia pe o anumita piaţă, în dauna firmelor concurente. Dumpingul este o formă a discriminarii prin preţuri si se bazeaza pe: 

existenţa concurentei imperfecte şi posibilitatea firmei de a-şi stabili în mod autonom



propria politică, de preţuri, nefiind obligată la alinierea preţurilor,



segmentarea pieţelor - operaţiune ce poate genera efecte anticoncurenţiale, astfel se află in atenţia organismelor antitrust7,



inexistenţa unei comunicaţii uşoare şi rapide între piaţae externă şi cea internă divizate.

7 Sau protecţie a concurenţei

12

Dumpingul distrugator sau pradator se întalneste atunci cand preţul de vânzare la export este foarte mult diminuat, uneori sub costuri pe o perioada de timp determinata, scopul acestei practici fiind scoaterea de pe piaţă sau chiar falimentarea concurenfei şi creşterea puternică a cotei de piaţă sau parţii de piaţă deţinută, pasul final fiind revenirea la preţuri normale sau crescute pentru a recupera pierderea anterioara8. Măsurile antidumping luate împotriva exportatorilor şi cerute de grupuri de interes interne reprezentand industriile naţionale, au un caracter pur protectionist. Marimea taxei antidumping nu poate fi mai mare decat marja de dumping - care se calculează ca diferenţa intre preţul normal, practicaţ pe piaţa mondială, sau caracteristic unei anumite pieţe, si preţul artificial diminuat in mod voit, prin politica de dumping. Taxa antidumping = pret mondial – preţ de dumping Aceasta taxa contribuie la formarea preţului de vamă a produselor respective, a valoriiîn vamă, dupa care la aceasta se aplică celelalte elernente de fiscalitate.

CAP. 2 TARIFUL VAMAL Tariful vamal reprezintă nomenclatorul produselor supuse taxelor vamale, care cuprinde lista mărfurilor supuse impunerilor vamale, expuse pe grupe şi categorii, insoţite de nivelul taxelor percepute asupra fiecarui produs sau grupă de produse in parte. Uneori in tariful vamal sunt surprinse şi mărfurile scutite de taxa, precum şi o serie de reglementări existente in raporturile comerciale ale unui stat cu altele. Tariful vamal reprezintă, în practică, componenta principală a regimului vamal al unei ţări9. Regimul vamal reprezintă statutul juridic pe care îl va primi marfa în procesul vîmuirii; acesta indică pe de-o parte, dacă şi unde se vor plati taxele vamale, iar pe de altă parte, dacă şi in ce condiţii marfa va fi supusă controlului vamal. Regimurile vamale sunt de doua feluri:

8 Ciobanu, Gheorghe, Tranzacţii economice internaţionale, Ed Imprimeria Ardealul, Cluj-Napoca, 2004, p.336

9 Postelnicul, Cătălin, Economie Internaţională, Cluj-Napoca, 2002, p.111-115

13

1. Regim vamal comun — se aplică automat in conformitate cu legea vamală şi priveşte majoritatea mărfurilor de import - export; 2. Regimurile vamale suspensive - au ca efect suspendarea plăţii anumitor taxe vamale sau a aplicării unor măsuri de control; ele trebuie să fie solicitate in mod expres. în practica vamală a Uniunii Europene principalele regimuri suspensive sunt legate de operaţiunile de tranzit, de importul pentru producţia de export (regimul de drawback), de importul temporar, de depunerea mărfii in antrepozitele vamii, etc. In funcţie de clasificarea taxelor vamale tariful vamal poate fi: tarif vamal convenţional, tarif vamal prefereţial, tarif vamal autonom, tarif vamal sancţional. Redactarea tarifului vamal presupune utilizarea unuia sau mai multor criterii de clasificare a mărfurilor. Aceste criterii servesc la ordonarea mărfurilor înscrise în lista vamală. Principalele criterii utilizate in prezent sunt:  originea mărfurilor (produse vegetale, minerale sau animale);  gradul de prelucrare (materii prime, semifabricate sau produse finite);  destinaţia mărfurilor (bunuri pentru consum sau pentru investiţii)

2.1 Tariful Vamal al României Tariful vamal al României cuprinde: 1) Nomenclatura combinata a mărfurilor; 2) orice alta nomenclature care se bazează parţial sau integral pe Nomenclature combinată a mărfurilor sau care adaugă la aceasta orice subdiviziuni şi care este stabilită prin dispoziţii legale naţionale care reglementează domenii specifice in vederea aplicării măsurilor tarifare legate de schimbul de mărfuri; 3) taxele vamale şi taxele cu efect echivalent cu al taxelor vamale aplicabile mărfurilor cuprinse in Nomenclatura combinată a mărfurilor, precum şi cele instituite în cadrul politicii agricole sau prin reglementările specifice aplicabile anumitor mărfuri care rezultă din transformarea produselor agricole, daca este cazul;

14

4) măsurile tarifare preferenţiale cuprinse in acordurile încheiate de România cu anumite ţări sau grupuri de ţări si care stipulează acordarea tratamentului tarifar preferenţial; 5) măsurile tarifare preferenţiale care pot fi acordate unilateral de Romania pentru anumite ţări sau grupuri de ţări; 6) măsurile tarifare care prevăd o reducere sau o exonerare a drepturilor de import aferente unor anumite mărfuri; 7) alte măsuri tarifare prevazute in legislaţia României10. Taxele vamale percepute de autoritatea vamală română se pot clasifica in: • taxe vamale de bază; • taxe vamale preferenţiale. Taxele vamale de bază sunt stabilite potrivit politicii comerciale a Romaniei şi/sau acordurilor Internaţionale la care România este parte semnatară (Acordul privind aplicarea art.VII al Acordului General pentru Tarife si Comer} (GATT), parte integranta a Acordului de la Marrakech privind constituirea Organizatiei Mondiale a Comertului, pe care România il aplica fară rezerve, ratificat prin Legea nr. 133/1994). Taxele vamale preferenţiale fac obiectul unor acorduri de liber schimb Tncheiate de România cu ţărn (Moldova, Turca, Lituania, Israel) sau grupuri de ţări (Uniunea Europeana -UE, Asociatia Europeana a Liberului Schimb - AELS, Acordul Central European al Comertului Liber - CEFTA etc.) pentru unele mărfuri sau categorii de mărfuri. Pentru a se putea aplica o taxă preferenţiala este necesară prezentarea şi depunerea unui certificat de circulaţie a mărfurilor valid (de exemplu de tip EUR) împreuna cu Declarţia vamală de import şi a celorlalte documente prevazute de Regulamentul de aplicare a Codului Vamal al României. Atat taxele vamale de baza cat şi taxele vamale preferenţiale sunt stabilite pe fel de marfă a carei clasificare se face în funcţie de regulile generale şi notele explicative de interpretare a nomenclaturii mărfurilor prevazute in Tariful vamal de import al României, specifice

10 Legea nr 86/2006 privind Codul vamal al României, art 46

15

Convenţiei Internaţionale a Sistemului armonizat de descriere si codificare a mărfurilor, incheiată la Bruxelles la 14 iunie 1983, la care România este parte11. Unele categorii de mărfuri pot beneficia de un tratament tarifar favorabil, in funcţie de felul mărfii sau de destinaţia lor specifică, potrivit reglementarilor vamale sau acordurilor si convenţiilor Internaţionale la care Romania este parte. Prin tratament tarifar favorabil se inţelege o reducere sau o exceptare de drepturi vamale, care poate fi aplicată şi in cadrul unui contingent tarifar12. De exemplu un autovehicul fabricat în Uniunea Europeană, pentru care a fost eliberat un certificat de circulaţie a mărfurilor EUR1 valid, beneficiază de tratament tarifar favorabil la momentul intocmirii formalităţilor vamale de import in România13.

2.2 Valoarea in vamă Valoarea in vamă a mărfurilor importate este, conform Acordul privind punerea in aplicare a articolului VII al Acordului general pentru tarife vamale si cornerţ (GATT)1994, valoarea de tranzacţie, respectiv preţul efectiv plătit sau de plătit pentru mărfuri atunci când sunt vândute pentru export pe teritoriul vamal al Comunităţii. Valoarea de tranzacţie poate fi ajustată atunci cand anumite elemente specifice care sunt considerate ca facând parte din valoarea in vamă sunt in sarcina cumparatorului, dar nu sunt incluse in preţul efectiv platit sau de platit pentru mărfurile importate (de exemplu, cheltuielile de transport si costul asigurării mărfurilor importate, precum si cheltuielile de incărcare şi manipulare legate de transportul mărfurilor importate pană la punctul de introducere a mărfurilor pe teritoriul vamal al Comunităţii, redevente şi drepturi de licenţa, etc.). In valoarea de tranzacţie se includ şi anumite prestaţii făcute de cumparator în favoarea vanzatorului sub formă de mărfuri sau de servicii determinate, altele decat sub forma de bani. Sunt prevazute 51 elemente care nu se includ în valoarea în vamă a mărfurilor, cu condiţia să fie evidenţiate separat de preţul efectiv plătit sau de platit ( de exemplu: cheltuielile de transport pentru mărfuri după sosirea lor la locul de intrare pe teritoriul Comunităţii, comisioane de cumparare, etc.). 11 Legea nr 86/2006 privind Codul vamal al României, art 48 12 Legea nr 86/2006 privind Codul vamal al României, art 49

13 www.avocatura.com

16

Atunci cand valoarea in vama nu poate fi determinată pe baza preualui de tranzacţie, ea se determină prim parcurgerea succesivă a urmatoarelor regulilor de evaluare până la prima in conformitate cu care aceasta valoare poate fi stabilită: (a) valoarea de tranzacţie a mărfurilor identice vandute pentru export in Comunitate si exportate in acelaş sau aproximativ acelasi moment cu mărfurile care se evaluează; (b) valoarea de tranzacţie a mărfurilor similare vandute pentru export in Comunitate şi exportate în acelasi sau aproximativ acelaşi moment cu mărfurile care se evaluează; (c) valoarea bazată pe preţul unitar care corespunde vanzărilor in Comunitate de mărfuri importate sau de mărfuri identice sau similare importate totalizand cantitatea cea mai mare, către persoane care nu au legatura cu vanzătorii; (d) valoarea calculată egala cu suma: •

costului sau valorii materialelor şi fabricării sau altor transformări in procesul de fabricare a mărfurilor importate;

• valorii profitului şi cheltuielilor generate egale cu cele care se reflectă in mod obişnuit in vanzările de mărfuri de aceeaşi natură sau tip cu mărfurile evaluate care sunt fabricate de producatori in ţara exportatoare pentru a fi exportate în Comunitate; • cheltuielilor de transport şi costul asigurării mărfurilor importate, precum şi cheltuielile de încarcare şi manipulare legate de transportul mărfurilor importate pană la punctul de întroducere a mărfurilor pe teritoriul vamal al Comunitaţii. Determinarea valorii in vamă nu trebuie să se bazeze pe anumite elemente, cum ar fi: preţul de vanzare in Comunitate pentru marfuri produse în Comunitate, preţul mărfurilor de pe piaţa internă a ţării exportatoare, valori in vama minime, arbitrare sau fictive, etc.

2.3 Prezentare TARIC - RO TARIC a fost stabilit in baza Articolului 2 al Regulamentului Consiliului nr. 2658/87/CEE de la 2 iulie 1987 privind nomenclatura tarifară şi statistică şi Tariful Vamal Comun. Acest tarif este o bază de date destinată să indice dispoziţiile legale comunitare aplicabile (măsuri tarifare şi netarifare) pentru un anumit produs, atunci cand acesta este importat pe teritoriul vamal al UE sau, dupa caz, cand acesta este exportat catre ţări terţe.

17

TARIC se bazează pe Nomenclatura Combinata (NC - codificare la 8 cifre) care constituie nomenclatura de bază pentru Tariful Vamal Comun, utilizată în procesul de vamuire a mărfurilor precum si pentru intocmirea statisticilor de cornerţ al Comunităţii cu ţări terţe (EXTRASTAT) şi a statisticilor de comerţ între Statele Membre (INTRASTAT). Baza de date TARIC este utilizată de administraţiile vamale din Statele Membre pentru procesarea declaraţiilor vamale de import / export din / catre ţări terţe; totodata, el este un instrument util de informare pentru operatorii economici. TARIC cuprinde dispoziţiile referitoare la domeniul vamal, conţinute în legislaţia comunitară specifică privitoare la: Sistemul armonizat de denumire si codificare a mărfurilor (S.A.), Nomenclatura combinată (N.C.), taxe vamale aplicabile; suspendări de taxe vamale; contingenţe tarifare; regimul tarifar preferenţial (inclusiv pe bază de contingenţe tarifare preferenţiale); sistemul generalizat de preferinţe tarifare (SGP) aplicabil ţărilor în curs de dezvoltare; taxe antidumping sau de compensate (antisubvenţie); prohibijii la import şi la export; restricţii la import şi la export; coduri adiţionale; restituiţi la export; referiri cu privire la reglementările comunitare care au introdus o masură tarifară sau netarifară; alte măsuri tarifare si netarifare aplicabile in procesul de vamuire a mărfurilor. Baza de date TARIC-RO conţine, în plus faţă de baza de date TARIC, măsurile naţionale referitoare la restricţiile impuse prin diverse acte normative raţionale cu implicaţii în activitatea vamală. Pentru fiecare masură (tarifară şi netarifară) este prezentat actul normativ comunitar sau naţional care instituie masura respectivă, eventualele documente cerute, note de subsol explicative.

2.4 Declaraţia vamală Mărfurile de export/import trebuie să facă în România obiectul unei declaraţii vamale, indiferent dacă acestea sunt sau nu supuse conform reglementărilor in vigoare impunerii vamale. Declaraţia vamală este un document prin care declarantul: 

solicită un regim vamal pentru marfa prezentată (export, import, reexport, etc.)



se angajează să îşi îndeplinească obligaţiile ce îi revin potrivit regimului vamal (de

18

exemplu: să platească taxele vamale aferente mărfii) 

furnizează informaţiile necesare pentru stabilirea obligatiilor fiscale, asigurarea urmăririi curente a operaţiunilor de comerţ exterior, precum şi pentru scopuri statistice. Documentele care însoţesc declaraţia vamală pentru punerea in libera circulate sunt

urmatoarele: > factura în baza căreia se declară valoarea in vama a mărfurilor; > declaraţia cu elementele necesare pentru stabilirea valorii în vamă a mărfurilor declarate; > documentele necesare pentru aplicarea unui regim tarifar preferenţial sau a altor măsuri de derogare de la regimul de drept comun aplicabil mărfurilor declarate; > toate celelalte documente cerute pentru aplicarea dispoziţiilor ce reglementează punerea in libera circulaie a mărfurilor declarate; > documentele de transport sau, dupa caz, documentele aferente regimului vamal precedent; > lista coletelor sau un document echivalent indicand conţinutul fiecărui ambalaj în cazul în care în vamă se prezintă o singură marfă în mai multe ambalaje. Introducerca sau scoaterea din ţară a mărfurilor, a mijloacelor de transport şi a oricăror alte bunuri este permisă numai prin punctele de trecere a frontierei de stat. În punctele de trecere a frontierei de stat şi pe teritoriul ţării sunt organizate birouri vamale care funcţionează potrivit legii. La trecerea frontierei de stat, mărfurile, mijloacele de transport si orice alte bunuri sunt supuse controlului vamal şi aplicării reglementărilor vamale numai de autoritatea vamală.

2.5 Efectele unei taxe vamale Barierele tarifare, cele mai simple măsuri de politică comercială, sunt reprezentate de taxe vamale percepute cu ocazia importului unui bun. Taxa vamală specifică apare sub forma unei sume, fixată pe unitatea de măsură fizică (de exemplu, 3 dolari pe barilul de petrol). Taxele ad valorem sunt taxe percepute sub forma unui procent din valoarea bunului importat (de exemplu, 25% pentru importul de camioane). Şi într-un caz şi în celălalt, efectul taxelor vamale este de a ridica preţul de vânzare al bunurilor importate.

19

Tarifele vamale reprezintă cea mai veche formă de politică comercială, fiind ades utilizate ca sursă de venituri pentru bugetul statului. Adevărata raţiune pentru care ele au fost însă folosite a fost aceea de a proteja anumite sectoare economice. Astfel, la începutul secolului al XIX-lea, Anglia folosea taxele vamale (faimoasele legi asupra grâului)

pentru

a-şi

proteja agricultura contra concurenţei străine, în vreme ce, la sfârşitul aceluiaşi secol, Germania şi SUA apelează la măsurile tarifare pentru a-şi proteja noile sectoare industriale. În epoca recentă, importanţa taxelor vamale a scăzut, guvernele preferând să protejeze industriile naţionale prin măsuri de natură netarifară. Cu toate acestea, înţelegerea corectă

a

efectelor produse de o taxă vamală reprezintă o condiţie esenţială pentru înţelegerea celorlalte măsuri de politică comercială.

Figura 1 Efectele unei taxe vamale În figura 1 sunt ilustrate efectele unei taxe vamale specifice, de x dolari pe unitatea de grâu14. Astfel, în absenţa taxelor vamale, preţul grâului ar fi egal cu preţul mondial, atât în ţara importatoare cât şi în cea exportatoare. O dată cu apariţia taxei vamale, exportatorii nu vor mai fi de acord cu vânzarea bunului decât în cazul în care preţul pe piaţa ţării importatoare depăşeşte preţul de pe piaţa ţării exportatoare cu cel puţin X dolari. Prin urmare, preţurile în ţara importatoare cresc, iar cele din ţara exportatoare scad până la nivelul la care diferenţa 14 P.Krugman, M. Obstfeld, Economie Internationale, Ed. Du Boeck, 1997, p. 225237

20

de preţ este de X dolari. Introducerea taxei vamale creează deci un ecart între preţurile de pe cele două pieţe. Taxa vamală duce la creşterea preţului în ţara importatoare şi reducerea lui în ţara exportatoare. Producătorii din ţara importatoare pot produce mai mult grâu, la un preţ mai ridicat, în vreme ce consumatorii vor cere mai puţin. Ca urmare a

scăderii

cererii, importurile necesare vor fi şi ele mai mici. În străinătate, preţul mai scăzut va determina o creştere a cererii şi o reducere a ofertei, ceea ce va duce la apariţia unei oferte pentru export mai mici. Astfel, volumul schimburilor scade, de la nivelul înregistrat în condiţii de liber schimb, la nivelul corespunzător aplicării de taxe vamale. La acest nivel al schimburilor, cererea de import este egală cu oferta de export.

2.6 Protecţia tarifară - instrument al politicii comericale Creşterea preţurilor în ţara importatoare, de la P1 la P2, este mai mică decât nivelul taxei vamale: într-adevăr, o parte a taxei vamale este absorbită prin reducerea preţului de export şi nu este deci trecută consumatorilor din ţara importatoare. Regăsim aici una din consecinţele normale ale unei taxe vamale şi a tuturor politicilor comerciale care limitează importul. Totuşi, în practică acest efect este redus. Când o ţară impune un tarif vamal, ponderea importurilor sale pe piaţa mondială este limitată astfel încât reducerea importurilor sale nu are decât un efect foarte slab asupra preţului mondial. Figura 2 ilustrează efectul unei taxe vamale în cazul unei ţări mici, situaţie în care tariful vamal al acesteia nu poate afecta preţurile de export. În momentul iniţial, importul este liber: preţul pieţei este P 1, producţia internă (oferta) este OO1 iar importul O1C1. Din diferite considerente, autorităţile din ţara respectivă iau decizia impunerii unor taxe vamale asupra bunurilor importate, valoarea absolută a taxei vamale fiind P1P2. În aceste condiţii, preţul la care pot fi vândute bunurile pe piaţă este

P2.

Producătorii interni reacţionează prin mărirea producţiei interne de la OO 1 la OO2. În acelaşi timp, importurile scad de la O1C1 la O2C2. Efectul asupra consumatorilor se reflectă în reducerea consumului de la

OC 1 la OC2. Figura 2 oferă şi informaţii despre costurile şi

21

beneficiile impunerii tarifului. Astfel, creşterea preţului face ca, pentru aceeaşi cantitate achiziţionată, cumpărătorii să plătească mai mult. Prin urmare, în termeni de utilitate, datorită creşterii valorii marginale a ultimei unităţi cumpărabile, satisfacţia consumatorului, pe unitatea monetară cheltuită, scade. O parte din “suprapreţul” suportat de consumator revine guvernului, sub forma prelevărilor vamale la bugetul statului. Acest transfer nu reprezintă un cost pentru societate pentru că se presupune că administraţia va folosi banii publici în folosul cetăţenilor.

Figura 2 Efectele unei taxe vamale asupra unei ţări mici

Taxa vamală a dus la creşterea preţului la bunul importat, de la P1 la P2. Producţia va creşte de la OO1 la OO2, iar consumul scade de la C1 la C2. În figura 3 sunt reprezentate costurile şi beneficiile unei taxe vamale pentru ţara importatoare.

22

Figura 3 Costurile şi beneficiile unei taxe vamale Costurile şi beneficiile diferitelor grupări pot fi reprezentate prin suma suprafeţelor a, b, c, d şi e. Taxa vamală determină creşterea preţurilor interne de la P 1 la P2 şi reducerea preţului extern de export de la P 1 la P3 (vezi figura 1). Producţia internă creşte de la O1 la O2, în vreme ce consumul intern scade de la C 1 la C2. Costurile şi beneficiile pentru diferite grupe de persoane sunt exprimate prin suma suprafeţelor corespunzătoare celor cinci zone denumite a, b, c, d şi e. În mod evident, cu cât taxele vamale au un nivel mai ridicat, cu atât protecţia asigurată de tarife industriilor naţionale este mai mare. Taxa vamală aplicată asupra unui

produs

protejează

nu

numai

industria, respectiv

firma

producătoare

de

asemenea produse, dar şi salariile muncitorilor şi alte elemente de cost, incluse în ceea ce se cunoaşte ca fiind “valoare adăugată”15. În afara acestora (firma producătoare şi muncitorii săi), taxa protejează şi veniturile altor ramuri industriale, furnizoare de inputuri pentru firma /industria protejată. Aşa de pildă, taxele vamale percepute asupra bicicletelor au un efect pozitiv nu numai asupra firmei şi asupra salariaţilor firmei producătoare de biciclete, dar şi asupra firmelor care produc roţi, cauciucuri şi alte componente care se constituie în imputuri pentru industria de biciclete. Acest lucru demonstrează faptul că efectul taxelor vamale trebuie măsurat în integralitatea lui.

15 P.H. Lindert International Economics, ed Inwin, 1985, p. 126-128

23

În plus, firmele dintr-o anumită ramură industrială nu sunt afectate numai de taxa vamală percepută asupra produsului finit, ci şi de taxele asupra inputurilor. De exemplu, firma care produce biciclete va fi influenţată negativ de taxele percepute asupra oţelului pentru roţi sau asupra cauciucului. Acest lucru complică şi mai mult încercarea de

măsurare

a

efectului taxelor vamale, percepute atât asupra produselor finite cât şi asupra materiilor prime, efect exercitat asupra unei firme individuale. Măsurarea cantitativă a efectelor pe care întregul set de taxe vamale le are asupra valorii adăugate pe produs, într-o anumită industrie, se realizează cu ajutorul ratei protecţiei effective.

Efectul protecţionist al taxelor vamale îmbracă două forme: Protecţia nominală, care se referă la valoarea integrală a produsului finit supus impunerii vamale, egală cu nivelul taxelor vamale (de aceea, taxele vamale cuprinse în tariful vamal se mai numesc şi taxele vamale nominale). Protecţia efectivă, care vizează numai sporul valorii adăugate, în condiţiile impunerii vamale. Rata protecţiei efective este egală cu procentul cu care întregul set de taxe vamale, utilizat la un moment dat, determină creşterea valorii adăugate.

CAP. 3 STUDIU DE CAZ: O ACHIZITIE INTRACOMUNITARĂ ŞI UN IMPORT DIN AFARA U.E LA SC SEWS ROMANIA SRL 3.1. Prezentarea societăţii SC SEWS ROMANIA SRL Societatea Comercială SEWS Romania S.R.L este organizată conform Legii 31/1990, ca o companie cu capital privat 100% străin, înregistrata la Oficiul Registrului Comeitului Hunedoara la data de 4 August 2000, J20/468/2000, GUI 13276556. S.C. SEWS Romania S.R.L. cu sediul in Deva, Calea Zarandului nr.166 (DN7), judeţul Hunedoara (denumită în continuare "SEWS" sau "Societatea"), este o societate de drept român cu personalitate juridică fiind imatriculată la Regsirul Comerţului sub nr. J468/2000. Societatea a fost inflinţată în 4 august 2000. La 31 decembrie 2008 Societatea are

24

un capital social de 78.473.231 lei împarţit in 100 parţi sociale, definut în proporţie de 100% de Sumitomo Electric Wiring Systems-Europe Ltd.(SEWS-E). Obiectul de activitate al Societăţii este fabricarea de articole din fire metalice (cabluri electrice pentru autoturisme). Societatea are încheiate contracte în regim de perfecţionare activă cu suspendare (importă materia primă în regim de suspendare a taxelor vamale şi exportă produsul finit catre beneficiarul perfecţionării) cu urmatorii parteneri străini, membrii ai grupului: •

Sumitomo Electric Wiring Systems (Europe) Ltd. din Marea Britanie (principalul

furnizor de materii prime si beneficiar al produsului Unit) • SEWS Polska Sp.Z.o.o. din Polonia. Printre principalii parteneri de afaceri ai societăţii se regăsesc: • Sumitomo Electric Industries Ltd Japan (furnizor) • SEWS Slovakia s.r.o. (furnizor) • Leoni Kabel Polska Sp.z.o.o. (furnizor) • Leoni Wiring Systems UK Ltd. (furnizor) • Sofanou Franta (furnizor) • Molex Elektronik GmbH Germania (furnizor) • Yazaki Europe Ltd.Belgium (furnizor) • TRW Carr France SNC (furnizor) • FCI Automotive France (furnizor) • Robert Bosh Germany (furnizor) • Tyco Electronics Germany (furnizor) • DELPHI Packard Austria GMBH & CO KG (furnizor).

25

3.2 Achiziţie Intracomunitara între societatea română SEWS ROMANIA SRL şi societatea austriacă DELPHI PACKARD AUSTRIA GMBH & CO KG La introducerea în România a unor bunuri dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene NU se intocmesc formalităti vamale. În ceea ce priveşte TVA-ul de import, tranzacţiile intracomunitare sunt supuse TVA prin sistemul taxării inverse. Achiziţiile intracomunitare reprezintă dreptul de a dispune, în calitate de proprietar, de bunuri mobile corporate expediate sau transportate la destinaţia indicată de cumpărător, de către furnizor sau o altă persoană în numele furnizorului, dintr-un stat membru al Uniunii Europene în alt stat membru. Societatea comerciala SEWS ROMANIA SRL înregistrată în scopuri de TVA cumpară mărfuri în valoare de 455.70 EUR de la societatea austriacă DELPHI PACKARD AUSTRIA GMBH & CO KG, factura aferentă acestei operaţiuni de vânzare-cumpărare are numărul 980017736 din data de 08.04.2009 (anexa Al). Pentru ca această tranzacţie să fie considerată intracomunitară şi să beneficieze de regimul de taxare inversa, trebuie îndeplinite urmatoarele condiţii: - ambele societăţi trebuie să comunice coduri valabile de TVA înregistrate la organele fiscale din (arile lor: SEWS ROMANIA SRL - ROI3276556, DELPHI - ATU57838914, rubrica (2) a facturii 980017736/08.04.2009 - obiectul tranzacţiilor trebuie să fie numai bunuri economice corporate: conectori avand incadrarea vamala 85389099; - pentru aceasta tranzacţie trebuie să se facă dovada transportului: condiţia de livrare este CPT Alba (carriage paid to Alba) - transport platit pana la Alba - înseamnă că vanzătorul livrează şi trebuie să platească costul transportului pana la destinaţie - Alba lulia, iar cumpărătorul suportă toate riscurile, precum şi orice alte cheltuieli care apar după ce mărfurile au fost livrate. Neândeplinirea unei condiţii din acest set atrage după sine impozitarea cu TVA a tranzacţiei din partea furnizorului, adica partea care este obligata la plata TVA. Fluxul informaţional contabil al unei astfel de tranzacţii este urmatorul:

26

1. cumpărătorul SEWS ROMANIA SRL comunica un cod valabil de TVA RO13276556 vanzătorului DELPHI, pe care acesta 11 va verifica pe reţeaua europeana in vederea confirmării valabilităţii lui - daca acest cod de TVA nu este valabil, furnizorul va intocmi factura de vânzare cu TVA aferent ţării sale de origine; 2. transportul trebuie să fie facut de către furnizor CPT Alba sau un alt terţ în numele acestuia - dacă nu se face dovada transportului, furnizorul va întocmi factură de vânzare cu TVA aferent ţării sale de origine; 3. existenţa bunurilor economice corporale face diferenţierea acestor tranzacţii fără de cele care au ca obiect prestarile de servicii derulate intre doua entităţi economice europene din doua state membre diferite, care au un alt regim de impozitare din punctul de vedere al TVA. Dacă societatea română SEWS ROMANIA SRL a înregistrat o achizijie intracomunitară, atunci în mod automat societatea austriacă DELPHI trebuie sa inregistreze o livrare intracomunitară pentru a avea un circuit informaţional complet la nivel european. Astfel pe factură se specifică faptul ca este vorba despre o achizitie intracomunitară Jntracommunity delivery-VATexemption, art 138(1) of dir, 2006/112/CE of 28 Nov 2006". In aceste condiţii: 1. furnizorul - societatea austriacă DELPHI va contabiliza o vânzare de bunuri economice prin evidenţierea creanţei faţă de societatea română si a unui venit impozabil faţă de statul austriac. Aceasta tranzacţie este scutită de TV A, deoarece se îndeplinesc toate condiţiile circuitului european al achiziţiilor si livrarilor intracomunitare; 2. cumpăratorul - SEWS ROMANIA SRL va contabiliza o achiziţie de marfă concomitent cu datoria faţă de furnizorul austriac, fără a deduce TVA, deoarece, daca sunt îndeplinite condiţiile unor astfel de tranzacţii, se va contabiliza prin sistemul taxării inverse, prin cota de TVA din Romania. Respectând condiţiile enunţate, aceste tranzactii nu sunt impozabile cu TVA în cele doua state membre, utilizandu-se pentru informare şi urmarire sistemul taxării inverse.

3.3 Import din afara UE între societatea romană SEWS ROMANIA SRL şi societatea japoneza SUMITOMO ELECTRIC INDUSTRIES, LTD JAPAN

27

La introducerea in România a unor bunuri dintr-un stat care nu este membru al Uniunii Europene se întocmesc formalitţi vamale. Societatea comercială SEWS ROMANIA SRL cumpară materii prime pentru fabricarea de cabluri electrice pentru autoturisme în valoare de 61911.14 EUR, de la societatea japoneză SUMITOMO ELECTRIC INDUSTRIES LTD, factura aferentă acestei operaţiuni de vanzare cumparare are numarul SEC08SA134/12.11.2008 (anexa A3). In momentul în care marfa a ajuns la destinaţie - Alba lulia, a fost preluata de comisionarul vamal SC RCS COMISIONAR SA care a indeplinit în numele şi în contul importatorului SEWS ROMANIA SRL declararea în detaliu a mărfurilor prin depunerea la autorităţiile vamale a declaraţiei scrise pentru importul, depozitarea şi alte operaţiuni de vamuire, prezentarea mărfurilor declarate la controlul vamal şi achitarea la vama a drepturilor cuvenite bugetului de stat. Declaraţia vamală de import aferent acestei operaţiuni este DVI nr 60/07.01.2009 (anexa A2) şi prezintă detaliat bunurile importate, valoarea transportului pentru aceste bunuri separate, valoarea vamală a mărfurilor şi valoarea TVA. Pe langă declaraţia vamală, importatorul a depus la organele vamale şi o serie de alte documente: •

factură de marfă - SEC08SA134/12.11.2008 care reprezintă documentul primar de

evidenţă, identificare şi evaluare în vamă a mărfurilor de import; •

dovada de origine - pe factură de marfă există o declaraţie care atesta orgina

japoneză a mărfurilor "ALL GOODS ARE ORIGIN OF JAPAN"; •

lista de colisaj - PACKING LIST (anexa A4) care cuprinde numarul coletelor: 44

paleţi în ordinea marcării lor, denumirea reperelor de marfă care se găsesc în fiecare colet, specificandu-se denumirea, cantitatea fără indicarea valorii; • documentele de transport, prin care se face dovada cantităţii livrate, Scrisoare de transport maritim - waybill NXXEU801630 (anexa A5) - în care se precizează: - numele vasului NYK TERRA - locul de încărcare a vasului portal NAGOYA, Japonia - locul de descărcare a vasului portul CONSTANTA, Romania

28

- locul de livrare a mărfurilor Alba lulia, Romania - numele containarului TRLU6294595 Scrisoare de transport — CMR (anexa A6) în care se precizează ca mărfurile vor fi încarcate în data de 05.01.2009 din AG1GEA şi vor fi transportate cu tirul CT73GBT/CT666BT pană la Alba lulia. •

factura de transport nr 816511/16.12.2008 (anexa A7), întrucat condiţia de livrare

este FOB NAGOYA (FREE ON BOARD) - FRANCO LA BORD Nagoya (portul de incărcare convenit), vânzătorul îşi indeplineşte obligaţia de livrare după ce marfa a trecut de balustrada vasului, în portul convenit, şi a fost vămuită de acesta pentru export, moment din care riscurile si costurile se transfera cumparatorului SC SEWS-R. Calculul Taxelor Vamale Declarţia vamală de import DVI nr 60/07.01.2009 cuprinde 13 poziţii tarifare, stabilite conform Tarifului vamal al României pentru bunurile importate. Pentru deteminarea valorii în vamă a mărfurilor s-a transformat în lei valorea in EUR, care trebuie aplicata în scopul determinării încadrării tarifare a mărfurilor şi a drepturilor de import. Cursul de schimb folosit-la determinarea acestei valori este cursul de schimb stabilit si comunicat de Banca Natională a României în penultima zi de miercuri a lunii anterioare lunii în care se utilizeaza - în cazul nostru cursul de schimb este 3.9649 (din penultima zi de miercuri din decembrie 2008 mai precis din data de 24.12.2008). VV = (PE + T + A)*CS VV - valoarea in vamă, respectiv preţul franco frontiera romana, exprimat în lei PE - preţul mărfii exprimat în valută (EUR), condiţia FOB T - preţul transportului pe parcurs extern A - preţul asigurării, în valută CS - cursul de schimb al leului, în cazul nostru CS este 1 EUR = 3.9649 RON

29

În tabelul de mai jos este calculată suma totală datorata de SC SEWS-R bugetului de stat la acest import, acest tabel reprezinta un rezumat al declaraţiei vamale aferente acestui import. DVI 60/07.01.2009 Nr

Denumirea mărfii Valoarea

Crt

Codul

statistics mărfurilr (valoarea

Procent Valoare baza de Taxa

Taxa

calcul

Vamală Vamală impozit

TVA 19%

Suma totală datorata

in rub

31

la

vamă)lei 33 46

47-AOO 47-AOO 47-BOO 47-

DVI 1 2

mastic tuburi de protecţie

1968 4521

32141010 5% 39173990 6.5%

98 294

3

din plastic benzi adezive din

15136

39191011 6.3%

4

plastic benzi, plăci din

2628

5

plastic bureti din spumă

6

poliuretanică clipsuri, cleme din

bugetul 47

2066 4815

BOO 393 915

491 1209

954

16090

3057

4011

39191061 6.5%

171

2799

532

703

1862

39211310 6.5%

121

1983

377

498

29416

39269097 6.5%

1912

31328

5952

7864

7

plastic garnituri şi etanşări 18546

40169300 2.5%

464

19010

3612

4076

8 9 10 11

din cauciuc articole din cauciuc cleme metalice siguranţe elemente de contact

40015 12132 98 41643

40169957 73269098 85361090 85369010

1000 328 2 0

41015 12460 100 41643

7793 2367 19 7912

8793 2695 21 7912

12

pentru cabluri conductori izolaţi

5914

85444993 3.7%

219

6133

1165

1384

83960

85472000 3.7%

3107 8670

87067

16543 19650 50637 59307

cu mase plastice 13 conectori din Total General

~25%~~ 27% 2.3% scutire

Pentru a întelege modul în care s-a ajuns la cifrele din tabel voi prezenta paşii care s-au parcurs în scopul determinarii taxelor vamale în cazul primului articol - "mastic" , modul de calcul este acelaşi şi pentru restul articolelor. PE Mastic = 479.55 EUR (rubrica 42 din DVI)

30

T Mastic = 67 RON (rubrica 44 din DVI) ~ 16.81 EUR VV Mastic = (479,55 + 17) * 3.9649 1968 RON VV Mastic = 1968 RON Conform Tarifului vamal a României încadrarea tarifară aferentă acestui bun este 32141010 cu un procent al taxei vamale de 5 % ( 0,05 ). Taxa vamală care trebuie platită este determinată astfel: TV- V V * 0.05-1968* 0.05 TV = 98 RON. Se percepe şi o taxă asupra valorii adaugate de 19% astfel: TVA = 0.19 * (1968+98) - 0,19 * 2066 TVA= 393 RON Suma totală datorata la bugetul de stat pentru importul acestui articol este egală cu: TV+TVA = 98 + 393 Suma datorată = 491 RON Cuantumul taxei vamale aferent fiecărui bun importat este diferit, fiind dat de incadrarea tarifară care i s-a stabilit. Pentru efectuarea acestui import de materii necesare fabricării de cabluri electrice pentru autoturisme în valoare de 61911.14 EUR, societatea SEWS ROMANIA SRL a avut o datorie totală la bugetul de stat de 59307 RON (Cuantumul impozitarilor - Total General), din care 8670 RON reprezintă valoarea taxelor vamale şi 50637 RON reprezintă TVA import. După ce s-a depus declaraţia vamală şi celalalte documente, serviciul vamal din Alba Iulia a procedat la validarea declaraţiei vamale. In acest sens, s-au efectuat urmatoarele activităţi: controlul documentelor, confruntarea datelor din declaratie cu cele din documentele anexate, controlul fizic al mărfurilor, verificarea calculelor drepturilor şi impozitelor.

31

După încheierea controlului şi a verificărilor, s-au achitat drepturile şi taxele vamale, iar serviciul vamal a aplicat semnatura şi ştampila pe declaraţia vamală, act ce confirmă validarea acesteia. Din acest moment SC SEWS-R a putut dispune de marfurile ce au facut obiectul declaraţiei vamale DVI 60/07.01.2009, mărfurile fiind libere de vamă.

CONCLUZII Taxele vamale sunt un impozit indirect care apar ca urmare a intervenţiei statului în comerţul internaţional. Aceasta intervenţie a statului în economic se realizează pe doua cai: direct şi indirect. Pe cale directă statul poate interveni, fie prin măsuri cantitative asupra importurilor sau exporturilor (este vorba de contingentari, prohibiţii etc), fie prin reglementarea schimburilor. Intervenţia directă ridica probleme destul de delicate, deoarece poate conturba relaţiile dintre state şi poate avea efecte păguboase asupra raporturilor economice în perioadele urmatoare. Intervenţia indirecta se realizează prin taxele vamale, adică prin impozitarea schimburilor internaţionale. Ceea ce se impune este valoarea în vamă a produselor care fac obiectul tranzacţiei externe. Cota de impunere, adică nivelul taxei vamale, este prevazută prin lege. Utilizarea taxelor vamale produce asupra funcţionarii economiei o serie de efecte pozitive, dintre care cele mai importante sunt:  protecţia vamală prin care se limitează sau chiar se elimina concurenţa nedorită a firmelor şi produselor străine si se încurajează ramurile şi subramuriile proprii;  reducerea importurilor şi stimularea produţiei indigene, protejând astfel forţa de muncă indigenă şi locurile de muncă;  un regim vamal propriu permite adoptarea de masuri cu caracter sancţional faţă de acei parteneri comerciali care promovează o politica discriminatorie sau care instituie, în mod unilateral si nejustificat, masuri protecţioniste;

32

 permite statului respectiv sa participe la negocierile internaţionale şi să beneficieze de consecinţele pozitive ale reducerilor tarifare reciproce sau de măsurile cu caracter preferenţial;  folosirea de taxe vamale de import genereaza insă, pentru consumatori, pierderi importante ca urmare a fenomenului de creştere a preţurilor pe piaţa internă ceea ce determina şi o reducere generala a consumului. Ansamblul taxelor vamale ale unei ţări se constituie în tariful vamal. Tariful vamal stabileste modul concret de aplicare al taxelor vamale pe fiecare produs in parte. Practic este reprezentat de o listă vamală care cuprinde toate produsele ce fac obiectul comerţului internaţional şi conţine precizări precise privind modul de percepere al taxelor vamale.

33

BIBLIOGRAFIE Acordul general asupra tarifelor şi comerţului (GATT - General Agreement on Tariffs and Trade) Ciobanu, Gheorghe, Tranzactii economice internaţional, Ed. Imprimeria ,,Ardealul” ClujNapoca, 2004 J. Văcărel si colectivul Finanţe Publice E.D.P, Bucureşti 1992 T. Moşteanu, Preţuri şi tarife. Editura Lito A.S.E , Bucureşti 1992 http://idd.euro.ubbcluj.ro/interactiv/cursuri/FlorinDuma/fmante-publice/ Legea nr 86/2006 privind Codul vamal al României MIRON, D., Politici comerciale, Bucureşti,Editura Luceafărul, 2003 Postelnicu, Cătălin, Economic Internaţională, Cluj-Napoca, 2002 Regulamentul (CE) nr. 450/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 aprilie 2008 de stabilire a Codului Vamal Comunitar (Codul Vamal Modernizat) RUJAN, O., Teorii şi modele în comerţul internaţional, Bucureşti, Editura All, 1995 SUTĂ, N., Comerţ internaţional şi politici comerciale SUTĂ-SELEJAN, S., contemporane, Bucureşti, Editura Economică, 2003 Teodor Hada, Radu Barbuta, Fiscalitatea §i contabilitatea firmeL Alba lulia 2003 www.anaf.ro www.customs.ro www.declaratie-intrastat.ro www.euroavocatura.ro/dictionar/ www.insse.ro www.intrastat.ro www.mfinante.ro

34

ANEXE

35

36