Atestat Strategia de MK [PDF]

Zitiervorschau

COLEGIUL ECONOMIC „ VIRGIL MADGEARU „

PROIECT PENTRU OBŢINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONALĂ NIVEL 3

SPECIALIZAREA : TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂŢI ECONOMICE

BUCUREŞTI - 2014 –

1

COLEGIUL ECONOMIC „ VIRGIL MADGEARU „

TEMA NUMARUL 6 STRATEGIA DE MARKETING ŞI REUŞITA IN AFACERI

BUCUREŞTI - 2014 –

2

CUPRINS

ARGUMENT.........…………………………………………………………………....……4 Cap. 1 Portofoliul S.C SAMSUNG S.A........................................................................... 6 1.1. Prezentarea generală a S.C. SAMSUNG S.A.......................................................6 1.2. Domeniul de activitate a S.C. SAMSUNG S.A………………………………….......9 1.3. Structura organizatorică a societăţii...................................................................10 Cap.2 Noţiuni teoretice privind strategia de marketing ..............................................11 2.1. Conceptul şi rolul strategiei de marketing................................................................11 2.2. Strategia  –  componentă  esenţială  a politicii  de  marketing……………………...12 2.3. Obiectivele strategice……………………………………………………………...…15 2.4. Strategii de marketing utilizate de S.C. SAMSUNG S.A………………….…....….18 Cap.3 Înregistrarea în contabilitate a principalelor operaţii privind strategia de marketing...................................................................................................................20 3.1. Contabilitate – monografie contabile la S.C. SAMSUNG S.A............................20 Cap. 4 Analiza SWOT asupra strategiei de marketing la S.C.SAMSUNG S.A..................34 4.1. Noțiuni teoretice privind analiza SWOT ..................................................................34 4.2. Matricea SWOT…..………………………………………………………………….36 4.3. Strategii………………………………………………………………………………37 Concluzii …………………………………………………………………….…………........39 Bibliografie.......................................................................................................................41 Anexe.................................................................................................................................42

3

ARGUMENT

Mi-a făcut o deosebită plăcere să realizez această lucrare cu tema „STRATEGIA DE MARKETING ŞI REUŞITA ÎN AFACERI”, astfel să evidenţiez o parte din marea cunoștință de informaţii primite de-a lungul celor patru ani privind contabilitatea. Consider că ceea ce am lucrat pentru acest proiect este folositor în cariera mea viitoare de contabil. Acesta este primul meu proiect pe care l-am realizat privitor la cele studiate la contabilitate şi învăţate la marketing şi îmi doresc sa fi îndeplinit toate standardele cerute. Am lucrat cu multă atenţie, plăcere şi devotament deoarece mi-a plăcut foarte mult tema dezbătută în această lucrare. Contabilitatea este mai mult decât o materie în orarul nostru de elevi, e o materie utilă. Consider că acest proiect mă “cizelează” şi iniţiază în contabilitate, pe viitor dorind să urmez Facultatea de Contabilitate şi Gestiune. Astfel, am un atuu în faţa viitorilor mei colegi, eu fiind deja iniţiată în domeniul economic şi familiarizată cu termenii economici. Aceşti patru ani de liceu au însemnat muncă, devotament şi plăcere să am ca mentori profesori minunaţi care m-au îndrumat şi sfătuit întotdeauna extraordinar de bine. Şi în cazul acestui proiect am avut parte de profesori minunaţi care m-au ajutat cu absolut orice informaţie şi mi-au clarificat orice nelămurire, fapt pentru care le voi fi veşnic recunoscătoare. În următoarele rânduri , vă prezint pe scurt conținutul acestei lucrări : În primul capitol al lucrării am realizat prezentarea generală a firmei S.C.SAMSUNG S.A: un scurt istoric, statutul juridic, obiectul de activitate, poziția deținută pe piață, obiectivele și resursele firmei . Am continuat cu date despre structura organizatorică , organigrama firmei și câțiva dintre cei mai importanți oameni din firmă (director general , director marketing vânzări , director economic , director tehnic producție) .

4

În cel de-al doilea capitol sunt prezentate informațiile legate de temă , ce se regăsesc în activitatea de bază a societății . De asemenea am întocmit un studiu legat de obținerea profitului . În capitolul trei al lucrării am rezolvat o monografie contabilă a firmei S.C.SAMSUNG S.A, înregistrând operațiile din cursul unui exercițiu financiar, întocmind documentele aferente monografiei (bilanț , balanța de verificare , registru jurnal) . În capitolul patru al lucrării , pornind de la obiectivele principale ale firmei , am realizat analiza SWOT a societății, prezentând cele patru componente : punctele tari (Strengths) , punctele slabe (Weaknesses), oportunitățile (Opportunities) și amenințările (Threats) . După analiza matricei SWOT am ajuns la concluzia că firma are mai multe puncte tari (tehnologii moderne, diversitate sortimentala, extinderea internațională) decât cele slabe, numeroase oportunități de extindere și dezvoltare și câteva amenințări, reprezentate de principalii concurenți ai firmei : Apple și Nokia În încheierea lucrării sunt prezentate concluzii și propuneri referitoare la extinderea societății și obținerea profitului la firma S.C.SAMSUNG S.A .

5

CAPITOLUL 1 - Portofoliul S.C SAMSUNG S.A.

1.1. Prezentarea generală a S.C. SAMSUNG S.A.

MOTTO: “Nu Rezişti Nicio Zi Fără Samsung !!!” FORMÃ JURIDICÃ: SOCIETATE PE ACŢIUNI SEDIU: Șos. București-Ploiești, nr. 172-176, Clădirea A, etajul 5, Sector 1, București

SIGLÃ:

Scurt istoric:



1938: Byung-Chul Lee înființează mica lui afacere la Daegu, numită Samsung Store



1950: Byung-Chul Lee este fondatorul companiei comerciale Samsung din Seul



1953: Samsung începe cu producția de zahăr, ce a fost mai apoi preluată de Corporația CJ



1954: Se fondează Cheil Industries



1958: Samsung începe afaceri în domeniul asigurărilor



1963: Se deschide primul magazin universal/depozit în Seul



1964: Samsung înființează Tongyang Broadcasting Company (TBC), ce mai târziu s-a unit cu KBS



1965: Samsung dă naștere ziarului Joong-Ang Ilbo, ce în prezent nu mai este afiliat companiei



1969: S-a fondat Samsung Elecronics



1974: Ia naștere ramura de Industrie Grea și Petrochimie 6



1976: Compania a primit din partea guvernului un premiu pentru export, deoarece făcea parte din programul de dezvoltare național



1977: Ca rezultat al acestui premiu, a apărut Samsung Construction. În plus, e înființată și ramura Samsung Shipbuilding



1982: Samsung pregătește o echipă profesionistă de baseball



1983: Samsung produce primul său cip pentru computer, 64k DRAM



Spre sfârșitul anilor 1980, Samsung s-a extins și în domeniul petrochimiei și al electronicii

Din 1990 până în prezent :

În anii 90’ Samsung s-a dezvoltat ca și corporație internațională. Nu numai că s-a extins și pe plan extern, dar a început, de asemenea, să-și croiască drum în domeniul anumitor componente electronice. Ramura de construcții a companiei Samsung a obținut un contract pentru construcția unuia dintre cele două turnuri Petronas din Malaiezia în septembrie 1993 și a lui Burj Dubai în 2004, hotel ce reprezintă cea mai înaltă structură creată vreodată de omenire. Față de alte mari companii coreene, Samsung a supraviețuit aproape fără a fi atinsă de către criza financiară asiatică din 1997-1998. Cel mai important, Samsung Elecronics (SEC) s-a desprins de Grupul Samsung și de atunci a ajuns să domine grupul și întreaga afacere cu semiconductori, depășind până și liderul mondial în investiții – Intel – în anul fiscal 2005. Brand-ul Samsung s-a îmbunătățit semnificativ în ultimii ani. Considerat de către rivalii săi ca fiind un competitor de temut, Samsung Electronics și-a extins foarte mult producția, pentru a deveni cel mai mare producător mondial de cipuri DRAM, flash memory, optical storage drivers, având drept țintă să dubleze vânzările și să devină producătorul principal a 20 de produse la nivel global până în 2010. În prezent, el este unul dintre cei mai importanți producători mondiali de display-uri cu cristale lichide și de telefoane mobile din noua generație. Samsung Electronics, ce a atins recorduri la nivel de profit și venit în 2004 și 2005, a depășit Sony, devenind unul dintre cele mai populare branduri de electronice din lume. La sfârșitul lui 2005, Samsung avea o rețea ce valora 77.6 miliarde de dolari. 7



În anul 2011:

8

1.2. Domeniul de activitate al firmei S.C. SAMSUNG S.A. Firma SAMSUNG  este o companie din Coreea de Sud, înființată în anul 1938, având ca obiect principal de activitate producția de produse electronice și IT. Compania este numărul 1 mondial în producția de memorii, monitoare TFT și telefoane CDMA. Samsung are aproximativ 188.000 de angajați în 185 de birouri din 65 de țări, fiind alcătuită din opt divizii principale de afaceri. Veniturile Samsung reprezintă aproximativ 20% din PIB-ul Coreei de Sud. De la începuturile sale, ca o companie mică de comerţ, SAMSUNG a evoluat la statutul de corporaţie la nivel mondial cu afaceri care fac să progreseze tehnologia, semiconductorii, zgârie-norii şi construcţiile de fabrici, industria petrochimică, cea a modei, medicina, finanţele, hotelurile şi multe altele. Descoperirile, invenţiile şi produsele revoluţionare i-au adus pe primul loc în aceste zone, contribuind neîncetat la progresul acestor domenii. Brand-ul SAMSUNG s-a îmbunătățit semnificativ în ultimii ani. Considerat de către rivalii săi ca fiind un competitor de temut, SAMSUNG și-a extins foarte mult producția, pentru a deveni cel mai mare producător mondial de cipuri DRAM, flash memory, optical storage drivers, având drept țintă să dubleze vânzările.

9

De la inovaţiile din domeniul produselor electronice de consum până la realizările din domeniul biofarmaceutic, SAMSUNG a împărtăşit mereu experienţele sale cu impact puternic asupra oamenilor din întreaga lume. Prin angajamentul de a crea produse şi servicii superioare în toate domeniile de afaceri, se străduie să îmbunătăţeasca vieţile oamenilor de pretutindeni şi să aducem schimbări pozitive în lumea din jurul nostru. SAMSUNG produce şi furnizează cele mai bune produse din lume prin excelenţă funcţională şi prin excelenţă în inovaţie. SAMSUNG

va continua să construiască peste realizările actuale noi abilităţi şi

experienţe pentru a-şi dezvolta în continuare competitivitatea şi istoricul de inovaţii.

1.3. Structura organizatorică a societăţii

10

CAPITOLUL 2 - Noţiuni teoretice privind Strategia De Marketing 2.1. Conceptul şi rolul strategiei de marketing În economia de piaţă, orice organizaţie şi în mod deosebit o organizaţie cu scop lucrativ îşi concepe o politică proprie, prin care îşi desemnează direcţiile de evoluţie în viitor, precum şi modalităţile concrete de înfăptuire a acesteia, politică ce trebuie să-i asigure permanenţa pe piaţă şi mai ales dezvoltarea de ansamblu.

11

O componentă de bază a politicii întreprinderii este politica de marketing care-i oferă posibilitatea receptării promte şi reale a semnalelor pieţii şi-i permite adaptarea rapidă la modificările apărute pe piaţă, cu maximă eficienţă. Astfel, întreprinderea poate să evalueze corect parametrii pieţii şi să aloce resursele de care dispune corespunzător cererii reale, poate să sesizeze segmentele neacoperite de pe piaţă şi avantajele comparative faţă de concurenţi. În condiţiile actuale, nici o întreprindere nu-şi permite să activeze fără a avea o perspectivă clară, atât pe termen scurt cât şi pe termen lung, care  să –i asigure subzistenţa, dar şi raţionalitatea, eficienţa în condiţiile în care mediul ambiant devine tot mai complex şi mai dinamic. Faţă de multiplele schimbări ce apar atât în micromediul cât şi în macromediul în care activează, întreprinderea trebuie să manifeste un anumit comportament, o anumită atitudine, ce se concretizează în delimitarea direcţiilor strategice şi a modalităţilor practice de înfăptuire a acestora, şi se reflectă în conţinutul politicii de marketing a întreprinderii.  I. Petrescu şi Gh. Seghete formulează trei tipuri de tactici de marketing: - activă – ce presupune studierea continuă şi sistematică a modificării mediului ambiant, a oportunităţilor, activităţi prin care tactica ne apare ca permanent inovatoare; - anticipativă - care caută să prevadă situaţiile avantajoase şi riscurile, încercănd să pună în acţiune măsurile de prevedere coercitive; - adaptivă  - prin care întreprinderea respectă schimbările intervenite şi se adaptează la ele.

2.2. Strategia  –  componentă  esenţială  a politicii  de  marketing În activitatea oricărei organizaţii alegerea strategiei de marketing marchează un moment important, ce finalizează etapa în care s-au definit misiunea şi scopurile urmărite, pe baza unei analize atente şi pertinente a situaţiei sale. Strategia de marketing, desemnează liniile definitori ale atitudinii şi conduitei întreprinderii în vederea atingerii anumitor obiective  (C. Florescu). Ea este reprezentată de

12

ansamblul obiectivelor concrete care trebuie înfăptuite într – o perioadă de timp, a mijloacelor şi metodelor prin care acestea se transpun în practică, exprimând tendinţele şi exigenţele ce se impun pentru atingerea performanţelor stabilite, a căror nivel se măsoară cu ajutorul unor indicatori economici, cum ar fi: volumul activităţii, cota de piaţă, profit etc. Prin strategia de marketing adoptată se precizează: ●          poziţia pe care organizaţia îşi propune să şi-o asigure pe piaţă; ●          scopurile urmărite ; ●          intenţiile prin care acestea se vor atinge într-o anumită perioadă de timp. ●          ca suită de decizii, strategia de marketing are ca scop finalitatea optimă a activităţii întreprinderii într-o perioadă optimă şi reflectă: - sfera de activitate; - orientarea pe termen lung; -  reacţiile la solicitările pieţii; - atitudinea faţă de mediul ambiant şi comportamentul său în raport cu componentele lui; - maniera adaptării la dinamica mediului ambiant - corelaţia activităţii sale cu resursele disponibile; - opţiunea pentru o anumită cale de urmat, aleasă dintre mai multe alternative posibile.  

Strategiile de succes sunt cele prin care se determină oportunităţile de piaţă şi

avantajul competitiv, având la bază rezultatele controlului de marketing ce pun în evidenţă: riscurile, situaţiile favorabile, punctele tari şi slabe ale organizaţiei. Prin transpunerea lor în practică trebuie să se creeze un asemenea sistem de raporturi între întreprindere şi mediul ambiant încât să se asigure plasarea ei într-o poziţie cât mai bună în confruntarea cu ceilalţi competitori.

13

O strategie de succes marchează o perioadă definitorie în viaţa întreprinderii, în care s-au adoptat cele mai bune decizii cu privire la consumatorul – beneficiar şi la căile prin care sunt satisfăcute necesităţile lui. O asemenea strategie ne indică ce se urmăreşte în esenţă în perioada respectivă, cum se intenţionează să se înfăptuiască scopurile respective şi care sunt răspunsurile la întrebările fundamentale: ●     ce trebuie să se producă şi ce produse noi vor fi introduse în fabricaţie?; ●     care este segmentul de piaţă ce trebuie ţintuit de fiecare produs în parte?; ●     până la ce nivel pot fi ridicate preţurile?; ●     ce trebuie comunicat segmentului de piaţă?; ●     cum este mai bine să fie distribuit produsul sau serviciul respectiv?. Răspunsurile la aceste întrebări se concretizează în principalele forme pe care le îmbracă strategia de marketing şi anume strategie de: piaţă, produs, preţ, promovare şi distribuţie (plasare) în care se oglindesc toate funcţiile marketingului. Pentru a fi eficientă, strategia trebuie să respecte câteva cerinţe  (I. Petrescu şi Gh. Seghete) care să-i asigure o congruenţă perfectă cu scopurile şi funcţiile marketingului cum ar fi: ●     menţinerea unei concordanţe între acţiune şi rezultate; ●     realizarea unei legături strânse între producători şi beneficiari; ●     impulsionarea vânzărilor prin adaptarea producţiei la cerinţele pieţii în timp scurt; ●     asigurarea condiţiilor pentru obţinerea informaţiilor rapid şi permanent cu privire la fizionomia, exigenţele şi tendinţele evoluţiei pieţii etc. Ca element central al activităţii de marketing, strategia este produsul ţelurilor stabilite, a valorilor, a atitudinilor şi ideilor predominante dintr-o organizaţie într-o anumită perioadă. Ea formulează clar obiectivele etapei respective în scopul orientării eforturilor ce le

14

poate mobiliza. Se constată că orice întreprindere are la dispoziţie un număr mic de posibilităţi strategice şi de aceea ele trebuie nu numai identificate ci şi selectate. În final, strategia de marketing adoptată de o întreprindere pentru o anumită perioadă este rezultatul combinării experienţei, intuiţiei şi speranţei managerilor de marketing, a ştiinţei şi artei pe care ei o posedă, este rezultatul confruntărilor, compromisului, negocierilor şi al consensului. De obicei, întreprinderile elaborează strategii pe termen lung, mediu şi scurt cu obiective clare, concrete, precise, realiste, care se detaliază prin tacticile corespunzătoare. În acest mod întreprinderile răspund atât solicitărilor imediate ale schimbărilor survenite în mediul ambiant, cât şi încadrării într-un comportament de lungă durată, ceea ce permite o viziune unitară, coerentă şi de perspectivă

2.3. Obiectivele strategice Punctul de pornire îl constituie determinarea poziţiei competitive prin audit, ce asigură baza pentru stabilirea obiectivelor strategice ce se vor înfăptui prin căile şi mijloacele

15

alese prin formularea strategiei şi se vor regăsi în planurile de implementare ce constituie “vehiculul necesar pentru a ajunge la destinaţie, urmând itinerariul stabilit”. Obiectivele strategice reprezintă enunţarea formală a scopului urmărit prin care se defineşte statutul viitor al organizaţiei într-un orizont de timp mai lung. Obiectivele de marketing rezultă direct din obiectivele globale ale întreprinderii şi ele trebuie precis definite pentru a nu – şi pierde sensul, cu atât mai mult cu cât este dificil de verificat dacă au fost sau nu îndeplinite. Orice obiectiv este format din trei elemente: - un atribut prin care se exprimă (V. Munteanu), cum ar fi: realizarea unui anumit nivel al vânzărilor; păstrarea sau mărirea cotei de piaţă; cucerirea de noi pieţe; atragerea unor noi segmente de cumpărători; - un indicator prin care se măsoară atributul, cum ar fi: volumul vânzărilor, cota de piaţă, rentabilitatea etc. - un scop ce indică mărimea indicatorului pe care îşi propune să-l atingă. De toate cele trei elemente trebuie să se ţină seama în formularea obiectivelor de marketing, care nu este o misiune uşoară, cu atât mai mult cu cât ele diferă nu numai de la o întreprindere la alta, dar şi în cadrul aceleiaşi întreprinderii de la un moment la altul. Astfel, se determină obiective pe termen lung dar şi pe termen scurt, dar ele trebuie  definite realist, raţional pentru a fi compatibile cu viitoarele aprecieri despre piaţă. De obicei se delimitează mai întâi obiectivele cu caracter general ce sunt apoi detaliate la nivel particular, pentru că este mai uşor şi pentru că se pot mai bine valorifica atuurile firmei şi oportunităţile oferite de piaţă.

Tipuri de strategii

Nr. caract.

Caracteristica

Firma

16

Economica

Functionala

Scopuri si

-Supraveţuire- Misiunea

Limitări produs/

Limitari cotă

obiective

firmei - obiectivele privind

segment de

parte din

de ansamblu si profitul

piata. Obiective

piaţă.

privind

Lidership -

dezvoltarea de

tehnologic

1

ansamblu si profitul Importanţa

Conglomerat

relativă a

Firma diversificată

componentelor srategice - domeniul 2

- competenţa semnificativă - avantajul competitiv Sinergia Caracteristica

FF

F

FFF

FFF

F

FF

FFF

FFF

F

FF

FFF

FF

F

FF

FFF

Sfera de cuprindere a

Armonizarea

Dezvoltarea

comportamentului portofoliului de comenzi

produs/segment

produs/piata.

strategic

de piata.

Marca

Diversificarea

produselor

concentica

3

- domenii

Diversificarea

- competenţa

conglomeratului Financiară. Tehnologică.

Variaza în

Variază în

semnificativă

Organizatorică.

funcţie de

funcţie de

evoluţia

zona

raporturilor

funcţională a

produs/piata

raporturilor

Vizează anumiţi

produs/piaţă Vizează

concurenţi

produsul

Între funcţiuni

specificat În cadrul

avantaj

La nivel de industrie

competitiv - sinergie

La nivel de firma

funcţiunilor 17

Deciziile majore

Politici

Politici de

Proiectarea

Politici de

de politici

financiare

diversificare

sistemelor de

preţ. Politici

Politici

producţie.

de promovare.

tehnologice,

Politici de

Politici de

financiare

fabricare a

programare a

productiei.

producţiei de

Politici de

stocuri.

dezvoltare a

Politici de

pieţii. Politici de

personal.

funcţionale

4

distribuţie. Politici de cercetare/

5

Natura resurselor Probleme de portofoliu

Legenda:

dezvoltare Probleme de

Integrare

ciclu al vieţii

funcţională

FFF - foarte importanta; FF - ocazional importanta; F – neimportanta

2.4. Strategii de marketing utilizate de S.C. SAMSUNG S.A.

Viziune 2020 Aşa cum indică acest nou motto, viziunea companiei Samsung Electronics pentru noul deceniu este „Inspire the World, Create the Future” (Inspiră lumea, creează viitorul). Această nouă viziune reflectă angajamentul companiei Samsung Electronics de a inspira comunităţile prin aplicarea celor trei puncte forte cheie ale Samsung: „Tehnologie nouă”, „Produse inovatoare” şi „Soluţii creative” – şi de a promova noi valori pentru reţelele de bază ale Samsung – industrie, parteneri şi angajaţi. Prin aceste eforturi, Samsung speră să contribuie la crearea unei lumi mai bune şi a unei experienţe mai bogate pentru toţi.

18

Ca parte a acestei viziuni, Samsung a conceput un plan specific de a atinge performanţa unui venit de 400 de miliarde de USD şi de a deveni una din primele cinci mărci de top până în 2020. În acest scop, Samsung a pus şi bazele a trei abordări strategice de management: „Creativitate,” „Parteneriat” şi „Talent”. Samsung este entuziasmat de viitor. Pe măsură ce construim pe baza realizărilor anterioare, aşteptăm cu nerăbdare să explorăm teritorii noi, inclusiv sănătatea, medicina şi biotehnologia. Samsung se angajează să devină un lider creativ în noile pieţe şi să devină cu adevărat o afacere de primă clasă şi de viitor.

La Samsung, urmăm o filozofie de afaceri simplă: să ne punem talentul şi tehnologia în slujba creării de produse şi servicii superioare care să contribuie la crearea unei societăţi globale mai bune. Oamenii noştri alimentează în fiecare zi această filozofie. Liderii noştri

19

caută cele mai strălucite talente şi le dau resursele de care au nevoie pentru a fi cei mai buni în ceea ce fac. Rezultatul este că toate produsele noastre — de la carduri de memorie care ajută firmele să-şi stocheze informaţii vitale, până la telefoanele mobile care fac legătura între oameni de-a lungul continentelor — au puterea de a îmbogăţi vieţile. Și asta înseamnă să creezi o societate globală.

CAPITOLUL 3 - Înregistrarea în contabilitate a principalelor operaţii privind strategia de marketing

3.1. Contabilitate – monografie contabilă la S.C. SAMSUNG S.A.

Se consideră că soldurile iniţiale din conturi, la data de 01.01.2013 se prezintă astfel: Simbol Cont 2131 2132

Denumire Cont

Suma

Echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru) Aparate si instalatii de masurare, control si reglare

16.000 40.500

20

2133

Mijloace de transport Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane 214 si alte active corporale 301 Materii prime 302 Materiale consumabile 3024 Piese de schimb 303 Materiale de natura obiectelor de inventar 4111 Clienti 5121 Conturi la banci in lei 5311 Casa in lei TOTAL ACTIV Simbol Denumire Cont Cont 1012 Capital subscris varsat 1061 Rezerve legale 1068 Alte rezerve 401 Furnizori 404 Furnizori de imobilizari 441 Impozitul pe profit 4423 TVA de plata 461 Debitori diversi 472 Venituri inregistrate in avans TOTAL PASIV

24.500 4.500 3.500 517 100 50 400 25.000 28.500 143.567 Suma 82.000 13.000 17.000 11.517 3.900 3.200 4.450 6.300 2.200 143.567

Operaţiile economice care au loc in luna ianuarie sunt urmatoarele: 2 ianuarie 1. Factura nr. 10/02 ian, emisă de SC ARHIDESIGN SRL indică livrarea a 200 topuri hârtie copiator, pentru S.C. SAMSUNG S.A.. Preţul unitar fără TVA – 20 lei/top, TVA 19%. Materialele consumabile au fost recepţionate, fiind emisă Nota de Recepţie şi Constatare Diferenţe nr. 1/02 ian. Datele din factură şi nota de recepţie sunt concordante. 401 „ Furnizori „ P+/ C 302 „ Materiale consumabile „ A+/ D

21

4426 „ TVA deductibilă „

A+/D

% = 401

4.760 lei

302

4.000 lei

4426

760 lei

2. Factura nr. 11/02 ian., emisă de SC ROMSOFT TOTAL SA indică livrarea a 50 piese componente pentru calculatoare, reprezentând materie primă pentru S.C. SAMSUNG S.A.. Preţul unitar fără TVA – 50 lei/piesa, TVA 19%. Materia primă a fost recepţionată, fiind emisă Nota de Recepţie si Constatare Diferenţe nr. 2/02 ian. Datele din factură şi nota de recepţie sunt concordante. 401 „ Furnizori „

P+/C

301 „ Materii prime „ A+/D 4426 „ TVA deducibilă „ A+/D

%=

401

2.975 lei

301

2.500 lei

4426

475 lei

3. Bonul de consum nr. 1/02 ian. atestă utilizarea următoarelor materiale consumabile: hârtie de scris 5 topuri x 15 lei/top, hârtie xerox 7 topuri x 20 lei/top, instrumente de scris 100 buc x 3 lei/buc. 602 „ Cheltuieli cu materialele consumabile „ A+/ D

22

302 „ Materiale consumabile „ A-/C 515 lei

602 = 302

515 lei

5 ianuarie 4. Bonul de consum nr. 1/05 ian. atestă utilizarea a 2 piese componente pentru calculatoare, reprezentând materii prime. 601 „ Cheltuieli cu materiile prime „ A+/D 301 „ Materii prime „ A-/C 100 lei

601 = 301

100 lei

5. Raportul de producţie şi bonul de predare nr. 1/05 ian. evidenţiază obţinerea şi, respectiv, predarea pentru depozit a 5 componente pentru calculator, evaluate la costul de 200 RON/buc. 345 „ Produse finite „

A+/ D

711 „ Venituri aferente costurilor stocurilor de produse „ P+/C 1.000 lei

345 = 711

1.000 lei

6. S.C. SAMSUNG S.A.livrează clientului LEON SERV COM SRL 3 componente pentru calculator (produse finite), preţul de livrare 300 lei/buc + TVA 19%. In urma acestei operaţii se emite factura nr. 1/05 ian. 4111 „ Clienţi „ A+/D 701 „ Venituri din vânzarea produselor finite „ 4427 „ TVA colectată „

P+/C

P+/ C 4111 = %

1.071 lei

701

900 lei

23

4427

171 lei

7 ianuarie 7. Bonul de consum nr. 1/07 ian. atestă utilizarea a 5 piese componente pentru calculatoare, reprezentând materii prime. 601 „ Cheltuieli cu materiile prime „ 301 „ Materii prime „

A+/D

A-/C 250 lei

601 = 301

250 lei

8. Raportul de producţie si bonul de predare nr. 1/07 ian. evidenţiază obţinerea şi, respectiv, predarea pentru depozit a 10 componente pentru calculator (produse finite), evaluate la costul de 320 lei/buc. 345 „ Produse finite „

A+/D

711 „ Venituri aferente costurilor stocurile de produse „ 3.200 lei

345 = 711

P+/C 3.200 lei

9. S.C. SAMSUNG S.A.livrează clientului GIPROM SRL , 5 componente pentru calculator, preţul de livrare 450 lei/buc + TVA 19%. In urma acestei operaţii se emite factura nr. 1/07 ian. 4111 „ Clienţi „

A+/D

701 „ Venituri din vânzarea produselor finite „ P+/C 4427 „ TVA colectată „ P+/C 4111 = %

2.677,5 lei

701

2.250 lei

4427

427,5 lei

24

10 ianuarie 10. Dispoziţia de plată către casierie nr. 01/10 ian. confirmă eliberarea sumei de 100 lei şoferului Popescu Alexandru, pentru alimentarea cu benzină a mijlocului de transport. Bonul emis de PETROM, indică suma de 100 lei pentru benzina cu care a fost alimentat mijlocul de transport (justificarea avansului acordat). a.

542 „ Avansuri de trezorerie „ 5311 „ Casa in lei „

A+/D

A-/C 100 lei

b.

542 „ Avansuri de trezorerie „

542 = 5311

100 lei

A-/C

6022 „ Cheltuieli privind combustibilul „ A+/D 4426 „ TVA deductibilă „

A+/ D

% = 542

100 lei

6022

84,03 lei

4426

315,97 lei

11. Extrasul de cont confirmă încasarea sumei de 5.600 lei pentru produsele livrate in anul precedent, din care 3.600 lei de la SMARALD IMOB SRL si 2.000 lei de la DENTA 2004 SRL. 5121 „ Conturi la bănci in lei „ A+/D 4111 „ Clienţi „ A-/C 5.600 lei

5121 = 4111

25

5.600 lei

12. Au fost emise ordinele de plată nr. 1/10 ian. si 2/10 ian. pentru achitarea datoriei faţă de furnizori, existentă la 01.01.08, ARHIDESIGN SRL – 1.000 lei si ASUS TECHNOLOGY PTE. LTD. – 2.000 lei. Extrasul de cont confirmă plata furnizorilor si a comisionului bancar de 20 lei. 5121 „ Conturi la bănci in lei „ A-/C 401 „ Furnizori „ P-/D 627 „ Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate „ %=

5121

A+/D 3.020 lei

401

3.000 lei

627

20 lei

17 - 30 ianuarie 13. Extrasele de cont şi registrul de casă consemnează depunerea de numerar în contul deschis la bancă a sumei de 3.500 lei. a. 581 „ Viramente interne „ A+/D 5311 „ Casa in lei „ A-/C 3.500 lei

581 = 5311

3.500 lei

b. 5121 „ Conturi la bănci in lei „ A+/D 581 „ Viramente interne „ 3.500 lei

A-/C 5121 = 581

3.500 lei

14. Facturile emise de furnizorii de servicii prezintă următoarele date: - SC ROMTELECOM SA – factura nr. 1022/25 ian. – 2.500 lei + TVA 19%; - SC DISTRIGAZ SA – factura nr. 645/29 ian. – 500 lei + TVA 19%; 26

- SC APA NOVA SA – factura nr. 355/30 ian. – 255 lei + TVA 19%; - SC ELECTRICA SA – factura 555/30 ian. – 3.500 lei + TVA 19%; - SC COMUNICATII LOCALE ABD SRL (internet) – factura 301/30 ian. – 1.500 lei + TVA 19% 401 „ Furnizori „ P+/C 626 „ Cheltuieli poştale si taxe de telecomunicaţii „ 6022 „ Cheltuieli privind combustibilul „

A+/D

605 „ Cheltuieli privind energia şi apa „

A+/D

4426 „ TVA deductibilă „

A+/D

A+/ D

%=

401

9.823,5 lei

626

4.000 lei

6022

500 lei

605

3.755 lei

4426

1.568,5 lei

15. Salariile calculate pentru personalul unităţii privind luna ianuarie însumeaza 38.400 lei. Reţinerile din salarii reprezintă: impozitul pe salarii 6.144 lei, contribuţia la asigurările sociale 9,5%, contribuţia la asigurările sociale de sănătate 6,5%, contribuţia la fondul de şomaj 0,5%. a.

641 „ Cheltuieli cu salariile personalului „ A+/D 421 „ Personal – salarii datorate „

P+/C 27

38.400 lei b.

421 „ Personal - salarii datorate „

641 = 421

38.400 lei

P-/D

444 „ Impozitul pe venituri de natura salariilor „

P+/C

4312 „ Contribuţia personalului la asigurările sociale „

P+/C

4314 „ Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate „ P+/C 4372 „ Contribuţia personalului la fondul de şomaj „ P+/C 421 = %

12.480 lei

444

6.144 lei

4312

3.648 lei

4314

2.496 lei

4372

192 lei

16. Se înregistrează si contribuţiile datorate de angajator, respectiv: contribuţia la asigurările sociale 19,5%, contribuţia la asigurările sociale de sănătate 5,5%, contribuţia la fondul de somaj 1%, contribuţia la fondul pentru accidente de muncă si boli profesionale 0,5%. a.

6451 „ Contribuţia unităţii la asigurările sociale „ A+/D 4311 „ Contribuţia unităţii la asigurările sociale „ P+/C 7.488 lei

b.

7.488 lei

6453 „ Contribuţia angajatului pentru asigurările sociale de sănătate „

A+/D

4313 „ Contribuţia angajatului pentru asigurările sociale de sănătate „

P+/C

2.112 lei c.

6451 = 4311

6453 = 4313

2.112 lei

6452 „ Contribuţia unităţii pentru ajutorul de şomaj „ A+/D

28

4371 „ Contribuţia unităţii la fondul de şomaj „ 384 lei d.

P+/C

6452 = 4371

384 lei

635 „ Cheltuieli cu alte impozite, taxe si vărsăminte asimilate „ 447 „ Fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate „ 192 lei

635 = 447

A+/D

P+/C

192 lei

17. Extrasul de cont, cecul de numerar si registrul de casă confirmă ridicarea numerarului pentru plata salariilor. Comisionul bancar – 200 lei. Statele de plată atestă plata salariilor pentru angajaţii unitatii. a.

5311 „ Casa in lei „

A+/D

581 „ Viramente interne „ P+/C 25.920 lei

5311 = 581

25.920 lei

b. 5121 „ Conturi la bănci in lei „ A-/C 581 „ Viramente interne „

P-/D

627 „ Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate „ %=

c.

25.920 lei

26.120 lei

581

25.920 lei

627

200 lei

421 „ Personal – salarii datorate „ 5311 „ Casa in lei „

5121

A+/D

P-/ D

A-/C 421 = 5311

29

25.920 lei

18. Extrasul de cont şi ordinele de plată confirmă achitarea impozitului pe salarii, contribuţia la asigurări sociale, contribuţia la fondul de şomaj, contribuţia la fondul pentru accidente de muncă şi boli profesionale. 5121 „ Conturi la bănci in lei „

A-/C

444 „ Impozitul pe venituri de natura salariilor „

P-/D

4311 „ Contribuţia unităţii la asigurările sociale „ P-/D 4312 „ Contribuţia personalului la asigurările sociale „ P-/D 4313 „ Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate „ P-/D 4314 „ Contribuţia angajaţiilor pentru asigurările sociale de sănătate „ 4371 „ Contribuţia unităţii la fondul de şomaj „

P-/D

4372 „ Contribuţia personalului la fondul de şomaj „ P-/D 447 „ Fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate „ %= 444

5121

22.656 lei 6.144 lei

4311

7.488 lei

4312

3.648 lei

4313

2.112 lei

4314

2.496 lei

4371

384 lei

4372

192 lei

447

192 lei 30

P-/D

P-/D

30 ianuarie 19. Se achiziţionează componente reprezentând materii prime de la COMUNICATIONS TECHNOLOGY din Grecia, in valoare de 10.000 Euro, la cursul de 3,6 lei / Euro + TVA. Se achită cu numerar taxele vamale de 10%. Datoria faţă de furnizor se achită la cursul valutar de 3,7 lei / Euro. a.

301 „ Materii prime „

A+/D

401 „ Furnizori „ P+/C 36.000 lei b.

301 = 401

301 „ Materii prime „ A+/D 446 „ Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate „ 3.600 lei

c.

301 = 446

P+/C 3.600 lei

446 „ Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate „ P-/D 5311 „ Casa in lei „

A-/C 3.600 lei

d. 4426 „ TVA deductibilă „

A+/ D

5311 „ Casa in lei „

A-/C 7.524 lei

e.

36.000 lei

5124 „ Conturi la bănci in valută „ 401 „ Furnizori „

446 = 5311

3.600 lei

4426 = 5311

7.524 lei

A-/C

P-/D

665 „ Cheltuieli din diferenţe de curs valutar „

31

A+/D

% = 5124

37.000 lei

401

36.000 lei

665

1.000 lei

31 ianuarie 20. La sfârşitul lunii se calculează şi se înregistrează amortizarea imobilizărilor corporale, (mijloace fixe). 6811 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor „

A+/D

2813 „ Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor „ P+/C 2814 „ Amortizarea altor imobilizări corporale „

6811 = %

P+/C

625,25 lei

2813

408,33 lei

2814

247,92 lei

21. La sfârşitul lunii se realizează regularizarea TVA (deductibilă) a.

4427 „ TVA colectată „

P-/D

4426 „ TVA deductibilă „

A-/C

598,50 lei b.

4427 = 4426

4424 „ TVA de recuperat „ A+/D 4426 „ TVA deductibilă „

A-/C 32

598,50 lei

2.220,97 lei

4424 = 4426

2.220,97 lei

22. La sfârşitul lunii se realizează decontarea cheltuielilor si veniturilor a.

121 „ Profit sau pierdere „

A-/C

701 „ Venituri din vânzarea produselor finite „ P-/D 711 „ Venituri aferente costurilor stocurilor de produse „ P-/D %=

121

7.350 lei

701

3.150 lei

711

b.

121 „ Profit sau pierdere „

4.200 lei

A+/D

601 „ Cheltuieli cu materiile prime „

A-/C

6022 „ Cheltuieli privind combustibilul „

A-/C

605 „ Cheltuieli privind energia şi apa „

A-/C

626 „ Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii”

A-/C

627 „ Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate „

A-/C

635 „ Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate „ 641 „ Cheltuieli cu salariile personalului „

A-/C

A-/C

6451 „Contribuţia unităţii la asigurările sociale „

A-/C

6452 „ Contribuţia unităţii pentru ajutorul de şomaj „

A-/C

6453 „ Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate „

33

A-/C

6811 „ Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor „ 121 = %

A-/C

58.656,28 lei

601

350 lei

602

515 lei

6022

584,03 lei

605

3.755 lei

626

4.000 lei

627

220 lei

635

192 lei

641

38.400 lei

6451

7.488 lei

6452

384 lei

6453

2.112 lei

6811

656,25 lei

CAPITOLUL 4 – ANALIZA SWOT

4.1 Noțiuni teoretice privind analiza SWOT Potrivit specialiștilor 1 „Analiza SWOT este o metodă ce permite managerului unei întreprinderi sa identifice punctele forte și punctele slabe în relațiile pe care le are cu piața precum și oportunitațile și amenințările ce apar in mediul de marketing.Prin această analiză,managerii anticipeaza fenomenele importante care au impact potențial asupra întreprinderii și elaborează strategii de marketing potrivite conjuncturii respective.” Cei patru factori de marketing sunt grupați în două categorii. Primii doi factori: (strengths & weaknesses) sunt factori interni ai unei afaceri. Ceilalți doi (opportunities & threats) vin din exterior si au un impact la fel de puternic asupra bunei funcționari ai unei companii. Analiza Swot este importantă deoarece pe baza rezultatelor se pot lua cele mai bune 34

decizii in funcție de avantajele și dezavantajele unei afaceri în industria în care activează, în comparație cu afacerile competitoare și în contextul economic specific. De asemenea, se pot lansa proiecte de lucru și produse pe baza informațiilor revenite din această analiză. Factorul oportunități spune marketerilor ce trendu-uri sunt prezente pe piața, ce sector de consumatori

este activ și în ce direcție

mult, ne spune ce canale de media Punctele forte

trebuie indreptate procesele de productie. Mai

să folosim atunci cand promovăm servicii și produse.

sunt cele care trebuie folosite în campaniile de advertising și cele care

diferențiaza o afacere

de concurenții săi.

Factorul amenințari ne spune ce puncte trebuie să modificăm, să eliminăm sau să imbunătățim pentru a ajunge la o optimizare a factorului de puncte forte ale unei afaceri. Obiectivele unei afaceri trebuie stabilite luand în considerare în principal punctele slabe și factorii ce reprezinta riscuri și amenințări.

___________________________________________________________________________ 1 Ion,Raluca Andreea,Marketing.Studii de caz și lucrări aplicative,Biblioteca digitală,www.bibliotcadigitală.ase.ro

Marketerii trebuie să stabilească studii de piață și să prospecteze situația competitorilor afacerilor pe care le reprezintă. Spre exemplu, să spunem că dețineți un restaurant, iar principalul dvs competitor iți va micșora prețurile în mod vizibil. Acest lucru reprezintă o amenințare pentru dvs și va trebui să luați o decizie de acțiune înainte de a se resimți efecte negative în afacerea dvs.

35

4.2 MATRICEA SWOT

36

Tipul de factor

Localizarea factorilor

favorabil

nefavorabil

Puncte forte

Slabiciuni

- produse cu tehnologie avansata

Intreprindere

- ritmul rapid de innoire si diversificare a gamei produselor oferite - imaginea favorabila a produselor pe piata datorita calitatii acestora

- cota de piata detinuta - disponibilitatea produselor la vanzare

- raport calitate-pret atractiv - existenta in cadrul intrepriderii a unui compartiment eficient de marketing - existenta fortei de vanzare proprii - notorietatea marcii - competenta profesionala a personalului vanzator - nivelul service-ului acordat Oportunitati

Amenintari - puterea de cumparare scazuta a consumatorilor potentiali - penetrarea pietei de catre concurenti puternici

- potential amplu al pietei

Mediul extern

- cotele de piata detinute de concurenti - nivelul ridicat al inflatiei

4.3 STRATEGII

37

Cum foloseşte Samsung punctele tari? -> având o gamă largă de produse acoperă o foarte mare parte a pieței produselor electornice și electrocasnice satisfăcând o gamă variată de consumatori; -> crearea unor produse de calitate, folosind tehnologii moderne, contribuie la urcarea în topul preferințelor consumatorilor, reprezentând un jucător important și un etalon al calității pe piața pe care activează; -> având un raport calitate preț superior concurenților (sau egal concurenților) produsele Samsung sunt în topul preferințelor consumatorilor; Cum poate Samsung înlătura punctele slabe? ->realizarea unor spoturi publicitare pentru produsele nepromovate (mp3 playere, camere foto și video, proiectoare ->realizarea unui concurent direct pentru iPod și Mac, produsele celor de la Apple. Cum poate Samsung explora oportunitățile? -> Samsung trebuie să pregătească o politică pentru momentul ieșirii din recesiune (introducerea de produse noi, politici pe promovare adecvate), dar poate profita și de momentul recesiunii prin promovarea mai intensă a produselor low-cost. -> Prin intrarea pe noi piețe, samsung ar putea să îți mărească aria de satisfacere a clienților și implicit ar putea să-și mărească profitul,dar și imaginea pe piață. Cum se poate apăra Samsung în fața amenințărilor din mediul extern? ->în cazul apariției unor chimbări în nevoile și gusturile clienților, Samsung poate apela la know how-ul acumulat pentru a crea produse care să satisfacă noile gusturi și nevoi ale clienților, însă se poate baza și pe diversitatea gamei de produse existenă în momentul acutal . ->în momentul actual sunt pe piață concurenți foarte puternici pentru Samsung, dar în eventualitatea în care apar noi amenințări, Samsung are capacitatea de a se adapta rapid la 38

schimbările peței și poate implementa o tegnologie de top în așa fel încât să facă față concurenței

CONCLUZII Într-un 2010 tot mai vizibil afectat de criză, Samsung a decis o schimbare a structurii operaţionale şi a deschis subsidiare în mai multe ţări din lume, inclusiv în România.

39

"Câte un birou în fiecare ţară unde desfăşurăm activităţi prin intermediul distribuitorilor locali", rezuma YoungLak Jung, presedintele Samsung Electronics Romania, planul companiei sud-coreene pentru următorii ani la nivel mondial, alături de obiectivul de creştere a veniturilor anuale până la 400 de miliarde de dolari (peste 308 de miliarde de euro). Inaugurarea subsidiarelor si, implicit, gestionarea directă a operaţiunilor de distributie de produse este doar una dintre componentele strategiei Samsung, cu scopul ca în următorii ani cifra de afaceri înregistrată anul trecut la nivel global să ajungă cel puţin să se tripleze." România este doar una dintre tările în care, începând cu luna iulie, compania a aplicat schimbarea modelului operaţional, alături de exemple precum Austria, Bulgaria sau Grecia, unde subsidiara nou-înfiinţată gestioneaza momentan doar distribuţia de telefoane mobile, urmând ca din 2011 să extindă activitatea la toate segmentele de produse din portofoliu. În sine, strategia Samsung este însă mult mai amplă, implicând mai multe tari din America de Sud, Africa si Europa Centrală şi de Est, după cum spune YoungLak Jung într-o discuţie cu BUSINESS Magazin. Iar momentul nu este deloc întâmplător, dificultăţile economice din toata lumea fiind privite ca o oportunitate de a menţine terenul şi chiar de a creste în anumite pieţe, prin intermediul operaţiunilor directe, în condiţiile în care, în faţa diminuării consumului, multe companii decid să restrangă şi să optimizeze businessul. "Experienţa de aproape zece ani pe piaţa din România reprezintă o bază solidă pentru un nou început", apreciază presedintele Samsung Electronics România, care lucrează în companie din 1987, în ţări, precum: Coreea, Ungaria si Kazahstan. în tot acest timp, compania a derulat activităţi pe piaţă, de aici exclusiv prin intermediul unor distribuitori, precum: Genco, Hat, Deck si RHS, care au asigurat prezenţa produselor Samsung în lanţurile de retail din România. Odată cu înfiinţarea subsidiarei unde lucrează în prezent 80 de angajaţi, la care se adaugă alţi 20 în Bulgaria, birou ce va fi coordonat tot de YoungLak Jung, o bună parte din operaţiuni, în special din zona de vânzari şi marketing, va fi preluataă de Samsung România, însă parteneriatele cu distribuitorii nu vor fi încheiate, ci doar restrânse, după cum spune preşedintele subsidiarei. Anul trecut, afacerile companiei în România şi Bulgaria s-au cifrat la 420 de milioane de dolari (327,4 de milioane de euro), în scădere faţă de nivelul de 480 de milioanede dolari (374,2 de milioane de euro), atins in 2008.

40

Consider că SAMSUNG reprezintă un model pentru orice posibil antreprenor. Acesta este tipul de afacere care nu se poate construi în ani puţini de muncă, însă de la care ai satisfacţii, atât băneşti, cât şi morale. Este tipul de afacere “bloc de beton”: se contruieşte greu, dar rezistă în timp. Felul în care SAMSUNG îşi promovează produsele este unul foarte bun, nu foarte agresiv, însă foarte atrăgător. Exclusivitatea pentru anumite produse, eleganţa stilului şi utilitatea produselor SAMSUNG, te fac să le îndrăgeşti încă din primul moment în care le achiziţionezi: fie ca vorbeşti de aparate foto, smartphone-uri, telefoane low-cost, tablete ş.a.m.d. Pentru tema aleasă de mine, am considerat că aceasta companie este potrivită să reprezinte ideile pe care trebuia sa le susţin în legătură cu marketingul. Totodată, SAMSUNG-ul este un model de afacere prosper, care necesită, însă, multă muncă şi devotament.

BIBLIOGRAFIE

CĂRȚI ...

41



Cartea “Fundamentele Practicii Manageriale” – I. Petrescu, Gh. Seghete, Ed. Maiko Buc. 1994



Bozgan Vasile, Sârbu Adela – Economia Întreprinderii și elemente de legislație, Editura Economică Preuniversitară, București, 2011



Ilie Camelia Suzana coord. – Mediul Concurențial Al Afacerilor, Editura Oscar Print, București, 2007

INTERNET



http://ro.wikipedia.org/wiki/Samsung_Group



http://www.businessmagazin.ro/business-hi-tech/it/strategia-de-criza-asamsung-extinderea-6683937



http://www.scritube.com/management/marketing/Tipologiastrategiilor1351922245.php



http://www.samsung.com/ro/aboutsamsung/

ANEXE - Registrul Jurnal - Balanţa cu 4 serii de egalităţi 42

- Înregistrarea cronologică şi sistematică

Registrul Jurnal Nr. pagina 1. Simbol conturi D C

Nr. Data

Documentul

crt. inreg.

(felul/nr./data)

1.

2.

3.

4.

5. %

1.

2 ian.

NRCD/01/2 ian.

Receptionat materiale consumabile

302

Explicatii

6. 401

Suma D

C

7. 4.000

8. 4.760

760

4426 % 2.

2 ian.

NRCD/02/2 ian.

Receptionat materii prime

401

2.500

2.975

475

301 4426

3. 4. 5.

2 ian. 5 ian. 5 ian.

BC/01/2 ian. BC/01/5 ian. BP/01/5 ian.

Consumat materiale consumabile Consumat materii prime Receptionat produse finite

6.

5 ian.

F/01/5 ian.

Livrare produse finite

602 601 345 4111

302 301 711 %

515 100 1.000 1.071

515 100 1.000 900 171

701 4427

7. 8.

7 ian 7 ian

BC/01/7 ian. BP/01/7 ian

Consumat materii prime Receptionat produse finite

9.

7 ian

F/01/7 ian.

Livrare produse finite

601 345 4111

301 711 %

250 3.200 2.677,5

250 3.200 2.250 427,5

701 4427

10.

10 ian

DP/01/10 ian

Acordare avans de trezorerie

542 %

10 ian

BON/01/10 ian

Justificare avans acordat

6022

5311 542

100 84,03

100 100

15,97

4426 16.748,5

De reportat

S.C. SAMSUNG S.A.

Registrul Jurnal Nr. pagina 2. 43

16.748,5

Nr. Data

Documentul

crt. inreg. 1. 2.

(felul/nr./data) 3.

11.

Extras de cont

12.

13.

10 ian

10 ian

Extras de cont

17 – 30 ian

Extras de cont

17 – 30 ian

Facturi: 1022/25 ian.

Explicatii 4. Report: Incasari de la clienti Plati furnizori si comisionul bancar Depunere de numerar in contul bancar Prestatii facturate de furnizori (telefon, gaze, apa, energie electrica, internet)

Simbol conturi D C 5. 6.

Suma D C 7. 8. 16.748,5 16.748,5

5121

4111

5.600

5.600

%

5121

3.000

3.020

20

401 627 581

5311

3.500

3.500

5121 %

581 401

3.500 4.000

3.500 9.823,5

626

500

6022

3.755

605

1.568,5

645/29 ian 14.

355/30 ian. 555/30 ian 4426 17 – 30 ian 17 – 30 ian

301/30 ian. Stat salarii

Salarii cuvenite angajatilor

Stat salarii

Retinerile din salarii

15.

641

421

38.400

38.400

421

%

12.480

6.144

444

3.648

4312

2.496

4314

192

4372 De reportat

93.072

S.C. SAMSUNG S.A.

Registrul Jurnal Nr. pagina 3.

44

93.072

Nr. Data

Documentul

crt. inreg. 1. 2.

(felul/nr./data) 3.

16.

17 – 30 ian 17 – 30 ian 17 – 30 ian 17 – 30 ian

17.

17 – 30 ian

Explicatii 4. Report

Simbol conturi D C 5. 6.

Suma D 7. 93.072

C 8. 93.072

Situatia de calcul

CAS angajator

6451

4311

7.488

7.488

Situatia de calcul

CASS angajator

6453

4313

2.112

2.112

6452

4371

384

384

635

447

192

192

5311

581

25.920

25.920

%

5121

25.920

26.120

Situatia de calcul Situatia de calcul

Cec numerar si extras de cont

Contrib. fond de somaj angajator Contrib. fond de accidente de munca si boli profesionale

Ridicare numerar pentru salarii si comision bancar

581

200

627 17 – 30 ian

Stat de salarii

Plata salariilor

De reportat

421

5311

25.920

25.920

181.208 181.208

45

S.C. SAMSUNG S.A.

Registrul Jurnal Nr. pagina 4. Nr. Data

Documentul

crt. inreg. 1. 2.

(felul/nr./data) 3.

Explicatii 4. Report

Simbol conturi D C 5. 6. %

Suma D 7. 181.208

5121

C 8. 181.208 22.656

6.144 444 7.488 4311 3.648 4312 18.

17 – 30 ian

Extrase de cont

Virat pe destinatii obligatiile fiscale, sociale si protectie sociala

2.112 4313 2.496 4314 384 4371 192 4372 192

19.

30 ian

F. 7999/30 ian

Receptionarea materiilor prime

447 301

30 ian

Situatie de calcul

Inregistrarea taxelor vamale

301

446

3.600

3.600

30 ian

Extras de cont

Plata taxelor vamale

446

5311

3.600

3.600

30 ian

Extras de cont

Plata TVA-ului

4426

5311

7.524

7.524

%

5124

36.000

37.000

30 ian

Extras de cont

Plata furnizorului

31 ian

Situatie de calcul

Inregistrarea amortizarii mijloacelor fixe

36.000

36.000

1.000

401 665 6811

20.

401

%

656,25

408,33 247,92

2813 2814

De reportat

292.244,25

45

292.244,25

S.C. SAMSUNG S.A.

Registrul Jurnal Nr. pagina 5. Nr.

Data

crt. inreg. 1. 2. 31 ian

21.

22.

31 ian

31 ian.

Documentul (felul/nr./data) 3. Jurnal de cumparari si vanzari Jurnal de cumparari si vanzari

Rulaje conturi

Explicatii 4. Report Decontat TVA deductibila TVA de recuperat

Decontarea veniturilor la sfarsitul lunii

Simbol conturi

Suma

D 5.

C 6.

D C 7. 8. 292.244,25 292.244,25

4427

4426

598,5

598,5

4424

4426

2.220,97

2.220,97

%

121

3.150

7.350

4.200

701 711 121

23.

31 ian.

Rulaje conturi

Decontarea cheltuielilor la sfarsitul lunii

De reportat

%

59.656,28

601

350

602

515

6022

584,03

605

3.755

626

4.000

627

220

635

192

641

38.400

6451

7.488

6452

384

6453

2.112

665

1.000

6811

656,25

362.070

47

 

362.070

BALANŢA DE VERIFICARE CONT

SOLD LA RULAJE LUNA 31.12.2012 CURENTA DEBIT CREDIT DEBIT CREDIT

TOTAL SUME

SOLD LA 31.01.2013

DEBIT

CREDIT

DEBIT

CREDIT

CLASA 1 – CONTURI DE CAPITALURI 1012 0 82.000 0 1061 0 13.000 0 1068 0 17.000 0 121 0 0 59.656,28

0 0 0 7.350

0 0 0 59.656,28

82.000 13.000 17.000 7.350

0 0 0 52.306,28

82.000 13.000 17.000 0

CLASA 2 – CONTURI DE IMOBILIZARI 2131 16.000 0 0 2132 40.500 0 0 2133 24.500 0 0 214 4.500 0 0 2813 0 0 0 2814 0 0 0

0 0 0 0 408,33 247,92

16.000 40.500 24.500 4.500 0 0

0 0 0 0 408,33 247,92

16.000 40.500 24.500 4.500 0 0

0 0 0 0 408,33 247,92

CLASA 3 – CONTURI DE STOCURI SI PRODUCTIE IN CURS DE EXECUTIE 301 3.500 0 42.100 350 45.600 350 302 517 0 4.000 515 4.517 515 3024 100 0 0 0 100 0 303 50 0 0 0 50 0 345 0 0 4.200 0 4.200 0

45.250 4.002 100 50 4.200

0 0 0 0 0

CLASA 4 – CONTURI DE TERTI 401 0 11.517 39.000 404 0 3.900 0 4111 400 0 3.748,5 421 0 0 38.400 4311 0 0 7.488 4312 0 0 3.648 4313 0 0 2.112 4314 0 0 2.496 4371 0 0 384 4372 0 0 192 441 0 3.200 0 4423 0 4.450 0 4424 0 0 2.220,97 4426 0 0 10.343,47 4427 0 0 598,5 444 0 0 6.144 446 0 0 3.600 447 0 0 192 461 0 6.300 0 472 0 2.200 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0. 0 2220,97 7.524 0 0 0 0 0 0

26.075,5 3.900 1.451,5 0 0 0 0 0 0 0 3.200 4.450 0 0 0 0 0 0 6.300 2.200

53.558,5 0 5.600 38.400 7.488 3.648 2.112 2.496 384 192 0 0 0 2.819,47 598,5 6.144 3.600 192 0 0 48

39.000 0 4.148,5 38.400 7.488 3.648 2.112 2.496 384 192 0 0 2.220,97 10.343,47 598,50 6.144 3.600 192 0 0

65.075,5 3.900 5.600 38.400 7.488 3.648 2.112 2.496 384 192 3.200 4.450 0 2.819,47 598,5 6.144 3.600 192 6.300 2.200

CLASA 5 – CONTURI DE TREZORERIE 5121 25.000 0 9.100 5124 0 0 0 5311 28.500 0 25.920 542 0 0 100 581 0 0 29.420

51.796 37.000 40.644 100 29.420

34.100 0 54.420 100 29.420

51.796 37.000 40.644 100 29.420

0 0 13.776 0 0

17.696 37.000 0 0 0

CLASA 6 – CONTURI DE CHELTUIELI 601 0 0 350 602 0 0 515 6022 0 0 584,03 605 0 0 3.755 607 0 0 0 626 0 0 4.000 627 0 0 220 635 0 0 192 641 0 0 38.400 6451 0 0 7.488 6452 0 0 384 6453 0 0 2.112 665 0 0 1.000 6811 0 0 656,25

350 515 584,03 3.755 0 4.000 220 192 38.400 7.488 384 2.112 1.000 656,25

350 515 584,03 3.755 0 4.000 220 192 38.400 7.488 384 2.112 1.000 656,25

350 515 584,03 3.755 0 4.000 220 192 38.400 7.488 384 2.112 1.000 656,25

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

CLASA 7 – CONTURI DE VENITURI 701 0 0 3.150 711 0 0 4.200

3.150 4.200

3.150 4.200

3.150 4.200

0 0

0 0

TOTAL 143.567 143.567

362.070

505.637

505.637

214.929,25 214.929,25

362.070

49