19 0 535KB
Comentariu al Decizie Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 28.12.2016 în dosarul nr.2rac-525/16 1. Descriere generală Reclamant: Banca Comercială „MOBIASBANCĂ – Groupe Societe Generale” SA Pârât: Firma „TINAMA” SRL și Sitișco Sergiu Intervenienți accesorii: Obiectul cererii (cerința materială): Banca Comercială „MOBIASBANCĂ – Groupe Societe Generale” SA a depus cerere de chemare în judecată împotriva Firmei „TINAMA” SRL solicitând transmiterea silită în posesie a bunurilor indicate în contractul de gaj nr. C/08/0214-G din 07 octombrie 2008. (f. d. 36, volumul I) Banca Comercială „MOBIASBANCĂ – Groupe Societe Generale” SA a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Sitișco Sergiu privind transmiterea silită în posesie a bunului ipotecat. (f. d. 55, volumul I) Temeiul cererii (norma juridică): Hotărârea instanței de fond: A fost obligat Inspectoratul Fiscal Principal de Stat să restituie prin intermediul Trezoriei de Stat în beneficiul BC „MOBIASBANCĂ – Groupe Societe Generale” SA a sumei de 2 600 lei, ca fiind depusă într-o sumă mai mare decât prevăzută de legislația în vigoare, în baza ordinului de plată nr. 4409 din 08 august 2011. (f. d. 155, volumul II). S-a admis acțiunea și a fost transmis silit în posesia BC „MOBIASBANCĂ – Groupe Societe Generale” SA bunurile gajate – utilajele de cusut, conform anexei nr. 1 la contractul de gaj nr. C/080214 – G din 07 octombrie 2008, pentru comercializarea și stingerea datoriilor acumulate la creditele beneficiate de către Firma „Tinama” SRL. La fel, a fost transmis silit în posesia BC „MOBIASBANCĂ – Groupe Societe Generale” SA bunul imobil gajat - apartamentul cu suprafața totală de 64,7 m.p., cu nr. cadastral 010012010801077, situat pe str. Muncești 804/2, ap. 77 din mun. Chișinău pentru a fi vândut în scopul stingerii datoriilor acumulate la creditele beneficiate de către Firma „Tinama” SRL și dispusă evacuarea lui Sitișco Sergiu, precum și a altor persoane, și a bunurilor lor din imobilul menționat. În final, s-a încasat de la Firma „Tinama” SRL în beneficiul reclamantului taxa de stat în mărime de 3748,42 lei, iar de la Sitișco Sergiu taxa de stat în mărime de 1800 lei. (f. d. 156, 162 – 164, volumul II)
Denumirea instanței, data adoptării Deciziei:Judecătoria Botanica, mun. Chișinău, 17 decembrie 2015 Dispozitivul deciziei: pagina web a instituției. Hotărârea instanței de apel: a fost respinsă cererea de apel declarată de către Firma „TINAMA” SRL și Sitișco Sergiu, fiind menținută hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 17 decembrie 2015. (f. d. 233 – 241, volumul II) Denumirea instanței, data adoptării Deciziei: Curţea de Apel Chişinău, 21 iunie 2016. Dispozitivul deciziei: pagina web a instituției. Hotărârea instanței de recurs: Se admite recursul declarat de către Firma „TINAMA” SRL și Sitișco Sergiu. Se casează integral decizia Curţii de Apel Chișinău din 21 iunie 2016 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Banca Comercială „MOBIASBANCĂ – Groupe Societe Generale” SA împotriva Firmei „TINAMA” SRL și Sitișco Sergiu privind exercitarea dreptului la gaj, cu trimiterea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. Denumirea instanței, data adoptării Deciziei: Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, 23 decembrie 2016 Dispozitivul deciziei: : pagina web a instituției.
2. Caracterizarea deciziei a) Scurtă expunere a faptelor invocate de părți și argumentele considerate de către instanță ca fiind admisibile și pertinente cauzei și care au servit ca temei pentru adoptarea hotărârii.
Reclamantul: - potrivit contractului de credit nr. C/08/0214 din 07 octombrie 2008, a acordat Firmei „Tinama” SRL un credit în sumă de 1 200 000 lei, cu termenul de scadenţă la 07 octombrie 2013. Astfel, subliniază că Firma „Tinama” SRL nu respectă condiţiile contractului de credit menţionat, și anume nu achită plăţile stabilite în clauzele contractuale. Prin urmare, datoria faţă de bancă, la data de 02 august 2011, era în cuantum de 1 264 550,65 lei, formată din datorie de credit în mărime de 1 087 331,00 lei, dobândă calculată și neachitată în cuantum de 158 864,63 lei și penalitatea în mărime de 18355,02 lei. - în scopul asigurării executării la timp a obligaţiilor contractuale asumate conform contractului de credit, Firma „Tinama” SRL a încheiat contractul de gaj nr. C/08/0214-G din 07 octombrie 2008, prin care a gajat utilaj de cusut, conform anexei nr. l la contract.
- La 05 octombrie 2009, a expediat Firmei „Tinama” SRL notificarea nr. 12/09-6748, prin care a solicitat debitorului gajist să transmită benevol în termen de 10 zile în posesia băncii bunurile gajate prin contractul de gaj, însă debitorul nu le-a executat. Totodată, pe data de 25 noiembrie 2009, reclamantul a înregistrat la biroul notarului Andrei Bazaochi preavizul cu nr. 130411 de exercitare a dreptului de gaj. -
Pârâtul: - potrivi clauzelor contractului de ipotecă nr. 10030 din 07 octombrie 2008, a depus în gaj apartamentul nr. 77 cu suprafaţa totală de 64,7 m.p., nr. cadastral 010012010801077, situat pe adresa: mun. Chisinău, str. Munceşti 804/2. - au indicat că instanța de apel a omis să examineze încheierea primei instanțe din 09 martie 2015, prin care Firma „TINAMA” SRL a fost scutită parțial de achitarea taxei de stat pentru cererea de chemare în judecată reconvențională. Ca urmare, acțiunea intentată împotriva BC „MOBIASBANCĂ – Groupe Societe Generale” SA a fost scoasă de pe rol din cauza neachitării taxei de stat, considerând că le-a fost îngrădit accesul la justiție. - BC „MOBIASBANCĂ – Groupe Societe Generale” SA nu a probat datoria în cuantum de 1 264 550,65 lei și nu a respectat obligațiunea de a soluționare amiabilă a litigiului. - pretind că, prin vinderea bunul imobil ipotecat din comuna Țîpala, raionul Ialoveni de către intimat la un preț de 400 000 lei, le-a fost cauzat un prejudiciu material considerabil. Astfel, au conchis că instanțele judecătorești au decis eronat că ei nu au contestat raportul de evaluare a bunului ipotecat, întrucât au luat cunoștință cu acest raport doar după conexarea pricinilor civile. Totodată, au susținut că prin comercializarea acestui bun nu s-a ținut cont de interesele debitorului. NOTĂ:instant a considerat că argumentele pârâtului ca fiind în contradicție cu materialele cauzei, la cererea de scutire de la taxa de stat fiind lipsă careva înscrisuri probatorii. b) Preluarea unor propoziții, expresii și argumente prin care instanța motivează încadrarea faptelor într-o anumită normă juridică material, și pe care masterandul le consider ca fiind cele mai importante pentru judecarea corectă a litigiului. Instanța de judecată: c) Dacă a fost invocată încălcarea normelor de procedură civilă și o scurtă expunere a faptelor invocate și a normelor invocate.
NU! d) Dacă au fost evidențiate situații de aplicare în mod necorespunzător al normelor materiale. NU! e) Dacă este vre-o hotărâre explicativă a Plenului CSJ în domeniulspeței analizate.
DA!
Plenul Curţii Supreme de Justiţie Hotărîre privind modificarea şi completarea Hotărîrii explicative „Cu privire la practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei despre încasarea cheltuielilor de judecată în cauzele civile” nr. 25 din 28.06.2004
•
pct 6: „Instanţa urmează să specifice expres în cuprinsul încheierii menţionate mărimea taxei de stat, ce urmează a fi plătită, or, omiterea menţiunii privind cuantumul taxei de stat, impusă solicitantului la depunerea cererii în conţinutul încheierii, prin care nu s-a dat curs cererii, poate avea incidenţă directă asupra accesului liber al persoanelor la o justiţie echitabilă’’ „Nu se va considera îngrădire a accesului liber la justiţie, prin prisma art. 6 din convenţia Europeană pentru apărarea Drepturilor Omului, restituirea fără examinare a cererii pe motiv de neînlăturare, în termenul acordat, a neajunsului constatat (neachitarea taxei de stat), în situaţia în care solicitantul nu a probat lipsa mijloacelor financiare (a se vedea Romany Gaz Grup v. Moldova, cererea nr. 11662, 10.06.2010)”.
•
pct 10: „Scutirea reclamantului de taxa de stat în instanţa de fond nu-l scuteşte de plata taxei pentru depunerea cererii de apel, dacă nu a înaintat un demers în acest sens şi nu a prezentat probe pertinente”.
f) Concluzii.
-
Opinia studentului asupra acurateței, exhaustivității descrierii faptelor relevante expuse de fiecare din părți, a motivării și a concluziei instanței. Dacă nu cumva există norme juridice de care nu a ținut cont instanța. Conform art. 241 alin. (2) din Codul de Procedură Civilă al R.M. ”hotârirea judecătorească constă din partea introductivă şi partea dispozitivă. În cazurile prevăzute la art.236 alin. (5) C.P.C., hotărîrea judecătorească constă din partea introductivă, partea
descriptivă, motivare şi dispozitiv. Fiecare parte a hotărîrii se evidenţiază separat în textul acesteia”. Avînd în vedere că legislația procesuală nu prevede condițiile pe care trebuie să le întrunească decizia instanței de apel și a celei de recurs considerăm oportun să se țină cont de reglementările referitoare la hotărâre atunci când se redactează și o decizie a instanței de recurs. În acest sens, decizia emisă de instanța de recurs este redactată cu acuratețe, este exhaustivă, este motivată și conține o concluzie potrivită. O mențiune ține de lipsa unei separații tehnice a părții descriptive și de motivare a deciziei, lucru ce îngreunează analiza actului judecătoresc plasat discuției. O altă mențiune ține de neindicarea motivului din care instanțele ierarhic inferioare au luat una sau altă hotărâre/decizie, acest fapt știrbește, într-o oarecare măsură, din ponderea de motivare a deciziei. O altă mențiune ar fi că în descrierea celor întîmplare pe la mijlocul celor redate s-a început, iar a se descrie cazul de la început, în care sunt prezente informații care nu se aseamana cu cele descrie de la început, îngreunând astfel ințelesul deciziei.
-
Opinia studentului asupra corectitudinii stilistice și gramaticale a textului, structurii și coerenței textului. Din punct de vedere stilistic decizia este redactată foarte bine, nu se identifică careva erori în acest sens. Alta este situația în cazul corectitudinii gramaticale, identificînd în legătură cu aceasta câteva greșeli. În primul rând, în conformitate regulile gramaticii române, illustrate în 2005 în „Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române” (DOOM), corect se scrie â din a, dar cu cu î din i cum este redactată decizia, bine înțeles cu reținerea excepțiilor de rigoare. De asemenea, în multe cazuri în decizie este utilizat greșit cuvântul or. Nu trebuie de uitat regula conform căreea orieste sinonim cu sau, în timp ce or este sinonim cu însă, deși, dar. În decizie este utilizat corect lexemulor, exemplu: ”Or, legislația în vigoare expres prevede că situația materială precară necesită a fi probată, condiția ce nu a fost întrunită în speță.’’; ,,Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră întemeiată soluția Curții de Apel Chișinău de respingere a cererii lui Cechir Vasile privind scutirea de la plata taxei de stat, or, recurentul-apelant printr-o frază generală a solicitat instanței de apel scutirea de la plata taxei de stat pentru cererea de apel, invocând situația materială precară, fără însă a prezenta în acest sens careva probe concludente, care ar demonstra faptul dat.’’ Nescrierea cu majuscule a instituțiilor din cadrul Curtei Supreme de Justiție: Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ .
Din punc de vedere a tehnoredactării decizia emisă de instanța de recurs este aranjata în modul cuvenit, prin exprimarea fiecărei idei din rând nou și cu aplicarea aliniatelor. Ca obiecție ar fi ca nu s-a respectatdistanţele dintre text şi marginile formatului de hârtie.
-
Opinia studentului asupra situației juridice analizate și dacă consideră că instanța a folosit corect/incorect normele juridice. Dacă nu cumva prin actul emis de instanța de judecată se încalcă drepturile fundamentale. În urma analizării situației juridice, sunt de acord cu argumentele, normele juridice reținute de instanța de recurs și nu consider că au fost încălcate anumite drepturi fundamentale. Instanța de recurs a adus argumente destul de motivate pentru justificarea deciziei, astfel ea accentuează că o asemenea soluție este compatibilă cu standardele înserate în textul art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăților Fundamentale, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, stabilind în jurisprudența degajată că în situația în care legislația procesuală permite declararea apelului împotriva hotărârii instanței de fond, instanţa superioară poate restricționa dreptul la apel doar dacă constată că apelul respectiv nu corespunde cerințelor legale aplicabile (speța Tudor-Comerț c. Moldovei, hotărârea din 04 noiembrie 2008, definitivă din 04 februarie 2009). Prin decizia instanței nu s-a lezat drepturile fundamentale ale pârâtului și nici nu s-a îngrădit accesul liber la justiție. Conform Art. 85 alin. (4) CPC, ,, în funcție de situația materială și de probele prezentate în acest sens, persoana fizică sau juridică este scutită de către judecător (de către instanța judecătorească) de plata taxei de stat sau de plata unei părți a ei’’,din motiv că pârâtul nu a prezentat suport probatoriu necesat demonstrării situației material precare, el nu a obținut câștig de cauză.