Analiza - Cariera Didactică [PDF]

Zitiervorschau

UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIȘTE DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

ANALIZA SWOT – personală privind pregătirea pentru cariera didactică-

Student : MOMEL(RACHIERU) ALINA AN III, semenstrul II

1

ANALIZA SWOT – personală privind pregătirea pentru cariera didactică-

CUPRINS : Introducere..................................................................................................p.3 Puncte tari...................................................................................................p.3 Puncte slabe................................................................................................p.4 Oportunități................................................................................................p.4 Amenințări..................................................................................................p.5 Exemplificare.............................................................................................p.5 Concluzii....................................................................................................p.7 Bibliografie................................................................................................p.9

2

ANALIZA SWOT – personală privind pregătirea pentru cariera didacticăIntroducere: Metoda de analiză SWOT a depăşit graniţele managementului poate fi aplicată, cu succes, în diferite arii de interes, acolo unde este necesară o de analiză strategică, flexibilă şi uşor de aplicat. Printre aceste arii se numără şi evaluarea carierei unui cadru didactic cu scopul orientării spre activităţi de perfecţionare care să-i permită însuşirea de noi cunoştinţe, competenţe şi abilităţi. Această metodă este un instrument care se foloseşte pentru a identifica cele mai potrivite direcţii de acţiune. Denumirea acestei metode provine de la cuvintele:    

strenghts (puncte tari), weaknesses (puncte slabe), opportunities (oportunităţi) threats (ameninţări).

Practic, această modalitate de analiza îl ajută pe cadrul didactic să-şi sistematizeze punctele tari, punctele slabe,oportunităţile şi ameninţările. Metoda SWOT permite identificarea factorilor interni şi externi care influenţează activitatea cadrului didactic si cuantifică impactul acestora asupra activităţii acestuia. PUNCTELE TARI - ale unei persoane formează o parte înnăscută a personalităţii sale,atributele sale, tangibile şi intangibile, interne, care sunt sub controlul direct al persoanei. Sunt caracteristici individuale, cunoscute sub denumirea de competenţe personale şi calităţi interne, tot ceea ce este asociat cu succesul în viaţă şi evoluţia pozitivă. Sunt aspecte pozitive interne, aflate sub control, pe care le poţi valorifica în planificarea personală. - se referă la cunoştinţele, competenţele şi abilităţile pe care individul le posedă, ştie să le aplice practic şi cu ajutorul cărora poate să îi depăşească pe alţii. Pentru a fi identificate aceste puncte tari din analiza SWOT, specialiştii recomandă să se găsească răspunsuri la următoarele întrebări: - Care sunt cunoştinţele, competenţele şi abilităţile persoanei respective? - Ce face persoana respectivă mai bine decât ceilalţi? - Ce apreciază alte persoane din jur ca fiind punctele tari?

3

PUNCTELE SLABE - sunt aplicări mai puţin reuşite ale unei competenţe sau neexploatarea unui factor care ţi-ar putea aduce competitivitate individuală. Ele sunt elementele negative interne pe care le poţi controla şi asupra cărora poţi acţiona pentru a îmbunătăţi caracteristicile negative personale.Te împiedică să obţii performanţele dorite. Punctele slabe pot include: lipsa de experienţă, acces limitat la resurse, abilităţi limitate etc. Ele trebuie luate în considerare, laolaltă cu modul în care subiectul crede că este văzut de ceilalţi. Este important ca în listă să fie adăugat orice aspect sau domeniu al vieţii personale în legătură cu care există temerea că împiedică progresul în carieră. Trebuie enumerate, cu onestitate, toate lucrurile negative. Deşi nu este întotdeauna confortabil, este indicat ca subiectul să se concentreze asupra părţilor negative, astfel încât să determine ameliorarea acestora. Vizează aspectele care determină un nivel inferior faţă de celelalte cadre didactice din acelaşi domeniu de activitate. Specialiştii apreciază că acestea pot fi corectate odată ce sunt cunoscute prin perfecţionare continuă şi permanentă. Întrebările cu ajutorul cărora sunt identificate punctele slabe din analiza SWOT sunt: - Ce cunoştinţele, competenţele şi abilităţile ar putea fi îmbunătăţite? - Ce văd cei din jur ca fiind punctele slabe ale persoanei respective? - Ce ar trebui să evită din experienţa trecută? OPORTUNITĂŢILE - sunt condiţii pozitive externe care pot fi fructificate în carieră.Sunt de obicei externe, fiind corelate cu schimbările/evoluţiile tehnologice, cu persoanele care pot influenţa deciziile, schimbările sau situaţiile care pot sprijini profesorul debutant în atingerea aspiraţiilor. Fiind condiţii externe, nu pot fi controlate, dar pe baza lor se poate alcătui un plan util pentru dezvoltarea carierei. se referă la factorii de mediu extern pozitivi care-l ajută pe profesor să-şi stabilească o nouă strategie. Întrebările utilizate pentru identificarea oportunităţilor sunt: - Care sunt condiţiile favorabile dezvoltării persoanei existente acum pe piaţă? - Care sunt avantajele concurenţiale ale persoanei? AMENINŢĂRILE- vizează factorii de mediu extern negativi care au o influenţă semnificativă şi care-l împiedică pe profesor să-şi realizeze integral obiectivele stabilite şi care ar periclita, în perspectivă, perfecţionarea acestuia. Pentru a identifica aceste ameninţări se pot da răspunsuri la următoarele întrebări: - Care sunt obstacolele existente în calea carierei? - Care sunt schimbările globale care pot afecta evoluţia persoanei? 4

- În ce mod îl afectează negativ activitatea competiţională? Pentru un cadru didactic debutant sau cu experienţă în domeniu, metoda de analiză SWOT are ca scop realizarea unui plan strategic sau găsirea unor soluţii la dificultăţile care apar şi care trebuie rezolvate. Pentru aceasta este nevoie să se identifice punctelor tari şi cele slabe, precum şi examinarea oportunităţilor şi ameninţărilor unei persoane. Specialiştii vorbesc de existenţa a două moduri în care poate fi utilizată o analiză SWOT: în scopuri profesionale sau personale. În scop personal, analiza SWOT poate fi utilizată pentru a monitoriza cariera unei persoane. Sunt consemnate cunoştinţele,competenţele şi abilităţile pe care individul le posedă, precum şi lacunele pe care aceasta le are. În context profesional, analiza SWOT poate fi utilizată pentru a măsura profitabilitatea unei afaceri sau unui proiect. Suntem de părere că aplicarea metodei SWOT în analizarea competenţelor, cunoştinţelor şi abilităţilor unui cadru didactic îmbină cele două moduri de utilizare descriseanterior. În acest caz, analiza SWOT scoate în evidenţă toate cunoştinţele, competenţele şiabilităţile profesorului, dar şi progresul realizat de acesta de la o etapă la alta a cariereididactice. Elaborarea unei analize SWOT vis-a-vis de achiziţiile pe care le posedă, îl face pe profesor mult mai responsabil faţă de propria dezvoltare profesională.Odată elaborată, această analiză devine „un instrument de dezvoltare continuă a competenţelor” . Văzută din această perspectivă, analiza SWOT îl ajută pe profesor să-şi identifice punctele forte ale pregătirii, să se documenteze în domeniul/domeniile de interes şi să găsească soluţii pentru realizarea obiectivelor pe care şi le-a propus pentru activitatea curentă şi/sau viitoare. EXEMPLIFICARE: Pentru realizarea lucrării de faţă am iniţiat un studiu care m-a avut drept subiect , ca pe un viitor cadru didactic care a absolvit recent o Facultate de Știinte Economice din ţară. Analiza SWOT a fost iniţiată la dorinţa cadrului didactic, care a observat că lipsa experienţei la catedră, lipsa implicării în diferite activităţi desfăşurate la nivelul şcolii, lipsa participării la cursuri de perfecţionare naţionale/internaţionale, etc...., îl împiedică să-şi menţină catedra şi o obligă s-o ia de la capăt la începutul noului an şcolar, într-o altă instituţie de învăţământ. Pentru realizarea acestei analize s-a lucrat în echipă (facilitator – cadru didactic) timpde câteva ore, planificate pe parcursul a două zile. S-a convenit asupra desfăşurării 5

analizei pe două zile deoarece s-a considerat că, după completarea în prima zi a punctelor tari, punctelor slabe, oportunităţilor şi ameninţărilor, este binevenită o pauză „pentru limpezirea gândurilor” şi o nouă reîntâlnire pentru „cristalizarea problemelor şi soluţiilor”. Paşii urmaţi de echipă în realizarea analizei SWOT au fost:  analiza internă, care a constat în identificarea punctelor tari şi a celor slabe pe baza întrebărilor enunţate anterior;  analiza externă, care a luat în consideraţie principalele elemente din mediul extern şi s-au identificat puncte care puteau reprezenta oportunităţi sau ameninţări pentru tânărul profesor. Şi acestea au fost identificate cu ajutorul întrebărilor menţionate mai sus;  s-au completat ferestrele tabelului şi s-a discutat pe baza aspectelor evidenţiate. La final, analiza SWOT a cadrului didactic supus studiului a arătat astfel: Pentru întocmirea analizei SWOT s-a utilizat următorul tabel care la final, a arătat astfel: PUNCTE TARI - absolventă a studiilor de licenţă ,precum și a

PUNCTE SLABE

cursurilor de formare psihopedagogică , Nivel 1, - cunoştinţe, competenţe şi abilităţi de limbă engleză

- lipsa de experienţă în domeniu – predare

- dorinţa de a preda într-o unitate şcolară cu

educație tehnologică, educație antreprenorială

normă întreagă;

- lipsa unor specializări în Științele Educației

- uşurinţă în a socializa cu ceilalţi

- lipsa participării la sesiuni ştiinţifice

- foarte încrezătoare în forţele proprii

naţionale/internaţionale - neimplicarea ca voluntar în acţiuni/activităţi ale ONG-urilor organizate la nivel local - lipsa implicării în diferite comisii la nivelul unităţii şcolare

OPORTUNITĂȚI - circulaţia liberă la nivel european

AMENINȚĂRI

- posibilitatea de a lucra în altă ţară din Europa - posibilitatea de a participa la cursuri de 6

formare continuă la nivel naţional organizate de Inspectoratul Şcolar şi de alte instituţii cu

- prevederile legislaţiei în vigoare;

atribuţii în domeniu şi nu numai

- situaţia financiară din ţară;

- posibilitatea de a participa la cursuri de

- salariile mici ale cadrelor didactice;

formare continuă internaţionale prin

- concurenţa mare existentă pe piaţă în

participarea la competiţiile organizate de

domeniul;

Comenius;

- situaţia financiară de la nivel european;

- posibilitatea de a face parte din comisii la nivelul unităţii şcolare - posibilitatea de a frecventa cursurile unei alte facultăţi/master în ţară sau străinătate - posibilitatea de a extinde colaborarea parttime pentru orele de educație plastică - posibilitatea de a lucra personal cu adulţi/tineri/copii în domeniul psihologiei;

CONCLUZII În urma demersului realizat, desprindem următoarele concluzii: 1. Participarea profesorului la cursurile de formare continuă naţionale şi/sau internaţionale îi acordă acestuia mai multă flexibilitate în domeniu şi îi permite să răspund noilor standarde şi provocări educaţionale din România şi din Europa. 2. Metoda SWOT permite o analiză strategică şi uşor de realizat care conduce la identificarea unor noi direcţii de acţiune şi-l ajută pe cadrul didactic să se orienteze spre ceea ce are de făcut. 3. Discuţiile din cadrul echipei trebuie să fie reale, să evidenţieze aspectele importante,iar soluţiile la care se ajunge trebuie să se aibă consensul membrilor echipei. 4. Odată ce sunt identificate problemele se pot stabili noi obiective şi strategii şi se pot planifica realizarea acestora. 5. Important este ca tânărul profesor să profite de combinaţia dintre atuuri şi oportunităţi şi să evite sau să atenueze combinaţia punctelor slabe şi a ameninţărilor. Competentele pedagogice sunt o realitate atât de complexa încât o cercetare nu poate lamuri decât aspecte foarte punctuale si nici pe acelea în totalitate. Subtilitatile ,,meseriei” nu pot fi transformate în variabile masurabile si ramân sarcina autoformarii si autoperfectionarii 7

prin determinarea proprie fiecarui educator. Cercetarea prezentata s-a dorit o sursa de cunoastere a mai multor dimensiuni care sa fie exploatate în ameliorarea programului de formare initiala pentru cariera didactica. În limitele actualei legislatii cu privire la programul de formare initiala a profesorilor ar fi operabile câteva modificari, cu minime amendamente la lege, care ar corecta unele dintre neajunsuri. Între timp formarea initiala a cadrelor didactice a fost regândita si va fi realizata prin masterat didactic. Noua lege a educatiei aduce o corectie importanta tocmai pe o coordonata deficitara – practica pedagogica. Legea prevede un stagiu de practică de un an, ceea ce este benefic, dar înca nu sunt clare alte aspecte importante: cum va fi realizata integrarea teorie-practica; accesul în școli pentru stagiul de practică; asigurarea mentoratului pentru stagiari; evaluarea competențelor dobândite, etc. Deocamdată singura variabilă cert pozitivă este consistența practicii pedagogice. Profesorii sunt o resursă esențială într-un sistem educațional performant care ținteste pregatirea viitoarelor generatii pentru societatea cunoasterii si transformarea educatiei în promotorul dezvoltarii social-economice. Crearea conditiilor optime pentru pregatirea de profesori eficienti implica masuri complexe si foarte bine corelate, de natura legislativa, structurala, functionala, institutionala.

BIBLIOGRAFIE 8



Metodologia formării continue a personalului didactic din Învăţământul

Preuniversitar, Anexa la OM Nr. 5720 / 20.10.2009  

www. scritube.com Bocoş, M., Jucan, D., (2008), Teoria şi metodologia instruirii, Teoria şi metodologia

evaluării. Repere şi instrumente didactice pentru formarea profesorilor, Editura Paralela 45, Editia a III-a, Piteşti  

Cosma, T., (1994), Ora de dirigenţie în gimnaziu, Editura Plumb, Bacău Jinga, I., Negreţ-Dobridor, I., (2004), Inspecţia şcolară şi design-ul educaţional,

Editura Aramis



. Joiţa, E., (coord)., Pedagogie şi elemente de psihologie şcolară pentru examenele de

definitivare şi obţinerea gradului didactic II, Editura Arves

9