VM 17 [PDF]

Zitiervorschau

Săptămânal profesional, social și cultural al personalului medical din România

EMCD

aprilie – iunie 2018

10 credite EMC Nr. 17 (1474), anul XXX, 27 aprilie 2018 l 12 pagini – 4 lei

pag. 7

O nouă agresiune a industriei tutunului

Un subiect tot ține capul de afiș în ziare, pe internet, pe pagini de Facebook și în talkshow-uri: noile produse de tutun încălzit lansate și promovate agresiv în toate zonele unde potențialul fumător inveterat sau tânărul pe care-l bate gândul să încerce un nou produs de tutun poate să le vadă. Astfel, Bucureștiul și orașele mari din țară s-au umplut de reclame afișate pe panouri, în restaurante, în cafenele, malluri sau la punctele de vânzare. Ele prezintă un tutun încălzit despre care producătorii susțin că este cu 95% mai puțin toxic decât tutunul convențional. Este, pentru cei care încă nu știu, o reluare a unui mesaj și a unei tentative de promovare care a avut loc și a eșuat cu mulți ani în urmă. Produsele „heat-notburn” (încălzește-nu-arde) sunt o formă de livrare a tutunului la care industria tabacului a lucrat de câteva decenii și care ar avea „potențialul”, după afirmațiile reprezentanților acestei industrii, de a reduce expunerea. Există însă foarte multe argumente care sugerează că produsele pe bază de tutun utilizate prin încălzire ar trebui să intre sub incidența acelorași interdicții precum țigările convenționale, pentru a proteja populația de fumatul pasiv. Organizația mondială a sănătății (OMS) afirmă clar că toate formele de tutun sunt dăunătoare, incluzând și tutunul încălzit. De asemenea, OMS recomandă ca politicile și măsurile legislative să fie uniform aplicate la toate produsele de tutun, în conformitate cu recomandările Convenției cadru pentru controlul tutunului (Framework Convention on Tobacco Control).

În România, o serie de persoane publice au luat atitudine și au început concomitent demersuri parlamentare pentru interdicția promovării acestor produse. Este necesară închiderea posibilității de eludare a legii de protecție a fumătorului pasiv, dar și îndepărtarea unui punct de atracție pentru tineri, în drumul spre o țigară inițial mai securizată și apoi spre cea tradițională. Pentru fumătorul inveterat, aceste noi produse pot crea iluzia unui confort suplimentar și, ca atare, cresc șansele ca acesta să rămână dependent de nicotină și de tutun. Privind în urmă, în anii 2007–2008, de exemplu, IQOS făcea parte dintr-o linie de produse ale unei companii producătoare de țigarete care deja le fusese prezentată consumatorilor din 1997, sub forma țigaretei de tip Accord. În 2007, această țigaretă a fost reintrodusă în Elveția sub denumirea de „Heatbar” (a fost patentată în 2002). Accord nu a avut succes pe piață, deoarece consumatorii considerau că nu oferă la fel de multă satisfacție precum țigaretele convenționale. În plus, acest predecesor al țigării electronice de astăzi nu s-a bucurat de vânzări pe măsură și a fost retras și pentru că producătorul încă nu îl prezentase ca un produs care reduce expunerea. Au mai fost și alte companii producătoare de țigarete care au comercializat fără succes produse de tip „heat-not-burn” sub diverse denumiri. Lucrurile au evoluat însă, iar industria tutunului, încercând să fundamenteze prin lucrări științifice lipsa de toxicitate a produsului, a făcut ulterior această ofertă nouă – un dispozitiv care încălzește tutunul la o temperatură de sub 350 de grade. Seamănă cu un dispozitiv electronic

modern, mimând un telefon și oferind un stick care nu scoate fum și nu lasă scrum. Prima bătălie – în aceste condiții noi, când se încearcă liniștirea fumătorului – se dă și se va da pe plan științific. Există studii sponsorizate de industria tutunului care pledează pentru produs ca fiind „aproape” sigur. Încep însă să se adune dovezi provenind de la cercetători independenți care arată cu totul altceva, printre care: fumul emanat de sistemele IQOS conține elemente rezultate din piroliza și degradarea termogenică, aceleași elemente dăunătoare regăsite și în țigările convenționale; produsele „heat-not-burn” emană chimicale asociate cu cancerul, printre care monoxidul de carbon, compușii organici volatili și hidrocarburile policiclice aromatice; în aerul exhalat de acești fumători s-a constatat creșterea nivelului de bază a anumitor compuși precum acetaldehida și nicotina – la locul de muncă, efectele adverse ale acestor compuși se pot răspândi la o populație nespecifică, în public și în spațiile interioare aglomerate, precum restaurantele, prin intermediul fumatului pasiv. Dincolo de discuția pe argumente științifice au apărut și alte discuții legate de cadrul legislativ și reglementare. În principal, aceste produse au apărut pentru a evita legislația actuală și pentru a permite fumătorului să-și mențină consumul și în spațiile sociale. Acest lucru explică și reclama agresivă practicată pentru a le face cunoscute și pentru a le poziționa așa-zisele avantaje în contextul legii actuale. Legea nr. 457/2004 privind publicitatea și sponsorizarea pentru produsele din tutun

definește produsele din tutun ca fiind acele produse destinate fumatului, prizatului, suptului sau mestecatului, fabricate total ori parțial din tutun, modificat genetic sau nu. Publicitatea la produsele din tutun, potrivit aceluiași act normativ, este orice formă de comunicare comercială care are ca scop sau ca efect direct ori indirect promovarea unui produs din tutun. Sponsorizările pentru produsele din tutun sunt forma de contribuție publică sau privată pentru orice eveniment, activitate ori persoană, cu scopul sau având ca efect direct ori indirect promovarea unui produs din tutun. În același timp însă, legea nr. 349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun definește fumatul ca orice inhalare voluntară a fumului rezultat în urma arderii tutunului conținut în țigarete, țigări de foi, cigarillos și pipe, ceea ce permite produselor din tutun încălzit să eludeze atât prevederile legii 457/2004, cât și ale legii 15/2016 privind fumatul în spațiile publice închise. În aceste condiții, este de datoria noastră, a profesioniștilor în medicină, să mobilizăm opinia publică împotriva acestei agresiuni a industriei tutunului care a fost și continuă să fie o amenințare la adresa sănătății publice. Cerem cu fermitate oprirea acestei agresiuni publicitare a industriei tutunului îndreptate în special și cu bună știință asupra tinerelor generații. Să spunem, cu toții, „STOP!” tentativelor industriei tutunului, o industrie care nu ne aduce decât suferință și moarte.

Prof. dr. Florin MIHĂLȚAN, dr. Gabriel TATU-CHIȚOIU

Vaccinarea, între drept și responsabilitate pag. 2 Bolile cardiace ereditare pag. 3 Nevoia de relaționare pag. 4 Evenimente necurriculare pag. 4 Reumanizarea actului medical pag. 5 Hemofilia, drumul spre vindecare pag. 6 Explorarea funcțională respiratorie pag. 7 Interviu cu Bogdan Ovidiu Popescu pag. 12 De la psihofizică la psihosomatică, în opera lui Ștefan Odobleja pag. 12

VIAȚA MEDICALĂ

ACTUALITATEA

Nr. 17 u 27 aprilie 2018

VIAȚA MEDICALĂ publicație săptămânală fondator dr. MIHAIL MIHAILIDE

EDITOR

REDACȚIA director editorial dr. AUREL F. MARIN redactor șef interimar DAN DUMITRU MIHALACHE redactori dr. ROXANA DUMITRIU, MONICA GEORGESCU, dr. OTILIA RADU colaboratori permanenți dr. RALUCA BULEA, dr. MIHAI G. CĂLIN, prof. dr. RADU-SEPTIMIU CÂMPIAN, dr. MONICA-EMILIA CHIRILĂ, C. CIOSU, prof. dr. ALEXANDRU VLAD CIUREA, dr. RICHARD CONSTANTINESCU, dr. CAMELIA CRISTINA DIACONU, dr. GABRIEL DIACONU, prof. dr. DAN L. DUMITRAȘCU, ADRIAN GHEORGHE, dr. RADU GOLOGAN, prof. dr. GABRIEL M. GURMAN, dr. NICOLAE-IORDACHE IORDACHE, dr. MARTIN S. MARTIN, DIANA ELENA MĂRCULESCU, ALEXANDRA MIHAI, prof. dr. FLORIN MIHĂLȚAN, IFTIMIE NESFÂNTU, dr. CĂTĂLINA PANAITESCU, dr. VIOREL PĂTRAȘCU, acad. CONSTANTIN POPA, prof. dr. MIRCEA-IOAN POPA, PAULA ROMANESCU, CANDID STOICA, dr. VLAD STROESCU, DEMOSTENE ȘOFRON, dr. MARIUS I. UNGUREANU, dr. SORINA VASILE, dr. FLORINA VÎRNĂ, conf. dr. CORNELIU ZEANA tehnoredactare GINA MANCIU corectură PAULA ROTARU

SECRETARIAT DANIELA RADU, BERTA ALEXE

MARKETING-PUBLICITATE  MARIANA MINEA

FINANCIAR-CONTABILITATE  ALINA PANAITE, MARIA STEMATE, TATIANA ICHIMESCU adresa: Green Gate, bd. Tudor Vladimirescu nr. 22, etaj 11, sector 5, București telefon: 021.315.61.09; fax: 021.315.69.80; publicitate: 0729.729.737 e-mail: [email protected] website: www.viata-medicala.ro

Vaccinarea, între drept și responsabilitate În perioada 23–29 aprilie are loc Săptămâna europeană a vaccinării, o inițiativă coordonată de Biroul European al Organizației mondiale a sănătății (OMS), care are ca scop creșterea conștientizării importanței imunizării. Activitățile anuale de promovare a vaccinării au fost inițiate în anul 2005 și au constat în popularizarea informațiilor despre rolul imunizării, organizarea de campanii pro-vaccinare, instruirea personalului medical și organizarea unor dezbateri în care sunt implicați factorii politici și decizionali. Sloganul Săptămânii europene a vaccinării este „Preveniți. Protejați. Imunizați.”, iar mesajul promovat este acela că imunizarea copiilor este esențială pentru prevenirea bolilor transmisibile și pentru protejarea vieții. OMS a semnalat o reducere a ratei vaccinării la nivel global din cauza scăderii drastice a cazurilor de boli prevenibile prin vaccinare și, implicit, a fricii de îmbolnăvire. În consecință, au apărut noi focare de boli prevenibile prin vaccinare. De aceea, în fiecare an începând din 2005, Săptămâna europeană a vaccinării reiterează importanța vaccinării prin diferite teme și campanii de promovare a actului vaccinării. Campania din 2018 prezintă imunizarea ca pe un drept individual și, în același timp, ca pe o responsabilitate împărțită. Regiunea europeană a OMS are o rată bună a vaccinării copiilor, progresând spre obiectivul planului european de vaccinare, ce urmărește eradicarea rujeolei și a rubeolei. Cu toate acestea, există zone din Europa unde acoperirea vaccinală în rândul copiilor lasă de dorit. De exemplu, în anul 2016, unul din 15 copii a rămas nevaccinat împotriva pojarului și unul din 21 de copii nu a primit toate dozele necesare imunizării împotriva difteriei, tetanosului și tusei convulsive. Vaccinurile oferă protecție individuală împotriva bolilor, dar avantajele lor nu se opresc aici. O acoperire vaccinală bună nu mai

permite transmiterea bolilor, fiind împiedicată astfel și îmbolnăvirea celor mai vulnerabile grupuri, cum ar fi nou-născuții. Astfel, fiecare persoană trebuie vaccinată la timp, nu doar pentru binele propriu, ci și pentru a-i proteja pe cei care nu sunt încă imunizați. Mesajele-cheie ale campaniei din 2018 sunt următoarele: vaccinurile protejează persoane din orice grup de vârstă de bolile transmisibile cu potențial grav; fiecare persoană are dreptul să fie vaccinată și are un rol major în protecția celorlalți prin vaccinare; imunitatea de grup îi protejează pe cei care nu pot fi vaccinați și informațiile cu privire la vaccinare trebuie cântărite cu rațiune și trebuie consultate doar surse de încredere, bazate pe dovezi. România se confruntă cu o scădere semnificativă a ratei imunizării conform schemei naționale de vaccinare, aceasta situându-se sub 95% în cazul majorității vaccinurilor. În anul 2016, acoperirea a fost de 95,4% pentru vaccinarea BCG, 87,8% pentru vaccinarea anti-hepatită B, 68,1% pentru diftero-tetanos-pertussis, Haemophillus influenzae B și polio și 76,8% pentru rujeolă-oreion-rubeolă (ROR). În prezent, România este țara cu cea mai mare epidemie de rujeolă și cu cea mai scăzută acoperire vaccinală ROR, până la sfârșitul săptămânii trecute fiind confirmate 12.368 de cazuri de rujeolă. Ministrul sănătății, Sorina Pintea, a declarat luni, 23 aprilie, că legea vaccinării trebuie să fie o prioritate în România și că încă nu s-au făcut campanii suficient de agresive pentru a convinge părinții să se informeze despre beneficiile vaccinării. În acest timp, proiectul legii vaccinării, care prevede amendarea cu 10.000 de lei a părinților care nu își vaccinează copiii, aprobat de Guvern în august 2017 și adoptat de Senat la 23 octombrie, a ajuns la Camera Deputaților, unde este blocat de șase luni.

Dr. Otilia RADU

ȘTIRI PE SCURT

Program pentru personalul medical din MAI O parte din personalul medical de la Spitalul de Urgență „Prof. dr. Dimitrie Gerota” (30 de medici și 1.270 de asistenți medicali) va participa la cursuri modulare practice, de formare profesională, ca beneficiari ai unui proiect cu finanțare europeană, derulat de Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila” (SUUMC). Perioada de implementare este de 30 de luni, timp în care participanții vor beneficia de metode moderne de instruire, cum ar fi: simulatoare medicale, tehnologii de tip e-learning. Parteneri în proiect mai sunt Spitalul Clinic de Urgență „Prof. dr. Agrippa Ionescu” și Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar. Invitați la conferința de lansare au fost: Mihai Fifor, ministrul apărării naționale, Carmen Dan, ministrul afacerilor interne, Rovana Plumb, ministrul fondurilor europene, conf. dr. Florentina Ioniță-Radu, comandantul SUUMC, și alții.

PROMO

O nouă clinică în Capitală Miercuri, 25 aprilie, a avut loc inaugurarea primului centru medical Emerald, o nouă unitate privată cu sediul în zona de nord a Capitalei. Este vorba despre un centru medical multidisciplinar care oferă servicii în specialitățile: cardiologie, neurologie, medicină internă și imagistică prin rezonanță magnetică. Potrivit conducerii medicale, în cadrul clinicii se efectuează o serie de investigații moderne: rezonanță magnetică cardiacă de stres și explorarea traiectului, a calibrului și a permeabilității arterelor renale fără injectare de substanță de contrast. Clinica oferă și o serie de pachete de servicii destinate prevenției și depistării precoce a unor afecțiuni la diferite grupe de risc. Mottoul clinicii – „Afli, înțelegi, alegi” – este și mesajul pe care clinica vrea să îl transmită pacienților săi. Pentru mulți dintre aceștia, timpul și atenția sunt principalii factori care contribuie la calitatea actului medical.

Grupaj realizat de Bianca URSU

INTERNAȚIONALE

Transplant „la cald” și un serial care a schimbat societatea

Î

n contextul în care există o adevărată criză a organelor viabile pentru transplant, un aparat care menține ficatul transplantabil la temperatura corpului ar putea reduce numărul organelor care devin neviabile. Metra (uter în lb. greacă, n.r.) este un dispozitiv portabil care menține organul transplantabil la o temperatură similară cu cea a corpului uman, circulând în același timp sânge oxigenat și medicație anticoagulantă, pentru a asigura supraviețuirea și funcționarea organului în condiții optime până la momentul intervenției. Într-un studiu publicat la 18 aprilie în revista Nature, prezervarea ficatului transplantabil la o temperatură similară corpului uman a fost asociată cu un risc cu 50% mai scăzut de complicații de grefă. De asemenea, cu 50% mai puține organe au devenit neviabile până la momentul intervenției, care a putut fi prelungit în acest mod de la opt până la douăsprezece ore. Studiul a inclus 220 de pacienți din Europa de Vest. Fiecărui pacient i-a fost alocat în mod randomizat fie un ficat menținut la rece, fie unul păstrat într-un dispozitiv de stocare normotermică cu perfuzie. Datorită naturii randomizate a studiului, toate organele folosite au fost viabile la momentul transplantării, însă medicii au fost nevoiți să arunce cu 50% mai multe organe stocate la rece. Timpul de la recoltare până la intervenție a putut fi extins considerabil cu ajutorul dispozitivelor de stocare normotermică. Prețul mare al acestui dispozitiv face ca standardul în cazul celor mai multe operații de transplant hepatic să rămână pe moment stocarea „la rece” a organelor. Însă oamenii de știință consideră că dispozitivul metra ar putea avea și o altă utilizare, aceea de a revitaliza organele considerate neviabile după stocarea la rece. Câteva ore în acest dispozitiv ar putea „revitaliza” organe despre care inițial se consideră că nu mai pot fi folosite. Asta deoarece aparatul permite testarea funcționării organului în timp real.

D

espre serialul „Dosarele X” se spune că a revoluționat modul în care cultura populară a portretizat rolul femeii în societate, inspirând o generație de fete să urmeze cariere în STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică). Serialul a avut premiera în 1993, avându-i ca personaje principale pe Dana Scully (jucată de actrița Gillian Anderson) și Fox Mulder (jucat de David Duchovny). A fost prima dată când într-un rol principal apărea o femeie om de știință. Recent, un studiu realizat de Institutul „Geena Davis” – o companie non-profit care militează pentru reprezentarea adecvată a femeilor în massmedia – a analizat influența personajului jucat de Gillian Anderson în alegerea unei cariere în știință și cercetare. Un sondaj de opinie realizat pe un lot de peste 2.000 de persoane a arătat că fetele care au urmărit cu regularitate serialul „Dosarele X” au urmat mult mai frecvent cariere în STEM, un fenomen cunoscut până la acest moment în cultura populară ca „efectul Scully”.

ISSN 1220-5354 Tiparul executat de RINGIER PRINT Chitila Logistic Park; tel.: 0729.729.269

Conducerea săptămânalului „Viața medicală” respectă opiniile titularilor de rubrică (persoane fizice sau juridice), ale colaboratorilor ocazionali și ale redactorilor săi, chiar dacă nu întotdeauna și le însușește, câtă vreme acestea sunt argumentate și exprimate într-un limbaj decent.

sursa: Fox

ABONAMENTE În perioada 1–20 a fiecărei luni, la toate oficiile poștale din țară, se pot încheia abo­na­mente la „Viața medicală” până la sfârșitul anului 2018. În Catalogul de presă al Poștei Române, „Viața medicală” figurează la nr. 19078. Abonamentele se pot încheia și direct în redacție, pe toată durata lunii, pentru o perioadă de 1, 3, 6 sau 12 luni. Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel: – membrii Colegiului Medicilor din România – 5 ore de EMC; – membrii Colegiului Medicilor Den­tiști din România – 5 ore de EMC; – membrii Colegiului Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC; – membrii OBBCSSR – 7 credite FPC; – membrii OAMGMAMR – 5 ore de EMC. Detalii la tel: 021.315.60.60, de luni până vineri, orele 9–15, sau prin e-mail: [email protected]

sociale”, a declarat Madeline Di Nonno, CEO al Institutului „Geena Davis”. Femeile reprezintă 48% din forța de muncă cu studii superioare din SUA, însă dețin mai puțin de un sfert (24%) din locurile de muncă

sursa: OrganOx

2

Eșantionul pe care a fost realizat studiul a fost ales pentru a fi reprezentativ: au fost selecționate numai femei cu vârsta peste 25 de ani, care la momentul difuzării serialului erau la punctul în care urmau să-și aleagă cariera. Lotul a fost ajustat pentru a include femei care au urmărit cel puțin un episod al serialului și femei care urmează la acest moment o carieră în STEM. Conform datelor obținute, probabilitatea ca o avidă urmăritoare a serialului să aleagă o carieră în STEM a fost cu 50% mai mare decât în cazul femeilor care nu au urmărit serialul. De asemenea, dintre femeile intervievate care lucrează în STEM, aproape două treimi au declarat că personajul Dana Scully le-a inspirat în alegerea carierei. „Rolul mass-media este de a însufleți normele sociale și culturale ale epocii. Atunci când 63% din femeile care au urmărit serialul declară că personajul Dana Scully le-a întărit încrederea în importanța STEM, vorbim despre o schimbare a normelor

în STEM – un domeniu considerat în mod tradițional ca fiind apanajul bărbaților.

S

ăptămâna aceasta, un grup de cercetători din Africa a publicat un set de norme și ghiduri menit să asigure folosirea bazelor de date cu informații genetice într-o manieră cât mai etică și care să aducă beneficii populației și cercetătorilor de pe continentul african. În ultimii ani, oamenii de știință au început un demers masiv de secvențiere a ADN-ului populației africane – considerată cea mai diversă din punct de vedere genetic. Însă pe continentul african se găsesc foarte puține instituții, laboratoare și centre de prelucrare a informațiilor genetice, se arată într-un articol publicat în revista Nature. Documentul, elaborat de gruparea Human Heredity and Health in Africa (H3Africa), are ca scop evitarea situațiilor în care cercetătorii străini preiau bazele de date cu materiale genetice colectate și le prelucrează ulterior în laboratoare și centre de peste ocean, excluzând contribuția cercetătorilor locali. „De îndată ce bazele de date ajung pe mâna cercetătorilor din Emisfera de Nord, noi suntem excluși”, a declarat Michael Pepper, coordonator al Programului sud-african de cercetare a genomului uman, din cadrul Universității din Pretoria, Africa de Sud. Ghidul cere ca toate proiectele de cercetare genetică realizate pe continentul african să includă cercetători africani și să ajute la dezvoltarea competențelor științifice locale, astfel încât domeniul cercetării biomedicale să se dezvolte. Cercetătorii africani ar trebui să fie implicați „substanțial” în toate proiectele de colectare și prelucrare a materialelor genetice, consideră autorii documentului. De asemenea, organizarea tuturor studiilor și cercetărilor ar trebui să aducă beneficii (financiare și non-financiare) populației africane, de la implicarea comunităților până la dezvoltarea infrastructurii medicale și științifice.

F

amilia cântărețului american Prince – care a murit în 2016 în urma unei supradoze de fentanil – a dat în judecată un spital din statul Illinois pentru malpraxis, titrează cotidianul Le Monde. La 15 aprilie 2016 (cu doar o săptămână înaintea morții sale), avionul privat care îl transporta pe Prince de la un concert susținut în Atlanta a trebuit să efectueze o aterizare de urgență în Moline, Illinois, pentru că muzicianul și-a pierdut cunoștința în timpul zborului. Paramedicii ajunși la fața locului i-au administrat acestuia medicație anti-supradozaj (naloxonă), reușind să-l salveze. Însă familia cântărețului acuză acum medicii de la Trinity Medical Center, unde Prince a fost transportat de urgență după intervenție, că nu au analizat conținutul pastilelor care au fost găsite asupra sa. Aceleași pastile au cauzat decesul cântărețului o săptămână mai târziu. Potrivit anchetei efectuate, Prince ar fi intrat în posesia unei cutii de medicamente contrafăcute, care conțineau fentanil – un opiaceu considerat de 50 de ori mai puternic decât heroina și de până la 100 de ori mai puternic decât morfina. Potrivit investigației, Prince nu a știut că a luat fentanil, pe etichetă fiind trecut Vicodin (denumire comercială pentru hidrocodonă, un opiaceu mai slab). Citația înaintată zilele trecute instanței se adresează și lanțului de farmacii Walgreens, acuzat de reclamanți că ar fi furnizat cântărețului narcotice fără rețetă și fără a respecta normele legale. Până la acest moment, pârâții nu au răspuns citației.

Monica GEORGESCU

VIAȚA MEDICALĂ

REUNIUNI MEDICALE

Nr. 17 u 27 aprilie 2018

3

Bolile cardiace ereditare, de la dovezi științifice la experiența clinică directă Manifestarea „Zilele Institutului de Urgență pentru Boli Cardiovasculare «Prof. dr. C. C. Iliescu»”, organizată pe parcursul a două zile (2–3 aprilie), a prilejuit organizarea unei noi ediții a cursului anual dedicat bolilor cardiace ereditare, la care au participat peste 200 de persoane. Cursul a fost organizat de Clinica de cardiologie a Institutului, sub patronajul UMF „Carol Davila” și al Societății Române de Cardiologie (SRC). Directori de curs au fost conf. dr. Ruxandra Jurcuț și prof. dr. Carmen Ginghină. În acest an, cursul de o zi a adus informații din

Conf. dr. Ruxandra Jurcuț și prof. dr. Carmen Ginghină

arii diverse ale geneticii cardiovasculare, organizatorii anunțându-și intenția de a continua această tradiție, cu diversificarea tematicii abordate.

Importanța geneticii în cardiologie Cursul a fost structurat pe patru sesiuni, în care experți români și străini au prezentat date actuale, ce combină dovezile științifice cu experiența clinică directă. Prima sesiune, dedicată diagnosticului în bolile genetice, a fost deschisă de prof. dr. Eduard Apetrei, membru titular al Academiei de Științe Medicale. Prezentarea sa a fost definită de sintagma ,,Genetica este viitorul”, considerând că medicina personalizată va reprezenta cheia unui diagnostic și mai ales a unei conduite terapeutice corecte. Deși, în trecut, speranțe mari s-au pus în diagnosticul genetic al cardiomiopatiei hipertrofice, cunoașterea mutației genetice nu poate preveni boala și nici influența, deocamdată, tratamentul. Totuși, există alte boli a căror detaliere genetică poate conduce la tratamente țintite. Ca perspective, profesorul Apetrei a subliniat descoperirea celulelor stem pluripotente (PSCs), descoperite în anul 2012, pentru care Sir John B. Gurdon și Shinya Yamanaka au primit premiul Nobel pentru medicină. Acestea pot fi programate să se specializeze în orice tip de celule, inclusiv cardiomiocite, ducând la crearea unui nou concept, de medicină regenerativă. Când ar trebui să ne gândim la cauze genetice în insuficiența cardiacă? Un răspuns în acest sens l-a oferit conf. dr. Ovidiu Chioncel, directorul Registrului român de insuficiență cardiacă. Dacă în urmă cu un deceniu se cunoșteau foarte puține lucruri despre genomul uman, actualmente se consideră atinsă o treime din cunoașterea genomică. În 2006, în urma studiului Framingham, s-a emis pentru prima oară ipoteza că descendenții pacienților cu insuficiență cardiacă vor dezvolta la rândul lor insuficiență cardiacă, cu un risc de 2,3 ori mai mare, fiind considerată prima informație valabilă asupra rolului geneticii în acest sindrom. Genetica în insuficiența cardiacă nu este simplă, deoarece vorbim despre un sindrom complex, arareori boala fiind monogenică. Ghidurile recomandă consiliere genetică, genotipare în unele situații și, ulterior, screening familial în cascadă. Ovidiu Chioncel a descris formele familiale de insuficiență cardiacă, oferind date despre prevalența diferitelor tipuri de cardiomiopatie. Cel mai frecvent tip de transmitere este cel autozomal dominant, iar cel mai rar – cel mitocondrial, în anumite forme de cardiomiopatie restrictivă. Din punctul de vedere al clinicianului, este important de definit care sunt semnele și simptomele de alarmă (red flags) care să recomande testarea genetică. Acestea sunt: infarctul miocardic acut la rude de gradul  I la vârstă tânără (bărbați sub 55 de ani, femei sub 65 de ani), morți subite, inexplicabile, sincope recurente, neexplicate, insuficiență cardiacă la rude de gradul I de vârstă tânără, sub 60 de ani, sau transplant cardiac la rude de gradul I. De menționat că boala nu este exclusă atunci când mutația genetică nu este identificată.. Eforturile clinicienilor sunt îndreptate spre a găsi o legătură între genotip și fenotip, lucru deloc ușor de realizat. O metodă de investigație în evaluarea cardiomiopatiilor genetice, cost-eficientă, utilizabilă și în urgență, este ecocardiografia. Suplimentar, utilizarea ecografiei tridimensionale permite o mai mare acuratețe a volumelor ventriculare, prin eliminarea asumpțiilor geometrice. Dr. Carmen Beladan, președinta Grupului de lucru de ecocardiografie și alte metode imagistice ale SRC, a prezentat importanța acestui tip de investigație, subliniind rolul ei în diagnostic și în evaluarea progresiei bolii. Totodată, aceasta reamintește importanța evalu-

ării prin rezonanță magnetică cardiacă, standardul de aur în evaluarea volumelor ventriculare, care aduce informații valoroase despre structura miocardului sau existența fibrozei. O expunere deopotrivă interesantă și complexă a sindromului Marfan de la copil la adult a fost realizată de prof. dr. Carmen Ginghină, șefa disciplinei de cardiologie din IUBCV, membră a Academiei de Științe Medicale și a Academiei Oamenilor de Știință din România. Ea a dezvoltat această temă, incluzând criterii de diagnostic clinic, imagistic, subliniind și importanța tratamentului farmacologic în împiedicarea progresiei bolii. De asemenea, aceasta s-a referit și la momentul propice pentru a interveni chirurgical în corecția dilatării aortice. Primei sesiuni științifice i-a urmat lansarea cărții „Cardiomiopatii genetice – cazuri clinice comentate”, sub coordonarea Ruxandrei Jurcuț și a lui Carmen Ginghină. Cartea reprezintă o oglindă a activității Centrului de expertiză pentru boli cardiovasculare genetice rare (CEBCGR) din IUBCV „CC Iliescu” și a colaborării cu alte centre cu experiență din țară și străinătate. Prin cazuistica inclusă, cartea ilustrează cele mai importante elemente de diagnostic și management pentru diversele cardiomiopatii: hipertrofică sarcomerică sau fenocopii, aritmogenă de ventricul drept, dilatativă familială și alte forme rare.

alcătuite din cardiolog, nefrolog, neurolog, pediatru și oftalmolog, așa cum s-a organizat pe platforma IUBCV de la Fundeni. Invitat special al acestei sesiuni a fost prof. dr. Claudio Rapezzi, șeful Clinicii de cardiologie a Spitalului universitar din Bologna, Italia, ale cărui interese științifice sunt legate de amiloidoză, cardiomiopatii, insuficiență cardiacă. El definește amiloidoza cardiacă ca fiind o boală ce poate îmbrăca mai multe fețe, prin heterogenitatea depunerii de amiloid în diferite organe, o boală care se pare că nu este atât de rară pe cât s-ar crede și care beneficiază de oportunități terapeutice, deși are prognostic prost pe termen lung. Profesorul italian a expus diferitele abordări terapeutice care au la bază înțelegerea mecanismelor patogence – de la transplantul hepatic, care până nu demult era considerat ca unică soluție terapeutică, la patisiran sau inotersen, cu efect de „gene silencing”, la stabilizatoarele selective de TTR, precum tafamidis, sau chiar la terapia țintită imună, precum anticorpi anti-SAP sau anti-TTR. Acesta a menționat în mod particular că, din cauza existenței formelor „wild type” (senile) de amiloidoză TTR la vârstnici (reprezintă în jur de 15–20% din cauzele

Diagnosticarea cardiomiopatiei hipertrofice Următoarea sesiune a fost deschisă de conf. dr. Ruxandra Jurcuț, coordonatoarea CEBCGR, care a prezentat criteriile de diagnostic diferențial în cardiomiopatia hipertrofică (CMH), atât cu cordul hipertensiv, cu cordul atletului, cât și cu alte fenocopii ale CMH. Aceasta a subliniat importanța identificării cardiomiopatiei hipertrofice prin prisma riscului de moarte subită, în special la adulții tineri, sportivi. Prezența semnelor și simptomelor de alarmă (modificări EKG specifice, prezența disfuncției longitudinale, diastolice sau subendocardice, a dilatării importante de cavități stângi) va plasa pacientul mai degrabă în zona patologică decât în zona cordului atletului. Este important de știut că, deși în literatură sunt rar descrise dimensiuni ale septului interventricular mai mari de 12 mm în cordul atletului, niciodată în studiile descrise nu se întâlnesc valori peste 16 mm. De asemenea, dilatarea de ventricul stâng nu trebuie acceptată ca normală dincolo de anumite valori-prag; în schimb, cea de atriu stâng, chiar moderată, poate să apară la 3% din subiecții atleți. Din punctul de vedere al deformării miocardice, există o diferență variabilă, mai ales pentru sporturile de anduranță sau mixte, unde se notează disfuncție miocardică longitudinală semnificativ scăzută. În caz de dubii diagnostice, în literatură se sugerează oprirea antrenamentului fizic timp de 3–6 luni și, ulterior, analiza parametrilor ecocardiografici. Următoarele patologii incluse în această sesiune au fost inițial ilustrate prin cazuri clinice. Dr. Sebastian Militaru a prezentat un caz de boală Fabry, cunoscută inițial sub diagnosticul de CMH obstructivă și relevată de semnele de suspiciune asociată, al cărei diagnostic a dus la tratarea la timp și „salvarea” unei întregi familii. A urmat

Prof. dr. Claudio Rapezzi

o conferință pe tema afectării cardiace în boala Fabry, în care conf. dr. Ruxandra Jurcuț a subliniat câteva dintre cele mai importante chei de diagnostic. Am aflat, astfel, că există o boală X-linkată cu transmitere autozomal recesivă, dar din cauza unui fenomen de lionizare, femeile cu boala Fabry pot exprima boala, chiar dacă uneori la o vârstă mai târzie decât bărbații și chiar mai sever. Organele cel mai afectate de absența enzimei alfa galactozidază A și, implicit, de depunerea globotriaosilceramidelor sunt țesutul nervos periferic, obiectivat clinic prin acroparestezii, sistemul nervos central prin AVC, țesutul cardiac, rinichii, tegumentele. Acest proces de acumulare este unul lent, drept urmare este greu și rar diagnosticat înainte de adolescență. La acest moment sunt înregistrați peste 40 de pacienți cu boală Fabry în România, o parte din ei beneficiind de tratament de substituție enzimatică prin Programul național pentru bolile rare. Pentru aceasta a fost nevoie de alcătuirea unei echipe multidisciplinare,

Prof. dr. Eduard Apetrei

de insuficiență cardiacă cu fracție păstrată sau de stenoză aortică cu scăderea funcției sistolice), prevalența amiloidozei TTR este în creștere.

Bolile aritmice congenitale Sesiunea de boli aritmice congenitale a debutat cu prezentarea doctorului Ahmad Amin din Amsterdam, managerul Rețelei europene de referință pentru boli cardiace rare și complexe (ERN GUARD-Heart, din care face parte și Centrul de expertiză de la IUBCV). El a făcut o trecere în revistă a principalelor sindroame aritmice familiale care pot genera moartea subită cardiacă (MSC), printre care: sindromul de QT lung, în a cărui etiologie sunt implicate 17 gene, sindromul Brugada (20 de gene), tahicardia/fibrilația ventriculară polimorfă catecolamin-indusă (6 gene), anomaliile de conducere izolate (NAV, bloc de ramură – 3 gene), sindromul de QT scurt (3 gene), torsada vârfurilor cu cuplaj scurt (o genă) și fibrilația ventriculară idiopatică (o genă). Diagnosticul molecular în cadrul acestor afecțiuni se recomandă în momentul în care există un fenotip specific și un istoric de moarte subită cardiacă sub vârsta de 40 de ani. Mecanismele moleculare ale canalopatiilor menționate cuprind anomalii ale curenților de sodiu, potasiu și calciu de la nivel miocardic. O reducere a curenților de potasiu va genera alungirea potențialului de acțiune de la nivelul celulei miocardice, având ca rezultat alungirea intervalului QT. Există o mare variabilitate genetică în ceea ce privește curenții de repolarizare/ depolarizare. Atât sindromul de QT lung, cât și Brugada sunt ilustrate prin cazuri și situații clinice, reflectând experiența clinică directă a dr. Ahmad Amin. Acesta subliniază faptul că apariția prepubertară a sindromului de QT lung (LQTS) corespunde predominant sexului masculin și LQTS1 (unul dintre cele zece tipuri de canalopatii), pe când LTQS2 apare cu precădere la sexul feminin, în perioada post-pubertară (16–18 ani). De asemenea, durata intervalului QTc constituie un puternic predictor al MSC – cu cât acesta este mai lung, cu atât riscul evenimentelor cardiace este mai mare. Tratamentul actual al sindroamelor de QT lung include ganglionectomie stelată stângă, betablocante, implant de pacemaker sau cardiodefibrilator (ICD), inclusiv varianta cu implantare subcutanată. Implantul unui ICD este recomandat în prevenția secundară, când pacientul a prezentat un stop cardiac resuscitat sau dacă terapia cu betablocante nu se dovedește a fi eficientă în prevenția evenimentelor cardiace. Dr. Radu Ciudin, expert în electrofiziologie la IUBCV, a vorbit, în prezentarea sa, despre sindromul Brugada cu transmisie autozomal dominantă cu penetranță incompletă. Caracteristica principală a sindromului Brugada este modificarea EKG cu supradenivelare de segment ST persistentă sau cu apariție variabilă și risc de MSC. Tipul 1 presupune ascensionarea punctului J si supradenivelare de ST ≥ 2 mm, în „golf”, cu T negativ, modificări evidențiate în derivațiile V1-V3. Pentru diagnosticul pozitiv, este suficientă identificarea aspectului caracteristic într-o singură derivație precordială dreaptă sau inducerea acestuia prin blocada canalelor de sodiu (Ajmalină).

Totodată, acesta a accentuat importanța diagnosticului diferențial cu aspecte similare ECG: anomalii electrolitice, pericardită, infarct acut de miocard, embolie pulmonară și displazie aritmogenă de ventricul drept. Celelalte două tipuri trebuie și ele recunoscute. Sexul masculin este mai frecvent afectat, iar aspectul clinic al acestui sindrom include sincopă, tahicardie ventriculară polimorfă, fibrilație ventriculară la tineri fără boală structurală cardiacă. Se asociază cu fibrilație atrială în 15–30% din cazuri, iar complexele ventriculare premature ce pot apărea, cu originea în tractul de ejecție al ventriculului drept, cresc foarte mult riscul aritmic. Diagnosticul molecular este indicat în toate cazurile de tip 1 (indicație de clasa IIA), iar interpretările testului trebuie realizate sub consiliere genetică și de către un centru de expertiză în domeniu. Dr. Sergiu Șipoș, cardiolog în cadrul Compartimentului de electrofiziologie și pacing al IUBCV, a vorbit despre sindromul de QT lung congenital, subliniind că între 10 și 40% din indivizii cu sindrom QT lung nu vor prezenta niciodată alungirea intervalului QT, în pofida existenței mutației, intervalul putând varia la diverse înregistrări EKG. Astfel, un interval QTc normal nu exclude sindromul de QT lung. De asemenea, probabilitatea de evenimente cardiace la pacienții asimptomatici este proporțional mai redusă, comparativ cu cei simptomatici. Conferința sa a fost completată de o prezentare de caz susținută de dr. Leonard Mandeș. Acesta a descris un caz de sindrom de QT lung pediatric, care asocia crize epileptice generalizate, ce fuseseră interpretate ca boală neurologică, ele fiind însă expresia sincopelor aritmice ale pacientei. Este important de menționat afectarea neurologică în aceste cazuri, existând studii care atestă faptul că 17% din epilepsiile generalizate idiopatice sunt urmate de MSC. Prezentarea care a încheiat această sesiune a fost susținută de dr. Andreea Velcea, medic specialist cardiolog în cadrul Clinicii de cardiologie a Spitalului Universitar de Urgență București, care a vorbit despre tahicardia ventriculară catecolaminergică. Este vorba de o boală rară care se transmite autozomal dominant, cu simptomatologie apărută în cursul efortului sau stresului emoțional. Ea poate debuta la vârste mici, în condițiile unui traseu electrocardiografic de repaus normal. În urma testului de efort ECG pot apărea complexe ventriculare premature care se pot organiza în bigeminism, ulterior putând genera tahicardie ventriculară polimorfă susținută și fibrilație ventriculară. De asemenea, în cursul testului de efort, poate apărea fibrilație atrială sau tahicardie atrială. Tratamentul acestui sindrom aritmic cuprinde modificări ale stilului de viață, tratament cu betablocante neselective (ideal nadolol sau propranolol) sau flecainidă.

Cardiopediatria genetică Prima lucrare din cadrul sesiunii de cardiopediatrie genetică l-a avut ca lector pe profesorul Meral Kayikçioğlu, cardiolog și lipidolog la Facultatea de medicină a Universității Ege din Izmir, care a prezentat o serie de aspecte inedite ale hipercolesterolemiei familiale (HF). Această patologie are o frecvență mult mai mare decât se credea, fiind caracterizată de nivele foarte ridicate de colesterol total și LDL, ateroscleroză precoce și depuneri de colesterol la nivel cutanat, conjunctiv și vascular. Forma homozigotă include o valoare a colesterolului total de peste 500 mg/dl, cu afectare cutanată și tendinoasă înaintea vârstei de zece ani, cu boală coronariană cu debut în copilărie și cu stenoză aortică precoce. Forma heterozigotă presupune o valoare a colesterolului seric total între 350 și 500 mg/dl, prezența arcului cornean și a xantoamelor la nivelul tendonului achilian, iar instalarea afectării coronariene are loc între 30 și 60 de ani, fiind însoțită de scleroză aortică. În absența terapiei, pacienții cu hipercolesterolemie familială prezintă un risc cu 20% mai mare de afectare coronariană precoce, comparativ cu populația generală. Ghidul ESC menționează că în prezența acestei boli nu mai este necesară estimarea riscului, ci se consideră că toți pacienții se încadrează la risc înalt de evenimente cardiovasculare. Mutațiile răspunzătoare pentru majoritatea formelor de HF sunt depistate la nivelul receptorului LDL (85–95%), mutații ale lipoproteinei Apo-B (5–10%) și mult mai rar mutații la nivelul genei PCSK9 (2 SD peste medie. Tratamentul este în mare măsură asemănător cu cel al formelor adulte, dar trebuie să țină cont de particularitățile de vârstă și dezvoltare ulterioară a copiilor. El include măsuri generale, terapie medicamentoasă, chirurgicală și implant de pacemaker/ICD.

Dr. Alina POPA, dr. Daniela PENEȘ Nota redacției: Cursul dedicat bolilor cardiace ereditare a urmat simpozionului in memoriam – organizat la 2 aprilie – dedicat profesorului Constantin C. Iliescu, despre care au vorbit pe larg, în avanpremieră, prof. dr. Carmen Ginghină și prof. dr. Eduard Apetrei, în interviul acordat săptămânalului „Viața medicală”, publicat în numărul 12 din 23 martie 2018. La simpozion au avut prezentări personalități ca prof. dr. Dragoș Vinereanu, prof. dr. Ioan Mircea Coman, prof. dr. Carmen Ginghină, prof. dr. Maria Dorobanțu, prof. dr. Eduard Apetrei, prof. dr. Ion Bruckner, din București, precum și reprezentații institutelor din țară – prof. dr. Cătălina Arsenescu Georgescu (Iași), prof. dr. Adrian Iancu (Cluj-Napoca), prof. dr. Dan Dobreanu (Tg. Mureș), prof. dr. Lucian Petrescu (Timișoara).

4

VIAȚA MEDICALĂ

OPINII

Nr. 17 u 27 aprilie 2018

COLEGI CU HIPOCRATE

EXAMENUL ORAL

Nevoia de relaționare

Unii dintre colegi sau dintre viitorii colegi aleg să se gândească tot mai puțin la probleme, la „lipsa timpului” și încearcă să ofere, după posibilități, cât mai mult ajutor celor care au nevoie. Atunci când afli despre activitățile pe care le desfășoară, capeți încredere și te gândești că, dacă ei reușesc să facă și aceste fapte bune, este sigur că tratează și activitatea medicală cu seriozitate, este sigur că învață, doresc să fie medici buni sau foarte buni și au toate șansele să trateze medicina cu multă omenie. Unul dintre acești colegi, aflat acum în rezidențiat, mi-a mai povestit și anterior din experiența pe care a acumulat-o, cu drag, făcând voluntariat în cadrul unei fundații care vine în ajutorul unor copii aflați în suferință. Nu a abandonat aceste activități nici măcar în timpul pregătirii pentru examenul de rezidențiat, iar presupunerea mea de mai sus a fost validată printr-un punctaj foarte bun obținut la examen, care i-ar fi permis să aleagă oricare specialitate dintre cele expuse de Ministerul Sănătății. În săptămâna care a trecut, după Sfintele Paști, mi-a trimis un mesaj prin e-mail în care mărturisea următoarele: „Dacă inițial am asistat la activitățile intreprinse de doamnele psiholog și mai apoi am desfășurat activități educaționale (colorat, desenat, jocuri, citit povești), dacă la început am ales această activitate gândindu-mă că este vorba despre copii fără părinți, care au nevoie de atenție și de dragoste, mai ales când suferă în același timp și fizic, și psihologic, dacă gândul meu inițial a fost să ajut... Cu timpul mi-am dat seama că realitatea este alta, mi-am dat seama că nu eu ajut copiii, ci ei sunt cei care mă ajută și mă învață pe mine. De la copii am învățat ce înseamnă bucuria, recunoștința și dragostea. Ei se bucură de orice lucru simplu, de un cântec, de o floare, de un joc și sunt recunoscători pentru tot ceea ce li se oferă, în ciuda suferinței lor. Fiecare dintre întâlnirile cu acești copii drăgălași m-a emoționat, aș putea povesti foarte multe întâmplări. Întâmplările nu au cum să aibă același farmec atunci când sunt istorisite și nu trăite, dar o să încerc să le redau cât de bine. Ieșeam de la biserică împreună cu un băiețel și imediat am ajuns lângă un cerșetor. Acela era murdar și nu mirosea deloc prea plăcut. Eu mă gândeam că ar fi mai bine să îl evităm, dar fără ca eu să apuc să spun ceva, băiețelul l-a întrebat cu drag: «Ce faci? Cum te cheamă?». Cerșetorul s-a bucurat să fie luat în seamă. Pe chipul lui se putea citi uimirea. Pentru mine a fost o lecție importantă. Dincolo de aspectul fizic al unui om murdar și neplăcut mirositor, spre deosebire de mine, un suflețel curat a privit mai profund, a văzut un om în suferință și i-a oferit dragoste, fără a pregeta”. Drept este, în această lume în care „toți alergăm de colo-colo”, uneori fără a putea da răspuns la o întrebare foarte simplă: „de ce?”, sunt multe lucruri mai importante în comparație cu banii sau cu alte aspecte materiale care „macină” trupuri și suflete. Mesajul primit a continuat astfel: „La fundație există și o cameră în care copii mai mari sunt țintuiți la pat. Ei nu vorbesc și ai avea impresia că nici nu percep ce este în jur. Într-o zi, fiind în acea cameră, o fetiță se juca cu o orgă și dorea să le cânte copiilor care erau în pătuțuri. Am mers și eu și am văzut ceva care m-a emoționat până la lacrimi. Unul dintre copii zâmbea cu toată gura de fiecare dată când auzea muzica. Zâmbea foarte tare și îi sclipeau ochii. Asta m-a făcut să înțeleg mai bine faptul că până și acești copii au nevoie de afecțiune. În plus, m-a uimit și relația dintre ei, un copil care poate vorbi îi trata pe copiii țintuiți la pat, care nu pot vorbi, ca pe niște prieteni cu care poate relaționa foarte natural”. Iar în finalul mesajului, a scris: „Întâlnirea cu acești copii te face să te gândești că orice «problemă» pe care o întâmpini nu este cu adevărat o problemă, dar aceste situații te învață să te bucuri de viață și să fii recunoscător pentru ce ai”. Ieri am primit un alt mesaj prin e-mail, pe care îl voi prezenta în continuare: „Dacă întrebați studenții la medicină în primii ani de ce își doresc să urmeze studiile acestei facultăți, mulți vor spune că fac aceasta pentru a ajuta, pentru a face bine celor din jur. Cu siguranță trebuie să existe o astfel de motivație pentru a parcurge drumul lung și anevoios. Însă pentru a face bine celor din jur există multe modalități (...) oriunde ne uităm se află cineva în nevoie, cineva pentru care orice gest al nostru poate însemna foarte mult. Astfel de activități au avut loc la «Cercul de microbiologie», luând naștere din dorința și nevoia studenților de a face bine. Au început prin a strânge haine și jucării pentru copii (...) spre exemplu pentru cei aproximativ 400 de copii aflați în grija părintelui Tănase la Valea Plopului. Mare ne-a fost mirarea când cutiile puse pentru colectă au devenit neîncăpătoare, iar studenții nu mai conteneau să vină cu daruri. Holul de la intrarea în amfiteatrul Institutului Cantacuzino era

plin ochi, nu se putea arunca un ac. Dar nu s-au oprit aici. Mulți dintre studenți și-au dorit să ia parte la împărțirea darurilor și să vadă zâmbetul copiilor cu ochii lor. Drept urmare, s-au organizat și au închiriat un microbuz pentru a merge împreună. Copiii s-au bucurat tare mult să vadă atâția tineri voioși care le aduc daruri și se joacă cu ei (...), însă la final i-au întrebat cu lacrimi în ochi când se vor întoarce. Și s-au întors. Au făcut în așa fel încât să meargă înapoi «în vale» la copilașii care nu i-au uitat și îi așteptau. Binele trebuie să fie o activitate continuă (...) dincolo de nevoie, în sufletul unui copil se nasc așteptări și speranțe că nu vor fi abandonați din nou, așa cum au fost abandonați de părinții lor. De aceea, orice activitate de ajutorare a copiilor trebuie susținută, continuată cu sufletul deschis. Copiii simt natura sentimentelor, văd direct în sufletul nostru”. Participând la toate aceste activități (până în urmă cu circa nouă luni, perioadă în care nu am mai reușit să fac mai nimic din ceea ce aș fi dorit, timp în care totul s-a transformat în muncă, datorie și, adeseori, suferință), îmi aduc aminte cu plăcere cele istorisite. Spun fără preget că îmi doresc să ajung din nou pe acele meleaguri și în acea oază a binelui. În același mesaj, povestea continuă: „O altă activitate pe care am făcut-o împreună cu studenții de la «Cercul de Microbiologie» a fost să mergem la un orfelinat din București cu alimente, hăinuțe și jucării pentru copii. Sigur că s-au bucurat mult să vadă că primesc daruri, însă cel mai important pentru ei a fost să ne jucăm cu ei. Mogâldețe de copii au venit și ne-au luat de mână și nu ne-au lăsat până nu ne-am jucat cu mingea și nu ne-am plimbat cu bicicleta împreună. O fărâmă din timpul nostru a adus bucurie unui cămin întreg de copii care nu au cui să spună când sunt bucuroși sau în brațele cui să alerge când sunt triști. Și atunci, în acele momente, copiii-studenți văd ce însemnă viața, iar testele, colocviile și examenele nu mai par a fi sfârșitul lumii. Într-un alt an am mers cu studenții la Giurgiu... într-un sătuc uitat de lume se află două centre pentru copii pe care mulți i-au uitat sau ar fi dorit să îi uite – copiii cu HIV/SIDA. Vorbind cu studenții despre ce au însemnat anii 1980–1990 în ceea ce privește «epidemia HIV/SIDA», am decis împreună să îi vizităm. Pentru prima dată, mediciniștii urmau să se întâlnească cu acest virus necruțător (...) însă nu voiau să creadă că în micile corpușoare care zburdă și se joacă există mult temuta boală. Dincolo de nevoia de afecțiune, acești copii au nevoie de acceptare, integrare din partea celor din jur. Iar studenții au avut și ei parte de o lecție – nu numai că bolile nu sunt așa cum și le imaginau, dar vin livrate în «ambalaje» frumoase”. Sunt plăcut impresionat că unii dintre foștii studenți, acum medici, cu care am participat la aceste activități continuă să înfăptuiască bine pe unde merg. Acestea sunt foarte bune exemple de colegialitate, de implicare și stau la baza speranței în mai bine – măcar în viitor.

Prof. dr. Mircea-Ioan POPA, UMF „Carol Davila” București

Evenimente necurriculare

Studentul la medicină (căci despre el este vorba) se implică în organizarea de evenimente necurriculare pentru întreaga comunitate. Necurriculare?! Da. Cu noi examene bătând la ușă, de ce l-ar interesa pe studentul la medicină cum să fie mai întâi om, înainte de a fi medic, sau rezecția tumorilor ghidată de fluorescență, sau ce probleme ar avea ochii tăi dacă ți-ar da prin minte să te duci pe Marte? Sau cum poți restabili motilitatea unor șoricei paralizați? Sau cum să lucrezi în echipă într-o societate plină, nu-i așa, de eroi? Sau telemedicina? Aproape o sută de studenți care își duc la bun sfârșit responsabilități extrașcolare, zeci de ore de muncă. Un buget considerabil de strâns. De la mulți oameni, că nimeni nu are interes de marketing major pentru… o joacă de studenți. O fac cu mult, foarte mult entuziasm și mândrie. Sunt întotdeauna gata să te ajute. Invită oameni din țară, dar și din afara granițelor. Unii, cercetători aflați la frontierele cunoașterii, alții care au un mesaj util pentru ei. Organizează mici evenimente în care să se simtă bine alături de invitații, dar și de colegii lor, fie că este cină, mic dejun sau petrecere. Își așteaptă oaspeții la aeroport într-un mod mai mult decât surprinzător (vezi foto). Își fac fotografii cu nou-veniții și-apoi îi prezintă comunității

lor: mici trofee de bucurie pentru orele ce urmează. Sunt maeștri ai conversației. Au întrebări pregătite, vor să afle cât mai multe de la tine, cât timp ești prin preajmă. Te invită la

Studenți așteptându-și oaspeții la aeroport

o plimbare printre străduțele întortocheate ale orașului să vă bucurați împreună de splendoarea primăverii, în vreme ce discuți despre viitorul medicilor. Nu te lasă „nesupravegheat”. Nu lasă nimic la voia întâmplării. Dacă nu te-a făcut nimeni până acum să te simți VIP, regal, te fac ei. Ești

copleșit de atenția lor și oarecum stângaci dacă nu ești obișnuit. Îți mulțumesc. De mai multe ori. Păstrează respectul inițiatorilor programului. Pun întrebări la finalul prelegerilor. La obiect. Întrebări care să ajute și să ridice valoarea conferinței. Te întreabă la final dacă ai ajuns cu bine acasă. Au încă flacăra arzând pentru o lume mai bună. Am încercat să compar cu ceea ce știu că mă înconjura cu un sfert de veac în urmă. Nu prea am găsit potriviri. Lumea chiar devine un loc mai bun, dar unii dintre noi am renunțat mult prea devreme să avem ochi pentru asta. Sunt convins că mulți studenți își vor aminti de acest program, de voluntariat (așa cum le place să spună). Vor fi învățat astfel multe lucruri care nu-și găsesc loc în programa școlară: pasiunea, reușita, organizarea, responsabilitatea, PR-ul, lucrul în echipă, respectul pentru colegi, dorința de a fi cât mai aproape de focul cunoașterii. Cele de mai sus sunt impresii de la un eveniment pus la cale de Organizația Studenților la Medicină ai UMF „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca. Sunt la al cincilea eveniment organizat. Au vrut să fie un fel de TED medical al lor. Le-a ieșit: heartcluj.com. Succes și inspirație și altora! La fel de tineri sau cu păr mai alb.

Dr. Nicolae-Iordache IORDACHE, www.cetd.ro

Generația mileniului la Cluj Cine sunt membrii Generației mileniului? Vor să fie regizorii propriilor lor filme, nu doar actori în filmele altora. Își

Atelier de lucru

doresc să-i inspire și pe alții să urmeze aceeași cale. Acesta este motivul pentru care au pus bazele unei comunități științifice formată numai din tineri, una inovatoare, în care se lucrează împreună, și care

se dezvoltă de la un an la altul pe verticală. Și-au luat viața în propriile mâini, pentru că la baza demersului lor stau pasiunea, dăruirea, înțelegerea, compasiunea și dorința de a face bine. Aceasta este „Generația mileniului”, prezentă și doritoare să facă din lume un loc mai bun, mai primitor, cald, plăcut, curat și, cu siguranță, mai sănătos. Călătoria lor este una inițiatică. Țintele sunt extrem de ambițioase, ele vizând educația personală și nu numai, colaborarea și interrelaționarea profesională cu colegii din țară și de peste hotare, crearea de punți de legătură între generația lor cu altele și, nu în ultimul rând, promovarea progresului tehnologic prin diseminarea celor mai noi și mai importante descoperiri din domeniul medical și din cele anexe. În Aula Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca a avut loc, pe parcursul a două zile (21–22 aprilie), a cincea ediție a conferinței „HEART 2018 – Healthcare, Education and Research Talks”, intitulată sugestiv: „Millennials on Call”. Printre invitați au fost: profesorul Marjolein Van Egmond (Olanda), care a vorbit despre imunoglobulină; dr. Nicolae-Ior-

dache Iordache (România), cu tema „Pre­gă­ tește-te să devii mai întâi om, apoi doctor”, și prof. dr. Ihsan Solaroglu (Turcia), cu subiectul „Rezecția ghidată a tumorilor prin fluorescență”. De asemenea, Martin Inderbitzin (Elveția) a repus pe tapet o temă pe cât de veche, pe atât de actuală: „Viața este o poveste. Care este a ta?”. Prof. dr. Nigel Davies (Marea Britanie) a abordat într-un stil personal și original o temă inedită, intitulată: „Dacă o iei spre Marte, ce s-ar putea întâmpla ochilor tăi?”. Au mai susținut lucrări: Fabien Wagner (Elveția) – „De la paralizie din nou pe picioarele noastre”, Philip Choban (CEO TeleMedEuropa) – „Îngrijirea centrată pe pacient”, Gernot Gromer (director Austrian Space Forum) – „Provocările medicale ale unei expediții pe Marte”. Dr. Bogdan Florea și dr. Dana Bartoș, ambii din Cluj-Napoca, au vorbit despre progresele lucrului în echipă – muncă grea, minți deschise, sacrificiu. Despre conferințele HEART am stat de vorbă cu Teodora Frățilă (studentă anul IV la UMF „Iuliu Hațieganu”, coordonatoarea ediției din 2017). „Suntem cu toții studenți ai UMF-ului clujean, medicină generală, suntem o echipă, suntem o familie numeroasă, circa o sută de studenți angrenați în organizarea ediției 2018”, spunea studenta. Ediția din acest an, adaugă aceasta, abor-

Atitudini culpabile Să vorbim despre greșeli și atitudini ale personalului medical care pot atrage răspunderea e mai puțin confortabil, dar o prezentare echilibrată din perspectivă legală, teoretică și practică poate avea un rol activ în clarificarea unor noțiuni, cât și a implicațiilor și particularităților sale în plan profesional și juridic. De exemplu, legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificări și completări ulterioare, menționează în mod expres ca atitudini ale asistenților medicali care pot genera malpraxis (art. 642 alin. 3): ignorarea obligației de a acorda asistență medicală; lipsa pregătirii profesionale adecvate (cunoștințe medicale insuficiente); neglijența și imprudența (art. 642 alin. 2). Astfel, în funcție de atitudinea profesionistului în momentul unui act medical cu potențial juridic, putem distinge între: culpă profesională prin nepricepere (incompetență, nepregătire, neștiință); culpă profesională prin nedibăcie (lipsa îndemânării, a aptitudinilor necesare); culpă profesională prin neprevedere; culpă profesională prin imprudență sau neglijență (neatenție); culpă profesională prin ușurință sau nepăsare. În funcție de modalitățile de executare a faptei culpabile, culpa poate fi: comisivă

(constă într-o acțiune) sau omisivă (atunci când există obligația legală de a acționa). Culpa prin nepregătire (sau nepricepere, neștiință, incompetență) poate fi invocată atunci când, din cauza nepregătirii sau pregătirii insuficiente, în exercitarea profesiei apar rezultate nedorite, prejudiciabile pentru pacient. Atunci când asistentul medical/personalul medical nu este capabil de o astfel de conduită și rezultatul actului medical este unul nefavorabil, este vorba despre culpa prin neprevedere sau imprudență. Literatura de specialitate arată că există culpă profesională atunci când asistentul medical nu își îndeplinește sau își îndeplinește în mod defectuos atribuțiile, ca urmare a lipsei de precauție, de atenție sau de grijă în împrejurările date; el nu prevede ceea ce un coleg, în condiții similare, ar fi prevăzut. În aceeași situație se află și asistentul medical care nu prevede, deși trebuia și putea să prevadă rezultatul unei fapte, fie din lipsa cunoștințelor pe care trebuia să le aibă, fie din lipsa unor calități, deprinderi sau îndemânări, indiferent dacă nepriceperea sau nedibăcia îi sunt sau nu imputabile. Dincolo de pricepere, de prudență, de prevedere, este și atenția, conștiinciozitatea cu care trebuie să acționeze asistentul medical. Superficialitatea, graba, neatenția pot conduce la acte prejudiciabile pentru

pacient, antrenând, ca și în celelalte situații, răspunderea pentru malpraxis medical pe baza formei de vinovăție a culpei în ipostaza uneia dintre cele mai des întâlnite modalități a sa, neglijența. Neglijența este ușor de înlăturat prin seriozitate, atenție, exigență față de tine însuți, autocontrol. Culpa prin ușurință echivalează cu indiferența cu care asistentul medical efectuează actul medical, dezinteresul pe care îl manifestă profesionistul. Ușurința ar putea fi invocată „ori de câte ori profesionistul va prevede rezultate nefavorabile ale activității sale, dar va crede sau va spera, în mod ușuratic, că ele nu se vor produce”. Se consideră că „culpa prin ușurință este favorizată de subestimarea riscului acțiunii medicale sau de supraestimarea posibilităților de acțiune”. De regulă, în materie civilă, forma vinovăției nu prezintă importanță, întrucât autorul este chemat să repare întreg prejudiciul, însă în materie penală este esențială diferențierea, de forma de vinovăție depinzând încadrarea juridică a faptei. Parafrazându-l pe Winston Churchill, putem spune: „Atitudinea e un mic detaliu care face o mare diferență”.

Estera STĂMOIU,

președinta filialei Argeș

Dr. Nicolae-Iordache Iordache prezentându-și lucrarea

dează „generația noastră, o generație dornică să evolueze, să modeleze viitorul medicinei, modul în care medicul se integrează în societate, modul în care schimbările tehnologice din domeniul nostru și din cele conexe ne ajută în demersul nostru profesional”. Pretențiile organizatorilor sunt tot mai mari, cresc de la o zi la alta, au idei, au inițiative, pe care sunt convinși că mai devreme sau mai târziu „vom reuși să le punem în practică, fiecare în specialitatea aleasă”. Ce vor să schimbe în bine? „În primul rând (...), discutăm modul în care ne raportăm la pacienți, cum privim profesia de medic și ce așteptăm de la ea și de la viitorii pacienți, discutăm despre cum suntem văzuți de pacienți. Suntem generația care cutreieră lumea, care se informează și este informată, care dorește să realizeze mai mult și mai multe în profesie, suntem generația pentru care contează comunicarea. Mulți colegi de-ai noștri aleg să plece și să lucreze peste hotare. Trebuie să existe motivații ale plecării, la fel cum trebuie să existe și motivații pentru rămânerea în țară și de a îmbunătăți cele existente deja”, explică Teodora Frățilă.

Demostene ȘOFRON

VIAȚA MEDICALĂ

OPINII

Nr. 17 u 27 aprilie 2018

ECUAȚIA BOALĂ–SĂNĂTATE

Reumanizarea actului medical

Participarea factorilor psihologici, în general, și a celor emoționali, în particular, în apariția și evoluția bolilor psihice și somatice a fost intuită de către medici, dar și de către pacienți, după formula post hoc ergo propter hoc, generând într-o primă etapă un șir de cercetări de tip epidemiologic cu o valabilitate limitată. Apariția psihosomaticii a marcat introducerea unor metode experimentale menite să obiectiveze efectele factorilor psihologici asupra unor parametri morfofiziologici, dar și asupra unor variabile psihologice, de personalitate a bolnavilor, acestea din urmă având rolul de a accentua sau diminua reacția organismului la emoții puternice. Cele două mari realizări ale secolului XX – edificarea de către Hans Selye a conceptului de stres psihic și de către George Engel a modelului bio-psiho-social – au lărgit sfera cercetării etiologiei plurifactoriale a majorității bolilor cronice prin introducerea noțiunii de „factori de risc”, inclusiv psihosociali. Au creat, de asemenea, premizele reumanizării actului medical prin redarea demnității omului bolnav, cu repercusiuni favorabile asupra bolii însăși. Vă propunem, deci, o serie de articole care tratează factorii psihosociali implicați în etiopatogenia, dar și în profilaxia bolilor, în special a celor somatice. Aceste aspecte vor fi prezentate mai pe larg într-o carte aflată în lucru. Ioan Bradu Iamandescu este profesor consultant la UMF „Carol Davila” București, unde a înființat și condus Disciplina psihologie medicală. Este medic primar alergologie și imunologie clinică și medicină internă. Este fondator și președinte onorific al Societății române de Psihosomatică Aplicată și Medicină Comportamentală. Este autorul primei teze de doctorat cu subiect de psihosomatică din țara noastră („Corelații psihosomatice în astmul bronșic” – 1980). Ulterior a inițiat, în cadrul școlii doctorale a UMF „Carol Davila”, susținerea de doctorate în Disciplina psihologie medicală. Este autor a 24 de monografii și peste 300 de articole cu tematică diversă: alergologie, psihologie medicală, dar și muzicoterapie receptivă. Integrarea în gândirea medicală a noțiunilor din domeniile aflate la confluența medicinei cu științele psihosociale și aplicarea lor în diagnosticul și tratamentul bolilor somatice/fizice (a celor cronice în special) constituie încă o problemă doar parțial rezolvată, generând erori soldate cu suferințe suplimentare (în special psihice) pentru bolnavi și cu pagube economice însemnate pentru societate.

domenii de interferență a medicinei cu sociologia și psihologia. Bineînțeles, cel mai mult vor beneficia medicii de familie. Toți acești medici care vin în contact direct cu bolnavul vor putea valorifica într-un mod eficient o serie de noțiuni și deprinderi de interacțiune în plan psihosocial cu acesta, apte să amplifice într-un grad cel puțin sesizabil – uneori chiar consistent – randamentul actului medical. Intenționez, deci, să fac o pledoarie pentru rolul aplicării

psihologice personale, dar și ale psihologului, în unele cazuri. În al treilea rând, trebuie clarificată o problemă foarte importantă referitoare la invocarea stresului psihic drept cauză principală a apariției sau agravării simptomelor bolii. Avem în vedere atitudinile extreme ale clinicienilor în această privință. Pe de o parte, subestimarea rolului patogenic al stresului psihic în detrimentul supraevaluării factorilor etiologici biologici, în contrast cu exagerarea acestui rol de către bolnav spre a-și putea masca propria vinovăție privind adoptarea unor comportamente compensatorii antidistres cu rol nociv pentru sănătate (fumat, alcool în exces, sedentarism, alimentație nesănătoasă etc.). Pe de altă parte, se poate supraestima rolul de trigger nespecific al distresului în declanșarea simptomelor bolii, mai ales în cazul în care medicul intuiește, în virtutea unui adevărat „fler diagnostic“, punctele slabe ale personalității bolnavului sau remarcă prezența în anamneză a unor antecedente personale ori heredocolaterale pozitive, sau a unor sindroame psihiatrice actuale. Trăgând cu ușurință o astfel de concluzie asupra unei eventuale etiologii psihogenice a unor simptome somatice, medicul riscă să cadă într-o capcană diagnostică, ignorând existența unor factori biomedicali insuficient cercetați, a căror implicare etiologică trebuie întotdeauna exclusă înaintea acceptării cauzelor psihologice. Aceasta trebuie făcută numai pe baza unei prealabile cercetări, menită să excludă agenții etiologici biomedicali, uneori extrem de periculoși. Considerăm că un medic somatician ar trebui să utilizeze mijloace diagnostice suficiente pentru a exclude etiologia biomedicală a unui sindrom cu aparență de psihogenie (în urmă cu câteva decenii, exista un

Cunoștințe neaplicate Deși în ultimele decenii învățământul medical a consacrat cursurilor de psihologie medicală – și echivalentelor acestora – între un semestru și jumătate (în România) și șase semestre (în țările avansate precum Germania), absolvenții acestor facultăți recunosc cu sinceritate că aplică foarte puțin și rareori cunoștințele acumulate în acest domeniu. Aceștia acuză cvasiunanim lipsa de timp pentru contactul cu bolnavul (consultații, vizite în saloane) și așteaptă ca rezolvarea problemelor de natură psihosocială să vină de la psiholog (în țările avansate) sau psihiatru. Adesea, se reduce și mai mult contactul cu bolnavul în timpul consultației prin apelarea la mijloacele de investigație paraclinice, acestea reprezentând un ecran virtual între medic și bolnav. În ciuda acestei realități descurajante, există argumente suficiente care susțin utilitatea pentru practician a cunoașterii principalelor probleme psihologice și sociale care însoțesc orice boală importantă. Acestea generează disconfort fizic și psihic, dizabilități, situații de impas existențial și multe alte aspecte negative pentru psihicul bolnavului și, prin mecanismul unui cerc vicios, subminează resursele fizice și psihice ale organismului, în special imunitatea, solicitată tot mai mult în zilele noastre, atât din exterior, cât și din interior. Desigur, principalii beneficiari ai cunoașterii resurselor psihologice ale omului bolnav – cunoștințe acumulate în facultate – vor fi studenții care se vor îndrepta după absolvirea facultății spre psihiatrie, ATI, oncologie, sănătate publică și alte câteva

5

și valorificării în practica medicală a unui corp minim de cunoștințe din aria psihosocială a actului medical.

Stresul ca declanșator Voi încerca să evidențiez principalele puncte de aplicație și, desigur, avantajele oferite. În primul rând, trebuie să-i asigur pe doritori că exersarea acestei acțiuni va ocupa mai puțin de trei minute din dialogul cu bolnavul, consacrat, în majoritatea timpului, problemelor medicale propriuzise. În al doilea rând, menționez că trebuie create anumite abilități de comunicare specifice asistenței medicale – pe lângă abilitățile generale (înnăscute sau formate prin instructaj). Este nevoie, deci, de accentuarea laturii empatice a comunicării prin cunoașterea gândurilor și a preocupărilor bolnavului referitoare la boala sa, având drept consecință o comunicare centrată pe pacient. Aceasta este menită să dezvăluie punctele de aplicație ale unei intervenții

abuz de etichetare a unor sindroame somatice cu etiologie neclară prin termenul de „nevroză”, din cauza haloului de simptome psihice de însoțire).

Un coechipier de nădejde Afirmarea unei intervenții a stresului psihic în etiologia unei boli somatice cronice reprezintă un „diagnostic de excludere” solicitat de aparențe care țin de personalitatea bolnavului și de comorbiditățile sale psihiatrice, existând și posibilitatea coincidenței simptomelor somatice cu un context stresant. Ideală devine solicitarea unui psiholog pentru participarea „în echipă” – alături de medicul responsabil de cazul bolnavului –, pentru excluderea sau afirmarea etiologiei psihogene a declanșării unor pusee caracteristice bolii sau a escaladării evoluției bolii prin apariția unor noi simptome somatice. Participarea psihologului – dacă deja a fost obținută – se poate dovedi utilă și în cazul agravării bolii somatice prin triggeri speci-

PUBLICITATE

ACADEMIA ROMÂNĂ, UMF „CAROL DAVILA“, INSTITUTUL NAȚIONAL DE NEUROLOGIE ȘI BOLI NEUROVASCULARE și ASOCIAȚIA NAȚIONALĂ ROMÂNĂ DE STROKE (AVC) organizează în perioada 3–5 octombrie 2018 la PALATUL PATRIARHIEI BUCUREȘTI

a XXI-a CONFERINȚĂ NAȚIONALĂ DE STROKE (AVC) CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ TEMATICA: ACTUALITĂȚI ÎN EXPLORĂRILE ULTRASONICE CEREBROVASCULARE CORELAȚII PATOGENIC–DIAGNOSTIC–TERAPEUTICE ÎN AVC PROFILAXIA PRIMARĂ ȘI SECUNDARĂ A AVC TERAPIA INTERVENȚIONALĂ ÎN AVC ACUT VARIA TAXA DE PARTICIPARE Până la 31 august 2018

Între 1 și 30 septembrie 2018

După 1 octombrie 2018

Medici primari și specialiști

350 lei

400 lei

450 lei

Medici rezidenți

200 lei

250 lei

300 lei

Studenți

Intrarea liberă

Taxa include: participarea la manifestările științifice, materialele conferinței și certificatul de participare cu creditele EMC emis de Colegiul Medicilor din România. Plata se va face în contul Asociației Naționale Române de Stroke (AVC): RO04BRDE441SV14691184410 deschis la Banca Română pentru Dezvoltare București, Sucursala Văcărești. Înregistrarea participanților se va efectua doar după primirea copiei chitanței bancare și a formularului de înregistrare, prin fax la numărul: 021.334.71.70 sau prin e-mail la adresa: [email protected] Rezumatele lucrărilor vor fi trimise prin e-mail la adresa: [email protected] până la data de 1 august 2018. Pe site-ul web al Asociației Naționale Române de Stroke (www.anrs-neurologie.ro) veți găsi informaţii la zi despre a XXI-a Conferință Națională de Stroke (AVC) cu participare internațională.

fici, care induce un stres psihic secundar. De exemplu, un diabetic tratat cu o medicație cortizonică pentru o eczemă rebelă, chinuitoare, poate suferi o accentuare a pruritului din cauza unei suprainfectări candidozice și/sau bacteriene a eczemei, favorizată de tratamentul cortizonic, ceea ce accentuează circuitul vicios somato-psiho-somatic. Situația de impas psihologic a unui astfel de bolnav se poate solda cu apariția unei depresii reactive. Din toate aceste rațiuni, este bine să-i asigurăm pe colegii medici că ar putea fi suficientă perceperea existenței unei legături între simptome și factorii psihosociali declanșanți și/sau a unor fisuri în armura psihologică a bolnavului spre a se iniția o colaborare cu psihologul, capabil – infinit mai mult decât în trecut – să facă echipă cu medicul în avantajul bolnavului, în primul rând. De asemenea, poate beneficia decisiv de aportul psihologului, în special în bolile cronice, o problemă care condiționează ab initio eficiența actului medical: complianța terapeutică, veritabilă condiție sine qua non a aplicării în totalitate a unui tratament judicios prescris de medic. În urgențe „nu se discută, ci se execută” indicațiile, dar în bolile cronice se întâmplă rar ca bolnavul să urmeze consecvent medicația prescrisă, mai ales indicațiile restrictive privind stilul de viață.

Fațetele actului medical Actul medical a fost și este încă subordonat în totalitate demersurilor teoretice și practice legate de problematica – de ordin diagnostic și terapeutic – bolii, preocupare pe care o putem considera în mod legitim ca fiind, și în prezent, primordială. Această centrare exclusivă pe problemele bolii ar putea constitui latura tehnică a actului medical. Dar medicul nu tratează bolnavul aidoma unui mecanic ce are de reparat o mașină. Aceasta pentru că subiectivitatea bolnavului (și cea a medicului) reprezintă un filtru complex prin care sunt cernute informațiile și indicațiile recepționate. În plus, efectele factorilor etiopatogenici – riguros desemnați în tratatele medicale – sunt modelate de interacțiunile psihosociale ale bolnavului, filtrate prin personalitatea și afectivitatea acestuia. Din acest motiv, sub termenul de latură psihosocială a actului medical am desemnat tocmai acele aspecte psihosociale conexe îngrijirii propriu-zise a bolnavului. Aceste aspecte se referă la relația de comunicare dintre medic și bolnav, fiind centrate pe reacția în plan psihologic și social a bolnavului față de problematica bolii sale și, desigur, pe implicarea stresului psihologic în etiopatogenia bolilor și în diminuarea calității vieții acestor bolnavi. Analiza atentă a disconfortului generat de boală, complianța terapeutică a acestor bolnavi, precum și alte probleme trebuie PUBLICITATE

analizate prin prisma comportamentului bolnavului față de boală, față de cei din jur și față de echipa de îngrijire. Totodată, medicina actuală și-a extins conceptele și preocupările, în spiritul introducerii unor explicații psihofiziologice ale proceselor psihice cu ecou la nivelul întregului organism, în acord cu multitudinea descoperirilor din domeniul psihoneuroimunologiei, psihoneuroendocrinologiei și biologiei moleculare.

„Armata salvării” A fost lăsat de mult în urmă cadrul intim al relației profesionale duale dintre medic și pacient, începând cu apariția asistenței spitalicești. Relația bolnavului – inclusiv a aparținătorilor săi – cu echipa terapeutică culminează, în zilele noastre, cu apariția unei veritabile populații medicale (de diverse specialități) care colaborează în cadrul unei vaste rețele multiprofesionale: psihologi, farmaciști, tehnicieni medicali, informaticieni, specialiști în domeniul sănătății publice și chiar funcționari guvernamentali cu atribuții în domeniul sănătății. Această situație poate fi întâlnită, de exemplu, atunci când se proiectează și se realizează un transplant de organe. În acest caz, fiecare interacțiune – fie în cadrul grupului medical, fie a acestui grup cu ceilalți participanți la actul medical complex al transplantului – se concretizează în structurarea și desfășurarea celor două mari categorii de relații deja menționate mai sus. Toată această „armată a salvării” bolnavului interacționează indirect și uneori direct cu bolnavul. S-a păstrat însă, desigur, relația cea mai directă, privilegiată și de durată – a medicului cu bolnavul –, chiar dacă și aici aparatele medicale și analizele de laborator se interpun tot mai frecvent între cei doi actori.

O ecuație a sănătății și a bolii Rolul factorilor psihologici (modelați de interacțiunile lor cu factorii sociali) în etiopatogenia bolilor somatice, mai ales cronice – departe de a mai fi negat –, comportă totuși o serie de precizări atât din punct de vedere cantitativ (amplitudine, frecvență etc.), cât și cronologic (momentul și durata acțiunii lor). Efectul factorilor psihosociali este în mod decisiv dependent de terenul psihic al bolnavului, modelat, la rândul lui, de interacțiunile sociale cristalizate în biografia sa premorbidă, dar și de alți factori. Dintre aceștia, factorul H (Hazard) a fost introdus de noi într-o ecuație a sănătății și a bolii pe care intenționăm să o prezentăm la sfârșitul unei suite de articole consacrate tematicii subsumate titlului de mai sus.

Prof. dr. Ioan Bradu IAMANDESCU, UMF „Carol Davila”, București

6

VIAȚA MEDICALĂ

ARS MEDICI

Nr. 17 u 27 aprilie 2018

HEMATOLOGIE CLINICĂ Diagnostic pozitiv și diferențial Diagnosticul pozitiv Faptul că o manifestare hemoragică este cauzată de hemofilie este suspectat pe baza anamnezei, a examenului fizic și imagistic (ecografie de articulații și părți moi) și confirmat prin examene de laborator. Este recomandat ca diagnosticul de hemofilie să fie precizat cât mai precoce și mai rapid cu putință. De menționat că diagnosticul formelor ușoare de HB poate fi uneori dificil la nou-născut, deoarece acesta prezintă în mod obișnuit în primele şase luni nivele scăzute de FIX. Câteva caracteristici ale hemoragiilor din hemofilie (menționate anterior), îndeosebi prezenţa hemartrozei și a hematoamelor profunde, coroborate cu istoricul familial pozitiv, sunt în genere sugestive pentru diagnostic. Acest lucru determină ca, la majoritatea copiilor, hemofilia să fie recunoscută de la prima sângerare, diagnosticul fiind stabilit, în ansamblu, în primii doi ani de viată. Totuși, diagnosticul hemofiliei rămâne o provocare. Având în vedere că, la aproape o treime din cazuri, istoricul familial este negativ sau că nivelul FIX este subnormal timp de până la şase luni după naștere, diagnosticul de hemofilie B forma ușoară poate fi dificil. Examenele de laborator de triaj recomandate pentru diagnostic sunt: hemograma completă, inclusiv examinarea microscopică a frotiului de sânge, timpul de protrombină (TP), timpul de tromboplastină parțial activat (TTPa), timpul de sângerare (TS), timpul de trombină (TT) și dozarea fibrinogenului, determinarea activității coagulante a factorului VIII sau IX. După stabilirea diagnosticului, investigația este completată cu evaluarea nivelului de activitate coagulantă a factorului deficient în plasmă, cu testarea prezenţei inhibitorilor factorului VIII sau IX, după caz, și cu evidențierea mutațiilor genice, la care se adaugă teste pentru decelarea infecției

Hemofilia, drumul spre vindecare (2) din plasma pacientului și plasmă normală. Scurtarea TTPa cu cel puțin 50% indică niveluri reduse de FVIII sau FIX. Se recomandă ca recoltarea sângelui venos pentru examenele de laborator să fie făcută cu mare acuratețe: prin puncție venoasă, nu prin cateter, fără traumatizarea țesutului perivenos, fără bule de aer, microcheaguri sau semne de hemoliză, folosindu-se citratul de sodiu în proporție 1/9, ajustată în funcție de hematocrit. Testarea trebuie făcută cât mai rapid posibil (FVIII este termolabil), proba de sânge putând fi păstrată înainte de testare maximum patru ore la 40 de grade Celsius sau congelată. Investigația de laborator a hemofiliei este accesibilă pacienților din România atât în unitățile de hematologie clinică județene și universitare, cât și în laboratoare private. Se recomandă ca diagnosticul de hemofilie să fie completat cu evidențierea purtătoarelor din familia pacientului. Se folosesc două categorii de teste: evaluarea activității coagulante a FVIII sau FIX și evidențierea mutațiilor. Prima categorie este accesibilă în practica curentă, dar poate omite acele cazuri care au niveluri normale de factor, având o acuratețe de peste 70%. Cea de a doua certifică „calitatea” de purtătoare, dar este costisitoare și necesită accesul la un laborator specializat. În cazul femeilor „obligatoriu” purtătoare, cunoașterea nivelului de factor este utilă pentru a preveni sângerarea în caz de proceduri invazive sau intervenții chirurgicale. Diagnosticul diferențial Manifestările hemoragice din hemofilie trebuie diferențiate de cele ale altor afecțiuni hemoragice ereditare și dobândite care sunt numeroase, dar și semnificativ mai rare decât hemofilia. În practica medicală curentă, afecțiunile care se aseamănă cel mai mult cu hemofilia sunt boala von Willebrand (BvW) și hemofilia A dobândită (HAD). BvW afectează circa 1% din populația țărilor occidentale, unde este considerată cea mai frecventă boala hemoragică ereditară, și se întâlnește atât la femei, cât și la bărbați. Modul de transmitere este

Tabelul 4. Comparaţie între trăsăturile clinice şi de laborator din hemofilia A, hemofilia B şi boala von Willebrand (sinteză) Modul de transmitere Sediile principale ale sângerării

Trombocite Timp de sângerare Timpul de protrombină Timpul parţial de tromboplastină activat (TPTA) Factorul von Willebrand (FvW) Factor VIII Factor IX Agregarea trombocitară la ristocetină

Hemofilia A Legat de cromozomul X articulaţii, muşchi, spontane sau după traumatisme, operaţii număr normal normal normal prelungit

Hemofilia B Legat de cromozomul X articulaţii, muşchi, spontane sau după traumatisme, operaţii număr normal normal normal prelungit

Boala von Willebrand Autozomal dominant (incomplet) Leziuni cutanate, mucoasă după traumatisme, operaţii

normal

normal

nivel redus

nivel redus normal normală

normal nivel redus normală

nivel redus* normal redusă**

*Daca FvW este scăzut, FVIII este degradat prematur în plasmă şi nivelul lui scade. ** FvW este un cofactor pentru ristocetină în inducerea agregării trombocitelor.

cu virusurile hepatitice B și C și cu virusul imunodeficienţei primare dobândite. Determinarea nivelului activității factorului deficient este importantă atât pentru confirmarea diagnosticului de hemofilie, cât și pentru stabilirea severității acesteia și monitorizarea tratamentului. De menționat însă faptul că FVIII este un reactant de fază acută, nivelul său plasmatic putând crește în stări inflamatorii, în ultimul trimestru de sarcină, în cazul stresului post-operator sau al neoplaziilor, dar și după efort fizic, tratament cu hormoni estrogeni (anticoncepționale) etc. – situații în care diagnosticul unei forme ușoare de hemofilie poate fi omis. Stabilirea nivelului activității FVIII se realizează prin trei categorii de metode: într-un stadiu (cea mai ieftină), în două stadii și cromogenă (cea mai sensibilă). Testarea moleculară se realizează în laboratoare specializate prin variante tehnice ale metodei PCR (polymerase chain reaction) și este indicată îndeosebi pentru diagnosticul purtătoarelor și în diagnosticul prenatal al hemofiliei. Se consideră că 91%–99% din mutații pot fi detectate în practică prin metodele de biologie moleculară accesibile din laboratoarele de profil. În hemofilie, numărul de trombocite este normal sau ușor crescut (reactiv, după sângerare) și cu morfologie normală, TP este normal (poate fi prelungit în caz de afectare hepatică), TTPa este prelungit semnificativ (poate fi normal sau ușor prelungit în formele ușoare sau chiar moderat cu niveluri de factor în jur de 30% și la purtătoare), TT și nivelul fibrinogenului sunt normale și TS este în limite normale. În cazul unui TTPa prelungit, se recomandă efectuarea unui test de amestec („mixing test”) prin incubarea unui amestec de volume egale

număr normal prelungit normal prelungit

ristocetină), coroborat cu evaluarea structurii multimerice a FvW pentru precizarea tipului de boală. O sinteză a diagnosticului diferențial cu hemofilia este prezentată în tabelul 4. HAD este mult mai rară decât HA ereditară (în medie 1,5 cazuri la un milion pe an), se întâlnește mai frecvent la

a osului subcondral, dar și depunerea fierului sub formă de hemosiderină pe suprafața sinovialei. Fierul stimulează secreția de citokine proinflamatorii, cum sunt IL-1β, IL-1α, IL-6, și factorul de necroză tumorală-α, care induc proliferararea sinoviocitelor și migrarea celulelor inflamatorii cu formarea „panusului” inflamator și neoangiogeneză.

Fig. 10 – Reprezentare schematică a patogenezei hemofiliei. Mo/Mφ-monocito-macrofage, MMPS-metaloproteinaze ale matricei, TNFα-factorul de necroză tumorală alfa. Reprodus din: Melchiorre D. et al, 2017

vârstnici (media de vârstă fiind de 77 de ani) și este cauzată de apariția unui autoanticorp anti-FVIII. Se manifestă îndeosebi prin sângerări subcutanate, musculare, gastrointestinale, cel mai adesea spontane, adesea severe și amenințătoare de viaţă, inducând o mortalitate ridicată (9–22%), rareori hemartroze, survenind în absenţa antecedentelor personale sau familiale de sângerări repetate sau severe. HAD poate să apară ca o manifestare patologică independentă (50–60%) sau în asociere cu boli autoimune, neoplazii, sarcină. Testele de hemostază modificate în HAD sunt: TTPa prelungit; testul de amestec cu plasmă normală arată absenţa corecției acestuia, iar TP, numărul de trombocite și timpul de sângerare sunt normale; testul pentru inhibitori de FVIII este pozitiv și nivelul acestora trebuie determinat, deși nu există, în general, o corelație cu severitatea manifestărilor. Orice specialist poate fi confruntat cu HAD și această entitate trebuie cunoscută, dar diagnosticul de laborator și mai ales tratamentul necesită experiența unui centru specializat de hematologie clinică.

Rezultă îngroșarea și fibrozarea sinovialei (sinovită cronică), acumularea și activarea monocito-macrofagelor, ducând la eliberarea de radicali hidroxil liberi, citotoxici pentru condrocite. Neoangiogeneza este intensă la nivelul sinovialei prin stimularea hipersecreției de factor de creștere endotelio-vascular (vascular endothelial growth

de producția osoasă, cât și de erodarea cartilajului de către „panusul” inflamator. Repetarea hemoragiilor favorizează crearea unui cerc vicios care duce la amplificarea modificărilor, rezultând deformări importante ale articulațiilor, scurtarea unui membru prin afectarea cartilajului diafizo-metafizar, anchiloze fibroase de diverse grade, atrofii ale mușchilor periarticulari. S-a demonstrat recent că, deși nu sunt diferențe semnificative între HA și HB în privința severității sângerărilor, artropatia hemofilică este mai frecventă și mai invalidantă la pacienții cu HA, fără a exista o explicație pentru aceasta. Punerea în evidenţă a AH se face printr-un examen radiologic standard de faţă și profil a articulației, permițând și o stadializare (clasificarea Arnold-Hilgartner, 1977, Pettersson, 1980) pe baza a opt categorii de modificări: osteoporoză, mărirea epifizelor, îngustarea spațiului articular, neregularitatea suprafețelor subcondrale, eroziuni ale marginilor articulare, chisturi subcondrale, incongruenţa articulară, deformarea articulară (fig. 11) și a numărului de articulații afectate. În afara examenului radiologic standard, cu o aplicabilitate crescândă este examinarea ecografică și prin rezonanță magnetică nucleară (RMN), ambele având avantajul unei mai bune evidențieri a modificărilor părților moi și a leziunilor incipiente. Examenul ecografic are avantajul unui cost redus, disponibilitate rapidă, aplicabilitate mai ușoară la copii mici, dar necesită o standardizare a metodei și experiență din partea examinatorului. RMN-ul (fig. 12) reprezintă metoda de evaluare cea mai precisă și este rezervată îndeosebi situațiilor pre și post-intervenții corectoare ale articulațiilor. Constituirea AH este precedată de sinovită, acută și apoi cronică, constând din inflamația sinovialei care devine edemaţiată, hiperemică și foarte friabilă,

Complicațiile hemofiliei Artropatia hemofilică (AH) este definită ca suferința uneia sau a mai multor articulații, ca urmare a unui ansamblu de modificări ce au loc la nivelul structurilor articulare și periarticulare, în urma hemoragiilor locale repetate survenite în cadrul hemofiliei. Ea constituie principala cauză de invaliditate și de afectare a calității vieții acestor pacienți. Deși mecanismul prin care se constituie AH nu este complet elucidat, s-a stabilit în ultimii ani că la baza acestuia se află un

autozomal dominant și, mai rar, autozomal recesiv. Ea este consecința unor mutații în Fig. 12 – Examinare RMN. Mase sinoviale, de aspect închis la culoare, care erodează cartilajul producând chisturi subcondrale gena care codifică factorul von Willebrand (săgeţi). Reprodus din Imaging in Musculoskeletal Complications of Hemophilia, https://emedicine.medscape.com/ article/401842-overview, 2016 (FvW), situată pe cromozomul 12, mutații care produc defecte cantitative sau calitative ale FvW. Există și o formă dobândită prin mecanism autoimun, întâlnită în asociere cu unele boli maligne și cardiovasculare. FvW este o proteină multimerică cu rol important în agregarea trombocitelor la locul leziunii vasculare și în stabilizarea FVIII plasmatic. Manifestările cele mai frecvente ale BvW sunt echimozele după traumatisme minore, epistaxisuri și gingivoragii repetate, menstruații și sângerări postpartum prelungite, sângerări după ras, după intervenții stomatologice și chirurgicale, dar hemartrozele sunt de regulă absente. Afecțiunea este heterogenă, amploarea și frecvenţa sângerărilor putând varia de-a lungul Fig. 11 – Radiografie de genunchi cu artropatie hemofilică. A. Îngustare marcată a spaţiului articular cu scleroză osoasă marginală neregulată, extremitatea femurală distală lărgită cu pseudochisturi la nivelul condililor timpului, dar depinzând în şi excrescenţă osoasă peudotumorală pe partea laterală a femurului (săgeata), încadrat st. III; B. osteofite marginale (săgeata roşie), îngustarea spaţiului articular cu scleroză subcondrală (săgeata neagră) şi chisturi principal de tipul de BvW, mari subcondrale (săgeata albă). Reprodus: https://emedicine.medscape.com în tipul trei ele fiind cel mai severe. Diagnosticul este suspectat clinic și proces inflamator declanșat de depunerea factor – VEGF), acest fenomen explicând în și se produce în urma unei hemartroze. Ea prin teste de triaj (timp de sângerare și TTPa fierului la nivelul sinovialei (fig. 10). Hemo- mare măsură tendința de repetare a hemar- are manifestări clinice specifice și trebuie prelungite) și se precizează cu ajutorul unor ragia intraarticulară este consecința ruperii trozei într-o articulație în care s-a produs diferențiată de o hemartroză prin examen teste specifice care coroborează evaluarea vaselor sinoviale, sângele acumulându-se o hemoragie anterioară. La nivelul osului clinic și imagistic, necesitând terapie activității coagulante a FVIII şi cuantificarea în cavitatea articulară până când presiunea subcondral are loc resorbția osoasă (osteo- adecvată. antigenului FvW și determinarea activității hidrostatică o depășește pe cea din arteriole poroză și chisturi subcondrale) cauzată atât agregante (testul de agregare plachetară la și capilare. Rezultă o ischemie a sinovialei și de activarea osteoclastelor, necompensată Dr. Radu GOLOGAN

VIAȚA MEDICALĂ

ARS MEDICI

Nr. 17 u 27 aprilie 2018

7

Explorarea funcțională respiratorie Spirometria derivă din cuvintele latine spiro (a respira) și meter (a măsura). Spirometrul a fost inventat în anul 1840 de un chirurg englez, dr. John Hutchinson. În anul 1950, Robert Tiffeneau, medic francez, a introdus noțiunea de FEV1. Spirometria este cea mai utilizată explorare funcţională respiratorie, o investigație nedureroasă, ieftină și care durează relativ puțin. Poate fi efectuată începând cu vârsta de șase ani. Este un test ce măsoară volumul de aer pe care un individ îl poate inspira sau expira într-o unitate de timp. De asemenea, spirometria este prima etapă în explorările funcționale respiratorii în măsurarea volumelor mobilizabile. Singură, ea nu poate determina volumele pulmonare nemobilizabile, nu poate dovedi concret restricția și nu pune diagnosticul final, ci ajută doar la conturarea acestuia.

tatea parenchimului pulmonar, elasticitatea peretelui toracic, forţa muşchilor inspiratori şi expiratori, dar şi de proprietăţile căilor aeriene). Scăderea capacității vitale apare în restricţiile pulmonare (distrucţiile de parenchim pulmonar, patologiile neuromusculare, atelectazii, pleurezii, astm bronşic cronic). VC se exprimă în mililitri şi este volumul de aer care pătrunde în plămâni la fiecare inspiraţie normală sau care este eliminat în expiraţia normală. Valoarea lui medie este de 300 – 600 ml, în funcţie de individ şi de frecvenţa respiratorie în acel moment. Capacitatea Vitală Forţată (CVF) se exprimă în mililitri și este cantitatea de aer expirată după o inspiraţie profundă. În mod normal, cele două volume (capacitatea vitală şi capacitatea vitală forțată) sunt egale la pacienţii cu stare fiziologică foarte bună. Capacitatea vitală forţată scade în obstrucţia căilor aeriene prin compresie dinamică (emfizemul pulmonar şi bronhopneumopatia obstructivă cronică). Debitul expirator maxim de vârf (PEF – peak expiratory flow) măsoară cât de repede poate respira un individ. Este frecvent evaluat alături de capacitatea vitală forţată. Debitul expirator forţat (DEF) reprezintă capacitatea vitală forţată fie la 25%, fie la 75% din volumul de aer din timpul unei expiraţii forţate care urmează unei inspiraţii forţate. Volumul Tidal este cantitatea de aer inhalată şi expirată în mod normal şi reprezintă 15% din CV.

Parametri măsurați Capacitatea vitală (CV) este volumul de aer care se elimină printr-o expiraţie maximă ce urmează unei inspirații maxime; are o valoare normală între 3,5 şi 5 litri, se calculează prin însumarea VC (volum curent) cu VIR (volum inspirator de rezervă) și VER (volum expirator de rezervă) și se exprimă în litri sau mililitri; scăderea capacității vitale cu peste 20% din valoarea teoretică de referinţă este patologică. Capacitatea vitală depinde de factorii determinanţi ai capacității pulmonare totale şi de cei ai volumului rezidual (exemple: elastici-

Volumul expirator forţat (VEF) este volumul de aer expirat cu putere într-o singură respiraţie, unde cantitatea de aer expirată poate fi măsurată la o secundă, două secunde sau trei secunde. VER reprezintă 25% din CV, se exprimă în mililitri şi evaluează diferenţa dintre cantitatea de aer din plămâni după o expiraţie normală şi volumul aerului după ce are loc o expiraţie forţată. VIR reprezintă 60% din CV, se exprimă în mililitri şi reprezintă cantitatea de aer care pătrunde în plămâni în cursul unei inspiraţii maxime ce urmează unei inspiraţii normale. Debitul expirator maxim în prima secundă (VEMS=FEV1) este: volumul de aer eliminat între primul sfert din CV și până la cel de-al treilea sfert (FEF 25–75 forced inspiratory flow se exprimă în %); volumul de aer eliminat între al doilea sfert din CV și până la eliminarea celui de-al treilea sfert (FEF 50–75 forced inspiratory flow se exprimă în %); indicele de permeabilitate bronşică IPB/IT – indicele Tiffeneau este egal cu raportul VEMS/CVF.

Indicații Indicaţiile spirometriei sunt: diagnosticul sindroamelor pulmonare obstructive, restrictive sau mixte, evaluarea riscului preoperator, depistarea şi prevenţia efectelor unui tabagism cumulat din antecedente, aprecierea evoluţiei naturale, a prognosticului şi a evoluţiei sub tratament a unor boli pulmonare cronice; iden-

tificarea persoanelor ce suferă de disfuncţii ale corzilor vocale; depistarea persoanelor ce prezintă risc de barotraumă ca urmare a scufundării la mare adâncime; excluderea bolilor pulmonare când se suspicionează o afectare extrapulmonară; în expertiza capacitaţii de muncă şi pentru identificarea tulburărilor de la nivelul aparatului respirator la persoanele expuse noxelor profesionale; determinarea reactivității bronşice la pacienţii suspectaţi de astm bronşic; evaluarea în vederea diagnosticelor diferenţiale pe baza unor simptome ca: tuse persistentă, dispnee, wheezing; identificarea afecţiunilor neuromusculare cronice; monitorizarea reacțiilor adverse ale medicamentelor cu toxicitate pulmonară cunoscută; evaluarea statusului clinic înainte de începerea programelor de activitate fizică intense și în cadrul programelor de reabilitare medicală, respectiv evaluarea persoanelor aflate în situații cu implicare medico-legală; evaluarea stării de sănătate a respirației; supraveghere epidemiologică sau studii de cercetare. Spirometria se efectuează pe stomacul gol, fără ca pacientul să fi consumat cu o oră înainte alimente, ţigări, cafea, alcool sau droguri, respectiv medicamente care ar putea influenţa testul. Pacientul nu va face efort fizic intens cu mai puțin de 30 minute înainte de acest test. Există 12 motive pentru care un pacient trebuie să efectueze o spirometrie: este sau a fost fumător; respiră mai dificil în ultima peri-

oadă; urcatul scărilor determină dificultăți de respirație; nu mai poate face activități sportive așa cum obișnuia; este îngrijorat de rezultatele din timpul exercițiilor fizice; tușește de câteva luni sau ani (exemplu: tusea fumătorului); respirația șuierătoare; prezintă tuse cu expectorație chiar dacă nu este răcit; a urmat un tratament pentru o boală pulmonară; este îngrijorat de sănătatea plămânilor săi; simte că nu se oxigenează cum trebuie; simte un disconfort când inspiră sau expiră. Dacă pacientul întrunește unul sau mai multe motive menționate, trebuie să efectueze o spirometrie.

Contraindicații Contraindicaţiile spirometriei sunt relative sau absolute. Din categoria celor relative fac parte: angina pectorală instabilă; anevrismul abdominal, anevrismul cerebral sau toracic; hemoptizia recentă; pneumotoraxul în antecedente sau tromboembolismul pulmonar recent; intervenţii chirgicale recente (oculare, toracice sau abdominale); durerea acută toracică sau abdominală, indiferent de cauză; durerea bucală sau facială exacerbată de piesa bucală; demența sau confuzia mentală; vărsături, vertij. Contraindicația absolută este prima lună post-infarct miocardic acut.

Dr. Petru-Emil MUNTEAN

Prezentare de caz: revascularizare chirurgicală la pacient fumător cu bypass femuro-popliteu distal astupat oprească, din cauza durerii. La examenul clinic s-a constatat prezența unei leziuni trofice dureroase la nivel calcaneean, fără tendință de vindecare. La nivelul feței interne a coapsei (treimea medie) și a gambei (treimea proximală) s-au observat două cicatrici de aproximativ 8–10 cm, cu palparea subcutanată a unui cordon dur, nepulsatil, aderent de structurile subiacente. La palpare s-a decelat puls prezent la artera femurală stângă, absent la artera poplitee și distal. Din istoricul bolii am reținut un bypass femuro-popliteu distal stâng, cu material sintetic, realizat în urmă cu doi ani, apoi, la șase luni distanță, o tentativă de dezobstrucție chirurgicală a grefonului astupat. Menționăm existența hipertensiunii arteriale esențiale stadiul II, cu risc cardiovascular foarte înalt, cu dublă terapie hipotensoare. În plus, pacientul era fumător (40 de pachete/an). Pentru stabilirea indicației chirurgicale de revascularizare a membrului inferior și a evaluării riscului anestezic s-au realizat angiografie periferică și coronarografie. Examinarea angiografică a evidențiat, la nivelul membrului inferior stâng, următoarele: arteră femurală superficială stângă cu leziuni seriate, stenozante în proporție de peste 80%, în segmentul proximal și mijlociu, urmate de ocluzie cu reinjectare slabă la nivelul arterelor tibiale posterioară și anterioară (arterele gambei de diametru extrem de redus). Axul arterial drept era permeabil, fără leziuni notabile. Dificultatea cazului a fost accentuată de situația evidențiată coronarografic: arteră ascendentă

Bolile cardiovasculare sunt responsabile de aproximativ 30% din decesele produse anual pe glob și se estimează că ponderea lor va crește. Dintre toate, arteriopatia cronică obliterantă a membrelor inferioare este apreciată ca având o prevalență ce variază direct proporțional cu vârsta – de la 2,5% la populația de 40–59 de ani până la 18,8% în rândul celor cu vârsta între 70–79 de ani. În ceea ce privește factorii de risc, fumatul este cel mai important, peste 90% din pacienții cu afectare periferică fiind fumători sau foști fumători. Revascularizarea chirugicală, în cazul unei arteriopatii cronice obliterante a membrelor inferioare, după un prim „eșec” chirurgical, în contextul coexistenței unei cardiopatii coronariene, necesită o atentă abordare multidisciplinară: chirurg vascular, anestezist și cardiolog. Statistic vorbind, permeabilitatea la cinci ani a bypassurilor periferice variază în funcție de anatomia acestora și de tipul de grefon utilizat, de la 78–87% în cazul grefonului venos autolog la 70–75% pentru grefonul sintetic.

Prezentare de caz Prezentăm cazul unui bărbat în vârstă de 59 de ani, consultat în ambulatoriul de chirurgie vasculară, cu durere de repaus la nivelul moletului stâng, având iradiere plantară, caracter constrictiv și exacerbare nocturnă. Mersul era aproape imposibil, după o distanță de aproximativ zece metri pacientul fiind nevoit să se

anterioară cu o leziune stenozantă în proporție de 50% în segmentul proximal. Pe artera circumflexă exista ocluzie din segmentul proximal, iar artera coronară dreaptă era astupată de la nivelul primei curburi. Clinic și pe traseul ECG, pacientul nu avea semne de ischemie miocardică. Investigațiile paraclinice au fost completate cu ecografia vasculară periferică efectuată preoperator, cu realizarea unei „cartografieri” a venei safene mari drepte. Aceasta avea un diametru corespunzător realizării bypassului doar până la nivelul treimii proximale a gambei, dovedindu-se astfel insuficiența. Continuarea explorării ecografice a permis descoperirea unui afluent venos la nivel gambier cu direcție posterioară care, împreună cu vena safena descrisă anterior, ar fi permis realizarea bypassului. Având în vedere statusul coronarian precar, dar și semnele certe de ischemie critică a membrului inferior stâng, s-a luat decizia realizării bypassului femuro-tibial posterior, cu anestezie loco-regională. Folosind anestezia peridurală, cu monitorizare atât invazivă, cât și neinvazivă a tensiunii arteriale, s-a preparat un grefon safen autolog, prin incizii etajate de la nivelul membrului inferior stâng (marcat ecografic preoperator). Ulterior s-au descoperit cele două localizări arteriale necesare realizării bypassului: artera femurală comună și artera tibială posterioară, în treimea ei medie (treimea medie a gambei). Ca particularitate, artera tibială posterioară se prezenta extrem

de spastic (Ø 2–2,5 mm), necesitând injectare intraarterială de agent vasodilatator și dilatare mecanică a proximității distale cu ajutorul sondei Fogarty. S-a reușit astfel obținerea unui lumen arterial suficient pentru realizarea bypassului femuro-tibial posterior. Anastomoza distală s-a dovedit dificil de realizat din cauza grosimii și calității peretelui arterial. Pacientul s-a menținut stabil hemodinamic, respirator și neurologic pe întreg parcursul intervenției chirurgicale. Evoluția postoperatorie a fost favorabilă pe tot parcursul internării, simptomatologia de repaus cedând. S-a constatat prezența pulsului retromaleolar intern, la nivelul arterei tibiale posterioare. S-a instituit tratament anticoagulant, antiplachetar, vasodilatator și hipolipemiant. Controalele s-au realizat la una, trei și șase luni postoperator: simptomatologia dureroasă de repaus și la mers a dispărut, iar evaluarea ecografică Doppler a certificat funcționalitatea bypassului.

Discuții

segmentului proximal gambier al venei safene; elementelor de dificultate ale monitorizării peri- și postoperatorii ale unui pacient cu coronaropatie.

Concluzii Succesul revascularizării chirurgicale este dependent de durata în care „construcția” rămâne deschisă, asigurând funcționalitatea optimă a segmentului anatomic vizat și lipsa simptomatologiei. Renunțarea la fumat reprezintă o condiție fără echivoc pentru o durabilitate maximă a bypassurilor periferice și, astfel, salvarea extremității de la amputație. Abordarea arteriopatiilor cronice obliterante a membrelor inferioare în diferite stadii evolutive constituie o misiune ingrată pentru chirurgul vascular, acesta fiind obligat să găsească permanent soluții pentru păstrarea funcțională a membrelor inferioare.

Dr. Mihai NEMEȚI,

Particularitatea cazului a fost dată de gradul ridicat de dificultate în realizarea bypassului femuro-tibial posterior, din cauza: spasticității arterei tibiale posterioare, care a necesitat pregătire intraoperatorie cu injectare de vasodilatator intraarterial; faptului că prelevarea unui grefon venos autolog necesar atingerii unei funcționalități maxime a bypassului a fost anevoioasă, ca urmare a absenței

medic specialist chirurgie cardiovasculară, Spitalul Municipal Blaj Bibliografie Carmen Ginghină – Mic tratat de cardiologie. Editura Academiei Române, București, 2010 Jack L. Cronenwett, K. Wayne Johnston Rutherford’s – Vascular surgery. 2-Volume Set. 7th edition. Elsevier, 2014 W. Arnold, U. Ganzer Series Editors – European Manual of Medicine – Vascular surgery. Springer, 2017

EDUCAȚIE MEDICALĂ CONTINUĂ LA DISTANȚĂ: „ACTUALITĂȚI ÎN MEDICINA CLINICĂ” Săptămânalul „Viața medicală“ vă invită să participați la programul de educație medicală continuă la distanță  (EMCD) „Actualități în medicina clinică”, organizat în parte­neriat cu Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila“ București, creditat de Colegiul Medi­cilor din România cu 10 credite EMC. Programul EMCD se adresează membrilor CMR. Coordonatorul programului este acad. Constantin Popa.

Regulament

La programul EMCD poate participa orice medic membru al Colegiului Medicilor din România. Săptămânalul „Viața medicală“ va publica, în numerele 15–24/2018, câte un chestionar cu zece întrebări, numerotate de la 1 la 100 (câte zece pe număr). Întrebările, formulate pe baza articolelor științifice publicate în numerele respective, vor avea un singur răspuns corect (complement simplu). Participanții sunt obligați să răspundă la toate întrebările, pentru a fi incluși în calculul final al punctajului. Vor fi declarați promovați participanții care răspund corect la cel puțin 75 de întrebări (75% din total). Aceștia vor primi, la finalul programului, un certificat eliberat de organizatori, care va face dovada promovării programului EMCD „Actualități în medicina clinică” și a obținerii celor 10 credite EMC acordate de CMR. Obligațiile participanților. Medicii participanți la programul EMCD „Actualități în medicina clinică” vor trimite redacției răspunsurile la întrebările publicate în săptămânalul „Viața medicală“, precum și talonul de participare cu toate câmpurile completate, printr-una din următoarele modalități: l prin e-mail, săptămânal, la adresa: [email protected], pentru fiecare număr în parte; răspunsurile vor fi trimise sub forma unei liste cuprinzând numărul întrebării și litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru fiecare întrebare; toate datele cerute în talonul de participare vor fi introduse în corpul mesajului; mesajelor primite la adresa de mai sus li se răspunde automat cu o confirmare de primire. l prin poștă, lunar, la adresa: „Viața medicală“, Green Gate, bd. Tudor Vladimirescu nr. 22, etaj 11, sector 5, București, specificând pe plic: „Pentru Programul EMCD Actualități în medicina clinică”; în același plic vor fi introduse toate taloanele de participare publicate în luna respectivă, cu toate câmpurile completate; taloanele publicate în numerele din luna mai vor fi trimise împreună cu taloanele din 8 și 15 iunie 2018. Certificatele de participare vor fi trimise de redacția noastră, către participanții declarați promovați, la adresa indicată de aceștia în talon. Expedierea certificatelor de absolvire se va face după data de 15 iulie 2018. Organizatorii nu vor fi responsabili pentru taloanele de participare incomplete sau ilizibile. Pentru întrebări și detalii suplimentare, contactați-ne la adresa: [email protected] sau la tel.: 021.315.61.09.

TALON DE PARTICIPARE



EMCD „Actualități în medicina clinică”, nr. 17/2018

Dr. ………………………………………… ……………………………………………………………………….……………………................................... (nume) (prenume)

Medic ……………………………………… ……………………………………………………..……………………………………...................................

(gradul profesional)

(specialitatea)

Date de contact: tel. …………………………………… e-mail ………………………………………………………….............................................. Cod numeric personal: c c c c c c c c c c c c c Certificatul de participare va fi expediat la adresa: Nume………………………………………………………………………………………..... localitatea ................................................., strada ...................................................................nr. ......, bl. ........, sc. … et...., ap.  ....., sector/județ ............................, cod poștal .........………………. Răspunsuri:

21. c

23. c

25. c

27. c

29. c

22. c

24. c

26. c

28. c

30. c

Întrebări EMCD nr. 17/2018 Hematologie clinică 21. Agregarea trombocitară redusă la ristocetină este caracteristică în: a. hemofilia A; b. hemofilia B; c. boala von Willebrand; d. sindromul antifosfolipidic. 22. În boala von Willebrand apare următoarea modificare: a. timpul de sângerare este prelungit; b. timpul de protrombină este prelungit; c. factorul VIII prezintă un nivel ridicat; d. factorul IX este redus. 23. În hemofilie apar următoarele modificări, cu o excepție: a. TTPa este prelungit semnificativ; b. TP este prelungit; c. nivelul fibrinogenului este normal; d. TS este normal. 24. În artropatia hemofilică la nivelul osului subcondral apare: a. formarea de cartilaj; b. activarea osteoblastelor; c. formarea osoasă; d. resorbția osoasă. 25. Hemofilia A dobândită este cauzată de: a. mutații ale genei care codifică FvW; b. apariția unui autoanticorp anti-FVIII; c. apariția unui autoanticorp anti-FVII; d. mutații ale genei care codifică FVIII.

26. Reprezintă modificări radiologice ale artropatiei hemofilice următoarele, cu o excepție: a. mărirea epifizelor; b. osificarea subcondrală; c. îngustarea spațiului articular; d. chisturile subcondrale.

Pneumologie 27. Valoarea medie a VC este de: a. 300–600 ml; b. 1 l; c. 250–500 ml; d. 100 ml. 28. Volumul Tidal reprezintă: a. 15% din VC; b. raportul VEMS/CVF; c. 15% din CV; d. v  olumul de aer eliminat printr-o expirație maximă. 29. Sunt considerate contraindicații relative ale spirometriei următoarele, cu o excepție: a. angina pectorală instabilă; b. hemoptizia recentă; c. durerea acută abdominală; d. pielonefrita cronică. 30. În raport cu valoarea teoretică de referință, este considerată a fi patologică scăderea CV: a. cu orice valoare; b. cu peste 20%; c. cu mai puțin de 5%; d. cu 10%.

8

VIAȚA MEDICALĂ

POSTURI SCOASE LA CONCURS

Nr. 17 u 27 aprilie 2018

SPITALUL MILITAR DE URGENȚĂ „DR. ALEXANDRU POPESCU” FOCȘANI (JUDEȚUL VRANCEA)

scoate la CONCURS în conformitate cu prevederile Ord. m.s. nr. 869/2015, cu completările și modificările ulterioare, următoarele posturi:  un post cu normă întreagă de medic specialist confirmat în specialitatea Medicină internă în microstructura șef secție din Secția Medicină internă (funcție militară):  un post cu normă întreagă de medic specialist confirmat în specialitatea Radiologie-imagistică medicală în microstructura Laboratorul Radiologie și imagistică medicală (funcție militară). Dosarul de înscriere la concurs va cuprinde, documentele prevăzute la art. 3 din Anexa 2 la Ord. ministrului apărării naționale nr. M.70/2016, publicat în Monitorul Oficial nr. 421/2016, completat cu documentele prevăzute la art. 6, alin. 2, lit. d) din Anexa 1 la Ord. m.s. nr. 869/2015, cu completările și modificările ulterioare, astfel: a) cerere de înscriere la selecție, în care candidatul menționează postul pentru care dorește să concureze – document tipizat; b) copie xerox de pe diploma de licență și certificatul de specialist sau primar pentru medici, medici dentiști, farmaciști, respectiv adeverință de confirmare în gradul profesional pentru biologi, biochimiști sau chimiști cu viza pe anul în curs; c) copie a certificatului de membru al organizației profesionale cu viza pe anul în curs; d) dovada/înscrisul din care să rezulte că nu i-a fost aplicată una din sancțiunile prevăzute la art. 455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541 alin. (1) lit. d) ori e), respectiv la art. 628 alin. (1) lit. d) sau e) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările ulterioare; e) acte doveditoare pentru calcularea punctajului prevăzut în Anexa nr. 3 la Ord. m.s. nr. 869/2015; f) certificat de cazier judiciar în original; g) adeverință eliberată de medicul de familie din care să rezulte antecedentele medicale patologice și faptul că este apt din punct de vedere fizic și neuropsihic pentru exercitarea activității pentru postul pentru care candidează; h) chitanță de plată a taxei de concurs; i) copia actului de identitate în termen de valabilitate; j) copia certificatului de naștere; k) fișa de examinare medicală – document tipizat; l) fișa cu principalele date de stare civilă – document tipizat; m) copia poliței de asigurare malpraxis; n) formular de bază – date personale – document tipizat. Taxa de concurs este de 150 de lei și se achită la casieria spitalului. Documentele tipizate se asigură candidaților prin grija spitalului, se completează de candidați și se depun la dosar în termenul legal, cu excepția fișei de examinare medicală. Actele prevăzute a fi depuse în copie se prezintă și în original și se restituie după certificarea copiilor. Documentele prevăzute la lit. d), f) și g) sunt valabile trei luni și se depun la dosar în termen de valabilitate. Tematica de concurs este cea pentru examenul de medic specialist în specialitatea postului. Condițiile generale și specifice pentru selecționarea candidaților în vederea chemării/rechemării în activitate, în corpul ofițerilor, sunt prevăzute în Anexa 1 la Ordinului ministrului apărării naționale nr. M.70/2016, pentru aprobarea Condițiilor și a Metodologiei privind chemarea/rechemarea în activitate, în corpul ofițerilor, în vederea ocupării posturilor de medic, medic dentist, farmacist, biolog, biochimist și chimist, în unitățile și structurile sanitare din rețeaua Ministerului Apărării Naționale, publicat în Monitorul Oficial nr. 421/2016, cu modificările și completările ulterioare. Condiții generale: a) au cetățenia română și domiciliul stabil în România de cel puțin 6 luni, termen calculat de la data depunerii cererii de înscriere la selecție; b) nu au fost condamnați, nu se află în curs de urmărire penală și nu au fost trimiși în judecată sau judecați pentru săvârșirea unei infracțiuni contra umanității, contra statului ori contra autorității, de serviciu sau în legătură cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justiției, de fals, ori a unei infracțiuni săvârșite cu intenție, care i-ar face incompatibili cu exercitarea profesiei, cu excepția situației în care a intervenit reabilitarea; c) nu fac parte din partide, formațiuni sau organizații politice, iar dacă sunt membri, să se angajeze în scris că, la data chemării/rechemării în activitate, vor renunța la această calitate; d) au vârsta de cel mult 50 de ani împliniți în anul desfășurării selecției; e) nu fac parte din organizații interzise de legislația românească și nu sunt membri ai unor organizații incompatibile cu regulile, activitățile și atribuțiile specifice profesiei militare; f) nu aparțin unor culte sau asociații/grupări religioase care contravin normelor de păstrare a ordinii publice, care încalcă bunele moravuri sau afectează exercitarea profesiei; g) nu sunt asociați unici și nu participă direct la administrarea sau conducerea unor organizații sau asociații comerciale, iar dacă se află în una dintre aceste situații, se angajează în scris că, la data chemării/rechemării în activitate, vor renunța la această calitate; h) fac dovada aptitudinii medicale pentru participarea la selecție, prin documente emise de medicul de familie; i) își exprimă în scris acordul privind verificarea în vederea autorizării accesului la informații clasificate, potrivit legii, în cazul în care sunt chemați în activitate; j) medicii-femei declară în scris că își asumă toate riscurile în situația în care, pe parcursul susținerii probelor de selecție, se află în stare de graviditate/maternitate; Îndeplinirea condițiilor prevăzute la lit. a), c), e)-g), i) și j) se declară pe propria răspundere, în cuprinsul cererii de înscriere la selecție. Condiții specifice: a) sunt absolvenți cu diplomă de licență ai unei instituții de învățământ superior medical acreditate;

b) dețin certificat de membru al colegiului de profil cu drept de liberă practică, potrivit relementărilor în vigoare; c) sunt confirmați medici specialiști în specialitatea postului prin Ordin al ministrului sănătății și nu au fost sancționați și nu se află sub efectul vreunei sancțiuni dintre cele prevăzute în Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Procedura de selecție presupune parcurgerea următoarelor etape: – înscrierea candidaților; – verificarea îndeplinirii condițiilor de participare la preselecție; – preselecția; – concursul/examenul; – efectuarea verificărilor în vederea autorizării accesului la informații clasificate. Preselecția constă în parcurgerea următoarelor probe eliminatorii de aptitudini: a) evaluarea psihologică; b) evaluarea nivelului pregătirii fizice; c) examinare medicală. Probele de aptitudini se desfășoară în ordinea prevăzută mai sus, iar la fiecare probă participă numai candidații care au fost declarați „admis” la proba anterioară. La examinarea psihologică participă numai candidații declarați „admis” în urma verificării dosarelor de înscriere. Evaluarea psihologică se desfășoară prin grija Centrului de investigații socio-comportamentale, cu aprobarea șefului Direcției Management resurse umane. Evaluarea nivelului pregătirii fizice se desfășoară prin grija structurii de specialitate din cadrul Ministerului Apărării Naționale. Baremele de promovare ale evaluării psihologice și nivelului pregătirii fizice a acestora, locul și perioada desfășurării lor se vor comunica ulterior. Examinarea medicală se desfășoară în conformitate cu prevederile Ordinului nr. M.55/107/2.5 87/C/10.357/210/496/831/2014 pentru aprobarea baremelor medicale privind efectuarea examenului medical pentru admiterea în unitățile/ instituțiile de învățământ militar, de informații, de ordine publică și de securitate națională, pe perioada școlarizării elevilor și studenților în unitățile/instituțiile de învățământ militar, de informații, de ordine publică și de securitate națională, pentru ocuparea funcțiilor de soldat/ gradat profesionist, precum și pentru candidații care urmează a fi chemați/rechemați/încadrați în rândul cadrelor militare în activitate/polițiștilor în serviciu/funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, cu modificările și completările ulterioare, în cadrul unităților și structurilor sanitare care organizează selecția sau care asigură expertiza medicală de specialitate pentru personalul unității unde se află și postul vacant, iar costurile acesteia se suportă de către fiecare candidat. Persoanele care vor fi declarate câștigătoare (admise) în urma desfășurării selecției vor fi chemate/rechemate în activitate, în corpul ofițerilor și vor dobândi calitatea de cadru militar în activitate, cu drepturile și obligațiile care decurg din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare. Înscrierile la selecție se fac la sediul spitalului, în termen de 15 zile calendaristice de la apariția acestui anunț, iar concursul se organizează în perioada cuprinsă între 31 și 90 de zile de la publicarea în „Viața medicală”. Relații suplimentare se pot obține la Biroul Resurse Umane, tel.: 0237.21.64.00, int. 1600.

SPITALUL MILITAR DE URGENȚĂ „DR. ALEXANDRU GAFENCU” CONSTANȚA

scoate la CONCURS în conformitate cu prevederile Ord. m.s. nr. 869/2015, cu completările și modificările ulterioare următoarele posturi:  un post cu normă întreagă de medic specialist confirmat în specialitatea Psihiatrie la Compartimentul Psihiatrie din Secția Medicină internă – șef compartiment (funcție militară);  un post cu normă întreagă de medic specialist confirmat în specialitatea Cardiologie la Compartimentul Cardiologie din Secția Medicină internă (funcție militară). Dosarul de înscriere la concurs va cuprinde, documentele prevăzute la art. 3 din Anexa 2 la Ord. ministrului apărării naționale nr. M.70/2016, publicat în Monitorul Oficial nr. 421/2016, completat cu documentele prevăzute la art. 6, alin. 2, lit. d) din Anexa 1 la Ord. m.s. nr. 869/2015, cu completările și modificările ulterioare, astfel: a) cerere de înscriere la selecție, în care candidatul menționează postul pentru care dorește să concureze – document tipizat; b) copie xerox de pe diploma de licență și certificatul de specialist sau primar pentru medici, medici dentiști, farmaciști, respectiv adeverință de confirmare în gradul profesional pentru biologi, biochimiști sau chimiști cu viza pe anul în curs; c) copie a certificatului de membru al organizației profesionale cu viza pe anul în curs; d) dovada/înscrisul din care să rezulte că nu i-a fost aplicată una din sancțiunile prevăzute la art. 455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541 alin. (1) lit. d) ori e), respectiv la art. 628 alin. (1) lit. d) sau e) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările ulterioare; e) acte doveditoare pentru calcularea punctajului prevăzut în Anexa nr. 3 la Ord. m.s. nr. 869/2015; f) certificat de cazier judiciar în original; g) adeverință eliberată de medicul de familie din care să rezulte antecedentele medicale patologice și faptul că este apt din punct de vedere fizic și neuropsihic pentru exercitarea activității pentru postul pentru care candidează; h) chitanță de plată a taxei de concurs; i) copia actului de identitate în termen de valabilitate; j) copia certificatului de naștere; k) fișa de examinare medicală – document tipizat; l) fișa cu principalele date de stare civilă – document tipizat;

m) copia poliței de asigurare malpraxis; n) formular de bază – date personale – document tipizat. Taxa de concurs este de 150 de lei și se achită la casieria spitalului. Documentele tipizate se asigură candidaților prin grija spitalului, se completează de candidați și se depun la dosar în termenul legal, cu excepția fișei de examinare medicală. Actele prevăzute a fi depuse în copie se prezintă și în original și se restituie după certificarea copiilor. Documentele prevăzute la lit. d), f) și g) sunt valabile trei luni și se depun la dosar în termen de valabilitate. Tematica de concurs este cea pentru examenul de medic specialist în specialitatea postului. Persoana care va fi declarată câștigătoare în urma selecției va fi chemată/rechemată în activitate, în corpul ofițerilor și va dobândi calitatea de cadru militar în activitate, cu drepturile și obligațiile care decurg din aceasta. Condițiile generale și specifice pentru selecționarea candidaților în vederea chemării/rechemării în activitate, în corpul ofițerilor, sunt prevăzute în Anexa 1 la Ordinului ministrului apărării naționale nr. M.70/2016, publicat în Monitorul Oficial nr. 421/2016. Preselecția constă în parcurgerea următoarelor probe eliminatorii de aptitudini: a) evaluarea psihologică; b) evaluarea nivelului pregătirii fizice; c) examinare medicală. Probele de aptitudini se desfășoară în ordinea prevăzută mai sus, iar la fiecare probă participă numai candidații care au fost declarați „admis” la proba anterioară. La examinarea psihologică participă numai candidații declarați „admis” în urma verificării dosarelor de înscriere. Evaluarea psihologică se desfășoară prin grija Centrului de investigații socio-comportamentale, cu aprobarea șefului Direcției Management resurse umane. Evaluarea nivelului pregătirii fizice se desfășoară prin grija structurii de specialitate din cadrul Ministerului Apărării Naționale. Baremele de promovare ale evaluării psihologice și nivelului pregătirii fizice a acestora, locul și perioada desfășurării lor se vor comunica ulterior. Examinarea medicală se desfășoară în conformitate cu prevederile Ordinului nr. M.55/107/ 2.587/C/10.357/210/496/831/2014 pentru aprobarea baremelor medicale privind efectuarea examenului medical pentru admiterea în unitățile/instituțiile de învățământ militar, de informații, de ordine publică și de securitate națională, pe perioada școlarizării elevilor și studenților în unitățile/instituțiile de învățământ militar, de informații, de ordine publică și de securitate națională, pentru ocuparea funcțiilor de soldat/ gradat profesionist, precum și pentru candidații care urmează a fi chemați/rechemați/încadrați în rândul cadrelor militare în activitate/polițiștilor în serviciu/funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, cu modificările și completările ulterioare, în cadrul unităților și structurilor sanitare care organizează selecția sau care asigură expertiza medicală de specialitate pentru personalul unității unde se află și postul vacant, iar costurile acesteia se suportă de către fiecare candidat. Înscrierile la concurs se fac la sediul unității, în termen de 15 zile calendaristice de la apariția acestui anunț, iar concursul se organizează în perioada cuprinsă între 31 și 90 de zile de la publicarea în „Viața medicală”. Relații suplimentare se pot obține la Biroul Resurse Umane, p.c.c. Ilie Marius, tel.: 0241.66.03.90, int. 106.

SPITALUL MILITAR DE URGENȚĂ „DR. ALEXANDRU GAFENCU” CONSTANȚA

scoate la CONCURS în conformitate cu prevederile Ord. m.s. nr. 869/2015, cu completările și modificările ulterioare, un post cu normă întreagă de medic specialist confirmat în specialitatea Medicină de laborator pentru Laboratorul de Microbiologie și hematologie din Laboratorul de Analize medicale – personal civil contractual. Dosarul de înscriere la concurs va cuprinde următoarele acte: a) cerere în care se menționează postul pentru care dorește să concureze; b) copie xerox de pe diploma de licență și certificatul de specialist sau primar pentru medici, medici dentiști, farmaciști, respectiv adeverință de confirmare în gradul profesional pentru biologi, biochimiști sau chimiști; c) copie a certificatului de membru al organizației profesionale cu viza pe anul în curs; d) dovada/înscrisul din care să rezulte că nu i-a fost aplicată una din sancțiunile prevăzute la art. 455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541 alin. (1) lit. d) ori e), respectiv la art. 628 alin. (1) lit. d) sau e) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările ulterioare; e) acte doveditoare pentru calcularea punctajului prevăzut în Anexa nr. 3 la ordin; f) cazierul judiciar; g) certificat medical din care să rezulte că este apt din punct de vedere fizic și neuropsihic pentru exercitarea activității pentru postul pentru care candidează; h) chitanță de plată a taxei de concurs; i) copia actului de identitate în termen de valabilitate. Taxa de concurs este de 150 de lei și se achită la casieria spitalului. Documentele prevăzute la lit. d), f) și g) sunt valabile trei luni și se depun la dosar în termen de valabilitate. Tematica de concurs este cea pentru examenul de medic specialist în specialitatea postului. Înscrierile la concurs se fac la sediul unității, în termen de 15 zile calendaristice de la apariția acestui anunț, iar concursul se organizează în perioada cuprinsă între 31 și 90 de zile de la publicarea în „Viața medicală”. Relații suplimentare se pot obține la Biroul Resurse Umane, p.c.c. Ilie Marius, tel.: 0241.66.03.90, int. 106.

DIRECȚIA MEDICALĂ DIN MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE

scoate la CONCURS în conformitate cu prevederile Ord. m.s. nr. 869/2015, cu completările și modificările ulterioare, următoarele posturi:  un post cu normă întreagă de medic specialist confirmat în specialitatea Medicină de familie la Biroul Coordonare asistență medicală și standardizare din Secția Politici de sănătate și asistență medicală (ofițer medic);  un post cu normă întreagă de medic specialist confirmat în specialitatea Medicină de familie la Biroul Comisia centrală de expertiză medico-militară (ofițer medic). Dosarul de înscriere la concurs va cuprinde, documentele prevăzute la art. 3 din Anexa 2 la Ord. ministrului apărării naționale nr. M.70/2016, publicat în Monitorul Oficial nr. 421/2016, completat cu documentele prevăzute la art. 6, alin. 2, lit. d) din Anexa 1 la Ord. m.s. nr. 869/2015, cu completările și modificările ulterioare, astfel: a) cerere de înscriere la selecție, în care candidatul menționează postul pentru care dorește să concureze – document tipizat; b) copie xerox de pe diploma de licență și certificatul de specialist sau primar pentru medici, medici dentiști, farmaciști, respectiv adeverință de confirmare în gradul profesional pentru biologi, biochimiști sau chimiști cu viza pe anul în curs; c) copie a certificatului de membru al organizației profesionale cu viza pe anul în curs; d) dovada/înscrisul din care să rezulte că nu i-a fost aplicată una din sancțiunile prevăzute la art. 455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541 alin. (1) lit. d) ori e), respectiv la art. 628 alin. (1) lit. d) sau e) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările ulterioare;ditoare pentru calcularea punctajului prevăzut în Anexa nr. 3 la Ord. m.s. nr. 869/2015; f) certificat de cazier judiciar în original; g) adeverință eliberată de medicul de familie din care să rezulte antecedentele medicale patologice și faptul că este apt din punct de vedere fizic și neuropsihic pentru exercitarea activității pentru postul pentru care candidează; h) chitanță de plată a taxei de concurs; i) copia actului de identitate în termen de valabilitate; j) copia certificatului de naștere; k) fișa de examinare medicală – document tipizat; l) fișa cu principalele date de stare civilă – document tipizat; m) copia poliței de asigurare malpraxis; n) formular de bază – date personale – document tipizat. Taxa de concurs este de 150 de lei și se achită la casieria spitalului. Documentele tipizate se asigură candidaților prin grija spitalului, se completează de candidați și se depun la dosar în termenul legal, cu excepția fișei de examinare medicală. Actele prevăzute a fi depuse în copie se prezintă și în original și se restituie după certificarea copiilor. Documentele prevăzute la lit. d), f) și g) sunt valabile trei luni și se depun la dosar în termen de valabilitate. Tematica de concurs este cea pentru examenul de medic specialist în specialitatea postului. Persoana care va fi declarată câștigătoare în urma selecției va fi chemată/rechemată în activitate, în corpul ofițerilor și va dobândi calitatea de cadru militar în activitate, cu drepturile și obligațiile care decurg din aceasta. Condițiile generale și specifice pentru selecționarea candidaților în vederea chemării/rechemării în activitate, în corpul ofițerilor, sunt prevăzute în Anexa 1 la Ordinului ministrului apărării naționale nr. M.70/2016, pentru aprobarea Condițiilor și a Metodologiei privind chemarea/rechemarea în activitate, în corpul ofițerilor, în vederea ocupării posturilor de medic, medic dentist, farmacist, biolog, biochimist și chimist, în unitățile și structurile sanitare din rețeaua Ministerului Apărării Naționale, publicat în Monitorul Oficial nr. 421/2016. Procedura de selecție presupune parcurgerea următoarelor etape: – înscrierea candidaților; – verificarea îndeplinirii condițiilor de participare la preselecție; – preselecția; – concursul/examenul; – efectuarea verificărilor în vederea autorizării accesului la informații clasificate. Preselecția constă în parcurgerea următoarelor probe eliminatorii de aptitudini: a) evaluarea psihologică; b) evaluarea nivelului pregătirii fizice; c) examinare medicală. Probele de aptitudini se desfășoară în ordinea prevăzută mai sus, iar la fiecare probă participă numai candidații care au fost declarați „admis” la proba anterioară. La examinarea psihologică participă numai candidații declarați „admis” în urma verificării dosarelor de înscriere. Evaluarea psihologică se desfășoară prin grija Centrului de investigații socio-comportamentale, cu aprobarea șefului Direcției Management resurse umane. Evaluarea nivelului pregătirii fizice se desfășoară prin grija structurii de specialitate din cadrul Ministerului Apărării Naționale. Baremele de promovare ale evaluării psihologice și nivelului pregătirii fizice a acestora, locul și perioada desfășurării lor se vor comunica ulterior. Examinarea medicală se desfășoară în conformitate cu prevederile Ordinului nr. M.55/107/2.5 87/C/10.357/210/496/831/2014 pentru aprobarea baremelor medicale privind efectuarea examenului medical pentru admiterea în unitățile/ instituțiile de învățământ militar, de informații, de ordine publică și de securitate națională, pe perioada școlarizării elevilor și studenților în unitățile/instituțiile de învățământ militar, de informații, de ordine publică și de securitate națională, pentru ocuparea funcțiilor de soldat/ gradat profesionist, precum și pentru candidații care urmează a fi chemați/rechemați/încadrați în rândul cadrelor militare în activitate/polițiștilor în serviciu/funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, cu modificările și completările ulterioare, în cadrul unităților și structurilor sanitare care organizează selecția sau care asigură expertiza medicală de specialitate pentru personalul unității unde se află și postul vacant, iar costurile acesteia se suportă de către fiecare candidat.

Înscrierile la concurs se fac la sediul unității, str. Institutul Medico-Militar nr. 3–5, sector 1 în termen de 15 zile calendaristice de la apariția acestui anunț, iar concursul se organizează în perioada cuprinsă între 31 și 90 de zile de la publicarea în „Viața medicală”. Relații suplimentare se pot obține la Biroul Resurse Umane, tel.: 021.319.60.04, int. 110.

SPITALUL CLINIC DE CHIRURGIE ORO-MAXILOFACIALĂ „PROF. DR. DAN THEODORESCU” BUCUREȘTI

scoate la CONCURS în conformitate cu prevederile Ord. m.s. nr. 869/2015, cu completările și modificările ulterioare, un post cu normă întreagă de farmacist cu drept de liberă practică. Dosarul de înscriere la concurs va cuprinde următoarele acte: a) cerere în care se menționează postul pentru care dorește să concureze; b) copie xerox de pe diploma de licență și certificatul de specialist sau primar pentru medici, medici dentiști, farmaciști, respectiv adeverință de confirmare în gradul profesional pentru biologi, biochimiști sau chimiști; c) copie a certificatului de membru al organizației profesionale cu viza pe anul în curs; d) dovada/înscrisul din care să rezulte că nu i-a fost aplicată una din sancțiunile prevăzute la art. 455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541 alin. (1) lit. d) ori e), respectiv la art. 628 alin. (1) lit. d) sau e) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările ulterioare; e) acte doveditoare pentru calcularea punctajului prevăzut în Anexa nr. 3 la ordin; f) cazierul judiciar; g) certificat medical din care să rezulte că este apt din punct de vedere fizic și neuropsihic pentru exercitarea activității pentru postul pentru care candidează; h) chitanță de plată a taxei de concurs; i) copia actului de identitate în termen de valabilitate. Taxa de concurs este de 150 de lei. Documentele prevăzute la lit. d), f) și g) sunt valabile trei luni și se depun la dosar în termen de valabilitate. Înscrierile la concurs se fac la sediul unității, Calea Plevnei nr. 17–21, sector 1 – Secretariat, în termen de 15 zile calendaristice de la apariția acestui anunț, iar concursul se organizează în perioada cuprinsă între 31 și 90 de zile de la publicarea în „Viața medicală”. Relații suplimentare privind înscrierea și participarea la concurs precum și tematica se pot obține la Biroul Resurse Umane, tel.: 0785.285.602.

SPITALUL ORĂȘENESC NEGREȘTI-OAȘ (JUDEȚUL SATU MARE)

scoate la CONCURS în conformitate cu prevederile Ord. m.s.p. nr. 1.406/2006, coroborat cu prevederile art. 184 din Legea nr. 95/2006, următoarele funcții:  șef Secția Medicină internă;  șef Secția Boli cronice;  șef Secția Pediatrie;  șef Secția Obstetrică-ginecologie. Dosarul de înscriere la concurs va cuprinde următoarele acte: a) cerere în care se menționează funcția pentru care dorește să candideze; b) copie xerox de pe diploma de studii; c) adeverință din care să reiasă confirmarea în gradul profesional; d) acte doveditoare pentru calcularea punctajului prevăzut în Anexa nr. 2 la normele menționate; e) declarație pe propria răspundere a candidatului, din care să rezulte că nu a fost condamnat penal pentru fapte ce-l fac incompatibil cu funcția pentru care dorește să concureze; f) declarație pe propria răspundere a candidatului, din care să rezulte că nu se află în stare de incompatibilitate; g) certificat privind starea de sănătate; h) dovadă/adeverință din care să rezulte că în ultimii 2 ani nu a fost sancționat de conducerea unităților în care și-a desfășurat activitatea sau de Colegiul Medicilor din România; i) copie xerox a autorizației de liberă practică sau a certificatului de membru al Colegiului Medicilor din România; j) copia carnetului de muncă sau, după caz, o adeverință care să ateste confirmarea în specialitate și vechimea în specialitate; k) un proiect de management privind evoluția viitoare a secției; l) chitanță de plată a taxei de concurs. La concurs se pot prezenta medici cu o vechime de cel puțin 5 ani în specialitatea postului, specialitate pe care o practică în mod curent și în care sunt confirmați prin ordin al m.s.p. (vechimea în specialitate decurge de la data confirmării și încadrării ca specialist). Persoanele sancționate în ultimii 2 ani de unitățile la care au fost angajate sau de Colegiul Medicilor din România, precum și cele cărora le-a încetat contractul de administrare în condițiile stabilite la art. 5, lit. b), c) sau d) nu pot participa la concurs. Concursul sau examenul va consta în următoarele probe: interviu – susținerea proiectului de management, probă scrisă, probă clinică sau practică. Proba scrisă a concursului se susține după subiecte din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare și legislația secundară aferentă. Proba clinică sau proba practică se susține pe baza metodologiei stabilite pentru obținerea titlului de medic specialist. Înscrierile la concurs se fac la sediul unității, în termen de 15 zile de la apariția acestui anunț, iar concursul se organizează în termen de minimum 30 de zile și maximum 90 de zile de la publicarea în „Viața medicală”. Relații suplimentare se pot obține la tel.: 0261.85.48.30, int. 2110.

VIAȚA MEDICALĂ

POSTURI SCOASE LA CONCURS CENTRUL DE ASISTENȚĂ MEDICO-SOCIALĂ MOGOȘEȘTI (JUDEȚUL GIURGIU)

scoate la CONCURS în conformitate cu prevederile Ord. m.s. nr. 869/2015, cu completările și modificările ulterioare, un post cu normă întreagă de medic specialist confirmat în specialitatea Medicină de familie. Dosarul de înscriere la concurs va cuprinde următoarele acte: a) cerere în care se menționează postul pentru care dorește să concureze; b) copie xerox de pe diploma de licență și certificatul de specialist sau primar pentru medici, medici dentiști, farmaciști, respectiv adeverință de confirmare în gradul profesional pentru biologi, biochimiști sau chimiști; c) copie a certificatului de membru al organizației profesionale cu viza pe anul în curs; d) dovada/înscrisul din care să rezulte că nu i-a fost aplicată una din sancțiunile prevăzute la art. 455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541 alin. (1) lit. d) ori e), respectiv la art. 628 alin. (1) lit. d) sau e) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările ulterioare; e) acte doveditoare pentru calcularea punctajului prevăzut în Anexa nr. 3 la ordin; f) cazierul judiciar; g) certificat medical din care să rezulte că este apt din punct de vedere fizic și neuropsihic pentru exercitarea activității pentru postul pentru care candidează; h) chitanță de plată a taxei de concurs; i) copia actului de identitate în termen de valabilitate. Taxa de concurs este de 150 de lei și se achită la casieria unității. Documentele prevăzute la lit. d), f) și g) sunt valabile trei luni și se depun la dosar în termen de valabilitate. Înscrierile la concurs se fac la sediul unității, în termen de 15 zile calendaristice de la apariția acestui anunț, iar concursul se organizează în perioada cuprinsă între 31 și 90 de zile de la publicarea în „Viața medicală”. Bibliografia, tematica de concurs și alte relații suplimentare se pot obține la tel.: 0722.100.369; 0723.290.782 sau prin e-mail: [email protected]

SPITALUL CLINIC JUDEȚEAN DE URGENȚĂ SIBIU

scoate la CONCURS în conformitate cu prevederile Ord. m.s.p. nr. 1.406/2006, coroborat cu prevederile art. 184 din Legea nr. 95/2006, următoarele funcții:  șef Secția clinică Medicină internă I;  șef Secția clinică Medicină internă II;  șef Secția clinică Hematologie;  șef Secția clinică Gastroenterologie;  șef Secția clinică Dermatovenerologie;  șef Secția clinică Chirurgie plastică;  șef Secția clinică Boli infecțioase;  șef Secția clinică Cardiologie I;  șef Secția clinică Cardiologie II;  șef Secția clinică Chirurgie generală I;  șef Secția clinică ATI I;  șef Laboratorul clinic de Analize medicale. Dosarul de înscriere la concurs va cuprinde următoarele acte: a) cerere în care se menționează funcția pentru care dorește să candideze; b) copie xerox de pe diploma de studii; c) adeverință din care să reiasă confirmarea în gradul profesional; d) acte doveditoare pentru calcularea punctajului prevăzut în Anexa nr. 2 la normele menționate; e) declarație pe propria răspundere a candidatului, din care să rezulte că nu a fost condamnat penal pentru fapte ce-l fac incompatibil cu funcția pentru care dorește să concureze; f) declarație pe propria răspundere a candidatului, din care să rezulte că nu se află în stare de incompatibilitate; g) certificat privind starea de sănătate; h) dovadă/adeverință din care să rezulte că în ultimii 2 ani nu a fost sancționat de conducerea unităților în care și-a desfășurat activitatea sau de Colegiul Medicilor din România; i) copie xerox a autorizației de liberă practică sau a certificatului de membru al Colegiului Medicilor din România; j) copia carnetului de muncă sau, după caz, o adeverință care să ateste confirmarea în specialitate și vechimea în specialitate; k) un proiect de management privind evoluția viitoare a secției/laboratorului; l) chitanță de plată a taxei de concurs. În secţiile clinice funcţia de şef de secţie/ laborator/serviciu se ocupă de către un cadru didactic universitar medical. La concurs se pot prezenta medici cu o vechime de cel puțin 5 ani în specialitatea postului, specialitate pe care o practică în mod curent și în care sunt confirmați prin ordin al m.s.p. (vechimea în specialitate decurge de la data confirmării și încadrării ca medic specialist). Persoanele sancționate în ultimii 2 ani de unitățile la care au fost angajate sau de Colegiul Medicilor din România, precum și cele cărora le-a încetat contractul de administrare în condițiile stabilite la art. 5, lit. b), c) sau d) nu pot participa la concurs. Concursul sau examenul va consta în următoarele probe: interviu – susținerea proiectului de management, probă scrisă, probă clinică sau practică. Proba scrisă a concursului se susține după subiecte din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare și legislația secundară aferentă. Proba clinică sau proba practică se susține pe baza metodologiei stabilite pentru obținerea titlului de medic specialist. Bibliografia de concurs va fi afișată la sediul spitalului și pe site-ul acestuia. Înscrierile la concurs se fac la sediul unității, bd. C. Coposu nr. 2–4, în termen de 15 zile de

la apariția acestui anunț, iar concursul se organizează în termen de minimum 30 de zile și maximum 90 de zile de la publicarea în „Viața medicală”. Relații suplimentare se pot obține la tel.: 0269.21.50.50, int. 305.

SPITALUL CLINIC DE OBSTETRICĂGINECOLOGIE „BUNA VESTIRE” GALAȚI

scoate la CONCURS în conformitate cu prevederile Ord. m.s. nr. 869/2015, cu completările și modificările ulterioare, următoarele posturi:  două posturi cu normă întreagă de medic primar confirmat în specialitatea Obstetrică-ginecologie la Secția clinică Obstetrică-ginecologie;  un post cu normă întreagă de medic specialist confirmat în specialitatea Obstetrică-ginecologie la Secția clinică Obstetrică-ginecologie;  un post cu normă întreagă de medic specialist confirmat în specialitatea Medicină de laborator pentru Laboratorul de Analize medicale. Dosarul de înscriere la concurs va cuprinde următoarele acte: a) cerere în care se menționează postul pentru care dorește să concureze; b) copie xerox de pe diploma de licență și certificatul de specialist sau primar pentru medici, medici dentiști, farmaciști, respectiv adeverință de confirmare în gradul profesional pentru biologi, biochimiști sau chimiști; c) copie a certificatului de membru al organizației profesionale cu viza pe anul în curs; d) dovada/înscrisul din care să rezulte că nu i-a fost aplicată una din sancțiunile prevăzute la art. 455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541 alin. (1) lit. d) ori e), respectiv la art. 628 alin. (1) lit. d) sau e) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările ulterioare; e) acte doveditoare pentru calcularea punctajului prevăzut în Anexa nr. 3 la ordin; f) cazierul judiciar; g) certificat medical din care să rezulte că este apt din punct de vedere fizic și neuropsihic pentru exercitarea activității pentru postul pentru care candidează; h) chitanță de plată a taxei de concurs; i) copia actului de identitate în termen de valabilitate. Taxa de concurs este de 150 de lei. Documentele prevăzute la lit. d), f) și g) sunt valabile trei luni și se depun la dosar în termen de valabilitate. Tematica de concurs este cea pentru examenul de medic specialist în specialitatea postului. Înscrierile la concurs se fac la sediul unității, în termen de 15 zile calendaristice de la apariția acestui anunț, iar concursul se organizează în perioada cuprinsă între 31 și 90 de zile de la publicarea în „Viața medicală”. Relații suplimentare se pot obține la Biroul Resurse Umane, tel.: 0236.41.31.31, int. 115.

SPITALUL JUDEȚEAN DE URGENȚĂ „DR. CONSTANTIN OPRIȘ” BAIA MARE (JUDEȚUL MARAMUREȘ)

scoate la CONCURS în conformitate cu prevederile Ord. m.s. nr. 869/2015, cu completările și modificările ulterioare, următoarele posturi:  un post cu normă întreagă de medic rezident ultimul an confirmat în specialitatea Oncologie medicală la Secția Oncologie medicală;  un post cu normă întreagă de medic rezident ultimul an confirmat în specialitatea Chirurgie generală la Ambulatoriul integrat;  un post cu normă întreagă de medic rezident ultimul an confirmat în specialitatea Radioterapie pentru Laboratorul de Radioterapie;  un post cu normă întreagă de medic rezident ultimul an confirmat în specialitatea Medicină fizică și de reabilitare la Compartimentul Recuperare medicală;  un post cu normă întreagă de medic specialist confirmat în specialitatea Cardiologie la Ambulatoriul integrat. Dosarul de înscriere la concurs va cuprinde următoarele acte: a) cerere în care se menționează postul pentru care dorește să concureze; b) copie xerox de pe diploma de licență și certificatul de specialist sau primar pentru medici, medici dentiști, farmaciști, respectiv adeverință de confirmare în gradul profesional pentru biologi, biochimiști sau chimiști; c) copie a certificatului de membru al organizației profesionale cu viza pe anul în curs; d) dovada/înscrisul din care să rezulte că nu i-a fost aplicată una din sancțiunile prevăzute la art. 455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541 alin. (1) lit. d) ori e), respectiv la art. 628 alin. (1) lit. d) sau e) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările ulterioare; e) acte doveditoare pentru calcularea punctajului prevăzut în Anexa nr. 3 la ordin; f) cazierul judiciar; g) certificat medical din care să rezulte că este apt din punct de vedere fizic și neuropsihic pentru exercitarea activității pentru postul pentru care candidează; h) chitanță de plată a taxei de concurs; i) copia actului de identitate în termen de valabilitate. Taxa de concurs este de 150 de lei. Documentele prevăzute la lit. d), f) și g) sunt valabile trei luni și se depun la dosar în termen de valabilitate. Tematica de concurs este cea pentru examenul de medic specialist în specialitatea postului. Înscrierile la concurs se fac la sediul unității, în termen de 15 zile calendaristice de la apariția acestui anunț, iar concursul se organizează în perioada cuprinsă între 31 și 90 de zile de la publicarea în „Viața medicală”. Relații suplimentare se pot obține la Serviciul RUNOS, tel.: 0262.21.87.12.

Nr. 17 u 27 aprilie 2018

SERVICIUL JUDEȚEAN DE AMBULANȚĂ GIURGIU

scoate la CONCURS în conformitate cu prevederile Ord. m.s. nr. 869/2015, cu completările și modificările ulterioare, un post cu normă întreagă de medic specialist confirmat în specialitatea Medicină de familie la Stația centrală Giurgiu. Dosarul de înscriere la concurs va cuprinde următoarele acte: a) cerere în care se menționează postul pentru care dorește să concureze; b) copie xerox de pe diploma de licență și certificatul de specialist sau primar pentru medici, medici dentiști, farmaciști, respectiv adeverință de confirmare în gradul profesional pentru biologi, biochimiști sau chimiști; c) copie a certificatului de membru al organizației profesionale cu viza pe anul în curs; d) dovada/înscrisul din care să rezulte că nu i-a fost aplicată una din sancțiunile prevăzute la art. 455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541 alin. (1) lit. d) ori e), respectiv la art. 628 alin. (1) lit. d) sau e) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările ulterioare; e) acte doveditoare pentru calcularea punctajului prevăzut în Anexa nr. 3 la ordin; f) cazierul judiciar; g) certificat medical din care să rezulte că este apt din punct de vedere fizic și neuropsihic pentru exercitarea activității pentru postul pentru care candidează; h) chitanță de plată a taxei de concurs; i) copia actului de identitate în termen de valabilitate. Taxa de concurs este de 150 de lei și se achită la casieria instituției. Documentele prevăzute la lit. d), f) și g) sunt valabile trei luni și se depun la dosar în termen de valabilitate. Tematica de concurs este cea pentru examenul de medic specialist în specialitatea postului. Înscrierile la concurs se fac la sediul unității, în termen de 15 zile calendaristice de la apariția acestui anunț, iar concursul se organizează în perioada cuprinsă între 31 și 90 de zile de la publicarea în „Viața medicală”. Relații suplimentare se pot obține la sediul instituției, bd. Mihai Viteazu nr. 4, sau la tel.: 0246.21.20.20.

SPITALUL CLINIC DE OBSTETRICĂGINECOLOGIE „CUZA VODĂ” IAȘI

scoate la CONCURS în conformitate cu prevederile Ord. m.s. nr. 869/2015, cu completările și modificările ulterioare, funcția de farmacist-șef la Farmacia spitalului. Dosarul de înscriere la concurs va cuprinde următoarele acte: a) cerere în care se menționează funcția pentru care dorește să candideze; b) copie xerox de pe diploma de licență și certificatul de specialist sau primar; c) copie a certificatului de membru al organizației profesionale cu viza pe anul în curs; d) dovada/înscrisul din care să rezulte că nu i-a fost aplicată una din sancțiunile prevăzute la art. 455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541 alin. (1) lit. d) ori e), respectiv la art. 628 alin. (1) lit. d) sau e) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările ulterioare; e) acte doveditoare pentru calcularea punctajului prevăzut în Anexa nr. 3 la ordin; f) cazierul judiciar; g) certificat medical din care să rezulte că este apt din punct de vedere fizic și neuropsihic pentru exercitarea activității pentru postul pentru care candidează; h) chitanță de plată a taxei de concurs; i) copia actului de identitate în termen de valabilitate. Taxa de concurs este de 150 de lei. Documentele prevăzute la lit. d), f) și g) sunt valabile trei luni și se depun la dosar în termen de valabilitate. La concurs se pot înscrie numai candidații care au obținut minimum două puncte din cele prevăzute la pct. 9 din Anexa nr. 3 la ordin. La concurs se pot prezenta farmaciști cu minimum 2 ani experiență profesională. Pentru proba scrisă un subiect va fi din legislația sanitară (Legea nr. 95/2006). Tematica de concurs va fi afișată la sediul spitalului și site-ul: www.spitalcuzavoda.ro Înscrierile la concurs se fac la sediul unității, str. Cuza Vodă nr. 34, în termen de 15 zile calendaristice de la apariția acestui anunț, iar concursul se organizează în perioada cuprinsă între 31 și 90 de zile de la publicarea în „Viața medicală”.

SPITALUL DE RECUPERARE CARDIOVASCULARĂ „DR. BENEDEK GEZA” COVASNA

scoate la CONCURS în conformitate cu prevederile Ord. m.s. nr. 869/2015, cu completările și modificările ulterioare, un post cu normă întreagă de farmacist cu drept de liberă practică. Dosarul de înscriere la concurs va cuprinde următoarele acte: a) cerere în care se menționează postul pentru care dorește să concureze; b) copie xerox de pe diploma de licență și certificatul de specialist sau primar pentru medici, medici dentiști, farmaciști, respectiv adeverință de confirmare în gradul profesional pentru biologi, biochimiști sau chimiști; c) copie a certificatului de membru al organizației profesionale cu viza pe anul în curs; d) dovada/înscrisul din care să rezulte că nu i-a fost aplicată una din sancțiunile prevăzute la art. 455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541 alin. (1) lit. d) ori e), respectiv la art. 628 alin. (1) lit. d)

sau e) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările ulterioare; e) acte doveditoare pentru calcularea punctajului prevăzut în Anexa nr. 3 la ordin; f) cazierul judiciar; g) certificat medical din care să rezulte că este apt din punct de vedere fizic și neuropsihic pentru exercitarea activității pentru postul pentru care candidează; h) chitanță de plată a taxei de concurs; i) copia actului de identitate în termen de valabilitate. Taxa de concurs este de 150 de lei. Documentele prevăzute la lit. d), f) și g) sunt valabile trei luni și se depun la dosar în termen de valabilitate. Bibliografia și tematica de concurs vor fi afișate la sediul spitalului, str. Mihai Eminescu nr. 160 și pe site-ul acestuia. Înscrierile la concurs se fac la sediul unității, în termen de 15 zile calendaristice de la apariția acestui anunț, iar concursul se organizează în perioada cuprinsă între 31 și 90 de zile de la publicarea în „Viața medicală”. Relații suplimentare se pot obține la tel.: 0267.34.02.15.

SPITALUL CLINIC DE BOLI INFECȚIOASE BRAȘOV

scoate la CONCURS în conformitate cu prevederile Ord. m.s. nr. 869/2015, cu completările și modificările ulterioare, un post cu normă întreagă de medic specialist confirmat în specialitatea Medicină de laborator la Compartimentul Biologie moleculară. Dosarul de înscriere la concurs va cuprinde următoarele acte: a) cerere în care se menționează postul pentru care dorește să concureze; b) copie xerox de pe diploma de licență și certificatul de specialist sau primar pentru medici, medici dentiști, farmaciști, respectiv adeverință de confirmare în gradul profesional pentru biologi, biochimiști sau chimiști; c) copie a certificatului de membru al organizației profesionale cu viza pe anul în curs; d) dovada/înscrisul din care să rezulte că nu i-a fost aplicată una din sancțiunile prevăzute la art. 455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541 alin. (1) lit. d) ori e), respectiv la art. 628 alin. (1) lit. d) sau e) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările ulterioare; e) acte doveditoare pentru calcularea punctajului prevăzut în Anexa nr. 3 la ordin; f) cazierul judiciar; g) certificat medical din care să rezulte că este apt din punct de vedere fizic și neuropsihic pentru exercitarea activității pentru postul pentru care candidează; h) chitanță de plată a taxei de concurs; i) copia actului de identitate în termen de valabilitate. Taxa de concurs este de 150 de lei. Documentele prevăzute la lit. d), f) și g) sunt valabile trei luni și se depun la dosar în termen de valabilitate. Tematica de concurs este cea pentru examenul de medic specialist în specialitatea postului, postată pe site-ul MS. Înscrierile la concurs se fac la sediul unității, str. Mihai Viteazu nr. 9, Serviciul RUNOS, în termen de 15 zile calendaristice de la apariția acestui anunț, iar concursul se organizează în perioada cuprinsă între 31 și 90 de zile de la publicarea în „Viața medicală”. Relații suplimentare se pot obține la tel.: 0268.42.24.90.

SPITALUL ORĂȘENESC INEU (JUDEȚUL ARAD)

scoate la CONCURS în conformitate cu prevederile Ord. m.s. nr. 869/2015, cu completările și modificările ulterioare, următoarele posturi:  un post cu normă întreagă de medic primar confirmat în specialitatea Ortopedie și traumatologie la Compartimentul Ortopedie și traumatologie;  două posturi cu normă întreagă de medic specialist confirmat în specialitatea Medicină generală, cu atestat în Asistență medicală de urgență prespitalicească, la Compartimentul Primiri Urgențe;  un post cu normă întreagă de medic specialist confirmat în specialitatea Medicină de urgență la Compartimentul Primiri Urgențe;  un post cu normă întreagă de farmacist cu drept de liberă practică la Farmacia cu circuit închis. Dosarul de înscriere la concurs va cuprinde următoarele acte: a) cerere în care se menționează postul pentru care dorește să concureze; b) copie xerox de pe diploma de licență și certificatul de specialist sau primar pentru medici, medici dentiști, farmaciști, respectiv adeverință de confirmare în gradul profesional pentru biologi, biochimiști sau chimiști; c) copie a certificatului de membru al organizației profesionale cu viza pe anul în curs; d) dovada/înscrisul din care să rezulte că nu i-a fost aplicată una din sancțiunile prevăzute la art. 455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541 alin. (1) lit. d) ori e), respectiv la art. 628 alin. (1) lit. d) sau e) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările ulterioare; e) acte doveditoare pentru calcularea punctajului prevăzut în Anexa nr. 3 la ordin; f) cazierul judiciar; g) certificat medical din care să rezulte că este apt din punct de vedere fizic și neuropsihic pentru exercitarea activității pentru postul pentru care candidează; h) chitanță de plată a taxei de concurs; i) copia actului de identitate în termen de valabilitate. Taxa de concurs este de 150 de lei și se achită la sediul spitalului. Documentele prevăzute la lit. d), f) și g) sunt valabile trei luni și se depun la dosar în termen de

9

valabilitate. Tematica de concurs va fi afișată la sediul spitalului. Înscrierile la concurs se fac la sediul unității, în termen de 15 zile calendaristice de la apariția acestui anunț, iar concursul se organizează în perioada cuprinsă între 31 și 90 de zile de la publicarea în „Viața medicală”. Relații suplimentare se pot obține la tel.: 0257.51.12.22/28.

DIRECȚIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ CARAȘ-SEVERIN

scoate la CONCURS în conformitate cu prevederile Ord. m.s. nr. 869/2015, cu completările și modificările ulterioare, un post cu normă întreagă de medic primar confirmat în specialitatea Medicina muncii la Compartimentul Evaluare a factorilor de risc din mediul de viață și muncă. Dosarul de înscriere la concurs va cuprinde următoarele acte: a) cerere în care se menționează postul pentru care dorește să concureze; b) copie xerox de pe diploma de licență și certificatul de specialist sau primar pentru medici, medici dentiști, farmaciști, respectiv adeverință de confirmare în gradul profesional pentru biologi, biochimiști sau chimiști; c) copie a certificatului de membru al organizației profesionale cu viza pe anul în curs; d) dovada/înscrisul din care să rezulte că nu i-a fost aplicată una din sancțiunile prevăzute la art. 455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541 alin. (1) lit. d) ori e), respectiv la art. 628 alin. (1) lit. d) sau e) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările ulterioare; e) acte doveditoare pentru calcularea puncta jului prevăzut în Anexa nr. 3 la ordin; f) cazierul judiciar; g) certificat medical din care să rezulte că este apt din punct de vedere fizic și neuropsihic pentru exercitarea activității pentru postul pentru care candidează; h) chitanță de plată a taxei de concurs; i) copia actului de identitate în termen de valabilitate. Taxa de concurs este de 150 de lei și se achită la sediul instituției. Documentele prevăzute la lit. d), f) și g) sunt valabile trei luni și se depun la dosar în termen de valabilitate. Înscrierile la concurs se fac la sediul unității, în termen de 15 zile calendaristice de la apariția acestui anunț, iar concursul se organizează în perioada cuprinsă între 31 și 90 de zile de la publicarea în „Viața medicală”. Tematica de concurs și relații suplimentare se pot obține la sediul instituției, str. Spitalului nr. 36, Compartimentul Resurse Umane, sau la tel.: 0255.21.59.67.

SPITALUL DE PEDIATRIE PITEȘTI (JUDEȚUL ARGEȘ)

scoate la CONCURS în conformitate cu prevederile Ord. m.s.p. nr. 1.406/2006, coroborat cu prevederile art. 184 din Legea nr. 95/2006, funcția de șef Secția Pediatrie II. Dosarul de înscriere la concurs va cuprinde următoarele acte: a) cerere în care se menționează funcția pentru care dorește să candideze; b) copie xerox de pe diploma de studii; c) adeverință din care să reiasă confirmarea în gradul profesional; d) acte doveditoare pentru calcularea punctajului prevăzut în Anexa nr. 2 la normele menționate; e) declarație pe propria răspundere a candidatului, din care să rezulte că nu a fost condamnat penal pentru fapte ce-l fac incompatibil cu funcția pentru care dorește să concureze; f) declarație pe propria răspundere a candidatului, din care să rezulte că nu se află în stare de incompatibilitate; g) certificat privind starea de sănătate; h) dovadă/adeverință din care să rezulte că în ultimii 2 ani nu a fost sancționat de conducerea unităților în care și-a desfășurat activitatea sau de Colegiul Medicilor din România; i) copie xerox a autorizației de liberă practică sau a certificatului de membru al Colegiului Medicilor din România; j) copia carnetului de muncă sau, după caz, o adeverință care să ateste confirmarea în specialitate și vechimea în specialitate; k) un proiect de management privind evoluția viitoare a secției; l) chitanță de plată a taxei de concurs. Taxa de concurs este de 150 de lei. La concurs se pot prezenta medici cu o vechime de cel puțin 5 ani în specialitatea postului, specialitate pe care o practică în mod curent și în care sunt confirmați prin ordin al m.s.p. (vechimea în specialitate decurge de la data confirmării și încadrării ca specialist). Persoanele sancționate în ultimii 2 ani de unitățile la care au fost angajate sau de Colegiul Medicilor din România, precum și cele cărora le-a încetat contractul de administrare în condițiile stabilite la art. 5, lit. b), c) sau d) nu pot participa la concurs. Concursul sau examenul va consta în următoarele probe: interviu – susținerea proiectului de management, probă scrisă, probă clinică sau practică. Proba scrisă a concursului se susține după subiecte din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare și legislația secundară aferentă. Proba clinică sau proba practică se susține pe baza metodologiei stabilite pentru obținerea titlului de medic specialist. Înscrierile la concurs se fac la sediul unității, în termen de 15 zile de la apariția acestui anunț, iar concursul se organizează în termen de minimum 30 de zile și maximum 90 de zile de la publicarea în „Viața medicală”. Relații suplimentare se pot obține la Serviciul RUNOS-Juridic-Contencios, tel.: 0248.22.08.00, int. 135.

10

VIAȚA MEDICALĂ

POSTURI SCOASE LA CONCURS

Nr. 17 u 27 aprilie 2018

SPITALUL CLINIC DE PEDIATRIE SIBIU

scoate la CONCURS în conformitate cu prevederile Ord. m.s. nr. 869/2015, cu completările și modificările ulterioare, următoarele posturi:  un post cu normă întreagă de medic specialist confirmat în specialitatea Medicină de urgență la Compartimentul Primiri Urgențe;  un post cu normă întreagă de medic specialist confirmat în specialitatea Pediatrie la Compartimentul Primiri Urgențe. Dosarul de înscriere la concurs va cuprinde următoarele acte: a) cerere în care se menționează postul pentru care dorește să concureze; b) copie xerox de pe diploma de licență și certificatul de specialist sau primar pentru medici, medici dentiști, farmaciști, respectiv adeverință de confirmare în gradul profesional pentru biologi, biochimiști sau chimiști; c) copie a certificatului de membru al organizației profesionale cu viza pe anul în curs; d) dovada/înscrisul din care să rezulte că nu i-a fost aplicată una din sancțiunile prevăzute la art. 455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541 alin. (1) lit. d) ori e), respectiv la art. 628 alin. (1) lit. d) sau e) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările ulterioare; e) acte doveditoare pentru calcularea punctajului prevăzut în Anexa nr. 3 la ordin; f) cazierul judiciar; g) certificat medical din care să rezulte că este apt din punct de vedere fizic și neuropsihic pentru exercitarea activității pentru postul pentru care candidează; h) chitanță de plată a taxei de concurs; i) copia actului de identitate în termen de valabilitate. Taxa de concurs este de 150 de lei și se achită în contul: RO81TREZ57621F330800XXXX, Trezoreria Sibiu, CUI: 11411672. Documentele prevăzute la lit. d), f) și g) sunt valabile trei luni și se depun la dosar în termen de valabilitate. Spitalul oferă salariu atractiv, tichete de masă, condiții de muncă deosebite. Tematica de concurs este cea pentru examenul de medic specialist în specialitatea postului. Înscrierile la concurs se fac la sediul unității, str. Gh. Barițiu nr. 1-3, în termen de 15 zile calendaristice de la apariția acestui anunț, iar concursul se organizează în perioada cuprinsă între 31 și 90 de zile de la publicarea în „Viața medicală”. Relații suplimentare se pot obține la tel.: 0269.23.02.60.

SPITALUL MUNICIPAL DEJ (JUDEȚUL CLUJ)

scoate la CONCURS în conformitate cu prevederile Ord. m.s. nr. 869/2015, cu completările și modificările ulterioare, următoarele posturi:  un post cu normă întreagă de medic specialist confirmat în specialitatea Pediatrie la Compartimentul Primiri Urgențe;  un post cu normă întreagă de medic specialist confirmat în specialitatea Epidemiologie la Compartimentul Prevenire și control al infecțiilor nosocomiale. Dosarul de înscriere la concurs va cuprinde următoarele acte: a) cerere în care se menționează postul pentru care dorește să concureze; b) copie xerox de pe diploma de licență și certificatul de specialist sau primar pentru medici, medici dentiști, farmaciști, respectiv adeverință de confirmare în gradul profesional pentru biologi, biochimiști sau chimiști; c) copie a certificatului de membru al organizației profesionale cu viza pe anul în curs; d) dovada/înscrisul din care să rezulte că nu

PUBLICITATE

i-a fost aplicată una din sancțiunile prevăzute la art. 455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541 alin. (1) lit. d) ori e), respectiv la art. 628 alin. (1) lit. d) sau e) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările ulterioare; e) acte doveditoare pentru calcularea punctajului prevăzut în Anexa nr. 3 la ordin; f) cazierul judiciar; g) certificat medical din care să rezulte că este apt din punct de vedere fizic și neuropsihic pentru exercitarea activității pentru postul pentru care candidează; h) chitanță de plată a taxei de concurs; i) copia actului de identitate în termen de valabilitate. Taxa de concurs este de 150 de lei. Documentele prevăzute la lit. d), f) și g) sunt valabile trei luni și se depun la dosar în termen de valabilitate. Tematica de concurs este cea pentru examenul de medic specialist în specialitatea postului. Înscrierile la concurs se fac la sediul unității, în termen de 15 zile calendaristice de la apariția acestui anunț, iar concursul se organizează în perioada cuprinsă între 31 și 90 de zile de la publicarea în „Viața medicală”.

REPUBLICARE

SPITALUL ORĂȘENESC CUGIR (JUDEȚUL ALBA)

scoate la CONCURS în conformitate cu prevederile Ord. m.s. nr. 869/2015, cu completările și modificările ulterioare, următoarele posturi:  un post cu normă întreagă de medic în specialitatea Cardiologie la Compartimentul Cardiologie;  un post cu normă întreagă de medic în specialitatea Medicină de urgență la Camera de Gardă;  un post cu normă întreagă de medic în specialitatea Neonatologie la Compartimentul Neonatologie;  un post cu normă întreagă de medic în specialitatea Epidemiologie la Serviciul Prevenire, control infecții nosocomiale;  un post cu normă întreagă de medic în specialitatea ORL la Ambulatoriul de specialitate;  un post cu normă întreagă de medic în specialitatea Radiologie-imagistică medicală pentru Laboratorul de Radiologie și imagistică medicală;  un post cu normă întreagă de medic în specialitatea ATI la Compartimentul ATI. La concurs se pot prezenta medici cu drept de liberă practică, specialiști sau primari confirmați în specialitatea respectivă, rezidenți aflați în ultimul an de pregătire în specialitatea în care se publică postul. Dosarul de înscriere la concurs va cuprinde următoarele acte: a) cerere în care se menționează postul pentru care dorește să concureze; b) copie xerox de pe diploma de licență și certificatul de specialist sau primar pentru medici, medici dentiști, farmaciști, respectiv adeverință de confirmare în gradul profesional pentru biologi, biochimiști sau chimiști; c) copie a certificatului de membru al organizației profesionale cu viza pe anul în curs; d) dovada/înscrisul din care să rezulte că nu i-a fost aplicată una din sancțiunile prevăzute la art. 455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541 alin. (1) lit. d) ori e), respectiv la art. 628 alin. (1) lit. d) sau e) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările ulterioare; e) acte doveditoare pentru calcularea punctajului prevăzut în Anexa nr. 3 la ordin; f) cazierul judiciar; g) certificat medical din care să rezulte că este apt din punct de vedere fizic și neuropsihic pentru exercitarea activității pentru postul pentru care candidează;

h) chitanță de plată a taxei de concurs; i) copia actului de identitate în termen de valabilitate. Taxa de concurs este de 150 de lei și se achită la sediul spitalului. Documentele prevăzute la lit. d), f) și g) sunt valabile trei luni și se depun la dosar în termen de valabilitate. Tematica de concurs este cea pentru examenul de medic specialist în specialitatea postului. Înscrierile la concurs se fac la sediul unității, în termen de 15 zile calendaristice de la apariția acestui anunț, iar concursul se organizează în perioada cuprinsă între 31 și 90 de zile de la publicarea în „Viața medicală”. Relații suplimentare se pot obține la Biroul RUNOS, tel.: 0786.225.608.

REPUBLICARE

SPITALUL JUDEȚEAN DE URGENȚĂ TÂRGOVIȘTE (JUDEȚUL DÂMBOVIȚA)

scoate la CONCURS în conformitate cu prevederile Ord. m.s. nr. 869/2015, cu completările și modificările ulterioare, următoarele posturi:  un post cu normă întreagă de medic în specialitatea Nefrologie la Centrul de Hemodializă;  un post cu normă întreagă de medic în specialitatea Boli infecțioase la Secția Boli infecțioase copii. La concurs se pot prezenta medici cu drept de liberă practică, specialiști sau primari confirmați în specialitatea respectivă, rezidenți aflați în ultimul an de pregătire în specialitatea în care se publică postul. Dosarul de înscriere la concurs va cuprinde următoarele acte: a) cerere în care se menționează postul pentru care dorește să concureze; b) copie xerox de pe diploma de licență și certificatul de specialist sau primar pentru medici, medici dentiști, farmaciști, respectiv adeverință de confirmare în gradul profesional pentru biologi, biochimiști sau chimiști; c) copie a certificatului de membru al organizației profesionale cu viza pe anul în curs; d) dovada/înscrisul din care să rezulte că nu i-a fost aplicată una din sancțiunile prevăzute la art. 455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541 alin. (1) lit. d) ori e), respectiv la art. 628 alin. (1) lit. d) sau e) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările ulterioare; e) acte doveditoare pentru calcularea punctajului prevăzut în Anexa nr. 3 la ordin; f) cazierul judiciar; g) certificat medical din care să rezulte că este apt din punct de vedere fizic și neuropsihic pentru exercitarea activității pentru postul pentru care candidează; h) chitanță de plată a taxei de concurs; i) copia actului de identitate în termen de valabilitate. Taxa de concurs este de 150 de lei și se achită la sediul spitalului. Documentele prevăzute la lit. d), f) și g) sunt valabile trei luni și se depun la dosar în termen de valabilitate.revăzute la lit. c) și d) se înlocuiesc cu declarația pe propria răspundere a candidatului. Tematica de concurs este cea pentru examenul de medic specialist în specialitatea postului. Înscrierile la concurs se fac la sediul unității, în termen de 15 zile calendaristice de la apariția acestui anunț, iar concursul se organizează în perioada cuprinsă între 31 și 90 de zile de la publicarea în „Viața medicală”. Relații suplimentare se pot obține la Serviciul RUNOS, tel.: 0245.63.15.82, int. 1825.

SPITALUL JUDEȚEAN DE URGENȚĂ SLOBOZIA (JUDEȚUL IALOMIȚA)

scoate la CONCURS în conformitate cu prevederile Ord. m.s. nr. 869/2015, cu completările și modificările ulterioare, următoarele posturi:  un post cu normă întreagă de medic specialist confirmat în specialitatea Oftalmologie la Compartimentul Oftalmologie;  un post cu normă întreagă de medic specialist confirmat în specialitatea Reumatologie la Cabinetul de Reumatologie. Dosarul de înscriere la concurs va cuprinde următoarele acte: a) cerere în care se menționează postul pentru care dorește să concureze; b) copie xerox de pe diploma de licență și certificatul de specialist sau primar pentru medici, medici dentiști, farmaciști, respectiv adeverință de confirmare în gradul profesional pentru biologi, biochimiști sau chimiști; c) copie a certificatului de membru al organizației profesionale cu viza pe anul în curs; d) dovada/înscrisul din care să rezulte că nu i-a fost aplicată una din sancțiunile prevăzute la art. 455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541 alin. (1) lit. d) ori e), respectiv la art. 628 alin. (1) lit. d) sau e) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările ulterioare; e) acte doveditoare pentru calcularea punctajului prevăzut în Anexa nr. 3 la ordin; f) cazierul judiciar; g) certificat medical din care să rezulte că este apt din punct de vedere fizic și neuropsihic pentru exercitarea activității pentru postul pentru care candidează; h) chitanță de plată a taxei de concurs; i) copia actului de identitate în termen de valabilitate. Taxa de concurs este de 150 de lei. Documentele prevăzute la lit. d), f) și g) sunt valabile trei luni și se depun la dosar în termen de valabilitate. Tematica de concurs este cea pentru examenul de medic specialist în specialitatea postului. Înscrierile la concurs se fac la sediul unității, str. Decebal nr. 1, în termen de 15 zile calendaristice de la apariția acestui anunț, iar concursul se organizează în perioada cuprinsă între 31 și 90 de zile de la publicarea în „Viața medicală”.

SPITALUL JUDEȚEAN DE URGENȚĂ ALBA IULIA

scoate la CONCURS în conformitate cu prevederile Ord. m.s. nr. 869/2015, cu completările și modificările ulterioare, următoarele posturi:  un post cu normă întreagă de medic specialist confirmat în specialitatea ORL la Secția ORL;  un post cu normă întreagă de medic specialist confirmat în specialitatea Pediatrie la UPU. Dosarul de înscriere la concurs va cuprinde următoarele acte: a) cerere în care se menționează postul pentru care dorește să concureze; b) copie xerox de pe diploma de licență și certificatul de specialist sau primar pentru medici, medici dentiști, farmaciști, respectiv adeverință de confirmare în gradul profesional pentru biologi, biochimiști sau chimiști; c) copie a certificatului de membru al organizației profesionale cu viza pe anul în curs; d) dovada/înscrisul din care să rezulte că nu i-a fost aplicată una din sancțiunile prevăzute la art. 455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541 alin. (1) lit. d) ori e), respectiv la art. 628 alin. (1) lit. d) sau e) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările ulterioare; e) acte doveditoare pentru calcularea punctajului prevăzut în Anexa nr. 3 la ordin; f) cazierul judiciar;

g) certificat medical din care să rezulte că este apt din punct de vedere fizic și neuropsihic pentru exercitarea activității pentru postul pentru care candidează; h) chitanță de plată a taxei de concurs; i) copia actului de identitate în termen de valabilitate. Taxa de concurs este de 150 de lei. Copiile actelor prevăzute mai sus vor fi însoțite de documentele originale, care se vor certifica în conformitate cu originalul de către secretariatul comisiei de concurs, sau în copii legalizate. Documentele prevăzute la lit. d), f) și g) sunt valabile trei luni și se depun la dosar în termen de valabilitate. Tematica de concurs este cea pentru examenul de medic specialist în specialitatea postului. Înscrierile la concurs se fac la sediul unității, în termen de 15 zile calendaristice de la apariția acestui anunț, iar concursul se organizează în perioada cuprinsă între 31 și 90 de zile de la publicarea în „Viața medicală”.

REPUBLICARE

SPITALUL JUDEȚEAN DE URGENȚĂ ALBA IULIA

scoate la CONCURS în conformitate cu prevederile Ord. m.s. nr. 869/2015, cu completările și modificările ulterioare, următoarele posturi:  un post cu normă întreagă de medic în specialitatea Boli infecțioase la SPIAAM;  un post cu normă întreagă de medic în specialitatea Medicină de urgență la UPU;  un post cu normă întreagă de medic în specialitatea ATI la Secția ATI;  un post cu normă întreagă de medic în specialitatea Reumatologie la Compartimentul Reumatologie. La concurs se pot prezenta medici cu drept de liberă practică, specialiști sau primari confirmați în specialitatea respectivă, rezidenți aflați în ultimul an de pregătire în specialitatea în care se publică postul. Dosarul de înscriere la concurs va cuprinde următoarele acte: a) cerere în care se menționează postul pentru care dorește să concureze; b) copie xerox de pe diploma de licență și certificatul de specialist sau primar pentru medici, medici dentiști, farmaciști, respectiv adeverință de confirmare în gradul profesional pentru biologi, biochimiști sau chimiști; c) copie a certificatului de membru al organizației profesionale cu viza pe anul în curs; d) dovada/înscrisul din care să rezulte că nu i-a fost aplicată una din sancțiunile prevăzute la art. 455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541 alin. (1) lit. d) ori e), respectiv la art. 628 alin. (1) lit. d) sau e) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările ulterioare; e) acte doveditoare pentru calcularea punctajului prevăzut în Anexa nr. 3 la ordin; f) cazierul judiciar; g) certificat medical din care să rezulte că este apt din punct de vedere fizic și neuropsihic pentru exercitarea activității pentru postul pentru care candidează; h) chitanță de plată a taxei de concurs; i) copia actului de identitate în termen de valabilitate. Taxa de concurs este de 150 de lei. Copiile actelor prevăzute mai sus vor fi însoțite de documentele originale, care se vor certifica în conformitate cu originalul de către secretariatul comisiei de concurs, sau în copii legalizate. Documentele prevăzute la lit. d), f) și g) sunt valabile trei luni și se depun la dosar în termen de valabilitate. Tematica de concurs este cea pentru examenul de medic specialist în specialitatea postului. Înscrierile la concurs se fac la sediul unității, în termen de 15 zile calendaristice de la apariția acestui anunț, iar concursul se organizează în perioada cuprinsă între 31 și 90 de zile de la publicarea în „Viața medicală”.

CENTRUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE PROFESIONALĂ ÎN DOMENIUL SANITAR din cadrul ŞCOLII NAŢIONALE DE SĂNĂTATE PUBLICĂ, MANAGEMENT ŞI PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI anunţă începerea următoarelor programe:

I. Programe educaționale online de dezvoltare profesională continuă (EMCD) derulate pe platforma PERFMED.RO pentru toate categoriile de personal care lucrează în sistemul sanitar, și anume: 1. Prevenirea și managementul situațiilor de malpraxis  – 18 credite CMR 2. Câștigă timp și încredere în relația cu pacientul! – 18 credite CMR 3. Principii fundamentale ale medicinei indiene tradiționale Ayurveda – 12 credite CMR 4. Cum poți schimba viitorul – Rolul profesioniștilor în pregătirea concepției și a sarcinii - 12 credite CMR 5. Rolul profesioniștilor în pregătirea nașterii - 6 credite CMR Informații privind înscrierea la programe se obțin direct pe platforma PERFMED.RO sau prin e-mail: [email protected]/tel: 0753.093.228 II. Programe de Atestate de studii complementare 1. ÎNGRIJIRI PALIATIVE – în centrele universitare Bucureşti și Braşov, program de studii complementare pentru obţinerea atestatului, începând cu septembrie 2018, având o durată de 18 luni. Taxa de participare este de 3.500 de lei. Înscrierile se fac în perioada 14–24 mai 2018, în limita a 2 grupe a câte 15 cursanţi pentru Bucureşti şi 2 grupe a câte 15 cursanţi pentru Braşov. Relaţii suplimentare la tel. 021.255.03.60. Dosarele de înscriere se depun de luni până joi, între orele 10-14, la sediul CNDPDS din str. Bodeşti nr. 1, sector 2, Bucureşti. Documentele necesare pentru înscriere se regăsesc la sfârșitul anunțului. Pentru accesul la program, se vor

prezenta la înscriere dovada de achitare a cel puţin jumătate din taxa de participare și o declaraţie pe proprie răspundere pentru restul de plată care se va face până cel târziu la data de 31 august 2019. 2. CHIRURGIE LAPAROSCOPICĂ – NIVELUL II (AVANSAT), în centrul universitar Bucureşti, la Spitalul Clinic de Urgenţă Bucuresti - sub coordonarea prof. dr. Mircea Beuran, program de studii complementare pentru obţinerea atestatului, cu o durată de 8 săptămâni, la care pot participa medici specialişti/primari în specialitatea Chirurgie Generală care au avut Nivelul I de pregătire în rezidenţiat (trebuie să prezinte la înscriere adeverinţa pentru abilitățile în chirurgia laparoscopică Nivel I eliberată de Ministerul Sănătăţii) şi cei care au susţinut examenul de atestat Nivel I (trebuie să prezinte copie după certificatul de atestat). Înscrierile se fac în limita a 20 locuri. Relaţii suplimentare la tel. 021.255.03.60. 3. CHIRURGIE LAPAROSCOPICĂ PEDIATRICĂ – NIVELUL I (TEHNICI DE BAZĂ), în centrul universitar Bucureşti, la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „M.S. Curie” - sub coordonarea prof. dr. Sebastian Ionescu şi la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru copii „Gr. Alexandrescu” - sub îndrumarea prof. dr. Radu Bălănescu, program de studii complementare pentru obţinerea atestatului, cu o durată de 6  săptămâni, la care pot participa medici specialişti/primari în specialitatea Chirurgie pediatrică şi Chirurgie şi ortopedie pediatrică. Înscrierile se fac în limita a 15 locuri. Relaţii suplimentare la tel. 021.255.03.60. 4. ASISTENȚĂ MEDICALĂ DE URGENȚĂ PRESPITALICEASCĂ (M1) în centrul

universitar Bucureşti, la Spitalul Clinic de Urgenţă București, sub coordonarea dr. Sorina Magda Șovar, program de studii complementare pentru obţinerea atestatului, cu o durată de 6 luni, la care pot participa medici specialişti/primari în specialitatea Medicină de Familie, Pediatrie și A.T.I., începând cu data de 1 septembrie 2018. Înscrierile se fac în limita a 10 locuri. Relaţii suplimentare la tel. 021.255.55.44 sau e-mail: [email protected] 5. ULTRASONOGRAFIE GENERALĂ, nivel 1+2, în centrul universitar Bucureşti, program de studii complementare pentru obţinerea atestatului, începând cu data de 1 octombrie 2018, 1 ianuarie 2019 și 1 aprilie 2019, la care pot participa medici specialiști/primari în orice specialitate clinică. Înscrierile se fac în limita a 10 locuri/serie. Relaţii suplimentare la tel. 021.255.55.44 sau e-mail: [email protected]. 6. ENDOSCOPIE BRONŞICĂ, în centrul universitar Bucureşti, program de studii complementare pentru obţinerea atestatului, începând cu data de 1 ianuarie 2019, la care pot participa medici specialiști/ primari în specialitățile: Pneumologie, Medicină de urgență, Anestezie-terapie intensivă, Chirurgie toracică. Înscrierile se fac în limita a 6 locuri/serie. Relaţii suplimentare la tel. 021.255.55.44 sau e-mail: [email protected]. 7. CHIRURGIE HEPATO-BILIO-PAN­ CREATICĂ, în centrul universitar Bucureşti, sub coordonarea prof. dr. Irinel POPESCU, program de studii complementare pentru obţinerea atestatului, începând cu data de 1 octombrie 2018, la care pot participa medici specialiști/primari în

specialitățile: chirurgie generală, chirurgie pediatrică, chirurgie și ortopedie pediatrică. Înscrierile se fac în limita a 20 locuri. Relaţii suplimentare la tel. 021.255.55.44 sau e-mail: [email protected]. 8. IMPLANTOLOGIE ORALĂ, în centrul universitar Bucureşti, program de studii complementare pentru obţinerea atestatului, începând cu data de 1 ianuarie 2019. Înscrierile se fac în limita a 30 locuri/serie. Relaţii suplimentare la tel. 021.255.55.44 sau prin e-mail: [email protected]. 9. IMPLANTOLOGIE ORALĂ, în centrul universitar Timișoara, program de studii complementare pentru obţinerea atestatului. Înscrierile se fac în limita a 15 locuri/serie. Relaţii suplimentare la tel. 021.624.19.68, dr. Narcisa Călinescu. 10. FERTILIZARE IN VITRO – TRATAMENTUL INFERTILITĂŢII CUPLULUI ŞI REPRODUCERE UMANĂ ASISTATĂ, în centrul universitar Bucureşti, program de studii complementare pentru obţinerea atestatului, pentru medici specialişti/ primari în specialitatea obstetrică-ginecologie, care prezintă copie după atestatul în Ultrasonografie Obstetricală şi Ginecologică, nivel I şi II. Înscrierile se fac în limita a 20 locuri/serie. Relaţii suplimentare la tel. 021.624.19.68, dr. Narcisa Călinescu. 11. HOMEOPATIE, în centrul universitar Bucureşti, program de studii complementare pentru obţinerea atestatului, în 2018, la care pot participa medici specialiști/primari în orice specialitate, medici dentiști și farmaciști. Cursul se desfășoară timp de doi ani, având program de weekend. Relaţii suplimentare la tel. 021.624.19.68, 0726/390.563, Gina Oprea.

III. Programe EMC 1. Curs de educaţie medicală continuă ,,Abordări terapeutice externe în patologii locale și interne cu remedii de proveniență vegetală, apicolă și minerală”, în perioada 29–30 iunie 2018, sub coordonarea dr. Cristina Aoşan. Cursurile se adresează medicilor în toate specialitățile și medicilor dentiști. Relaţii suplimentare la tel. 021.624.19.68, dr. Valentina Jugănaru. 1. Curs de educaţie medicală continuă, „Citologie cervico-vaginală, tehnica Bethesda 2001”, la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, în luna iunie 2018. Cursul se adresează biologilor şi medicilor specialişti în medicină de laborator. Înscrierile se fac până la data de 4 iunie 2018, în limita a 20 de locuri. Relaţii suplimentare la tel. 021.255.03.60. Dosarele de înscriere pentru programele II și III se depun de luni până joi, între orele 10-14, la sediul CNDPDS din str. Bodeşti nr. 1, sector 2, Bucureşti. Documentele necesare pentru înscriere: • cerere de participare (model pe www.snspms.ro la secțiunea Despre noi – Perfecționare medici) • diploma de absolvire a facultăţii (copie); • certificat de membru CMR/CMDR/OBBCSSR, cu viza valabilă pentru anul în curs, în condiţiile prevăzute de legea 95/2006, cu modificările şi completările ulterioare (copie); • copie CI; • copii ale documentelor de schimbare a numelui; • ordinul de confirmare în specialitate (copie); • acordul angajatorului privind participarea la curs (în original), unde este cazul. Plata se face în contul SNSPMPDSB: RO80TREZ70220F335000XXXX, Trezorerie sector 2, CIF 26328134, str. Vaselor nr. 31, sector 2, Bucureşti sau la casieria SNSPMPDSB.

VIAȚA MEDICALĂ

MEDIC–MEDICINĂ–CULTURĂ INSTITUTE CULTURALE

Nr. 17 u 27 aprilie 2018

SCENA CA O LUME

O intervenție nereușită

Valori lingvistice

Georgia, sau Sakartvelo pentru cetățenii săi, cu o istorie destul de puțin cunoscută pentru europeni, poate surprinde prin multe lucruri, dar înainte de orice prin cele trei sisteme de scriere ale alfabetului propriu, toate continuând să fie folosite și

Alfabetul georgian

în prezent. Din acest motiv au fost incluse, în anul 2016, pe lista patrimoniului imaterial al UNESCO, pentru prezența lor vie în existența culturală și spirituală a poporului georgian. Pentru promovarea acestei valori naționale, guvernul georgian a organizat o expoziție itinerantă, intitulată „Alfabetul georgian. Scrieri în cultura vie”. După ce a fost prezentată la Paris, Bruxelles, Varșovia, New York, expoziția a poposit în această lună și la București, prin mijlocirea Ambasadei Georgiei în România. Cu această ocazie, a fost marcată și aniversarea a 100 de ani de la fondarea primei Republici Democrate Georgiene, precum și patru decenii de la protestele georgienilor din aprilie 1978 împotriva deciziei conducerii sovietice de a elimina utilizarea alfabetului tradițional în favoarea celui chirilic. Gazdă primitoare și deosebit de potrivită a fost Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi, care a avut la rândul său un moment aniversar, la 4 aprilie împlinindu-se 15 ani de la deschiderea sa pentru publicul larg. Scrierea în limba georgiană, care se pare că ar data din secolele V–VI d.Hr, a folosit inițial varianta cea mai veche a alfabetului, Mrgvlovani, din care s-a dezvoltat sistemul

Nuskhuri în secolele VIII–IX, cu litere ascuțite. Din acesta, ulterior a evoluat, în secolul al X-lea, Mkhedruli, având forme mult mai rotunjite. În prezent, această ultimă variantă este cea oficială, utilizată în scrierea de zi cu zi, iar celelalte două aparțin în special textelor vechi și scrierilor științifice, dar și celor religioase, aparținând Bisericii ortodoxe din Georgia. Câteva exemple săpate în piatră sunt păstrate la vechi mănăstiri ortodoxe din teritoriile palestiniene. Bucurându-se de o notorietate mai mare, dar având în spate un popor cu o istorie zbuciumată, limba greacă a fost, timp de milenii, un reper pentru exprimarea ideilor, pentru filosofie și literatură, în toate genurile sale. Din respect pentru această uriașă moștenire, la data de 19 aprilie, Ambasada Republicii Elene la București, Camera de comerț româno-elenă și secția de studii neo-elene a Universității din București au adus un omagiu limbii și literaturii grecești, reunite în personalitatea remarcabilă a unui mare diplomat și poet, Yorgos Seferis (1900–1971), laureat al premiului Nobel pentru literatură în anul 1963. Justificarea acordării prestigioasei distincții a fost dată de „scrisul său liric eminent, inspirat de un sentiment profund față de lumea culturii elenistice”.

Stefanos Korkolis

Momentul festiv a cuprins două prelegeri interesante, care l-au portretizat pe Seferis în întreaga sa complexitate și profunzime intelectuală. Vassilis Papadopoulos, ambasadorul Republicii Elene, a vorbit despre existența scriitorului „Între diplomație și poezie”. A intercalat suișurile și coborâșurile unei cariere diplomatice de succes, desfășurată în contextul unor schimbări radicale ale hărții politice și economice a Europei și lumii întregi, cu nevoia sa de a păstra prin scris legătura cu țara natală, cu rădăcinile și cu esența sa. Acest scris s-a dovedit a fi dintre cele mai reprezentative pentru întreaga literatură grecească. Prof. dr. Christophoros Charalampakis a vorbit din perspectiva filologului despre „Limba și stilul lui Yorgos Seferis”. Acesta a scos în evidență și a nuanțat măiestria cu care poetul a reușit să valorifice resursele lexicului și subtilitățile de semantică ale limbii. În același timp, a schițat și activitățile de critic și eseist ale lui Seferis, care au întregit o creație literară deosebit de complexă. Pentru a încheia seara în spirit artistic, organizatorii i-au invitat, de la Atena, pe pianistul și compozitorul Stefanos Korkolis și pe soprana Sofia Manousaki. Aceștia au interpretat o serie de poeme ale celui omagiat, transpuse pe note de Korkolis și Mikis Theodorakis. Vocea profundă a tinerei soprane, lectura și interpretarea pianistului au reușit să emoționeze intens publicul, chiar și pe aceia care, fără să fie cunoscători de limba greacă, nu aveau cum să nu vibreze în fața artei în forma sa cea mai pură.

Dr. Raluca BULEA

Sofia Manousaki

Perenitatea firului de iarbă Lucrarea Anei Calina Garaș, Brâncuși – Prinț al formei pure, cândva declarată cea mai frumoasă carte a anului (în 2006), a apărut la editura RAO în condiții grafice de excepție, cu o bogată ilustrație din sculpturile magului de la Hobița Gorjului. Capitolele cărții refac drumul sculptorului român format la marea școală a strămoșilor lui cioplitori în lemn, făcători de stâlpi de prispe, de porți înalte cu soarele încrustat în miezul trunchiului de arbori și mai apoi la Școala de Meserii din cetatea Craiovei, spre a se desăvârși ulterior la Academia de Arte din Capitală. A venit apoi anul 1904 și „porunca tainică a sorții”, pe care Constantin Brâncuși a înțeles-o ca fiind găsirea Parisului ca loc de împlinire și de dăinuire. Întoarcerea la „copilăria umanității” i-a fost sculptorului altă poruncă. A împlinit-o. Nici prietenia pe care a primit-o de la marii săi contemporani nu i-a rămas străină. Auguste Rodin l-ar fi vrut în atelierul său, dar nu acesta a fost să fie drumul său. Răspunsul lui Brâncuși – „la umbra marilor copaci nici iarba nu crește” – este de-acum celebru. Tânărul mare viitor savant-inventator Henri Coandă l-a avut coleg în vremea uceniciei pe lângă augustul Rodin, înainte să se dedice zborului cu reacție. Brâncuși a preferat „Pasărea în spațiu”, devenită simbol al zborului omenesc, însemn pe care-l poartă la reverul uniformei toți albatroșii-aviatori de pe pământul oamenilor.

Genialul pictor Amedeo Modigliani s-a vrut și sculptor, fermecat de arta creatorului de origine română. Érik Satie găsea armonii noi în muzică în prezența șlefuitorului de sfere ca tot atâtea începuturi de lume. Marcel Duchamp, Tristan Tzara, Man Ray – „marele poet al camerei obscure” –, toți și fiecare-n parte au contribuit la răspândirea artei lui Brâncuși în lume și au înlesnit mai buna recunoaștere a artiștilor din prima jumătate a secolului XX, trăitori de o parte și de alta a Atlanticului. A fost apoi lumea întregitoare de suflet a muzelor care, fără asocierea numelui lor la arta marelui Brâncuși, ar fi rămas doar niște anonime: Miss Pogany, Eileen Lane, Agnes Meyer, Peggy Guggenheim, Vera Moore, Prințesa X și alte măiastre, dar și surorile Codreanu: Lizica – balerina-muză – și Irina, ea însăși sculptoriță botezată cu geniu. Tot și toate cele legate de infinitul Brâncuși își află loc în această „cea mai frumoasă carte a anului”. Ilustrat cu un mare număr de reproduceri după opera lui Brâncuși (fotografii realizate chiar de sculptor), dar și cu instantanee din atelierul acestuia situat în domeniul parizian din Impasse Ronsin, volumul Anei Calina Garaș este o invitație la călătorie printr-un ținut de taină și poveste. Se obișnuiește ca la acest gen de evenimente – precum cel cu acordarea premiilor literare de la sfârșit de toamnă –, fiecare fericit câștigător al onorantei evidențieri să aibă parte de un laudatio rostit de un

11

cunoscător al traiectoriei literare a acestuia și de propria rostire în care, cel mai adesea, se aduc mulțumiri celor care într-un fel sau altul au făcut posibilă ivirea opului și, nu în ultimul rând, cititorilor prezumtivi care se vor înfrupta din neprețuitul „fruct”. Ana Calina Garaș, autoarea cărții premiate ca fiind cea mai frumoasă, este o ființă de o rară discreție, o scriitoare pentru care cuvântul scris devine pasăre măiastră. Poate de asta s-a mărginit a spune că, raportându-se la persoana lui Brâncuși, abia dacă se consideră fir de iarbă. Dacă este așa, atunci splendidul volum pe care îl semnează este o victorie a firului de iarbă care a învățat să-și cultive lumina chiar și în umbra celui mai înalt copac românesc din vasta pădure de piatră, metal, lemn, ce-și înalță și-și va înălța de-a pururi vârful spre necuprins. Până în ziua de azi se împăunează Parisul cu lucrările românului, păstrate de el însuși în atelierul care i-a fost adevărata casă, cu speranța că le va dărui țării sale la vremea când sufletul îi va fi plecat într-un alt infinit. Numai că la vremea sorocită marii treceri, țara ne era sub zăvor de teroare ideologică străină, iar cei care, în aroganta lor nemernicie, se erijau în stăpâni atotputernici, au interzis acceptarea darului făcut de marele artist. Coloana însă n-au putut s-o smulgă fiarele roșii din pământul românesc, la Masa Tăcerii încă mai adastă stelele, pe sub Poarta Sărutului continuă să treacă îndrăgostiți jurându-și iubire. Atelierul lui Brâncuși este un microunivers de suflet românesc aruncat în lumea ca un mozaic de nații și graiuri, în centrul Parisului, lângă Centrul „Georges Pompidou” din Beaubourg.

Paula ROMANESCU

Există în practica medicală operații reușite și operații nereușite, în urma cărora pacientul decedează. În teatru, acest gen de intervenții riscante, soldate adesea cu eșecuri, se numesc experimente sau adaptări. Atunci când pe afiș, sub titlu, apar cuvintele „adaptare” sau „după”, se consfințește automat dreptul celor care adaptează să facă tot ce le trece prin cap cu piesa respectivă. Din păcate, deși au avut în trecut reușite notabile în teatrul particular, cel mai nou experiment al cuplului de regizori Andrei și Andreea Grosu este unul evident nereușit. Aceștia au prezentat la Teatrul Odeon piesa lui Mihail Sebastian, Jocul de-a vacanța, însă, la o analiză mai atentă, produsul, adică ce se vede pe scenă, este extrem de plictisitor. Și mai ales plin de trucuri vechi, deja văzute, deja folosite, tocite de atâta experimentare. În fix o oră – cât durează adaptarea – este practic distrusă o piesă de teatru bună, care

a avut de-a lungul anilor excelente montări. În una dintre aceste montări și-a făcut debutul la un teatru bucureștean marea actriță Gina Patrichi. Conform cronicarilor timpului, aceasta a făcut, în rolul Corinei, un rol remarcabil. Însă cea mai nouă adaptare te lasă să te întrebi siderat: qui prodest de un asemenea experiment? Literatura română e plină de piese mai bune și mai proaste. „Jocul de-a vacanța” este o piesă romantică, scrisă de un autor care a avut un sfârșit groaznic – a fost zdrobit de un camion. Mihail Sebastian a scris „Jocul de-a vacanța” ca un fel de protest față de filistinism și goana după senzațional, care negau omului simplu retragerea din mizerabilismul cotidian chiar și în vacanțe. Piesa nu se mai jucase de mult. Și tocmai pe aceasta a ales-o cuplul de regizori Andrei și Andreea Grosu să o maltrateze, să o facă praf. Ce pun în loc, ce vedem în schimb? Pe un fel de ponton (construit cu migală de scenograful Vladimir Turturică), care traversează în lungime sala Studio a teatrului Odeon, stau înșirați câțiva oameni – actori remarcabili, stimabili în alte spectacole: Constantin Cojocaru, Gelu Nițu, Elvira Deatcu, Vlad

Bîrzanu. După ce asistă inexpresivi la isteriile unei tinere și complexate adolescente (Nicoleta Lefter), care reia de mai multe ori aceeași scenă, cu aceleași cuvinte și cu aceleași gesturi, sunt obligați să asculte teoriile unui bărbat misterios, cu barbă și mustață (Andi Vasluianu). Acesta vrea să le șteargă memoria, exact ca secretarii de partid de pe vremuri, care propovăduiau că doar orânduirea socialistă poate aduce fericirea. Ștefan Valeriu (Andi Vasluianu) le strigă insistent că pe el nu-l interesează ziua de azi, nici cea de ieri, nici cea de mâine, aducând în final grupul la aceeași stare de inerție la care a fost adus întreg poporul român în anii comunismului. Excelenta actriță Elvira Deatcu stă pe așa-zisul ponton 40 de minute, fără să rostească o replică. Actorul Vlad Bîrzanu, care la începutul spectacolului pare să fie adolescentul Jef, la un moment dat se transformă subit în soțul unei excursioniste. Împreună, cuplul vrea să petreacă un sejur la pensiunea Weber. Experimentele regizorale invadează în ultimul timp teatrele noastre și adeseori publicul asistă placid la ele. Spectatorii tineri cred, probabil, că așa e scris textul piesei respective, în timp ce spectatorii de o anumită vârstă ridică neputincios din umeri, gândindu-se că e în zadar să protesteze, să arunce cu roșii sau cu ouă clocite – cum se proceda pe vremuri –, regretând doar că au cheltuit niște bani degeaba. În același timp, bieții actori sunt traumatizați de grija că nu vor mai găsi alt angajament dacă refuză rolul. Iar celor care ar trebui să pună piciorul în prag le e frică să nu fie cumva declarați cenzori. Și atunci apar ca ciupercile după ploaie spectacole scandaloase, precum cel de la Teatrul Național și de la Teatrul de Comedie, cu „O scrisoare pierdută”, sau ca „O noapte furtunoasă” de la Naționalul din Iași și de la Teatrul Nottara, sau „D’ale Carnavalului” de la Teatrul Mic. Un alt exemplu este spectacolul „Fierarii”, de la Teatrul de Comedie, piesa lui Miloš Nikolić, care s-a numit inițial „Cu capu’ de nicovală” în spectacolul de la Teatrul Nottara din anul 2000. Ulterior, în 2016, la Teatrul Municipal Ariel din Râmnicu Vâlcea, titlul spectacolului a devenit „Între ciocan și nicovală”, iar identitatea unor personaje a fost adaptată după bunul plac al regizorului, Horațiu Mălăele. Din povestea inițială a unui fierar neamț care, după multă vreme, descoperă că fiul său e de fapt copilul unui român, se însăilează altă poveste, în care fierarul – de data asta român, Grigore – descoperă că este copilul ungurului Peter, iar fiul său îl are drept tată biologic pe rusul Ivan, care la rândul său constată siderat că fiul său aparține fierarului Grigore. Palpitant, nu-i așa?

Candid STOICA

ȘI EI SUNT PACIENȚII NOȘTRI

Asta-i țărișoara!

Nu-mi caut subiectele, pacienții vin singuri la cabinetul individual în care lucrez, iar tot ce scriu, respectând regula de a nu le deconspira numele, este sută la sută autentic. Te-ai aștepta ca, la atâția ani de la acel decembrie 1989, țărișoara noastră să probeze faptic că s-a schimbat. Nici vorbă! Mai ales în mediul rural, sărăcia s-a accentuat, apar mereu alți paranormali și vraci autodidacți care vindecă orice, în afară de prostie. Oricând este posibil ca o „găină căpiată” să nască pui vii și, ca la un semnal, mai multe icoane să înceapă să lăcrimeze. Dezinformați, năuci și creduli, românii au mai puțină încredere în medici decât în indicațiile de tratamente naturiste auzite pe la vecini, prieteni sau necunoscuți întâlniți prin piață. Dar adevăratele bombe tolerate de CNA sunt spoturile publicitare pentru medicamente și emisiunile televizate pe teme legate de sănătate, la care participă părerologi atotștiutori. Mă uit din când în când la asemenea încropeli în care tupeul

presupușilor vindecători își dă mâna cu „bunele intenții” ale unor realizatori și reporteri. Altă nebunie. După ce cu ani în urmă banii depuși de naivi la Cluj nu s-au înmulțit de opt ori, precum proștii, acum, la ore de mare audiență, apar suspect de mulți ciudați care povestesc cum arată Raiul, dar și Cel de Sus. Recent, un bărbat care și-ar fi revenit din moarte clinică a spus că Dumnezeu are barbă și este înalt cât un bloc de patru etaje. Asta, într-o țară în care sistemul sanitar este în colaps, iar zeci de copii au murit pentru că părinților li s-a spus că vaccinul antirujeolic nu trebuie acceptat. Un bolnav căruia noi îi diagnosticasem un melanom malign a revenit peste câteva zile să ne spună că va urma un tratament empiric folosind o cremă preparată din gândaci. „Metoda asta a fost descoperită de un cercetător de peste Prut”, spunea.

Dr. Viorel PĂTRAȘCU

PUBLICITATE Centrul Medical OPTIM SANO din București, Sector 2 (zona Piața Gemeni), caută medici cu contract de colaborare/ angajare pentru specialitățile Medicină internă, Endocrinologie, Pediatrie, Neurologie, Dermatologie, ORL, Oftalmologie, precum și medici cu supraspecializare în Ecografie generală. Pentru Oftalmologie și ORL există și posibilitatea angajării cu contract CASMB. Relații la tel. 0726.386.618/ 0723.048.135. E-mail: [email protected] Societatea Română de Medicină Fizică de Recuperare și Balneoclimatologie (SRMFRB), împreună cu Asociația Română de Balneologie (ARB), organizează în perioada 22–26 mai 2018 la Cluj-Napoca și Turda, Congresul Național de Recuperare, Medicină Fizică și Balneologie din România, cu participare internațională. Detalii pe http://bioclima.ro/Congress.php E-mail: [email protected] E-mail: [email protected] Website: srmfrb.ro Website: bioclima.ro

Firma franceză ASCLEPIUS S.A.S. angajează 2 medici generaliști, 1 radiolog și 1 oftalmolog pentru zonă civilizată, în apropiere de Toulouse (Franța). Fără comisioane de angajare, ajutor integral la instalare. Trimiteți CV la [email protected]. Alte relații – tel. 0722.738.744 Centrul medical Oncovit S.R.L., cu sediul în municipiul Alexandria, județul Teleorman, care asigură internări de zi într-un spațiu cu 24 de paturi, angajează medic specialist sau primar Oncologie medicală, cu normă întreagă, fără limită de vârstă. Se asigură un salariu decent, bonuri de masă și se acoperă cheltuielile de transport. Relații la tel.: 0764.107.360 și pe e-mail: [email protected], [email protected] Centrul de Oncologie „Sf. Nectarie” din Craiova angajează medic cu atestat în îngrijiri paliative. C.V.-urile se vor trimite pe adresa de e-mail [email protected], urmând să vă contactăm în vederea stabilirii unui interviu.

Clinică medicală particulară din Roznov, Piatra Neamț, jud. Neamț,

condiții și dotare la standarde europene, cu aparatură de ultimă generație, angajează medici specialiști în următoarele specialități: Cardiologie, Gastroenterologie, Oftalmologie, Reumatologie, Endocrinologie, Neurologie și Psihiatrie. Oferim contract de muncă normă întreagă, cu carte de muncă, cu plata contribuțiilor aferente, pe perioadă nedeterminată. Salarizare atrăgătoare, decontare transport, mediu de lucru plăcut. Tel.: 0233.21.94.63, dr. Maria Motaș.

12

VIAȚA MEDICALĂ

MEDICINA ALTFEL

Nr. 17 u 27 aprilie 2018

Neuroreabilitarea în era modelelor asistate de roboți și a programelor de realitate virtuală Interviu cu prof. dr. Bogdan Ovidiu Popescu Statisticile oficiale ale Organizației mondiale a sănătății (OMS) arată că accidentele vasculare cerebrale (AVC) reprezintă, împreună cu bolile coronariene, prima cauză de mortalitate la adulți. În plus, sunt cea mai frecventă cauză de invaliditate fizică și mintală în rândul populației adulte, constituind o reală problemă de sănătate publică. Circa 25% din supraviețuitorii unui AVC vor dezvolta în următorii cinci ani o formă de demență (boală Alzheimer, demență vasculară). În acest context, în ultimii ani, se discută tot mai des despre importanța neuroreabilitării precoce, un domeniu care începe să câștige teren odată cu aprofundarea mecanismelor neuroplasticității cerebrale. În perioada 9–12 mai, la București, va avea loc congresul Societății de Neurologie din România (SNR), ocazie cu care specialiștii vor încerca introducerea acestui concept la nivel național, aducând în atenția participanților strategiile de implementare a programelor de recuperare și modalitățile de abordare a pacienților sechelari de AVC. Potrivit prof. dr. Bogdan Ovidiu Popescu, președintele SNR, neuroreabilitarea se îndreaptă spre utilizarea modelelor asistate de roboți și a programelor de realitate virtuală, fapt ce contribuie la o reintegrare precoce a pacienților. – Problematica AVC este una dintre patologiile asociate cu cel mai mare grad de dizabilitate. În acest context, neuroreabilitarea pare să fie cel puțin la fel de importantă ca prevenția. În ce constă aceasta și în ce măsură se poate realiza în România? – Neurorecuperarea este un continuum care începe chiar din momentul debutului unui AVC. Tratamentul în acut începe să se suprapună cu recuperarea precoce încă din primele zile. Tratamentul farmacologic trebuie îmbinat, cu pricepere, cu metodele de recuperare, clasice sau moderne, chiar asistate de roboți sau programe de realitate virtuală. Neurorecuperarea după AVC are multiple faze și ar trebui să dureze luni, uneori chiar ani, și să fie coordonată de echipe complexe: neurolog, medic de recuperare, kinetoterapeut, logoped, terapeut ocupațional etc. Din păcate, România nu are resurse nici suficiente, nici supraspecializate în acest domeniu și mulți pacienți nu ajung la timp sau nu ajung deloc în programe coerente de neuroreabilitare. Congresul SNR de anul acesta va pune în discuție și tema recuperării. – Ce alte teme vor mai fi abordate la acest congres și ce personalități vor fi printre invitați? – În fiecare an alegem câteva teme importante, cărora le sunt dedicate conferințe, comunicări științifice și dezbateri. Anul acesta vom aborda bolile neurovasculare, epilepsia și neuropatiile periferice cronice. În plus, avem programat și un curs foarte important, în pre-ziua congresului, de neuro-oncologie, organizat de prof. dr. Ovidiu Băjenaru, preșe-

dintele de onoare ad vitam al SNR. Toate domeniile alese sunt de importanță majoră, atât din punctul de vedere al incidenței, cât și al progreselor importante realizate în ultimii ani. Pe lângă mulți colegi neurologi din țară, care vor fi prezenți atât la comunicări științifice, cât și la dezbateri, avem numeroși invitați de marcă din străinătate. L-aș menționa mai întâi pe profesorul Fabrizio Stocchi, de la Institutul de Cercetare San Raffaele din Roma, care va susține „Conferința de onoare «Gheorghe Marinescu»”. Profesorul Stocchi și-a dedicat întreaga viață profesională studiului bolii Parkinson și a venit adesea în România pentru programe educaționale. – Ce noutăți aduce ediția din acest an în atenția participanților? – Printre noutăți, aș menționa în primul rând noile terapii destinate accidentului vascular ischemic acut, prin trombectomie intervențională, care reprezintă un progres uriaș în scăderea mortalității și în limitarea dizabilității generate de patologia cerebrovasculară, o patologie foarte frecventă și foarte gravă peste tot în lume, mai cu seamă la noi în țară. Apoi, în același domeniu, vom avea o sesiune de neuroreabilitare, unde vor conferenția unii dintre cei mai cunoscuți specialiști la nivel mondial, organizată de prof. dr. Dafin Mureșanu, fostul președinte al SNR și, în prezent, membru al Comitetului executiv al Federației europene a societăților de neuroreabilitare (EFNR). – Pentru rezidenți ați alocat spațiu în programul congresului?

– De anul trecut, SNR a inițiat o sesiune a medicilor rezidenți, unde aceștia vor putea prezenta cazuri sau lucrări originale, cu posibilitatea publicării lor ulterioare în Romanian Journal of Neurology. Cred că este o sesiune foarte importantă, întrucât societatea noastră este în permanență deschisă tinerilor, pe care este firesc să îi susțină și să îi promoveze. Romanian Journal of Neurology este o revistă deschisă tuturor neurologilor de la noi sau din străinătate, însă cred că este o oportunitate importantă pentru tinerii noștri neurologi, de valoare, care au acces la o revistă indexată în baze de date internaționale unde să își poată publica rezultatele activității științifice. Încurajăm foarte mult activitatea de cercetare, există și burse pentru rezidenții care au lucrări acceptate la congresele Academiei europene de neurologie. – Ce alte oportunități de instruire oferă SNR acestor tineri medici? – Instruirea de bază trebuie să se facă în clinica universitară pe care și-au ales-o pentru pregătire. Însă există multe posibilități adiționale, care ajută prin diversitate – cursuri internaționale, școli de vară, cât și resurse educaționale în rețele web specializate – și care le sunt accesibile. SNR îi sprijină și organizează, pe lângă congresul anual, multe alte programe educaționale. – Ați coordonat și coordonați multe proiecte de cercetare în domeniul bolilor neurodegenerative, deși cercetarea încă este un domeniu subfinanțat în România. Este subfinanțarea un impediment pentru medicii tineri de a se implica în cercetare? – Sigur, finanțarea cercetării în România este mult sub media europeană și mult sub ceea ce ne-am dori noi, cei care conducem

SNR. Pentru tinerii neurologi care doresc să facă studii doctorale, este vitală finanțarea activităților de cercetare, la un nivel cât mai aproape de necesități. Nu poți produce rezultate științifice de valoare fără bani, indiferent câte idei bune ai avea și indiferent cât ai munci. Eu am șansa să am un proiect important de cercetare finanțat, în care lucrează doi doctoranzi. Încerc să stabilesc cooperări cu grupuri importante din Europa pentru a-i ajuta pe ceilalți. Însă am avea nevoie de mult mai mulți bani pentru a putea avea un cuvânt important de spus pe plan internațional. Resurse umane avem. – Pacienții cu boală Parkinson sau demență Alzheimer, deși aflați sub tratament, nu sunt complet autonomi. Cum sunt sau cum pot fi aceștia reintegrați social? Există centre speciale sau demersuri făcute de societățile de profil în acest sens? – Demersuri au existat în permanență atât ale SNR, cât și ale altor societăți profesionale sau ONG-uri, cum ar fi Societatea Română Alzheimer. Centre speciale sunt foarte puține în România, majoritatea fiind însă private, pe care nu oricine și le poate permite. Din cauza acestor lipsuri, suferă nu numai pacienții cu boli degenerative, ci și rudele acestora. – În calitate de președinte al SNR, ce v-ați propus pentru acest mandat? – Dacă mă uit în urmă, când SNR s-a născut, în anul 2000, la nimicul care era atunci, sunt uimit de tot ceea ce avem astăzi: programe de sănătate, programe educaționale, sprijin pentru rezidenți și pentru tinerii neurologi, prezența noastră în panelurile Academiei europene de neurologie și multe altele. Profesorul Ovidiu Băjenaru, care a condus SNR ca președinte în primii ani, a depus un efort uriaș pentru a progresa, la fel și profesorul Dafin Mureșanu. În mandatul actual, ne propunem să completăm registrele de pacienți pe care le-am inițiat și să creăm noi registre, să creăm rețele cu care să participăm la cercetarea internațională, să dezvoltăm domeniul bolilor rare. Și, evident, să continuăm ceea ce am făcut bine până acum, în echipă.

Dr. Iulia NICULAE

De la psihofizică la psihosomatică, în opera lui Ștefan Odobleja Savantul Ștefan Odobleja (1902-1978, medic militar, academician) este recunoscut la nivel național și internațional ca fiind precursorul ciberneticii generalizate și creatorul psihociberneticii. Lucrarea sa, „Psihologia consonantistă” – un opus uriaș, însumând peste 400 de pagini –, publicată la Paris, la celebra editură Maloine, în 1938 volumul I și în 1939 volumul II, este o deschidere spre căutările oamenilor de știință din zilele noastre, de a afla cine suntem și de unde venim, mai precis, tainele universului. Este primul care a încercat și a reușit să aplice legea feedbackului (legea reversibilității) în natură, în societate și în cât mai multe domenii științifice, precum filosofie, psihologie, sociologie, economie politică, matematică și, nu în ultimul rând, medicină, utilizând nouă legi universale – ale echivalenței, echilibrului, compensației, reacției, oscilației, reversibilității, inerției, consonanței, transformării –, toate având la bază fenomenul de rezonanță. De fapt, Norbert Wiener, care a fundamentat cibernetica, a tratat în cadrul acestei noi discipline, în anul 1948, doar aplicațiile în tehnică ale principiilor elaborate anterior de Ștefan Odobleja. Campania de restabilire a priorității operei doctorului Odobleja – dusă de o serie de personalități științifice din țara noastră, precum prof. dr. Ioviț Popescu, ing. Stelian Bajureanu, acad. Alexandru Surdu, acad. Mihai Drăgănescu, prof. dr. Paul Postelnicu, acad. Mihai Golu, prof. dr. Pantelimon Golu și alții, dar și din străinătate, precum Robert Mantz, J. Rudal, D.L. Székely – a reușit să aibă câștig de cauză la al IV-lea Congres al Organizației mondiale pentru sisteme generale și cibernetică de la Amsterdam, în anul 1978, însă Premiul Nobel nu i-a mai putut fi acordat! Președintele congresului, J. Rose, a hotărât decernarea medaliei de aur „Norbert Wiener” – 30 ani de cibernetică lui... Nicolae Ceaușescu (foto). „Psihologia pozitivă”, afirma Odobleja, „a evoluat precum celelalte științe, materialistă și chimică la început, ea a devenit energetică și fizică astăzi – și se poate prevedea că mâine ea va deveni ceea va deveni și fizica”. Psihologia fizică a debutat demult ca o doctrină generală. Ea a fost aplicată și verificată de Weber și Fechner. Această aplicare a fizicii în psihologie era limitată. Ea se reducea la studiul relațiilor între senzații și excitanții lor; era o fizică aplicată – teoretic și experimental, doar la periferia psihicului, la parapsihic. „Dar dacă psihologia periferiei psihicului evolua spre energetism, aceea a centrului – a psihicului adevărat –, ea rămânea mecanicistă și în urmă față de progres: aici se află și

astăzi (…). S-a vorbit, desigur, de vibrații și de energie psihică – dar toate acestea au rămas niște divagații metafizice, speculații; nimeni nu a îndrăznit și nici nu a reușit să le introducă mai adânc în gândirea psihologică.” Psihofizica este definită ca un curent psihologic care studiază pe cale experimentală raporturile cantitative dintre intensitatea stimulilor fizici și intensitatea stărilor psihice. Altfel spus, este o ramură a psihologiei care încearcă să înțeleagă interacțiunea dintre minte și lumea fizică. Pentru Odobleja,

lumea fizică este natura, lumea exterioară, și definește fizicul ca fiind „izvorul psihicului și ultima sa expresie – cauza – și, adeseori, efectul lui, materialul din care este confecționat psihicul. E una dintre primele categorii opusă psihicului. Din punct de vedere logic, fizicul este una dintre jumătățile universului, cealaltă jumătate constituind-o psihicul: cantitativ, el este de departe porțiunea cea mai mare a universului”. În subcapitolul „Diviziunile fizicului”, Odobleja îl împarte pe acesta, din punct de vedere biologic, în natură inertă: corpuri neînsuflețite, fizicul propriu-zis și natură vie – ființele, biologicul. În continuare, precizează că de natura neînsuflețită se ocupă științele statice – chimia, geografia, mineralogia, astronomia etc. – și științele dinamice – fizica, mecanica, mecanica cerească și, adăugăm noi, mecanica cuantică. De natura vie se ocupă științele biologice, pe care le împarte, de asemenea, în statice – anatomia, histologia – și dinamice – fiziologia, evoluția. Din aceste diviziuni pe care le face Odobleja, se poate concluziona că termenul de fizic este același cu somaticul. Descrie psihicul ca pe o funcție biologică localizată în creier, care ar fi energetică, de o natură superioară și mai subtilă decât un act grosolan de contact fibrilar. Definește „elementele veritabile ale fenomenelor fizice ca fiind invizibile – ca elementele sau

substratul material al energiilor fizice – și analoge, dacă nu identice, cu acestea din urmă. Procesul psihic nu mai este un fenomen atât de grosier precum cel presupus de apropiere mecanică și de îndepărtare a fibrilelor neurologice, ci un proces de o extremă finețe, un proces energetic. Psihologic este, întradevăr, fiziologia centrilor nervoși, dar nu este decât partea cea mai fină, mai intimă, cea mai subtilă a acestei fiziologii: restul e neurologie. Psihologia este o fiziologie fără anatomie, deoarece anatomia sa veritabilă, anatomia psihologică propriu-zisă, microscopia energetică nu a fost inaugurată până în prezent. Noi nu putem, până la noi date, decât să ne-o imaginăm mintal, imitându-i pe chimiști și pe fizicieni care fac același lucru pentru valențele, atomii, cuantele, ionii și electronii lor. Poate că niciodată omul nu va reuși să vadă și să constate direct cu simțurile sale – inclusiv cu aparatele care le prelungesc și le măresc – adevăratul substrat material, anatomic al psihicului său”. Această ultimă descriere ne face să ne gândim că Odobleja a intuit ceea ce oamenii de știință fac astăzi pentru a descoperi tainele universului, mai precis, la Organizația europeană pentru cercetări nucleare (CERN) care adăpostește acceleratorul (LHC), unde se caută cea mai mică particulă a universului. Până în prezent, s-a descoperit penta-quarcul, iar alți fizicieni au lansat teoria stringurilor (corzilor). Noi experimente și studii efectuate la CERN par să sugereze că totul este în fapt compus mai mult din energie decât din particule materiale. Așadar, și noi, oamenii, am fi mai multă energie decât materie. Cercetătorii care examinează comportamentul particulelor la nivelurile cuantice au descoperit prin diferite experimente cu acceleratoarele de particule că blocurile de materie par a fi compuse din energie pură. De aici legătura cu ceea ce descria Odobleja în lucrarea sa, „Psihologia consonantistă” (1938-1939), cu aproape 78 ani în urmă, că elementele veritabile ale fenomenelor psihice sunt invizibile și energetice. Făcând aceste legături, putem afirma, fără a greși, că „Psihologia consonantistă” este o adevărată lucrare de psihosomatică, care pornește de la curentul psihologic ce studiază raporturile dintre fenomenele fizice și psihice, și anume psihofizica. Termenul de somatic aparține și se referă la corpul organismelor vii, adică natura vie din diviziunea fizicului făcută de Odobleja din punct de vedere biologic, iar psihosomatica rezultă că este analoagă psihofizicii. Odobleja definește psihofiziologia ca pe „studiul repercusiunilor reciproce (interre-

acțiilor) între: centru și periferie, fizic și fiziologic, moral și corp, creier și restul viscerelor, general și local, întreg și părțile sale. Este studiul reflexelor psihofizice, știința interreacțiilor psihofizice. Există acțiuni interorganice care se realizează prin intermediul centrilor nervoși, dar există și acțiuni interorganice directe. Fiecare organ are relații cu toate celelalte organe, inclusiv cu creierul. Creierul este, fără îndoială, un organ privilegiat, dar el nu deține monopolul comunicațiilor interorganice”. Mai mult, când Odobleja descrie influențele psihicului asupra fiziologicului (n.a. – adică efecte psihosomatice), el spune că acestea sunt: reversibile (funcționale) – tulburări psihosomatice – și ireversibile (organicizate) – boli psihosomatice. Iar influențele fiziologicului asupra psihicului sunt efecte somatopsihice, reversibile sau ireversibile, normale sau patologice. Pentru a face o analiză sintetică a legăturii dintre psihologia consonantistă și cea psihosomatică, am introdus sintagma ,,psihosomatica consonantistă”. În Drobeta-Turnu Severin există, din anul 1999, fundația „Ștefan Odobleja”, al cărei președinte este fiul marelui savant, ing. Ștefan Odobleja jr. Fundația are ca scopuri principale: aprofundarea cunoașterii operei savantului, studierea posibilităților de valorificare teoretică și practică a operei odoblejiene în domeniile de activitate subsumate, desfășurarea de activități în domeniile științei, învățământului și culturii. Alături de noi au fost mari personalități ale culturii științifice românești, din țară și din străinătate, precum: acad. Alexandru Surdu – vicepreședinte al Academiei Române, care a studiat manuscrisele despre logică ale lui Ștefan Odobleja, din care a cules materialul pentru lucrarea „Introducere în logica rezonanței” (1984), prof. dr. Ioan-Bradu Iamandescu – președinte onorific și fondator al Societății Române de Psihosomatică Aplicată și Medicină Comportamentală –, prof. dr. Dumitru Constantin Dulcan și prof. dr. AurelPopa Wagner – de la Universitatea de Medicină Rostok, Clinica de psihiatrie, Germania, și Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova, cel care, inspirat de ideile lui Odobleja, cercetează ingineria neuronului pentru a fi folosită în scopul dezvoltării de neuroproteze –, prof. dr. Robert Bota – de la Universitatea din California, UC Irvine Health, care promovează opera lui Odobleja în SUA –, dar și alții.

Dr. Nicolae POPESCU,

vicepreședinte al Fundației „Ștefan Odobleja”

ÎNTRE GHILIMELE Se pare că bunele intenții prin care, pentru unele grupuri, sunt practicate creșteri salariale au produs reacții ostile exantematice, tocmai când acestea au vizat medicii din sectorul de stat. Binevoitoare și diplomată, ministra sănătății a spus că „ întinde mâna” sindicatelor și nemulțumiților. Însă aceștia nu iau în considerare o mână goală și nici nu se consolează cu ideea unora care spun că teribila creștere a lefurilor din sănătate este un sofism. În principiu, așa stau lucrurile, dar din perspectivă socială evenimentele au evoluția căzătoare a pieselor de domino, deși, strict financiar, sunt un fel de albaneagra. (M. G. C.)

Micile pierderi de memorie se pare că și-au găsit rezolvarea. Deși pare un concept de ficțiune, implantul proteic ar putea fi în viitor o soluție pentru cei care întâmpină astfel de situații. Potrivit unui studiu realizat în Statele Unite ale Americii, în diferite părți ale creierului pacienților supuși testului, au fost implantați chirurgical electrozi pentru stimulare mentală. Interesantă se arată evoluția medicinei și mă gândesc dacă nu cumva cei care au realizat acest experiment s-au gândit să le vină în ajutor și soților care uită de aniversări. (B. U.) Revenit după mulți ani într-un spital „cu nume”, doctorul X vede că respectivul spital a primit un corp nou de clădire, monumental, cu spații generoase, dar dotate cam din sărăcie și că deja pardoseala și pereții sunt cam murdărele. Personalul i se pare amabil, plin de solicitudine și zâmbitor, însă informațiile obținute de la acesta sunt evazive și inutile, deși nu comportă riscuri ori eforturi suplimentare. În aceste condiții, omul nostru are toată îndreptățirea să se întrebe de ce oare în spitalele particulare și în cele „de stat” – deși ambele funcționează în sistem privat – lucrurile sunt diferite. Își răspunde tot singur: „De-aia!”. (M. G. C.)

GAZETA DE PERETE

Boli sociale transmise ereditar

Ce altceva este degenerarea rasei decât o treptată acumulare de caractere degenerative în sânul unei populații? „Relele igienice” ale populației rurale [...] sunt tot atâtea precondiții ale bolilor sociale care, dacă se transmit pe cale ereditară, slăbesc progresiv generațiile viitoare. Din această perspectivă, este esențial să știm ce anume se credea la sfârșitul secolului al XIX-lea că se poate transmite pe cale ereditară. În 1876, doctorul Petrini ne face o listă aproape completă: „Alienațiunea este una dintre afecțiunile ce se transmit prin ereditate. [...] Tuberculoza, scrofuloza, cancerul, guta, sifilisul, artrita și dartrele trec adesea la posteritate. Dintre maladiile pielii, psoriasul pare mai transmisibil. [...] Ereditatea în pictură, în muzică, s-a constatat tot timpul; predispoziția de a fura, de a viola, de a ucide, de a se sinucide, este ereditară” (Petrini, 1876). Vedem deci că, în mod direct sau sub forma diluată dar atotprezentă a predispozițiilor, ereditatea este atotputernică. Ea se manifesta atât sub forma eredității morbide, cât și sub cea a eredității morale; dar amintim și ereditatea talentului. Suntem aici în plin proces de constituire a eugenismului. Fragment reprodus din volumul România Medicilor, publicat de editura Humanitas. Constantin Bărbulescu, autorul lucrării, predă la Facultatea de Istorie și Filozofie a Universității „Babeș-Bolyai“ Cluj-Napoca.