Traditionalism Vs Modernism [PDF]

Zitiervorschau

Tradiț ionalism vs. Modernism Literatura interbelică se caracterizează prin două tendințe majore: tradiționalismul și modernismul. Criticul literar Eugen Lovinescu este cel care introduce în vocabularul istoriei literare acești doi termeni, deși erau cunoscuți de mai mulți ani. Tradiț ionalismul Conceptul de tradiționalism reprezintă o tendință a literaturii de a se îndrepta spre lumea satului, spre folclor, spre istorie, spre “primitivism” prin respingerea ideii de civilizație. Este un concept opus modernismului. Tradiționalismul s-a concentrizat prin trei grupări literare: - semănătorismul și poporănismul în perioada premergatoare Primului Război Mondial; - gândirismul în perioada interbelică; Semănătorismul s-a format în jurul revistei “Semănătorul” (19011910) din București. Principalul ideolog: Nicolae Iorga. Colaboratori: A. Vlahuță, G.Coșbuc, O.Goga, M.Sadoveanu, St.O.Iosif , s.a Scopul grupării era protejarea tradițiilor rurale,a specificului național, instituirea unei zone securizate care să ferească satul de influențele nocive din afară. Poporănismul s-a realizat în jurul revistei “Viața Românească” (1906-1929) din Iași, apoi la București începând cu anul 1930. Principalul ideolog: G. Ibrăileanu. Colaboratori: G. Topârceanu, I.Minulescu, M.Codreanu, T.Arghezi s.a Continuă ideile semănătoriste, dar renunță la a se mai axa exclusiv pe lumea rurală. Gândirismul se realizează în perioada interbelică în jurul revistei “Gândirea” (1921-1944) la Cluj, apoi din 1929 la București. Principalul ideolog: Nichifor Crainic. Colaboratori: L.Blaga, Gib I.Mihăescu, I.Pillat, V.Voiculescu, A.Cotrus, I.Teodoreanu, Camil Petrescu, G.Bacovia, Mateiu I.Caragiale, Sextil Pușcariu s.a Programul revistei a oscilat între două directii: ● Autohtonia - prin articolul lui L.Blaga intitulat “Revolta fondului nostru nelatin”

● Ortodoxismul (creștinismul) - prin articolul-program “Sensul tradiției” și prin eseul “Iisus în țara mea” a lui Nechifor Crainic. Lucian Blaga consideră că tradiția poporului nostru este preistorică și mititică. El face o distincție între cultură, care aparține popoarelor tinere, necivilizate și civilizație, care anunță declinul. Blaga consideră că trebuie să redescoperim acele elemente rudimentare de cultură dacică pe care civilizația romană , latină nu le-a putut distruge. Nechifor Crainic militează pentru o etnicizare a credinței în conformitate cu sufletul național. El consideră că o literatură valoroasă nu poate fi lipsită de spiritualitate, de ortodoxism. Modernismul În sens larg, modernismul este o tendintă inovatoare într-o anumită perioadă a literaturii. Accepțiunea cea mai răspândită a noțiunii de modern este ceea ce datează de curând ori dintr-un trecut foarte apropiat. Modernul se opune ideii de clasic, învechit, depășit. În studiul critic “Modern.Modernism.Modernitate”, Adrian Marino arată că pot fi numite ca aparținând modernismului totalitatea mișcărilor ideologice, artistice și literare care tind în forme spontane sau programate, spre ruperea legăturilor de “tradiție”, prin atitudini anticlasice, antiacademice, antitradiționale, anticonservatoare, de orice speță, repulsie, împinsă uneori până la negativism radical. Modernismului îi sunt încorporate următoarele curente literare: ● Simbolismul ● Expresionismul ● Futurismul ● Avangarda (dadaismul, suprarealismul, s.a) În literatura română interbelică, modernismul se caracterizează prin: - continuarea acțiunilor de autonomizare și esențializare a lirismului începută în simbolism; - introducerea altor tehnici poetice; - lărgirea sferei de inspirație; - propunerea unor atitudini lirice noi.

Modernismul românesc s-a constituit în jurul revistei “ Sburătorul” (19191922 si 1926-1927), apărută sub conducerea lui E. Lovinescu. Această publicație urmărește promovarea tinerelor talente: “O revistă are datoria să caute elemente tinere. Descoperind un singur talent, și-a îndeplinit datoria cu prisosința.” (Lovinescu) Programul revistei se conturează în acord cu ideologia literară a lui E. Lovinescu bazată pe un “spirit al veacului” și pe legea sincronismului. În paginile revistei au publicat I.Barbu, Camil Petrescu, Ilarie Voronca, Tudor Vianu, Camil Baltazar, G.Călinescu, Vladimir Streinu s.a. În paralel cu apariția revistei a funcționat și cenaclul literar “Sburătorul” , până în 1943, la moartea lui E.Lovinescu.

POPA VIOLETA XII FR