Totalizare 2 Biomateriale [PDF]

Zitiervorschau

Tema 5.Materiale auxiliare. Ceara. Clasificarea materialelor pentru ambalare. 1.Ceara stomatologică. Ceara cu compoziție diversă e utilizată pe larg în practică dentară la confecționarea protezelor dentare,atît in cadrul fazelor tehnice,cât și în cadrul fazelor clinice.Nu e utilizată ceara pură ci anumite amestecuri cunoscute sub denumirea de ceară dentară.Pentru a fi obținută e folosită ceara de origine naturală,cea obținută pe cale sintetică și modificatori. Ceara de origine naturală după proveniența ei poate fi-de origine animală- ceară de albine,ceară de lână,ceară de China,ceară spermocet -de origine vegetală-ceara de Carnauba(frunze de palmieri),Ceara Japoneză(din fructe),ceara de Candelil(ierburi) -de origine minerală-parafina,ozocherita,ceara de Montană,Cerezit Ceara sintetică-diverse varietăți de ceară obținute ca rezultat al reacțiilor chimice sau în urma modificărilor chimice ale cerii naturale ,precum Avrax,Acrosol,Durawax 1032,Aldo 33,Epolone

2.Clasificarea în funcție de utilizare. 1.Ceara pentru modelarea bazelor protezelor mobilizabile-Pentru a realiza machetele protezelor mobilizazbile se utilizează acea varietate de ceară care conține parafină sau cerezit până la 80%,ceara de albine,ceara Carnauba,rașina damar,coloranți. Proprietăți bune are ceara cu conținutul- parafina(77,99%),cerezit(20%),rașina damar(2%),colorant roșu tip Sudan(0,01%), fiind asamblată sub formă de plăci cu dimensiuni de 170/180/1,8 mm sau 150/76/1,3 mm.Aceasta devine ușor plastică la incalzire,bine se prelucrează cu ajutorul instrumentelor,se topește la temperatura de 54-56C. E comercializată sub diferite forme- ceroform-Spoda,ceara de modelat Kerr,Taggart ,Harward,SS.White. Poate fi utilizată si la modelarea dintilor pentru confectionarea coroanelor stantate și acrilice realizate pe baza tehnicilor clasice. 2.Ceara pentru modelarea protezelor dentare fixe-ceară utilizată pentru modelarea machetelor coroanelor turnate,punților dentare turnate,părților intermediare ale acestot piese,pentru modelarea formei anatomice la confecționarea coroanelor ștanțate conține aproximativ 60%parafina,25% ceara Carnauba,10% cerezit,5% ceara de albine.Sunt prezente varietăți precum -ceara incoloră(ambalată sub formă de bastonașe si utilizată pentru modelarea coroanelor din acrilat,a fațetelor),ceara de culoare roșie(pentru adaptarea machetelor coroanelor din regiunea cervicală),ceara de culoare verde( pentru modelarea fețelor coronare),de culoare albastră(pentru modelarea părților intermediare a punților dentare).

3.Ceara pentru modelarea protezelor scheletate- ceara cu compoziția-29% parafină,65% ceara de albine,5% ceara Carnauba,unii modificatori.În cadrul acestor varietăți sunt incluse și forme prefabricate din material elastic cu imprimarea diferitelor figuri a scheletului protezei în vederea ușurării procesului de modelare a barelor,șinelor,croșetelor,șeilor. Pentru confecționarae placuțelor,a bazei metalice cu relief asemanator mucoasei campului protetic se utilizează ceara ambalată sub formă de placi cu dimesniuni de 100/50/0.5 mm,de culoare verde sau roșie. 4.Ceara pentru realizarea machetelor canalelor de turnare. E utilizată la realizarea machetelor canalelor de turnare ,e ambalată în seturi și are forma unui cilindru cu diametruld de 2,3,4,6,9 mm si lungimea de 120,75,150 mm.Compoziția -40%parafină,57% cerezit,2% colofoniu și coloranți.

3.Proprietățile cerii: fluiditatea, dilatarea termică, proprietăți fizice ș.a. FLUIDITATE -Proprietate a unor corpuri de a se deforma, plastic sau viscos sub acțiunea tensiunilor mecanice; se caracterizează prin mărimea inversă a vâscozității. La gaze și lichide se manifestă la orice tensiuni,iar la corpurile solide, plastice numai la tensiuni mari. Dilatare termica- ceara trebuie sa aiba un coeficient de dilatare cit mai redus (0.1-0.15%). Proprietati mecanice-:  sa aiba proprietati plastice  Sa fie dura si casanta  Sa pastreze forma dupa prelucrare  Sa fie rezistenta pentru a-si pastra forma in timp.

4.Forma de prezentare și utilizarea cerii roz. Ceara ambalată sub formă de discuri cu diametrul de 82 mm si grosimea caibrata de 0,4 si 0.5 mm de culoare roză e utilizata atat pentru modelarea bazei metalive ,dar și pentru crearea unui spațiu de tranziție la duplicarea modelului.Mai poate fi utilizată la modelara machetelor coroanelor dentare. Ceara roz de modelat se utilizeaza în stomatologie la machetarea protezelor acrilice si în determinarile de ocluzie.

5.Forma de prezentare și utilizarea cerii pentru turnare. E utilizată la realizarea machetelor canalelor de turnare ,e ambalată în seturi și are forma unui cilindru cu diametruld de 2,3,4,6,9 mm si lungimea de 120,75,150 mm.Compoziția -40%parafină,57% cerezit,2% colofoniu și coloranți. Cearele dentare de turnare sunt utilizate în principal în tehnica de ceară; aceasta poate include lucrări de sculptură, construire și încrustare. Diferiti furnizori pot produce ceruri de turnare dentara realizate special pentru anumite aplicatii. În funcție de aplicația efectuată, cercetați ce ceară poate fi cea mai potrivită pentru laboratorul dvs. dentar. Sunt disponibile o varietate de culori. Majoritatea cerurilor de turnare dentară nu conțin material sintetic și au densitate moleculară ridicată, ceea ce permite ceară să aibă caracteristici excelente de sculptură, răcire rapidă și capacitatea de a rămâne opac chiar și atunci când este topit pentru a oferi un control mai bun în timpul creșterii. Punctul de solidificare al ceară de turnare dentară variază între

furnizori. Ceara de turnare dentară poate veni într-o varietate de forme, de la perle la cărămizi ruptibile, precum și culori multiple.

6.Forma de prezentare a cerii pentru lipit. E utilizată pentru solidarizarea elementelor componente metalice a protezelor dentare cu scopul ambalarii lor ulterioare in vederea realizarii procesului de lipire.În componența acestora intră-70%colofoniu,25% ceara de albine,5% ceara Montană neagră.Posedă calități adezive bune fata de metale si o duritate satisfacatoare,e sfarmicioasa,fragilă.La temperatura de cameră nu e adezivă,iar la temperatura de topire 65-75C devine foarte lipicioasă.

7.Forma de prezentare a cerii pentru efectuarea șablonului de ocluzie. Şabloanele de ocluzie sunt piese intermediare cu ajutorul cărora se stabileşte poziţia mandibulei faţă de maxilar în faza de determinare a ocluziei (când aceasta există) sau de determinare a relaţiilor intermaxilare (în absenţa relaţiilor ocluzale). Pe baza şablonului bine uscată se aplică în spaţiile edentate fragmente din ruloul de ceară, de lăţimea unui molar iar înălţimea depăşeşte cu 2 - 3 mm dinţii restanţi. Aceste fragmente se fixează la baza şablonului cu ceară de lipit. După ce au fost bine solidarizate de bază, sunt modelate cu spatula pentru a le da un aspect uniform paralelipipedic, cu suprafeţe plane şi unghiuri drepte. Se mai pot utiliza şi blocuri de ceară galbenă deja conformate sub formă de potcoavă care se vor secţiona în funcţie de zonele edentate şi vor fi solidarizate la baza şablonului; Valul se mai poate realiza şi din fragmente de ceară topite într-o ştanţă metalică de forma unei potcoave.

8.Forma de prezentare și avantajul utilizării profilului de ceară pentru canale de turnare. Cearele dentare de turnare sunt utilizate în principal în tehnica de ceară; aceasta poate include lucrări de sculptură, construire și încrustare. Diferiti furnizori pot produce ceruri de turnare dentara realizate special pentru anumite aplicatii. În funcție de aplicația efectuată, cercetați ce ceară poate fi cea mai potrivită pentru laboratorul dvs. dentar. Sunt disponibile o varietate de culori. Majoritatea cerurilor de turnare dentară nu conțin material sintetic și au densitate moleculară ridicată, ceea ce permite ceară să aibă caracteristici excelente de sculptură, răcire rapidă și capacitatea de a rămâne opac chiar și atunci când este topit pentru a oferi un control mai bun în timpul creșterii. Punctul de solidificare al ceară de turnare dentară variază între furnizori. Ceara de turnare dentară poate veni într-o varietate de forme, de la perle la cărămizi ruptibile, precum și culori multiple.

9.Cerințele către ceara stomatologică. 1.Să aibă un coeficient de dilatare cat mai redus(nu mai mult de 0,1-0,15%) 2.să posede proprietăți plastice bine pronunțate la temperatura de 37-40 C

3.Să fie dură si casantă,pentru a nu se deforma nici la temperatura camerei(20C),nici in cavitatea bucala(37C) 4.Sa aiba o forma plastica cu faza de trecere dintro stare lichida in alta stare -solidă,de scurta durata 5.Sa-si pastreze forma după ce a fost supusă prelucrarilor necesare 6.Sa nu fie farmicioasa in procesul de lucru 7.Sa se modeleze usor si sa posede o rezistență necesară petru a-si pastra forma timp mai indeungat 8.Să devină omogenă la topire 9.Să nu lase reziduri după topire sau ardere de tipar,ce ar putea avea un impact nefavorabil asupra piesei. 10.Să posede culori cu diverse nuante.

10.Clasificarea materialelor de ambalat utilizate în laboratorul de tehnică dentară. Proprietăți. 1.In funcție de liantul conținut,se clasifică înMasă de ambalat pe bază de sulfați Masă de ambalat pe bază de fosfați(Timp de priză- influențată de temperatura,maxim de rezistențp900 C) Masă de ambalat pe bază de silicați(pentru obtinerea componentei metalice a protezei scheletale,pentru ambalarea machetelor pieselor protetice realizate din aliaje cu interval ridicat de topire) Masă de ambalat ceramice(rezistente la t frt mari,utilizate-constructii protetice integral ceramice) Alte sisteme Masă de ambalat pe bază de sulfați(pentru confecționarea tipareloor protezelor acrilice,a protezelor metlice din aliaje nobile pe bază de aur,pentru unirea si fixarea a pieselor protetice metalice care trebuie lipite).Drept masă de ambalat pentru conf modelelor-gips de tip 3. Proprietăți-Duritatea și rezistența masei de ambalat(e mare si de ea depinde rezistența pereților tiparului la procesul de incalzire) -Porozitatea,mărimea particulelor de pulbere (trebuie să fie fină pentru a reda detaliile fine de suprafată si sa fie rezistentă.Dca cant de lichid e prea mare-o piesă cu defecte e obținută) -Modificări de Volum-deoarece are loc contracția machetei de ceară,contracția aliajului topit în timpul solidificării.Astfel aceasta cuprinde-expansiunea de priză(dilatare liniară)și expansiunea higroscopică(masa de ambalat in contact cu apa),Expansiunea termică(masa de ambalat e supusă proceselor de preincalzire si incalzire,contracția termică cand are loc procesul de răcire

2.Din punct de vedere al materialului din care sunt confecționate protezele,masele din

ambalatt e clasifică în 2 categorii Pentru proteze acrilice Pentru proteze metalice

3.În funcție de aliajele utilizate la turnare -mase de ambalat pentru aliaje nobile -mase de ambalat pentru aliaje nenobile -mase de ambalat pentru lipire cu loturi

Tema 6. Tema: Materiale de amprentare şi pentru efectuarea modelelor. Descrieri. Clasificarea. Tehnici de realizare a amprentelor şi modelelor. 1.Definiție de amprentă. Clasificarea amprentelor. Amprenta dentară reprezintă copia negativă și fidelă a câmpului protetic ce asigură înregistrarea și reproducerea cu exactitate a arcadelor dentare, a părților moi ale cavității bucale, a rapoartelor dintre ele. Cu ajutorul acesteia, se obține modelul pe care se va confecționa proteza. Clasificarea amprentelor dentare  I. Amprente Documentare- Sunt realizate la pregătirea proprotetică a cavității bucale pentru obținerea modelului documentar;  II. Amprente Auxiliare- Sunt realizate pentru obținerea modelului de diagnostic (studiu) sau a modelului auxiliar necesar la confecționarea diferitelor lucrări protetice;  III. Amprente de Bază-Sunt realizate după efectuarea manoperelor de pregătire specială a dinților sau părților moi ale câmpului protetic pentru confecționarea modelului și realizarea lucrării protetice corespunzătoare. Sunt utilizate in anumite situații- arcade dentare integre sau parțial integre fără preparația dinților in vederea unei analize preterapeutice pe model -arcade dentare cu preparații coronare in vederea terapiei cu proteze unidentare,punți -arcade dentare edentate parțial pregătite in vederea protezării mobilizabile -maxilare edentale total-superioare,inferioare,sau ambele pentru realizarea protezelor totale. -pentru realizarea de atele chirurgicașe -amprenta in vederea realizarii modelului document pentru a evedenția condițiile campului protetic.

2.Lingurile de amprentare. Caracteristica. Clasificarea. Portamprentele (lingurile de amprentare) sunt suporturile rigide cu ajutorul cărora se aplică materialul de amprentare în stare plastică. Ele trebuie să îndeplinească anumite condiţii:Să fie rigide, adică stabile la deformare; Să cuprindă tot câmpul protetic; Să asigure o grosime cât mai uniformă materialelor de amprentă. Se apreciază că spaţiul între lingură şi câmp ar fi bine să fie cuprins între 3 – 5 mm în toate direcţiile, care să permită revenirea elastică a materialului;

Să retenţioneze cât mai bine materialele de amprentă prin diferite sisteme mecanice. Se pot utiliza şi lacuri sau benzi adezive care permit o mai bună aderenţă materialelor la portamprente; Să prezinte un mâner, stopuri şi puncte de reper necesare unei corecte centrări; Să nu limiteze mişcările funcţionale ale părţilor moi. CLASIFICAREA PORTAMPRENTELOR:

În funcţie de materialele din care sunt confecţionate, ele se pot clasifica în: 1.Metalice, care pot fi din: Oţel inoxidabil; Alamă cromată; Aluminiu placat cu răşin epoxidice. 2. Din mase plastice:Răşini acrilice;Materiale compozite; Polistiren;Răşini policarbonate.

3. Mixte (metalo-plastice) După întinderea suprafeţei de înregistrare din teritoriul câmpului protetic pot fi: 1. Totale: -Cu loje alveolare plane, pentru dentat şi edentaţii intercalate; -Cu loje alveolare rotunjite, pentru edentatul total; -Cu loje rotunjite în zonele laterale şi loje plane în regiunea frontală, pentru edentaţii terminale. 2. Parţiale: -Pentru hemiarcadă (stânga, dreapta); -Pentru regiunea frontală; -Pentru amprentele în ocluzie – prezintă doar pereţi laterali, fără planşeu. 3. Unidentare – inelul de cupru. După fidelitatea (exactitatea) înregistrării distingem: 1. Portamprente standard. Se folosesc pentru amprente preliminare, documentare; Corespondenţa cu câmpul protetic este aproximativă; Exactitatea este redusă, incertă; Se livrează într-o varietate limitată de forme şi dimensiuni. Se livrează în variante de mărimi diferite: Pentru câmp protetic maxilar; Pentru câmp protetic mandibular; Pentru arcade dentate; Pentru arcade edentate; Pentru edentaţii terminale; Pentru edentaţii frontale. Lingura maxilară are următoarele părţi componente: Lojă pentru amprentarea dinţilor sau crestelor alveolare; Lojă pentru amprentarea bolţii palatine;

Portamprentele standard, din punct de vedere al utilizării lor în practică, se împart în două categorii: -Care pot fi utilizate de mai multe ori, aşadar ele trebuie să se poată steriliza; -De unică folosinţă – se livrează în ambalaje de 50 sau 100 de piese, la care se adaugă unuldouă mânere metalice care se adaptează la linguri. 2. Portamprente individuale. Se utilizează la amprentările finale, funcţionale; Au forme şi dimensiuni adaptate reliefului fiecărui câmp protetic; Amprentele obţinute au o mare exactitate. Aceste linguri sunt utilizate în tratamentul edentaţiei totale cu proteze totale şi al edentaţiei parţiale rezolvată prin proteze mobilizabile. Se compun dintr-un corp (bază) şi mâner. Se pot realiza din diferite materiale:Mase termoplastice: Shellack, Stents, ebonită, polistiren; Răşini acrilice auto, termo sau fotopolimerizabile; Poliesteri, copoliesteri; Metale sau aliaje.

3.Clasificarea materialelor amprentare după Oksman, Gherner, Napadov, Postolachi și Bârsa. Clasificarea materialelor amprentare după Oksman, Gherner și Napadov Elastice-Reversibile/Ireversibile Termoplastice-Reversibile/Ireversibile Rigide-Reversibile/Ireversibile Clasificarea materialelor amprentare după Postolachi și Bârsă Rigide-Reversibile/Ireversibile Elastice-Reversibile/Ireversibile

4.Condițiile esențiale pentru materialele de amprentare (plasticitatea, fidelitatea, elasticitatea, rezistența mecanică, stabilitatea dimensională, timpul de priză). Plasticitate-capacitatea materialului de amprentă de a fi deformat și modelat sub acțiunea unei presiuni minime ,cu înregistrarea reliefurilor câmpului protetic,fără a deforma reliefurile acestuia.Pentru materialele termoplastice,plasticitatea nu trebuie să se producă la o temperatura mai mare de 50C.Temperaturile mai ridicate produc leziuni la nivelul țesutului cavității bucale.În unele situații faza de plasticitate poate fi scurtată sau prelungită dacă necesitățile clinice o cer.Faza plastică apare in momentul aplicarii pe campul protetic de la o

stare semifluida la una chitoasă și se caracterizează prin o deformare reversibilă,înlocuită apoi cu o fază rigidă,semirigidă sau elastică ireversibilă. Fidelitatea-exactitatea cu care materialele de amprentă reușesc să reproducă cele mai fine detalii ale câmpului protetic.Ea depinde de mărimea particulelor,consistența și proprietățile hidrofile a materialului de amprentă. Elasticitatea-materialele de amprentă trebuie sa prezinte un grad de elasticitate,care să permită indepartarea amprentei de pe campuri protetice cu grade variabile de retentivitate. Rezistența mecanică-materialul de amprenta trebuie sa fie suficient de rezistent pentru a nu se rupe în momentul dezinsertiei de pe campul protetic sau a operațiunilor ulterioare(transport,depozitare,turnare a modelului) Stabilitate dimensională- trebuie să asigure păstrarea fidelă a imaginei campului proteticd din momentul dezinserției amprentei din cavitatea bucală pana la intarirea finală a materialului de model.În timpul transportului păstării ei,realizarii modelului să nu apară modificări de volum-dilatații sau contracții. Timpul de priză- trebuie sa satisfaca cerințele clinice și să poată fi modificat de către practician în funcție de particularitățile fiecărei tehnici de amprentare. Compatibilitatea cu materialele de modele- nu se va indesa amalgam sau aliaje usor-fuzibile în amprenta din alginat.materialele depuse pe cale galvanică sunt cmpatibile cu orice tip de material de amprentă,mai puțin hidrocoloizi.Alginatele care conțin fosfat trisodic inhibă reacția de priză a gipusilor.

5.Condițiile secundare pentru materiale amprentare (absența iritanțiilor toxici, miros, gust plăcut, posibilitatea de stocare și îndepărtarea cu ușurință după priză). 6.Prezentarea succintă a materialelor amprentare dure reversibile și ireversibile. Proprietăți. Gips-cel mai vechi material de amprentă.Pulberea ce se amestecă cu apă e numităsemihidrat sulfatului de Ca.Pentru amprente se foloseste gips de clasa 1 .Avantajele acestuia(mare fidelitate tradusa prin o redare exacta a detaliilor campului protetic,expansiune de priza 0,2% care poate fi controlata si redusă,timp de priză convenabil 3-5 min,bună fluiditate-conferă materialului posibilitatea de a patrunde in toate detaliile,capacitate de absorbtie a filmului salivar,lipsa de toxicitate,pret redus.) Dezavantaje(manipulare greoaie,indepartare dificilă de pe campurile protetice retentive,apariția in timp a fenomenului de imbatranire a materialului). Utilizată pentru(amprenta preliminara la edentarul total,amprenta funcțională la edentatul total maxilar,supraamprenta la punti in 2 timpi).

Rașini acrilice-timp de priză-2 minute, utilizat pentru amprentarea si realizarea protezelor unidentare,incrustatii,dispozitive corono-radiculare.

Dezavantaje-coeficient mare de contractie la polimerizare,monomerul produce leziuni la nivelul tesuturilor moi).Pulberea e reprezentata de granule sfericre de polimetacrilat in care e inglobat si initiatorul de polimerizare.Lichidul monomer incolor,volatil,inflamabil

7.Caracteristice materialelor de amprentare elastice reversibile și ireversibile. Hidrocoloizii-formați din suspensii de molecule sau grupuri de molecule,intr-un anumit mediu de dispersie,avand 2 componente(particule dispersate,mediul care conține aceste particule). Proprietăți- capacitatea soluțiilor hidrocoloide de a se transforma în geluri(stări semisolide) sub influența unei anumite temperaturi(temperatura de gelație) -capacitatea de a-si pastra starea de gelație la o anumită temperatură -elastice in stare de gel

M.E Reversibile- agar-agarul(extras din alge marine).Acesta e folosit pentru duplicarea modelelor.Nu sunt utilizati,decat in conditii speciale din cauza condițiilor complicate de amprentare(utilizare 3 bai termostatice pentru prepararea materialului,folosirea unor portamprente speciale prevăzute cu tuburi de irigație,folosirea seringelor speciale termoizolatoaree pentru injectarea materialului de amprentare.De asemenea prezintă dezavantaje precum- necesită o instalație specială de incalzire a materialului,tehnica de amprentare e dificila pentru medic si pentru paciet,modelele trebuie turnate imediat și au o rezistență redusă. Sunt livrați in tuburi din material plastic,sub formă de gel,care se pot incalzi in baie de apă.Materialul lichefiat prin caldura e injectat in zona preparațiilor.Portamprentele standard metalice prevazute cu canale de racire se umplu cu material pregatit pentru completarea amprentării.Portamprentele se aplica peste intreaga arcada,apoi se introduce in apa la o temperatura de 18C,prin canale de racire,care are rolul de a produce gelația materialului. Denumiri comericiale- DUBLAGA,VIDERIT,DUBLINET

M.E.Ireversibile- Alginatele-materiale de amprentă folosite pentru obtinerea rapidă a unor amprente mai puțin pretențioase în vederea realizării modelelor de studiu,în ortodonție pentru obținerea modelelor de lucru,pentru obținerea modelelor pe care vor fi realizare portamprente individuale. Clasificare-după timpul de priză(clasa 1-rapide,clasa 2-normale)/ după utlizare(clasa Aamprentare in vederea realizarii de incrustatii sau coroane/clasa B-amprente preliminare,edentatia partiala sau totala./clasa C-amprenta anatomică,de studiu) Se prezintă sub formă de pulbere de diferite culori in cutii sau pungi sagitale.Pulberea e higroscopică și trebuie păstrată in o atmosferă uscată și rece,în recipiente închise ermetic.Perioada maximă de păstrare-1 an. Compozitie-alginat de Na si K(12-15%)

Sulfat de Ca(8-12%) Fosfat trisodic(2%),inhibitor de priză,poate fi cu priză rapida sau normală Adaos mineral inert care reduce actiunea lipicioasă si-i dă o anumită vascozitate(70%) Sulfat de potasiu sau florură de zinc alcalină(10%) Subst.colorante si aromatizante Indicatori care fac să varieze culoarea amprentei,indicand momentul scoaterii amprentei

Preparare-pasta de amprentare se obține prin amestecul unei cantități de pulbere cu apă rece,în proporțiile stabilite de producător.15g pulbere la 50cm^3apă.Pentru mixare folosim un bol de cauciuc si o spatulă din material plastic.In bol punem mai intai pulberea apoi adaugam treptat apa demineralizată sau apa distilata la temperatura de 21C.Timpul de mixare e de aprox. 45 secunde pentru cele cu priză rapidă și circa 1 minut pentru cele cu priză normală.Trebuie sa obtinem o pastă omogenă,cremoasă,aderentă de spatulă,evitand includerea bulelor de aer. Îsi schimba culoarea 2 ori-cand amestecam cu apa,cand se intareste Priza materialului include 3 faze1.Faza plastică dureaza 60sec si e urmarea dizolvării celor 2 subst.chimice.Materialul se aplică in portamprentă in vederea modelării și amprentării.Materialul preparat e depus in portamprenta prevăzută cu sist. de retenție sau in linguri individuale prevăzute cu perforații.Grosimea stratului de alginat trebuie sa fie de aprox.8 mm.Ulterior suprafata e netezita cu degete umectate in apa,iar pacientul clateste gura pentru a indeparta saliva aderenta 2.faza intermediară- materialul e partial deformat in functie de intensitatea gelificarii.Sunt contraindicate miscari a amprentei in campul protetic 3.faza finala-cand sa realziat priza datorita gelificarii,iar ammprenta reproduce cu fidelitate elementele campului protetic. Avantaje alginat preț relativ redus,nu sunt materiale hidrofobe,nu au miros/gust neplăcut,au fluiditate frt bună,se manipulează ușor,nu necesită folosirea portamprentelor individuale pentru amprentare Dezanvataje-modelele trebuie turnate imediat,limitele marginale a preparatiilor in cazul puntilor dentare sau protezelor unidentare,amprentele au o rezistenta redusa in secțiuni subțiri.Se micsoareaza in volum

8.Cerințele medico-biologice către materiale de amprentare. 1.Miros plăcut; 2. Gust plăcut; 3. Culoare plăcută;

4. Trebuie să redea fidel contururile părților dure și moi ale câmpului protetic; 5. Să nu-și modifice volumul în procesul de priză și nici ulteriori, până la realizarea modelului; 6. Să nu se deformeze la etapele de îndepărtare, transportare și modelare a modelului; 7. Consistență și textură corespunzătore; 8. Accesibile din punct de vedere economic și ergonomic; 9. Să fie dur, casabil sau elastic; 10. Să posede rezistență la presiuni și să revină la pozițiainițială după încetarea presiunii; 11. Timpul de priză să fie redus în condițiile umidității și temperaturii din cavitatea bucală; 12. Ușor să se preseze pe câmpul protetic și ușor să se îndepărteze; 13. Să nu acționeze nociv sau toxic asupra țesuturilor câmpului protetic; 14. Să nu adere la materialele utilizate la turnarea modelului și ușor să se desprindă de ele

9.Modelul. Definiția. Caracteristica. Reprezintă copia pozitivă și fidelă a câmpului protetic,inregistrata de catre o amprentă.Confectionarea acestuia prezintă o fază de laborator in cadrul realizarii restaurarilor protetice.pe model va fi confectionata macheta viitoarei restaurari protetice sau chiar direct restaurarea protetica propriu zisă.

10.

Materiale utilizate la realizarea modelelor. Proprietăți . Utilizarea.

Materialele folosite pot fi -nemetalice-gipsuri(albastru-tip 2,dure-tip 3,extradure si sinteticetip 4,extradure-tip 5),cimenturi,rasini acrilice,materiale compozite(pe bază de poliuretani,rașini epoxidice,epiminice,cu diferite umpluturi),mase de ambalat. -metalice-amalgame,aliaje(usor fuzibile/topite si pulverizate/metale depuse pe cale galvanică) Gipsul-material bicomponent pulbere-lichid obținut din amestecul ipsosului cu apa.Ipsosul este un semihidrat au sulfatului de Ca,care prin hidratare va da naștere gipsului.Gipsul poate fi de 5 tipuri 1.Gipsul de amprentă(tip1)-utilizat exclusiv ca material de amprentă în cazul unor supraamprentari ale inelului de cupru,în edentația totala ca material de amprenta necompresiv sau pentru confectionarea cheilor vestibulare in edentatia partiala 2.Gips alb de model(gips albastru,tip2)-un gips moașe,dupa priza prezentand o structura poroasă.Pretul lui e scazut.Structura poroasa si rezistenta mica la abraziune nu permit utilizarea lui decat pentru confectionarea modelelor mai putin pretențioase,precum modelele de studiu,modelul dintilor antogoniști,modele preliminare.Se fixwază cu ajutorul lor modelele in articulatoare,poate fi utilizat si ca masa de ambalat pentru polimerizarea coroanelor,puntilor si protezelor.

3.Gips dur(tip3)-pulbere colorata galben,albastru,verde,roz avand o granulație frt fină.Aceasta granulatie face ca pasta sa fie fluidă,redand cu fidelitate mare detaliile amprentei.Duritatea e mai mae de 2.5-10 ori decat a celor de tip 2.Nu au pret ridicat si e utilizat pentru a crea proteze unidentare,punti,aparate ortodontice,proteze partiale mmobilizabile,proteze totale. 4.Gips extradur(tip 4)-timp de priză si expansiune frt mici,rezistenta la incovoiere,abraziune frt mare.Costul e mai mare,de aceea sunt utilizare pentru modele unde e necesara o fidelitate absoluta=incrustatii,coroane parțiale,punți adezive,sisteme de menținere si stabilitate. 5.Gips extradur cu expansiune ridicata(tip5)-au o rezistenta la compresiune chiar mai mare.E utilizata ca si cele de tip 4.Sunt ultima noutate in familia gipsurilor. Rașini acrilice-Utilizate la un moment dat pentru confectionarea unor modele de lucru mici,au disparut datorita contractiei lor mari.Ele se folosesc pentru confectionarea modelelor didactice si se mai cheama si ,,modele fantomă Materiale compozite-cele pe baza de rasini epoxidice sunt cele cu precizie.Proprietatile principale- fidelitatea e satisfacatorae,rezistenta la abraziune frt mare,contracția mică,rezistența la incovoiere bună,rezistența la temperaturi înalte. Mase de ambalat-modelul duplicat se obtine prin amprentarea modelului de lucru special pregatit cu o masa duplicatoare de tipul hidrocoloizilor reversibili in care se toarnă masa de ambalat. Amalgamele-se pot utiliza atunci cand amprentele se iau cu mase termoplastice in inel. Depunerea metalelor pe cale galvanica asigura o mare fidelitate a detaliilor reproduse prin amprentare

11.

Clasificarea modelelor după scopul urmărit. Tehnica realizării.

Tehnologia de realizare a modelelor poate fi una conveționala in care se depune un material in amprenta obținută in cabiner si se obtine un model fizic .După tehnica de depunere a materialului in amprenta pot fi clasificare R R

12.

prin turnare in amprenta(gipsuri,materiale compozite,mase ceramice sub formă de pastă) -prin îndensare(amalgame,cimenturi) -depunere de metale prin(galvanizare,pulverizare)

Utilajul necesar pentru confecționarea modelului.

1.Special -Vaccum malaxor(pentru malaxarea in vid a gipsului si materialelor de ambalat pentru a nu se forma pori) -Măsuță vibratorie(vibrează pentru a aranja straturile fara pori)

2.Uzual -colbă de cauciuc,spatulă, Dotare-camera de gips,masă de lucru,apă curentă

ZetaPlus Putty - material de amprenta pe baza de silicon Avantaje: Hidrocompatibilitatea fluidelor: permite obtinerea unei amprente precise Duritate finala ridicata: contribuie la obtinerea unui model precis dupa ce a fost turnat gipsul Rezistenta la rupere: reduce riscul de rupere a amprentei in momentul cand este indepartata din gura pacientului Tehnica de mixare: manuala

Timp de lucru clinic (de la inceputul mixarii la, 23°C): 3:15min Timp in gura (la 35°C): 3:15min Timp de fixare: 4:30min Tehnica recomandata: tehnica de amprentare in 2 pasi Duritate: 70 Shore A Aroma: menta

Indicatii: Tehnica de amprentare in 2 pasi Oranwash L - material de amprenta pe baza de silicon, light body

Avantaje: Hidrocompatibilitatea fluidelor: permite obtinerea unei amprente precise Duritate finala ridicata: contribuie la obtinerea unui model precis dupa ce a fost turnat gipsul Rezistenta la rupere: reduce riscul de rupere a amprentei in momentul cand este indepartata din gura pacientului Tehnica de mixare: manuala Ideal in combinatie cu ZetaPlus Putty si Indurent Gel Timp de lucru clinic (de la inceputul mixarii la, 23°C): 1:30min Timp in gura (la 35°C): 3:30min Timp de fixare: 5:00min Tehnica recomandata: tehnica de amprentare in 2 pasi

Aroma: portocala

Indicatii: Tehnica de amprentare in 2 pasi Indurent Gel - gel catalizator Avantaje: Culoarea rosie permite recunoasterea usoara a omogenitatii amestecului Usor de masurat Poate fi utilizat cu toate materialele de amprenta pe baza de silicon de condensare de la Zhermack (ZetaPlus, Titanium, ZetaLabor) Utilizare facila

Tema 7: Materiale pentru obturarea cavităților carioase. Clasificarea. Cerințe către materialele de obturație permanente 1. Noțiunea de obturație a cavităților carioase-reprezinta etapa finala,esentiala si importanta de tratament al cariei dentare si al complicatiilor ei,care prevede refacerea obligatorie a conturului coroanei dentare cu scopul restabilirii morfologiei anatomice si a functiei fiziologice a dintelui prin substituirea(cu material obturator special) a tesuturilor dure dentare pierdute. Plombarea era considerate la inceput exclusive ca o etapa finala a tratamentului cariei dentare si al complicatiilor ei ,care isi propunea drept scop compensarea prin plomba a tesuturilor dure dentare pierdute.La etapa actuala datorita aparitiei materialelor de obturatie modern,dintii pot fi restabiliti fara a recurge la protezare.

2.Clasificarea materialelor de obturare a cavităților carioase. Aceste materiale de obturare a cavitatilor carioase se clasifica in 6 grupuri. I.Materiale pentru obturatii definitive-pentru restabilirea formei anatomice si a functiilor 1.Materiale pentru obturarea directa a dintilor

-cimenturi(minerale,polimerice) -materiale de obturatie metalice(amalgame,coezive) -materiale de obturatie polimerice(mase plastice,compozite,compomere,ormocere) 2.Materiale pentru obturarea indirecta a dintilor -metalice -ceramice -polimerice II.Materiale pentru obturatii coronare provizorii-pentru plombarea temporara a cavitatii dentare. III.Materiale pentru obturatii(captuseli) -curative -izolatorii IV.Materiale pentru umplerea canalelor radiculare. -materiale pentru obturatii provizorii -paste -filler V.Adezive -autopolimerizabile -fotopolimerizabile -dual cure VI.Sigilanti superficiali -fisurali -radiculari Pentru obturatii

Din punct de vedere a merceologiei,materiale pentru obturatii definitve se impart in: 1.cimenturi 2.materiale de obturatie metalice 3.materiale de obturatie din mase plastice si polimerice 4.adezive si sigilanti stomatologici 5.materiale compozite. 3.Cerinte catre materialele de obturatie provizorie: Obturatia provizorie presupune prezenta subiacenta a unui medicament curative netoxic,neagresiv prin nimic fata de tesuturile dentare si avand drept scop,de exemplu,activarea dentiogenezei.Pentru a fi folosite in clinica ele trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: -sa adere relative bine la peretii dentari -sa fie sufficient de trainice pe un termen util( in mediu pana la 2 saptamani) -sa fie introduce,applicate si modelate usor si simplu in cavitatea carioasa -sa fie indepartate cu usurinta din cavitatea carioasa cu ajutorul instrumentelor de mana sau a celor rotative -sa nu coloreze dintele -sa fie ieftine deoarece prin folosirea lor curenta se consuma in general in cantitati mari -sa poata fi conservate indelungat in conditiile obisnuite ale unui cabinet stomatologic -sa aiba un timp de priza convenabil(5-20 minute)

-sa aiba in mediul buccal o rezistenta mecanica suficienta la actiunea fortelor de masticatie -sa actionize stimulator asupra pulpei dentare -sa aiba in mediul buccal o rezistenta mecanica,pentru a putea fi mentinute cel putin 15-30 zile. -sa posede proprietati antiseptice -sa nu intre in combinatie chimica cu medicamentele pe care le protejeaza -sa fie plastice -sa fie indiferente fata de tesuturile moi ale cavitatii bucale -sa fie nocive pentru intregul organism -sa fie bune izolatoare termice si electrice -sa prezinte un gust si miros agreabil,sau acestea sa lipseasca defel.

4.Cerinte fata de materialele curative: Acest gen de materiale obturatorii este destinat pentru tratamentul manifestarilor inflamatorii ale pulpei si stimularea functiilor ei plastice. Obturatiile provizorii si pansamentele,realizate cu scop curativ trebuie aplicate pe obturatie curative. -este necesar de a exercita o actiune farmacologica fortifianta asupra pulpei -sa contina diverse aditive medicamentoase care asigura actiuni antiinflamatorie,antimicrobiana,odontotropa -nu trebuie sa irite pulpa -sa asigure o etansare solida a dentinei subjacente,legatura cu tesuturile dentare,materialul captuselii si cel obturator de durata

-sa corespunda cu proprietatile fizico-mecanice ale materialelor obturatorii de durata -sa nu irite pulpa dintelui -sa aiba efecte antiinflamator si reparator asupra pulpei -sa exerciti o actiune bactericida si bacteriostatica -sa exercite o actiune odontotro[a -sa manifeste o devizitate suficienta -sa fie plastice Sa asigure o etansare a dentinei subiacente -sa suporte presiuni masticatorii dupa intarire. 5.Cerinte fata de materialele de obturatie izolante. -sa nu afecteze,irite sau sa actioneze toxic fata de pulpa dintelui -sa posede o rezistenta mecanica suficienta -sa fie plastice -sa manifeste o adezivitate suficienta -sa fie radioopace -sa aiba un coeficient de dilatare termica apropiata de cel al tesuturilor dentare -sa nu inactiveze subt medicamentoase ale obturatiilor curativse -sa protejeze pulpa dintelui de actiunea toxica(a acizilor si monomerilor,produsi la priza)obturatiei permanente -sa posede calitati termoizolatorii suficiente

-sa nu modifice geometria unei cavitati corect formate -sa nu iasa in afar cavitatii,deoarece obturatia se va dizolva usor sub actiunea fluidului bucal -sa nu posede calitati antigenice(alergice) -sa nu modifice culoarea dintelui. 6.Notiune de restaurare coronara Restaurarea se numeste procesul de restabilire a integritatii si corectia parametrilor estetici si functionali ai dintilor cu materiale de obturare estetice moderne nemijlocit in cavitatea bucala.In insasi definitie este specifica deosebirea restaurarii de plombarea dintilor.daca la plombarea se restabilesc in principal caracteristicile functionale ale dintelui,ce imita dentina si smaltul,transparenta si gama de culori. Restaurea prevede,pe langa exercitarea actiunii curative si refacerea partiala sau totala a dintelui,elemente cu aspect specific artistic:restaurarea marimii,formei anatomice corespunzatoare,gmaie de culori,transparentei,luciului suprafetei. 7.Cerinte catre materialele de obturatie permanente        

Sa nu fie iritante pentru pulpa dentara sau paradintiu marginal Sa fie aderente la smalt si dentina Sa reziste la forte de masticatie si uzura Sa nu sufere schimbari volumetrice in timpul reactiei de priza Sa aiba stabilitate chimica si volumetrica dupa priza Sa aiba o rezistenta mecanica si o culoare cu cea a dintelui Sa se poata prepara, aplica si finisa cu usurinta Sa aiba o conductibilitate termica si electrica apropiata cu cea a tesuturilor dure

Tema 8: Materiale de obturaţii provizorii. Caracteristica. 1.Notiune de obturatie provizorie:

Obturatia provizorie presupune prezenta subiacenta a unui medicament curative netoxic,neagresiv prin nimic fata de tesuturile dentare si avand drept scop,de exemplu,activarea dentiogenezei

2.Cerinte fata de materialele de obturatii provizorii Pentru a fi folosite in clinica ele trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: -sa adere relative bine la peretii dentari -sa fie sufficient de trainice pe un termen util( in mediu pana la 2 saptamani) -sa fie introduce,applicate si modelate usor si simplu in cavitatea carioasa -sa fie indepartate cu usurinta din cavitatea carioasa cu ajutorul instrumentelor de mana sau a celor rotative -sa nu coloreze dintele -sa fie ieftine deoarece prin folosirea lor curenta se consuma in general in cantitati mari -sa poata fi conservate indelungat in conditiile obisnuite ale unui cabinet stomatologic -sa aiba un timp de priza convenabil(5-20 minute) -sa aiba in mediul buccal o rezistenta mecanica suficienta la actiunea fortelor de masticatie -sa actionize stimulator asupra pulpei dentare -sa aiba in mediul buccal o rezistenta mecanica,pentru a putea fi mentinute cel putin 15-30 zile. -sa posede proprietati antiseptice -sa nu intre in combinatie chimica cu medicamentele pe care le protejeaza -sa fie plastice

-sa fie indiferente fata de tesuturile moi ale cavitatii bucale -sa fie nocive pentru intregul organism -sa fie bune izolatoare termice si electrice -sa prezinte un gust si miros agreabil,sau acestea sa lipseasca defel.

3.Diferenta dintre obturatia provizorie si pansament. Diferenta dintre obturatie provizorie si pansament este ca pansamentul are scop profilactic de tratament,fiind o metoda curativa iar obturatia are scop drept sigilare si inchiderea cavitatii,obturatia fiin o metoda de cimentare.Pentru efectuarea unei obturatii temporare este necesar initial aplicarea a unui pansament dupa care se efectuiaza obturatia propriu zisa. 4.Notiunea de pansament. Pansamentul este o varianta a obturatiei provizorii,aplicata pe un termen de 1-14 zile in cazul necesitatii de a izola un medicament toxic subiacent,aplicat temporar,de contactul cu mediul cavitatii bucale.Pansamentul are functie curativa. 5.Materiale utilizate in obturatia provizorie: Toate materialele pentru obturatii provizorii produse la momentul actual de catre industria farmaceutice corespund intr-o masura sau alta cerintelor de utilizare,dar nici unul dintre materialele provizorii nu indeplineste in totalitate aceste conditii.De aceea in

activitatea practica stomatologica,utilizarea lor se efctueaza selectiv,reiesind din situatia clinica concreta. In calitate de materiale obturatorii provizorii sunt folosite:dentina artificiala,dentinpasta,vinoxolul,cimenturile zinc-oxid-eugenol si policarboxilic,materiale polimerice). 6.Caracteristica dentinei artificiale.Proprietati.Compozitie chimica. Prezinta cea mai frecventa utilizare in calitate de material obturator provizoriu.Ea consta din oxid de zinc(66%)sulfat de zinc deshidratat(24%)caolin(10%) iar in calitate de fluid se foloseste apa distilata.Dentina artificiala se prepara pe suprafata mata a lamei de sticla,malaxand cu o spatula metalica,Cantitatea necesara de pulbere si cateva picaturi de apa distilata se aplica separat.La picaturile de apa se adauga in portiuni pulberea in cantitatea necesara de a fi usor absorbita,iar apoi-in portiuni mici pana la obtinerea unei consistente de smantana groasa,mestecand cu o spatula pe parcursul a 30-40 s de la temperature de 1820 grade.Priza dentine artificiale debuteaza peste I minunta jumate -2 minu te iar finalul se instaleaaza peste 3-4 minute.Nu se recomanda adaugarea apei la masa amestecata pana la o consistenta densa,urmeaza a fi preparata iarasi o portie de dentina.

In cavitatea carioasa pregatita din timp se introduce imediat dupa preparare intr-o singura portie cu ajutorul spatulei bucale,iar apoi-cu o buleta de vata strans rasucita,umezita cu apa,pasta este condensate cu staruinta.Pasta incepe sa se intareasca in decurs de 1,5 minute,priza finalizandu-se definitive peste 2-3-4 min.Apoi obturatia este modelata cu un instrument de obturare.Este important ca obturatia sa inchida ermetic toata cavitatea.Cea mai frecventa cauza a distrugerii si caderii rapide a obturatiei provizorii este patrunderea salivei in cavitatea carioasa sau a inchiderii premature a gurii pacientului. Caracteristici medicale si tehnice: -simplete a utilizarii -etansare buna a cavitatii -rezistenta insuficienta fata de agentii mecanii(cel mult 2-3 zile) -indiferenta fata de pulpa dentara,substante medicamentoase si orgnanism in general -aplicarea si modelarea este simpla,iar indepartarea se face cu usurinta -ieftinitatea. -rezistenta redusa

Se produce industrial in forma gata.Se modifica la temperature corpului in decurs de 2-3 ore. 7.Caracteristica dentin-pastei si a pastei fara eugenol Dentin-pasta se produce industrial in forma gata.Reprezinta o pulbere de dentina artificiala pe baza de amestec a doua uleiuri vegetale.Pasta se pregateste din timp in cantitati mari si se pastreaza monocompetenta intr-un vas cu dop de 50 gr sau intrun tub.Reprezinta o masa omogena de culoare alba cu tenta galbuie pala sau galbui cenusie.Pasta contine substante aromatice,ce-I atribuie mirosul specific. Pasta este introdusa intr-o cavitate,prealabil preparata si uscata cu spatula netezitoare sau cu spatula stomatologica.Se modeleaza cu spatula netezitoare,si apoi este condensata cu o buleta de vata strans rasucita,umezita in apa.Se solidifica la temperature corpului in prezenta fluidului buccal in decurs de 2-3 ore si are duritate relativa.Grosimea stratului de material trebuie sa fie de minimum 4-5 mm.Daca se intentioneaza mentinerea mai mult de o saptmana,se recomanda acoperirea lui cu un material mai rezistent(CIS sau Zoe) Calitati medicale si tehnice: -simpletea utilizarii(nu necesita malaxare)

-rezistenta sporita fata de agenti mecanici -etansarea buna a cavitatii -actiune antiseptica si hidrofuga(de respingere a apei) -adeziune buna la peretii dentari -indiferenta fata de pulpa dentara,substante medicamentoase si organism in general -aplicarea si modelarea este simpla,indepartarea se face cu usurinta -ieftinitate. Dentin pasta nu se recomanda de a fi folosita la aplicarea pastei arsenicoase,substante necrozante sau toxice in cavitatea carioasa,la pulpa dentara denudate,sau pentru izolarea preparatelor medicamentoase lichide,deoarece priza indelungata a acestui ciment da posibilitatea scurgerii substantei medicamentoase in cavitatea bucala. Calitati si defecte:  Duritate medie  Rezistenta scazuta in mediul buccal, din care cauza se utilizeaza numai pentru acoperirea pansamentelor applicate pe cateva zile  Culoarea lasa de droit  Rau onductor de caldura  Aderenta relative scazuta la peretii cavitatii

De exemplu,contactul pastei arsenicoase cu membrana mucoasa a cavitatii bucale poate provoca o arsura chimica puternica. Reprezentati:”Temp bond”,”Zinoment” 8.Materiale pentru obturatii provizorii fotopolimerizabile.Proprietati Materialele dentare fotopolimerizabile folosite pentru obturatii provizorii se introduce intr-o singura portie, fiind polimerizate cu lumina lampii fotopolimerizante. In stare solida ele isi pastreaza elasticitatea, sunt indepartate usor, nu afecteaza adeziunea si solidificarea materialelor de obturatie de durata. Unele contin compusi de flour si contribuie la formarea dentine de substitutie. Dezavantajul acestui grup de material este costul relativ inalt.