Teza de Licenta2 [PDF]

Zitiervorschau

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAŢIONALĂ DIN MOLDOVA FACULTATEA „ŞTIINŢE ECONOMICE” CATEDRA „BUSINESS ȘI ADMINISTRARE, RELAȚII ECONOMICE INTERNAȚIONALE ȘI TURISM”

TEZA DE LICENŢĂ

DEZVOLTAREA ÎNTREPRINDERILOR MICI ȘI MIJLOCIISITUAȚIA ÎN REPUBLICA MOLDOVA ȘI EXPERIENȚA STRAINĂ 0413.1 Business şi administrare Admis la susţinere   Şeful catedrei „BA, REI, Turism”  

Autor:

Dr., conf. univ., Bălan Igor   __________________________ 

student gr. BA-161-11,

(semnătura)   ”____” _________ 2019

învăţământ cu frecvenţă la zi PANTEA, Veronica __________ Conducător ştiinţific: PESTUȘCO, Nina 1

Dr., conf. univ.

________________

Chișinău, 2019 CUPRINS 1

Adnotare…………………………………………………...…………………………………3

2

Annotation……………………………......…………………………………………………..4

3

Lista abrevierilor ……………………………………………………………………………5

4

Introducere……………………………………………………………………………….......6

5

Capitolul 1: Fundamentele teoretice cu privire la Întreprinderile mici și mijlocii……...8 1.1 Definirea Întreprinderilor mici și mijlocii 1.2 Clasificarea ÎMM-urilor 1.3 Dezvoltarea sectorului ÎMM situația în Republica Moldova 1.4 Experianță străină privind dezloltarea întreprinderilor mici și mijlocii

6.

Capitolul 2: Dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii situația în Republica Moldova și experiența străină” în activitatea unității S.R.L."VITALITE-MIHAELA" 2.1 Gestiunea și abordarea critică a unității economice S.R.L."VITALITEMIHAELA" 2.2. Diagnosticul economico-financiar al unității economice S.R.L."VITALITEMIHAELA" 2.3 Mediul intern și extern al întreprinderii

Concluzii și recomandări Bibliografie Anexe

2

Adnotare La teza de licență “Dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii- situația în Republica Moldova și experiență straină” a studentei grupei BA-161-11, specialitatea: business şi administrare, Pantea Veronica. Teza de licenţă este perfectată pe ??? de pagini formatul A4, cu următoarea structura: pagina de titlu, cuprins, adnoatare în 2 limbi română și engleză, introducere, ??? capitole, concluzii şi recomandări, bibliografie din ???? surse, ??? anexe, ??? figuri, ??? tabele. Cuvinte-chee: Întreprinderilor mici și mijlocii (ÎMM), Această cercetare se concentrează pe tema dezvoltării evolutive a întreprinderilor mici și mijlocii (ÎMM-uri) sector în Republica Moldova. Studiul actual se bazează pe datele oficiale oferite de Biroul Național al (BNS), Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM), Ministerul Economiei și propriile reflecții ale autorilor. Pentru a atinge obiectivul acestei cercetări, am început cu o analiză a situației actuale a ÎMM-urilor de la Republica Moldova pentru a identifica cele mai acute probleme ale acestui sector și a sugera soluții și soluții recomandări care ar ajuta la depășirea problemelor evidenți

3

Annotation

4

Lista abrevierilor ÎMM - Întreprinderile mici și mijlocii RM - Republica Moldova SRL - Societate cu Răspundere limitată ÎI - Înterprindere Individuală PNB - Produsul Național Brut PIB - Produsul Intern Brut NACE - Statistical classification of economic activities in the European Community UNCTAD - Conferinţa pentru Comerţ şi Dezvoltarea Naţiunilor Unite RDG – Republica Democrată Germană ANIMMC - Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie AIS - Agenţia de Investiţii Străine MDP - Ministerul Dezvoltării şi Prognozării CNPÎMMR - Consiliul Naţional pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii din România centre de informare şi consultanţă regională (CICR), 5 centre de afaceri şi inovaţii (CAI), 9 centre de contact (CC), 3 business incubatoare (BI) (Small Business Administration - SBA) şi Fondul Naţional a Ştiinţei (National Science Foundation - NSF).

Agenţia Lituaniană de Dezvoltare (ALD), INVEGA– instituţia garant, cu scop de a rezolva problemele legate de finanţarea a dezvoltării afacerilor, Agenţia de asigurare a creditelor Asigurarea Importului şi Exportului Lituaniene (LEID),

5

Introducere În prezent nu există ţară cu economie de piaţă în care n-ar exista întreprinderi mici şi mijlocii (în continuare ÎMM). Sectorul ÎMM, supranumit şi „coloană vertebrală a economiei”, deţine un rol important în dezvoltarea unei economii naţionale, contribuind nemijlocit la formarea Produsului Intern Brut şi crearea noilor locuri de muncă, stimularea concurenţei, creşterea exporturilor, favorizarea inovaţiilor şi tehnologiilor. În comparaţie cu întreprinderile mari, ÎMM sunt mai flexibile, reacţionează mai operativ la schimbările mediului de afaceri şi la cerinţele pieţei. De aceea, investiţiile făcute în sectorul dat aduc venituri mai mari. Totodată, sectorul respectiv al economiei naţionale oferă posibilităţi reale de a pune în aplicare aptitudinile creative ale întreprinzătorului şi capacitatea de lider. ÎMM constituie cea mai răspândită formă organizatorică de afacere. Aceasta decurge din faptul că dezvoltarea sectorului dat asigură creşterea prosperităţii şi a nivelului de trai a populaţiei. Referindu-se la sectorul ÎMM, Peter Drucker afirmă că „micile afaceri reprezintă catalizatorul principal al creşterii economice”. Întreprinderile mici și mijlocii reprezintă un factor de echilibru la nivel micro- și macroeconomic. Avand drept corespondent clasa de mijloc din societate, întreprinderile mici și mijlocii contracarează monopolurile și oligopolurile, reducînd capacitatea firmelor mari de a controla piața. În condițiile unui mediu economic aflat într-o permanenta schimbare, ÎMM-urile sunt flexibile și posedă o mare capacitate de adaptare, favorizată de dimensiunile reduse și procesul decizional rapid. Ele se adaptează cu usurință la cerințele și exigentele consumatorilor, fiind mai apropiate de piata. Un alt aspect important este faptul că acestea generează într-o proporție mare inovațiile tehnice aplicabile în economie. Multe din locurile de munca vor proveni din inovare, iar noi descoperiri vor da naștere unor noi aventuri antreprenoriale. Paul Almeida – Profesor la Georgetown University- este de părere că « ÎMM-urile joaca un rol unic, activ și critic in procesul de inovare prin abilitatea lor de a inventa in noul spatiu tehnologic si de a imbunatati retelele de informatie de inalta tehnologie»[1]. Aceasta afirmatie se bazeaza pe cercetarea empirica in industrii de avangarda, efectuate pe o perioada de 10 ani (1994-2004). Specialistii sunt de acord ca retelele sociale, formale si informale, sunt vitale procesului de inovare la ÎMM. Firmele mici alcatuiesc 6

retele regionale cu mai multa usurinta decat firmele mari. Creativitatea firmelor mici constituie carburantul spiritului intreprenorial si al cresterii economice. John W Snow – Secretary of the U.S Treasury, laudand spiritul intreprenorial in USA, afirma: « Sunt o categorie plina de curaj, nimeni nu munceste ca ei si nimeni nu-si asuma riscuri mai mari». «Care sunt joburile viitorului si de unde vor veni ele » este adesea intrebat Secretarul de Stat. Raspunsul scurt este ca nimeni nu stie, dar este cert ca firmele mici si inovatia vor juca un rol cheie. Tarile in curs de dezvoltare : The International Finance Corporation afirma ca: «in multe tari in curs de dezvoltare, economia privata este aproape in intregime cuprinsa in ÎMM-uri» si ca «acestea sunt singura posibilitate realista de angajare pentru milioane de oameni saraci din intreaga lume»[2]. Rolul intreprindeilor mici si mijlocii este recunoscut pe intreg globul pentru contributia lor unica la dezvoltarea economica. Atat tarile dezvoltate cat si cele in curs de dezvoltare realizeaza ca ÎMM-urile si intreprinzatorii joaca un rol vital in dezvoltarea industriala a unei tari. Asa ca nu e nici o surpriza ca strategii politici au considerat adesea ca ÎMM-urile pot constitui «samanta» relansarii economice. Delimitarea intreprinderilor mici si mijlocii in peisajul economic a constituit, in decursul timpului, un subiect dificil si controversat. Nu exista o definitie unanim acceptata pe plan international. Un studiu efectuat[3] de Institutul Tehnologic din Massachusetts a identificat peste 50 de variante in incercarea de a le defini. Criteriile ce stau la baza diverselor definitii date ÎMM-urilor sunt de natura cantitativa sau calitativa. Criteriile cantitative au in vedere numarul de salariati, volumul productiei, capacitatea de productie, cifra de afaceri, capitalul social, cota de piata. Fiecare din aceste criterii prezinta limitele sale. Astfel, cifra de afaceri permite realizarea unor analize comparative care vizeaza intreprinderi din aceeasi ramura, evaluarea capitalului necesita calcule de actualizare, volumul productiei este strans legat de natura activitatii, iar capacitatea de productie reprezinta un criteriu aplicabil firmelor ce dispun de conditii asemanatoare de combinare a factorilor de productie. Criteriul numarului de salariati nu este nici acesta suficient de riguros, intrucat cu acelasi numar de salariati, datorita diferentelor de profil al activitatii, de grad de inzestrare tehnica, informatizare etc., - celelalte elemente dimensionale ale organizatiei, si in special cele de natura economica (cifra de afaceri, capital social, profit) pot fi sensibil diferite[4]. Criteriile calitative ofera o perspectiva mai larga de analiza a intreprinderilor mici si mijlocii care cuprinde influentele sectorului de activitate, a tehnologiei utilizate, a modului de integrare in mediul economic, precum si a conceptiilor organizatorice si manageriale. 7

Capitolul 1: Fundamentele teoretice cu privire la Întreprinderilor mici și mijlocii 1.1 Definirea întreprinderilor mici și mijlocii Întreprinderile mici și mijlocii reprezintă componenta de bază a antreprenoriatului. Ele sunt „motorul creșterii economice a oricărei țări” sau după cum afirmă alți specialiști în economie „coloana vertebrală a economiei”, care joacă un rol însemnat în dezvotarea economiei naționale prin faptul că: 1. Oferă noi locuri de muncă pentru populație; 2. Favorizează inovarea; 3. Ajută la buna funcționare a întreprinderilor mari, pentru care prestează diferite servicii sau produc diferite subansambluri; 4. Stimulează concurența; 5. Oferă personalului posibilitatea de a-și spori calificarea și de a-și acumula experiența necesară pentru a putea aspira la posturi în întreprinderile mari; 6. Produc bunuri necesare societății și prestează servicii; 7. Ajuta la dezvoltarea economiei în regiunile unde nu poate ajunge întreprinderile mari; 8. De asemenea micul business este mai flexibil, are o capacitate ridicată prin care reacționează mai rapid la fluctuațiile mediului economic și la cerințele pieții; Un avantaj oferit în special de micul business este acel că între producător și consumator se formează o relație mai apropiată, prin faptul că întreprinderile produc produse de serie mică sau unicate, prin acesta ei pot satisface necesitățile individuale ale unui grup țintă de consumatori. Pentru a înţelege mai profund fenomenul ÎMM este necesară analiza acestuia sub aspect teoretic. Deși termenul de Întreprinderi mici și mijlocii este cunoscut și utilizat de foarte mult timp, el totuși la moment nu are o definiție unică universală folosită de toate țările care ar descrie ÎMM din toate perspectivele și aspectele. Diferite țări folosesc diferiți termeni pentru acest sector, acesta diferă de la o țară la alta, astfel 

În Republica Moldova se utilizează atât termenul de „micul business”, cât şi cel de „ÎMM”.

8



În ţările Uniunii Europene este fregvent utilizat conceptul de „întreprinderi mici şi mijlocii” (ÎMM),



În ţările anglo-saxone – „micul business’’,



În Federaţia Rusă şi Ucraina – „antreprenoriatul mic”.

Însă indiferent de noţiunea utilizată, drept criterii de bază în identificarea ÎMM sunt consideraţi: 

numărul angajaţilor,



mărimea activelor,



volumul producţiei realizate pe domenii de activitate sau o combinare a acestor criterii.

În SUA există mai multe definiţii ale micului business, acestea definesc micile afaceri sau termenul de Small Business ca o întreprindere „independent posedată, independent condusă şi nedominată în ramura de activitate” conform următoarelor acte, Legea publică PL 85-536 cu privire la micile afaceri, adoptată în anul 1954 şi completată prin Legea PL 104-208 în anul 1996, O altă definiţie calitativă este cea aprobată de Committee for Economic Deployment’s Standards, în corespundere cu care o afacere este considerată mică dacă i se pot atribui cel puţin două din următoarele 4 caracteristici: 1. Managementul este independent, adică de obicei managerii sunt şi proprietari. 2. Capitalul înterprinderii este format din investițiile primite de la o persoană sau de un

grup mic de persoane, acestea fiind proprietarii afacerii. 3. Aria de desfășurare a activității economice este, de obicei, locală. 4. Businessul este mic în comparaţie cu cea mai mare întreprindere din ramura dată.

Un alt tip de definiție ulilizat pe lingă cele calitative menţionate anterior pentru a putea evalua numărul întreprinderilor mici şi a ţine evidenţa lor în SUA, aplicată de Administraţia Micilor Afaceri (Small Business Administration - SBA), se utilizează mai fregvent definiţia cantitativă, care se bazează, în principal, pe următoarele criterii: ¾ numărul persoanelor angajate ¾ și volumul anual al vânzărilor pe domenii de activitate. În prezent, ÎMM se delimitează după următoarele trei criterii: ¾ Numărul mediu de salariaţi; ¾ Cifra de afaceri; ¾ Activele totale;

9

În RM conform LEGII Nr. 179 din  21.07.2016 cu privire la întreprinderile mici şi mijlocii acesta se definesc ca a fi  întreprinderile care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: 

au un număr mediu anual de angajați de pînă la 250 de persoane;



realizează o cifră anuală de afaceri (venituri din vînzări) de pînă la 50 de milioane de lei sau deţin active totale (active imobilizate și active circulante) de pînă la 50 de milioane de lei, conform ultimei situaţii financiare aprobate.  1.2 Clasificarea ÎMM-urilor

Clasificarea întreprinderilor mici şi mijlocii în RM are la bază criteriul definitoriu constant folosit la clasificarea întreprinderilor mici şi mijlocii este numărul mediu anual de salariaţi. Tabelul 1.1, Clasificarea întreprinderilor mici şi mijlocii în RM [elaborat de autor, adaptat după !!!] Mărimea întreprinderii Numărul

Întreprindere micro de cel mult 9 salariaţi

Întreprindere mică

Întreprindere

mijlocie de la 10 pînă la 49 de de la 50 pînă la 249

salariați Cifra anuală de

salariaţi pînă la 9 milioane de pînă la

afaceri ( milioane

lei

milioane

25

de salariaţi de pînă la

50

de

milioane de lei

lei) Sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii stă la baza creării şi dezvoltării unei economii moderne şi dinamice, axate pe cunoştinţe, în pofida acestui fapt la momentul actual sectorul ÎMM, dispune de

un specific semnificativ în raport cu marile afaceri, este în mare parte neomogen după structura sa. Acest sector reunește un număr mare de întreprinderi și antreprenori, care se deosebesc esențial după diferite caracteristici. Analiza categoriilor de clasificare a ÎMM-uri este foarte importantă atît din punct de vedere teoretic, cît și pentru elaborarea politicilor de dezvoltare a acestui sector. Cercetarea materialelor publicațiilor științifice, inclusiv a lucrărilor savanților din Republica Moldova [9; 38], precum și a actelor legislative și a datelor statistice, au permis autorului să identifice și să generalizeze cele mai importante și mai răspândite categorii de ÎMM-uri. În prezent, în cercetare și în politicile statului se utilizează următoarele clasificări principale a ÎMM-urilor: 1) Clasificarea după dimensiunea afacerilor, la baza căreia se află divizarea acestora în întreprinderi micro și mici. Uneori acestea sunt unite cu întreprinderile mijlocii după 10

dimensiune și sunt examinate ca un singur sector –ÎMM. Dimensiunea întreprinderii este principala caracteristică de clasificare, utilizată în legislație și statistică 2) Clasificarea ÎMM-urilor după genurile de activitate. Depinde, în primul rând, de clasificatorul utilizat oficial în țară sau regiune. În special, în UE este adoptat Clasificatorul genurilor de activitate economică din Comunitatea Europeană (NACE) unic pentru toate statele-membre. Actualmente, practic același clasificator se utilizează și în Republica Moldova. În scopul unei analize mai generalizate după sectoare, în studiile europene și Eurostat genurile de activitate ale ÎMM-urilor, adesea agregat se clasifică în: industrie, agricultură, construcții, comerț, servicii.

11

Clasificarea ÎMM-urilor după genurile de activitate și numărul întreprinderilor în RM în anul 2017 1%2% 1%2% 0% 3%

7%

0% 9%

9%

0% 1% 6%

6% 2% 4% 4% 5% 38%

Agricultură, silvicultură și pescuit Industria extractivă Industria prelucrătoare Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apa caldă și aer condiționat Distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activitați de decontaminare Construcții Comerț cu ridicata și cu amanuntul; intretinerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor Transport și depozitare Activități de cazare și alimentatie publică Informații și comunicații Activități financiare și asigurări Tranzacții imobiliare Activități profesionale, știintifice și tehnice Activități de servicii administrative și activități de servicii suport Administrație publică și apărare; asigurări sociale obligatorii Învățămînt Sănătate și asistența socială Artă, activități de recreere și de agrement Alte activități de servicii

Fig1.1, Clasificarea ÎMM-urilor după genul de activitate și numărul întreprinderilor [elaborat de autor] 3) Clasificarea ÎMM-urilor după forme de proprietate. Include categoriile de întreprinderi cu proprietate privată, publică și mixtă, care aparțin investitorilor autohtoni, precum și afacerile, bazate în întregime sau parțial pe capitalul străin. 12

4) Clasificarea ÎMM-urilor după forma organizatorico-juridică. Se stabilește de către legislația națională. De regulă, include antreprenorii individuali fără crearea persoanei juridice, precum și întreprinderile individuale, societățile pe acțiuni, și societățile cu răspundere limitată. 5) Clasificarea ÎMM-urilor după regiuni. Concepută de a reflecta trăsăturile dezvoltării afacerilor în regiunile administrative și economice; în capitală și zonele periferice; localitățile rurale și urbane; regiunile de frontieră, etc. 6) Clasificarea antreprenorilor/proprietarilor de afaceri prin prisma de gen. Utilizată doar în ultimii ani, dar care capătă o răspândire tot mai mare în statistică și politicile de dezvoltare a ÎMM-urilor nu doar în țările economic dezvoltate, ci și în țările în curs de dezvoltare. Clasificările de mai sus sunt reflectate în statisticile multor țări, ceea ce permite utilizarea pe larg a acestora în proiectele științifice. De rând cu ele, în cercetările socialeconomice aplicative destul de frecvent, de asemenea, sunt utilizate clasificările ÎMM-urilor, bazate pe chestionarea antreprenorilor. În special, întreprinderile sunt clasificate:  În funcție de etapele ciclului de viață al unei întreprinderi. Evidențiem întreprinderi începătoare/start-up-uri (cu termenul de activitate de până la 6 luni sau 1 an), ”tinere” (cu termenul de activitate de până la 2-3 ani) și întreprinderi ”mature”. Având în vedere existența cooperării dintre întreprinderile de diferite dimensiuni. Deosebim afaceri mici independente și întreprinderi mici, care activează în strânsă cooperare cu cele mari. Totodată se au în vedere formele stabile de cooperare, cum ar fi activitatea de subcontractare, franciza. Unele clasificări ale ÎMM-urilor relativ mai frecvent se utilizează în cercetările, care se referă la țările cu economia în curs de dezvoltare (în tranziție). În aceste țări, avându-se în vedere istoria scurtă de dezvoltare a sectorului, până la momentul actual prezintă interes clasificarea ÎMM-urilor după modul de constituire: întreprinderi nou create, sau afaceri, dezvoltate în baza privatizării sau reorganizării întreprinderilor mari. [57]. La etapa inițială a reformelor de piață cercetătorii din țările în tranziție utilizau clasificarea micului business în productiv și intermediar, avînd în vedere atitudinea negativă față de intermediari, considerați a fi speculanți. [51; 54]. Vestiți cercetători-economiști și sociologi au elaborat clasificări proprii ale ÎMM-urilor în scopul argumentării măsurilor politicilor de stat pentru susținerea acestui sector. În special, D.Berch, analizând activitatea ÎMM-urilor în anii ‘70-80, a clasificat întreprinderile după rata de creștere în ”elefanți”, ”gazele” și ”șoareci”. 

”Elefanți” - companiile mari 23 stagnante, cu potențial mare, care era insuficient utilizat pentru dezvoltare. 13



”Șoareci” - întreprinderi mici, care nu aveau un impact notabil asupra economiei.



”Gazelele” - principala forță motrice a economiei, care asigura o creștere ridicată și o dezvoltare durabilă (s-a utilizat analogia cu animalele, capabile să dezvolte și să mențină o viteză mare pentru o perioadă lungă de timp).

Potrivit definiției lui D.Berch ”gazela” – este întreprinderea, care în decurs de aproximativ 4 ani înregistrează o creștere a volumului de vânzări nu mai mică de 20%, având în perioada de bază un volum nu prea mare de vânzări – aproximativ 100 mii dolari pe an. Conform estimărilor lui D.Berch ”gazelele” constituiau la finele anilor ’80 în SUA circa 4-5% din toate întreprinderile, creînd circa 70-80% din noile locuri de muncă. Ponderea predominantă printre ”gazele” o ocupau ÎM cu numărul de salariați de pînă la 100 persoane [5; 76]. Și în prezent, după mai bine de 30 de ani, într-un șir de țări se mai efectuează identificarea întreprinderilor -”gazele”. B.Kirchhoff, unul dintre urmașii lui D.Berch, a dezvoltat clasificarea acestuia, propunînd utilizarea în calitate de criteriu de clasificare nu doar rata de creștere a afacerii, ci și rata de implementare a inovațiilor. Prin urmare, el distingea patru categorii de întreprinderi [27; 64]:  ”obișnuite” (core) – cel mai specific pentru ÎM, care se caracterizează printr-un nivel redus al ratei inovării și al ratei de creștere economică;  ”ambițioase” (ambitious) - rate reduse de inovare și rate înalte de creștere. Începând ca și cele ”obișnuite”, întreprinderile ”ambițioase” datorită calităților antreprenoriale dezvoltate, rapid își extind și consolidează pozițiile pe piață.  ”vedete” (glamorous), care se caracterizează printr-o rată înaltă de inovare și o creștere exponențială. Dezvoltarea unor asemenea întreprinderi are loc din contul implementării permanente a inovațiilor. Kirchhoff numește aceste firme ”vedete” pentru că ele atrag atenția massmediei și primesc premii naționale și locale pentru succesele lor.  ”limitate” (constrained) – cu rata înaltă a inovării, dar lipsa unor resurse adecvate nu le permite să utilizeze avantajele inovaționale existente și le blochează creșterea. Concluzia lui B.Kirchhoff a constat în faptul, că nu întotdeauna există o legătură directă între ratele de inovare și de creștere ale întreprinderii. Unii cercetători au propus clasificarea antreprenorilor luând în considerare particularitățile de caracter sau specificul activității acestora. Spre exemplu, E.Schumacher a utilizat clasificarea antreprenorilor în dependență de gradul de participare a acestora la managementul întreprinderii. Prin urmare, el deosebea proprietari, care activează la întreprindere (recunoscând proprietatea lor o pornire naturală și sănătoasă, care stimulează munca creativă), precum și proprietari, care 14

primesc un oarecare procent din capitalul investit și care ”parazitează” din contul muncii altora. [74]. Rolul și importanța ÎMM-utilor ÎMM constituie cea mai răspândită formă organizatorică de afacere. Aceasta decurge din faptul că dezvoltarea sectorului dat asigură creşterea prosperităţii şi a nivelului de trai a populaţiei. Referindu-se la sectorul ÎMM, cum am mai menționat P. Drucher afirmă că „micile afaceri reprezintă catalizatorul principal al creşterii economice”. Astfel, aceste mici afaceri contribuie în mare măsură la realizarea unor obiective fundamentale ale economiei naţionale. În majoritatea ţărilor dezvoltate ÎMM sunt în permanentă creştere datorită următorilor factori: • Creşterea numărului şomerilor, • Diversitatea şi individualizarea cererii, • Modificările în structura organizatorică a întreprinderilor mari, • Reorientarea economiei în direcţia diversităţii serviciilor, • Mondializarea economiei naţionale, • Politica guvernelor occidentale în domeniul susţinerii ÎMM Toţi aceşti factori au contribuit la creşterea rolului şi importanţei ÎMM în economia ţărilor dezvol-tate, şi anume la: 

Stimularea creşterii producţiei şi economiei;



Contribuţia la crearea noilor locuri de muncă;



Diversificarea produselor şi serviciilor pe piaţă;



Îmbunătăţirea calităţii produselor şi satisfacerea cererii consumatorilor;



Autorealizarea diferitor persoane, asigurându-le libertatea economică;



Creşterea bunăstării populaţiei;



Direcţie investiţională profitabilă şi iniţiată din sursele proprii;



Ajustarea rapidă a sortimentului produselor şi serviciilor la cererea pieţei;



Educarea spiritului de întreprinzător;



Formarea clasei mijlocii de proprietari, care ar asigura stabilitatea în societate, etc. Deci, din cele spuse, ÎMM în primul rând, contribuie la ameliorarea situaţiei economice şi

stimulează creşterea ei pe o cale relativ mai calmă, fără să provoace inflaţie. Această creştere aduce implicit venituri statului (prin sistemul de impozitare), care pot fi repartizate ulterior celorlalţi membri ai societăţii. Un rol important le revine ÎMM în sfera inovaţiilor. Deşi pare dificil pentru ÎMM să influenţeze dezvoltarea tehnologică, în prezent în cooperare cu întreprinderile mari şi centrele de cercetări, ele realizează inovaţii spectaculoase. Conform datelor UNCTAD (Conferinţa pentru 15

Comerţ şi Dezvoltarea Naţiunilor Unite) din anul 2006, din 61 de inovaţii grandioase ale secolului XX, 48 au fost elaborate în cadrul ÎMM. [] Tabelul 1.2, Analiza SWOT a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (elaborat de autor)

Puncte forte 

Existența unei baze legislative pentru dezvoltarea a ÎMM-urilor



Crearea de către stat a unor strategii, programe şi mecanism pentru sprijinirea ÎMM-

urilor; 

Poziţia geografică favorabilă a ţării, situată între UE şi ţările CSI;



Spirit antreprenorial al populațăei și atitudinea pozitivă faţă de ÎMM-uri cît şi dorinţa

de a avea propria afacere; 

Forţa de muncă calificată cu abilităţi deosebite și cunoaşterea limbilor străine;



Noi capacități și competenţe dobîn-dite şi transferabile prin revenirea emigra-nţilor;



Conlucrare internaţională de domeniu (Consiliul Consultativ pentru susţinerea şi

dezvoltarea ÎMM-urilor al CSI şi Grupul de lucru privind ÎMM-urile OCEMN); 

Sistemul de telecomunicaţii bine dez-voltat inclusiv acces la internet nelimitat



Regimuri de comerţ favorabile (CSI, CEFTA; UE; Turcia) Puncte slabe



Instabilitate politică, este greu să prognozezi schimbările în cadrul legislativ



Lipsa unui echilibrul al dezvoltării sectorului ÎMM-urilor în profil teritorial;



Infeficiența conlucrării și comunicarii dintre întreprinzători şi autorităţile publice;



Lipsa resurselor financiară sau limitarea acestora din partea statului pentru susţinerea

ÎMM-urilor; 

Lipsa instrumentelor și capacităților statului de susţinere financiară a proiectelor

inovaţionale; 

Nivel scăzut de pregătire pentru elaborare şi absorbţie a inovaţiilor;



Monopolizarea insuficientă a sectoa-relor economiei naţionale şi concurenţa nelo-ială;



Infrastructură de suport în afaceri şi a pieţei de capital slab dezvoltată;



Rata nivelului scăzut de pregătire al culturii antreprenoriale şi al formării profe-

sionale; 

Nivelul scăzut de competitivitate a ÎMM-urilor; 16

Oportunităţi 

Posibilități de creşterea atenţiei statu-lui faţă de problemele şi necesităţile secto-rului

ÎMM-urilor; 

Crearea unor Consiliulii Consultative pentru susținerea ÎMM-urilor;



Dezvoltarea unor contracte de inves-tiţiilor prin crearea unor parteneriate public-

privat; 

Dezvoltarea naţională prin urmărirea vectorului pro-european;



Dezvoltarea cooperării transfrontalie-re pentru ÎMM-uri prin extinderea dome-niului de

cooperare internaţională, şi a infras-tructurii regionale cu consolidarea punctelor de contact; 

Dezvoltarea continuă a internaţionalizării sectorului ÎMM-urilor;



Dezvoltarea continuă a tehnologiilor şi inovaţiilor şi a capacităţii de absorbţie ale

acestora; 

Reformarea sistemului educaţional în domeniul antreprenorial şi a formării

profesionale; 

Dezvoltarea şi îmbunătăţirea continuă a drepturilor de proprietate intelectuală;



Simplificarea continuă a procesului de înregistrare şi reglementare a activităţii ÎMM-

urilor. Ameninţări 

Instabilitatea cadrului legislativ în cadrul țării .



Apariția și extinderea unui conflict teritorial;



Participarea slabă a antreprenorilor la programele de educaţie antreprenorială;



Lipsa fluxului de cadre tinere specializate în activităţi antreprenoriale, migrarea

continua și semnificativă în rândul tinerilor 

Adaptarea lentă a sistemului educaţional la cererea pieţei forţei de muncă;



Creșterea continuă a datoriilor statu-lui. tendinţa de majorare a poverii fiscale;



Lipsa resurselor energetice proprii a țării, dependenţa energetică de alte țări; Analiza SWOT indică asupra existenţei avantajelor şi oportunităţilor pentru dezvoltarea

ÎMM-urilor, însă punctele slabe şi ameninţările cu referire la ÎMM-uri rămân a fi substanţiale. În acest context, este evidentă necesitatea susţinerii sectorului ÎMM, prin crearea de condiţii juridice şi economice stabile, propice dezvoltării activităţii de întreprinzător.[] 1.3 Sectorul ÎMM în R. MOLDOVA.

17

Pentru Republica Moldova ÎMM reprezintă sectorul cheie al economiei, care și-a început dezvoltarea 27 de ani în urmă, înregistrând evoluții ascendente și descendente influențate de diferiți factori. În Republica Moldova, sectorul ÎMM a apărut ca urmare a reformelor structurale efectuate în procesul trecerii de la economia centralizată la cea de piaţă, pe la sfârşitul anilor '80, ceea ce este caracteristic şi pentru majoritatea statelor în curs de dezvoltare. Primele semne de viaţă ale sectorului au apărut odată cu fondarea primelor cooperative. Acestea din urmă au dispărut cu timpul, în locul lor apărând societăţi cu răspundere limitată, societăţi pe acţiuni, întreprinderi individuale. După demararea privatizării pământurilor au apărut şi gospodăriile de fermieri, asociaţii, etc. Pe parcursul anilor, sectorul ÎMM din Moldova a atins un nivel de dezvoltare, chiar dacă în acelaş timp se confruntă cu numeroase probleme de ordin financiar, al instabilităţii legislaţiei, birocraţiei excesive şi altele. În ultimii ani, Republica Moldova a depus eforturi conside-rabile pentru reînnoirea acestui cadru legislativ pentru activitatea ÎMM-urilor. Printre cel mai important cadre legislative care susține activi-tatea ÎMM-urilor în RM putem menționa următoarele:  Strategia de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici și mijlocii pentru perioada 20122020 nr. 685 din 13.09.2012;  Legea privind susținerea sectorului ÎMM nr. 206-XVI din 07.07.2006;  Legea privind organizațiile de microfinanțare nr. 280-XV din 22.06.2004;  Hotărârea Guvernului privind înființarea Organizației pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii Dezvoltarea întreprinderilor nr.538 din 17.05.2007.  Strategia Națională de Dezvoltare a Republicii Moldova pentru perioada 2012-2020;  Programul de activitate al Guvernului: "Integrare Europeană, Libertate, Democrație, Bunăstare" 2011-2014;  Legea privind parcurile industriale nr. 182 din 15.07.2010;  Legea privind Biroul de Istorie a Creditelor nr. 122-XVI din 29.05.2008;  Legea privind asociațiile de economii și împrumuturi nr. 139 din 21.06.2007;  Legea nr. 59-XVI din 28.04.2005;  Legea privind investițiile în activitatea de întreprinzător nr. 81-XV din 18.03.2004;  Legea privind deținătorii de brevete nr. 93-XVI din 15.07.1998. Datorită caracteristicilorsale specifice sectorul ÎMM dispune de un șir de avantaje precum: 

reprezintă o forță cantitativă decisivă în economia țării;



dispune de posibilități enorme de înglobare a unei game variate de produse și servicii; 18



este foarte flexibil și ușor adaptabil la modificările conjuncturii pieței;



reprezintă un generator de inovare și transfer tehnologic;



contribuie semnificativ la formarea PIB și la creșterea economică;



este capabil să dezvolte și să încadreze o cotă mare a forței de muncă.

Dezvoltarea sectorului ÎMM reprezintă una dintre prioritățile de bază în creșterea economică a țării, fiind inclusă în cele mai relevante documente strategice de politici. În Strategia Naţională de dezvoltare „Moldova 2020” una dintre cele șapte priorități de dezvoltare se referă direct la ameliorarea climatului de afaceri, care prevede dezvoltarea pe mai multe nivele măsurabile a sectorului cum ar fi: stimularea deschiderii afacerilor noi și simplificarea procedurii de înregistrare a unei afaceri; optimizarea cadrului de politici; diversificarea instrumentelor de suport; sporirea ponderii forței de munca calificate încadrate în acest sector, etc. Prognosticul în urma imple-mentării reușite a strategiei „Moldova 2020” în domeniul dezvol tării mediului de afaceri din țară ar înscrie în linii mari rezultate precum: eliminarea sau reducerea barierelor regulatorii, creşterea investiţiilor interne şi străine, majorarea numărului de întreprinderi fiabile, crearea locurilor de muncă atractive, asigurarea productivității înalte şi producţiei competi-tive orientate la export. Politicile promovate în domeniul dezvoltării antreprenoriatului din țară, au condus la evoluția pozitivă a numărului de întreprinderi active, chiar dacă sectorul ÎMM continuă să se confrunte cu numeroase dificultăți de ordin financiar, legislativ, birocratic şi altele. Pe parcursul ultimilor ani, numărul ÎMM a fost în continuă creştere, majorându-se. Biroul Național de Statistică informează că în anul 2017 numărul întreprinderilor mici şi mijlocii (ÎMM) a constituit 53,6 mii întreprinderi și reprezintă circa 98,6% din numărul total de întreprinderi. Numărul salariaților care au activat în întreprinderile mici şi mijlocii în perioada de referinţă a constituit 323,3 mii persoane, deținând 61,2% din numărul total de salariați ai întreprinderilor. Veniturile din vînzări ale întreprinderilor mici şi mijlocii în această perioadă au însumat 137 506,1 mil. lei sau 41,5% din venituri din vînzări în total pe economie.

1.4 Experianță străină privind dezloltarea Întreprinderilor mici și mijlocii „Este timpul acum, o dată pentru totdeauna, să consolidăm plasarea nevoilor IMM-urilor în prim-planul politicilor europene. Prin Legea privind întreprinderile mici pentru Europa, întreaga forţă a Europei se implică în sprijinirea IMM-urilor, antrenând toate resursele Europei 19

pentru a susţine întreprinderile mici în activitatea lor zilnică şi pentru a pregăti calea pentru cele care vor să creeze mai multe locuri de muncă şi să se dezvolte, în Europa şi nu numai.” Günter Verheugen Vicepreşedinte al Comisiei Europene, responsabil în materie de întreprinderi şi industrie Uniunea Europeană consideră că întreprinderile sunt cel mai important factor de creştere economică şi de aceea politica UE se adresează întregului mediu de afaceri şi are ca scop încurajarea şi facilitarea înfiinţării de noi întreprinderi pe fondul unui mediu de afaceri cât mai dinamic, în care fiecare întreprindere să beneficieze de acces efectiv la pieţele de produse şi servicii din Europa şi din afara Europei. Legea privind întreprinderile mici pentru Europa reflectă voinţa politică a Comisiei de a recunoaşte rolul central al IMM-urilor în economia UE şi ea instituie, pentru prima dată, un cadru politic cuprinzător pentru Uniunea Europeană şi statele sale membre. Aceasta are scopul de a îmbunătăţi abordarea generală a spiritului antreprenorial, de a ancora ireversibil principiul „Gân-diţi mai întâi la scară mică” în elaborarea de politici, de la reglementări la servicii publice, şi de a promova creşterea IMM-urilor, asistându-le în rezolvarea problemelor rămase, care le împiedică dezvoltarea. Ce face pentru IMM-uri Legea privind întreprinderile mici pentru Europa? Câteva exemple Creează un mediu în care antreprenorii să poată prospera şi în care spiritul antreprenorial este recompensat Cu ajutorul proiectului „Erasmus pentru tinerii antreprenori”, antreprenorii noi sau în devenire pot beneficia acum de mobilitate transfrontalieră, precum şi de acumularea de experienţă şi competenţe prin formarea în cadrul IMM-urilor dintr-o altă ţară. Antreprenorii oneşti care s-au confruntat cu un faliment ar trebui să beneficieze rapid de o a doua şansă, prin promovarea unei atitudini pozitive în societate, orientată spre un nou început. Defineşte regulile potrivit principiului „Gândiţi mai întâi la scară mică” Toate propunerile legislative şi administrative noi la nivel european şi naţional trebuie supuse unui „test IMM” pentru a evalua consecinţele acestora asupra IMM-urilor. Dacă impactul lor este considerat negativ, statele membre vor putea întrebuinţa măsuri cum sunt derogările, perioadele de tranziţie şi scutirile, în special în ceea ce priveşte obligaţiile de informare şi de raportare. Asigură reactivitatea administraţiilor publice la nevoile IMM-urilor Timpul necesar pentru înfiinţarea unei noi companii nu ar trebui să depăşească o săptămână. Timpul maxim pentru obţinerea licenţelor şi autorizaţiilor de activitate nu ar trebui să depăşească, de regulă, o lună. Este necesară crearea de ghişee unice, pentru a facilita procedurile de înfiinţare şi recrutare. Adaptează instrumentele de politică publică la nevoile IMM-urilor Un nou cod de bune practici pentru achiziţii publice va facilita accesul IMM-urilor la contractele de achiziţii publice. 20

Acesta oferă soluţii pentru problemele întâmpinate de micile întreprinderi, prin ameliorarea accesului la informaţii privind contractele publice şi modul de licitare online, reducând cerinţele financiare excesive şi documentaţia necesară. Pentru societăţile mai mici, va fi acordat un ajutor de stat la un nivel mai ridicat, iar regulamentele pentru ajutorul de stat acordat IMM-urilor vor fi simplificate. De asemenea, nu va fi necesar ca guvernele naţionale să înştiinţeze Comisia cu privire la acest ajutor. Per ansamblu, aceste măsuri sporesc posibilităţile acordării ajutorului de stat pentru IMM-uri. Facilitează accesul IMM-urilor la finanţare Grupul Băncii Europene de Investiţii îşi va extinde gama de produse financiare oferite IMM-urilor, în special finanţarea cu capital de dezvoltare. În plus, Comisia va pune la dispoziţie mai multe fonduri pentru microcredite şi va facilita accesul la capitalul de risc transfrontalier. Întârzierea efectuării plăţilor poate periclita IMM-urile. Pentru a simplifica prevederile existente şi pentru a asigura efectuarea plăţilor către IMM-uri în termen de 30 de zile, Comisia propune o revizuire a Directivei privind întârzierea efectuării plăţilor. Ajută IMM-urile să beneficieze mai mult de oportunităţile oferite de piaţa unică şi pieţele ţărilor terţe Noul statut de Societate Privată Europeană va permite înfiinţarea şi funcţionarea IMM-urilor conform aceloraşi prevederi ale legii privind societăţile comerciale pe întreg teritoriul Europei. Noua propunere a Comisiei privind cotele de TVA reduse pentru serviciile ce presupun muncă intensivă vor avea un efect pozitiv asupra IMM-urilor care oferă servicii precum servicii de frizerie/ coafură, catering şi reparaţii. În China şi India sunt constituite centre de sprijin pentru întreprinderi, pentru a permite IMM-urilor să beneficieze de aceste pieţe emergente. Aceste centre vor ajuta IMM-urile din UE care doresc să se stabilească şi să funcţioneze în ţările respective. Tinerii manageri vor putea, de asemenea, să beneficieze de un nou program de instruire managerială în China. Promovează îmbunătăţirea competenţelor în interiorul IMM-urilor şi toate formele de inovare Schema pentru promovarea mobilităţii ucenicilor va fi extinsă în continuare în cadrul Programului Leonardo Da Vinci pentru anul 2010. Regulile pentru participarea IMM-urilor la al 7-lea program-cadru pentru cercetare şi dezvoltare tehnologică (FP7) vor fi în continuare simplificate, iar IMM-urile care depăşesc plafoanele aplicate IMM-urilor vor putea păstra avantajul statutului de IMM pe durata proiectului. Ajută IMM-urile să transforme provocările în materie de mediu în oportunităţi Comisia finanţează o reţea de experţi în eficacitate ecologică şi energetică în cadrul Reţelei de Întreprinderi Europene (Enterprise Europe Network), experţi care vor oferi consiliere cu privire la o funcţionare eficientă din punct de vedere ecologic, la

21

potenţialul pieţelor şi la oportunităţile de finanţare în vederea unei funcţionări mai eficiente, în special pentru IMM-uri. Spre exemplu, în SUA sistemul de suport de stat al ÎMM include suport financiar: prezenţa a diverselor surse disponibile de capital de risc. Conţinutul de bază al politicii inovării de stat cu privire la micul business este reglementarea fluxurilor financiare, menite să faciliteze accesul firmelor mici la sursele de finanţare. Pot fi evidenţiate două domenii:subvenţii direcţionate de la buget (prin intermediul agenţiilor şi departamentelor federale), precum şi atragerea capitalului privat la finanţarea activităţilor de inovare a firmelor mici. Finanţarea direcţionată de la buget este realizată sub formă de subvenţii nerambursabile prin furnizarea de credite preferenţiale, cât şi a contractelor de dezvoltare a noilor produse şi tehnologii. Circa o treime din cheltuielile firmelor mici şi mijlocii pentru dezvoltare şi cercetare într-o formă sau alta este finanţată de către stat. Programul de subvenţii nerambursabile este realizat în general de două agenţii federale: Administrarea Micului Business (Small Business Administration - SBA) şi Fondul Naţional a Ştiinţei (National Science Foundation - NSF). Al doilea domeniu de bază a politicii de inovare de stat în ceea ce priveşte micul business de inovare,realizat la nivelul guvernului federal, este atragerea capitalului privat pentru finanţare. Acesta este realizat în mare parte prin companiile de capital de risc, care au cunoscut o răspândire largă la sfârşitul secolului XX. În prezent, în SUA activează trei tipuri de companii de capital de risc: corporative (filiale ale corporaţiilor mari); independente şi companii private de inovare ale micului business. Capitalul de risc este plasat sub forma capitalului statutar. Acest lucru înseamnă că investitorii devin acţiona-rii întreprinderilor mici şi mijlocii de inovare, şi în funcţie de cota de participare au drept la profit. În SUA se utilizează condiţii preferenţiale de impozitare a micului business (în special cel de inovare), luînd în considerare necesităţile specifice ale acestuia. În ceea ce priveşte prestaţiile de amortizare, firmele mici şi mijlociisunt autorizate să utilizeze metoda amortizării accelerate (deducerea costului capitalului propriu în rate inegale sau simultan pe parcursul perioadei de amortizare). În Japonia există patru centre de reglementare şi stimulare a ÎMM: guvernul central; autorităţile locale; businessul mare; asociaţii independente a micului business. Pentru suportul de stat al micului business a fost creat Oficiul întreprinderilor mici şi mijlocii în cadrul Ministerului Comerţului Extern şi a Industriei. Atât autorităţile administraţiei publice centrale, cât şi autorităţile locale promovează formarea şi dezvoltarea ÎMM prin intermediul împrumuturilor, garanţii de creditare, stimulente fiscale, trening-uri pentru RELAŢII 22

INTERNAŢIONALE. Plus Institutul de Relaţii Internaţionale din Moldova 102 personal şi facilitarea accesului la informaţie. În afară de aceasta, ÎMM beneficiază de ajutor financiar nerambursabil numai la realizarea programelor tehnico-ştiinţifice, cum ar fi: ridicarea nivelului tehnic al producţiei (finanţate de către guvernul central şi autorităţile locale); perfecţionarea tehnologiei de producţie în industria alimen-tară (finanţată de către guvernul central); dezvoltarea tehnicii şi tehnologiilor noi, în comun cu universităţi şi instituţii ştiinţifice şi de cercetare de stat (finanţată de către guvernul central). Un rol major în furnizarea asistenţei financiare ÎMM îi revine Corporaţiei financiare a ÎMM în Japonia.Aceasta oferă acestor întreprinderi împrumuturi (pe un termen mai mare de un an) în condiţii preferenţiale pentru majorarea capitatului de bază şi cel curent. Pentru creditarea companiilor mici şi mijlocii este creată Corporaţia financiară naţională a Japoniei. Cu o reţea extinsă de camere de comerţ (peste 500 la nivel naţional), ea oferă anual împrumuturi de aproape 500 mld yeni. În Japonia mai există încă o instituţie specializată - banca „Soko-Chukin”, care finanţează activitatea cooperativelor şi ÎMM. În cele din urmă, pentru finanţarea unor programe prioritare în domeniul restructurării ÎMM, protecţia mediului înconjurător, dezvoltarea industriilor de economi-sire a energiei, Corporaţia financiară a Japoniei şi Corporaţia financiară naţională acordă credite în condiţii şi mai favorabile. Se poate menţiona, că statul asigură garantarea şi asigurarea creditelor acordate ÎMM prin intermediul „sistemului de creditare publică suplimentară”. Cu ajutorul acestui sistem este asigurat fluxul de capital de la instituţii financiare comerciale către companiile ÎMM. Un alt exemplu, Marea Britanie pe lângă Ministerul comerţului şi a industriei a fost creat „Serviciul firmelor mici şi mijlocii”. Ea acordă asistenţă întreprinzătorilor mici şi mijlocii în organizarea unei afaceri proprii, obţinerea creditelor, încheierea contractelor, trainingul personalului şi servicii de consultanţă.Acest serviciu deţine filiale locale pe tot teritoriul ţării. O atenţie sporită se acordă la pregătirea cadrelor pentru ÎMM, sunt create numeroase şcoli de business, unde participanţiistudiază problemele generale ale economiei şi elementele de bază în crearea de afaceri personale. În Germania ÎMM obţin asistenţă financiară prin intermediul Băncii garanţiilor de credite şi corporaţiile creditare regionale. Din anul 1990, cu scopul de a revigora ÎMM pe teritoriul fostei RDG se realizează Programul federal de subvenţie a firmelor mici şi mijlocii, care prevede creşterea cotei mijloacelor proprii în capitalul statutar. Europa 2020 reprezintă strategia UE de creştere economică pentru următorii zece ani. Într-o lume aflată în permanentă 23

schimbare, UE doreşte să devină o economie inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii.Aceste trei priorităţi se sprijină reciproc şisunt în măsură să ajute UE şi statele membre să obţină un nivel ridicat de ocupare a forţei de muncă, de productivitate şi de coeziune socială. În România sprijinul instituţional şi guvernamental privind programele de asistenţă a ÎMM este oferit de către: Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie (ANIMMC) înfiinţată prin Hotărîrea de Guvern nr. 753 din 3 iulie 2003, preluând întreaga structură organizatorică, atribuţiile şi funcţiile Ministerului pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie. Alte ministere şi agenţii care influenţează direct sau indirect sectorul ÎMM sunt Ministerul de Afaceri Străine şi Centrul Român de Comerţ Exterior, Agenţia de Investiţii Străine (AIS), Ministerul Dezvoltării şi Prognozării (MDP). Consiliul Naţional pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii din România (CNPÎMMR) este singura organizaţie pentru ÎMM ce activează prin întreaga ţară. Fondată în 1992, are peste 60000 companii membre, 75 filiale şi 23 organizaţii asociate la nivel local. Camera de Comerţşi Industrie a României joacă un rol important în sectorul ÎMM din România, prin oferirea unui spectru larg de servicii de instruire şi asistenţă atât pentru ÎMM, precum şi pentru angajaţii din cele peste 41 de birouri din ţară. De asemenea există o reţea extensivă de prestatori de servicii de afaceri în România care a fost creată în mare parte din fondurile organizaţiilor internaţionale Programul Naţiunilor Unite de Dezvoltare, UE etc. care prestează o gamă mare de servicii, printre care:servicii de consultanţă pentru întreprinderi, asistenţă pentru întreprinderi în pregătirea planului de afaceri furnizarea de servicii, instruire, seminare, servicii aferente investiţiilor şi comerţului, servicii de consultanţă pentru generarea veniturilor etc. Totodată, putem menţiona programele finanţate de stat şi alţi finanţatori din România: Programul pentru informarea şi educarea comercianţilor, Programul de instruire profesională, Programul CURAS de creştere a nivelului calitativ al asigurărilor din sectorul ÎMM, Programe naţionale multianuale pentru constituirea şi dezvoltarea incubatoarelor de afaceri şi tehnologie, Programul de asistenţă pentru dezvoltarea ÎMM din industria alimentară în cooperare cu Organizaţia de Dezvoltare Industrială a Naţiunilor Unite. În Ucraina: Comitetul de stat privitor la politicile de reglementare şi antreprenoriat; Minis-terul Economiei şi Integrării responsabili de politicile economice, precum şi de sectorul ÎMM; Consiliul Public de pe lângă Comitetul de Stat privitor la politicile de reglementare şi antrepre-noriat; consiliul de organizare a antreprenoriatului pe lângă Comitetul de Stat de Dezvoltare Economică şi Consiliul Antreprenorial pe lîngă Cabinetul Miniştrilor, precum şi alte organizaţii şi instituţii care sunt implicate direct sau indirect în susţinerea micului business, 24

printre care Camera de Comerţ şi Industrie a Ucrainei, Fondul de Stat Ucrainean pentru Asistenţă Antreprenorială, Liga Ucraineană a Antreprenorilor şi Industrialiştilor. În Ucraina există programe anuale de dezvoltare a ÎMM. Ele conţin mai multe măsuri organizatorice şi logistice aproape fără alocări financiare de la bugetul de stat. Principalele obiective ale programelor sunt îmbunătăţirea cadrului reglator infrastructurii de susţinere a businessului mic. Principalele documente de susţinere a ÎMM sunt Programul Naţional de Susţinere a Micului Business şi Programe regionale. Aceste programe sunt mai mult nişte instrumente cadru în care se stabilesc principalele direcţii de acţiune: perfecţionarea legilor şi reglementărilor care sunt aplicate în activităţile antreprenoriale, sporirea asistenţei financiare de împrumut şi investiţionale

pentru ÎMM, facilitarea

dezvoltării infrastructurii

ÎMM,

implementarea politicilor de asistenţă regională pentru ÎMM. Slovacia: Agenţia Naţională pentru Dezvoltarea ÎMM, care a fost fondată ca o iniţiativă comună a programului PHARE a UE şi a Guvernului Republicii Slovace, cea mai importantă misiune a agenţiei fiind iniţierea dezvoltării şi creşterii întreprinderilor mici şi mijlocii existente şi noi formate din Slovacia. Agenţia coordonează toate activităţile orientate spre oferirea asistenţei ÎMM, inclusiv şi financiară la nivel local, naţional şi internaţional. Agenţia Slovacă de Dezvoltare

a

Comerţu

promovarea

investiţiilor

şi

a

exportului.

De

asemenea,

putemspecificaBanca de Garan-tare şi Dezvoltare, Instituţiile de Stat Financiare, Fondul de Promovare a Comerţului Exterior şi o reţea de centre antreprenoriale care constau din 13 centre de informare şi consultanţă regională (CICR), 5 centre de afaceri şi inovaţii (CAI), 9 centre de contact (CC), 3 business incubatoare (BI) şi 2 centre europene de informare. Printre programele de asistenţă putem menţiona: Programul de Consiliere pentru ÎMM, Programul de Instruire pentru ÎMM, Programul de instruire şi consiliere pentru grupe selectate de indivizi interesate în afaceri, Business Incubatoare, Program de Asistenţă prin Împrumuturi, Programe de Microcredite etc. Principalele direcţii ale Guvernului de sprijinire a ÎMM sunt axate pe informare şi consultanţă, transferul de tehnologii, pregătirea cadrelor, creşterea competitivităţii, facilitarea accesului la credite şi susţinerea noilor afaceri. O bună parte din programe se efectuează împreună cu programele UE şi alte instituţii internaţionale. Lituania: Ministerul Economiei a Republicii Lituaniene care este responsabil de sectorul ÎMM,Agenţia de Dezvoltare a Lituaniei pentru ÎMM (SMEDA) care a fost fondată în 1996 ca o organizaţie non-profit ce are ca scop să creeze condiţii favorabile pentru dezvoltarea ÎMM, în 1997 fiind recunoscută ca o instituţie publică, cu misiunea de a dezvolta businessul mic şi mijlociu prin promovarea şi încurajarea întreprinderilor competitive. Alte organizaţii cu responsabilităţi ce afec-tează directsau indirect ÎMM sunt: Agenţia Lituaniană de Dezvoltare 25

(ALD), INVEGA– instituţia garant, cu scop de a rezolva problemele legate de finanţarea a dezvoltării afacerilor, Agenţia de asigurare a creditelor Asigurarea Importului şi Exportului Lituaniene (LEID), Consiliul Permanent al ÎMM, care a fost fondat în 2001 pentru a asigura un dialog deschis între Guvern şi reprezentaţii mediului de afaceri în ceea ce priveşte măsurile de asistenţă a afacerilor. Guvernul lituanian implementează programe de suport pentru ÎMM din resursele proprii pe lângă resursele UE şi altor finanţatori. În Bulgaria cea mai importantă instituţie în domeniul ÎMM este Agenţia pentru ÎMM, ce are ca scop implementarea politicii de stat în ceea ce priveşte dezvoltarea ÎMM, iar programele de susţinere din bugetul statului sunt insuficiente şi au o pondere mică în comparaţie cu fondurile internaţionale. Concluzii: Analizînd atent experienţa ţărilor dezvoltate autorul a observat avantajele incontestabile de dezvoltare a businessului mic şi mijlociu, în comparaţie cu întreprinderile mari. Printre aceste avantaje autorul poate menţiona următoarele: proximitatea faţă de pieţele locale şi adaptarea la cererea consumatorilor (atît piaţa de consum, cît şi piaţa producătorilor, dar şi pe cele străine), producţia bunurilor în loturi mici (pentru întreprinderile mari acest fapt nu este rentabil), eliminarea nivelurilor suplimentare de conducere ş. a. În plus, dezvoltarea procesului de producţie a întreprinderilor MB creează condiţii favorabile pentru consolidarea economiei: dezvoltarea unui mediu de afaceri, crearea unor noi locuri de muncă, dezvoltarea sectorului de consum. În consecinţă, extinderea şi dezvoltarea ÎMM contribuie la saturarea pieţei cu mărfuri, creşterea capacităţii de export, utilizarea eficientă a materiei prime autohtone.

Capitolul 2: Dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii situația în Republica Moldova și experiența străină prin prisma unității economice S.R.L."VITALITE-MIHAELA" P. Drucker (savant american) spunea că „micile afaceri reprezintă catalizatorul principal al creșterii economice”. Acest lucru este veridic, deoarece anume întreprinderile mici și mijlocii determină creșterea economică a unei țări, structura și calitatea produsului național brut (PNB). În majoritatea țărilor dezvoltate, ponderea întreprinderilor mici și mijlocii este de 60-70% din PIB-ul țării respective. Întreprinderile mici și mijlocii au un rol deosebit de important în cadrul economiei naționale, deoarece: •

contribuie semnificativ la reducerea ratei șomajului, la creșterea economiei și la îmbunătățirea condițiilor de trai; 26

•

permit recuperarea mai rapidă a investițiilor în comparație cu întreprinderile mari;

•

se adaptează mai rapid la cerințele clienților și la schimbările ce pot apărea pe parcursul dezvoltării afacerii;

•

sunt mai ușor de administrat și de controlat;

•

asigură consumatorii cu produsele și serviciile de care aceștia au nevoie;

•

contribuie la dezvoltarea concurenței și la înlăturarea situațiilor de monopol;

Magazinul "INFINITY COSMETICS" unde autorul și-a efectuat practica tehnologică poate fi clasificată ca fiind o întreprindere mică conform Legii nr.179 din 21.07.2016 cu privire la întreprinderile mici şi mijlocii, deoarece corespunde criteriului de clasificare. Clasificarea întreprinderilor mici şi mijlocii (1) În funcţie de numărul mediu anual de salariaţi, de cifra anuală de afaceri sau de totalul activelor pe care le deţin, întreprinderile mici şi mijlocii se clasifică în următoarele categorii: a)

întreprindere micro – întreprindere care are cel mult 9 salariaţi, realizează o cifră

anuală de afaceri de pînă la 9 milioane de lei sau deţine active totale de pînă la 9 milioane de lei; b)

întreprindere mică – întreprindere care are de la 10 pînă la 49 de salariaţi, realizează

o cifră anuală de afaceri de pînă la 25 de milioane de lei sau deţine active totale de pînă la 25 de milioane de lei; c)

întreprindere mijlocie – întreprindere care are de la 50 pînă la 249 de salariaţi,

realizează o cifră anuală de afaceri de pînă la 50 de milioane de lei sau deţine active totale de pînă la 50 de milioane de lei. Descrierea unității economice S.R.L. "VITALITE-MIHAELA" La data de 26.02.2009 Donţu Vitalie a creat şi înregistrat cu scopul obţinerii de venit din activitatea de antreprenoriat o entitate economică denumindo "VITALITE-MIHAELA" obţinînd Certificatul de Înregistrare cu următorul cod fiscal-1009600007029, forma de organizare fiind Societate cu Răspundere Limitată conform prevederilor Codului Civil al Republicii Moldova nr.1107-XV din 06 iunie 2002, Legii Republicii Moldova nr. 845-XVI din 14 iunie 2007 privind Societăţile cu răspundere limitată, Legea Republicii Moldova nr. 845-XII din 03.01.1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi. La baza creării entităţii economice stă Statutul Societăţii cu Răspundere Limitată "VITALITE-MIHAELA" în care este stipulat că societatea nou creată are statut de pesoană juridică de drept privat, cu scop lucrativ (comercial). Societatea are un patrimoniu distinct şi răspunde pentru obligaţii obligaţiile sale cu acest patrimoniu, poate să dobîndească şi să execute în nume propriu drepturi patrimoniale şi personale nepatrimoniale, să-şi asume obligaţii, poate fi reclamat şi pîrît la instanţa de judecată. Societatea este în drept să înfiinţeze 27

filiale şi reprezentanţe în Republica Moldova în conformitate cu actele legislative în vigoare, iar în străinătate-şi în conformitate cu legislaţia statului străin, dacă tratatul internaţional la care Republica Moldova este parte nu prevede altfel. Ulterior unitatea economică a înregistrat marca "INFINITY COSMETICS", obţinînd Certificat de Înregistrare a Mărcii Nr.29313, eliberat în temeiul Legii nr.38/2008 privind protecţia mărcilor, conform datelor indicate pe verso, înscrise în Registrul naţional al mărcilor. Unitatea economică "INFINITY COSMETICS" în prezent are 3 filiale: două din care se află în oraşul Chişinău prima pe str. Bulgară, 84 unde şi a decurs practica de tehnologică a autorului, și a doua filială recent deschisă la începutul anului 2019 pe str. Vlaicu Pârcălab 52 (în incinta universității ULIM), iar a treia filială se află în oraşul Bălţi pe str. Decebal 3A/1. Această marcă a fost înregistrată de către fondatorii S.R.L."VITALITE-MIHAELA" sub formă de magazin specializat cu scopul desfăşurării comerţului cu amănuntu. Produsele şi instrumentele comercializate în magazinul "INFINITY COSMETICS" sunt destinate în mare parte pentru extensia unghiior aici se pot începind cu o varietate de decoraţiuni (adezive, sclipiciuri, folie, pudre), o paletă de vastă de culorile şi de totoate tipurile: vopsea gel colore, geluri de bază, geluri colore, geluri 3D, shelac semipermanent, primere, baze, finish-uri, cleanser, remover, uleiuri şi multe altele, diverse intrumente şi accesorii, la capitolul utilaje "INFINITY COSMETICS" oferă diverse modele şi culori de lampi , freze, aspiratoare, sterilizatoare ş.a., de asemenea propun clienţilor săi instrumente profesionale de la firma Staleks. Pe lîngă produsele necesare pentru expensia unghiilor magazinul oferă şi produse destinate extensiei genelor: gene, clei, şampon, remover şi mai mult aici puteţi găsi palitre pentru machiaj şi pensule, iar pentru pastrarea lor boxe speciale de diferite dimensiuni, culori şi preţuri. Deasemenea aici puteţi găsi de tot ce aveţi nevoie pentru depilări (începînd de la toate tipurile de ciară pînă la aparatele pentru încălzit) şi proceduri spa. Magazinul "INFINITY COSMETICS" ocupă o suprafaţă de 128,6m^2 şi are un program de lucru 7 zile din 7, lucrează toată săptămîna de la 09:00 pînă la 18:00, iar faptul că se află în centrul oraşului are un avantaj fluxul mare de potenţiali clienţi, amplasarea fiind exact la cîţi va metri de la şosea ceea ce îi oferă o vizibilitate bună şi pentru cei ce trec pentru prima oară prin aceste locuri, iar culoarea roz aprinsă a banerelor de la magazin atrac privirile tuturor. "INFINITY COSMETICS" este dealerul oficial al mărcilor CANNI, GD CoCo şi CCN, pe lîngă acestea în magazin puteţi găsi şi alte mărci cum ar fi: PinPai, Global, Al Season, 28

Lina, Icoral ş.a. Compania "INFINITY COSMETICS" garantează calitatea produselor şi siguranţa folosirii acestora prin Aviz Sanitar primit de la Agenţia Naţională pentru Sănătatea Publică. Compania "INFINITY COSMETICS" tide să ofere clienţilor săi cele mai bune produse de o calitate înaltă, iar echipa INFINITY COSMETICS oferă clienţilor o deservire impecabilă, din punct de vedere calitativ şi o consultaţie profesională care ajută fiecare client să găsească ceea de ce are nevoie. Un avantaj considerabil este şi web-site al entităţii economice ce permite promovarea imaginii magazinului, reprezintă nouă platformă de vînzări cu ajutorul căreia cresc veniturile entităţii. 2.1 Gestiunea și abordarea critică a unității economice S.R.L."VITALITE-MIHAELA" Prin structură organizatorică se înţelege configuraţia internă a unei entităţi formată din persoane, subdiviziuni organizatorice şi relaţii, astfel determinate încât să asigure premisele organizatorice adecvate realizării obiectivelor managementului. Scopul structurii organizatorice este acela de a divide activităţile entităţii în sarcini, care sunt efectuate de anumiţi angajaţi pentru a realiza obiectivele organizaţiei. În temeiul actului normativ privind organizarea şi funcţionarea entităţii, managerul aprobă structura organizatorică, alcătuită din: departamente, direcţii generale, direcţii, servicii, birouri, posturi de lucru. Încadrarea cu personal de conducere şi personal de execuţie a acestor structuri se regăseşte în statul de funcţii al entităţii. În orice entitate, structura organizatorică reuneşte două segmente, aflate într-o interdependenţă permanentă: -

structura de conducere a entităţii, care reuneşte ansamblul personalului, comparti-

mentelor şi relaţiilor organizatorice interne şi externe, constituite şi plasate în structura organi-zatorică astfel încât să asigure condiţiile necesare desfăşurării proceselor de management şi de execuţie prin care creşte gradul de satisfacere a interesului public; -

structura de execuţie a entităţii, care este formată din ansamblul personalului,

comparti-mentelor şi relaţiilor organizatorice interne şi externe, constituite cu scopul realizării şi furnizării de servicii specifice tipului de entitate. În cadrul acestor structuri se regăsesc componentele primare și anume postul, funcția, compartimentul, relațiile organizatorice, ponderea ierarhica, nivelul ierarhic. Postul este alcătuit din ansamblul obiectivelor, sarcinilor, competentelor și responsabilităților desemnate pe anumite perioade de timp fiecărui component al firmei. Obiectivele postului se regăsesc în sistemul piramidal al obiectivelor firmei. O altă componentă a postului

29

este autoritatea formală sau competenta organizațională ce poate fi ierarhica atunci cînd acționează asupra persoanelor și funcțională cînd se exercită asupra unor activități. În afara autorității formale, titularii postului dețin și autoritate profesionala exprimata de nivelul de pregătire și experiența de care dispune o persoană. Funcția constituie factorul care generalizează posturi asemănătoare din punct de vedere al ariei de cuprindere, a autorității și responsabilității. Compartimentele sunt rezultatul agregării unor posturi și funcții cu conținut similar și/sau complementar reunind persoane care desfășoară activități relativ omogene și solicită cunoștințe specializate dintr-un anumit domeniu, sunt amplasate într-un anumit spațiu și subordonate nemijlocit unei singure persoane. Compartimentele pot fi: operaționale și funcționale. Relațiile organizatorice sunt alcătu-ite din ansamblul legăturilor dintre componentele structurii stabilite prin reglementari oficiale. Relațiile organizatorice pot fi: autoritate, cooperare, de control și de reprezentare. Structura organizatorică prin modul de combinare a resurselor umane, materiale și financiare condiționează eficiența desfășurării activității necesare realizării obiectivelor, precum și calitatea și operativitatea sistemului decizional și configurația sistemului informațional. Sistemul organizațional trebuie sa realizeze obiectivele stabilite in condițiile minimizării costului economic și social, contribuind astfel la armonizarea intereselor individuale și de grup. Variabila organizațională este reprezentată de factorii interni sau externi unității care condiționează caracteristicile acesteia dar și factori tipologici utilizați în abordarea comparativă a mai multor firme. Variabilele organizatorice sunt: dimensiunea firmei, complexitatea firmei, caracteristicile procesului tehnologic, nivelul dotării tehnic, gradul de specializare și cooperare în producție, dispoziția teritorială, caracterul procesului de desfacere, ritmul de innoire a produselor și tehnologiilor. Acestea influenteaza configuratia structurii organizatorice precum si componentele acesteia. De aici reiese necesitatea identificarii factorilor care tin de managementul firmei si de luarea lor in consideratie, cand se utilizeaza diferite metode si tehnici de conducere. În urma analizei detaliate a unității economice magazinun spcializat în comercializarea produselor pentru și instrumentelor pentru extesia unghiilor "INFINITY COSMETICS" în care autorul și-a desfășurat practica între angajați precum și între subalterni și conducere erau relații libere de colaborare. Mai jos puteți observa schema structurii organizaționale ale entității economice S.R.L. "VITALITE-MIHAELA". 30

S.R.L."VITALITE-MIHAELA"

31

Magazinul INFINITY COSMETICS

Filiala NR.3 orașu Chișinău, str. Vlaicu Pârcălab 52

Filiala NR.1 orașu Chișinău, str. Bulgară, 84

Filiala NR.2 orașu Blălți

Administrator

Departament vînzări

Departament vînzări online

Consultanți

Departament promovare

Responsabil depozit

Contabil

Departament livrare

Casieri

Fig 2.2, Structura organizatorică a întreprinderii [elaborat de autor] Funcţionalitatea şi eficienţa structurii organizatorice depind în mod hotărâtor de corectitu-dinea delimitării şi repartizării atribuţilor, sarcinilor şi responsabilităţilor între componentele primare ale structurii organizatorice : posturi, funcţii, compartimente. Materializarea în plan opera-țional a principiilor interdependenței minime, economiei de comunicații, concordanței cerințelor postului cu caracteristicile titularului și reprezentării structurii se realizează cu ajutorul unor documente consacrate ca instrumente de exprimare a structurii formale. Dintre acestea fac parte: regulamentul de organizare și funcționare, fișa postului, organi-grama (Fig.1). Regulamentul de organizare și funcționare este documentul cel mai cuprinzător al structurii organizatorice, elaborate la nivelul fiecarei firme.

32

Rolul acestui document constă în descrierea mecanismului de funcționare al firmei prin stabilirea atribuțiilor ce revin compartimentelor, precum și a sarcinilor, competentelor și responsabilităților diferitelor funcții existente în compartimente. Într-o maniera sugestivă, relațiile organizatorice sunt exprimate sub forma diagramelor de relații ale fiecarui compartiment cu restul compartimentelor structurii organizatorice.În general, conţinutul acestui document al structurii formale este dat de urmatoarele parţi și capitole : Partea I : Organizarea firmei, care cuprinde : •

dispoziţii generale, respectiv actul normativ de infiintare, precizarea domeniului

siobiectului de activitate, tipul societăţii, statutul juridic al firmei; •

structura organizatorică, prezentată ca enumerare, în ordine descendentă, a nivelurilor

ierarhice şi a subdiviziunilor organizatorice care le compun; Partea II-a : Atribuţiile firmei; Partea III-a : Conducerea firmei • atribuţiile Consiliului împuterniciţilor statului; • atribuţiile Consiliului de administraţie; • atribuţiile

conducerii

executive

cu

detalierea

şi

precizarea

competentelor

şiresponsabilităţilor pentru: director general, director tehnic, director comercial, director de producţie, director economic; ș.a. Fișa postului este un document deosebit de important atît pentru activitatea de resurse umane, cît și pentru derularea în bune condiții a întregii activități din cadrul întreprinderii. Fișa postului este un document care precizeaza sarcinile și responsabilitățile ce-i revin titularului postului, condițiile de lucru, standardele de performanță, modalitatea de recompensare, precum și caracteristicile personale necesare angajatului pentru îndeplinirea cerințelor postului. Fișa postului trebuie să conțină cateva elemente esențiale, printre care: •

Denumirea și descrierea postului;

•

Codul COR asociat postului;

•

Locul postului în organigrama și relațiile cu alți angajați;

•

Aptitudinile necesare pentru ocuparea postului;

•

Scopul general și obiectivele postului;

•

Indicatorii de performanță;

•

Indicatii privind persoana care a întocmit și/sau avizat fișa de post.

33

Descrierea conține informații referitoare la obiective, sarcini, autoritatea și responsabili-tățile postului. Condițiile specifice postului se pot referi la studii, nivelul de pregatire, vechi-mea în specialitate, cerinte fizice și condiții de mediu. În fișa postului se includ și standardele de performanță, în funcție de care se va putea realiza evaluarea angajatului. Aptitudinile listate pot fi cele de baza, obligatorii și aptitudinile tehnice și sociale. Responsabilitățile ți obligațiile privind siguranța și sănătatea muncii și condițiile muncii sunt elemente obligatorii, conform legii 319/2006, actualizată și a normelor de aplicare. Nota legislativa (Articolul 13, litera d din legea 319/2006 actualizata) În vederea asigurarii condițiilor de securitate și sănătate în muncă și pentru prevenirea accidentelor de muncă și a bolilor profesionale, angajatorii au obligația „să stabilească pentru lucratori, prin fișa postului, atribuțiile și responsabilitățilr ce le revin în domeniul securității și sănătății în muncă, corespunzator funcțiilor exercitate”. Personalul unității economice sunt la numar de 17 persoane, dintre care 3 directori, un administrator, consultanți și casiri în număr de 7, departamentul promovare și vînzări online este compus din 3 angajați, departamentul livrare 2 angajați și depozit 1 angajat, de asemenea resposa-bil financiar 1 angajat. Pînă la angajare, angrajatatorul plasează un anunț de apariția unui post vacant, după colectarea tuturor CV-urilor, angajatorul începe procesul de recrutare și selecție a personalului, presupune parcurgerea urmatoarelor etape: -stabilirea nevoi de resurse umane -definirea postului -stabilirea surselor de recrutare -selecția candidaților -adoptarea deciziei finale Un factor important pentru menținerea personalului reprezintă atmosfera de la postul de muncă, de aceea ar fi foarte bine dacă vom amenaja un birou cât mai comod şi creativ pentru a oferi posibilitatea angajaților să-şi dea frâu liber imaginaţiei şi să realizeze lucruri măreţe pentru atingerea obiectivelor strategice ale întreprinderii. Dacă totuși ne referim la motivaţia directă a personalului mai întâi trebuie să luăm în calcul că există două tipuri de motivare: motivare financiară şi motivare non-financiară. Fiindcă trăim într-o lume în care depindem în totalitate de bani, salariul competitiv reprezintă baza stimulării angajaților la postul de muncă. Pe lângă salariu, pentru a spori iniţiativele subalternilor ar fi bine să oferiţi premii bănești angajaților care vin cu idei inovaţionale şi rezultate deosebite la locul de muncă. 34

La fel de importantă este şi motivarea non-financiară, vă puteţi motiva angajaţii prin oferirea diplomelor şi menţiunilor pentru succesele obţinute la job, sau, pur şi simplu le puteţi spune cuvinte de laudă în fiecare zi pentru munca depusă în colectiv. Un simplu „te rog”, „mulţumesc”, „bravo” va da dovadă de respect şi va face ca fiecare angajat să se simtă apreciat la locul său de muncă. Organizarea unor evenimente cu participarea întregului colectiv de muncă, ar fi un imbold ce ar menţine comunicarea eficientă între angajaţi și manageri, dar şi pentru a atrage noi personalități care văd în compania Dvs. un potenţial mare de dezvoltare şi creştere profesională la viitorul job. Spre exemplu managerii ar putea organiza petreceri în aer liber cu scopul de relaxare şi acumulare a noilor forţe pentru a pune în practică ideile geniale la locul de muncă. Acordarea unor facilităţi sociale cum ar fi servicii medicale gratuite, mici vacanţe sau oferirea unor abonamente la sala de sport la fel stimulează personalul şi îi motivează să dea tot ce au mai bun pentru îndeplinirea eficientă a sarcinilor de serviciu. Un plus mare al acestor activități este faptul ca angajaţii vor înţelege ca vă pasă de sănătatea acestora, iar activităţile petrecute împreună vor consolida forţele şi vor întări prietenia între angajat manager. Foarte benefice sunt şi cursurile de perfecţionare oferite din contul companiei, valorificarea capitalului uman reprezintă cea mai buna investiţie pe termen lung, specialiştii bine instruiţi sunt mereu un izvor de idei şi perspective de dezvoltare a companiei. În general rezultatele unei afaceri sunt oglinda angajaţilor, în special a modului în care aceştia lucrează pentru companie. Personal motivat - succes garantat! Întreprinderea moderna își desfasoara activitatea intr-un mediu complex, aflat intr-o permanenta schimbare. Pentru a-si realiza obiectivele, ea este nevoita sa urmareasca aceste schimbari si sa se adapteze; prin urmare, cunoasterea mediului si a evolutiei sale reprezinta punctul de plecare al oricarui demers de marketing. Analiza a arătat că fiecare întreprindere, este recomandabil să stabilească un obiectiv: pentru a obține un avantaj competitiv asupra potențialilor concurenți. Dezvoltarea corectă şi la timp a strategiei de marketing a întreprinderii depinde de performanțele sale şi dezvoltarea cu succes în sistemul complex de interacțiuni şi relații care sunt în curs de dezvoltare pe piața de azi. Analiza şi planificarea de marketing se desfăşoară în baza unui document special de dezvoltare, în care ar trebui să se efectueze o analiză detaliată, şi, totodată, concisă a capacităților de piață şi de producție ale întreprinderii. Fiecare acțiune a întreprinderii pe 35

piață ar trebui să fie motivată şi, în cele mai multe cazuri, să fie specificată cu calculele corespunzătoare. un alt aspect important al analizei şi planificării de marketing reprezintă secvența clară a etapelor respective şi reapariția lor, cuprinzând repetarea în mod continuu a etapelor de planificare. Cel mai dificil aspect al planificării de marketing este divizarea analizei în componente strategice, tactice şi operaționale - reprezentând acțiunile întreprinderii. la planificarea strategică punctul-cheie îl reprezintă satisfacerea cererilor celor mai avantajoşi clienți, atragerea unor clienți noi, extinderea piețelor de desfacere, lupta cu concurenții care produc mărfuri similare, determinarea factorilor de piață, maximalizarea venitului şi a profitului. Așa cum am menționat mai sus entitatea la care autorul și a efectuat practica este o întreprindere mică ea are o legătură directă cu tema tezei de licență pe care autorul și a aleso și anume „Dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii situația în Republica Moldova și experiența străină”. Biroul Național de Statistică informează că în anul 2017 numărul întreprinderilor mici şi mijlocii (ÎMM) a constituit 53,6 mii întreprinderi și reprezintă circa 98,6% din numărul total de întreprinderi. Numărul salariaților care au activat în întreprinderile mici şi mijlocii în perioada de referinţă a constituit 323,3 mii persoane, deținând 61,2% din numărul total de salariați ai întreprinderilor. Veniturile din vînzări ale întreprinderilor mici şi mijlocii în această perioadă au însumat 137 506,1 mil. lei sau 41,5% din venituri din vînzări în total pe economie. Sectorul ÎMM-urilor în întreaga lume este considerat factorul determinant al economiei concurenţiale, principala sursă a creşterii economice şi de creare a noilor locuri de muncă. În Moldova activitatea sectorului ÎMM a început să prindă contur ca fenomen al dezvoltării socialeconomice a ţării aproximativ cu 14-15 ani în urmă, după finalizarea privatizării în masă şi conturarea proprietarilor reali. Acest sector s-a format şi dezvoltat în condiţii economice nefavorabile şi incerte ale perioadei de tranziţie. Sectorul ÎMM-urilor din Republica Moldova are un rol de bază în dezvoltarea economică şi socială a ţării. Acesta deţine circa 98% din numărul total de întreprinderi, asigură circa 59% din locurile de muncă, contribui cu 39% la cifra totală de afaceri pe economie şi asigură 61% din profitul net total pe economie. Cu toate acestea, accesul la finanţare al ÎMM-urilor este destul de limitat, acesta deţine doar 31% din toate creditele acordate de sectorul bancar. Creditele bancare constituie la moment sursa principală de finanţare pentru ÎMM-urile din Moldova. 36

Cabinetul de miniștri a elaborat un plan de acțiuni privind implementarea Strategiei de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici și mijlocii (ÎMM) pentru anii 2018-2020. Strategia se concentrează pe implementarea următoarelor direcţii prioritare: • ajustarea cadrului de reglementare la necesităţile dezvoltării ÎMM-urilor; • îmbunătăţirea accesului acestora la finanţare • dezvoltarea

capitalului

uman

prin

promovarea

competenţelor

şi

culturii

antreprenoriale; sporirea competitivităţii ÎMM-urilor şi încurajarea spiritului inovator, precum şi facilitarea dezvoltării ÎMMurilor în regiuni; • dezvoltarea parteneriatelor în afaceri; • sporirea antreprenoriatului feminin • dezvoltarea economiei verzi pentru ÎMM-uri. Strategia urmează să încorporeze trei planuri de acţiuni, aprobate în ordin cronologic, menite să stabilească activităţile, responsabilităţile, termenele şi resursele necesare pentru realizarea acesteia. Pentru realizarea acestor obiective autoritățile propun peste 80 de acțiuni, printre care realizarea studiilor și analizelor sectoriale prin intermediul sondajelor, elaborarea și promovarea proiectului de lege cu privire la întreprinderile de familie, adoptarea a 85% din standardele europene publicate de organismele de standardizare europene CEN/CENELEC. Documentul mai prevede elaborarea conceptului și inițierea discuțiilor privind crearea în Republica Moldova a Fondului de Garantare a Creditelor Agricole, crearea unui Catalog de succes cu recomandări și bune practici în procesul de lansare a startup-urilor inovaționale, optimizarea și implementarea Programului de stimulare a participării agenților economici la târguri și expoziții și alte acțiuni. De asemenea, în planul de acțiuni este prevăzută și acordarea garanțiilor financiare ÎMM-lor din ţară, măsură ce va consta 194,8 mil. lei pentru anul 2018, 275,0 mil. lei – în anul 2019 și 335 mil. lei pentru 2020. Va continua și implementarea Programului de atragere a remitențelor în economie „PARE 1+1”, pentru care se planifică mijloace financiare în sumă de 40 mil. lei anual, dintre care 15 mil. lei anual îi va acorda UE. Potrivit ministrului Economiei și Infrastructurii, sectorul ÎMM-urilor este foarte important în economia națională, deoarece acest sector constituie 98,7% din numărul total al întreprinderilor ce activează în țară. Tododată, ÎMM-urile asigură ocuparea a 61,2% din angajaţii economiei naţionale. Actualmente, numărul întreprinderilor mici şi mijlocii în Franţa constituie circa 2,0 mln, în Germania - 2,3 mln, în Marea Britanie - 3,0 mln, în Italia - 5,0 mln, în Japonia - 5,7 mln (99% din cifra totală a întreprinderilor), iar în SUA – peste 20 mln. Tot la acest capitol, 37

remarcăm- în China sunt înregistrate aproximativ 3,0 mln întreprinderi mici şi 30 mln de întreprinderi individuale. În Federaţia Rusă, conform datelor statistice de stat, în anul 2010 existau 1,602 mln de întreprinderi mici şi 1,374 mln de microîntreprinderi. Conform aceleiași surse, în anul 2011 în câmpul muncii doar în ÎMM (fără întreprinderile micro), erau încadraţi peste 5562,9 mii persoane, ceea ce constituie 7,37 % din populaţia Federaţiei Ruse. Această cifră este foarte mică în comparaţie cu SUA-60%, Germania, Franţa şi Italia indică un punctaj de 65-80%, iar Japonia circa 86%. În ţările dezvoltate activitatea cu succes în domeniul micului business se datorează faptului că sectorul dat are o susţinere enormă din partea statului. În SUA organul ce suportă micul business este „Administraţia micului Business” (Small Business Administration, SBA) care este reglementat de Guvernul Federal. Numărul angajaţilor din organizaţia aceasta este de 1100 oameni. Această instituţie are următoarele sarcini: suportul financiar al ÎMM–urilor; conlucrarea în scopul primirii comenzilor de stat; acordarea serviciilor de consulting în vederea primirii hotărârilor corecte; informarea ÎMM-urilor despre situaţia pieţei şi prezentarea de către experţii în domeniul a diferitor analize pentru antreprenorii începători. Experienţa SUA adevereşte faptul că în condiţiile actuale de un factor decisiv în funcţionarea ÎMM-urilor este organizarea suportului infrastructurii ce include suportul financiar (multitudinea de capitaluri accesibile), suportul tehnico-material (acordarea în arendă şi posibilitatea de cumpărare, la nişte condiţii avantajoase), suportul informaţional (asigurarea posibilităţilor utilizării reţelelor informaţionale şi bibliotecilor tehnice, accesul la bazele de date etc.), suportul financiar al micului business se realizează prin programe nerambursabile în deosebi de către două instituţii: Administraţia businessului mic (Small Business Administration, SBA) şi Fondului Naţional de Ştiinţe (National Scince Foundation, NSF). O altă experienţă foarte interesantă în acest domeniu o are Japonia, ţara unde domină antreprenoriatul privat. Firmele mici în Japonia constituie partea principală a economiei fără de care businessul mare poate pierde prioritatea concurenţială în faţa corporaţiilor altor ţări. Pentru ÎMMurile din Japonia este caracteristică sistema unde micul business execută comenzile businessului mare – constructoare de maşini, constructoare de avioane, constructoare de utilaje etc. Deosebit de facilitate sunt activităţile ÎMM-urilor în Spania. Aici este cea mai simplificată procedură de înregistrare şi posibilitatea de activitate liberă, antreprenorul poate activa în orice domeniu, fără a fi necesară licenţa. În Germania, pentru susţinerea micului business au fost deschise corporaţii de creditare regionale care oferă ÎMM-urilor sume 38

enorme, care sunt acordate în condiţii foarte avantajoase. În scopul dezvoltării ÎMM-urilor, au fost deschise Palate industrial – comerciale care conlucrează activ cu statul, oferă suport financiar micului business care are o influenţă mare asupra economiei. Cel mai forte punct în suportul ÎMM-urilor din Germania este scutirea de impozite pentru primii doi ani de activitate. În concluzie, Republica Moldova ar trebui să adopte neîntârziat o politică de sprijin privind promovarea şi protejarea ÎMM cu creştere rapidă, bazată pe experienţa mondială şi mai ales pe inovaţie şi care să invite la acţiuni comune între diversele ministere ce pot avea un rol în dezvoltarea ţării. 2.2. Diagnosticul economico-financiar al unității economice S.R.L."VITALITEMIHAELA" Activitatea de comercializare, reprezintă pentru oricare firmă, indiferent de forma de proprietate, raţiunea de a exista, respectiv de a comercializa bunurile necesare satisfacerii unor nevoi sociale. În acest caz, sarcina analizei constă în evidenţierea gradului de realizare a sarcinilor programate privind indicatorii de rezultate şi performanţă care caracterizează activitatea productiv-industrială a întreprinderii, efectuarea de comparaţii între indicatorii realizaţi de întreprindere şi cei ai întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în cadrul aceleiaşi ramuri, evidenţierea cauzelor care au determinat anumite abateri, stabilirea măsurilor ce se impun în vederea corectării situaţiilor nefavorabile, pe de o parte, concomitent cu evaluarea complexă a activităţii şi a rezultatelor întreprinderii în corelaţie cu cerinţele pieţei, pe de altă parte. Capacitatea întreprinderii de a răspunde cerinţelor şi reacţiilor pieţei este dependentă de asigurarea cu resurse materiale, umane şi financiare, dar fără a pierde din vedere aspectele privind eficienţa utilizării acestora. Asigurarea din punct de vedere cantitativ, calitativ şi la termen cu produse şi servicii, trebuie realizată pe baza identificării corecte a solicitărilor şi motivaţiilor clienţilor. Dezvoltarea intreprinderii este legata de asigurarea echilibrului financiar, care reprezinta o parte constitutiva a echilibrului economic exprimat valoric. Echilibrul financiar exprima egalitatea si corelatiile dintre necesarul de resurse financiare si posibilitatile de colectare a acestor resurse. Acest echilibru este asigurat de modul cum este folosit patrimoniul intreprinderii.

39

Deasemenea periodic orce intreprindere trebuie se calculeze gradul de lichiditate si solvabilitate pentru a demonstra viabilitatea in perioada urmatoare analizei. LICHIDITATE = posibilitatea de transformare a unui activ in bani, rapid si cu pierdere minima de valoare (mai poarta numele si de „lichiditate externa”). = posibilitatea intreprinderii de a-si onora la termen obligatiile de plata asumate pe seama activelor curente (mai poarta denumirea de „lichiditate interna”). SOLVABILITATE = capacitatea unei intreprinderi de a-si acoperi in intregime datoriile totale. Analiza ratelor de lichiditate si solvabilitate a firmei 1 Ratele de lichiditate sunt: a) Rata lichiditatii generale Rata lichiditatii generale = active circulante / datorii curente (pe termen scurt) Tabelul 2.3, Rata lichiditatii generale [elaborat de autor] Specificatie

Anul 2016

Anul 2017

Anul 2018

active circulante

1 373 458

1 460 075

1 969 026

datorii curente (pe termen scurt)

1 437 793

1 655 300

2 669 556

Rata lichiditatii generale

0.955

0.882

0.738

Concluzie: Datoriile curente sunt formate in cazul cooperativei de consum Otopeni din obligatiile fata de furnizorii de marfuri. Se apreciaza ca situatia lichiditatii generale este satisfacatoare, dupa unele surse, in conditiile incadrarii acestei rate in intervalul 1,2 – 1,8; Dupa alte surse in intervalul 2 – 2,2. Se constata ca unitatea cooperativa prezinta valori mult mai mici decit cele specificate ceea ce este o consecinta a gradului ridicat de indatorare pe termen scurt (asa numitul „credit comercial”). Aceasta poate fi un semnal de alarma privind capacitatea cooperativei de a-si onora obligatiile scadente pe termen scurt. b) Rata lichiditatii curente (intermediare) Rata lichiditatii intermediare = (Active circulante – Stocuri) / (datorii curente)

40

Tabelul 3.4, Rata lichidității intermediare [elaborat de autor] Specificatie

Anul 2016

Anul 2017

Anul 2018

active curente

1 373 458

1 460 075

1 969 026

stocuri

383 154

431 092

558 289

active curente – stocuri

990 304

1 028 983

1 410 737

datorii curente (pe termen scurt)

1 437 793

1 655 300

2 669 556

Rata lichiditatii intermediare

0.689

0.622

0.528

Potrivit teoriei nord-americane aceasta rata este cunoscuta si sub denumirea de „testul acid”. Aceasta rata este de obicei subunitara; intervalul considerat satisfacator pentru aceasta rata este de 0.65 – 1. Pe perioada analizata la S.R.L."VITALITE-MIHAELA" aceasta dasta are o tendinta de scadere, si in ultimii 2 ani are valori sub intervalul mentionat. c) Rata lichiditatii imediate Rata lichiditatii imediate = (disponibil + investitii financiare pe termen scurt) / datorii curente Tabelul 2.5, Rata lichidității imediate [elaborat de autor] Specificatie

Anul 2016

Anul 2017

Anul 2018

1. disponibilitatii

21 175

78 908

357 135

2.investitii financiare pe termen scurt 0

0

0

1+2

21 175

78 908

357 135

3. datorii curente (pe termen scurt)

1 437 793

1 655 300

2 669 556

Rata lichiditatii imediate

0,015

0,05

0,133

Concluzie: Un nivel ridicat al acestei rate arata o solvabilitate mare, dar poate fi consecinta unei utilizari mai putin performante a resurselor disponibile. Valoarea ridicata a ratei nu constituie in acelasi timp o garantie a solvabilitatii, daca restul activelor circulante au un grad redus de lichiditate. 2. Ratele de solvabilitate sunt: a) Rata solvabilitatii patrimoniale. 41

Rata solvabilitatii generale = (Capitalul propriu) / (Capitalul propriu + Credite totale) Tabelul 2.6, Rata solvabilității patrimoniale [elaborat de autor]

Specificatie

Anul 2016

Anul 2017

Anul 2018

Capital propriu

2 595 353

2 979 846

2 599 410

Capital propriu + Credite totale

4 033 146

4 635 146

5 268 966

Rata solvabilitatii patrimoniale

0.643

0.64

0.495

Concluzie: Valoarea limita minima a acestei rate este de 0,3 – 0, Peste 0,5 situatia poate fi considerata normala. In cazul unitatii cooperative analizate in primii 2 ani criteriul de performata enuntat mai sus este indeplinit, iar in anul 2004 este la limita inferioara. b) Rata solvabilitatii generale Rata solvabilitatii generale = Active totale / Datorii totale Tabelul 2.7, Rata solvabilității generale [elaborat de autor] Specificatie

Anul 2016

Anul 2017

Anul 2019

Active totale

4 078 574

4 663 564

5 268 535

Datorii totale

1 437 793

1 655 300

2 669 556

Rata solvabilitatii generale

2.837

2.817

1.974

Concluzie: Aceasta rata indica in ce masura datoriile totale sunt acoperite de catre activele totale ale intreprinderii (active imobilizate si active circulante). Cu cat valoarea ratei solvabilitatii generale este mai mare decat 1, cu atat situatia financiara de ansamblu a firmei este mai buna. S.R.L."VITALITE-MIHAELA" pe anii 2016, 2017 si 2018 a inregistrat o rata a solvabilitatii generale mai mare decat 1 ceea ce inseamna ca situatia financiara de ansamblu a cooperativei este mai buna. Analiza echilibrului economico-financiar

42

a) Rata autonomiei financiare: Rata autonomiei financiare = (capital propriu) / (capital propriu + capital imprumutat) Tabelul 2.8, Rata autonomiei financiare [elaborat de autor] Specificatie

Anul 2016

Anul 2017

Anul 2018

Capital propriu

2 595 353

2 979 846

2 599 410

Capital propriu + Capital imprumutat

4 033 146

4 635 146

5 268 966

Rata autonomiei financiare

0,64

0,64

0,49

b) Rata de finantare a stocurilor: Rata de finantare a stocurilor = Fondul de rulment / Stocuri Tabelul 2.9, Rata de finantare a stocurilor [elaborat de autor] Anul

2016

2017

2018

Fondul de rulment

-64 335

-195 225

- 710 530

Stocuri

383 154

431 092

558 289

Rata de finantare a stocurilor

- 0,17

- 0,45

-1,27

c)Rata de autofinantare a activelor: Rata de autofinantare a activelor = Capital propriu / (Active fixe + Active circulante) Tabelul 1.8, Rata de autofinantare a activelor [elaborat de autor] Specificatie

Anul

Anul 2017

Anul 2018

2016 capital propriu

2 595 353

2 979 846

2 599 410

active circulante

1 373 458

1 460 075

1 969 026

active fixe + active circulante

4 078 574

4 663 564

5 268 535

Rata de autofinantare a activelor

0,64

0,64

0,49

d) Rata datoriilor Rata datoriilor = datorii totale / active tota

43

Tabelul 2.10, Rata datoriilor [elaborat de autor] Specificatie

Anul 2016

Anul 2017

Anul 2018

Active totale

4 078 574

4 663 564

5 268 535

Datorii totale

1 437 793

1 655 300

2 669 556

Rata datoriilor

0,35

0,35

0,51

Concluzie:

Analizând

situaţia

financiaro-economică

a

întreprinderii

S.R.L."VITALITEMIHAELA", aceasta poate ficara cterizată prin următoarele: Aspecte pozitive:- Patrimoniul întreprinderii are o tendinţă de creştere;- Sursele de finanţare deasemenea au o tendinţă de creştere în ultimul an;- Eficienţa economică a întreprinderii este în creştere; Dar există şi aspecte negative:- Descreşterea capitalului pe termen lung;- Rezultatele financiare au tendinţe descrescătoare;- Rentabilitatea întreprinderii este în descreştere;Degradarea fizică şi morală a utilajului, fapt ce atrage după sine creşterea cheltuielilor deîntreţinere şi reparare;- Costuri mari de producţie care duc, de obicei, la obstacole în pătrunderea acesteia pe piaţaexternă şi la concentrarea pe piaţa internă care are o capacitate de absorbţie prea mică;- Inexistenţa unui proces continuu de instruire economică şi a unei reacţionări prompte laschimbările de mediu 2.3 Mediul intern și extern al întreprinderii Fiecare întreprindere se crează și se dezvoltă într-un mediu. Fiecare acțiune a tuturor întreprinderilor fără excepție este posibilă dacă mediul permite implementarea acesteia. Pentru a determina strategia comportamentului unei organizații și pentru a pune această strategie în practică, managementul trebuie să aibă o înțelegere aprofundată atât a mediului intern, a potențialului său și a tendințelor de dezvoltare, cât și a mediului extern. Mediul intern al organizației este sursa vitalității sale. Este în sine potențialul care permite organizației să funcționeze. Mediul extern este sursa care alimentează întreprinderea cu resursele necesare pentru a-și menține potențialul intern la un nivel adecvat. Organizația se află într-o stare de schimb constant cu mediul extern, asigurându-se astfel posibilitatea supraviețuirii. În același timp, atât mediul intern cât și mediul extern sunt studiate de managementul strategic în primul rând pentru a descoperi amenințările și oportunitățile pe

44

care organizația trebuie să le ia în considerare atunci când își stabilește obiectivele și când sunt atinse. În literatura de specialitate, puteți găsi diferite definiții ale mediului extern și intern al organizației. Luați în considerare unele dintre ele: Kabushkin sub mediul intern al organizației înțelege factorii situaționali din cadrul organizației, cum ar fi obiectivele organizației, structura organizatorică, sarcinile, tehnologia și oamenii [11, p. 26]. Toate variabilele interne sunt interdependente. Modificarea uneia dintre ele într-o anumită măsură afectează toate celelalte. Îmbunătățirea unei variabile, cum ar fi tehnologia, nu poate duce neapărat la creșterea productivității dacă aceste modificări au un efect negativ asupra unei alte variabile, cum ar fi oamenii. Vikhansky oferă următoarea definiție: mediul intern al unei organizații este sursa forței sale de viață. Este întruchiparea potențialului care permite organizației să funcționeze, să existe și să supraviețuiască într-o anumită perioadă de timp [7, p. 44]. Studiul mediului intern vizează înțelegerea punctelor forte și a punctelor slabe ale organizației. Punctele forte servesc ca bază pe care organizația se bazează în competiție și pe care trebuie să se străduiască să o extindă și să o întărească. Deficiențele sunt subiectul unei atenții deosebite din partea conducerii, care trebuie să facă tot posibilul pentru a scăpa de ele. Mediul extern J. Bell o definește după cum urmează: "Mediul extern al organizației include elemente precum consumatori, concurenți, agenții guvernamentale, furnizori, organizații financiare și surse de resurse de muncă" [3, p. 33]. În mediul extern în management ar trebui să se înțeleagă un set de factori externi interdependenți ai schimbării proprietăților care afectează sistemul organizațional. Factorii externi sunt, în principal, forțe necontrolate care influențează deciziile managerilor și ale acțiunilor lor și, în cele din urmă, structura internă și procesele din cadrul organizației. Mediul extern este sursa care alimentează organizația cu resursele necesare pentru a-și menține potențialul intern la un nivel adecvat. Organizația se află într-o stare de schimb constant cu mediul extern, asigurând astfel posibilitatea supraviețuirii. Cu toate acestea, resursele mediului extern nu sunt nelimitate și multe organizații care se afirmă în același mediu pentru ele. Prin urmare, există întotdeauna posibilitatea ca organizația să nu poată obține resursele necesare. Acest lucru poate slăbi potențialul său și poate duce la multe consecințe negative pentru organizație. Analiza mediului este considerată de obicei procesul inițial de management strategic, deoarece oferă baza pentru definirea misiunii și a obiectivelor firmei și pentru dezvoltarea

45

strategiilor comportamentale care permit firmei să-și îndeplinească misiunea și să-și atingă obiectivele. Analiza mediului intern și extern al unei întreprinderiipoate fi realizată prin mai multe metode de analiză unul din cele mai cunoscute fiind analiza SWOT orice analiză a mediului înconjurător al unei întreprinderi începe cu un studiu cuprinzător al situației pieței în care operează compania și o evaluare a tipurilor de oportunități și amenințări cu care se poate confrunta. Punctul de plecare pentru o astfel de revizuire este analiza SWOT, care este cea mai răspândită metodă cuprinzătoare de analiză strategică în cercurile academice străine și autohtone și printre practicieni. În forma clasică, în a doua jumătate a anilor 1960 a fost dezvoltată o analiză a punctelor forte (Strengte), a punctelor slabe (slabiciunilor), a oportunităților și a amenințărilor (Amenințări) [1]. De obicei, analiza SWOT este utilizată pentru a identifica și a evalua gradul de impact, a studia direcția de influență și forța relației dintre diferiți factori ai mediului extern și intern al întreprinderii, precum și pentru a stabili starea de lucruri și a dezvolta o strategie de dezvoltare. Atunci când se efectuează o analiză bazată pe această metodă, se fac următoarele etape: Etapa 1: identificarea obiectului analizei SWOT; Etapa 2: analiza mediului intern și a activităților obiectului pentru a identifica punctele forte și punctele slabe ale acestuia; Etapa 3: analiza mediului micro și macro extern pentru a identifica oportunitățile și amenințările pentru obiectul de studiu; Etapa 4: analiza comparativă a obiectului pe baza evaluărilor calitative și cantitative; Etapa 5: determinarea principalelor direcții strategice și elaborarea de recomandări pentru punerea lor în practică. În procesul de analiză SWOT, se formează liste de factori externi și interni cu gruparea lor în pozitive și negative. Rezultatul este patru seturi de factori: factori interni pozitivi punctele forte ale întreprinderii; Factori interni negativi - punctele slabe ale întreprinderii; Factori externi pozitivi - oportunități pentru întreprindere; Factorii externi negativi reprezintă amenințări pentru întreprindere. Un set de factori poate fi reprezentat ca o matrice a analizei SWOT din Figura 2.1. Sursa: [6, p. 146]. Thompson și Strickland au oferit următorul set de caracteristici aproximative, concluziile pe care ar trebui să permită compilarea unei liste a punctelor slabe și a punctelor forte ale organizației, precum și o listă a amenințărilor și oportunităților pentru aceasta, încheiate în mediul extern [17, p. 245].

46

Puncte tari: Competență remarcabilă; Resurse financiare adecvate; Calificare înaltă; Reputație bună în rândul cumpărătorilor; Lider de piață de renume; Strategist inventiv în domeniile funcționale ale organizației; Gestiune testată în timp; Disponibilitatea capacităților inovatoare și a posibilităților de implementare a acestora; Avantaje competitive; Avantajele costurilor; Tehnologie adecvată; Posibilitatea obținerii de economii datorită creșterii producției. Puncte slabe: Lipsa unei direcții strategice clare pentru dezvoltare; Rețeaua de vânzări neadecvată Organizarea slabă a marketingului; Lipsa imaginii pozitive pe piață; Sortimentul de pe piață este prea restrâns; Retrageri în cercetare și dezvoltare; Probleme interne de producție Strategia companiei dovedită slab; Lipsa de talent și abilități manageriale. Oportunități: intrarea pe noi piețe sau segmente de piață; Extinderea liniei de producție;

Creșterea

diversității

produselor

similare;

Accelerarea

creșterii

pieței;

Complacența între firmele concurente; Integrarea verticală; Apariția de noi tehnologii. Amenințări: schimbări demografice nefavorabile; Schimbarea nevoilor și gusturilor clienților;

Politici

guvernamentale

nefavorabile;

Creșterea

presiunii

concurențiale;

Recesiunea și atenuarea ciclului economic. După studierea fiecărui grup de factori și verificarea efectului de sinergie din influențele reciproce ale factorilor, strategia de întreprindere corespunzătoare se potrivește în celulele matriceale. Analiza celulelor matricei și combinația factorilor dintr-un subset de oportunități și amenințări cu elemente dintr-un subset al punctelor slabe și puternice ale unei întreprinderi permite formarea a patru strategii generale ale unei întreprinderi. Prima stategie afirmă că dacă o întreprindere are mai multe puncte forte decât slabe, iar piața deschide o serie de noi oportunități pentru aceasta, cu aproape nicio amenințare, atunci strategia maxi-maxi este folosită în această situație. Strategia maxi-maxi implică faptul că într-o astfel de poziție o întreprindere trebuie să ia măsuri pentru a-și consolida poziția pe piață, creșterea cotei de piață, diversificarea produselor și oferirea de tot felul de noi produse. A doua stategie afirmă că cu predominanța punctelor slabe și acțiunea organizației într-un mediu extern favorabil, se aplică o strategie mini-maxi. Esența acestei strategii este ca societatea să se străduiască să își îmbunătățească selectiv poziția competitivă, să sporească participarea pe piață și, în același timp, să elimine punctele slabe, încercând să îmbunătățească situația financiară, să reducă costurile și să sporească competitivitatea produselor lor. A treia stategie, dacă o întreprindere se caracterizează printr-o predominare a punctelor forte, dar se observă o instabilitate a mediului, se folosește strategia maxi-mini. Esența 47

strategiei este că instabilitatea mediului extern presupune utilizarea activă a avantajelor pentru a depăși amenințările din afară, căutarea de nișe favorabile pe piață și creșterea ulterioară a cotei lor în acestea, reducând costurile și modernizând produsele. Ultima stategie afirmă că instabilitatea internă și incapacitatea de a combate în mod eficient amenințările externe implică utilizarea unei strategii mini-mini: o scădere treptată a activității și o tranziție lină din acest domeniu de activitate; Acest lucru permite companiei să evite eventualele pierderi. Pe lângă definirea strategiei organizației, o analiză SWOT sugerează răspunsuri la întrebările strategice: Ce avantaje ar trebui dezvoltate și menținute pentru a crește competitivitatea unei organizații pe piață; Ce slăbiciuni trebuie eliberate în primul rând; Ce amenințări ar trebui să vă protejați imediat; Ce oportunități pot beneficia? Pentru a obține rezultate eficiente, este necesar să se țină cont de toate caracteristicile acestei analize: Informațiile primare trebuie să fie complete, relevante, relevante și fiabile; ExempluL analiza SWOT bazată pe S.R.L."VITALITE-MIHAELA". Am efectuat următoarele etape în analiză: Etapa 1: a fost determinat obiectul analizei - S.R.L."VITALITE-MIHAELA". Etapa 2: analiza mediului intern al organizației, identificarea punctelor forte și a punctelor slabe. Punctele forte ale obiectului de analiză sunt o pondere ridicată pe piața, o creștere treptată a gamei de produse, relații bune cu creditorii, introducerea de noi tehnologii în întreprindere. Deficiențe - scăderea numărului de salariați , majoritatea echipamentelor din întreprindere sunt depășite, iar indicatorii de rentabilitate scad. Etapa 3: analiza mediului înconjurător al S.R.L."VITALITE-MIHAELA", identificate oportunități și amenințări. Oportunități: acces la piețe noi, extinderea rețelei de distribuitori. Amenințări: agravarea situației economice în țară, întărirea concurenței. Etapa 4: analiza comparativă a obiectului. Etapa 5: elaborarea recomandărilor pentru viitoarea strategie a companiei S.R.L. "VITALITE-MIHAELA".

48

Tabelul 2.11, Analiza SWOT pentru întreprinderea S.R.L. "VITALITE-MIHAELA" [elaborat de autor] Puncte tari 1. Echipă puternică orientată spre rezul-

Oportunități 1. Rata ridicată de dezvoltare a industriei

tate;

și a pieței cosmeticelor profesionale;

2. Reputația bună în rândul clienți-lor

2. O situație favorabilă din punct de

existenți;

vedere al factorilor economici și

3. Competență deplină în chestiuni-cheie;

politici; 3. Obsența concurenților direcți între organizațiile profesionale care oferă selecția produselor cosmetice individuale; 4. Creșterea înaltă a comerțului online; Amenințări 1. dependență ridicată de cererea redusă

Puncte slabe 1. Nu există o direcție strategică clară pentru dezvoltare;

și etapa ciclului de viață al dezvoltării

2. Imagine insuficientă pe piață;

afacerilor;

3. O gamă de produse vastă doar pentru

2. Modificări demografice adverse;

unghii, lisa asortimentului;

3.

Creșterea concurenței datorită crește-

4. Lipsa resurselor financiare pro-prii; rii cererii consumatorilor; În urma efectuării analizei SWOT autorul propune următoarele recomandări pentru întreprinderea unde acesta a efectuat practica pentru dezvoltarea întreprinderii acestea sunt următoarele: 1. Promovarea pe alte rețele de socializare la moment maca dată este promovată prin intermediului site-ul oficial și prin pagina de facebook. O altă alternativă eficientă ar fi să ne reorientăm către alte rețele sociale. De exemplu, Instagram are aproximativ 350.000 de utilizatori din Moldova. Instagram este ideal dacă te adresezi în primul rând publicului de sex feminin, atât tânăr (16-24 ani) cât și mai în vârstă, 25 până la

49

45/50 de ani. Dar nici bărbații nu sunt de ignorat, în special cei până în 24 de ani sunt destul de activi pe Instagram. 2. Crearea unui program de recomandare. O tactică foarte simplă este de a crea un program prin care alte persoane să-ți aducă ție clienți în schimbul unui procent din vânzări (sau ce modalitate de răsplată crezi că e mai bună pentru tine). Acestea sunt foarte ieftine sau chiar gratis de implementat și plătești doar pentru rezultate. 3. O altă ideea ar fi crearea unor parteneriate cu cei care prestează aceleași servicii, ca de exemplu cu saloanele de frumusețe sau școlile unde se învață arta manichiurii. Un mod de a atrage noi clienți este prin parteneriate strategice cu cei care au același public țintă ca noi. Companii cu servicii/produse complementare cu ale noastre reprezintă un potențial partener care poate aduce beneficii ambelor afaceri. 4. Oferă mici cadouri gratuite. Tuturor ne place să primim ceva gratuit. Oricât ai spune că ești diferit, psihologia te contrazice. Ideea de bază este de ai oferi clientului un mic suvenir sau cadou din partea firmei, acest lucru reprezintă un plus pentru client. 5. Vorbiți cu clienții fie direct sau indirect, prin telefon, email, grupuri pe facebook. Este de 10 ori mai ieftin să menții un client deja existent decât să atragi unul nou. Dacă un client a decis să cumpere un produs oferit de entitate, înseamnă că a avut destulă încredere pentru a duce mâna la portofel. Pe viitor, tot aceștia vor fi cei mai înclinați pentru a cumpăra de la noi. Discutând cu ei, vom descoperi probleme ale serviciului/produsului nostru pe care trebuie să le rezolvăm pentru a ne asigura că nu ne pierdem clienții actuali. Dar vom descoperi și oportunități noi pentru viitor. 6. Așa cum entitatea dată oferă serviciul de livrare a produselor, încă o ideea ar fi adăugarea surprizelor în coletul livrat, fie că este o felicitare, sau o scrisoare de mulțumire înpreună cu o acadea cumpărătorii tăi se vor simți ca niște copii in ziua de Crăciun atunci cînd deschid bucuroși pachetul pe care tu l-ai trimis. Un alt tip de analiză folosit de autor pentru a studia mediul extern al întreprinderii S.R.L. "VITALITE-MIHAELA" este analiza PEST - analiza analizei este acela de a identifica și evalua impactul factorilor mediului extern asupra rezultatelor activităților curente și viitoare a întreprinderii. PEST- reprezintă o abreviere a celor patru cuvinte în limba engleză: P – factori politici, E - factori economici, S - factori sociali, T - factori tehnologici. În literatura de specialitate, puteți găsi și denumirea STEP-analysis.

50

Diferența dintre analiza PEST și analiza SWOT: analiza PEST analizează piața; pe cînd analiză SWOT analizează poziția unei unități de afaceri pe o piață în raport cu concurenții, un concept de produs sau o idee. Scopul analizei PEST este de a evalua impactul celor mai importanți factori din mediul extern asupra activităților întreprinderii și posibilitățile de schimbare a influenței lor în timp. Acest lucru ar trebui să ia în considerare factorii care sunt nesemnificativi acum, dar care pot afecta în mod semnificativ activitățile organizației în perspectiva de timp considerată. Tabelul 2.12, Analiza PEST pentru întreprinderea S.R.L. "VITALITEMIHAELA" [elaborat de autor] Factori politici 1. A fost adoptată o nouă lege care reglementează

activitatea

Factori economici 1. Anul viitor, prognoza pentru creșterea

de

PIB este de 3%.

publicitate, întărirea cerințelor pentru

2. Disponibilitatea creditelor va crește.

textele

3. Inflația se estimează la 7%, reducerea

publicitare

și

interzicerea

utilizării medicilor în publicitate.

șomajului la 10%,

2. În acest an, vor crește restricțiile

4. Nivelul

privind importul materiilor prime și

5. Ratele

mari. noastră

al

principalelor

monede

vor

continua să crească. tensiunilor și

țara

dintre

țara

principalului

exportator. Factori socio-culturali 3. Numărul de achiziții prin Internet și utilizarea

disponibil

populației va scădea.

va intra în vigoare taxe de import mai 3. Creșterea

venitului

internetului

mobil

Factori tehnologici Nu există niciun progres tehnologic în

în

industrie.

categoria de vârstă de până la 35 de

Jucătorii nu se grăbesc să introducă

ani sunt în creștere.

tehnologii

utilizate

pe

piețele

mai

4. Teama de a împrumuta este redusă.

dezvoltate.

5. Oamenii preferă să își cheltuiască

Piața noastră are un design mult mai

veniturile și nu sunt hotărâți să

apreciat decât proprietățile tehnologice ale

formeze economii pe termen lung.

produsului.

6. Speranța de viață crește, iar grupa de

Cercetările și noile evoluții se desfășoară

vârstă de 35+ crește.

numai 51

în

domeniul

îmbunătățirii

senzoriale. Tehnologia de aromatizare este în curs de dezvoltare

pentru

a

reduce

costul

materiilor prime cu 15%. Concluzii și recomandări Sectorul ÎMM are un rol important în asigurarea dezvoltării economice, stabilităţii ei, creşterii mobilităţii şi adaptabilităţii economiei naţionale la condiţiile schimbătoare de ordin intern şi extern. El reprezintă un factor de diversificare a economiei. Prezenţa unui sector ÎMM bine dezvoltat în cadrul economiei este deosebit de important în condiţiile reformării structurale a economiei şi creşterii şomajului, fenomene ce însoţesc acest proces. În ţările dezvoltate din punct de vedere economic, sectorul ÎMM este considerat promotor al dezvoltării economice graţie avantajelor pe care le oferă, el demonstrează o dezvoltare accelerată mai ales în domeniul serviciilor şi a producerii mărfurilor de larg consum. ÎMM sunt mai flexibile şi reacţionează mai rapid la schimbările mediului de afaceri şi la cerinţele pieţei. Din acest considerent investiţiile în ÎMM aduc venituri mai mari decât investiţiile în întreprinderi mari. De altfel, acestea din urmă beneficiază din plin de serviciile ÎMM şi într-un fel sunt dependente de ele. ÎMM sunt orientate spre satisfacerea necesităţilor pieţei locale şi utilizează resursele şi forţa de muncă locală, având o contribuţie substanţială în soluţionarea problemelor sociale. În această perioadă cu durate de 4 săptămâni în care autorul a efectuat stagiul de practică la firma S.R.L.,,Vitalite-Mihaela” acesta intrat în contact cu foarte mulţi oameni, a aflat lucruri noi şi interesante despre activitatea desfăşurată într - o firmă şi despre relaţiile dintre angajaţi şi clienţi. Datorită bunăvoinţei, autorul a avut ocazia de a privi îndeaproape cum se desfăşoară activitatea firmei şi ce presupune aceasta. Am remarcat astfel punctele forte ale firmei .Pe ansamblu, strategia firmei este foarte bine pusă la punct, produsele au o calitate foarte înaltă şi sunt tot timpul livrate la timp, toate acestea explicând succesul. După efectuarea acestui stagiu de practică pot spune că activitatea firmei se desfăşoară în mod profesionist, fiecare angajat îndeplinindu- şi rolul conform modului în care ar trebui s- o facă. În ceea ce priveşte comportamentul angajaţilor în raport cu noi, practicanţii, acesta a fost unul ireproşabil, de fiecare dată am fost informaţi politicos, am beneficiat de răbdarea tuturor celor cu care am intrat în contact şi mi s - au dat toate informaţiile de care am avut nevoie. Totodată, şi relaţiile colegiale au la baza respectul, înţelegerea, amabilitatea atât de 52

necesare în crearea unui mediu propice unei munci sănătoase. Chiar dacă acest stagiu de practică s - a întins pe o perioadă relativ scurtă de timp, eu consider că firma ar trebui să se concentreze mai mult pe întărirea relaţiilor cu reprezentaţi din afara graniţelor. Stagiul de practică efectuat în această perioadă a avut un efect benefic la dezvoltarea autorului din punct de vedere personal şi profesional, în primul rând deoarece am avut ocazia să observ diferenţa dintre teorie şi practică. Acesta a înţeles că indiferent de cât de multe cunoştinţe ai avea, acestea nu vor putea niciodatăsă ia locul experienţei şi că cunoştinţele teoretice trebuie să fie însoţite de abilitaţi practice pentru a - ţi pune cu adevă rat amprenta asupra unei munci. În al doilea rând deoarece am intrat în contact cu multe persoane capabile, profesioniste care şi - au dedicat timpul şi au avut răbdarea să mi explice munca pe care ei o realizează şi importanta acesteia. Am învăţat că relaţiile interpersonale dintre angajaţi îşi pun amprenta asupra stării de spiritşi asupra desfăşurării activităţii. În această firmă aceste relaţii sunt foarte strânse, ducând la o atmosferă propice performanţei. Totodată, am constatat că multe dintre cunoştinţele teoretice legate de desfăşurarea activităţii în cadrul firmei, au putut fi identificate şi observate în perioada de practică. În concluzie , acest stagiu de practică m - a învăţat multe lucruri care îmi vor fi de folos atunci când va veni momentul să mă angajez într-o unitate econimică. Recomandări

Pentru a crea un mediu de afaceri favorabil, autorul recomandă următoarele măsuri care trebuie luate de către stat: 

Ajustarea cadrelor normative și de reglementare pentru a satisface nevoile ÎMM-urilor;



Reducerea numărului de documente obligatorii pentru începerea și închiderea afacerilor;



Să stabilească complexitatea controlului fiscal și facilitățile fiscale în cadrul legislativ;



Reducerea barierelor informaționale și a costurilor de reglementare pentru ÎMM-uri;



Dezvoltarea serviciilor on-line.



Finanțarea înființării în sectoarele prioritare;



Dezvoltarea de scheme financiare inovatoare pentru ÎMM-uri;



Extinderea și susținerea activității Biroului de credite



Susținerea inovării și îmbunătățirea accesului ÎMM-urilor la noile tehnologii;



Sprijin pentru introducerea standardelor de calitate și a sistemelor de management al calității; 53



Creșterea accesului la asistență și informații privind serviciile;



Extinderea și dezvoltarea incubatoarelor de afaceri și a parcurilor industriale. Bibliografie

1. Activitatea întreprinderilor mici şi mijlocii în Republica Moldova în anul 2017 http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=6061

(vizualizat

01.03.2019) 2. Catalog INFINITY COSMETICS ediția NR.1., din 2015 3. Catalog oficial Beauty 2017, ediția Nr. XX-a, din 2017 4. GHIDUL METODIC privind organizarea, desfășurarea, elaborarea portofoliului și evaluarea stagiilor de practică la domeniile generale de studiu 36. Științe Economice, 81. Servicii Publice și domeniile de formare profesională la specialitățile, Chișinău 2015 5. Legii nr.179 din 21.07.2016 cu privire la întreprinderile mici şi mijlocii http://lex.justice.md/md/366638/ (vizualizat 09.03.2019) 6. Motivarea personalului la locul de muncă http://piatamuncii.md/ro/blog/motivareapersonalului-la-locul-de-munca (vizualizat 01.03.2019) 7. Necesitatea

analizei

de

marketing

în

activitatea

întreprinderii

http://aap.gov.md/files/publicatii/revista/articole/91/ro/Barbaros.pdf

(vizualizat

01.03.2019) 8. Structura organizatorica a întreprinderii https://conspecte.com/Management/structuraorganizatorica-a-intreprinderii.html (vizualizat 01.03.2019) 9. Viitorul ÎMM-urilor în Moldova

https://monitorul.fisc.md/editorial/viitorul-ÎMM-

DEVELOPMENT OF SMALL AND MEDIUM ENTERPRISE SECTOR IN THE REPUBLIC OF MOLDOVA file:///C:/Users/Veronica/Downloads/6.L_COBZARI_L_ERHAN.pdf

Concluzii:

54

Referinţe bibliografice: [1] P. Almeida, Conferinta cu tema “Entrepreneurship in the 21st Century”, SUA, 2004 [2] www prospects.ac.uk/SMEs/A world view [3] Studiu efectuat pe analize realizate in 75 de tari [4] O. Nicolescu, Managementul intreprinderilor mici si mijlocii-concepte, metode, aplicatii, studii de caz, Ed. Economica, Bucuresti, 2001 Bibliografie: 1. Retrospectiva Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Republica Moldova http://odÎMM.md/files/ro/pdf/Perspectiva%20sectorului%20ÎMM.pdf (accesat 10.02.2019) 2. The importance and role of small and medium-sized businesses http://store.ectap.ro/articole/1217.pdf (accesat 10.02.2019) 3. Rolul ÎMM-urilor in economia moderna http://www.qreferat.com/referate/management/Rolul-ÎMMurilor-in-economia-mo438.php (accesat 10.02.2019) 4. Strategia de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii pentru anii 2012-2020 http://particip.gov.md/proiectview.php?l=ro&idd=278 (accesat 10.02.2019) https://studbooks.net/1188377/marketing/swot_analiz_kompanii_kosmetiki

Referinţe bibliografice 1. Date ale Organizaţiei pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii // http://www. odimm. md/ (accesat 28.10. 2016) 2. Date oficiale ale Bancii Naţionale a Moldovei // https://www. bnm. md/ (accesat 03. 11. 2016) 3. Date oficiale ale Ministerului Finanţelor al R. Moldova //http://www. mf. gov. md/ (accesat 15. 11. 2016) 4. Date statistice în Europa //http://ec. europa. eu/eurostat (accesat 01. 11. 2016) 5. Date statistice privind activitatea întreprinderilor mici şi mijlocii în R. Moldova// www.statistica.md (accesat 26. 11. 2016) 6. Datele oficiale ale Ministerului Economiei al R. Moldova //http://www. mec. gov. md/ (accesat 15. 11. 2016) 7. Landström H. 1997 Award Winner. Arnold C. Cooper’s Contributions to Entrepreneurship and Small Business Research. Global Award for EntrepreneurshipResearch. Disponibil: http://www. e-award. org/web/1997_Arnold_C_Cooper. aspx]. (accesat 20. 11. 2016) 8. Studiului Entreprise Surveys (Sondaje ale întreprinderilor ), realizate de către Banca Mondială şi CFI, http://www. enterprisesurveys. org/ (vizitat 21. 11. 2016) 9. World Bank. Doing Business 2014. Understanding Regulationsfor Small and Medium-

55

Size Enterprises. http://www. doingbusiness. org/reports/global-reports/doing-business-2014. (vizitat 25. 11. 2016).

https://www.bibliofond.ru/view.aspx?id=827616

56