Suport de Curs - Drept Imobiliar - 2011 - 9 [PDF]

Zitiervorschau

Suportul de curs este destinat studenţilor anului III ai specialităţii 381.1. Drept.

Elaborare: conf.univ.,dr.Ala Climova, conf. univ.,dr.Ilie Teacă Redactor: Irina Enache Recenzent: Inga Ggrecu-Stăvilă

© U.T.M., 2011 2

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17.

CUPRINS NOTĂ INTRODUCTIVĂ PLANUL TEMATIC AL CURSULUI INTRODUCERE ÎN SISTEMUL CADASTRAL SUBIECŢII SISTEMULUI CADASTRAL REGISTRATORUL ŞI ALŢI LUCRĂTORI AI ORGANELOR CADASTRALE BUNURILE IMOBILE - OBIECT AL ÎNREGISTRĂRII DE STAT ÎN CADASTRU DREPTURILE PATRIMONIALE SUPUSE ÎNREGISTRĂRII DE STAT ÎN CADASTRU DREPTUL DE PROPRIETATE ASUPRA BUNURILOR IMOBILE DEZMEMBRĂMINTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE MODURILE DE DOBÂNDIRE A DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA BUNURILOR IMOBILE PRIVATIZAREA - MOD DE DOBÂNDIRE A DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA BUNURILOR IMOBILE DREPTUL DE VECINĂTATE LUCRĂRILE CADASTRALE REGISTRUL BUNURILOR IMOBILE TIPURILE ÎNSCRIERILOR ÎN REGISTRUL BUNURILOR IMOBILE FORMELE DE ÎNREGISTRARE PROCEDURA ÎNREGISTRĂRII DE STAT A BUNURILOR IMOBILE DOCUMENTELE CE SERVESC TEMEI AL ÎNREGISTRĂRII DE STAT A BUNURILOR IMOBILE PARTICULARITĂŢILE ÎNREGISTRĂRII DE STAT A UNOR TIPURI DE BUNURI IMOBILE ŞI DREPTURI ASUPRA ACESTORA 3

5 7 7 12 17 26 30 34 39 47 56 63 68 76 81 90 96 104 109

18. 19. 20.

ÎNREGISTRAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA BUNULUI IMOBIL AL PERSOANELOR JURIDICE FORMAREA BUNURILOR IMOBILE RĂSPUNDEREA JURIDICĂ TEMATICA TEZELOR DE AN ANEXE LEGEA CADASTRULUI BUNURILOR IMOBILE LEGEA CU PRIVIRE LA FORMAREA BUNURILOR IMOBILE SCRISOAREA INSTRUCTIVĂ A MANAGERULUI OFICIULUI DE IMPLEMENTARE A PRIMULUI PROIECT DE CADASTRU „PRIVIND LISTA DOCUMENTELOR CE CONFIRMĂ DREPTURILE ASUPRA BUNURILOR IMOBILE” BIBLIOGRAFIE ACTE LEGISLATIVE ACTE NORMATIVE SUBORDONATE LEGII CULEGERI DE ACTE NORMATIVE HOTĂRÎRI ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE ŞI ALE PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE LITERATURA PAGINI WEB DE SPECIALITATE

4

114 118 130 138 140 140 200 217

235 235 238 242 243 244 249

NOTĂ INTRODUCTIVĂ Importanţa şi necesitatea studierii „Dreptului imobiliar” de către studenţii de la specialitatea „Drept” este dictată de înseşi rolul bunurilor imobile în economia naţională a Republicii Moldova (în continuare - RM), în viaţa cotidiană şi activitatea economică a cetăţenilor şi agenţilor economici. În realitatea juridică actuală, disciplina dată în cadrul specialităţii „Drept” devine necesară în măsura în care odată cu privatizarea în masă a patrimoniului public a luat naştere proprietatea privată asupra bunurilor imobile, ceea ce a dus la modificarea esenţială a relaţiilor de proprietate, acestea devenind mult mai complexe, mai variate şi mai dinamice, precum şi la constituirea unui nou sistem de înregistrare a dreptului de proprietate şi altor drepturi reale asupra bunurilor imobile. Un rol deosebit în reglementarea relaţiilor de proprietate şi înregistrare a drepturilor asupra bunurilor imobile î-l joacă dreptul civil, dreptul imobiliar, legislaţia cadastrală şi legislaţia imobilului, studierea şi cunoaşterea cărora va crea o viziune clară privind dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile în RM, sistemul înregistrării de stat a drepturilor asupra lor şi cadastrul bunurilor imobile, limitele exercitării şi ocrotirii drepturilor de proprietar, ceea ce va contribui la ridicarea conştiinţei economice şi juridice a studenţilor, eficienţei valorificării şi protecţiei juridice a drepturilor asupra bunurilor imobile, va asigura ocrotirea conştientă a drepturilor patrimoniale ale cetăţenilor şi agenţilor economici asupra bunurilor imobile în condiţiile economiei de piaţă. La finele cursului studentul trebuie să dea dovadă de cunoştinţe profunde privind obiectul, subiecţii dreptului imobiliar şi legislaţiei cadastrale, esenţa şi conţinutul noţiunii de bun imobil, izvoarele dreptului imobiliar, subiecţii şi obiectele înregistrării de stat în cadastrul bunurilor imobile, modurile de dobândire a dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile, înregistrarea de stat a bunurilor imobile, a dreptului de proprietate şi altor drepturi patrimoniale asupra acestora în Registrul bunurilor imobile la oficiul cadastral teritorial (în continuare – OCT), cadastrul 5

bunurilor imobile şi rolul acestuia în garantarea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile, sistemul şi competenţa organelor cadastrale, drepturile supuse înregistrării în registrul bunurilor imobile la OCT şi lucrările cadastrale, registrul bunurilor imobile şi procedura înregistrării de stat a drepturilor asupra bunurilor imobile la OCT, documentele necesare la înregistrarea bunurilor imobile şi drepturilor asupra lor în registrul bunurilor imobile la OCT, precum şi alte categorii juridice de bază privind bunurile imobile, regimul juridic al acestora şi sistemul înregistrării de stat a drepturilor asupra acestora în RM. Îndrumarul metodic este elaborat în baza şi conform Programei de învăţământ a disciplinei de studiu Drept imobiliar, având în vedere cerinţele standardelor de stat privind învăţământul superior, în care sunt expuse bazele legislaţiei civile, legislaţiei cadastrale şi dreptului imobiliar. Este determinat rolul şi locul dreptului imobiliar în sistemul de drept al RM, sunt elucidate izvoarele dreptului imobiliar, este dată caracteristica dreptului de proprietate şi altor drepturi patrimoniale asupra bunurilor imobile, sunt expuse particularităţile constituirii proprietăţii private asupra bunurilor imobile în RM, modurile dobândirii dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile pe piaţa secundară etc. Este descris sistemul înregistrării de stat a dreptului de proprietate şi altor drepturi patrimoniale asupra terenurilor, rolul cadastrului şi registrului bunurilor imobile în scopul garantării şi apărării dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile în Republica Moldova. Îndrumarul metodic este elaborat în baza Codului civil al RM (adoptat prin Legea nr.1107 din 06.06.2002), Codului funciar (adoptat prin Legea nr.828 din 25.12.1991), Legii cadastrului bunurilor imobile (nr.1543-XIII din 25.02.1998), Legii cu privire la formarea bunurilor imobile (nr.354 din 28.10.2004) şi altor acte normative (conform situaţiei din 31 mai 2011) ce reglementează relaţiile sociale, obiect al cărora sunt bunurile imobile. Îndrumarul metodic este destinat studenţilor anului III ai specialităţii 381.1. Drept. 6

=============================================== PLANUL TEMATIC AL CURSULUI =============================================== I. INTRODUCERE ÎN SISTEMUL CADASTRAL PRELEGERI: 1. Noţiunea de cadastru, cadastru specializat, cadastrul bunurilor imobile. 2. Etapele de creare a cadastrului bunurilor imobile. 3. Cadastrul bunurilor imobile în sens comparat. SEMINARE: 1. Iniţierea în cadastru. Caracteristica ramurii date. 2. Programul de stat de creare a cadastrului bunurilor imobile. 3. Organizarea sistemului cadastral în diferite ţări. LEGISLAŢIA DE REFERINŢĂ LA TEMĂ: nr. 3, 4, 5, 6, 7, 16, 30, 39, 40, 41, 57, 58, 66, 68, 72, 76, 78, 83, 88 (a vedea Lista actelor normative de la pag.235-244). LITERATURA RECOMANDATĂ LA TEMĂ: nr. 3, 4, 14, 18, 22, 23, 24, 42, 43, 50, 52, 53, 66, 74 (a vedea Lista surselor bibliografice de la pag.244-249). Relaţiile sociale obiect al cărora îl constituie cadastrul, cadastrul specializat, cadastrul bunurilor imobile sunt reglementate de Legea cadastrului bunurilor imobile [nr.30; art.art.1-3, 7-9], Codul funciar [nr.4], Codul silvic [nr.6], Codul apelor [nr.7]. Reglementări fundamentale privind registrele, registrul bunurilor imobile se conţin în Codul civil [nr.3; art.art.496-519], Legea cu privire la registre [nr.16]. În sens comparat se impune necesitatea cunoaşterii prevederilor fundamentale din Legea cadastrului şi publicităţii imobiliare [nr.39;România], precum şi ale Legii privind înregistrarea de stat a drepturilor asupra bunurilor imobile 7

şi actelor civile cu acestea [nr.40;Federaţia Rusă] etc. Prevederi importante privind crearea cadastrului bunurilor imobile şi sarcinile Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru (în continuare-ARFC) în vederea implementării şi asigurării funcţionării eficiente a acestuia se conţin în Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru [nr.41], în Hotărîrea Guvernului despre unele măsuri privind crearea cadastrului bunurilor imobile [nr. 57], în Programul de stat de creare a cadastrului bunurilor imobile [nr.58], în Hotărîrea Guvernului privind crearea Oficiului de Implementare a Primului Proiect de Cadastru [nr.66],, în Concepţia sistemului Cadastrului Naţional [nr.68], în Regulamentul cu privire la conţinutul documentaţiei cadastrului funciar [nr.72], în Instrucţiunea cu privire la înregistrarea bunurilor imobile şi a drepturilor asupra lor [nr.76] şi altele. CUVINTE-CHEIE: cadastru, cadastru al bunurilor imobile, cadastru specializat, bun imobil, cadastrul funciar, cadastrul apelor, cadastrul silvic. IMPORTANT: Noţiunea de „cadastru” nu se identifică cu cea de „cadastru al bunurilor imobile”. Astfel, noţiunea de „cadastru” înglobează în sine multiple cadastre specializate cum ar fi: „cadastrul apelor”, „cadastrul funciar”, „cadastrul silvic”, „cadastrul urban”, care au ca drept scop şi menire de bază evidenţa bunurilor, însă fără de crearea unor consecinţe juridice strict prestabilite. Spre deosebire de cadastrele specializate, „cadastrul bunurilor imobile” reprezintă un sistem bine determinat de înregistrare a bunurilor imobile şi a drepturilor asupra acestora de care legea leagă naşterea, modificarea sau încetarea unor drepturi patrimoniale, fapte şi raporturi juridice concrete în legătură cu bunurile imobile respective sau opozabilitatea lor faţă de terţi. Astfel, potrivit art.3 din Legea cadastrului bunurilor imobile [nr.30], cadastrul bunurilor imobile este: 8

 cadastrul general al ţării, în care se identifică, se descriu, se estimează şi se reprezintă pe planuri cadastrale toate bunurile imobile din ţară şi se înregistrează drepturile titularilor asupra lor;  instrument în exercitarea împuternicirilor statului privind administrarea resurselor funciare, ocrotirea intereselor publice şi private în raporturile juridice ce ţin de bunurile imobile;  un sistem de ocrotire a titularilor de drepturi patrimoniale asupra bunurilor imobile;  un sistem deschis de informare a participanţilor la piaţa bunurilor imobile şi a autorităţilor publice, inclusiv a organelor fiscale. Etapele creării cadastrului bunurilor imobile în Republica Moldova (în continuare - RM) sunt determinate în Programul de stat de creare a cadastrului bunurilor imobile [nr.58], aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1030 din 12 octombrie 1998 [nr.57], care înglobează tot spectrul de activităţi utile asigurării realizării cadastrului, oferă un tablou general al distribuirii mijloacelor financiare necesare creării acestuia şi conţine un plan al înregistrării primare masive a bunurilor imobile de pe teritoriul ţării. Etapa întîi (anii 1998-2003) preponderent se referă la elaborarea cadrului legislativ, trecerea în proprietatea privată a terenurilor aferente a caselor de locuit, înfiinţarea oficiilor cadastrale teritoriale, efectuarea înregistrării masive în localităţile urbane. Etapa doi (anii 2003-2010) prevede finalizarea înregistrării primare masive pe întreg teritoriul ţării, crearea sistemului informaţional cadastral. Prioritatea sistemului cadastral naţional faţă de sistemul cadastral al unui şir de ţări străine constă în faptul că înregistrarea atît a bunurilor imobile, cît şi a drepturilor asupra acestora se efectuează de unul şi acelaşi organ - oficiul cadastral teritorial. 9

NOTĂ: Un aport deosebit la crearea şi implementarea cadastrului bunurilor imobile în RM îl are Oficiul de Implementare a Primului Proiect de Cadastru, creat prin hotărîre de Guvern pe lîngă Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru în vederea supravegherii şi asigurării implementării Primului Proiect de Cadastru, susţinut de Asociaţia Internaţională de Dezvoltare a Suediei. De competenţa Oficiului de Implementare a Primului Proiect de Cadastru în RM a ţinut:  coordonarea lucrărilor de implementare a Proiectului, elaborarea cadrului legislativ în domeniu;  asigurarea şi supravegherea efectuării înregistrării primare masive, procurarea şi utilizarea cu tehnica şi echipamentul necesar oficiilor cadastrale teritoriale;  interpunerea în colaborarea oficiilor cadastrale teritoriale cu alte structuri instituţionale, supravegherea efectuării calitative a lucrărilor cadastrale;  instruirea specialiştilor oficiilor, acordarea de consultaţii etc. Primului Proiect de Cadastru a activat pe parcursul anilor 1999 – 2007. ÎN CADRUL SEMINARELOR se va atrage atenţia asupra aspectului teoretic al temelor sus menţionate. Suplimentar, în plan practic, se vor analiza problemele teoretice şi practice privind:  scopul şi structura cadastrului bunurilor imobile;  cadastrele de specialitate prevăzute de legislaţia RM;  exigenţele trasate de Programul de stat de creare a cadastrului bunurilor imobile şi rezultatele obţinute pînă în prezent în acest domeniu. În afară de cele expuse mai sus, se va prezenta un studiu şi/sau referat despre legislaţia Suediei, României, Federaţiei Ruse, altor state, după caz, cu privire la sistemul cadastral, se vor analiza particularităţile înregistrării de stat a bunurilor imobile, a drepturilor asupra acestora şi/sau a actelor civile, obiect al cărora îl constituie bunurile imobile, în statele menţionate. 10

ÎN URMA STUDIERII TEMEI DATE, studentul trebuie:  să definească noţiunea cadastrului bunurilor imobile (cadastrul bunurilor imobile este un cadastru general, care reprezintă un sistem unic multifuncţional de înregistrare de stat a bunurilor imobile şi a drepturilor asupra lor, de estimare a valorii acestora);  să determine efectele înregistrării bunurilor şi drepturilor în cadastru (ca efect al înregistrării dreptului în registrul bunurilor imobile este apariţia dreptului sau în cazurile prevăzute de lege acest drept devine opozabil faţă de terţ);  să delimiteze cadastrul bunurilor imobile de cadastrele specializate (sistemul de înregistrare, numit cadastrul bunurilor imobile, nu trebuie confundat cu cadastrele specializate, în care se duce o evidenţă a bunurilor, ce nu are efect juridic în ceea ce priveşte înregistrarea acestora);  să determine conţinutul etapelor de creare a cadastrului bunurilor imobile (organizarea cadastrului bunurilor imobile prevede înfăptuirea următoarelor măsuri: a) crearea cadrului legislativ pentru implementarea cadastrului bunurilor imobile; b) accelerarea procesului de împroprietărire a cetăţenilor cu pămînt; asigurarea informaţională a populaţiei; c) instruirea cadrelor; d) crearea sistemului organelor cadastrale; e)înregistrarea primară în masă a bunurilor imobile şi a drepturilor asupra lor; f)elaborarea mecanismului de estimare a bunurilor imobile; crearea sistemului informaţional cadastral);  să evidenţieze aspectele specifice ale înregistrării bunurilor imobile în Suedia, în alte ţări (de exemplu, în Suedia, în calitate de bun imobil este recunoscut doar terenul. Iniţial, bunurile imobile se iau la evidenţă de către organele funciare; înregistrarea şi transmiterea drepturilor ţine de competenţa exclusivă a organelor judecătoreşti; documentele în baza căror se transmit/se instituie drepturile nu necesită autentificare notarială, deoarece în ţară nu este instituit sistemul notarial);  să analizeze cadrul juridic şi regulatoriu indicat la această temă. 11

II. SUBIECŢII SISTEMULUI CADASTRAL PRELEGERI: 1. Organele sistemului cadastral. 2. Statutul şi competenţa oficiilor cadastrale teritoriale. 3. Instituţiile încadrate subsidiar în activitatea cadastrală. SEMINARE: 1. Competenţa şi structura oficiilor cadastrale. 2. Statutul şi competenţa Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru. 3. Activitatea autorităţilor administraţiei publice locale, organelor notariale, întreprinderilor geodezice private în raporturile cadastrale etc. 4. Controlul de stat în domeniul cadastral. LEGISLAŢIA: nr. 4, 17, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 26, 30, 35, 37, 38, 39, 40, 41, 48, 53, 57, 58, 61, 62, 63, 66, 68, 72, 75, 76, 79. LITERATURA: nr. 3, 4, 13, 14, 18, 23, 24, 35, 43, 52, 66, . Reglementări normative privind subiecţii şi organele sistemului cadastral, statutul şi competenţa acestora se conţin şi îşi au sediul în Legea cadastrului bunurilor imobile [nr.30; art.art. 10, 11], în Codul funciar [nr.4], în Legea privind administraţia publică locală [nr.17], în Legea cu privire la formarea bunurilor imobile [nr.19], în Legea cu privire la arenda în agricultură [nr.20], în Legea cu privire la notariat [nr.21], în Legea cu privire la activitatea de evaluare [nr.22],, în Legea cu privire la geodezie şi cartografie [nr.23],, în Legea cu privire la organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova [nr.24], în Legea condominiului în fondul locativ [nr.26], în Legea cu privire la întreprinderea de stat [nr.35], în Legea privind reglementarea de stat a regimului proprietăţii funciare, cadastrul funciar de stat şi monitoringul funciar [nr.37], Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi [nr.38], în Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Relaţii 12

Funciare şi Cadastru [nr.41], în Regulamentul privind certificarea inginerilor cadastrali [nr.48], în Hotărîrea Guvernului despre unele măsuri privind crearea cadastrului bunurilor imobile [nr. 57], în Programul de stat de creare a cadastrului bunurilor imobile [nr.58], în Regulamentul cu privire la modul efectuării înregistrării primare masive[nr.59], în Regulamentul registratorului oficiului cadastral teritorial [nr.61], în Regulamentul cu privire la desfăşurarea concursului pentru ocuparea funcţiei de registrator în oficiile cadastrale teritoriale [nr.62], în Regulamentul cu privire la modul de transmitere în proprietate privată a loturilor de pămînt de pe lângă casă în localităţile urbane [nr.63], în Hotărîrea Guvernului privind crearea Oficiului de Implementare a Primului Proiect de Cadastru [nr.66], în Concepţia sistemului Cadastrului Naţional [nr.68], în Regulamentul cu privire la conţinutul documentaţiei cadastrului funciar [nr.72], Regulamentul cu privire la comisiile funciare săteşti, de orăşel, orăşeneşti şi raionale [nr.75], în Instrucţiunea cu privire la înregistrarea bunurilor imobile şi a drepturilor asupra lor [nr.76], în Instrucţiunea cu privire la modul de elaborare şi actualizare a planurilor cadastrale şi geometrice [nr.79] şi altele. CUVINTE-CHEIE: sistem cadastral, organ al sistemului cadastral, Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru (ARFC), Oficiul Informaţional Central „Cadastru”, Întreprinderea de Stat „Cadastru”, Oficiul de Implementare a Primului Proiect de Cadastru, Oficiul Cadastral Teritorial (OCT), autorităţile administraţiei publice locale. IMPORTANT: Sistemul organelor cadastrale se constituie din: a) Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru (ARFC); b) Întreprinderea de Stat „Cadastru”; şi c) filialele Întreprinderii de Stat „Cadastru” oficiile cadastrale teritoriale (OCT). ARFC este organ administrativ central. În sistemul organelor administraţiei publice centrale acestuia îi revine rolul de organizare, 13

coordonare şi control în domeniul cadastral. ARFC organizează şi controlează activitatea Întreprinderii de Stat „Cadastru”, inclusiv a filialelor acesteia, a altor organizaţii subordonate, aprobă actele de constituire a acestora, prezintă Guvernului propuneri privind perfecţionarea legislaţiei ce reglementează lucrările de organizare a teritoriului, administrarea resurselor funciare şi schimbul de informaţii cadastrale. Întreprinderea de Stat „Cadastru” are statut de întreprindere de stat şi este responsabilă:  de acumularea, păstrarea şi dezvoltarea informaţiei cadastrale; ţine sistemul informaţional automatizat "Registrul de stat al unităţilor administrativ-teritoriale şi al străzilor din localităţile de pe teritoriul RM";  ţine "Registrul obiectelor de infrastructură inginerească";  organizează procesul de ridicare continuă a calificării personalului întreprinderii;  deţine şi administrează banca centrală de date a cadastrului;  exercită alte atribuţii prevăzute la art.11 din Legea cadastrului bunurilor imobile. Oficiile cadastrale teritoriale (OCT) au statut de filiale ale Întreprinderii de Stat „Cadastru”. Oficiile cadastrale teritoriale:  efectuează lucrările cadastrale, întocmesc şi actualizează planul cadastral şi planul geometric;  întocmesc dosarul cadastral al fiecărui bun imobil şi alte documente necesare ţinerii cadastrului;  efectuează înregistrarea de stat a bunurilor imobile şi a drepturilor asupra acestora în registrul bunurilor imobile;  transmit datele registrului bunurilor imobile în banca centrală de date a cadastrului;  furnizează, în modul stabilit, persoanelor fizice şi juridice, autorităţilor publice informaţia cadastrală privind bunurile imobile şi drepturile asupra lor; 14

 asigură păstrarea în integritate a documentaţiei cadastrale şi arhivarea ei;  efectuează expertiza bunului imobil, la cererea instanţei de judecată. Pe teritoriul Republicii Moldova sunt înregistrate şi activează 39 de oficii cadastrale teritoriale (OCT Chişinău, OCT Chişinău 1, OCT Bălţi, OCT Comrat, OCT Anenii Noi, OCT Basarabeasca, OCT Briceni, OCT Cahul, OCT Cantemir, OCT Călăraşi, OCT Căuşeni, OCT Cimişlia, OCT Criuleni, OCT Donduşeni, OCT Drochia, OCT Dubăsari, OCT Edineţ, OCT Făleşti, OCT Floreşti, OCT Glodeni, OCT Hînceşti, OCT Ialoveni, OCT Leova, OCT Nisporeni, OCT Ocniţa, OCT Orhei, OCT Rezina, OCT Rîşcani, OCT Sîngerei, OCT Soroca, OCT Străşeni, OCT Şoldăneşti, OCT Ştefan Vodă, OCT Taraclia, OCT Teleneşti, OCT Ungheni, OCT Vulcăneşti, OCT Ceadîr-Lunga, OCT Căinari). Sunt antrenate subsidiar în activitatea cadastrală: a) autorităţile administraţiei publice locale (atribuirea în proprietate a bunurilor imobile, încheierea actelor de administrare a bunurilor, eliberarea documentelor de drept, formarea bunurilor imobile, eliberarea autorizaţiilor pentru construcţii, certificatelor de urbanism, participarea la recepţia construcţiilor etc.); b) organele notariale (autentificarea documentelor de drept, depunerea documentelor pentru înregistrarea drepturilor); c) întreprinderile geodezice de stat şi private care execută lucrări cadastrale (elaborarea planurilor cadastrale, geometrice, efectuarea lucrărilor cadastrale pentru formarea bunurilor imobile, depunerea spre înregistrare a documentelor de drept în ordinea stabilită de art.26, alin.31 al art. 26 din Legea cadastrului bunurilor imobile. NOTĂ: Oficiile cadastrale teritoriale sunt rezultatul reorganizării şi reprofilării fostelor birouri de inventariere tehnică. Iniţial, oficiile cadastrale teritoriale au fost create ca structuri independente cu 15

statut de întreprindere de stat (cu drept de persoană juridică etc.). Astfel, în ţară au activat 12 oficii cadastrale teritoriale, inclusiv 26 de filiale. Ulterior, în urma modificării Legii cadastrului bunurilor imobile în anul 2006 a avut loc reorganizarea sistemului instituţional cadastral prin înfiinţarea Întreprinderii de Stat „Cadastru” şi oficiilor teritoriale cadastrale cu statut de filiale ale acesteia (fără drept de persoană juridică). ÎN CADRUL SEMINARELOR se va atrage atenţia asupra aspectului teoretic al temelor sus menţionate. Suplimentar, în aspect practic vor fi analizate:  actele normative ce stabilesc competenţa organelor sistemului cadastral, administraţiei publice locale, altor organe încadrate subsidiar în activitatea cadastrală;  se va determina competenţa oficiilor cadastrale teritoriale;  va fi analizată competenţa primarului, consiliului local, notarului, întreprinderilor de stat şi private ce practică activităţi cadastrale (antrenate la elaborarea şi actualizarea planurilor cadastrale, planurilor geometrice etc.) în raporturile de drept imobiliar şi cadastral. ÎN URMA STUDIERII TEMEI DATE, studentul trebuie:  să determine componenţa sistemului organelor cadastrale al R.M (sistemul organelor cadastrale în R. Moldova se constituie din: a) Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru; b) Întreprinderea de Stat „Cadastru” cu Filialele sale - oficiile cadastrale teritoriale);  să expună funcţiile de bază a Întreprinderii de Stat „Cadastru” şi a oficiilor cadastrale teritoriale (art.11 din Legea cadastrului bunurilor imobile, conform căruia, Întreprinderea de Stat „Cadastru” este responsabilă de acumularea, păstrarea şi dezvoltarea informaţiei cadastrale, iar oficiile cadastrale teritoriale: a) efectuează lucrările cadastrale, întocmesc şi actualizează planul cadastral şi planul geometric; b) efectuează înregistrarea de stat a bunurilor imobile şi a drepturilor asupra acestora în registrul bunurilor imobile etc.); 16

 să enumere instituţiile încadrate subsidiar în activitatea cadastrală (sunt antrenate subsidiar în activitatea cadastrală autorităţile administraţiei publice locale, organele notariale şi întreprinderile geodezice de stat sau private care execută lucrări cadastrale etc.);  să determine competenţa consiliilor raionale, municipale şi săteşti în cadrul raporturilor cadastrale, inclusiv cele ce ţin de administrarea bunurilor imobile, atribuirea în proprietate a bunurilor imobile, autentificarea drepturilor deţinătorilor de terenuri, eliberarea documentaţiei pentru executarea construcţiilor, schimbarea destinaţiei terenurilor, alte competenţe prevăzute la articolele 8, 9 şi 10 Cod funciar, de Legea privind administraţia publică locală, Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice etc.  să analizeze competenţa întreprinderilor geodezice de stat sau private ce execută lucrări cadastrale (efectuarea lucrărilor cadastrale conform art.,art.14, 15, 15 1, 16 din Legea cadastrului bunurilor imobile, să depună cererea pentru înregistrarea drepturilor în condiţiile stabilite de art.26 al Legii cadastrului bunurilor imobile);  să cunoască legislaţia de referinţă indicată la tema dată. III. REGISTRATORUL ŞI ALŢI LUCRĂTORI AI ORGANELOR CADASTRALE PRELEGERI: 1. Statutul şi modul de suplinire a funcţiei de registrator în cadrul Întreprinderii de Stat „Cadastru”. 2. Statutul şi modul de suplinire a funcţiei de registrator în cadrul oficiilor cadastrale teritoriale (OCT). 3. Statutul juridic al managerului şi inginerilor cadastrali din cadrul oficiilor cadastrale teritoriale.

17

SEMINARE: 1. Statutul juridic şi competenţa registratorului oficiului cadastral teritorial (OCT). 2. Organizarea concursului pentru suplinirea funcţiei de registrator. 3. Activitatea managerului şi inginerilor cadastrali. LEGISLAŢIA: nr.30, 35, 38, 39, 40, 41, 57, 61, 62, 76, 87. LITERATURA: nr. 4, 22, 23, 24, 35, 42, 43. Reglementări normative privind statutul juridic şi competenţele registratorului din cadrul Întreprinderii de Stat „Cadastru” şi oficiile cadastrale teritoriale (OCT), altor lucrători din cadrul acestei întreprinderi se conţin în Legea cadastrului bunurilor imobile [nr.30; art.art. 12, 121], în Legea cu privire la întreprinderea de stat [nr.35], în Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi [nr.38], în Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru [nr.41], în Hotărîrea Guvernului despre unele măsuri privind crearea cadastrului bunurilor imobile [nr.57], în Regulamentul registratorului oficiului cadastral teritorial [nr.61], în Regulamentul cu privire la desfăşurarea concursului pentru ocuparea funcţiei de registrator în oficiile cadastrale teritoriale [nr.62] etc. CUVINTE-CHEIE: registrator, manager, inginer cadastral, inginer în domeniul evaluării, operator, arhivar. IMPORTANT: În conformitate cu art.12 din Legea cadastrului funcţia de registrator se exercită, la nivel central, în cadrul Întreprinderii de Stat „Cadastru” şi la nivel teritorial – în cadrul oficiilor cadastrale teritoriale (OCT). Funcţia de registrator din cadrul Întreprinderii de Stat „Cadastru” a fost introdusă prin Legea nr.291 din 19.12.2008, intrată în vigoare 18

la 13.02.2009. Scopul introducerii acestei funcţii constă în reducerea adresărilor în instanţele de judecată, posibilitatea examinării în procedura prejudiciară a eventualelor litigii de contencios administrativ, reducerea eventualelor prejudicii care pot fi cauzate organelor cadastrale şi, nu în ultimul rînd, proprietarilor de bunuri imobile. Astfel, conform alin.7 al art.12 din Legea cadastrului bunurilor imobile registratorul din cadrul Întreprinderii de Stat „Cadastru” are următoarele atribuţii: a) examinează cazurile de respingere a cererii de înregistrare; b) examinează deciziile de refuz al efectuării înscrierilor în registrul bunurilor imobile şi efectuează înscrierea în cazul în care consideră neîntemeiată decizia de refuz a registratorului de la oficiul cadastral teritorial; c) în cazul depistării unor înscrieri greşite în registrul bunurilor imobile, pentru a căror corectare este necesară o hotărîre judecătorească irevocabilă, solicită Întreprinderii de Stat „Cadastru” înaintarea cererii în instanţa de judecată pentru radierea sau corectarea acestora; d) corectează, în modul stabilit la art.38 din Legea cadastrului bunurilor imobile, greşelile din registrul bunurilor imobile. În conformitate cu alin.2 art.12 din Legea nr.1543, în funcţia de registrator în cadrul Întreprinderii de Stat „Cadastru” pot fi angajate prin concurs persoanele care au vechimea de muncă de cel puţin cinci ani în funcţia de registrator în cadrul unui oficiul cadastral teritorial, persoanele care activează cel puţin un an în funcţia de jurist în cadrul Întreprinderii de Stat „Cadastru”, precum şi persoanele care deţin funcţii de conducere în cadrul Întreprinderii de Stat „Cadastru”, cu condiţia că sunt cetăţeni ai Republicii Moldova, sunt apţi din punct de vedere medical pentru exercitarea funcţiei, au susţinut examenul de calificare. Statutul registratorului din cadrul oficiului cadastral teritorial (OCT) este determinat la art.12(8) din Legea 1543. Astfel, registratorul din cadrul OCT are următoarele atribuţii: 19

- să solicite prezentarea cererii de înregistrare în două exemplare, şi, după ce indică pe al doilea exemplar al cererii data primirii şi documentele depuse, să restituie un exemplar solicitantului; - dacă cererea a fost respinsă, să consemneze pe cerere, la solicitarea titularului, motivele respingerii; - să examineze cererea de înregistrare în cel mult 7 zile; - să solicite prezentarea doar a documentelor prevăzute de lege şi care sunt necesare conform legii în cazul concret; - să comunice solicitantului în scris decizia argumentată privind prelungirea termenului de examinare a cererii de înregistrare (registratorul are dreptul să prelungească termenul de examinare a cererii de înregistrare cu cel mult 40 de zile, dacă este necesară înlocuirea documentelor, sau primirea unor documente suplimentare); - în caz de refuz a înregistrării dreptului – să întocmească decizia sa în scris şi s-o înmîneze solicitantului înregistrării, - în cazul depistării unor înscrieri greşite în registrul bunurilor imobile, pentru a căror corectare este necesară judecată pentru radierea sau corectarea acestora; - să elibereze extrase din registrul bunurilor imobile; - în cazul depistării unor înscrieri greşite în registrul bunurilor imobile, pentru a căror corectare este necesară o hotărîre judecătorească irevocabilă, solicită Întreprinderii de Stat „Cadastru” înaintarea cererii în instanţa de judecată pentru radierea sau corectarea acestora; - să corectează greşelile de drept şi tehnice din cadastru în modul stabilit la art.38 din Legea 1543; - întocmeşte acte de constatare pe teren în vederea modificării planului cadastral în modul stabilit la art.19 din Legii 1543; - să exercite şi alte atribuţii prevăzute de legislaţi. Registratorul în cadrul oficiului cadastral teritorial este angajat în funcţie prin concurs pe o perioadă nedeterminată. Modul de suplinire a funcţiei este determinat de Regulamentul cu privire la desfăşurarea concursului pentru ocuparea funcţiei de registrator în 20

organele cadastrale teritoriale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1030 din 12.10.1998. În funcţia de registrator în cadrul oficiului cadastral teritorial este angajată prin concurs, cu încheierea unui contract individual de muncă conform legislaţiei muncii, persoana care îndeplineşte următoarele condiţii: a) este cetăţean al Republicii Moldova; b) este licenţiată în drept sau are studii superioare la specialitatea cadastru şi organizarea teritoriului; c) nu are antecedente penale nestinse; d) este aptă din punct de vedere medical pentru exercitarea funcţiei; e) a îndeplinit timp de 1 an funcţia de registrator stagiar sau a exercitat timp de 3 ani o funcţie de specialitate juridică; f) a susţinut examenul de calificare. Registratorul este supus atestării cel puţin o dată la 3 ani. În urma atestării, Registratorului i se conferă gradul unu, doi sau trei de calificare în funcţie de vechimea în muncă şi de nivelul cunoştinţelor profesionale. Managerul oficiului cadastral este desemnat prin concurs pe o perioadă de 5 ani de zile. Managerul oficiului cadastral administrează oficiul cadastral teritorial, inclusiv este responsabil de întreţinerea disciplinei de muncă în cadrul oficiului cadastral. După reorganizarea sistemului cadastral, adică după transformarea oficiilor cadastrale în filiale ale Întreprinderii de Stat „Cadastru”, în marea majoritatea a cazurilor aceste funcţii au fost lichidate. În cadrul oficiilor cadastrale activează ingineri cadastrali care deţin competenţa de a efectua lucrări cadastrale prevăzute în art.14 a Legii cadastrului bunurilor imobile. Inginerii cadastrali care pretind să execute lucrări cadastrale ce ţin de formarea bunurilor imobile sunt supuşi certificării de către Agenţia Relaţii Funciare şi 21

Cadastru, prin eliberarea certificatului de calificare a inginerului cadastral. Modul de certificare a inginerilor cadastrali se efectuează conform Regulamentului privind certificarea inginerilor cadastrali, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.524 din 16.05.2006. Scopul certificării constă în controlul aptitudinilor şi capacităţilor profesionale a inginerilor cadastrali. Pot fi supuşi certificării: - specialiştii care pretind să execute lucrări cadastrale ce ţin de formarea bunurilor imobile; - specialişti al căror certificat expiră sau a expirat; - specialişti care au comis greşeli grave la executarea lucrărilor cadastrale ce ţin de formarea bunurilor imobile. Certificatul de calificare se eliberează la decizia comisiei de calificare persoanei care întruneşte următoarele condiţii: - posedă specialitatea de inginer cadastral, inginer în domeniul organizării teritoriului, inginer-constructor, geodezist; - are experienţă profesională la executarea lucrărilor cadastrale de cel puţin 3 ani; - a susţinut examenul de calificare. Examinarea calificării inginerilor cadastrali se efectuează de către comisia de calificare constituită prin Ordinul Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru şi membrii căreia sunt specialişti ai Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru şi reprezentanţi ai asociaţiei obşteşti (profesionale) interesate. Atribuţiile comisiei constau atît în organizarea şi supravegherea certificării cît şi a eliberării certificatelor de certificare. Certificarea inginerilor cadastrali are loc are loc la cererea acestora sau la iniţiativa Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru în cazul comiterii de către inginerul cadastral a unor greşeli grave. Pentru obţinerea certificatului de calificare pretendentul prezintă următoarele acte: - cererea de acordare a certificatului de calificare; - copia de pe actul de identitate; - copia de pe diploma de studii; 22

- copia carnetului de muncă; - după caz, dosare tehnice de executare a lucrărilor cadastrale executate de către pretendent sau cu participarea lui. După depunerea acestor acte, în urma examinării lor, în termen de o lună comisia de calificare organizează examenul de calificare. Data şi ora desfăşurării examenului se stabileşte de către preşedintele comisiei şi le sunt aduse la cunoştinţă membrilor comisiei şi pretendenţilor cu 5 zile înainte de examen. Examenul de calificare constă dintr-o probă scrisă şi/sau convorbire. În temeiul deciziei comisiei de calificare Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru eliberează certificatul de calificare care este un document de strictă evidenţă. Comisia de calificare respinge cererea de acordare a certificatului de calificare dacă: - nu au fost depuse toate documentele necesare; - pretendentul nu corespunde cerinţelor menţionate în Regulament; - s-a depistat că documentele prezentate de pretendent conţin date care nu corespund realităţii. Decizia privind respingerea cererii se aduce la cunoştinţă solicitantului în termen de 30 zile cu indicarea motivului. Certificatul de calificare poate fi retras de Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru la decizia comisiei de calificare în situaţia în care: - s-a depistat că documentele prezentate pentru certificare conţin date care nu corespund realităţii; - există o hotărîre definitivă a instanţei de judecată privind cauzarea unui prejudiciu considerabil titularului de drept prin executarea lucrărilor cadastrale ce ţin de formarea bunurilor imobile de către inginerul cadastral; - în cazul în care specialistul refuză certificarea repetată la iniţiativa Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru sau nu se prezintă fără motive întemeiate pentru certificare. 23

În cazul în care pretendentul nu este de acord cu decizia comisiei de calificare o poate ataca în instanţa de judecată în conformitate cu legislaţia. NOTĂ: Registratorul este unica persoană care poate decide înregistrarea sau asupra refuzului de înregistrare a dreptului. Refuzul registratorului în vederea efectuărilor înscrierilor poate fi atacat în instanţa de judecată pe calea contenciosului administrativ. Activitatea registratorului este supusă controlului din partea Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru, Întreprinderii de Stat „Cadastru” în ceea ce priveşte: a) respectarea termenelor de examinare a cererilor; b) respectarea legislaţiei privind modul de înregistrare; ordinea de ţinere a documentaţiei cadastrale; c)respectarea disciplinei muncii; d) alte aspecte prevăzute de legislaţie. ÎN CADRUL SEMINARELOR se va atrage atenţia asupra aspectului teoretic al subiectelor menţionate mai sus. Suplimentar, se vor analiza probleme privind:  drepturile şi obligaţiile registratorului;  drepturile şi obligaţiile managerului;  competenţa inginerilor cadastrali;  modalitatea de încadrare în funcţia de registrator, manager, inginer;  modalitatea de desfăşurare a concursului pentru suplinirea funcţiei de registrator. ÎN URMA STUDIERII TEMEI DATE, studentul trebuie:  să determine exigenţele în ceea ce priveşte deţinerea funcţiei de registrator (poate fi numită în funcţia de registrator în cadrul oficiului cadastral teritorial persoana: a)care este cetăţean al Republicii Moldova; b) este licenţiată în drept sau are studii superioare la specialitatea cadastru şi organizarea teritoriului; c) nu are antecedente penale nestinse; d) este aptă din punct de vedere medical pentru exercitarea funcţiei; e)a îndeplinit timp 24





 

de 1 an funcţia de registrator stagiar sau a exercitat timp de 3 ani o funcţie de specialitate juridică; f) a susţinut examenul de calificare. În funcţia de registrator în cadrul Întreprinderii de Stat „Cadastru” se angajează prin concurs: a) persoane care activează de cel puţin 5 ani în funcţia de registrator la oficiul cadastral teritorial; b) persoane care activează de cel puţin 1 an în funcţia de jurist la Întreprinderea de Stat „Cadastru”; şi c) precum şi persoane care deţin funcţii de conducere la Întreprinderea de Stat „Cadastru” (a vedea art.12(2)(3) din Legea 1543); să expună drepturile şi obligaţiile registratorului (registratorul din cadrul oficiului cadastral teritorial este în drept să decidă asupra intabulării, înregistrării provizorii a drepturilor; să efectueze notarea faptelor şi raporturile juridice ce au legătură cu bunurile imobile; să efectueze modificări în planul cadastral şi/sau geometric; să elibereze extrase din registrul bunurilor imobile şi altă informaţie din cadastru; să exercite alte atribuţii prevăzute de legislaţie (a vedea art.12(8) din Legea 1543); în ceea ce priveşte atribuţiile Registratorului din cadrul Întreprinderii de Stat „Cadastru” a vedea art.12(7) din Legea 1543; să evidenţieze interdicţiile în procesul exercitării funcţiei de registrator (registratorul nu este în drept să efectueze acţiuni de înregistrare pentru sine; să accepte în calitate de compensaţie pentru executarea funcţiilor oficiale, plăţi sau beneficii în afară de salariul acordat de oficiul cadastral teritorial; să cumuleze alte funcţii în afară de cele legate de activitatea didactică şi ştiinţifică); să determine modul de certificare a inginerilor cadastrali (a vedea Regulamentul privind certificarea inginerilor cadastrali, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.524 din 16.05.2006); să analizeze cadrul juridic şi regulatoriu expus în lista bibliografică.

25

IV. BUNURILE IMOBILE - OBIECT AL ÎNREGISTRĂRII DE STAT ÎN CADASTRUL BUNURILOR IMOBILE PRELEGERI: 1. Definiţia noţiunii de bunuri imobile. 2. Clasificarea bunurilor imobile. 3. Terenul - ca obiect al înregistrării de stat în registrul bunurilor imobile. 4. Construcţia - ca obiect al înregistrării de stat în registrul bunurilor imobile. 5. Alte bunuri imobile ca obiecte ale înregistrării de stat în registrul bunurilor imobile. SEMINARE: 1. Obiectele înregistrării de stat în cadastrul bunurilor imobile. 2. Clasificarea bunurilor imobile. 3. Terenul - ca obiect al înregistrării de stat în registrul bunurilor imobile. 4. Construcţia - ca obiect al înregistrării de stat în registrul bunurilor imobile. 5. Plantaţiile perene, obiectele acvatice şi porţiunile de subsol ca obiecte ale înregistrării de stat în registrul bunurilor imobile. LEGISLAŢIA: nr. 3, 4, 7, 13, 14, 15, 17, 24, 26, 28, 30, 36, 63, 73, 76, 83, 87, 88, 89. LITERATURA: nr. 1, 2, 3, 4, 13, 35, 50, 74. Relaţiile sociale obiect al cărora îl constituie bunurile imobile sunt reglementate de Codul civil [nr.3; art.art.284, 266, 288 - 298], Codul funciar [nr.4; art.art.2/1, 3-5, 6/1, 29], Legea cadastrului bunurilor imobile [nr.30; art.art.2,4], Codul apelor [nr.7], Legea privind cultele religioase şi părţile lor componente [nr.13], Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice [nr.14], 26

Legea privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor [nr.15], Legea privind administraţia publică locală [nr.17], Legea cu privire la organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova [nr.24], Legea condominiului în fondul locativ [nr.26], Legea cu privire la proprietatea publică a unităţilor administrativteritoriale [nr.28], Legea privatizării fondului de locuinţe [nr.36], Regulamentul cu privire la modul de transmitere în proprietate privată a loturilor de pămînt de pe lângă casă în localităţile urbane [nr.63], Regulamentul privind terenurile destinate industriei, transportului, telecomunicaţiilor, apărării şi cu alte destinaţii speciale [nr.73], Instrucţiunea cu privire la înregistrarea bunurilor imobile şi a drepturilor asupra lor [nr.76]. CUVINTE-CHEIE: bun imobil, teren, construcţie capitală, încăpere izolată, obiect acvatic separat, plantaţii prinse de rădăcini (plantaţiile perene), porţiune de subsol, număr cadastral, număr cadastral convenţional. IMPORTANT: Conform Codului civil al R.M. (art.288) la categoria de bunuri imobile se raportă terenurile, porţiunile de subsol, obiectele acvatice separate, plantaţiile prinse de rădăcini (plantaţiile perene), clădirile, construcţiile şi orice alte lucrări legate solid de pămînt, precum şi tot ceea ce, în mod natural sau artificial, este încorporat durabil în acestea, adică bunurile a căror deplasare nu este posibilă fără a se cauza prejudicii considerabile destinaţiei lor. În ceea ce priveşte Legea cadastrului bunurilor imobile (art.4) enumeră doar categoriile de bunuri imobile care se înregistrează în cadastrul bunurilor imobile: a) terenul; b) construcţia capitală; c)apartamentul, alte încăperi izolate; şi d) plantaţiile perene. Prin teren se înţelege parte din teritoriu avînd hotare închise a cărei suprafaţă, amplasament şi alte caracteristici sînt reflectate în cadastrul bunurilor imobile. Prin construcţie se înţelege clădirea sau construcţia legată solid de pămînt a cărei strămutare este 27

imposibilă fără cauzarea de prejudicii destinaţiei ei. Poate fi obiect independent al înregistrării în registrul bunurilor imobile. Încăperea izolată reprezintă partea interioară a unei construcţii, separată de alte părţi adiacente ale acestei construcţii prin pereţi sau prin despărţituri fără goluri pentru uşi, avînd ieşire separată pe palierul scării, în coridor comun, în curte sau în stradă. Conform Codului apelor (art.1), prin obiect acvatic separat, ca obiect al înregistrării de stat în registrul bunurilor imobile, se înţelege apa, terenul aflat sub apă, fîşiile riverane de protecţie şi construcţiile hidrotehnice ca un obiect unic şi indivizibil. Prin plantaţii prinse de rădăcini , ca obiect al înregistrării în registrul bunurilor imobile, se înţeleg plantaţiile perene, înfiinţate în conformitate cu normele stabilite de legislaţie. De exemplu: viile, livezile, plantaţiile de viţă-de–vie şi plantaţiile pomicole, înfiinţate conform proiectului de înfiinţare a plantaţiilor multianuale. Bunurile imobile pot fi clasificate în mai multe categorii. La bunurile imobile prin natura lor se referă terenurile şi bunurile ce se ţin de pămînt, fie în mod natural, cum ar fi plantele, carierele, minele, fie în mod artificial, adică create de om, ca construcţiile de orice fel care sunt înfipte în pămînt. Odată ce sunt desprinse de pămînt aceste bunuri devin mobile. Deci, ceea ce caracterizează un bun ca imobil este legătura lui cu pămîntul pe care el se ţine. Aşadar, înainte de toate pămîntul însuşi este cel mai imobil, imobil prin excelenţă, iar celelalte bunuri sunt imobile atîta timp cît sunt fixate de el. Legislaţia poate conferi anumitor bunuri statut de imobil cu toate că după natura lor aceste bunuri sunt mişcătoare. Astfel, există bunuri imobile prin destinaţie, acestea sunt bunurile care servesc la exploatarea unui imobil (de exemplu inventarul agricol, animalele folosite pentru cultivarea terenului etc.). Unele state determină ca imobile prin lege vasele maritime, corăbiile cosmice, avioanele etc. pentru a le stabili o reglementare juridică mai strictă, căci bunurilor 28

imobile legea le acordă o protecţie mai specială pentru a le conserva, prevede condiţii mai complicate pentru înstrăinarea şi urmărirea lor, un sistem de publicitate a drepturilor asupra lor, etc. NOTĂ: Legislaţia unor ţări, cum ar fi de exemplu Suedia, prevede ca obiect al înregistrării în cadastru doar terenul. Construcţiile şi încăperile separate nu sunt considerate obiecte al înregistrării în registru. Unele state determină ca imobile prin lege vasele maritime, corăbiile cosmice, avioanele etc. pentru a le stabili o reglementare juridică mai strictă, căci bunurilor imobile legea le acordă o protecţie mai specială pentru a le conserva, prevede condiţii mai complicate pentru înstrăinarea lor, un sistem de publicitate a drepturilor asupra lor etc. ÎN CADRUL SEMINARELOR se va atrage o atenţie deosebită legislaţiei de referinţă la tema dată (a vedea lista recomandată). Suplimentar, se vor analiza probleme privind:  categoriile de bunuri imobile supuse înregistrării de stat;  noţiunile de teren, construcţie capitală, încăpere izolată, obiect acvatic separat, plantaţii perene;  indicii identificatori ai bunurilor imobile şi documentele necesare în vederea identificării bunurilor imobile. ÎN URMA STUDIERII TEMEI DATE studentul trebuie:  să expună legislaţia şi normele concrete ce reglementează problemele abordate;  să definească noţiunea bunului imobil (conform Codului civil al R.M. la categoria de bunuri imobile se raportă terenurile, porţiunile de subsol, obiectele acvatice separate, plantaţiile prinse de rădăcini (plantaţiile perene), clădirile, construcţiile şi orice alte lucrări legate solid de pămînt, precum şi tot ceea ce, în mod natural sau artificial, este încorporat durabil în acestea, adică bunurile a căror deplasare nu este posibilă fără a se cauza prejudicii considerabile destinaţiei lor); 29

 să enumere categoriile de bunuri imobile (bunuri imobile prin natura lor, bunuri imobile prin destinaţie, bunuri imobile determinate prin lege);  să caracterizeze bunurile imobile supuse înregistrării (terenurile, porţiunile de subsol, obiectele acvatice separate, plantaţiile perene, clădirile, construcţiile şi orice alte lucrări legate solid de pămînt);  să enumere indicii clasificatori ai bunurilor imobile (bunul imobil se caracterizează printr-un unic şi indivizibil hotar, anumit amplasament şi o anumită destinaţie, recunoaşterea lui ca un obiect unic al înregistrării, atribuirii unui unic şi irepetabil număr cadastral);  să delimiteze noţiunea de ”bun imobil”, „bun imobil supus înregistrării”;  să dea caracteristica bunurilor imobile, prevăzută în diferite sisteme de drept. V. DREPTURILE PATRIMONIALE SUPUSE ÎNREGISTRĂRII DE STAT ÎN CADASTRU PRELEGERI: 1. Noţiunea şi clasificarea drepturilor patrimoniale. 2. Drepturile reale supuse înregistrării de stat în cadastru. 3. Drepturile de creanţă supuse înregistrării de stat în cadastru. SEMINARE: 1. Clasificarea drepturilor patrimoniale. 2. Dreptul de proprietate, dreptul de uzufruct, dreptul de superficie, dreptul de servitute, dreptul de ipotecă. 3. Caracterizarea drepturilor de creanţă. 4. Drepturile de creanţă supuse notării în conformitate cu Codul civil. LEGISLAŢIA: nr.1, 2, 3, 4, 7, 15, 17, 20, 26, 28, 30, 49, 63, 76. 30

LITERATURA: nr. 1, 4, 5, 6, 12, 20, 26, 31, 34, 48, 60, 72, 75. Reglementări normative privind drepturile patrimoniale supuse înregistrării de stat în cadastrul bunurilor imobile se conţin în Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale [nr.1], Constituţia RM [nr.2; art.art.9, 46, 54, 126, 127], Codul civil [nr.3; art.art. 284, 315, 395, 424, 428, 443, 454], Legea cadastrului bunurilor imobile [nr.30; art.4], Codul funciar [nr.4], Codul apelor [nr.7], Legea privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor [nr.15], Legea privind administraţia publică locală [nr.17], Legea cu privire la arenda în agricultură [nr.20], Legea condominiului în fondul locativ [nr.26], Legea cu privire la proprietatea publică a unităţilor administrativteritoriale [nr.28], Hotărârea Guvernului privind implementarea Legii cu privire la arenda în agricultură [nr.49], Regulamentul cu privire la modul de transmitere în proprietate privată a loturilor de pămînt de pe lângă casă în localităţile urbane [nr.63], Instrucţiunea cu privire la înregistrarea bunurilor imobile şi a drepturilor asupra lor [nr.76]. CUVINTE-CHEIE: patrimoniu, drept real, drept de creanţă, drept de proprietate, drept de uzufruct, drept de uz şi de abitaţie, drept de superficie, drept de servitute, drept de gestiune economică, drept de administrare economică, drept de administrare fiduciară. IMPORTANT: În sens juridic, patrimoniul desemnează totalitatea drepturilor şi obligaţiilor cu conţinut economic, evaluabile în bani, care aparţin unei persoane. Drepturile patrimoniale sunt drepturile care au un conţinut economic, adică pot fi evaluate pecuniar. Drepturile patrimoniale se clasifică în: 1) drepturi reale, care reprezintă drepturi subiective în virtutea cărora titularul poate exercita atributele acestuia direct şi nemijlocit asupra unui lucru determinat, fără a necesita intervenţia unei alte persoane. Caracterele juridice ale drepturilor reale sunt următoarele: 31

- dreptul real presupune un subiect activ determinat de la început şi un subiect pasiv nedeterminat, format din toate celelalte persoane, deci drepturile reale sunt drepturi absolute, de unde şi decurge opozabilitatea lor, erga omnes; - au un caracter perpetuu, adică nu se sting prin neuz; - au efecte specifice rezultate din caracterul absolut al acestora, respectiv dreptul de urmărire şi dreptul de preferinţă; - sunt prevăzute de lege şi sunt limitate ca număr; - sunt apărate prin acţiuni reale. Drepturile reale se clasifică în: a) drepturi reale principale, care au o existenţă de sine stătătoare în raport cu alte drepturi reale sau de creanţă şi cuprind dreptul de proprietate şi dezmembrămintele acestuia (dreptul de uzufruct, de uz, de abitaţie, de servitute, de superficie); b) drepturile reale accesorii (dreptul de gaj, de ipotecă, privilegiile, dreptul de retenţie, drept real imperfect de garanţie). 2) Drepturi de creanţă, care reprezintă drepturi subiective în temeiul cărora subiectul activ, numit creditor, poate pretinde subiectului pasiv determinat, numit debitor, să dea, să facă ori să nu facă ceva. Caracterele juridice ale drepturilor de creanţă sunt următoarele: - presupune determinarea de la început atît a subiectului activ cît şi a celui pasiv; obligaţia subiectului pasiv poate fi atît pozitivă (a da ori a face ceva ), cît şi negativă (a nu face ceva din ceea ce în lipsa obligaţiei ar fi putut să facă); - fiind un drept relativ, nu dă naştere dreptului de urmărire şi de preferinţă; - numărul drepturilor de creanţă este nelimitat; - sunt apărate prin acţiuni personale, în principiu prescriptibile extinctiv. NOTĂ: Pentru dreptul imobiliar este importantă buna cunoaştere a drepturilor patrimoniale, delimitarea corectă a acestora în drepturi reale şi drepturi de creanţă , deoarece în urma atribuirii unui drept 32

la o categorie sau alta depinde tipul înscrisurilor în registru. Aşa cum , drepturile reale se intabulează, iar drepturile de creanţă asupra bunurilor imobile se notează . Drepturile reale nu sunt doar cele prevăzute în Codul civil. După părerea noastră la categoria de drepturi reale pot fi atribuite dreptul de folosinţă asupra terenului pe termen nelimitat, dreptul de administrare economică, dreptul de gestiune economică. Unii autori (C. Hamangiu. Drept civil român) consideră că dreptul real este un raport între o persoană şi un lucru, pe cînd dreptul de creanţă este un raport între persoane. ÎN CADRUL SEMINARELOR se va atrage atenţia asupra cadrului teoretic, inclusiv legislativ asupra temelor sus menţionate. Suplimentar, se vor analiza probleme privind:  caracteristica patrimoniului persoanelor fizice şi juridice;  delimitarea drepturilor patrimoniale de drepturile personale;  caracterele distinctive dintre drepturile reale şi drepturile de creanţă;  drepturile reale prevăzute de legislaţia RM;  categorii de drepturi de creanţă;  drepturile patrimoniale supuse înscrierii în registrul bunurilor imobile. ÎN URMA STUDIERII TEMEI DATE, studentul trebuie:  să expună legislaţia şi normele concrete ce reglementează problemele abordate (a vedea compartimentul "Legislaţia recomandată");  să determine deosebirile între drepturile reale şi drepturile de creanţă (elementele distinctive între drepturile reale şi drepturile de creanţă constau în următoarele: la drepturile reale subiectul pasiv este nedeterminat, pe cînd la drepturile de creanţă subiectul pasiv este determinat de la început; la drepturile reale obligaţia subiectului pasiv este generală şi negativă, pe cînd la dreptul de creanţă obligaţia subiectului pasiv este ori pozitivă ( a da, a face) ori negativă determinată ( a nu face ceva ce înainte de asumarea obligaţiei se putea face); drepturile reale ca drepturi 33

absolute, dau naştere dreptului de urmărire şi celui de preferinţă, pe cînd drepturile de creanţă, ca drepturi relative, nu dau naştere la aceste drepturi; drepturile reale sunt limitate la număr, fiind determinate strict de lege, pe cînd drepturile de creanţă nu sunt limitate ca număr; drepturile reale au un caracter perpetuu, pe cînd drepturile de creanţă sunt temporare; drepturile reale izvorăsc din lege, pe cînd drepturile de creanţă izvorăsc din acte şi fapte juridice; drepturile reale sunt apărate prin acţiuni reale, pe cînd drepturile de creanţă sunt apărate prin acţiuni personale);  să expună drepturile reale, înscrierea cărora are drept efect validitatea acestora (dreptul de uzufruct, dreptul de uz şi de abitaţie se înregistrează pentru validitate);  să expună drepturile de creanţă care se înregistrează pentru a fi opozabile terţilor ( dreptul de servitute şi dreptul de superficie se înregistrează pentru opozabilitate faţă de terţi);  să evidenţieze efectele notării drepturilor de creanţă (notarea drepturilor de creanţă are ca efect opozabilitatea acestora faţă de terţi). VI. DREPTUL DE PROPRIETATE ASUPRA BUNURILOR IMOBILE PRELEGERI: 1. Definiţia şi conţinutul dreptului de proprietate 2. Modalităţile juridice ale dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile. 3. Încetarea sau stingerea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile. SEMINARE: 1. Apariţia dreptului de proprietate în dependenţă de modul de dobîndire a drepturilor. 2. Proprietatea cu titlu suspensiv şi rezolutoriu. 3. Proprietatea comună în devălmăşie şi pe cote-părţi. 34

4. Încetarea sau stingerea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile LEGISLAŢIA: nr.1, 2, 3,4,7,15, 17, 20, 26, 28, 29, 30, 31, 63, 76. LITERATURA: nr. 1, 4, 5, 6, 12, 13, 20, 26, 31, 34, 44, 45, 48, 60, 65, 72, 75. Relaţiile privind dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile sunt reglementate de Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale [nr.1; Primul Protocol adiţional la Convenţie, art.1], Constituţia RM [nr.2; art.art.9, 46, 54, 126, 127], Codul civil [nr.3; art.art.315, 337-343, 344, 373], Codul funciar [nr.4], Codul apelor [nr.7], Legea cadastrului bunurilor imobile [nr.30], Legea privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor [nr.15], Legea privind administraţia publică locală [nr.17], Legea cu privire la arenda în agricultură [nr.20], Legea condominiului în fondul locativ [nr.26], Legea cu privire la proprietatea publică a unităţilor administrativteritoriale [nr.28], Legea exproprierii pentru cauză de utilitate publică [nr.29], Legea privind preţul normativ şi modul de vânzarecumpărare a pământului [nr.31], Regulamentul cu privire la modul de transmitere în proprietate privată a loturilor de pămînt de pe lângă casă în localităţile urbane [nr.63], Instrucţiunea cu privire la înregistrarea bunurilor imobile şi a drepturilor asupra lor[nr.76]. CUVINTE-CHEIE: proprietate, posesie, folosinţă, dispoziţie, proprietatea rezolubilă, domeniu public, domeniu privat, proprietate comună în devălmăşie, proprietatea comună pe cotepărţi. IMPORTANT: Dreptul de proprietate este acel drept real care conferă titularului dreptul de a întrebuinţa bunul potrivit naturii ori destinaţiei sale, de a-l folosi şi de a dispune de el în mod exclusiv şi perpetuu, în cadrul şi cu respectarea legislaţiei. 35

Conţinutul juridic al dreptului de proprietate include următoarele atribute: - jus utendi (dreptul de a folosi bunul); - jus fruendi (dreptul de a-i culege fructele); - jus abutendi (dreptul de a dispune de bun juridic ori material). Caracterele juridice ale dreptului de proprietate: - caracterul absolut; - caracterul exclusiv; - caracterul perpetuu. Conform Constituţiei R.M. (art.9), proprietatea este publică şi privată. Dreptul de proprietate este un drept aparţinînd exclusiv unei singure persoane, titulară a acestui drept. Sunt însă şi cazuri în care dreptul de proprietate este afectat de anumite modalităţi, în practică fiind cunoscute următoarele: - proprietatea rezolubilă, care are o existenţă nesigură în patrimoniul debitorului, fiindu-i caracteristică situaţia cînd transferul proprietăţii s-a făcut printr-un act juridic afectat de o condiţie rezolutorie (soarta dreptului va depinde de realizarea sau nerealizarea evenimentului); - proprietatea anulabilă, apare atunci cînd dreptul de proprietate sa dobîndit printr-un act juridic translativ de proprietate lovit de nulitate relativă; - proprietatea comună, care reprezintă dreptul asupra aceluiaşi bun sau asupra aceleiaşi mase de bunuri care aparţine concomitent mai multor titulari. La rîndul său, proprietatea comună poate fi: a) pe cote – părţi (coproprietatea), unde dreptul de proprietate asupra aceluiaşi bun este fracţionat în cote-părţi ideale şi abstracte, şi nu bunul în materialitatea lui, şi poate fi exprimată în fracţii sau în procente; 36

b) în devălmăşie, unde bunul aparţine tuturor coproprietarilor fără ca aceștia să aibă precizată vreo cotă-parte ideală din dreptul de proprietate asupra acelui bun; în dreptul RM singurul caz este proprietatea în devălmăşie a soţilor asupra bunurilor dobîndite de ei în timpul căsătoriei. Dreptul de proprietate încetează, în condiţiile legii, în urma consumării, pieirii fortuite sau distrugerii bunului, înstrăinării lui în temeiul unui act juridic, renunţării la dreptul de proprietate, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege. Nimeni nu poate fi forţat să cedeze proprietatea sa, cu excepţia cazurilor cînd, conform legii, se efectuează: a) urmărirea bunurilor în legătură cu obligaţiile proprietarului; b) înstrăinarea bunurilor pe care, conform legii, persoana nu le poate avea în proprietate; c) exproprierea pentru cauză de utilitate publică; d) alte acţiuni prevăzute de lege. NOTĂ: Dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile apare din momentul intabulării acestuia în Registrul bunurilor imobile. Conform art.37/1 din Legea cadastrului bunurilor imobile, excepţie de la principiul apariţiei dreptului de proprietate din momentul înregistrării prezintă cazul în care dreptul de proprietate provine din: a) succesiune; b) accesiune; c) vînzare silită; d) este dobîndit prin efectul unui act normativ prin expropriere sau în temeiul hotărîrii judecătoreşti. ÎN CADRUL SEMINARELOR se va atrage atenţia asupra problemelor ce ţin de exercitarea practică a dreptului de proprietate şi drepturilor de proprietar. Suplimentar, se vor analiza probleme privind:  noţiunea şi caracterele juridice ale dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile;  limitele exercitării ţi apărării dreptului de proprietate;  formele dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile; 37

 particularităţile exercitării dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile în cadrul condominiumului;  cerinţele privind întocmirea documentelor ce stabilesc şi/sau confirmă drepturile asupra bunurilor imobile aflate în proprietate comună;  regulile de înstrăinare a bunurilor imobile proprietate comună;  modalităţile juridice de încetare a dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile;  întocmirea unei acţiuni în instanţa de judecată în cazul vînzării unui bun imobil fără respectarea dreptului de preemţiune. ÎN URMA STUDIERII TEMEI DATE, studentul trebuie:  să cunoască legislaţia şi normele concrete ce reglementează relaţiile de proprietate (a vedea lista actelor normative şi literatura recomandată la această temă);  să enunţe noţiunea dreptului de proprietate (dreptul de proprietate este acel drept real care conferă titularului dreptul de a întrebuinţa bunul potrivit naturii ori destinaţiei sale, de a-l folosi şi de a dispune de el în mod exclusiv şi perpetuu, în cadrul şi cu respectarea legislaţiei);  să determine bunurile ce fac parte din domeniul public al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale (noţiunea de bunuri proprietate publică arată că aceste bunuri aparţin tuturor. Din această categorie de bunuri fac parte acele bunuri care prezintă un interes deosebit pentru societate, sunt de uz general, şi necesită a fi protejate, păstrate pentru generaţiile viitoare, ca, de exemplu, bogăţiile de orice natură ale subsolului, spaţiul aerian, apele şi pădurile folosite în interes public, căile de comunicaţie, pieţele, parcurile publice, terenurile destinate necesităţilor de apărare a ţării etc. În acest context, este necesar de studia în profunzime conţinutul art.9, 46, 54, 126 şi 127 din Constituţia RM [nr.2], art.315, 337-343, 344, 373 Codul civil [nr.3], art.1, 4-5 din Legea privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor [nr.15], art.74-77 din Legea privind administraţia publică locală [nr.17]; 38

 să caracterizeze modalităţile proprietăţii comune pe cote-părţi (proprietatea comună pe cote-părţi poate fi: a) temporară; b) permanentă; şi c) forţată);  să determine momentul apariţiei dreptului de proprietate (dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile apare din momentul intabulării acestuia în registrul bunurilor imobile. Excepţia de la această regulă este stabilită la art.37/1 din Legea cadastrului bunurilor imobile [nr.30];  să expună particularităţile dreptului de proprietate lovit de o condiţie suspensiv rezolutorie (în cazul în care apariţia dreptului de proprietate este afectată de o condiţie suspensiv rezolutorie, dobînditorul este proprietar sub condiţie rezolutorie, iar alienatorul este proprietar sub condiţie suspensivă, astfel că nici vînzătorul şi nici cumpărătorul nu sunt proprietari deplini. Numai în cazul în care condiţia va fi îndeplinită, cumpărătorul va deveni proprietar absolut. În cazul în care dreptul de proprietate este afectat de o condiţie suspensiv rezolutorie, acesta se înregistrează provizoriu în registrul bunurilor imobile). VII. DEZMEMBRĂMINTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE PRELEGERI: 1. Dreptul de usufruct. 2. Dreptul de uz şi de abitaţie. 3. Dreptul de servitute. 4. Dreptul de superficie şi alte drepturi patrimoniale. SEMINARE: 1. Dreptul de uzufruct. Constituirea uzufructului. Drepturile şi obligaţiile uzufructuarului. Stingerea uzufructului. 2. Dreptul de uz şi de abitaţie 3. Dreptul de servitute. Clasificarea, constituirea servituţilor. Stingerea dreptului de servitute. 4. Dreptul de superficie. Constituirea dreptului de superficie. Stingerea dreptului de superficie. 39

LEGISLAŢIA: nr. 3, 12, 17, 25, 30, 76. LITERATURA: nr. 1, 4, 6, 12, 26, 31, 56, 60, 75. Reglementări normative privind dezmembrămintele dreptului de proprietate se regăsesc la art.art.395-443 Cod civil [nr.3], în Legea cu privire la ipotecă[nr.12], în Legea privind administraţia publică locală[nr.17], Legea cu privire la gaj[nr.25], Legea cadastrului bunurilor imobile[nr.30], Instrucţiunea cu privire la înregistrarea bunurilor imobile şi a drepturilor asupra lor[nr.76]. CUVINTE-CHEIE: dezmembrământ, uzufruct, uz, abitaţie, servitute, superficie, ipoteca, proprietarul fondului aservit, proprietarul fondului dominant. IMPORTANT: Codul civil al R.M., pe lîngă dreptul de proprietate, prevede şi alte drepturi reale, cum ar fi: uzufructul, uzul, abitaţia, superficia, servitutea, gajul/ipoteca. Unele drepturi patrimoniale sunt instituite prin legi speciale, cum ar fi, de pildă, drepturile de concesiune, de administrare economică, de folosinţă asupra terenurilor etc. Însă numai dreptul de proprietate oferă un drept complet pe care îl poate avea un proprietar asupra bunului său, adică dreptul de posesie, folosinţă şi dispoziţie. Toate celelalte drepturi se exercită asupra unui lucru ce nu aparţine cu drept de proprietate şi presupun doar folosinţa sau folosinţa şi posesia, dreptul de a dispune de bun prin înstrăinarea sau chiar distrugerea acestuia rămînînd la proprietar. În acest caz, dreptul de proprietate este îngrădit printr-un drept real al unei terţe persoane, deci este un drept de proprietate scăzut, este dezmembrat. De aceea, astfel de drepturi ca uzufructul, uzul, abitaţia, superficia, servitutea etc. se mai numesc dezmembrăminte ale dreptului de proprietate. Dezmembrămintele dreptului de proprietate se caracterizează prin următoarele. Conform art.395 Cod civil, dreptul de uzufruct este 40

dreptul unei persoane de a folosi pentru o perioadă determinată sau determinabilă bunul unei alte persoane şi de a culege fructele bunului întocmai ca proprietarul, însă cu îndatorirea de a-i conserva substanţa. Caracterele juridice ale uzufructului sunt următoarele:  este un drept real;  este un drept temporar (în cazul persoanei fizice uzufructul se stinge cel tîrziu la moartea uzufructuarului, iar în cazul persoanei juridice uzufructul nu poate dura mai mult de 30 ani);  este un drept de folosinţă, deoarece uzufructuarul dobîndeşte dreptul de a întrebuinţa lucrul şi de a-i culege fructele;  este un drept al cărui exerciţiu este cesibil, deoarece uzufructuarul poate dispune de exerciţiul dreptului său fie prin act cu titlu oneros, fie cu titlu gratuit. Modurile de dobîndire a uzufructului: a) prin lege; b) prin voinţa omului; şi c) prin uzucapiune. Stingerea uzufructului are loc prin: a) moartea uzufructuarului; b) expirarea termenului pentru care a fost constituit; c) consolidare; d) neîntrebuinţarea bunului timp de 30 ani; e) pieirea totală a lucrului; f) renunţarea uzufructuarului la dreptul de uzufruct; g) abuzul de folosinţă. Conform art.424 Cod civil, dreptul de uz este dreptul unei persoane de a folosi pentru o perioadă determinată sau determinabilă bunul unei alte persoane şi de a culege fructele bunului întocmai ca proprietarul, însă doar pentru propriile necesităţi. Caracterele juridice ale dreptului de uz sunt următoarele:  este un drept real prin care titularul dobîndeşte dreptul de a folosi lucrul şi de a culege fructele, dar numai pentru nevoile lui şi ale familiei lui;  are un caracter strict personal, neputînd fi cedat sau închiriat altcuiva;  se dobîndeşte şi se stinge potrivit aceloraşi reguli ca şi uzufructul.

41

Conform alin.(2) al art.424 Cod Civil titularul dreptului de abitaţie are dreptul să locuiască în locuinţa unei altei persoane împreună cu soţul şi copiii săi chiar dacă nu a fost căsătorit sau nu avea copii la data la care s-a constituit abitaţia. Dreptul de abitaţie este un drept real de aceeaşi natură ca uzufructul, deci o varietate a uzufructului, care are ca obiect o casă de locuit; se constituie şi se stinge după aceleaşi reguli ca şi uzufructul, cu excepţia dreptului de abitaţie creat prin efectul legii. Conform art.428 Cod civil, dreptul de servitute, care este o sarcină care grevează un imobil(terenul aservit) pentru uzul sau utilitatea imobilului unui alt proprietar (terenul dominant). Conform art.431 Cod civil servitutea poate fi constituită prin destinaţia stabilită de proprietar, prin acte juridice ori prin uzucapiune. Conform art.430 Cod civil servituţile se clasifică în:  aparente – servituţile care se cunosc prin semne exterioare;  neaparente – cele care nu se atestă prin astfel de semne;  continue sînt servituţile al căror exerciţiu este sau poate fi continuu fără a fi necesară fapta omului;  necontinue – cele pentru a căror existenţă este necesară fapta omului;  pozitive sînt servituţile care îndreptăţesc pe proprietarul terenului dominant să facă în mod direct anumite acte de folosinţă pe terenul aservit;  negative – cele care impun proprietarului terenului aservit anumite restricţii în exerciţiul dreptului său de proprietate. Caracterele juridice ale dreptului de servitute sunt următoarele:  presupune existenţa a două imobile ce aparţin la doi proprietari diferiţi;  este un accesoriu al fondului căruia îi profită; 42

 are caracter perpetuu (dacă părţile n-au stabilit altfel, servitutea va dura cît timp imobilele vor dura şi se va menţine situaţia din care a rezultat);  este indivizibilă (dacă bunul aparţine în coproprietate mai multor persoane, servitutea nu se poate stabili asupra sau în favoarea acelui bun decît cu consimţămîntul unanim al titularilor). Servitutea se stinge în caz de: a) revocare; b) rezoluţiune; c)anularea actului de constituire a servituţii; d) renunţarea la exerciţiul servituţii; e) abandonarea fondului pe care se exercită; f)expirarea termenului; g) pieirea fondului aservit; h)imposibilitatea materială de exercitare; i) confuziune; şi î) prin neuz. Conform art.443 Cod civil, dreptul de superficie este dreptul real imobiliar de a folosi terenul altuia în vederea edificării şi exploatării unei construcţii, deasupra şi sub acest teren, sau a exploatării unei construcţii existente. Conform art.444 Cod civil dreptul de superficie este constituit în temeiul unui act juridic sau al unei dispoziţii legale, fiind opozabil terţilor din momentul înscrierii în registrul bunurilor imobile, pe un termen de 99 de ani dacă nu a fost stabilit un alt termen. Caracterele juridice ale dreptului de superficie sunt următoarele:  este un drept real imobiliar, putînd avea ca obiect numai construcţii, plantaţii sau lucrări ataşate pe sol;  este un drept perpetuu, el nu se stinge prin neuz;  are un caracter imprescriptibil. Dreptul de superficie conferă superficiarului toate atributele proprietăţii asupra obiectului (superficiarul exercită posesia, folosinţa şi dispoziţia materială asupra terenului pe care se află lucrările respective). Stingerea dreptului de superficie are loc în următoarele cazuri:  prin convenţie, succesiune, uzucapiune; 43

 cînd o terţă persoană devine proprietar al terenului şi a construcţiilor ridicate pe acesta;  cînd construcţia, plantaţia sau lucrarea au pierit sau au fost desfiinţate în totalitate de superficiar. Gajul este un drept real în al cărui temei creditorul (creditorul gajist) poate pretinde satisfacerea creanţelor sale cu preferinţă faţă de ceilalţi creditori, inclusiv statul, din valoarea bunurilor depuse în gaj în cazul în care debitorul (debitorul gajist) nu execută obligaţia garantată prin gaj. Gajul este de două tipuri: a) gajul înregistrat (gajul fără deposedare); şi amanetul (gajul cu deposedare). După natura raporturilor de drept, în categoria de gaj înregistrat intră: - ipoteca – gajarea terenurilor, construcţiilor, altor bunuri imobile legate nemijlocit de pământ, împreună cu terenul aferent necesar asigurării funcţionale a obiectului gajat sau cu dreptul de folosinţă a acestui teren. Constituie ipotecă şi grevarea chiriilor, prezente şi viitoare, pe care le produce un imobil. Ipoteca trebuie înscrisă în registrul bunurilor imobile; - ipoteca de întreprinzător - gajul întreprinderii, care se extinde asupra întregului ei patrimoniu, inclusiv asupra fondurilor fixe şi circulante, asupra altor bunuri şi drepturi patrimoniale reflectate în bilanţul întreprinderii, dacă legea sau contractul nu prevede altfel; - gajul mărfurilor care se află în circulaţie sau în proces de prelucrare; - gajul bunurilor pe care debitorul gajist le va dobândi în viitor. Relaţiile privitor la ipotecă sunt reglementate de prevederile generale cu privire la gaj din Codul civil [nr.3], din Legea cu privire la gaj [nr.25], dar în special, de Legea cu privire la ipotecă [nr.12]. Ipoteca, conform art.4 din legea cu privire la ipotecă, se instituie în vederea garantării executării obligaţiei şi reprezintă un raport de drept accesoriu faţă de obligaţia garantată, fiind condiţionată în timp de durata acesteia. Valabilitatea ipotecii depinde de valabilitatea obligaţiei garantate cu ipotecă. Poate fi garantată cu ipotecă executarea obligaţiilor ce rezulta din contractul 44

de credit, contractul de împrumut sau alte obligaţii. Norme privind ipoteca se aplică obligaţiilor ce rezultă din contractele de credit sau împrumut, indiferent de scopul şi destinaţia acestora. Pot fi garantate cu ipotecă una sau mai multe obligaţii. Obligaţia garantată poate fi curentă sau viitoare, inclusiv condiţionată. În cazul garantării obligaţiilor viitoare, părţile vor conveni expres, în contractul de ipotecă, asupra faptului că ipoteca instituită va garanta aceluiaşi creditor ipotecar executarea oricărei obligaţii viitoare. Ipoteca instituită pentru garantarea rambursării unei sume de bani este valabilă chiar în cazul în care această sumă urmează a fi eliberată în viitor sau eliberarea banilor este efectuată în tranşe. Creanţa ipotecară trebuie să fie determinată sau determinabilă la momentul executării dreptului de ipotecă. Creanţa ipotecară trebuie să aibă expresie bănească, fie în monedă naţională, fie în valută străină. Conform art.6 din Legea cu privire la ipotecă [nr.12], ipoteca se instituite în temeiul legii (ipoteca legală) sau a contractului (ipoteca convenţională). Temeiurile pentru instituirea ipotecii legale sînt: a) creanţele statului pentru sumele datorate conform legislaţiei fiscale; b) creanţele rezultate dintr-o hotărîre judecătorească, precum este stabilit de legislaţie. Ipoteca legală este instituită prin înregistrarea în Registrul bunurilor imobile a unui aviz, în care se indică bunul imobil care face obiectul ipotecii, temeiul şi mărimea creanţei. La avizul depus pentru înregistrare se vor anexa dovada că avizul a fost adus la cunoştinţa debitorului ipotecar, precum şi hotărîrea instanţei de judecată sau actul ce confirmă creanţele statului faţă de debitorul ipotecar apărute în baza legislaţiei fiscale. Creditorul ipotecar care a înregistrat ipoteca legală are dreptul de a urmări bunul imobil ipotecat în condiţiile legii. Prioritatea ipotecii legale este stabilită conform regulilor generale privind prioritatea ipotecii. Conform art.7 din Legea cu privire la ipotecă [nr.12], obiectul ipotecii poate 45

fi unul sau mai multe bunuri imobile prezente sau viitoare ce pot fi individualizate prin numere cadastrale separate. Obiectul ipotecii trebuie determinat prin denumirea bunului, numărul său cadastral, locul aflării, precum şi printr-o descriere suficientă pentru identificarea acestuia. Pot fi obiect al ipotecii doar bunurile imobile aflate în circuit civil, deţinute în proprietate şi înregistrate în Registrul bunurilor imobile. Ipoteca se extinde asupra îmbunătăţirilor, ameliorărilor şi accesoriilor bunului imobil ipotecat, asupra oricărui bun imobil care se uneşte prin accesiune cu bunul imobil ipotecat, precum şi asupra bunurilor noi ce rezultă din transformarea bunului imobil ipotecat, dacă altfel nu este prevăzut de contract. Ipoteca nu se extinde asupra fructelor bunului ipotecat, dacă contractul de ipotecă nu prevede altfel. Prin contract poate fi prevăzută extinderea ipotecii asupra bunurilor imobile ce vor fi dobîndite sau construite în viitor. Ipoteca este indivizibilă şi subzistă integral asupra tuturor bunurilor imobile ipotecate, asupra fiecăruia dintre ele şi asupra tuturor părţilor lor, chiar dacă imobilul ipotecat sau obligaţia garantată cu ipotecă este divizibilă însă nu pot fi obiecte separate ale ipotecii bunurile imobile care, conform legislaţiei, nu pot fi înstrăinate separat. Nu poate fi obiect al ipotecii o parte a bunului indivizibil. Bunul imobil ipotecat rămîne în proprietatea debitorului ipotecar. Contractul de ipotecă poate prevedea folosirea obiectului ipotecii de către creditorul ipotecar. Riscul pieirii sau deteriorării fortuite a obiectului ipotecii este suportat de către debitorul ipotecar, dacă contractul de ipotecă nu prevede altfel. ÎN CADRUL SEMINARELOR se va atrage atenţia asupra problemelor practice ce decurg din subiectele temei în cauză. Suplimentar, se vor analiza probleme privind:  caracteristica generală a drepturilor de usufruct, uz, abitaţie, servitute, superficie, gaj/ipotecă;  instituirea drepturilor indicate mai sus;  documentele ce confirmă drepturile reale;  momentul apariţiei drepturilor menţionate mai sus; 46

 stingerea drepturilor menţionate mai sus;  limitele exercitării şi apărării drepturilor reale. ÎN URMA STUDIERII TEMEI DATE studentul trebuie:  să expună legislaţia şi normele concrete ce reglementează problemele abordate (a vedea lista actelor normative şi literatura recomandată la această temă);  să caracterizeze dezmembrămintele dreptului de proprietate (a vedea art.art.395-443 Cod civil al R.M.);  să caracterizeze temeiurile stingerii drepturilor reale (a vedea art.art.420-423, 427, 440, 449-451, 495 Cod civil al R.M.);  să determine modalitatea de apărare a drepturilor reale (dacă dreptul proprietarului, posesorului sunt încălcate se înaintează, după caz, acţiune în revendicare sau acţiune negatorie. Persoana lezată în dreptul său se adresează în instanţa de judecată de la locul situării bunului imobil);  să determine asemănările şi deosebirile dintre dreptul de uzufruct, dreptul de uz şi dreptul de abitaţie (a vedea art.art.395427 Cod civil al R.M.). VIII. MODURILE DE DOBÂNDIRE A DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA BUNURILOR IMOBILE PRELEGERI: 1. Actele juridice civile. 2. Accesiunea imobiliară naturală şi artificial. 3. Uzucapiunea sau prescripţia achizitivă. 4. Exproprierea pentru cauză de utilitate publică şi alte moduri de dobândire a dreptului de proprietate. SEMINARE: 1. Dobândirea dreptului de proprietate prin convenţie sau contract. 47

2. Accesiunea imobiliară naturală. Accesiunea imobiliară artificial. 3. Uzucapiunea sau prescripţia achizitivă. Calcularea termenului de prescripţie. Întreruperea şi suspendarea cursului uzucapiunii. 4. Exproprierea pentru cauză de utilitate publică. Bunurile imobile care pot fi expropriate. Efectele exproprierii. 5. Dobândirea dreptului de proprietate prin creare şi alte moduri de dobândire a dreptului de proprietate. LEGISLAŢIA: nr. 1, 3, 4, 7, 13, 14, 15, 17, 28, 29, 30, 31, 36, 42, 43, 63, 64, 76, 81 . LITERATURA: nr. 1, 3, 4, 5, 13, 19, 31, 33, 37, 70, 71. Reglementări normative privind modurile de dobîndire a dreptului de proprietate se regăsesc la art.1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale [nr.1], în Codul civil [nr.3; art.art.320322, 328, 329, 332, 335-336], în Codul funciar [nr.4], în Codul apelor [nr.7], în Legea privind cultele religioase şi părţile lor componente, în Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice [nr.14], în Legea privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor[nr.15], în Legea privind administraţia publică locală [nr.17], în Legea cu privire la proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale [nr.28], în Legea exproprierii pentru cauză de utilitate publică [nr.29], în Legea cadastrului bunurilor imobile [nr.30], în Legea privind preţul normativ şi modul de vânzare-cumpărare a pământului [nr.31], în Legea privatizării fondului de locuinţe [nr.36], în Regulamentul privind licitaţiile cu strigare şi cu reducere [nr.42], în Regulamentul cu privire la vânzarea-cumpărarea terenurilor aferente [nr.43], în Regulamentul cu privire la modul de transmitere în proprietate privată a loturilor de pămînt de pe lângă casă în localităţile urbane [nr.63], în Hotărârea Guvernului cu privire la vânzarea48

cumpărarea terenurilor [nr.64], în Instrucţiunea cu privire la înregistrarea bunurilor imobile şi a drepturilor asupra lor [nr.76], în Regulamentul cu privire la organizarea şi desfăşurarea licitaţiilor funciare cu strigare în municipiul Chişinău [nr.81] etc. CUVINTE-CHEIE: convenţie, contract, ocupaţiune, accesiune, uzucapiune, succesiune, expropriere. IMPORTANT: Prin modurile de dobîndire a dreptului de proprietate se înţeleg mijloacele juridice, adică faptele şi actele juridice în temeiul cărora se dobîndeşte dreptul de proprietate. Modurile de dobîndire a dreptului de proprietate pot fi clasificate după cum urmează : 1) modul originar şi modul derivat, în funcţie de situaţia juridică a bunului în momentul dobîndirii; 2) modul de dobîndire universală, modul de dobîndire cu titlu universal şi modul de dobîndire cu titlu particular, după întinderea drepturilor reale dobîndite; 3) modul de dobîndire cu titlu oneros şi modul de dobîndire cu titlu gratuit, în funcţie de caracterul transmiterii; 4) modul de dobîndire între vii şi modul de dobîndire pentru cauză de moarte, după momentul în care se produce efectul dobîndirii dreptului de proprietate. Modul originar presupune faptul că dobînditorul este primul proprietar al bunului, fiind produs de acesta. În literatura de specialitate nu este o părere unică referitor la modul originar şi modul derivat de dobîndire a dreptului. Conform unor autori (Vlachide P.C. etc.) la categoria modului originar poate fi atribuită doar ocupaţiunea, iar celelalte moduri sunt derivate. În opinia altor autori (Tolstoi Iu.K., Sergheev A.P.), originale sunt aşa moduri de dobîndire a dreptului de proprietate cum ar fi: a) producerea bunurilor; b) prelucrarea bunurilor; c) dobîndirea dreptului de proprietate asupra bunurilor fără stăpîn; d) asupra bunurilor găsite; e) prescripţia achizitivă (uzucapiunea); şi f) comoara. Într-o altă 49

ordine de idei se expune opinia conform căreia în genere modurile de dobîndire a dreptului de proprietate nu pot fi clasificate în originare şi derivate deoarece nu există cazuri în care bunul să nu aparţină nimănui (Meier D.I. şi alţii). Modul derivat de dobîndire a dreptului de proprietate presupune transmisiuni ale dreptului de proprietate de la un titular la altul (cum ar di, de exemplu, în cazul convenţiilor). Modul de dobîndire universală este modul prin care dobînditorul primeşte întreaga universalitate juridică. În baza art.1432 Cod civil, moştenirea este transmisiunea universală a patrimoniului persoanei fizice decedate către succesorii ei. Modul de dobîndire cu titlu universal, este modul prin care dobînditorului i se transmite doar o porţiune din patrimoniu (de pildă, cum ar di cazul prevăzut la alin.(1) al art. 84 Cod civil). Modul de dobîndire cu titlu particular, presupune dobîndirea unui bun determinat sau o masă de bunuri determinate. Modul de dobîndire cu titlu oneros este modul în care în schimbul dreptului real se obţine un echivalent bănesc. Modul de dobîndire cu titlu gratuit, presupune dobîndirea dreptului real fără a se obliga la vreo prestaţie faţă de transmiţător. Modul de dobîndire pentru cauză de moarte este modul de transmitere a dreptului de proprietate numai la momentul decesului proprietarului. Toate celelalte moduri sunt moduri de dobîndire între vii. În conformitate cu art.320 Cod civil, dreptul de proprietate asupra unui bun imobil se poate dobîndi în următoarele moduri: a) prin act juridic, inclusiv prin succesiune; b) prin accesiune; c) prin uzucapiune; d) prin hotărîre judecătorească translativă de proprietate; precum şi e) prin efectul unui act administrativ în cazurile prevăzute de lege. Conform art.195 Cod civil, actul juridic civil este manifestarea voinţei persoanei fizice sau juridice îndreptate spre naşterea, modificarea sau stingerea drepturilor şi obligaţiilor civile. Drept exemplu de dobîndire a dreptului de proprietate în baza actului civil pot servi: contractele de vînzarecumpărare, de donaţie, de schimb, de rentă, de înstrăinarea a 50

bunului cu condiţia întreţinerii pe viaţă, asemenea şi dobîndirea dreptului de proprietate prin succesiune, reorganizare, privatizare etc. Un rol deosebit în materia dobîndirii drepturilor îi revine accesiunii imobiliare. Distingem două tipuri de accesiuni: a) accesiunea imobiliară naturală; şi b) accesiunea imobiliară artificială. Astfel conform art.328 Cod civil, adăugirile de teren de la malurile apelor curgătoare revin proprietarului terenului riveran numai dacă ele se formează treptat (aluviuni). Terenurile ocupate treptat de albiile apelor curgătoare revin proprietarului acestor ape. Proprietarul terenului din care o apă curgătoare a smuls brusc o parte importantă, alipind-o la terenul altuia, nu pierde dreptul de proprietate asupra părţii desprinse dacă o revendică în termen de un an de la data cînd proprietarul terenului la care s-a alipit partea a intrat în posesiune. Accesiunea imobiliară artificială reprezintă un alt mod de dobîndire a dreptului de proprietate asupra imobilelor prevăzute de art.329 Cod civil. În acest sens accesiunea imobiliară artificială reprezintă un mod de dobîndire a dreptului de proprietate asupra construcţiilor atît la suprafaţa terenurilor cît şi celor subterane, ridicate fie de proprietarul terenului fie dobîndite de proprietarul terenurilor în condiţiile art. 329 Cod civil. Astfel în situaţia în care un terţ a ridicat o construcţie pe terenul unei alte persoane, aceasta poate pretinde asupra dreptului de proprietate asupra construcţiei cu recuperarea cheltuielilor pentru ridicarea acesteia în condiţiile stabilite de articolul sus-numit. Dacă la ridicarea construcţiei adiacentul a construit dincolo de hotarul său astfel încît mai mult de ½ din construcţie este dislocată pe terenul vecin, proprietarul terenului dreptul căruia este încălcat poate dobîndi proprietate asupra întregii construcţii, plătind constructorului o despăgubire. Articolul 332 Cod civil prevede dobîndirea dreptului de proprietate prin posesia cu bună-credinţă sub nume de proprietar a unui bun 51

imobil pe parcursul a 15 ani de zile. Conform articolului 335 Cod civil, produce efecte juridice doar posesiunea utilă, pînă la proba contrară posesiunea este prezumată fi utilă. Articolul 335 Cod civil, prevede expres condiţiile în care posesiunea este utilă. Astfel nu este utilă posesiunea discontinuă, tulburată, clandestină sau precară, posesiunea este discontinuă atît timp cît posesorul o exercită cu intermitenţe anormale în raport cu natura bunului. Posesiunea este tulburată atîta timp cît este dobîndită sau conservată prin acte de violenţă, fizică sau morală, care nu sînt provocate de o altă persoană. Posesiunea este clandestină dacă se exercită astfel încît nu poate fi cunoscută. Posesiunea este precară cînd nu se exercită sub nume de proprietar. Discontinuitatea poate fi opusă posesorului de către orice persoană interesată, numai persoana faţă de care posesiunea este tulburată sau clandestină poate invoca aceste vicii. În general, hotărîrile judecătoreşti sunt declarative de drepturi şi nu constituie moduri de transmitere a drepturilor reale, dar sunt şi cazuri în care acestea constituie sau atribuie drepturi asupra bunurilor imobile. Exproprierea este un alt mod de dobîndire a dreptului de proprietate în cazul statului şi unităţilor administrativ-teritoriale. Conform art.46 din Constituţia R.M., exproprierea poate avea loc doar exclusiv pentru o cauză de utilitate publică cu dreapta şi prealabila despăgubire. Procedura exproprierii este determinată de Legea privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică nr.488 din 08.07.1999. Conform articolului 6 din Legea 448, utilitatea publică se declară: a)pentru lucrările de interes naţional - de către Parlament; b) pentru lucrările de interes local al unităţii administrativ-teritoriale - de către consiliul local; c) pentru lucrările de interes comun al mai multor raioane şi/sau municipii - de către consiliile lor, iar în caz de divergenţe - de către Guvern; d) pentru lucrările de interes comun al mai multor oraşe şi/sau sate din teritoriul unui raion - de către consiliile acestor oraşe şi/sau sate, iar în caz de divergenţe - de către consiliul raional. Declararea utilităţii 52

publice se face după efectuarea unei cercetări prealabile şi numai în cazul în care există toate condiţiile pentru expropriere, prevăzute de lege. Astfel cercetarea prealabilă va stabili existenţa elementelor justificative ale interesului naţional sau local, premiselor economico-sociale, ecologice sau de altă natură ale necesităţii lucrărilor, încadrărilor în planurile de urbanism şi de amenajare a teritoriului, aprobate conform legii. Conform articolului 9 al Legii nominalizate , doar după declararea utilităţii publice, expropriatorul va executa acţiunile de înaintare a propunerii de expropriere în termen de 10 zile de la publicarea actului de declarare a utilităţii publice. Proprietarul obiectului exproprierii este informat în scris despre propunerea de expropriere de către organul care face această propunere şi este în drept să-şi dea consimţămîntul pentru o compensare imediată şi echitabilă. Propunerea de expropriere va conţine notificarea adresată persoanelor fizice şi juridice titulare de drepturi reale asupra obiectului exproprierii, oferta de despăgubire, modalitatea transferului de bunuri şi de drepturi patrimoniale sau, după caz, modalitatea de cedare a drepturilor patrimoniale. În cazul exproprierii unei locuinţe sau a unui teren, proprietarului i se va propune în proprietate o altă locuinţă sau un alt teren. Dacă costul locuinţei propuse sau al terenului propus este mai mic decît cel al locuinţei expropriate sau al terenului expropriat, expropriatorul va plăti diferenţa dintre costul locuinţei expropriate sau al terenului expropriat şi cel al locuinţei propuse sau al terenului propus. La rîndul său expropriatul poate face întimpinare împotriva propunerii de expropriere. Întîmpinarea este actul prin care expropriatul înaintează exigenţele proprii privind condiţiile exproprierii, ea se depune , în termen de 45 zile de la primirea notificării, la organul care a făcut propunerea de expropriere. Întîmpinările vor fi soluţionate în termen de 30 zile de către o comisie constituită prin hotărîre a Guvernului. În cazul în care părţile nu ajung la un acord asupra exproprierii în modul stabilit, exproprierea pentru cauză de utilitate publică nu poate fi făcută decît prin hotărîre judecătorească cu dreaptă şi prealabilă despăgubire. În caz de litigiu asupra cuantumului despăgubirii, instanţa de judecată va constitui o 53

comisie de experţi la care pot participa cîte un reprezentant al expropriatorului şi al expropriatului. Despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilelor sau a drepturilor patrimoniale supuse exproprierii şi din daunele cauzate proprietarului sau titularilor de alte drepturi reale. Plata despăgubirilor se va face în modul convenit între părţi. În lipsa unui acord între ele, instanţa de judecată va hotărî depunerea de mijloace pe contul bancar al expropriatului, stabilind şi termenul de plată, care nu va depăşi 30 de zile de la data rămînerii definitive a hotărîrii judecătoreşti. Articolul 21 al Legii sus-menţionate prevede derogări de la procedurile menţionate şi anume, în caz de urgenţă, de asediu şi de război, exproprierea se face în mod expres conform procedurilor stabilite de legislaţie. În caz de executare imediată a unor lucrări ce ţin de apărarea ţării, ordinea publică şi securitatea naţională şi în caz de calamităţi naturale, expropriatorul poate intra în posesiunea obiectului exproprierii nemijlocit după ce a plătit despăgubirea. În cazul în care nu este de acord cu suma despăgubirii, expropriatul poate intenta o acţiune în instanţa de judecată, conform procedurii prevăzute. NOTĂ: Legea civilă face deosebire între momentul dobîndirii dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile şi momentul dobîndirii dreptului de proprietatea asupra bunurilor imobile. Astfel, în cazul bunurilor mobile, dreptul de proprietate este transmis dobînditorului în momentul predării bunului, dacă legea sau contractul nu prevede altfel, iar în cazul bunurilor imobile, dreptul de proprietate se dobîndeşte la data înscrierii în registrul bunurilor imobile, cu excepţiile prevăzute la art.37 1 din Legea cadastrului bunurilor imobile [nr.30]. ÎN CADRUL SEMINARELOR se va atrage atenţia asupra problemelor teoretice şi, nu în ultimul rînd, asupra problemelor practice ce persistă în domeniul dobîndirii dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile. Suplimentar, vor fi supuse analizei şi dezbaterilor subiectele referitor la: 54

 cerinţele privind întocmirea şi valabilitatea contractelor translative de proprietate;  accesiunea imobiliară artificială şi excepţiile de la principiul “proprietarul construcţiei ridicate – proprietar al terenului„;  procedura dobîndirii dreptului de proprietate în rezultatul uzucapiunii;  modalitatea de calculare a cursului termenului necesar pentru invocarea uzucapiunii;  procedura exproprierii bunurilor pentru cauză de utilitate publică. ÎN URMA STUDIERII TEMEI DATE, studentul trebuie:  să enumere modurile de dobîndire a dreptului de proprietate (a vedea cele menţionate mai sus, asemeni şi art.320 Cod civil);  să analizeze şi să delimiteze modurile de dobîndire a dreptului de proprietate;  să numească şi să supună analizei actele juridice civile, în temeiul cărora poate fi dobîndit dreptul de proprietate (contractele de vînzare-cumpărare, de donaţie, de schimb, de rentă, de înstrăinarea bunului cu condiţia întreţinerii pe viaţă; succesiunea etc.);  să determine cazurile cînd uzucapiunea produce efecte juridice (produce efecte juridice doar posesiunea netulburată, deschisă, continuă, din nume de proprietar);  să soluționeze litigiul în cazul în care proprietarul a efectuat construcţia cu materialele altuia (conform art.329(2) Cod civil, proprietarul de teren care a efectuat construcţii şi alte lucrări cu materiale străine este obligat să plătească valoarea materialelor. Dacă lucrările au fost efectuate cu rea-credinţă, proprietarul este obligat să repare şi prejudiciul cauzat);  să soluţioneze litigiul în cazul în care construcţiile sunt efectuate de un terţ de bună-credinţă (conform art.329(4), în cazul în care construcţiile sunt efectuate de un terţ de bună-credinţă, proprietarul de teren nu poate cere ridicarea lor şi este obligat să 55

plătească, la alegere, valoarea materialelor şi costul muncii sau o sumă de bani echivalentă creşterii valorii terenului);  să determine procedura dobîndirii dreptului de proprietate în rezultatul accesiunii imobiliare naturale, artificiale, precum şi în rezultatul uzucapiunii imobiliare (art.328, 329, 332, 334- 336). IX. PRIVATIZAREA - MOD DE DOBÂNDIRE A DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA BUNURILOR IMOBILE PRELEGERI: 1. Privatizarea terenurilor. 2. Privatizarea fondului locativ. 3. Privatizarea întreprinderilor. 4. Bunurile imobile proprietate publică ce nu sunt supuse privatizării. SEMINARE: 1. Terenurile proprietate publică cu destinaţie agricolă supuse privatizării gratuite şi contra plată prin vânzare-cumpărare. 2. Terenurile proprietate publică destinate construcţiilor supuse privatizării gratuite şi contra plată prin vânzare-cumpărare. 3. Privatizarea fondului locativ. 4. Privatizarea întreprinderilor. 5. Bunurile imobile proprietate publică ce nu sunt supuse privatizării LEGISLAŢIA: nr. 3, 4, 14, 15, 17, 26, 31, 36, 42, 43, 63, 64, 81. LITERATURA: nr. 3, 5, 13, 19, 31, 33, 70, 71 . Reglementări normative privind privatizarea patrimoniului public se regăsesc în Codul civil [nr.3; lit.d) a alin.(2) al 337], în Codul funciar [nr.4;art.art.11-15, 36-41, 46-52, 55-60, 62-64], în Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice [nr.14], în Legea privind terenurile proprietate publică şi delimitarea 56

lor[nr.15], în Legea privind administraţia publică locală [nr.17], în Legea condominiului în fondul locativ [nr.26], în Legea cu privire la proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale [nr.28], în Legea privind preţul normativ şi modul de vânzare-cumpărare a pământului [nr.31], în Legea privatizării fondului de locuinţe [nr.36], în Regulamentul privind licitaţiile cu strigare şi cu reducere [nr.42], în Regulamentul cu privire la vânzarea-cumpărarea terenurilor aferente [nr.43], în Regulamentul cu privire la modul de transmitere în proprietate privată a loturilor de pămînt de pe lângă casă în localităţile urbane [nr.63], în Hotărârea Guvernului cu privire la vânzarea-cumpărarea terenurilor [nr.64], în Regulamentul cu privire la organizarea şi desfăşurarea licitaţiilor funciare cu strigare în municipiul Chişinău [nr.81] etc. CUVINTE-CHEIE: patrimoniu public, proprietate publică, proprietate de stat, proprietate a unităţilor administrativ-teritoriale, privatizare/deetatizare, privatizare cu titlu gratuit, privatizare contra plată, licitaţie publică, licitaţie „cu strigare”. IMPORTANT: Privatizarea bunurilor imobile în R.M. a devenit posibilă începînd cu 1 ianuarie 1992, odată cu punerea în aplicare a Codului funciar [nr.4], adoptarea Legii cu privire la privatizare etc. Iniţial au fost supuse privatizării terenurile cu destinaţie agricolă (conform art.art.12 şi 13 din Codul funciar), locuinţele: apartamentele, casele, încăperile de locuit din cămine şi atelierele de creaţie. Privatizarea spaţiului locativ se efectuează în baza Legii privind privatizarea fondului de locuinţe nr.1324 din 10.03.93 şi se materializează prin încheierea contractului de vînzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinţei în proprietate privată care se autentifică notarial şi se înregistrează în Registrul bunurilor imobile la oficiul cadastral teritorial. Pe parcurs au fost supuse privatizării întreprinderile, de cele mai dese ori, prin vînzarea patrimoniului în calitate de complex patrimonial unic de producţie sau prin 57

reorganizarea întreprinderii şi vînzarea ulterioară a acţiunilor sau subscrierea acţiunilor. Terenurile se privatizează atît cu titlu gratuit, cît şi contra plată, cu încheierea contractului de vînzăre-cumpărare. Cadrul juridic privind privatizarea terenurilor, printre altele, include în sine: 1) pentru terenurile aferente caselor de locuit în localităţile săteşti art.82 al fostului Cod funciar; 2) pentru terenurile aferente caselor de locuit în localităţile urbane – art.11 al actualului Cod funciar, Regulamentul cu privire la modul de transmitere în proprietatea privată a loturilor de pămînt de pe lîngă casă în localităţile urbane, aprobat prin Hotărîrea Guvernului R.M. nr.984 din 21 septembrie 1998; 3) pentru terenurile aflate în folosinţa fostelor colhozuri, sovhozuri – art.12-13 Cod funciar [nr.4]; 4) pentru terenurile aferente obiectelor privatizate sau care se privatizează, precum şi terenurile aferente obiectelor private, aflate în folosinţa întreprinderilor private, constituite în afara procesului de privatizare, pentru terenurile din întovărăşirile pomicole, terenurile libere de construcţii din intravilanul localităţii – Legea privind preţul normativ şi modul de vînzarecumpărare a pămîntului [nr.31]; 5) pentru terenurile din condominiu, aferente blocurilor de locuinţe cu mai multe nivele – Legea condominiului în fondul locativ [nr.26]. Privatizarea terenurilor aferente caselor de locuit, precum şi a cotelor de teren echivalent a avut loc cu titlu gratuit. Documentul ce confirmă dreptul de proprietate este Titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren. Momentul apariţiei dreptului de proprietate asupra acestor terenuri este data emiterii Titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren, dar pentru opozabilitate, dreptul de proprietate privată asupra acestora categorii de terenuri necesită a fi înregistrat în Registrul bunurilor imobile la oficiul cadastral teritorial. 58

Terenurile proprietate publică (de stat sau a unităţilor administrativteritoriale) virane, libere de construcţii, dar şi de drepturile terţilor, au fost şi pot fi supuse privatizării contra plată, prin intermediul licitaţiilor publice „cu strigare”, la preţ liber, de piaţă, dar nicidecum mai mic, decît preţul normativ al pămîntului, stabilit în conformitate cu tarifele din anexa la Legea 1308 privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului. Terenurile aferente obiectelor private sau care se privatizează, precum şi terenurile aferente obiectelor private, aflate în folosinţa întreprinderilor private, constituite în afara procesului de privatizare, se privatizează contra plată, cu încheierea contractului de vînzare-cumpărare. Dreptul de a procura asemenea categorii de terenuri este acordat întreprinderilor-proprietar al construcţiilor respective, în calitatea acestora de persoană juridică sau agent economic, dar nu acţionarilor, fondatorilor sau altui coproprietar. Conform art.4(4) din Legea privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului (nr.1308), vînzarea-cumpărarea terenurilor proprietate publică se efectuează cu achitarea preţului la o plată unică sau în rate. La încheierea contractului de vînzarecumpărare în rate, se achită cel puţin 50% din preţul terenului. Restul plăţii pentru terenurile aferente utilizate în procesul tehnologic poate fi eşalonat pe o perioadă de pînă la 3 ani şi se va efectua trimestrial, în sume egale, cu indexarea lor în funcţie de nivelul inflaţiei calculat de la data încheierii contractului de vînzare-cumpărare pînă la data efectuării plăţii. În cazul neachitării plăţii în termenele stabilite în contract, cumpărătorul plăteşte pentru fiecare zi de întîrziere o penalitate de 0,1% din suma neachitată. Terenurile aferente proprietate publică neutilizate în procesul tehnologic se vînd la o plată unică. De asemenea, contra plată, cu încheierea contractului de vînzare-cumpărare, la preţ normativ, se privatizează şi loturile pomicole. Preţul normativ al terenurilor cu destinaţie agricolă, al loturilor de pămînt de pe lîngă casă şi al 59

terenurilor din cadrul întovărăşirilor pomicole se calculează prin aplicarea coeficientului 0,3 la tarifele specificate la poziţia I din anexa la Legea 1308. Din categoria terenurilor nepasibile de privatizare fac parte terenurile din domeniul public, terenurile aferente obiectelor, aflate în folosinţa persoanelor juridice de drept public, precum şi: a) terenurile aferente obiectelor care asigură capacitatea de apărare şi securitatea statului, ordinea publică; b) terenurile aferente obiectelor care fac parte din patrimoniul cultural naţional, înscrise în Registrul monumentelor RM ocrotite de stat; c) terenurile aferente obiectelor, a căror activitate constituie monopolul statului; d) bogăţiile de orice natură ale subsolului, apele şi pădurile folosite în interes public, resursele naturale ale zonei economice; e) terenurile din fondul apelor, inclusiv terenurile de sub apele folosite în interes public, din fondul forestier, fîşiile forestiere de protecţie a apelor şi cele din zonele sanitare, terenurile expuse riscului de alunecări; f) căile de comunicaţie, pasajele subterane pentru pietoni; g) alte bunuri care, potrivit legislaţiei, fac obiectul exclusiv al proprietăţii statului sau al proprietăţii unităţilor administrativteritoriale. Deopotrivă cu cele indicate mai sus sînt nepasibile de privatizare: a) întreprinderile de stat (respectiv, terenurile aflate în folosinţa acestora) care efectuează înregistrarea de stat a întreprinderilor şi a bunurilor, certificarea mărfurilor şi a tehnicii, alte întreprinderi de stat care îndeplinesc, în exclusivitate sau în parte, funcţii auxiliare ale statului; b) întreprinderile de stat/municipale stat (respectiv, terenurile aflate în folosinţa acestora) care exploatează drumurile auto, bunurile transportului feroviar, aviatic, fluvial şi prin conducte, 60

alte întreprinderi din infrastructura socială şi/sau economică de uz sau de interes naţional ori local; c) întreprinderile de stat/municipale, inclusiv cele de prăsilă şi de însămînţare a animalelor, societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar public stat (respectiv, terenurile aflate în folosinţa acestora) care asigură funcţionarea stabilă a unor anumite sectoare ale economiei naţionale; d) terenurile aferente bunurilor din rezervele materiale de stat, din rezervele de mobilizare sau aferente bunurilor obiectivelor de protecţie civilă nepasibile de privatizare; e) terenurile poluate cu substanţe chimice sau radioactive ori infectate cu preparate biologice periculoase. Lista societăţilor pe acţiuni cu capital de stat, a întreprinderilor de stat şi întreprinderilor municipale (respectiv, şi terenurile aflate în folosinţa acestora) nepasibile de privatizare se conţine în anexa la Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice [nr.14]. ÎN CADRUL SEMINARELOR se va atrage atenţia asupra bazei legislative ce asigură privatizarea patrimoniului public în R.M. Suplimentar, se vor analiza problemele privind:  modalităţile juridice de privatizare a diferitor subcategorii de terenuri agricole;  privatizarea terenurilor aferente caselor de locuit;  privatizarea terenurilor libere de construcţii (virane), terenurilor aferente obiectelor privatizate, precum şi a terenurilor aferente obiectelor private, aflate în folosinţa întreprinderilor private, constituite în afara procesului de privatizare;  privatizarea fondului locativ;  privatizarea întreprinderilor;  documentele ce confirmă drepturile asupra bunurilor imobile dobîndite în rezultatul privatizării;  organizarea şi desfăşurarea licitațiilor publice în vederea privatizării bunurilor imobile; 61

 datele statistice privind privatizarea bunurilor imobile;  terenurile şi alte bunurile imobile proprietate public nepasibile de privatizare. ÎN URMA STUDIERII TEMEI DATE, studentul trebuie:  să cunoască legislaţia ce serveşte drept temei pentru privatizarea bunurilor imobile în RM (a vedea Lista actelor normative recomandate pentru studiere la această temă);  să determine procedura privatizării terenurilor aferente obiectelor privatizate şi obiectelor private (a vedea Legea privind preţul normativ şi modul de vînzare cumpărare a terenurilor şi altele conform Listei);  să determine persoanele care beneficiază de cota de teren echivalent (a vedea art.12 Cod funciar);  să caracterizeze procedura transmiterii în proprietate privată a terenurilor aferente caselor de locuit în localităţile săteşti (a vedea art.82 din fostul Cod funciar);  să caracterizeze procedura de privatizare a terenurilor aferente a caselor de locuit din localităţile urbane (art.11 Cod funciar, Hotărârea Guvernului nr. 94/1998 privind aprobarea Regulamentului cu privire la modul de transmitere în proprietate privată a loturilor de pământ de pe lângă casă în localităţile urbane);  să caracterizeze procedura de privatizare a fondului locativ (a vedea Legea privatizării fondului de locuinţe (nr.1324 din 10.03.1993). Republicată în M.O.Nr.5/37 din 13.01.2000, Legea cu privire la fondul locativ cu statut special nr.982 din 19.09.1996. În: M.O.Nr.031 din 15.05.1997; Legea condominiului în fondul locativ nr.913 din 30.03.2000. În: M.O.Nr.130 din 19.10.2000);  să expună documentele în temeiul cărora se efectuează înregistrarea drepturilor asupra bunurilor imobile ale întreprinderilor privatizate (documentele în baza cărora se înregistrează drepturile asupra bunurilor imobile ale întreprinderilor privatizate sunt diverse. Astfel, în cazul 62

transformării întreprinderii de stat în societate pe acţiuni se prezintă: copia certificatului înregistrării de stat şi copiile documentelor de constituire a întreprinderii care le-a primit unde se indică succesiunea de drept în urma reorganizării, adeverinţa de privatizare şi actul de inventariere a patrimoniului. În cazul privatizării întreprinderii prin vânzarea patrimoniului acesteia la licitaţia „cu strigare” se prezintă contractul de vânzarecumpărare sau certificatul de proprietate şi actul de evaluare a patrimoniului în caz de necesitate). X. DREPTUL DE VECINĂTATE PRELEGERI: 1. Conţinutul dreptului de vecinătate. 2. Influenţa vecină. 3. Regulile aplicate la integritatea dreptului de vecinătate. 4. Accesul pe terenul altuia. Litigii privind hotarul. SEMINARE: 1. Conţinutul dreptului de vecinătate. 2. Influenţa vecină admisibilă şi inadmisibilă. 3. Regulile aplicate la integritatea dreptului de vecinătate. 4. Accesul pe terenul altuia. Litigii privind hotarul. LEGISLAŢIA: nr. 3, 32, 51, 52, 65, 67, 69. LITERATURA: nr. 1, 3, 5, 11, 25, 36, 44, 45, 68. Reglementări normative privind dreptul de vecinătate se conţin Codul civil [nr.3; art.art.377-394], în Legea privind principiile urbanismului şi amenajarea teritoriului [nr.32], în Regulamentul general de urbanism [nr.65], în Regulamentul privind certificatul de urbanism şi autorizarea construirii sau desfiinţării construcţiilor şi amenajărilor [nr.69]. 63

CUVINTE-CHEIE: influenţă vecină admisibilă, influenţă vecină inadmisibilă, hotar, acţiune în grăniţuire. IMPORTANT: Conform art. 377 Cod civil al R.M. proprietarii terenurilor vecine, pe lîngă respectarea drepturilor şi obligaţiilor prevăzute de lege, trebuie să se respecte reciproc. Cum foarte bine a explicat C. Hamangiu “prin însuşi faptul vecinătăţii, proprietarii au obligaţia de a se folosi de fondul lor în aşa fel încît să nu aducă nici un prejudiciu vecinului, libertatea unuia încetînd neapărat în momentul cînd începe vătămarea celuilalt”. Influenţa vecină poate fi admisibilă şi inadmisibilă. În conformitate cu art.378 Cod civil al R.M., influenţa admisibilă apare în cazul în care influenţa este considerabilă, dar este produsă de folosirea obişnuită a unui alt teren şi nu poate fi înlăturată prin măsuri justificate economic. Astfel, proprietarul terenului sau al unui alt bun imobil nu poate interzice influenţa pe care o exercită asupra bunului său gazul, aburul, mirosul, funinginea, fumul, zgomotul, căldura, vibraţia sau o altă influenţă similară provenită din terenul vecin dacă nu împiedică proprietarul în folosirea bunului sau dacă încalcă nesemnificativ dreptul acestuia. În cazul influenţei inadmisibile, conform art.379 Cod civil al R.M., proprietarul poate cere interzicerea ridicării sau exploatării unor construcţii sau instalaţii despre care se poate afirma cu certitudine că prezenţa şi utilizarea lor atentează în mod inadmisibil asupra terenului său. Reglementări normative privind dreptul de vecinătate stabilite de Codul civil: - conform art.379 Cod civil, în cazul în care construcţia ridicată atentează în mod inadmisibil asupra terenului vecin, proprietarul poate cere interzicerea ridicării sau, după caz, demolarea construcţiei; - conform art. 380 Cod civil, dacă există pericolul prăbuşirii construcţiei de pe terenul vecin peste terenul său, proprietarul 64

-

-

-

-

-

poate cere vecinului să ia măsurile necesare pentru prevenirea acestui pericol; în conformitate cu prevederile art.389 Cod civil, orice construcţie, lucrare sau plantaţie se poate face de către proprietarul terenului numai cu respectarea unei anumite distanţe, prevăzută de legislaţie, astfel încît să nu se aducă atingere drepturilor proprietarului vecin. În ceea ce priveşte arborii, cu excepţia celor mai mici de doi metri, a plantaţiilor şi a gardurilor vii, acestea trebuiesc sădiţi la o distanţă care să nu fie mai mică de 2 metri de linia de hotar; conform art.390 Cod civil, dacă proprietarul unui teren, cu ocazia ridicării unei construcţii, a construit dincolo de limita terenului său, fără a i se putea imputa premeditarea sau culpa gravă, vecinul trebuie să tolereze încălcarea hotarului dacă nu a obiectat pînă sau imediat după depăşirea limitei. În acest caz, vecinul prejudiciat trebuie despăgubit cu o rentă în bani, plătită anual, cu anticipaţie; conform art.391 Cod civil, orice proprietar este obligat ca, după primirea unui aviz scris sau verbal, să permită vecinului accesul pe teritoriul său pentru efectuarea şi întreţinerea unei construcţii, plantaţii ori efectuarea unor alte lucrări pe teritoriul vecin, fiind în drept de a cere compensarea prejudiciului cauzat prin acest fapt şi restabilirea terenului în starea anterioară; conform art.392 Cod civil, dacă terenul este lipsit de comunicaţie prin orice cale de acces de folosinţă comună, conducte de alimentare cu apă, conducte de energie electrică, gaze, telecomunicaţii etc., proprietarul poate cere vecinilor să-i permită utilizarea terenurilor lor pentru instalarea comunicaţiei respective cu respectarea următoarelor condiţii: să aducă o minimă atingere exercitării dreptului de proprietate asupra terenurilor vecine, să plătească o justă şi prealabilă despăgubire; conform art.393 Cod civil, proprietarul de teren poate cere proprietarului de teren vecin să ia parte la instalarea unui hotar stabil de demarcare sau la restabilirea unui hotar deteriorat, iar 65

cheltuielile pentru demarcare se împart între vecini în mod egal dacă din raporturile existente între ei nu reiese altfel; - conform art.386 Cod civil, acoperişul trebuie să fie construit astfel încît apa, zăpada sau gheaţa să cadă exclusiv pe teritoriul proprietarului; - conform art.387 Cod civil, fructele căzute din pomi sau arbuşti pe terenul vecin se consideră fructe de pe acel teren; - conform art. 388 Cod civil, proprietarul terenului este în drept să taie ramurile de arbori şi de arbuşti ce atîrnă de pe terenul vecin etc. În practică, apar diverse litigii în ceea ce priveşte stabilirea hotarului. Astfel, dacă în urma unei dispute este imposibilă determinarea hotarului adevărat, atunci pentru demarcare este decisivă posesiunea de fapt a vecinilor. Iar dacă, posesiunea de fapt nu poate fi determinată, fiecărui teren îi este anexată o jumătate din porţiunea disputată. Dacă determinarea hotarului în conformitate cu prevederile de mai sus duce la un rezultat ce contravine faptelor stabilite, în special aduce atingere mărimii stabilite a terenului, hotarul se stabileşte, la cererea uneia din părţi, de către instanţa de judecată. NOTĂ: Faptul că două proprietăţi sunt vecine, creează o stare de fapt din care derivă anumite obligaţii ale unui proprietar faţă de altul şi anumite restricţii ale dreptului fiecăruia dintre ei. Codul civil român clasează aceste restricţii şi obligaţii printre servituţi şi le grupează în două categorii: a) servituţi naturale; şi b) servituţi legale. În aşa o realitate juridică, apare întrebarea dacă în afară de restricţiile şi obligaţiile impuse de legea proprietăţii şi dreptul de proprietate, sub numele de servituţi naturale şi legale mai pot exista şi altele, neenumerate de lege, derivînd din raporturile de vecinătate. Este necesar de a stabili dacă legea, în aşa o situaţie, este limitativă sau enunţiativă.

66

Doctrina şi jurisprudenţa consideră că legea nu este limitativă. Starea de vecinătate a două fonduri obligă pe proprietari, în afară chiar de orice text precis, la oarecare restricţii generale, avînd ca scop să înlăture starea de conflicte permanente care ar exista, dacă fiecare vecin ar uza fără restricţie de dreptul său de proprietate. Există deci o serie nedeterminată de obligaţii de vecinătate, a căror încălcare atrage în sarcina acelui ce le-a încălcat plata de daune interese (Hamangiu C. Tratat de drept civil român. Vol.II). ÎN CADRUL SEMINARELOR se va atrage atenţia asupra nu doar asupra materialului teoretic, dar şi asupra problemelor cu caracter practic, care derivă din conţinutul subiectelor temei date. Suplimentar, se vor analiza probleme privind:  noţiunea şi specificul dreptului de vecinătate;  teoriile privind servituţile;  limitele impuse puterii de a construi (se vor analiza situaţii practice privind încălcarea liniei hotarului la ridicarea construcţiei pe terenul vecin – încălcare neesenţială a hotarului; situaţia în care mai mult de ½ din suprafaţa construcţiei este amplasată pe terenul vecin; situaţia în care construcţia este integral amplasată pe terenul vecin)  determinarea hotarului;  determinarea procedurii de soluţionare a litigiilor în legătură cu încălcarea dreptului de vecinătate;  întocmirea acţiunilor negatorii în instanţa de judecată. ÎN URMA STUDIERII TEMEI DATE, studentul trebuie:  să expună legislaţia şi normele concrete ce reglementează problemele abordate (a vedea Lista actelor normative şi Lista literaturii recomandate la tema în cauză);  să determine drepturile şi obligaţiile proprietarilor vecini în administrarea imobilului (respectarea dreptului de vecinătate, suportarea influenței admisibile; vezi art.377-394 Cod civil);  să determine măsurile întreprinse în cazul în care este imposibilă determinarea hotarului adevărat dintre vecini. (în cazul în care 67

în rezultatul unui litigiu este imposibilă determinarea hotarului adevărat, atunci pentru demarcare este decisivă posesiunea de fapt a vecinilor. Iar dacă posesiunea de fapt nu poate fi determinată, fiecărui teren îi este anexată o jumătate din porţiunea disputată. Dacă determinarea hotarului în conformitate cu prevederile de mai sus duce la un rezultat ce contravine faptelor stabilite, în particular, aduce atingere mărimii stabilite a terenului, atunci hotarul terenului se stabileşte la cererea unei părţi, de către instanţa de judecată);  să caracterizeze procedura de soluţionare în cazul în care proprietarul a depăşit hotarul terenului învecinat în cazul construcţiei (în cazul în care proprietarul unui teren cu ocazia ridicării unei construcţii a construit dincolo de limita terenului său fără a i se putea imputa premeditarea sau culpa gravă, vecinul trebuie să tolereze încălcarea hotarului dacă nu a obiectat până sau imediat după depăşirea limitei. Vecinul prejudiciat trebuie despăgubit cu o rentă în bani, plătită anual cu anticipaţie);  să dea noţiunea de acţiune în grăniţuire (acţiunea în grăniţuire este o acţiune prin care reclamantul pretinde ca, în contradictoriu cu pîrîtul, instanţa să determine, prin semne exterioare, întinderea celor două terenuri învecinate. În raport de obiectul cererii, acţiunea în grăniţuire este o acţiune posesorie, adică acţiunea pentru strămutarea de hotar, ori o acţiune petitorie, dacă are ca obiect delimitarea proprietăţilor vecine);  să dea noţiunea de acţiune negatorie (titularul dreptului de proprietate al bunului cu privire la care se exercită un drept real poate intenta acţiunea negatorie prin care contestă pîrîtului că ar avea un drept de superficie, un drept de uzufruct, un drept de uz, un drept de abitaţie sau un drept de servitute cu privire la acel bun. În acest fel, acţiunea negatorie este un mijloc de apărare al dreptului de proprietate în ce priveşte atributele acestuia care formează conţinutul dreptului de proprietate). XI. LUCRĂRILE CADASTRALE 68

PRELEGERI: 1. Componenţa lucrărilor cadastrale şi executanţii acestora. 2. Planul cadastral şi planul geometric. 3. Întocmirea şi modificarea planului cadastral. 4. Autorizaţia pentru construcţii, procesul-verbal de recepţie finală, alte documente tehnice. SEMINARE: 1. Identificarea bunurilor imobile. 2. Întocmirea actelor de constatare pe teren. 3. Regulile de întocmirea şi modificare a planului cadastral. 4. Hotarele fixe şi generale ale terenului. LEGISLAŢIA: nr.15, 19, 23, 24, 30, 37, 39, 40, 41, 44, 47, 48, 60, 77, 78, 79, 80, 82. LITERATURA: nr. 4, 10, 11, 14, 18, 19, 22, 23, 25, 52, 69, 73. Reglementări normative privind lucrările cadastrale se conţin în Legea cadastrului bunurilor imobile [nr.30; art.14-21], în Legea privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor [nr.15], în Legea cu privire la formarea bunurilor imobile [nr.19], în Legea cu privire la geodezie şi cartografie [nr.23], în Legea privind reglementarea de stat a regimului proprietăţii funciare, cadastrul funciar de stat şi monitoringul funciar [nr.37], în Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru [nr.41], în Regulamentul cu privire la modul de atribuire, modificare a destinaţiei şi schimbul terenurilor [nr.44], în Regulamentul privind certificarea inginerilor cadastrali [nr.48], în Regulamentul cu privire la formarea bunurilor imobile [nr.60], în Instrucţiunea cu privire la modul de elaborare şi actualizare a planurilor cadastrale şi geometrice [nr.79], în Instrucţiunea cu privire la ordinea formării şi evidenţei numerelor cadastrale ale 69

bunurilor imobile [nr.80], Codul practic cu privire la formarea bunurilor imobile [nr.82]. CUVINTE-CHEIE: plan cadastral, plan geometric, hotar fix, hotar general, număr cadastral, număr cadastral convenţional, identificarea bunurilor imobile, formarea bunurilor imobile IMPORTANT: Conform art.14(1) din Legea cadastrului bunurilor imobile, lucrările cadastrale se compun din: a) stabilirea hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale şi a terenurilor şi delimitarea lor prin borne; b) stabilirea şi marcarea pe teren a hotarelor intravilanului; c) identificarea bunurilor imobile în baza documentelor ce confirmă drepturile; d) măsurătorile pe teren pentru întocmirea sau actualizarea planurilor cadastrale; e) formarea bunurilor imobile. Componenţa lucrărilor cadastrale, necesare colectării de date pentru cadastru, o determină organele cadastrale teritoriale în modul stabilit de Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru. La transmiterea sau grevarea drepturilor asupra bunurilor imobile, lucrările cadastrale se efectuează în baza cererii titularului de drepturi. Lucrările cadastrale sunt executate de oficiile cadastrale teritoriale, de întreprinderi geodezice de stat sau private. În cadrul oficiilor cadastrale teritoriale, lucrările cadastrale sînt executate de ingineri cadastrali care poartă răspundere pentru corectitudinea şi legalitatea lucrărilor executate. Conform art.15/1 din Legea cadastrului bunurilor imobile, stabilirea hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale, stabilirea hotarelor intravilanului se efectuează în prezenţa reprezentanţilor unităţilor administrativteritoriale interesate. Organizarea acestor lucrări ţine de competenţa Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru.

70

Conform art.16 din Legea cadastrului bunurilor imobile, identificarea bunului imobil reprezintă contrapunerea datelor din cadastru cu situaţia reală din teritoriu. La identificarea bunului se întocmeşte un act de constatare pe teren care conţine informaţii referitoare la gradul de corespundere a datelor despre componenţa, suprafaţa şi despre alte caracteristici ale bunului imobil cu datele din cadastru. Modalitatea şi procedura de formare a bunurilor imobile sunt stabilite de Legea cu privire la formarea bunurilor imobile nr.354 din 28.10.2004, de Regulamentul privind formarea bunurilor imobile, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.61 din 29.01.1999. Formarea bunului imobil reprezintă un complex de lucrări executate în vederea apariţiei unui nou bun imobil, ca obiect de drept independent, prin separare, divizare, comasare sau combinare a unor bunuri imobile înscrise în Registrul bunurilor imobile. Întocmirea planului cadastral şi a planului geometric, la fel se referă la componenţa lucrărilor cadastrale. Pe planul cadastral se indică în mod obligatoriu hotarele, numerele cadastrale şi alte caracteristici ale terenului şi pot fi reprezentate construcţiile capitale amplasate pe el. Planul geometric se întocmeşte la cererea titularului de drepturi, în baza măsurărilor pe teren, cu indicarea obligatorie a punctelor de cotitură ale hotarelor, racordate la punctele de reper sau la obiectele capitale din apropiere, a numărului cadastral al terenului şi amplasamentului tuturor construcţiilor de pe teren. Planul poate conţine şi alte date. Planul cadastral şi/sau planul geometric sunt documente cu caracter tehnic care permit individualizează bunului imobil, şi, fiind inserate în dosarul cadastral pot fi modificate doar în condiţiile prevăzute la art.18 din Legea cadastrului bunurilor imobile, şi anume: a) în cazul emiterii unei hotărîri a instanţei de judecată privind modificarea planului cadastral şi/sau geometric;

71

b) în cazul necesităţii corectării erorilor care nu influenţează hotarele terenului sau nu ating alte interese ale titularilor de drepturi asupra bunurilor imobile; c) în baza deciziei proprietarului privind formarea bunului imobil. Legislaţia actuală prevede posibilitatea modificării planului cadastral şi/sau geometric fără intervenţia instanţei de judecată cu respectarea cerinţelor articolului 18 din Legea cadastrului bunurilor imobile, în cazul în care modificarea se efectuează în scopul unei administrări mai eficiente a terenului, cu condiţia că toţi titularii ale căror interese sunt atinse şi-au dat acordul scris în vederea modificării, şi această modificare a planului cadastral să nu contribuie la tăinuirea tranzacţiilor cu suprafeţele de teren. Totodată, modificarea planului trebuie să fie conformă normelor tehnice caracteristice pentru bunurile imobile respective. Procedura efectuării modificării planului cadastral şi/sau geometric constă în următoarele: specialistul de lucrări cadastrale, în comun cu registratorul, va întocmi la faţa locului actul de constatare pe teren, de un model aprobat de Agenţie, în care vor fi descrise modificările efectuate în plan, inclusiv modificările de suprafaţă, cauzele necesităţii de modificare şi se va notifica îndeplinirea sau neîndeplinirea condiţiilor prevăzute pentru acest caz. Actul de constatare pe teren, planul cadastral sau geometric nou şi acordul scris al titularilor de drepturi ale căror interese sînt atinse se anexează la documentul ce confirmă drepturile asupra bunului imobil, constituind parte componentă a acestuia. În cazul în care registratorul constată că nu sunt întrunite condiţiile pentru modificarea planului cadastral, oficiul cadastral teritorial refuză să modifice planul. Refuzul de a modifica planul poate fi atacat în instanţa de judecată. Modificarea planului cadastral şi/sau geometric în cazul cînd există acordul scris al tuturor titularilor de drepturi asupra bunurilor imobile ale căror interese sînt atinse, constituie temei pentru rectificarea înscrierilor în registrul bunurilor imobile.

72

Componenţa lucrărilor cadastrale, necesare colectării de date pentru cadastru, o determină oficiile cadastrale teritoriale. Hotarele pot fi fixe şi generale. Conform art.19 din Legea cadastrului bunurilor imobile, hotarul fix se stabileşte prin marcarea hotarului terenului la faţa locului prin puncte de hotar, cu racordarea acestora la punctele de reper sau la obiectele capitale din apropiere, în baza actului de constatare pe teren, coordonat împreună cu proprietarii terenurilor adiacente. La stabilirea hotarului fix se întocmeşte în mod obligatoriu planul geometric al terenului. Hotarul fix se stabileşte la cererea şi din contul proprietarului de teren. Hotarul general este hotarul stabilit în planul cadastral sau geometric, fără coordonarea acestuia cu proprietarii de terenuri adiacente. Numărul cadastral se aplică fiecărui bun imobil la înregistrarea şi formarea dosarului cadastral. Numărul cadastral are următoarea structură: AABBCDDEEE/FF/GGG, în care: AA - numărul raionului cadastral; BB - numărul zonei cadastrale; C - numărul masivului cadastral; DD - numărul sectorului cadastral; EEE - numărul sectorului de teren; FF - numărul clădirii, construcţiei pe terenul EEE; GGG - numărului apartamentului, încăperii izolate, reieşind din modalitatea de evidenţă curentă. Numărul cadastral al terenului este şi numărul dosarului cadastral. Dosarul cadastral este format din documentele necesare pentru înregistrare, cum ar fi documentele ce confirmă dreptul, planul cadastral şi/sau geometric, alte documente suplimentare. Dosarul cadastral se păstrează permanent. Sechestrarea dosarului cadastral de la oficiul cadastral teritorial sau a unor documente din acesta nu se admite, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţie. Autorizaţia pentru construcţii, procesul-verbal de recepţie finală, alte documente tehnice. În conformitate cu legislaţia, executarea 73

construcţiilor este posibilă numai avînd autorizaţia de construire (cu excepţia anexelor gospodăreşti şi construcţiilor provizorii, dacă acestea nu sunt situate în zonele protejate, în zonele centrale ale municipiilor şi oraşelor sau în alte zone pentru care regulamentele locale de urbanism impun cerinţe specifice). Documentul ce confirmă finalizarea construcţiei este procesul-verbal de recepţie finală (procesul-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor). Acest document confirmă faptul, că construcţia este construită, adică nu este vorba de o construcţie nefinalizată, şi de regulă – că ea aparţine investitorului construcţiei, care după încheierea procesului-verbal de recepţie poartă denumirea de proprietar al construcţiei. Procesele-verbale de recepţie finală se întocmesc pentru toate construcţiile, pentru casele de locuit cu un nivel se întocmesc procese-verbale de recepţie la terminarea lucrărilor. În procesul-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor ( sau procesulverbal de recepţie finală) se indică în mod obligatoriu numărul şi data eliberării autorizaţiei de construire. Dreptul asupra construcţiei se înregistrează în temeiul documentului ce confirmă dreptul asupra terenului şi procesul-verbal de recepţie finală întocmit în modul stabilit. Prin autorizaţia de funcţionare se stabilesc condiţiile de utilizare a construcţiei. Deci, aceasta nu stabileşte şi nici nu confirmă dreptul de proprietate. Acest document doar atestă că construcţia poate fi utilizată într-un mod sau altul. În conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr.306 din 30.03.2000 autorizaţia de funcţionare se eliberează pentru toate construcţiile, cu excepţia caselor individuale de locuit. Aici este necesar de menţionat că în Regulamentul privind construcţia locuinţelor proprietate privată, aprobat prin Hotărîrea Guvernului din 02.07.1999, se stabileşte că autorizaţia de funcţionare se eliberează şi acestor construcţii. Deci, sunt două norme ce se contrazic, şi conform regulilor de aplicare a normelor juridice, se aplică norma mai recentă. În concluzie: pentru casele individuale de locuit autorizaţia de funcţionare nu este necesară. Autorizaţia de funcţionare se eliberează: 74

- pentru construcţiile executate în temeiul autorizaţiei de construire, - pentru construcţiile a căror utilizare a fost suspendată. Pentru primirea autorizaţiei de funcţionare la construcţiile noi se prezintă printre alte documente copia autorizaţiei de funcţionare şi procesul-verbal de recepţie finală. Deci, în cazul dat autorizaţia de funcţionare nu poate fi eliberată dacă construcţia este neautorizată sau nu a fost dată în exploatare. În cazul construcţiilor existente (vechi), pentru care a fost suspendată utilizarea şi care nu au autorizaţii de construire şi documente de recepţie, pentru primirea autorizaţiei de funcţionare este necesară efectuarea expertizei tehnice a construcţiei. Registratorul nu poate refuza înregistrarea pe motiv că nu a fost prezentată autorizaţia de funcţionare, dacă au fost prezentate documentul asupra terenului şi procesul-verbal de recepţie finală. Aceasta, deoarece, indiferent de faptul dacă poate utiliza construcţia pentru un anumit scop sau nu, persoana este proprietarul construcţiei, cu alte cuvinte ea nu pierde dreptul de proprietate dacă nu are autorizaţie de funcţionare. Autorizaţia de schimbare a destinaţiei se eliberează cînd din anumite motive prevăzute în Hotărîrea Guvernului nr.306 din 30.03.2000 se schimbă destinaţia construcţiei. Toate documentele indicate se eliberează de autorităţile publice locale. În cazul schimbării proprietarului construcţiei toate aceste autorizaţii (de construire, de desfiinţare a construcţiei, de funcţionare, de schimbare a destinaţiei) rămîn valabile, doar că noul proprietar este obligat să comunice autorităţii care a eliberat autorizaţia despre schimbul proprietarului. ÎN CADRUL SEMINARELOR se va atrage o atenţie deosebită studierii actelor normative recomandate la această temă. Suplimentar, vor fi supuse analizei problemele privind:  regulile de elaborare şi modificare a planului cadastral şi geometric; 75

 procedura identificării bunurilor imobile;  componenţa dosarului cadastral;  statutul autorizaţiei de construcţie, procesului-verbal de recepţie finală, autorizaţiei de funcţionare. ÎN URMA STUDIERII TEMEI DATE studentul trebuie:  să determine cadrul juridic ce asigură reglementarea relaţiilor privind lucrările cadastrale şi componenţa acestora (a vedea Lista actelor normative recomandate);  să determine componenţa lucrărilor cadastrale (a vedea art.14 din Legea cadastrului bunurilor imobile);  să expună noţiunea planului cadastral, planului geometric, să determine modalitatea de elaborare şi modificare a acestora (a vedea art.art.2, 18 din Legea cadastrului bunurilor imobile);  să puncteze particularităţile şi deosebirea esenţială dintre planul cadastral şi planul geometric (pe planul cadastral se indică în mod obligatoriu hotarele, numerele cadastrale şi alte caracteristici ale terenului şi pot fi reprezentate construcţiile capitale amplasate pe el. Planul geometric se întocmeşte la cererea titularului de drepturi, în baza măsurărilor pe teren, cu indicarea obligatorie a punctelor de cotitură ale hotarelor, racordate la punctele de reper sau la obiectele capitale din apropiere, a numărului cadastral al terenului şi amplasamentului tuturor construcţiilor de pe teren);  să analizeze modalitatea de modificare a planului cadastral deja înregistrat în registrul bunurilor imobile (a vedea art.18 din Legea cadastrului bunurilor imobile);  să determine particularităţile şi deosebirile dintre hotarele fixe şi hotarele generale (a vedea art. 19 din Legea cadastrului bunurilor imobile);  să indice cazurile în care stabilirea hotarelor fixe este obligatorie (a vedea art.19 din Legea cadastrului bunurilor imobile). XII. REGISTRUL BUNURILOR IMOBILE 76

PRELEGERI: 1. Registrului bunurilor imobile - documentul principal al cadastrului. 2. Structura Registrului bunurilor imobile. 3. Conţinutul subcapitolelor Registrului bunurilor imobile. SEMINARE: 1. Registrul bunurilor imobile şi modul de ţinere a acestuia. 2. Capitolele Registrului bunurilor imobile şi conţinutul acestora. 3. Subcapitolele Registrului bunurilor imobile şi conţinutul acestora. LEGISLAŢIA: nr. 3, 16, 30, 39, 40, 41, 57, 58, 68, 76. LITERATURA: nr.4, 14, 18, 22, 23, 24, 30, 35, 42, 43, 52, 53, 58, 66. Reglementări normative privind Registrul bunurilor imobile, destinaţia şi structura acestuia se regăsesc în Codul civil [nr.3; art.496-519], Legea cadastrului bunurilor imobile [nr.30; art.art.22-25, 38], în Legea cu privire la registre [nr.16], în Programul de stat de creare a cadastrului bunurilor imobile [nr.58], în Concepţia sistemului Cadastrului Naţional [nr.68], în Instrucţiunea cu privire la înregistrarea bunurilor imobile şi a drepturilor asupra lor [nr.76] şi altele. CUVINTE-CHEIE: registru, Registrul bunurilor imobile, capitol, subcapitol, înscriere, drept real, drept de creanţă, grevare. IMPORTANT: Destinaţia şi structura Registrului bunurilor imobile sunt determinate de Codul civil la art.496-519, de Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543 din 25.02.1998 la art.22–24, precum şi de Instrucţiunea cu privire la înregistrarea bunurilor 77

imobile şi a drepturilor asupra lor, aprobată prin Ordinul Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru (nr.112 din 22.06.2005). Registrul bunurilor imobile este documentul de bază al cadastrului şi conţine înscrieri privind fiecare bun imobil, dreptul de proprietate şi alte drepturi patrimoniale, titularii de drepturi, documentele ce confirmă drepturile, actele juridice civile cu bunurile imobile, precum şi alte date cu privire la naşterea, modificarea, grevarea şi încetarea drepturilor asupra bunurilor imobile. Registrul bunurilor imobile se ţine în mod manual pe fişiere de hîrtie şi computerizat pe fişiere electronice. Dacă datele din Registrul ţinut şi manual, şi computerizat nu corespund, datele din Registrul ţinut manual se consideră autentice. Registrul bunurilor imobile se constituie din 3 capitole: a) capitolul A, care conţine înscrieri privind terenul; b) capitolul B, care conţine înscrieri privind construcţiile sau alte bunuri imobile amplasate pe teren; c) capitolul C, care conţine înscrieri privind încăperile izolate. Capitolul C se deschide în cazul în care dreptul de proprietate asupra construcţiei şi asupra încăperilor ei izolate îl deţin diferite persoane. Fiecare din capitolele Registrului include se constituie din trei subcapitole: a) subcapitolul I - bunul imobil; b) subcapitolul II - dreptul de proprietate asupra bunului imobil; c) subcapitolul III - grevarea drepturilor patrimoniale. Registrul bunurilor imobile conţine un capitol – supliment privind estimarea bunului imobil în scopul impozitării, care se inserează în dosarul cadastral. Capitolul-supliment va conţine date privind:  factorii fizici care influenţează valoarea bunului imobil;  valoarea estimată a bunului imobil; data ultimei estimări;  sursa de obţinere a informaţiei privind valoarea bunului imobil;  data introducerii înscrierii. 78

În subcapitolul I al fiecărui capitol din registrul bunurilor imobile se indică:  numărul cadastral (numărul cadastral convenţional) al terenului, al construcţiei sau al încăperilor izolate, care fac obiectul înregistrării la capitolul respectiv;  modul de folosinţă al bunului imobil;  locul amplasării sau adresa bunului imobil;  date privind tipul hotarelor;  suprafaţa totală a bunului imobil;  servitutea constituită pentru uzul sau utilitatea bunului imobil;  orice modificări, însemnări, corectări ce se referă la bunul imobil respectiv. În subcapitolul II al fiecărui capitol din registrul bunurilor imobile se fac înscrieri referitoare la dreptul de proprietate, şi anume:  numele şi prenumele proprietarului, data naşterii, numărul de identificare de stat şi alte date din actul de identitate - în cazul persoanei fizice (se indică toţi coproprietarii bunului imobil);  denumirea, numărul şi data eliberării certificatului înregistrării de stat, numărul de identificare de stat - în cazul persoanei juridice;  domiciliul persoanei fizice sau sediul persoanei juridice;  cota de proprietate în bunul imobil - în cazul dreptului de proprietate comună pe cote-părţi;  documentele ce confirmă drepturile, în a căror bază a fost înscris dreptul de proprietate;  felul înscrierii;  orice modificări, însemnări, corectări ce se referă la înscrierile din acest subcapitol. NOTE: Capitolele A şi B din Registrul bunurilor imobile se ţin împreună indiferent de faptul dacă proprietarul construcţiei şi proprietarul terenului este una şi aceeaşi persoană sau dacă 79

proprietarii acestor bunuri sunt persoane diferite. Capitolul C se deschide în cazul în care dreptul de proprietate asupra construcţiei şi asupra încăperilor ei izolate îl deţin diferite persoane. Problemele ce ţin de rectificarea înscrierilor, inclusiv corectarea greşelilor din Registrul bunurilor imobile, sunt reglementate de art.504-511 Cod civil. ÎN CADRUL SEMINARELOR se va atrage atenţia asupra cadrului juridic recomandat la tema dată (a vedea lista actelor normative recomandate la această temă). Suplimentar, vor fi supuse analizei probleme privind:  destinaţia şi statutul juridic al Registrului bunurilor imobile;  determinarea efectelor înscrierii în Registrul bunurilor imobile a bunurilor imobile şi a drepturilor asupra acestora;  delimitarea Registrului bunurilor imobile de cadastrul funciar;  structura Registrului bunurilor imobile;  conţinutul capitolelor şi subcapitolelor Registrului bunurilor imobile. În afară de cele expuse mai sus, studenţii se vor familiariza cu modul în care are loc completarea practică a Registrului bunurilor imobile, avîndu-se în vedere diferite drepturi patrimoniale, diferite bunuri imobile şi diferite tipuri de înscrieri. ÎN URMA STUDIERII TEMEI DATE, studentul trebuie:  să analizeze normele legale concrete ce stabilesc statutul, menirea şi conţinutul Registrului bunurilor imobile, avînd în vedere, îndeosebi prevederile art. art.496-519 Codul civil, art.22–24 din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543 din 25.02.1998, precum şi de Instrucţiunea cu privire la înregistrarea bunurilor imobile şi a drepturilor asupra lor, aprobată prin Ordinul Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru (nr.112 din 22.06.2005).  să determine statutul juridic al Registrului bunurilor imobile (Registrul bunurilor imobile este documentul de bază al 80

cadastrului. Dacă datele din registrul bunurilor imobile nu coincid cu datele din alte documente cadastrale sau cu datele constatate pe teren, se consideră veridice datele din Registrul bunurilor imobile, cu excepţia cazurilor de eroare tehnică evidentă. Registrul bunurilor imobile conţine înscrieri privind fiecare bun imobil, dreptul de proprietate şi alte drepturi patrimoniale, titularii de drepturi, documentele ce confirmă drepturile, actele juridice civile cu bunurile imobile, precum şi alte date privitor la naşterea, modificarea, grevarea şi încetarea drepturilor patrimoniale asupra bunurilor imobile. Registrul bunurilor imobile se păstrează permanent. În el se indică toate datele referitoare la drepturile asupra bunurilor imobile în vigoare şi cele stinse. Distrugerea documentelor expirate ce confirmă drepturile asupra bunurilor imobile, precum şi scoaterea vreunui document din dosarul cadastral se interzice. Registrul bunurilor imobile se ţine în mod manual pe fişiere de hîrtie şi computerizat pe fişiere electronice. Dacă datele din Registrul ţinut şi manual, şi computerizat nu corespund, datele din Registrul ţinut manual se consideră autentice. Fişierele de hîrtie ale Registrului bunurilor imobile pot fi inserate în dosarul cadastral al bunului imobil sau ţinute separat, în modul stabilit de Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru);  să aprecieze efectele efectuării înscrierilor respective în Registrul bunurilor imobile (pentru valabilitate, pentru opozabilitate);  să expună conţinutul capitolelor şi subcapitolelor Registrului bunurilor imobile (a vedea art.23 din Legea cadastrului bunurilor imobile);  să efectueze înscrieri practice (intabularea, înscrierea provizorie, notarea) în Registrul bunurilor imobile. XIII. FELURILE ÎNSCRIERILOR ÎN REGISTRUL BUNURILOR IMOBILE

81

PRELEGERI: 1. Intabularea. 2. Înscrierea provizorie. 3. Notarea. 4. Rectificarea înscrisurilor. SEMINARE: 1. Intabularea - condiţiile şi efectele acesteia. 2. Înscrierea provizorie - condiţiile şi efectele acesteia. 3. Notarea drepturilor de creanţă, faptelor şi raporturilor juridice aferente bunurilor imobile. 5. Rectificarea, modificarea înscrierilor şi corectarea erorilor materiale din Registrul bunurilor imobile. LEGISLAŢIA: nr. 3, 4, 16, 30, 39, 40, 41, 57, 58, 76. LITERATURA: nr.4, 14, 18, 22, 23, 24, 30, 35, 42, 43, 52, 53, 58, 66. Reglementări normative privind felurile înscrierilor în Registrul bunurilor imobile se conţin în Codul civil [nr.3; art.496-511], în Codul funciar [nr.4;art.6/1], în Legea cadastrului bunurilor imobile [nr.30; art.27, 34], în Instrucţiunea cu privire la înregistrarea bunurilor imobile şi a drepturilor asupra lor [nr.76]. CUVINTE-CHEIE: înregistrare în Registru, înscriere, intabulare, înscriere provizorie, notare. IMPORTANT: Conform art.498 Cod civil, înscrierile în Registrul bunurilor imobile sunt de 3 feluri: intabularea, înscrierea provizorie şi notarea. În Registru se intabulează doar drepturile reale (dreptul de proprietate etc.). Drepturile reale se intabulează pentru a fi valabile, celelalte drepturi patrimoniale se înscriu în Registru doar pentru opozabilitate faţă de terţi. Aşadar, drepturile reale se nasc şi se sting din momentul înscrierii, corespunzător, radierii din 82

Registrul bunurilor imobile, cu anumite excepţii. Astfel, dreptul de proprietate, dreptul de uzufruct, de uz, de abitaţie, de ipotecă apar din momentul înregistrării în Registru. Dreptul de superficie şi dreptul de servitute sunt valabile şi fără înregistrarea în Registru, însă pentru opozabilitate urmează a fi supuse înregistrării de stat în Registru. Pot fi supuse înscrierii provizorii doar drepturile reale. Cazurile de înscriere provizorie sunt expuse exhaustiv la art.501 Codul civil. Acestea sunt trei: 1) atunci cînd dreptul real dobîndit este afectat de o condiţie suspensivă sau rezolutorie; 2) atunci cînd există o hotărîre a instanţei de judecată care nu este irevocabilă referitoare la un drept tabular sau cînd cel ce administrează bunurile unei persoane a fost obligat să constituie o ipotecă; 3) atunci cînd debitorul a consemnat sumele pentru care a fost înscrisă ipoteca, însă creditorul încă nu şi-a dat acordul privind ştergerea înscrierii cu privire la ipotecă. Toate înscrierile efectuate după înscrierea provizorie şi care au legătură cu aceasta depind de faptul justificării acestora. Astfel, dacă înscrierea provizorie se justifică, dreptul se intabulează şi se consolidează toate celelalte înscrieri, dacă înscrierea provizorie nu se justifică se radiază această înscriere şi toate celelalte care au fost condiţionate de ea. Justificarea înscrierii provizorii se face cu consimţământul celui la care se referă această înscriere sau în temeiul unei hotărâri judecătoreşti irevocabile. Sunt supuse notării în Registrul bunurilor imobile: 1) cererea de înregistrare a bunului imobil; 2) dreptul de locaţiune/sublocaţiune a bunului imobil: 3) dreptul de arendare a terenurilor, cesiunea fructelor pe un termen mai mare de 3 ani; 4) antecontractul; 5) dreptul de preemţiune născut din act juridic; 83

6) punerea bunului imobil sub interdicţie judecătorească sau ridicarea acestei măsuri; 7) interdicţia de înstrăinare sau grevare a unui drept înscris; 8) sechestrul, urmărirea imobilului şi a fructelor sale (urmărirea bunului imobil se realizează prin notarea sechestrului aplicat de executorul judecătoresc în vederea vânzării bunului imobil, prin notarea sechestrului aplicat de organul fiscal, prin notarea preavizului creditorului gajist despre începerea exercitării dreptului de gaj şi în alte cazuri); 9) intenţia de înstrăinare a bunului imobil, intenţia de ipotecare a bunului imobil; 10) schimbarea rangului ipotecii, gajul asupra creanţei ipotecare, poprirea creanţei ipotecare; 11) declararea insolvabilităţii persoanei juridice; 12) înştiinţarea privind executarea dreptului de ipotecă; 13) înştiinţarea privind expunerea bunului imobil la licitaţie (în legătură cu urmărirea bunului imobil din cauza obligaţiilor debitoare şi altor asemenea); 14) pornirea procedurii de reorganizare sau dizolvare a persoanei juridice; 15) amânarea împărţirii bunului imobil aflat în proprietate comună; 16) acţiunile în justiţie ce au legătură cu bunul imobil sau drepturile înscrise asupra acestuia (depunerea cererii de chemare în judecată, acţiunea în prestaţie tabulară şi acţiunea în rectificare; acţiunea pentru apărarea drepturilor reale înscrise în Registrul bunurilor imobile, acţiunile în desfiinţarea actului juridic pentru nulitate, rezoluţiunea ori alte cauze de ineficacitate, precum şi orice alte acţiuni privitoare la drepturi de creanţă, fapte sau raporturi juridice în legătură cu imobilele înscrise); 17) alte drepturi de creanţă, fapte şi raporturi juridice aferente bunurilor imobile prevăzute de lege. Notarea se efectuează numai în cazurile şi în temeiurile prevăzute de lege (art.498(3) Cod civil). Notarea şi radierea notării 84

se va face la cererea părţilor interesate în temeiul documentelor doveditoare, fie din oficiu de către Registrator în cazurile prevăzute de legislaţie. În cazurile în care documentul ce confirmă drepturile în temeiul căruia se solicită înregistrarea unui drept, conţine şi interdicţii, condiţii în vederea asigurării sau exercitării dreptului, Registratorul va nota aceste interdicţii din oficiu. Notarea şi radierea interdicţiilor, sechestrului şi altor fapte şi raporturi juridice poate fi efectuată şi la cererea instanţelor de judecată, organului de executare a hotărîrilor judecătoreşti, organelor fiscale, sau celor de urmărire penală. La înscrierea notării se va face referire la bunul sau numărul de ordine al dreptului înscris la care notarea se referă. Rectificarea este acţiunea prin care orice persoană interesată solicită radierea sau corectarea înscrierilor din Registrul bunurilor imobile, pentru ca înscrisurile să corespundă situaţiei juridice reale. Art.505 Cod civil prevede cazurile în care poate fi cerută rectificarea înscrierilor în Registrul bunurilor imobile, la care se referă: a) înscrierea sau actul în al cărui temei s-a dispus înscrierea nu a fost valabil; b) dreptul înscris a fost calificat greşit; c) nu mai sunt întrunite condiţiile de existenţă a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în al cărui temei s-a făcut înscrierea. Art.505 Codul civil prevede că rectificarea se poate face şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie, cum ar fi, de pildă, cazul de rectificare a Registrului bunurilor imobile şi modificarea suprafeţei bunului imobil în conformitate cu art.18 din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543. Efectuarea rectificărilor pot fi solicitate de către persoanele interesate. Acestea pot fi: - persoana care anterior a fost înscrisă in Registru în calitate de titular a unui drept, şi care este vătămată prin noua înscriere; 85

- persoana înscrisă în Registru şi al cărui drept este lezat prin noua înscriere (succesorii acestuia şi creditorii chirografari); - persoana care urma să aibă un drept înscris, dar nu poate să şi-l înscrie din cauza existenţei altei înscrieri. Totodată, art.38 din Legea cadastrului bunurilor imobile expune suplimentar procedura corectării greşelilor comise de Registrator la efectuarea înscrierilor în Registrul bunurilor imobile. Astfel, conform art.38 din Legea cadastrului bunurilor imobile, corectarea greşelilor tehnice (de litere, omisiuni de cuvinte, cifre, greşeli în calculele aritmetice etc.) se efectuează de către Registrator din iniţiativă proprie sau la iniţiativa titularului de drepturi. Decizia Registratorului trebuie să conţină data descoperirii greşelii, caracterul ei, cauza naşterii ei (din culpa titularului de drepturi sau a oficiului cadastral teritorial), modul de corectare a greşelii, sursele de reparaţie a prejudiciului cauzat. Corectarea greşelilor care nu au caracter tehnic (indicarea greşită a tipului de drept, a denumirii titularului de drepturi, componenţa bunului imobil, denaturarea mărimii cotelor în proprietatea comună, a coordonatelor hotarelor şi alte greşeli care lezează drepturile şi interesele legitime ale titularilor de drepturi sau ale altor persoane) are loc pe cale judiciară. În cazul în care există consimţămîntul exprimat în scris al fiecărui titular de drepturi ale cărui interese sînt atinse, corectarea are loc în baza deciziei registratorului. NOTE: Conform completărilor la Legea cadastrului bunurilor imobile din 09.03.2006 „dreptul de proprietate provenit din succesiune, accesiune, vînzare silită sau dacă este dobîndit prin efectul unui act normativ, prin expropriere sau în temeiul hotărîrii judecătoreşti este valabil şi fără înregistrarea în Registrul bunurilor imobile” (a vedea alin.(1) al art.37/1 din Legea cadastrului bunurilor imobile). Excepţia dată se aplică şi dreptului de proprietate confirmat de Titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren eliberat la atribuirea gratuită a terenurilor cu destinaţie agricolă în contul cotei de teren echivalent, 86

conform art.12 şi 13 din Codul funciar. Însă, pentru opozabilitatea faţă de terţi, dreptul de proprietate dobîndit prin modalităţile indicate mai sus urmează a fi înregistrat în Registrul bunurilor imobile. Conţinutul actelor şi faptelor juridice ce se supun notării. Se supun notării în Registrul bunurilor imobile doar acele drepturi, fapte şi raporturi juridice, a căror notare este prevăzută de legislaţie, şi anume: 1) Punerea sub interdicţie judecătorească - interzicerea în baza hotărîrii instanţei de judecată unei persoane incapabile de a face acte de dispoziţie cu bunurile sale; 2) Cesiunea fructelor pe mai mult de trei ani, adică, chiria care se datorează proprietarului, nu se plăteşte acestuia, ci altei persoane cu care proprietarul a încheiat un contract de cesiune (de transmitere) a dreptului său de a percepe chiria; 3) Interdicţia de înstrăinare sau grevare a unui drept înscris, sechestrul - reprezintă măsuri de asigurare care sunt aplicate de organele competente, cum ar fi instanţa de judecată. Ca măsură procesuală de constrângere, sechestrul poate fi aplicat de organul de urmărire penală (aşa numitul ofiţer de urmărire penală) cu autorizarea judecătorului de instrucţie (judecătorul care încuviinţează măsurile de urmărire penală), fie de instanţa de judecată; 4) Interdicţia de înstrăinare sau de grevare a unui drept înscris poate emana atît din lege, cît şi din contract. De exemplu: Programul de stat de privatizare – în cazul terenurilor vândute cu achitarea preţului în rate până la achitarea preţului deplin. Sau interdicţia de vânzare a bunurilor întreprinderii privatizate până la efectuarea tuturor investiţiilor. Notarea interdicţiei de înstrăinare sau necesitatea pentru înstrăinare a acordului vînzătorului se notează din oficiu de către Registrator. În cazul vânzării–cumpărării cu condiţia întreţinerii pe viaţă – interdicţia pentru cumpărător de a înstrăina bunul. (Codul prevede că gajarea bunului sau orice altă grevare se permite numai cu 87

5) 6)

7)

8)

9)

acordul beneficiarului întreţinerii). Interdicţia înstrăinării bunurilor primite de debirentier (art.852(2) Cod civil); Antecontractul - este un contract, adică un act juridic bilateral, care conţine promisiunea de a contracta; Dreptul de preemţiune reprezintă dreptul născut dintr-un act juridic (de exemplu: dreptul născut din testament în care este scris că dacă moştenitorul va vinde bunul moştenit, atunci să-l propună mai întîi unei anumite persoane); Intenţia de a înstrăina sau de a ipoteca. La moment, nu este reglementată de legislaţie. Se propune de a completa Legea cadastrului bunurilor imobile cu reglementări în acest sens, o dată ce Codul civil prevede acest fapt; Schimbarea rangului ipotecii, poprirea creanţei ipotecare şi gajul asupra creanţei ipotecare. Schimbarea rangului ipotecii - cedarea gradului de prioritate al gajului se înscrie în temeiul acordului scris al creditorului de grad superior la cererea creditorului gajist în acelaşi mod ca şi înregistrarea ipotecii, şi produce efecte din momentul înregistrării. Poprirea creanţei ipotecare – procedura prin care un creditor urmăreşte (pe bază de hotărâre judecătorească) sumele datorate debitorului său de către terţ. În cazul dat, Creditorul simplu (chirografar) urmăreşte creanţa ipotecată a Debitorului său (Creditor gajist) pe care acesta din urmă o are faţă de Debitorul gajist, deoarece Debitorul său (Creditorul gajist) este pasiv şi nu valorifică gajul. Interesul notării este că, aceasta devine opozabilă terţilor. Adică în urma valorificării gajului, dacă sunt şi alţi creditori ai creditorului gajist, Creditorul care a notat poprirea se va satisface mai întîi. Din păcate însă legislaţia în vigoare (Codul de procedură civilă) nu prevede mecanismul de poprire. De aceea, la moment, cu acest fel de notare nu ne vom întîlni. Gajul asupra creanţei ipotecare – Creditorul gajist depune în gaj nu un bun, ci doar dreptul său de creanţă garantat prin ipotecă; Urmărirea bunului imobil sau a fructelor sale - urmărirea bunului imobil se efectuează în temeiul unui titlu executoriu, ca urmare a sechestrării bunului de către executorul judecătoresc, 88

sau a ordonanţei de adjudecare, sau a începerii valorificării gajului de către creditorul gajist prin notarea preavizului despre iniţierea valorificării dreptului de gaj; 10) Notarea acţiunilor în justiţie ce au legătură cu bunul imobil. În acest sens, se notează acţiunea în instanţa de judecată care prin încheierea judecătorului este primită spre examinare. Esenţial pentru admiterea notării cererii de chemare în judecată, este ca acţiunea să aibă legătură cu bunul imobil, dar nu cu persoana înscrisă ca titular al dreptului; 11) Depunerea cererii de înregistrare. Se notează în Registru cererea în vederea intabulării bunului imobil şi dreptului asupra acestuia; 12) Declararea insolvabilităţii întreprinderii. Se notează şi hotărîrea instanţei de judecată prin care se declară insolvabilitatea întreprinderii. Totodată este necesar de ţinut cont că hotărîrea este opozabilă din momentul pronunţării, dar nu din momentul înregistrării în Registru; 13) Contractul privind amânarea împărțelii. De pildă, în cazul coproprietăţii oricine din coproprietari poate cere partajul bunului. Dar coproprietarii se pot înţelege ca pe un anumit termen, care nu poate fi mai mare de 5 ani, să nu ceară nimeni partajul, inclusiv prin judecată. În aşa o situaţie, se încheie un contract de amînare a împărțelii. Un aşa contract se autentifică notarial şi se înregistrează în Registrul bunurilor imobile (art.359 Cod civil); 14) Pornirea procedurii de reorganizare, de lichidare (de dizolvare) a întreprinderii şi alte cazuri prevăzute de lege. ÎN CADRUL SEMINARELOR vor fi supuse analizei prevederile concrete ale legislaţiei privind efectuarea înscrierilor în Registrul bunurilor imobile. Suplimentar, vor fi analizate problemele privind:  intabularea drepturilor reale;  cazurile de înscriere provizorie a drepturilor reale;  notarea actelor şi faptelor juridice în legătură cu bunurile imobile; 89

 efectele înfăptuirii înscrisurilor. De asemenea, vor fi efectuate înscrieri practice în Registrul bunurilor imobile.

ÎN URMA STUDIERII TEMEI DATE studentul trebuie:  să analizeze normele juridice concrete ce reglementează problema înscrierilor în Registrul bunurilor imobile (a vedea art. 496-502 din Codul civil al R.M., art. art.27, 34-35 din Legea cadastrului bunurilor imobile, Instrucţiunea cu privire la înregistrarea bunurilor imobile şi a drepturilor asupra lor, aprobată prin ordinul Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru nr.112 din 22.06.05);  să delimiteze intabularea drepturilor de înscrierea provizorie, precum şi de notare (se intabulează doar drepturile reale pentru valabilitate, cu excepțiile prevăzute de legislaţie. Se înscriu provizoriu de asemenea drepturile reale în cazul în care cu acestea nu sunt suficient de sigure, şi anume, cazurile prevăzute exhaustiv la art.501 Cod civil (doar 3 cazuri). Notarea nu se referă la drepturile reale, dar la drepturile de creanţă, faptele şi raporturile juridice ce au legătură cu bunul imobil pentru opozabilitate faţă de terţi;  să determine drepturile reale supuse înregistrării de stat în Registrul bunurilor imobile pentru valabilitate (dreptul de proprietate, dreptul de uzufruct, dreptul de uz, dreptul de abitaţie);  să determine drepturile reale supuse înregistrării de stat în Registrul bunurilor imobile pentru opozabilitate (dreptul de superficie, dreptul de servitute);  să examineze conţinutul drepturilor de creanţă, faptelor şi raporturilor juridice ce au legătură cu bunurile imobile supuse notării în Registrul bunurilor imobile (dreptului de arendă, de locaţiune etc.; a vedea art.875-930 Cod civil). 90

XIV. FORMELE DE ÎNREGISTRARE PRELEGERI: 1. Înregistrarea primară, înregistrarea selectivă. 2. Înregistrarea masivă. 3. Programul de stat de înregistrare a bunurilor imobile şi drepturilor ce au ca obiect aceste bunuri. 4. Trecerea în proprietate privată terenurilor aferente caselor de locuit în cadrul înregistrării primare masive. SEMINARE: 1. Înregistrarea masivă. 2. Procedura înregistrării masive. 3. Organele implicate în procesul de înregistrare masivă. 4. Neconcordanţa dintre practică şi legislaţia în vigoare privind aplicarea formelor de înregistrare. 5. Trecerea în proprietate privată terenurilor aferente caselor de locuit în cadrul înregistrării primare masive. 6. Programul de stat de creare a cadastrului bunurilor imobile, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1030 din 12.10.1998. LEGISLAŢIA: 30, 39, 40, 57, 58, 59, 63, 66, 76. LITERATURA: nr.4, 14, 18, 22, 23, 24, 30, 35, 42, 43, 52, 53, 58, 66. Reglementări normative privind formele de înregistrare se conţin în Legea cadastrului bunurilor imobile [nr.30; art.55-56], în Hotărîrea Guvernului despre unele măsuri privind crearea cadastrului bunurilor imobile [nr. 57], în Programul de stat de creare a cadastrului bunurilor imobile [nr.58], în Regulamentul cu privire la modul efectuării înregistrării primare masive [nr.59], în Hotărîrea Guvernului privind crearea Oficiului de Implementare a Primului Proiect de Cadastru [nr.66], în Regulamentul cu privire la modul de 91

transmitere în proprietate privată a loturilor de pămînt de pe lângă casă în localităţile urbane [nr.63], în Instrucţiunea cu privire la înregistrarea bunurilor imobile şi a drepturilor asupra lor [nr.76]. CUVINTE-CHEIE: înregistrarea bunurilor imobile, proiect de organizare a teritoriului, plan cadastral, plan geometric, înregistrarea primară, înregistrarea curentă, înregistrarea masivă, înregistrarea selectivă. IMPORTANT: Conform Legii cadastrului bunurilor imobile, distingem mai multe forme de înregistrare a bunurilor imobile:  înregistrarea primară, care la rîndul său poate fi: a) masivă; şi b)selectivă,  înregistrarea curentă. Înregistrarea de stat primară reprezintă efectuarea primei înscrieri în Registrul bunurilor imobile privitor la un bun imobil, drepturile patrimoniale asupra lui şi a titularul de drepturi. La rîndul său, înregistrarea primară are loc prin două metode: a) masiv; şi b)selectiv. Conform art.56 din Legea cadastrului bunurilor imobile, înregistrarea selectivă are loc la cererea titularului de drepturi, contra plată, în modul stabilit la art.56 din Legea cadastrului bunurilor imobile, precum şi de Instrucţiunea cu privire la înregistrarea bunurilor imobile şi a drepturilor asupra lor, aprobată prin ordinul Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru nr.112 din 22.06.05. Înregistrarea primară masivă se efectuează din oficiu, din contul statului şi respectiv fără cererea titularului de drepturi în ordinea stabilită de art.55 al Legii cadastrului bunurilor imobile, precum şi de Regulamentul privind efectuarea înregistrării primare masive, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1030 din 12.10.1998. Pentru fiecare bun imobil la înregistrarea lui primară se întocmeşte dosarul cadastral. Dosarul cadastral este un ansamblu de documente şi de acte juridice privind un bun imobil din al căror cuprins rezultă 92

naşterea, modificarea şi stingerea drepturilor, precum şi de acte care modifică componenţa bunului imobil. Astfel, fiecare bun imobil are propriul dosar cadastral, în care se inserează un exemplar al documentului ce confirmă dreptul de proprietate sau copia de pe el, autentificată notarial, planul cadastral sau planul geometric al terenului şi alte documente. Conform art.2 din Legea cadastrului bunurilor imobile, înregistrarea de stat curentă reprezintă efectuarea de modificări în registrul bunurilor imobile. Programul de stat de creare a cadastrului bunurilor imobile, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1030 din 12 octombrie 1998 “Despre unele măsuri privind crearea cadastrului bunurilor imobile”, se referă la tot spectrul de activităţi utile asigurării implementării cadastrului bunurilor imobile, oferă un tablou general al distribuirii mijloacelor financiare necesare creării acestuia şi conţine un plan al înregistrării primare masive a bunurilor imobile de pe întreg teritoriul ţării. Măsurile din cadrul Programului se realizează în două etape. Prima etapă (anii 1998-2003) a inclus:  crearea cadrului legislativ pentru implementarea cadastrului bunurilor imobile;  finalizarea procesului de împroprietărire;  înfiinţarea oficiilor cadastrale teritoriale;  efectuarea înregistrării primare masive în localităţile urbane;  estimarea bunurilor imobile în localităţile urbane. A doua etapă (anii 2003-2010) prevede finalizarea înregistrării primare masive pe întreg teritoriul ţării, crearea sistemului informaţional cadastral. Concomitent cu înregistrarea masivă în localităţile urbane a derulat procedura de transmitere masivă în proprietate privată a loturilor de pămînt de pe lîngă casă. Procedura transmiterii terenurilor aferente 93

caselor de locuit este determinată în Regulamentul cu privire la modul de transmitere în proprietate privată a loturilor de pămînt de pe lîngă casă în localităţile urbane, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.984 din 21.09.98. Regulamentul prevede 2 modalităţi de transmitere în proprietate a acestor terenuri:  din iniţiativa autorităţii administraţiei publice locale în cadrul înregistrării primare masive; şi  la cererea proprietarilor caselor de locuit. Transmiterea în proprietate a loturilor de teren în cadrul înregistrării primare masive se efectuează cu aportul oficiului cadastral teritorial, care acumulează informaţia despre terenurile atribuite în folosinţă proprietarilor caselor de locuit, efectuează lucrările cadastrale necesare pentru întocmirea proiectului planului cadastral al teritoriului, sistematizează informaţia colectată şi o prezintă primăriei sub formă de aviz privind dreptul de folosinţă asupra terenului, însoţită de proiectul planului cadastral. Trecerea în proprietate privată a loturilor de teren de pe lîngă casă în localităţile urbane poate avea loc şi la cererea persoanei interesate în afara înregistrării masive. Pentru aceasta persoana interesată va depune la primărie o cerere la care va anexa documentul ce confirmă dreptul de proprietate asupra casei de locuit şi documentul ce confirmă dreptul de folosinţă asupra terenului aferent. NOTĂ: Este necesar de ţinut cont de faptul că în cadrul înregistrării masive nu pot fi lezate drepturile înregistrate anterior în registrul construcţiilor, deţinut de fostele birouri de inventariere tehnică (BIT), precum şi drepturile înscrise în Registrul cadastral al deţinătorilor de terenuri, ţinut de către autoritățile administraţiei publice locale de nivelul întîi. ÎN CADRUL SEMINARELOR se va atrage atenţia asupra cadrului juridic de referinţă la tema dată (a vedea lista actelor normative recomandate). Suplimentar, vor fi analizate problemele privind: 94

 procedura înregistrării primare masive a bunurilor imobile;  organele responsabile, implicate în procesul de înregistrare primară a bunurilor imobile;  etapele de creare a cadastrului bunurilor imobile şi esenţa acestora;  procedura de transmitere în proprietate privată a terenurilor aferente caselor de locuit în localităţile urbane. ÎN URMA STUDIERII TEMEI DATE studentul trebuie:  să analizeze normele legale concrete care stabilesc formele înregistrării de stat a bunurilor imobile în Registrul bunurilor imobile (a vedea art.55-56 din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543 din 25.02.1998, Regulamentul cu privire la modul efectuării înregistrării primare masive, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr.1030 din 12.10.1998, Instrucţiunea cu privire la înregistrarea bunurilor imobile şi a drepturilor asupra lor, aprobată prin ordinul Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru nr.112 din 22.06.2005, Programul de stat de creare a cadastrului bunurilor imobile, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1030 din 12.10.1998);  să expună formele de înregistrare a bunurilor imobile, să expună criteriile de delimitare a acestora (înregistrarea primară, primară masivă, primară selectivă, curentă. Înregistrarea de stat primară reprezintă efectuarea primei înscrieri în Registrul bunurilor imobile privitor la bunul imobil, la drepturile patrimoniale asupra lui şi la titularul de drepturi. Înregistrarea de stat curentă reprezintă efectuarea de modificări în Registrul bunurilor imobile);  să expună procedura înregistrării curente a bunurilor imobile (Regulamentul cu privire la modul de transmitere în proprietate privată a loturilor de pămînt de pe lîngă casă în localităţile urbane, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.984 din 21.09.1998);  să determine procedura înregistrării primare masive a bunurilor imobile (Regulamentul cu privire la modul de transmitere în 95

proprietate privată a loturilor de pămînt de pe lîngă casă în localităţile urbane, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.984 din 21.09.1998);  să expună succint sarcinile şi conţinutul Programului de creare a cadastrului (Programul de stat de creare a cadastrului bunurilor imobile, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1030 din 12.10.1998);  să expună procedura de transmitere în proprietate a terenurilor aferente caselor de locuit (Regulamentul cu privire la modul de transmitere în proprietate privată a loturilor de pămînt de pe lîngă casă în localităţile urbane, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.984 din 21.09.1998);  să determine importanţa procesului înregistrării primare masive a terenurilor şi altor bunuri imobile (constituirea proprietăţii private asupra bunurilor imobile, crearea şi funcţionarea pieţei bunurilor imobile, consolidarea şi garantarea dreptului de proprietate şi altor drepturi patrimoniale asupra bunurilor imobile în RM). XV. PROCEDURA ÎNREGISTRĂRII DE STAT A BUNURILOR IMOBILE PRELEGERI: 1. Înregistrarea şi examinarea cererii de înregistrare. 2. Respingerea cererii de înregistrare. 3. Temeiurile pentru refuzul înregistrării drepturilor. Decizia de refuz. 4. Tarifele şi plăţile pentru serviciile prestate de oficiile cadastrale teritoriale. Felurile acestora. SEMINARE: 1. Primirea documentelor. 2. Temeiurile pentru respingerea cererii. 3. Verificarea şi pregătirea documentelor pentru înregistrare. 4. Efectuarea înscrisului în registru. 96

5. Temeiurile pentru refuzul înregistrării drepturilor. Întocmirea deciziei de refuz. 6. Tarifele şi plăţile pentru serviciile prestate de oficiile cadastrale teritoriale. Serviciile prestate gratis de către oficiile cadastrale teritoriale. Înregistrarea drepturilor în regim de urgenţă. LEGISLAŢIA: nr. 18, 30, 46, 76. LITERATURA: nr.4, 14, 18, 22, 23, 24, 30, 35, 42, 43, 52, 53, 58, 66. Reglementări normative privind procedura înregistrării de stat a bunurilor imobile, tarifele şi plăţile achitate oficiilor cadastrale teritoriale pentru înregistrarea de stat a bunurilor imobile şi prestarea altor servicii se conţin în Legea cadastrului bunurilor imobile [nr.30; art.25-33], în Legea pentru aprobarea Metodologiei de calculare a tarifelor la serviciile prestate de Întreprinderea Specializată în Cadastru şi de filialele acesteia [nr.18], în Hotărârea Guvernului pentru aprobarea tarifelor la serviciile prestate de Întreprinderea de Stat „Cadastru” şi filialele acesteia [nr.46], în Instrucţiunea cu privire la înregistrarea bunurilor imobile şi a drepturilor asupra lor [nr.76]. CUVINTE-CHEIE: cerere de înregistrare, condica de cereri, decizia privind refuzul primirii cererii de înregistrare, decizia privind refuzul înregistrării dreptului. IMPORTANT: Înregistrarea drepturilor asupra bunului imobil se efectuează după executarea lucrărilor cadastrale şi după întocmirea planului cadastral al teritoriului şi a dosarului cadastral al bunului imobil. Conform art.26 din Legea cadastrului bunurilor imobile, înregistrarea drepturilor asupra bunurilor imobile se efectuează în următoarea consecutivitate: 97

1) prima etapă constă în primirea cererii de înregistrare a drepturilor asupra bunului imobil şi înregistrarea ei în condica de cereri. Cererea poate fi respinsă dacă: - lipseşte actul de identitate al solicitantului sau dacă actul - conţine inexactităţi; - a fost prezentată de o persoană neautorizată; - lipsesc documentele pentru înregistrare; - documentele prezentate nu corespund cerinţelor stabilite de - legislaţie; - drepturile solicitate pentru înregistrare nu sînt susceptibile de - înscriere în registrul bunurilor imobile; - dreptul asupra bunului imobil solicitat pentru înregistrare este - înregistrat pe numele unei alte persoane; - înregistrarea dreptului trebuie să fie efectuată de un alt oficiu - cadastral teritorial (în cazul în care cererea este respinsă, - aceasta nu se înregistrează, iar documentele se restituie - solicitantului sau reprezentantului acestuia. La solicitarea lor, - pe cerere se vor consemna temeiurile respingerii; 2) Următorul pas constă în notarea în Registrul bunurilor imobile a faptului primirii cererii de înregistrare; 3) Apoi are loc examinarea cererii şi a documentelor primite (în conformitate cu art.32 din Legea cadastrului bunurilor imobile, termenul de examinare a cererii nu trebuie să depăşească 7 zile lucrătoare din data înregistrării ei. Termenul de examinare a cererii poate fi prelungit la decizia oficiului cadastral teritorial, dar cel mult cu 40 de zile, în cazul în care este necesară înlocuirea documentelor sau primirea unor documente suplimentare de la solicitant, de la autorităţile publice şi de la alte persoane); 4) Următoarea etapă constă în emiterea deciziei privind înregistrarea dreptului sau nesatisfacerii cererii de înregistrare a drepturilor. Drept temei pentru refuzul înregistrării drepturilor poate servi faptul: - forma şi/sau conţinutul documentelor prezentate nu corespund cerinţelor legislaţiei; 98

- s-a constatat neautenticitatea documentelor prezentate; - documentul prezentat a fost emis de o autoritate publică necompetentă; - datele din documentele prezentate nu corespund datelor din cadastru, cu excepţia cazurilor în care necorespunderea este cauzată de o eroare tehnică a oficiului cadastral teritorial; - este notată aplicarea sechestrului sau interdicţia de înstrăinare sau grevare a bunului imobil, dreptul asupra căruia este solicitat spre înregistrare. 5) următoarea etapă în procesul înregistrării de stat a bunurilor imobile este efectuarea modificărilor în dosarul cadastral (de exemplu, în cazul modificării componenţei bunului imobil sau a destinaţiei lui ori întocmirea dosarului cadastral în cazul formării unui bun imobil); 6) urmează efectuarea de către Registrator a înscrierii respective în Registrul bunurilor imobile, după ce pe documentele de drept se aplică parafa de înregistrare; 7) toate documentele care au fost necesare pentru înregistrarea dreptului respectiv se îndosariază în dosarul cadastral respectiv. Transferul dreptului de proprietate asupra bunului imobil se face împreună cu sarcinile care îl grevează, cu excepţia cazurilor în care, la momentul transmiterii, aceste sarcini sunt suspendate simultan sau, pînă la acea dată, ele au fost îndeplinite ori şi-au pierdut întrun alt mod puterea juridică. Pentru înregistrarea bunurilor imobile şi drepturile asupra acestora se percep plăţi conform tarifelor, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.770 din 02.07.2007 pentru aprobarea tarifelor la serviciile prestate de Întreprinderea de Stat “Cadastru” şi filialele acesteia, elaborată în conformitate cu Legea pentru aprobarea Metodologiei de calculare a tarifelor la serviciile prestate de Întreprinderea Specializată în Cadastru şi de filialele acesteia nr.393 din 08.12.2006. Astfel, de exemplu, tarifele: 99

 pentru înregistrarea primară selectivă şi curentă a bunurilor imobile şi a dreptului de proprietate asupra lor constituie, de exemplu: - înregistrarea primară selectivă a terenului cu destinaţie agricolă şi/sau plantaţiei perenă - 0,20%, dar nu mai puţin de 84 lei şi nu mai mult de 420 lei, - înregistrarea curentă a terenului cu destinaţie agricolă şi/sau plantaţiei perenă - 0,20%, dar nu mai puţin de 83 lei şi nu mai mult de 415 lei; - înregistrarea primară selectivă a apartamentului, încăperii locative izolate - 0,06%, dar nu mai puţin de 97 lei şi nu mai mult de 485 lei; - înregistrarea curentă a apartamentului, încăperii izolate locative - 0,17%, dar nu mai puţin de 83 lei şi nu mai mult de 415 lei, - înregistrarea dreptului de proprietate asupra bunului imobil în temeiul certificatului de moştenire - 40 lei.  pentru înregistrarea bunurilor imobile nou formate, de exemplu: - înregistrarea terenului cu destinaţie agricolă şi/sau plantaţie perenă - 0,32%, dar nu mai puţin de 134 lei şi nu mai mult de 536 lei, - înregistrarea casei de locuit individuală cu accesorii, alt bun imobil (cu sau fără teren) - 0,08%, dar nu mai puţin de 134 lei şi nu mai mult de 536 lei;  pentru înregistrarea primară masivă a bunurilor imobile şi a drepturilor asupra lor şi alte servicii legate de înregistrarea masivă, de exemplu: - înregistrarea terenului – 57 lei, - înregistrarea apartamentului, încăperii izolate - 50 lei, - înregistrarea casei de locuit individuală cu accesorii (cu sau fără teren) - 63 lei, - efectuarea modificărilor în Registrul bunurilor imobile - 29 lei  pentru înregistrarea altor drepturi reale şi pentru alte servicii, de exemplu: - înregistrarea altor drepturi reale, precum ipoteca, superficia, uzufructul, uzul, abitaţia, servitutea, dreptul de folosinţă asupra 100

terenului statului sau unităţii administrativ-teritoriale, concesiunea, gestiunea economică etc. - 83 lei,  eliberarea extrasului din registrul bunurilor imobile -51 lei. Plata pentru prestarea serviciilor în regim de urgenţă se calculează aplicînd coeficientul de urgentare la tariful respectiv. Pentru înregistrarea drepturilor asupra terenurilor cu destinaţie agricolă, precum şi asupra plantaţiilor perene, sau pentru înregistrarea dreptului de proprietate şi a ipotecii asupra bunului imobil cumpărat, care concomitent este şi obiectul ipotecii, într-o zi lucrătoare, la cererea solicitantului, se aplică coeficientul de urgentare 2. Pentru înregistrarea drepturilor asupra bunurilor imobile, altele decît terenurile cu destinaţie agricolă şi plantaţiile perene, amplasate în municipiile Chişinău şi Bălţi, în 3 zile lucrătoare, la cererea solicitantului, se aplică coeficientul de urgentare 3. Pentru înregistrarea drepturilor asupra bunurilor imobile într-o zi lucrătoare, la cererea solicitantului, se aplică coeficientul de urgentare 5. Pentru eliberarea extrasului din Registrul bunurilor imobile, a informaţiei privind valoarea bunului imobil, a certificatului privind formarea bunului imobil, a altei informaţii din cadastru privind bunurile amplasate în oraşe (municipii) într-o zi lucrătoare, la cererea solicitantului, se aplică coeficientul de urgentare 5. NOTE: Tariful pentru înregistrarea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile în cadrul înregistrării primare selective şi curente şi a bunurilor nou-formate, cu excepţia serviciilor menţionate în pct.2.2.3 al Legii pentru aprobarea Metodologiei de calculare a tarifelor la serviciile prestate de Întreprinderea Specializată în Cadastru şi de filialele acesteia nr. 393-XVI din 08.12.2006, se determină aplicînd cuantumul în cotă procentuală al tarifului variabil la valoarea de piaţă a bunului imobil, calculată în scopul 101

impozitării. În lipsa valorii de piaţă, calculate în scopul impozitării, tariful se calculează în modul următor: a) în cazul terenurilor - aplicînd cuantumul în cotă procentuală al tarifului variabil la preţul normativ al pămîntului, în conformitate cu Legea nr.1308 din 25.07.1997 privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului; b) în cazul caselor individuale de locuit cu accesorii, al apartamentelor, al încăperilor izolate, al altor construcţii aplicînd cuantumul în cotă procentuală al tarifului variabil la valoarea de inventariere a bunului imobil, determinată pentru efectuarea tranzacţiilor şi înscrisă în dosarul cadastral, ajustată la valoarea de piaţă, cu aplicarea coeficienţilor: 0,5 - pentru localităţile rurale; 0,8 - pentru localităţile urbane, cu excepţia municipiilor Chişinău şi Bălţi; 9,2 - pentru municipiul Chişinău şi 4,1 - pentru municipiul Bălţi; c) în cazul obiectivelor cu destinaţie comercială, de producţie, socială, culturală - aplicînd cuantumul în cotă procentuală al tarifului variabil la valoarea de bilanţ a bunului imobil; d) în lipsa înscrierii valorii de inventariere sau a valorii de bilanţ, tariful se stabileşte în sumă fixă conform formulei (1) din Legea pentru aprobarea Metodologiei de calculare a tarifelor la serviciile prestate de Întreprinderea Specializată în Cadastru şi de filialele acesteia. Cuantumul în cotă procentuală al tarifului variabil se determină pentru fiecare tip de serviciu ca raportul dintre tariful fix calculat conform formulei (1) din Legea pentru aprobarea Metodologiei de calculare a tarifelor la serviciile prestate de Întreprinderea Specializată în Cadastru şi de filialele acesteia şi valoarea de piaţă medie a bunului imobil etalon de tipul respectiv. ÎN CADRUL SEMINARELOR se va pune accentul pe cadrul legislativ, recomandat la această temă (a vedea Lista actelor normative recomandate). Suplimentar, se vor analiza problemele teoretice şi practice privind: 102

 procedura înregistrării bunurilor imobile;  conţinutul condicii de cereri;  cazurile de respingere a cererii pentru înregistrarea bunurilor imobile;  distincţia dintre refuzul primirii cererii de înregistrare şi refuzul înregistrării drepturilor;  cerinţele faţă de refuzul de înregistrare;  procedura contestării refuzului de înregistrare în instanţa de judecată;  aplicarea tarifelor pentru diferite tipuri de înregistrări. ÎN URMA STUDIERII TEMEI DATE, studentul trebuie:  să enumere actele normative concrete ce reglementează problema înregistrării de stat a bunurilor imobile (a vedea Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543 din 25,02.1998, Hotărârea Guvernului RM nr.1030 din 12.10.98 privind aprobarea Regulamentului cu privire la modul efectuării înregistrării primare masive, Instrucţiunea cu privire la înregistrarea bunurilor imobile şi a drepturilor asupra lor, aprobată prin ordinul Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru nr.112 din 22.06.2005, Legea pentru aprobarea Metodologiei de calculare a tarifelor la serviciile prestate de Întreprinderea Specializată în Cadastru şi de filialele acesteia nr.393 din 08.12.2006, Hotărîrea Guvernului pentru aprobarea tarifelor la serviciile prestate de Întreprinderea de Stat ‘Cadastru’ şi filialele acesteia nr. 770 din 02.07.2007);  să expună procedura înregistrării bunurilor imobile şi a drepturilor asupra lor (distingem următoarele etape: a) se prezintă la OCT documentul de drept întocmit în forma stabilită de legislaţie, iar în cazul în care bunul se înregistrează pentru prima dată şi documentele tehnice; b) cererea de înregistrare a dreptului se depune în 2 exemplare, la care se anexează documentele ce confirmă dreptul şi alte documente necesare pentru înregistrare; c) cererea şi actele pentru înregistrare se depune personal de către titularii de drept sau prin reprezentant; 103

   

d) se achită taxa pentru înregistrare; e) Registratorul înregistrează cererea în condica de cereri, exemplarul al II-lea se remite solicitantului; f) în termen de 7 zile (sau 40 de zile în unele cazuri excepţionale) Registratorul înregistrează sau emite decizia de refuz a înregistrării; g) pe documentele de drept se aplică parafa de înregistrare); să examineze cazurile de respingere a cererii (art.32 din Legea cadastrului bunurilor imobile); să examineze cazurile de refuz a înregistrării drepturilor (art.33 din Legea cadastrului bunurilor imobile); să determine forma întocmirii refuzului (forma scrisă cu trimiteri concrete la actele normative); să determine tarifele aplicabile pentru înregistrarea bunurilor imobile (Hotărîrea Guvernului pentru aprobarea tarifelor la serviciile prestate de Întreprinderea de Stat ‘Cadastru’ şi filialele acesteia nr. 770 din 02.07.2007).

XVI. DOCUMENTELE CE SERVESC TEMEI AL ÎNREGISTRĂRII DE STAT A BUNURILOR IMOBILE PRELEGERI: 1. Actele juridice civile (contractele de înstrăinare a bunurilor imobile, certificatul de proprietate, eliberat de notar, contractele de transmitere a folosinţei, posesiei, contractele de administrare a bunurilor imobile etc.). 2. Actele administrative (Hotărîrile Parlamentului, Hotărîrile Guvernului, Hotărîrile consiliilor). 3. Actele administrative cu caracter privat, contractul de concesiune, Titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren, certificatul de proprietate asupra cotei valorice, eliberat de Agenţia Teritorială de Privatizare etc.). 4. Hotărîrea instanţei de judecată. 5. Extrasul din cartea de evidenţă a gospodăriilor. 6. Actul de recepţie finală a construcţiei. 104

7. Decizia de formare a bunului imobil. 8. Actele de predare-primire a bunurilor reorganizării întreprinderilor. 9. Alte documente.

în

procesul

SEMINARE: 1. Actele administrative emise de autorităţile publice abilitate în modul stabilit de legislaţie. 2. Contractele asupra bunului imobil, încheiate conform legislaţiei în vigoare. 3. Certificatele de succesiune, hotărârile instanţei de judecată. 4. Titlurile de autentificare a drepturilor deţinătorului de teren şi alte acte (adeverinţe) privind drepturile asupra bunului imobil, eliberate de autorităţile publice abilitate şi alte documente privind naşterea sau transmiterea drepturilor asupra bunurilor imobile, eliberate conform legislaţiei în vigoare. LEGISLAŢIA: nr. 3, 4, 10, 12, 14, 15, 17, 19, 20, 28, 30, 36, 42, 43, 44, 49, 59, 60, 63, 64, 74, 76, 81, 82. LITERATURA: nr. 3, 4, 5, 13, 14, 19, 22, 23, 24, 33, 35, 43, 58, 67, 69. Reglementări normative privind documentele ce servesc drept temei pentru înregistrarea de stat a bunurilor imobile se conţin în Codul civil [nr.3], Codul funciar [nr.4], Codul de procedură civilă [nr.10], în Legea cu privire la ipotecă [nr.12], Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice [nr.14], în Legea privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor [nr.15], Legea privind administraţia publică locală [nr.17], în Legea cu privire la formarea bunurilor imobile [nr.19; art.19], în Legea cu privire la arenda în agricultură [nr.20], în Legea cu privire la proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale [nr.28; art.8], în Legea cadastrului bunurilor imobile [nr.30; art.28, 37/1], 105

în Legea privatizării fondului de locuinţe [nr.36], în Regulamentul privind licitaţiile cu strigare şi cu reducere [nr.42], în Regulamentul cu privire la vânzarea-cumpărarea terenurilor aferente [nr.43], în Regulamentul cu privire la modul de atribuire, modificare a destinaţiei şi schimbul terenurilor [nr.44], în Hotărârea Guvernului privind implementarea Legii cu privire la arenda în agricultură [nr.49], în Regulamentul cu privire la modul efectuării înregistrării primare masive [nr.59], în Regulamentul cu privire la formarea bunurilor imobile [nr.60], în Regulamentul cu privire la modul de transmitere în proprietate privată a loturilor de pămînt de pe lângă casă în localităţile urbane [nr.63], în Hotărârea Guvernului cu privire la vânzarea-cumpărarea terenurilor [nr.64], în Hotărârea Guvernului despre aprobarea modelelor unice ale documentelor ce confirmă dreptul de proprietate, posesiune şi beneficiere funciară [nr.74], în Instrucţiunea cu privire la înregistrarea bunurilor imobile şi a drepturilor asupra lor [nr.76] şi altele. CUVINTE-CHEIE: contract, certificat de succesiune, hotărârea instanţei de judecată, act administrativ, titlu de autentificare a drepturilor deţinătorului de teren, decizia privind formarea bunurilor imobile. IMPORTANT: Conform art.28 din Legea cadastrului bunurilor imobile, înregistrarea dreptului asupra bunului imobil se face în temeiul următoarelor documente: a) actele administrative emise de autorităţile publice abilitate în modul stabilit de legislaţie, în vigoare la data adoptării lor; b) contractele asupra bunului imobil, încheiate conform legislaţiei în vigoare la data adoptării lor; c) certificatele de succesiune; d) hotărîrile instanţei de judecată; e) procesele-verbale privind procurarea bunului imobil la licitaţie sau transmiterea silită a dreptului de proprietate asupra bunului imobil întocmite şi eliberate de către oficiile de executare ale Departamentului de executare; 106

f) titlurile de autentificare a drepturilor deţinătorului de teren şi alte acte (adeverinţe) privind drepturile asupra bunului imobil, eliberate de autorităţile publice abilitate, în modul stabilit de legislaţia în vigoare la data eliberării lor; g) alte documente privind naşterea sau transmiterea drepturilor asupra bunurilor imobile, eliberate conform legislaţiei în vigoare la data naşterii sau transmiterii acestor drepturi. Planurile de sistematizare a teritoriului, planurile urbanistice generale şi alte documente cu privire la urbanism nu constituie temei pentru înregistrarea grevărilor drepturilor patrimoniale. Registratorul, în limitele prevăzute de lege, verifică puterea juridică a documentelor ce confirmă drepturile, prezentate pentru înregistrare. Documentele de drept prezentate pentru înregistrarea drepturilor trebuie să conţină descrierea bunului imobil sau dreptul intabulat asupra căruia se cere a face înscrierea, să indice dreptul ce urmează a fi înscris sau radiat, să conţină numele părţilor, semnăturile de rigoare, iar în cazurile stabilite de legislaţie, să fie autentificate notarial şi ştampilate. Art.29 din Legea cadastrului bunurilor imobile enumeră cerinţele înaintate faţă de documentele prezentate pentru înregistrarea drepturilor, şi anume:  se depun în două exemplare, unul fiind originalul sau o copie de pe el, autentificată notarial;  în cazul în care documentul are două sau mai multe file, acestea trebuie să fie numerotate şi şnuruite;  să nu conţină ştersături, adăugiri, cuvinte radiate, înscrieri în creion şi alte corectări nemenţionate în ele;  să nu conţină deteriorări grave, ce nu permit interpretarea univocă a conţinutului lor. Totodată, drepturile asupra bunurilor imobile, în unele cazuri, pot fi înregistrate în baza documentelor tehnice, cum ar fi, procesulverbal de recepţie finală, în cazul construcţiilor nefinalizate, actul de constatare pe teren. 107

NOTĂ: Ca regulă, drepturile se înregistrează în baza documentelor de drept ce confirmă drepturile expres prevăzute de lege. Însă, în unele cazuri drept documente ce servesc drept temei pentru înregistrarea drepturilor pot servi şi documentele tehnice, cum ar fi: procesul-verbal de dare în exploatare a construcţiilor, procesulverbal de recepţie finală a construcţiei etc. ÎN CADRUL SEMINARELOR se va atrage atenţia asupra necesităţii studierii aprofundate a legislaţiei de referinţă la această temă (conform Listei recomandate). Suplimentar, se vor analiza problemele teoretice şi practice privind:  organele competente de a emite diferite categorii de documente;  ordinea de întocmire a actelor juridice civile născătoare de drepturi patrimoniale asupra bunurilor imobile;  clasificarea documentelor de drept ce servesc temei pentru înregistrarea bunurilor imobile şi a drepturilor asupra lor în Registrul bunurilor imobile;  cerinţele înaintate faţă de documentele prezentate pentru înregistrarea drepturilor asupra bunurilor imobile. ÎN URMA STUDIERII TEMEI DATE studentul trebuie:  să enumere actele normative şi să analizeze articolele concrete referitoare la documentele ce servesc drept temei pentru înregistrarea bunurilor imobile în cadastru (a vedea Codul civil al RM, Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543 din 25 februarie 1998, Instrucţiunea cu privire la înregistrarea bunurilor imobile şi a drepturilor asupra lor, aprobată prin ordinul Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru nr.112 din 22.06.2005, Legea privind formarea bunurilor imobile nr.354-XV din 28.10.2004, Legea privind proprietatea publică a unităţilor administrativteritoriale nr.523 din 16.07.99) şi altele conform Listei recomandate inițial;  să expună clasificarea documentelor ce servesc drept temei pentru înregistrarea de stat a bunurilor imobile şi a drepturilor 108

asupra lor (documentele cu caracter tehnic, documentele care stabilesc şi/sau care confirmă drepturile etc.);  să determine organele competente în eliberarea documentelor respective;  să expună cerinţele faţă de documentele prezentate pentru înregistrare;  să întocmească proiecte de contracte, decizii de formare ale bunurilor imobile şi altele asemenea. XVII. PARTICULARITĂŢILE ÎNREGISTRĂRII DE STAT A UNOR TIPURI DE BUNURI IMOBILE ŞI DREPTURI ASUPRA ACESTORA PRELEGERI: 1. Înregistrarea dreptului de proprietate comună în devălmăşie. 2. Înregistrarea dreptului de proprietate comună în diviziune. 3. Înregistrarea drepturilor de creanţă. 4. Înregistrarea bunurilor imobile atribuite în contul cotelor valorice. SEMINARE: 1. Înregistrarea dreptului de proprietate comună în devălmăşie. 2. Înregistrarea dreptului de proprietate comună în diviziune. 3. Notarea arendei şi altor drepturi de creanţă. 4. Înregistrarea bunurilor imobile atribuite în contul cotelor valorice. LEGISLAŢIA: nr. 3, 4, 12, 14, 15, 17, 19, 20, 28, 30, 36, 42, 43, 44, 49, 59, 60, 63, 64, 74, 76, 81, 82. LITERATURA: nr. 3, 4, 5, 13, 14, 19, 22, 23, 24, 33, 35, 43, 58, 67, 69. Reglementări normative privind particularităţile înregistrării de stat a unor tipuri de bunuri imobile şi drepturi asupra acestora se conţin 109

în Codul civil [nr.3], Codul funciar [nr.4], în Legea cu privire la ipotecă [nr.12], Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice [nr.14], în Legea privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor [nr.15], Legea privind administraţia publică locală [nr.17], în Legea cu privire la formarea bunurilor imobile [nr.19; art.19], în Legea cu privire la arenda în agricultură [nr.20], în Legea cu privire la proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale [nr.28; art.8], în Legea cadastrului bunurilor imobile [nr.30; art.39-46], în Legea privatizării fondului de locuinţe [nr.36], în Regulamentul privind licitaţiile cu strigare şi cu reducere [nr.42], în Regulamentul cu privire la vânzareacumpărarea terenurilor aferente [nr.43], în Regulamentul cu privire la modul de atribuire, modificare a destinaţiei şi schimbul terenurilor [nr.44], în Hotărârea Guvernului privind implementarea Legii cu privire la arenda în agricultură [nr.49], în Regulamentul cu privire la modul efectuării înregistrării primare masive [nr.59], în Regulamentul cu privire la formarea bunurilor imobile [nr.60], în Regulamentul cu privire la modul de transmitere în proprietate privată a loturilor de pămînt de pe lângă casă în localităţile urbane [nr.63], în Hotărârea Guvernului cu privire la vânzareacumpărarea terenurilor [nr.64], în Hotărârea Guvernului despre aprobarea modelelor unice ale documentelor ce confirmă dreptul de proprietate, posesiune şi beneficiere funciară [nr.74], în Instrucţiunea cu privire la înregistrarea bunurilor imobile şi a drepturilor asupra lor [nr.76] şi altele. CUVINTE-CHEIE: drept de proprietate comună în devălmăşie, drept de proprietate comună în diviziune, drept real, drept de creanţă, cotă valorică. IMPORTANT: Conform art.39 din Legea cadastrului bunurilor imobile, la înregistrarea dreptului de proprietate comună în devălmăşie asupra locuinţelor privatizate, în Registrul bunurilor imobile se indică datele tuturor participanţilor la privatizarea acestor obiecte în baza contractului de vînzare-cumpărare 110

(predare-preluare) a locuinţei în proprietate privată şi a documentului ce confirmă componenţa participanţilor la privatizare. La înregistrarea dreptului de proprietate comună în devălmăşie asupra terenului atribuit, în Registrul bunurilor imobile se indică datele tuturor persoanelor care erau membri ai familiei la data atribuirii, în baza extrasului din Registrul de evidenţă a gospodăriilor sau a certificatului eliberat de autoritatea administraţiei publice locale. Conform art.40 din Legea cadastrului bunurilor imobile, la înregistrarea dreptului de proprietate comună în diviziune asupra bunului imobil, în Registrul bunurilor imobile se indică cota ideală a fiecărui proprietar în patrimoniu, care: a) se determină reieşind din mărimea suprafeţei totale sau suprafeţei locative fie din valoarea unor încăperi şi/sau a suprafeţelor unor terenuri, fie în alt mod convenit între cotitularii dreptului de proprietate comună în diviziune; b) se exprimă sub formă de fracţie ordinară sau în procente la mărimea sau valoarea bunului imobil; c) se indică în contract sau în alt document ce confirmă drepturile, făcîndu-se referire la modul de determinare a ei. Înscrierea în Registrul bunurilor imobile privind mărimea cotei se efectuează în baza documentului ce confirmă cotele determinate în bunul imobil. În cazul în care cotele dintr-un teren, dintr-o construcţie sau dintr-un alt bun imobil stabilite separat sunt indicate în diferite documente ce confirmă drepturile, înscrierea se efectuează conform acestor documente. Conform art.43 Legea cadastrului bunurilor imobile, locaţiunea, arenda asupra bunului imobil pe un termen mai mare de 3 ani este supusă înregistrării pentru opozabilitate. La cererea titularului, drepturile de creanţă sus menţionate pot fi înregistrate şi în cazul în 111

care contractele sunt încheiate şi pe un termen mai mic de 3 ani. În cazul arendării unei părţi din bunul imobil, este necesară şi anexarea planului terenului şi/sau planul construcţiei pe etaje sau al unei părţi din ea, care se arendează (subarendează). Cererea de înregistrare a drepturilor de creanţă trebuie să fie semnată de ambele părţi ale contractului. Un loc aparte revine expunerii problemelor înregistrării bunurilor imobile atribuite în contul cotelor valorice. Dreptul asupra cotelor părţi din clădirile transmise în contul cotelor valorice din patrimoniul întreprinderilor agricole se înregistrează la oficiul cadastral teritorial, în temeiul certificatului de proprietate, eliberat de către fostele agenţii teritoriale ale Departamentului Privatizării sau a altui organ abilitat, şi anexa la acest certificat, unde este consemnat patrimoniul transmis în natură. NOTĂ: Legislaţia prevede un şir de facilităţi pentru înregistrarea bunurilor imobile atribuite în contul cotelor valorice, de exemplu: acestea pot fi vîndute fără înregistrarea primară în Registru etc. În ceea ce priveşte drepturile de creanţă, se supun notării doar cele expres prevăzute de art.508 Cod civil al RM. Pe lîngă dreptul de arendă şi locaţiune se supun notării şi leasingul, dat fiind faptul că acesta este o varietate a contractului de locaţiune. Contractele de arendă, leasing, locaţiune se consideră încheiate, iar drepturile de creanţă apărute din momentul încheierii acestora în forma stabilită de legislaţie, indiferent de termenul de acţiune a contractului. Însă, pentru opozabilitate faţă de terţi contractele încheiate pe un termen mai mare de 3 ani se supun notării în Registru. Legea cu privire la arendă, asemenea şi Legea privind administraţia publică locală, impune înregistrarea dreptului de arendare a terenurilor pe un termen de acţiune mai mic de 3 ani în registrele contractelor de arendare, ţinut de primărie localităţii, în teritoriul căreia este situat terenul. 112

ÎN CADRUL SEMINARELOR se va atrage atenţia asupra problemelor teoretice şi practice menţionate mai sus. Suplimentar, se vor analiza problemele teoretice şi practice privind:  modalităţile dreptului de proprietate;  înregistrarea dreptului de proprietate comună în devălmăşie şi pe cote-părţi;  delimitarea drepturilor reale de drepturile de creanţă;  particularităţile înregistrării drepturilor de creanţă;  analiza problemelor practice în cazul înregistrării de stat a bunurilor imobile, atribuite în contul cotelor valorice. ÎN URMA STUDIERII TEMEI DATE studentul trebuie:  să cunoască reglementările legale concrete ce ţin de problema înregistrării proprietăţii comune, bunurilor atribuite în contul cotelor valorice, înregistrarea drepturilor de creanţă (a vedea art.508 al Codului civil al RM, art.39-40 din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543 din 25.02.1998, Instrucţiunea cu privire la înregistrarea bunurilor imobile şi a drepturilor asupra lor, aprobată prin ordinul Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru nr.112 din 22.06.2005, art.10-11 din Legea cu privire la arenda în agricultură nr.198 din 15.05.2003, art.14(1) pct. c) şi d) din Legea privind administraţia publică locală nr.436 din 28.12.2006;  să analizeze noţiunile de proprietate comună pe cote-părţi şi proprietate comună în devălmăşie (conform art.366 Cod civil, în cazul în care dreptul de proprietate aparţine concomitent mai multor persoane fără ca vreuna dintre ele să fie titularul unei cote-părţi ideale din bunul comun, proprietatea este comună în devălmăşie. Pe cînd, în corespundere cu art.345 Cod civil, proprietatea pe cote-părţi este caracterizată prin delimitarea cotei fiecărui proprietar);  să evidenţieze particularităţile înregistrării dreptului de proprietate comună în devălmăşie şi proprietate comună pe cotepărţi (în Registru se înscriu toţi coproprietarii, cotele trebuie să fie expuse în documentele de drept în procente sau fracţie, în 113

 

 

cazul proprietăţii comune pe cote-părţi fiecare coproprietar este proprietarul exclusiv al unei cote-părţi ideale din bunul comun etc.); să determine trăsăturile distinctive dintre proprietatea comună în devălmăşie de proprietatea comună pe cote-părţi (art.346-373 Cod civil); să cunoască esenţa şi conţinutul drepturilor de creanţă (a vedea Legea cadastrului bunurilor imobile, Codul civil, conform cărora drepturile de creanţă reprezintă drepturi subiective în temeiul cărora subiectul activ, numit creditor, poate pretinde subiectului pasiv determinat, numit debitor, să dea, să facă ori să nu facă ceva); să cunoască drepturile de creanţă supuse notării (art.508 Cod civil); să determine procedura înregistrării de stat a bunurilor imobile, atribuite în contul cotelor valorice.

XVIII. ÎNREGISTRAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA BUNURILOR IMOBILE ALE PERSOANELOR JURIDICE PRELEGERI: 1. Înregistrarea bunurilor imobile a întreprinderilor în rezultatul reorganizării. Înregistrarea bunurilor imobile aflate în administrarea economică a întreprinderilor de stat. 2. Înregistrarea bunurilor imobile ale statului şi unităţilor administrativ-teritoriale. 3. Înregistrarea drepturilor asupra bunurilor imobile ce aparţin cultelor religioase. SEMINARE: 1. Înregistrarea bunurilor imobile a întreprinderilor în rezultatul reorganizării. Înregistrarea bunurilor aflate în administrarea economică a întreprinderilor de stat. 114

2. Înregistrarea bunurilor imobile ale statului şi unităţilor administrativ-teritoriale. 3. Înregistrarea drepturilor asupra bunurilor imobile ce aparţin cultelor religioase. LEGISLAŢIA: nr. 3, 4, 13, 14, 15, 17, 28, 30, 36, 44, 74, 76. LITERATURA: nr. 3, 4, 5, 13, 14, 19, 22, 23, 24, 33, 35, 43, 58, 67, 69. Reglementări normative privind particularităţile înregistrării de stat a drepturilor asupra bunurilor imobile ale persoanelor juridice se conţin în Codul civil [nr.3;Cartea I.Titlul II.Capitolul II“Persoana juridică”;art.art.71-108], Codul funciar [nr.4], în Legea privind cultele religioase şi părţile lor componente [nr.13], în Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice [nr.14], în Legea privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor [nr.15], Legea privind administraţia publică locală [nr.17], în Legea cu privire la proprietatea publică a unităţilor administrativteritoriale [nr.28], în Legea cadastrului bunurilor imobile [nr.30; art.40/3,41-42], în Legea privatizării fondului de locuinţe [nr.36], în Regulamentul cu privire la modul de atribuire, modificare a destinaţiei şi schimbul terenurilor [nr.44], în Instrucţiunea cu privire la înregistrarea bunurilor imobile şi a drepturilor asupra lor [nr.76] şi altele. CUVINTE-CHEIE: persoană juridică, reorganizare, transformare, separare, fuziune, alipire, privatizare, întreprindere de stat, bunurile cultelor religioase. IMPORTANT: La general, drepturile asupra bunurilor imobile ale persoanelor juridice se înregistrează în ordinea stabilită pentru înregistrarea bunurilor. Dreptul de a de a depune cererea pentru înregistrarea drepturilor o are administratorul persoanei juridice. Cererea poate fi depusă de orice persoană împuternicită să 115

înregistreze dreptul în baza procurii. Pentru înregistrarea dreptului, se prezintă, printre altele, certificatul înregistrării de stat a persoanei juridice, extrasul din registrul respectiv, documentele de constituire, şi, evident, documentele ce confirmă dreptul solicitat spre înregistrare. Persoana care depune documentele spre înregistrare prezintă şi buletinul de identitate, după caz, procura. Prin derogare de la regula generală de transmitere a drepturilor de proprietate asupra bunurilor în cazul reorganizării întreprinderilor, se întocmeşte actul de predare-primire care serveşte drept temei pentru înregistrarea bunurilor imobile. În acest caz, se mai cere ca în actul constitutiv să fie expus că întreprinderea nou creată este formată prin reorganizare. În cazul reorganizării întreprinderilor de stat prin transformare în SRL, SA etc., se prezintă spre înregistrare certificatul de privatizare, actul de inventariere, semnat de Comisia de Privatizare, în care se cere să fie clar individualizat bunul imobil supus înregistrării, actul constitutiv. Bunurile statului şi unităţilor administrativ – teritoriale dobîndite prin acte civile de la persoane particulare, cum ar fi contractele, certificatul de proprietate în cazul succesiunii etc., se înregistrează în ordinea generală. În conformitate cu art.8 Legea privind proprietatea publică a unităţilor administrativ teritoriale, înregistrarea drepturilor patrimoniale asupra imobilelor în cazul transmiterii bunurilor de la o unitate administrativ-teritorială la alta are loc în baza deciziilor consiliilor raionale. Înregistrarea dreptului transmis de la o unitate administrativ-teritorială la stat şi viceversa, are loc în baza deciziei consiliilor respective şi hotărîrii Guvernului. Conform art.42 Legea cadastrului bunurilor imobile, drepturile întreprinderilor asupra bunurilor imobile proprietate publică, transmise lor în folosinţă, se înregistrează în temeiul actelor de predare-preluare, încheiate între organele centrale de specialitate sau autorităţile administraţiei publice locale şi întreprindere. 116

Înregistrarea grevării dreptului asupra terenului proprietate publică se efectuează în baza deciziei autorităţii administraţiei publice locale. Înregistrarea bunurilor cultelor se efectuează în ordinea generală în baza documentelor de drept ce confirmă drepturile. NOTĂ: Pînă în prezent nu este stabilit expres în legislaţie documentele în temeiul cărora se înregistrează bunurile imobile ale statului şi ale unităţii administrativ-teritoriale în urma delimitării proprietăţii de stat de proprietatea unităţilor administrativteritoriale. ÎN CADRUL SEMINARELOR se va atrage atenţia asupra cadrului legislativ ce reglementează înregistrarea drepturilor asupra bunurilor imobile ale statului şi unităţilor administrativ-teritoriale. Suplimentar, se vor analiza probleme privind:  modurile de reorganizare a persoanei juridice,  dobîndirea drepturilor patrimoniale de către stat şi unităţile administrativ-teritoriale,  specificul înregistrării dreptului de proprietate a statului dobîndit de la unităţile administrativ-teritoriale,  particularităţile înregistrării dreptului de proprietate a unităţii administrativ-teritoriale conform art.8 al Legii privind proprietatea publică a unităţilor administrativ teritoriale,  modul de înregistrare a bunurilor imobile şi a drepturilor asupra lor ale statului şi unităţilor administrativ-teritoriale,  dreptul de proprietate a cultelor religioase. ÎN URMA STUDIERII TEMEI DATE, studentul trebuie:  să expună documentele în baza cărora se înregistrează bunurile întreprinderii în cazul diferitor forme de reorganizare (bunurile imobile în cazul reorganizării întreprinderii se înregistrează în baza documentelor de constituire şi actelor de predare-primire a bunurilor, în cazul transformării în procesul privatizării 117

suplimentar se prezintă certificatul de privatizare şi actul de inventariere);  să determine documentele necesare pentru înregistrarea proprietăţii statului şi unităţilor administrativ-teritoriale în cazul transmiterii dreptului de proprietate între subiecţii menţionaţi (a vedea art.8 al Legii privind proprietatea publică a unităţilor administrativ teritoriale);  să determine procedura înregistrării drepturilor patrimoniale ale persoanelor juridice dobîndite prin acte juridice civile (procedura generală; a vedea art. 41 din Legea cadastrului bunurilor imobile);  să examineze şi să explice înscrierile, inclusiv provizorii din Registrul bunurilor imobile referitoare la persoanele juridice. XIX. FORMAREA BUNURILOR IMOBILE PRELEGERI: 1. Noţiuni principale privind formarea bunurilor imobile. 2. Căile de formare a bunurilor imobile. 3. Procedura generală de formare a bunurilor imobile. 4. Înregistrarea bunurilor imobile nou formate. SEMINARE: 1. Căile de formare a bunurilor imobile. Formarea prin divizare, separare, comasare, combinare. 2. Scopul şi condiţiile de formare a bunurilor imobile. 3. Procedura generală de formare a bunurilor imobile. 4. Înregistrarea bunurilor imobile nou formate. LEGISLAŢIA: nr. 4, 15, 19, 30, 37, 42, 43, 44, 45, 47, 49, 59, 60, 79, 82. LITERATURA: nr. 3, 4, 5, 10, 14, 18, 19, 23, 24, 43. Reglementări normative privind formarea bunurilor imobile se conţin în Codul funciar [nr.4], în Legea privind terenurile 118

proprietate publică şi delimitarea lor [nr.15], în Legea cu privire la formarea bunurilor imobile [nr.19], în Legea cadastrului bunurilor imobile [nr.30; art.17], Legea privind reglementarea de stat a regimului proprietăţii funciare, cadastrul funciar de stat şi monitoringul funciar [nr.37], Regulamentul privind licitaţiile cu strigare şi cu reducere [nr.42], Regulamentul cu privire la vânzarea-cumpărarea terenurilor aferente [nr.43], Regulamentul cu privire la modul de atribuire, modificare a destinaţiei şi schimbul terenurilor [nr.44], Regulamentul privind consolidarea terenurilor agricole [nr.45], Programul de consolidare a terenurilor agricole [nr.47], Hotărârea Guvernului privind implementarea Legii cu privire la arenda în agricultură [nr.49], Regulamentul cu privire la modul efectuării înregistrării primare masive, aprobat prin Hotărîrea Guvernului [nr.59], Regulamentul cu privire la formarea bunurilor imobile [nr.60], Instrucţiunea cu privire la modul de elaborare şi actualizare a planurilor cadastrale şi geometrice [nr.79], în Codul practic cu privire la formarea bunurilor imobile [nr.82] şi altele. CUVINTE-CHEIE: formarea bunurilor imobile, diviziune, separare, comasare, combinare, proiect de formare, decizie de formare. IMPORTANT: Conform art.2 din Legea cu privire la formarea bunurilor imobile, prin noţiunea de formare a bunului imobil se înţelege un complex de lucrări executate în vederea apariţiei unui nou bun imobil, ca obiect de drept independent, prin separare, divizare, comasare sau combinare a unor bunuri imobile înscrise în Registrul bunurilor imobile. De regulă, formarea bunurilor imobile se iniţiază de proprietarul bunului, inclusiv statul sau unitatea administrativ-teritorială, prin intermediul autorităţii împuternicite cu administrarea bunului. Dar poate fi iniţiată şi de către titularii de drepturi reale cu acordul proprietarului ( de exemplu, creditorul gajist sau persoana care are în proprietate o construcţie pe un teren ce aparţine unităţii-administrativ teritoriale). Formarea bunurilor 119

imobile se realizează prin separarea, divizarea, comasarea şi combinarea bunurilor imobile. Separarea. Formarea prin separare se aplică în cazul când din bunul imobil se desprinde o parte pentru a forma un bun imobil independent. Ca rezultat al formării bunului imobil prin separare în locul bunului imobil iniţial se vor forma două sau mai multe bunuri imobile independente ale aceluiaşi titular. Este de menţionat că procedura de formare se referă la bunul imobil, însă dreptul de proprietate nu se modifică. Astfel, proprietar al bunurilor imobile formate prin separare rămâne persoana-proprietar al bunului iniţial. Se pot forma bunuri atât din bunul imobil proprietate a unei persoane fizice sau juridice, cît şi din bunul imobil proprietate comună. În cazul proprietăţii comune în urma separării se vor respecta aceleaşi cote de proprietate. În rezultatul separări, în Registrul bunului imobil iniţial:  se va păstra numărul cadastral a terenului;  se vor schimba suprafaţa şi hotarele terenului;  se va menţiona actul în temeiul căruia s-a efectuat schimbarea suprafeţei. Pentru bunul imobil nou format:  se va atribui număr cadastral;  se va înregistra bunul imobil în Registrul bunurilor imobile;  se va întocmi dosarul cadastral. Atît pentru bunul imobil iniţial, cât şi pentru bunul imobil nou format – documentele ce stabilesc şi/sau confirmă dreptul de proprietate sunt şi continuă să fie documentele în temeiul cărora a fost dobîndit bunul imobil iniţial, la care se adaugă decizia de formare şi planul bunului. Divizarea. Formarea bunurilor imobile prin divizare se aplică în cazul împărţirii bunului imobil proprietate comună. Pînă la 120

încheierea contractului de împărţire a bunului imobil aflat în proprietate comună pe cote-părţi, coproprietarii vor asigura elaborarea planului de divizare a bunurilor imobile. În cazul divizării bunului imobil se modifică şi regimul juridic al proprietăţii. Astfel, în cazul divizării nu se întocmeşte Decizia de formare, însă se încheie un Contract de împărţire (a se vedea art.art.357, 361 Cod civil) la care se anexează planurile bunurilor imobile divizate. Documentele care servesc drept temei pentru înregistrare în Registrul bunurilor imobile a bunurilor imobile nou formate prin divizare şi a dreptului de proprietate asupra acestora sunt contractul de împărţire, la care se anexează planul cadastral al bunurilor imobile. Exemplu: Terenul cu numărul cadastral ХХХХХХХ.001 aparţine cu drept de proprietate comună pe cote-părţi lui Z şi Y, a cîte 2/3 şi 1/3 respectiv. Coproprietarii acestui bun imobile au decis să împărţească terenul conform cotelor-părţi deţinute. Pentru efectuarea împărţelii la OCT se va solicita executarea planului divizării bunului. Divizarea bunului imobil se face, de regulă, proporţional cotelor-părţi deţinute de către fiecare coproprietar. La solicitarea coproprietarilor această proporţie poate fi încălcată (art.361 Cod civil). Situaţie iniţială

Bunul imobil iniţial care urmează a fi divizat ХХХХХХХ.001

121

Rezultatul divizării

Bunul imobil nou nou ХХХХХХХ.444 ХХХХХХХ.888

Bunul imobil

Cu planul divizării proprietarii se vor adresa notarului pentru perfectarea contractului de împărţire. În contractul de împărţire se va face trimitere la planul divizării, la numerele cadastrale ale noilor bunuri imobile, formate în rezultatul divizării, si suprafeţele acestora. La contract se va anexa planul divizării. După care părţile contractului de împărţire se vor adresa la OCT pentru înregistrarea bunurilor imobile nou formate. În rezultatul acţiunii de divizare, în Registrul bunului imobil iniţial:  se va stinge numărul cadastral a bunului imobil iniţial;  se va menţiona actul în temeiul căruia s-a stins obiectul. Pentru bunurile imobile nou formate:  se vor înregistra în registrul bunurilor imobile;  se vor întocmi dosarele cadastrale. Comasarea. Comasarea este o modalitate de formare a bunului imobil prin unirea a două sau mai multe bunuri imobile înregistrate având hotare comune, inclusiv hotare ce trec pe peretele comun, aparţinând unuia şi aceluiaşi proprietar sau aflându-se în proprietatea comună a aceloraşi persoane. În cazul bunurilor imobile proprietate comună pot fi comasate doar bunurile imobile proprietate comună în devălmăşie sau numai bunurile imobile proprietate pe cote-părţi. În cazul comasării bunurilor imobile 122

proprietate comună în diviziune, cotele-părţi în bunul comasat se calculează de executantul lucrărilor cadastrale în cooperare cu coproprietarii, ţinându-se cont de cotele deţinute de coproprietari în bunurile imobile iniţiale. Cotele-părţi în bunul imobil format prin comasare se indică în decizia de formare. În calitate de documente pentru înregistrarea bunului şi a dreptului asupra bunului imobil format prin comasare sunt documentele iniţiale prin care au fost dobîndite bunurile la care se adaugă decizia de formare şi planul bunului nou. Comasarea bunurilor imobile ce aparţin diferitor proprietari poate avea loc numai în cazul existenţei unui act juridic între aceşti proprietari (suplimentar la decizia de formare), care reglementează relaţiile juridice ce apar în legătură cu comasarea bunurilor imobile. Exemplu: Bunurile imobile care urmează a fi comasate constituie terenuri de sine stătătoare, dar cu hotare comune. Situaţie iniţială

Bun imobil care urmează Bun imobil care urmează a fi comasat ХХХХХХХ.001 a fi comasat ХХХХХХ.002 Rezultatul comasării

Bunul imobil nou format ХХХХХХХ.999 123

În rezultatul acţiunii de comasare, în Registrul bunurilor imobile, în cazul bunurilor imobile iniţiale:  se vor stinge numerele cadastrale ale bunurilor imobile iniţiale;  se va menţiona actul în temeiul căruia s-au stins bunurile imobile. Pentru bunul imobil nou format:  se va atribui număr cadastral bunului nou format;  se va înregistra bunul imobil nou;  se va întocmi dosar cadastral. În cazul dobândirii mai multor terenuri cu destinaţie agricolă, având hotare comune, se poate aplica, la cererea proprietarului, o modalitate mai simplificată de formare a bunului prin comasare, concomitent cu înregistrarea dreptului de proprietate asupra bunurilor obţinute, conform Ordinului Directorului General al Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru „Privind procedura simplificată de formare a bunurilor imobile prin comasare” (Nr.138 din 18.07.2005 // În: M.O. Nr.59-62/224 din 14.04.2006). Combinarea. Formarea bunului prin combinare este o acţiune de separare a unei părţi din bunul imobil înregistrat, dar fără a se forma un bun imobil independent, şi alipirea acestei părţi la un bun imobil adiacent. Această modalitate de formare oferă posibilitatea de a resistematiza două proprietăţi adiacente ale aceluiaşi proprietar, sau de a înstrăina o parte a unui bun imobil prin unirea acestei părţi la bunul imobil adiacent. În cazul în care proprietar al bunurilor imobile implicate în procesul de combinare este una şi aceiaşi persoană – combinarea se realizează prin emiterea Deciziei de formare. În cazul în care dreptul de proprietate asupra terenurilor implicate în procesul de combinare aparţine diferitor persoane – combinarea are loc în temeiul unui contract de înstrăinare.

124

Exemplu: Pînă la vînzarea unei părţi de teren proprietarului terenului vecin, se va elabora planul nou al celor două parcele, unde partea care se vinde va fi inclusă în planul terenului la care se alipeşte. Planul nou al celor două parcele va constitui parte integrantă a contractului de vânzare-cumpărare a suprafeţei de teren vîndute. În contractul dat obiect al vânzării nu va figura bunul imobil cu numărul cadastral, ci o suprafaţă anumită a bunului imobil, în conformitate cu planul anexat la contract. Situaţie iniţială

Bun imobil ХХХХХХХ.001 Partea care urmează a fi combinată Bun imobil ХХХХХХХ.002

Rezultatul combinării

Bun imobil modificat ХХХХХХХ. 001

Bun imobil modificat ХХХХХХХ .002

125

Pentru perfectarea contractului de înstrăinare cu combinarea bunurilor, notarului i se vor prezenta:  documentele ce confirmă drepturile asupra bunurilor imobile implicate în procesul de combinare;  extrasul din Registrul bunurilor imobile pentru bunurile incluse în procesul de combinare;  planul nou al bunurilor imobile, unde partea care se vinde va fi inclusă în planul terenului la care se alipeşte. În urma combinării în Registrul bunurilor imobile:  se vor păstra numerele cadastrale ale bunurilor imobile;  se vor efectua modificările respective privind suprafaţa terenurilor, alte date, după caz;  se vor efectua modificările respective în planul cadastral, ţinut de OCT;  se vor include în dosarul cadastral actele care au servit drept temei de efectuare a modificărilor în Registrul bunurilor imobile. Bunul imobil supus formării trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: 1) trebuie să corespundă destinaţiei iniţiale, fiind respectate normele antiincendiare, sanitare, ecologice, urbanistice, fie să se asigure în cadrul procedurii de formare schimbarea destinaţiei în conformitate cu legislaţia; 2) formarea bunului imobil nu se va efectua dacă bunul imobil care se formează nu va putea fi utilizat constant conform destinaţiei, sau ca rezultat al formării se vor înrăutăţi condiţiile de utilizare a bunului; 3) să fie asigurat cu drum de acces sau să fie posibilă instituirea servituţii de trecere pentru asigurarea accesului la bunul imobil în cauză, să fie posibilă pentru terenurile destinate construcţiei asigurarea, după necesitate, cu conducte de apă, canalizare etc.; 4) încăperea izolată ce se formează să fie asigurată cu intrare separată; 126

5) dacă hotarele unui teren în curs de formare se intersectează cu hotarele unităţilor administrativ-teritoriale, atunci bunurile imobile trebuie formate ca bunuri separate în fiecare unitate administrativ–teritorială, iar în cazul în care bunul imobil se formează pe un teritoriu unde există planul urbanistic de dezvoltare a localităţii sau este stabilit regim special de folosinţă a terenului sau a construcţiei, configuraţia, dimensiunile şi alţi indici ai bunului imobil ce se formează trebuie să corespundă cu cerinţele planului urbanistic sau regimului stabilit; 6) la formarea bunurilor imobile cu destinaţie agricolă trebuie să se ţină cont de normele agrotehnice, alte reguli şi norme prevăzute de legislaţie pentru această categorie de terenuri; 7) la formarea terenurilor destinate construcţiilor, forma, dimensiunile, proiectarea hotarelor terenurilor trebuie să corespundă legislaţiei cu privire la urbanism; 8) în cazul formării construcţiilor, apartamentelor, încăperilor izolate, dacă aceasta implică efectuarea lucrărilor pentru care, în conformitate cu legislaţia, este necesară autorizaţia de construire, persoana interesată este obligată să primească acest document, copia căruia o va depune la OCT. Formarea bunurilor imobile are loc în următoarea consecutivitate a acţiunilor: a) se depune cererea de formare a bunului imobil; b) se efectuează studiul privind posibilitatea formării bunului imobil; c) se elaborează proiectul de formare a bunului imobil; d) se întocmeşte planul cadastral sau geometric al bunului imobil format; e) se emite decizia de formare a bunului imobil; f) bunul imobil se înscrie în Registrul bunurilor imobile. Înregistrarea bunului imobil format şi a drepturilor asupra lui se efectuează la OCT în a cărei rază de acţiune este situat bunul în baza documentelor ce confirmă drepturile, decizia de formare şi 127

dosarul tehnic, după caz. În termenele stabilite pentru înregistrarea bunului imobil, OCT controlează conformitatea documentelor prezentate cu cerinţele stabilite în domeniu. În cazul neconformităţii, pînă la înlăturarea ei, Registratorul OCT va sista, în modul stabilit, înregistrarea. După verificarea documentelor, Registratorul OCT: a) atribuie, după caz, bunului imobil format număr cadastral; b) consemnează în Registrul bunurilor imobile drepturile asupra bunului imobil format; c) operează modificări în planul cadastral şi în dosarul cadastral, inclusiv anularea numărului cadastral al fiecărui bun imobil iniţial; d) va întocmi, după caz, în temeiul documentelor prezentate de solicitant, dosare cadastrale pentru fiecare bun imobil format. Procedura formării bunului imobil poate înceta în orice moment pînă la înscrierea drepturilor asupra acestuia în Registrul bunurilor imobile, la cererea persoanei care a iniţiat procedura de formare. NOTĂ: Una din condiţiile necesare pentru formarea bunurilor imobile este ca bunurile imobile care sunt supuse formării să aibă un hotar sau, respectiv, un perete comun. Legislaţia unor ţări, cum ar fi, de exemplu, Suedia, permite formarea bunurilor imobile şi asupra bunurilor care sunt amplasate în locuri diferite din cadrul unei unităţi administrativ-teritoriale. ÎN CADRUL SEMINARELOR se va atrage atenţia asupra cadrului juridic şi regulatoriu privind formarea bunurilor imobile (a vedea legislaţia recomandată la tema în cauză). Suplimentar, vor fi supuse dezbaterilor problemele teoretice şi practice privind:  condiţiile necesare pentru formarea bunurilor imobile;  procedura de formare a bunurilor imobile prin comasare, divizare,  procedura de formare a bunurilor imobile prin separare, combinare; 128

 specificul formării bunurilor imobile proprietate a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale;  particularităţile formării bunurilor imobile la iniţiativa instanţei de judecată, a organului fiscal şi a executorului judecătoresc ;  procedura înregistrării bunurilor imobile nou formate. ÎN URMA STUDIERII TEMEI DATE, studentul trebuie:  să determine actele normative ce reglementează relaţiile privind formarea bunurilor imobile (conform Listei actelor normative recomandate la această temă);  să expună definiţia formării bunurilor imobile (art.2 din Legea cu privire la formarea bunurilor imobile);  să posede cunoştinţe teoretice şi practice profunde în ceea ce priveşte formarea bunurilor imobile prin comasare, divizare, separare, combinare (art.9 - 13 din Legea cu privire la formarea bunurilor imobile);  să determine procedura formării (art.14 - 22 din Legea cu privire la formarea bunurilor imobile);  să evidenţieze cazurile de formare a bunurilor imobile din iniţiativa instanţei de judecată, inspectoratului fiscal (în cazul vînzării bunurilor imobile în vederea executării hotărîrii instanţei de judecată, asemenea, în cazul înstrăinării bunurilor imobile de către organele fiscale teritoriale pentru neplata impozitelor şi altor plăţi obligatorii etc. (art.22 din Legea cu privire la formarea bunurilor imobile).  să determine particularităţile formării terenurilor aferente obiectelor privatizate sau care se privatizează, precum şi obiectelor private, aflate în proprietatea întreprinderilor, înfiinţate în afara procesului de privatizare (particularităţi: iniţierea formării bunurilor imobile parvine de la întreprinderea privatizată sau care se privatizează, fie de la întreprinderea privată, înfiinţată în afara procesului de privatizare, care asigură elaborarea documentelor tehnice necesare pentru formarea bunului imobil; documentele se prezintă, în modul stabilit autorităţii administraţiei publice locale în vederea luării deciziei 129

de formare; refuzul autorităţii administraţiei publice locale poate fi atacat în instanţa de judecată). XX. RĂSPUNDEREA JURIDICĂ PRELEGERI: 1. Răspunderea civilă. Crearea fondului de garanţie. 2. Recuperarea prejudiciului în cadrul Fondului de garanţie. 3. Răspunderea administrativă. Răspunderea penală. SEMINARE: 1. Procedura examinării pe cale civilă. Întocmirea acţiunii. 2. Crearea Fondului de garanţie şi menirea acestuia. Recuperarea prejudiciului prin intermediul Fondului de garanţie. 3. Răspunderea administrativă. Înaintarea cererii în contencios administrativ. Răspunderea penală. LEGISLAŢIA: nr.1, 3, 4, 8, 9, 10, 11, 27, 30, 33, 41, 56, 93, 94. LITERATURA: nr. 3, 4, 9, 31, 40, 44, 45, 64, 68, . Reglementări normative privind răspunderea juridică, inclusiv pentru încălcarea sau nerespectarea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile, normelor de drept imobiliar şi legislaţiei cadastrale, se conţin în art.1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale din 04.11.1950 (ratificată prin Hotărârea Parlamentului RM nr.1298 din 24.07.1997), în Codul civil [nr.3; art.art.1398-1424], în Codul funciar [nr.4; art.art.95101], în Codul penal [nr.8; art.art.193, 189-190, 196-198, 200, 324-325, 327-329, 331-332, 360 - 361], în Codul contravenţional [nr.9; art.art.92, 93, 115, 116, 117, 118, 119, 120, 125, 126, 130, 134, 135, 177, 312, 313, 326, 335], în Codul de procedură civilă [nr.10], în Codul muncii [nr.11; art.art.206-211], în Legea 130

contenciosului administrativ nr.793 [nr.27], în Legea cadastrului bunurilor imobile [nr.30; art.art.47-51], Legea privind calitatea în construcţii [nr.33], în Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru [nr.41], în Regulamentul cu privire la modul de creare şi funcţionare a Fondului de garanţie [nr.56], în Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a RM privind aplicarea în practica judiciară de către instanţele judecătoreşti a unor prevederi ale Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale [nr.93], în Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie cu privire la practica aplicării legislaţiei funciare de către instanţele judecătoreşti [nr.94] şi altele. CUVINTE-CHEIE: prejudiciu, prejudiciu material, prejudiciu moral, Fond de garanţie, contravenţie, infracţiune, contencios administrativ. IMPORTANT: Încălcarea sau nerespectarea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile, normelor de drept imobiliar şi legislaţiei cadastrale, altor norme de drept care asigură funcţionarea cadastrului bunurilor mobile şi sistemului cadastral al RM în totalitatea acestuia atrage după sine răspunderea civilă, răspunderea disciplinară (inclusiv materială), răspunderea contravenţională şi răspunderea penală. Subiecţi ai răspunderii juridice în domeniul dreptului imobiliar sunt Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru (ARFC), Întreprinderea de Stat „Cadastru”, oficiile cadastrale teritoriale, registratorii, persoanele cu funcţii de răspundere şi colaboratorii din cadrul OCT, ARFC, altor organe administrative centrale, din cadrul autorităţilor administraţiei publice locale, dar şi cetăţenii RM, cetăţenii străini şi apatrizii. Oficiul cadastral teritorial poartă răspundere civilă pentru cauzare de prejudicii titularilor de drepturi prin deteriorarea sau pierderea documentelor din cadastru ori prin refuzul neîntemeiat de a înregistra drepturile asupra bunurilor imobile. Răspunderea civilă 131

constă în recuperarea prejudiciului cauzat. În acest sens, prejudiciul poate fi material, valoarea căruia se stabileşte la momentul examinării cererii de chemare în judecată, şi moral, mărimea căruia, de asemenea, se stabileşte de către instanţa de judecată. În cazul în care va fi dovedită vina Registratorului în cauzarea de prejudicii titularilor de drepturi, prin efectuarea înscrierilor de către Registrator, acesta va răspunde material, în acest sens Întreprinderea de Stat „Cadastru” va înainta o cerere în ordine de regres. Legea cadastrului bunurilor imobile la art.47(4) prevede şi răspunderea titularului de drepturi pentru: a) încălcarea termenului stabilit de depunere a cererii de înregistrare a drepturilor; b) neasigurarea accesului la bunul imobil pentru executarea de lucrări cadastrale; c) strămutarea şi distrugerea bornelor de hotar sau neasigurarea integrităţii lor. Legea cadastrului bunurilor imobile prevede la art.47(5) şi răspunderea contravenţională a persoanelor cu funcţii de răspundere din întreprinderi, instituţii şi organizaţii care execută lucrări ce ţin de folosirea datelor cadastrale pentru: a) efectuarea lucrărilor cadastrale fără licenţă (în cazurile prevăzute de lege); b) neprezentarea datelor cadastrale actualizate; c) neprezentarea documentelor ce servesc drept temei pentru efectuarea de înscrieri în registrul bunurilor imobile în conformitate cu legislaţia. În afară de cele indicate mai sus, art.48(1)(2)(3) din Legea cadastrului bunurilor imobile prevede răspunderea lucrătorilor oficiului cadastral teritorial pentru:

132

 introducerea, modificarea, eliminarea înscrierii din Registrul bunurilor imobile cu încălcarea modului stabilit, precum şi difuzarea şi furnizarea nesancţionată a datelor din cadastru;  furnizarea datelor din cadastru în scopuri comerciale, fără contractul respectiv cu oficiul cadastral teritorial, către întreprinderi, instituţii şi organizaţii care nu intră în sistemul organelor cadastrale. Răspunderea contravenţională apare în cazurile şi modul stabilit de Codul contravenţional, adoptat prin Legea nr.218 din 24.10.2008. În materie de răspundere contravenţională poate fi menţionat în mod special art.326 Cod contravenţională (partea specială), care prevede sancţiuni concrete sub formă de amendă pentru încălcarea prevederilor Legii cadastrului bunurilor imobile, şi anume, pentru:. 1) încălcarea termenului stabilit pentru depunerea cererii de înregistrare a dreptului asupra bunurilor imobile; 2) neasigurarea accesului la bunul imobil pentru executarea de lucrări cadastrale; 3) neprezentarea documentelor ce servesc drept temei pentru efectuarea de înregistrări în registrul bunurilor imobile în conformitate cu legislaţia; 4) neprezentarea datelor cadastrale actualizate; 5) introducerea, modificarea şi radierea din registrul bunurilor imobile, cu încălcarea modului stabilit, a datelor cadastrale, difuzarea şi furnizarea lor fără aprobare; 6) furnizarea de date cadastrale în scopuri comerciale fără contract încheiat cu organul cadastral teritorial către persoane juridice care nu fac parte din sistemul organelor cadastrale. În afară de aceasta, este necesar de a lua în considerare că noul Cod contravenţional prevede în calitate de contravenţii, cu aplicarea măsurilor de răspundere contravenţională respective (de regulă, amendă contravențională), şi pentru unele alte fapte care, direct sau 133

tangenţial ţin de exercitarea şi apărarea drepturilor asupra unor anumite categorii de bunuri imobile, cum ar fi, pentru: - tăinuirea informaţiei despre fondul funciar disponibil (art.92); - pentru încălcarea legislaţiei privind geodezia, cartografia şi topografia (art.93); - degradarea terenurilor, falsificarea informaţiei despre starea şi folosirea lor (art.115); - abaterea neautorizată de la proiectele de organizare a teritoriului sau de folosinţă a terenului (art.116); - neîndeplinirea obligaţiei de a aduce terenurile într-o stare care să asigure folosirea lor conform destinaţiei (art.117); - necultivarea terenurilor, neefectuarea măsurilor obligatorii de ameliorare a acestora, de protecţie a solului contra eroziunii provocate de vînt şi de apă, de prevenire a altor procese care deteriorează starea solului (art.118); - încălcarea modului de protecţie şi de folosire a subsolului (art.119); - decopertarea şi distrugerea neautorizată a litierei, a păturii vii şi a stratului superior de sol fertil (art.120); - folosirea neautorizată a terenurilor din fondul forestier şi spaţiile verzi pentru defrişare, construcţie de clădiri administrative, depozite şi alte obiective (art.134); - încălcarea legislaţiei şi documentelor normative în construcţii (art.177); - abuzul de putere sau abuzul de serviciu (art.312); - excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu (art.313); - samavolnicie (art.335) şi altele. Răspunderea penală a lucrătorilor oficiului cadastral apare doar în cazul în care aceștia comit infracţiuni prevăzute de partea specială a Codului penal. Implicit, normele Codului penal pot fi aplicate pentru cauzarea de daune titularilor de drepturi patrimoniale asupra bunurilor imobile ca rezultat al unei atitudini neglijente sau neconştiincioase faţă de obligaţiile de serviciu (art.329 Cod penal), pentru luarea, sustragerea, tăinuirea, degradarea sau distrugerea 134

documentelor (art.360 Cod penal), pentru confecţionarea, deţinerea, vînzarea sau folosirea documentelor oficiale false (art.361 Cod penal) şi altele (a vedea şi art.art.193, 189-190, 196198, 200, 324-325, 327-328, 331-332), În ceea ce priveşte răspunderea disciplinară a lucrătorilor oficiului cadastral, aceştia nu sunt funcţionari publici, disciplina de muncă nu este reglementată de careva regulamente disciplinare speciale, de aceea în cazul încălcărilor disciplinare se vor aplica normele dreptul muncii (a vedea, în special, art.art.206-211 din Codul muncii). FONDUL DE GARANŢIE. În vederea asigurării recuperării prejudiciului material cauzat titularilor de drepturi prin înscrierile efectuate în Registrul bunurilor imobile, în conformitate cu Legea cadastrului bunurilor imobile şi în temeiul Hotărîrii Guvernului nr.1170 din 4 decembrie 1998 cu privire la Fondul de garanţie a fost instituit Fondul de garanţie, care este, în esenţă, o totalitate de mijloace băneşti speciale, acumulate pentru asigurarea achitării compensaţiei titularilor de drepturi asupra bunurilor imobile, drepturile cărora au fost lezate de oficiile cadastrale teritoriale. Fondul de garanţie este constituit sub formă de un cont special, administrat de Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru, iar utilizarea mijloacelor fondului se efectuează la decizia Comisiei interdepartamentale, creată prin aceeaşi hotărîre de Guvern, deciziile cărei pot fi atacate în instanţa judecătorească. Mijloacele Fondului de garanţie se acumulează din defalcările obligatorii ale oficiilor cadastrale teritoriale. Crearea Fondului de garanţie dă posibilitate titularilor de drepturi să primească integral compensaţia pentru prejudiciul cauzat de Registratorul oficiului cadastral fără a se adresa în instanţa judecătorească. Plata compensaţiei se efectuează doar în cazul prejudiciilor aduse la înregistrarea curentă şi numai după prima tranzacţie efectuată cu bunul imobil în cauză, şi se ia în considerare prejudiciul cauzat titularului de drepturi din cauza erorii sau rectificării înscrisului din Registrul bunurilor 135

imobile. În cazul în care prejudiciul a fost cauzat din vina titularului de drepturi, compensaţia nu se plăteşte. După efectuarea plăţii, Agenţia recuperează pe cale judecătorească sumele plătite din Fondul de garanţie în ordine de regres de la persoanele vinovate. Pentru a asigura proporţionalitatea între mijloacele acumulate şi necesităţile de a plăti compensaţii pentru prejudiciile eventual cauzate, mărimea Fondului de garanţie poate fi revăzută anual. ÎN CADRUL SEMINARELOR se va atrage atenţia asupra cadrului legislativ care prevede răspunderea juridică pentru încălcarea sau nerespectarea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile, normelor de drept imobiliar şi/sau legislaţiei cadastrale, altor norme de drept care asigură funcţionarea cadastrului bunurilor mobile şi sistemului cadastral al RM în totalitatea acestuia. Suplimentar, vor fi analizate şi supuse dezbaterii problemele teoretice şi practice privind:  esenţa, conţinutul şi formele răspunderii civile (modalitatea recuperării prejudiciului material şi prejudiciului moral etc.);  determinarea subiecţilor care vor fi atraşi la răspundere civilă în diferite circumstanţe;  răspunderea Registratorului pentru cauzarea de prejudicii titularului de drepturi patrimoniale asupra bunurilor imobile;  determinarea procedurii de recuperare a prejudiciului cauzat;  esenţa şi conţinutul răspunderii penale, răspunderii contravenţionale pentru încălcarea normelor de drept imobiliar;  esenţa şi conţinutul răspunderii disciplinare a lucrătorilor oficiului cadastral;  particularităţile răspunderii disciplinare în cazul funcţionarilor publici din cadrul Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru;  rolul şi scopul creării Fondului de garanţie;  procedura recuperării prejudiciului stabilită de Regulamentul cu privire la modul de creare şi funcţionare a Fondului de garanţie [nr.56]. 136

ÎN URMA STUDIERII TEMEI DATE studentul trebuie:  să cunoască legislaţia şi normele de drept concrete în temeiul cărora persoanele juridice sau fizice vinovate pot fi atrase la răspundere civilă, răspundere contravenţională sau răspundere penală pentru încălcarea sau nerespectarea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile, normelor de drept imobiliar şi legislaţiei cadastrale, altor norme de drept care asigură funcţionarea cadastrului bunurilor mobile şi sistemului cadastral al RM în totalitatea acestuia (a vedea Lista actelor normative recomandate la această temă);  să evidenţieze cazurile în care pot fi atraşi răspundere juridică Registratorii oficiilor cadastrale teritoriale, alţi lucrători ai oficiilor cadastrale (oficiile cadastrale teritoriale răspund pentru emiterea sau perfectarea documentelor cu erori comise din culpă proprie, precum şi pentru erorile comise în planurile întocmite de acesta);  să cunoască procedura recuperării prejudiciului material, prejudiciului moral pentru daunele interese cauzate titularilor de drepturi patrimoniale asupra bunurilor imobile;  să determine rolul Fondului de garanţie în recuperarea prejudiciului pentru cauzarea daunelor titularilor de drepturi asupra bunurilor imobile în procesul înregistrării de stat a bunurilor imobile şi a drepturilor asupra acestora;  să expună procedura recuperării prejudiciului prin intermediul şi din contul Fondului de garanţie;  să evidenţieze lacunele ce persistă în procesul aplicării răspunderii juridice pentru încălcarea sau nerespectarea normelor de drept imobiliar şi legislaţiei cadastrale, altor norme de drept care asigură funcţionarea cadastrului bunurilor mobile şi sistemului cadastral al RM;  să întocmească proiecte de cereri de chemare în instanţa de judecată privind recuperarea prejudiciului cauzat din culpa oficiilor cadastrale teritoriale, altor documente de drept civil şi de procedură civilă privitor la răspunderea juridică. 137

================================================ ================================================

================================================ TEMATICA TEZELOR DE AN ================================================ 1. Noţiunea, obiectul şi subiecţii dreptului imobiliar. 2. Noţiunea şi tipurile izvoarelor dreptului imobiliar. 3. Bunurile imobile – obiect al înregistrării de stat în cadastru. 4. Dreptul de proprietate publică asupra bunurilor imobile. 5. Dreptul de proprietate privată asupra bunurilor imobile. 6. Modalităţile juridice ale dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile. 7. Regimul juridic al bunurilor imobile proprietate publică. 8. Regimul juridic al bunurilor imobile proprietate privată. 9. Modurile de dobîndire a drepturilor patrimoniale asupra bunurilor imobile şi caracteristica generală a acestora. 10. Accesiunea imobiliară naturală şi accesiunea imobiliară artificială. 11. Exproprierea bunurilor imobile pentru cauză de utilitate publică şi particularităţile acesteia. 12. Privatizarea - mod specific de dobândire a dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile. 13. Privatizarea terenurilor proprietate publică. 14. Privatizarea fondului de locuinţe. 15. Privatizarea întreprinderilor proprietate publică şi altui patrimoniu proprietate publică. 16. Noţiunea şi conţinutul dreptului de vecinătate. 17. Circulaţia civilă şi piaţa bunurilor imobile în Republica Moldova. 18. Garantarea şi apărarea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile în Republica Moldova. 138

19. Consideraţii privind constituirea şi funcţionarea sistemului

înregistrării de stat a bunurilor imobile în Republica Moldova. 20. Sistemul organelor cadastrale şi competenţele acestora. 21. Registratorul oficiului cadastral teritorial – statutul juridic,

drepturile şi obligaţiile acestuia. 22. Noţiunea, scopul şi elementele structurale ale cadastrului bunurilor imobile. 23. Subiecţii şi obiectele înregistrării de stat în cadastrul bunurilor imobile. 24. Lucrările cadastrale şi dosarul cadastral. 25. Formarea bunurilor imobile. 26. Registrul bunurilor imobile - documentul de bază al cadastrului bunurilor imobile. 27. Drepturile patrimoniale, faptele şi raporturile juridice aferente imobilelor supuse înregistrării de stat în registrul bunurilor imobile. 28. Felurile înscrierilor efectuate în registrul bunurilor imobile. 29. Înregistrarea primară şi crearea cadastrului bunurilor imobile Republica Moldova. 30. Procedura înregistrării de stat a bunurilor imobile şi a drepturilor asupra lor. 31. Documentelor ce servesc drept temei pentru înregistrarea de stat a bunurilor imobile şi a drepturilor asupra acestora. 32. Particularităţile înregistrării de stat a unor categorii de bunuri imobile şi drepturi asupra acestora. 33. Reglementarea juridică a tarifelor şi plăţilor pentru serviciile prestate de către Întreprinderea de Stat „Cadastru” şi filialele acesteia. 34. Soluţionarea litigiilor ce apar în procesul înregistrării de stat a bunurilor imobile şi a drepturilor asupra lor. 35. Răspunderea juridică pentru încălcarea legislaţiei în procesul înregistrării de stat a bunurilor imobile.

139

================================================ ANEXE ================================================ LEGEA CADASTRULUI BUNURILOR IMOBILE (Nr.1543 din 25.02.1998) ================================================ Publicat: 21.05.1998 în Monitorul Oficial Nr.44-46, art. Nr: 318 Data intrării in vigoare: 21.05.1998 Notă: Noţiunea "înscris" din cuprinsul legii se înlocuieşte, după caz, cu noţiunea " înscriere" prin LP52-XVI din 09.03.06, MO5962/14.04.06 art.242 În cuprinsul legii, sintagma "Agenţia de Stat Relaţii Funciare şi Cadastru" se substituie prin sintagma "Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru" prin LP362 din 23.12.05, MO20/31.01.06 art.87 În cuprinsul legii, sintagma "Agenţia Naţională Cadastru, Resurse Funciare şi Geodezie" se substituie prin sintagma "Agenţia de Stat Relaţii Funciare şi Cadastru", prin LP97-XV din 01.04.04, MO132-137/06.08.04 art.694 Pe tot cuprinsul legii, sintagma "organ cadastral teritorial" se înlocuieşte cu sintagma "oficiu cadastral teritorial" prin LP1037XIV din 09.06.00, MO94/03.08.00. Parlamentul adoptă prezenta lege. Capitolul I. DISPOZIŢII GENERALE Articolul 1. Domeniul de aplicare a legii 140

(1) Prezenta lege stabileşte modul de creare şi de ţinere a cadastrului bunurilor imobile, prin care se asigură recunoaşterea publică a dreptului de proprietate şi a altor drepturi patrimoniale asupra bunurilor imobile, ocrotirea de către stat a acestor drepturi, susţinerea sistemului de impozitare şi a pieţei imobiliare. (2) Prezenta lege reglementează raporturile juridice privind bunurile imobile situate în limitele ţării, indiferent de tipul de proprietate şi de destinaţia lor, definite de legislaţie ca susceptibile a face obiectul înregistrării. Articolul 2. Noţiuni principale În sensul prezentei legi, se utilizează următoarele noţiuni principale: cadastru - sistem informaţional de stat ce conţine înscrieri despre terenuri, despre obiectele aferente lor şi despre drepturile asupra lor, constituit din cadastrul bunurilor imobile şi cadastre specializate; cadastru al bunurilor imobile - cadastru general, care reprezintă un sistem unic multifuncţional de înregistrare de stat a bunurilor imobile şi a drepturilor asupra lor, de estimare a valorii acestora; cadastru specializat - cadastru care include date sistematizate despre bunurile imobile în funcţie de particularităţile lor naturale şi de alte caracteristici stabilite de legislaţie. Cadastre specializate sînt: cadastrul apelor, cadastrul silvic, cadastrul urbanistic etc.; [Art.2 noţiune exclusă prin LP52-XVI din 09.03.06, MO5962/14.04.06 art.242] teren - parte din teritoriu avînd hotare închise a cărei suprafaţă, al cărei amplasament şi ale cărei caracteristici sînt reflectate în cadastrul bunurilor imobile; construcţie - clădire sau construcţie legată solid de pămînt a cărei strămutare este imposibilă fără cauzarea de prejudicii destinaţiei ei. Poate fi obiect independent al înregistrării de stat; [Art.2 noţiune modificată prin LP52-XVI din 09.03.06, MO5962/14.04.06 art.242] 141

încăpere izolată - partea interioară a unei construcţii, separată de alte părţi adiacente ale acestei construcţii prin pereţi sau prin despărţituri fără goluri pentru uşi, avînd ieşire separată pe palierul scării, în coridor comun, în curte sau în stradă; [Art.2 noţiune modificată prin LP52-XVI din 09.03.06, MO5962/14.04.06 art.242] hotar - linie imaginară sau fizică ce indică punctele extreme ale terenului, delimitîndu-l de alte terenuri. Poate fi marcat în natură cu obiecte materiale; plan cadastral - reprezentare grafică a teritoriului, conţinînd date despre amplasamentul, hotarele şi numerele cadastrale ale terenurilor, precum şi alte date; plan geometric - document tehnic, întocmit în urma măsurărilor la faţa locului, în care se indică hotarele terenului şi construcţiile capitale amplasate pe acesta; [Art.2 noţiunea modificată prin LP97-XV din 01.04.04, MO132-137/06.08.04 art.694] număr cadastral - număr individual, irepetabil pe teritoriul ţării, al bunului imobil. Se atribuie conform procedurii stabilite de legislaţie şi se păstrează pe toată perioada de existenţă a bunului imobil în calitate de obiect de drept unic; număr cadastral convenţional - număr cadastral provizoriu, care este atribuit bunului imobil cînd atribuirea numărului cadastral este imposibilă şi care urmează să fie substituit printr-un număr cadastral; dosar cadastral - colecţie sistematizată de documente ce confirmă drepturile, de scheme, planuri, schiţe şi de alte documente referitoare la fiecare bun imobil; monitoring al bunului imobil - sistem de supraveghere asupra modificărilor ce se produc în componenţa bunului imobil, asupra transmiterii sau grevării drepturilor asupra lui; înregistrare de stat a drepturilor patrimoniale asupra bunului imobil, denumită în continuare înregistrare a drepturilor înscrierea în registrul bunurilor imobile a bunului imobil, a 142

dreptului de proprietate şi a altor drepturi patrimoniale asupra acestuia, precum şi a titularului de drepturi; registru al bunurilor imobile - sistem de înscrieri, efectuate conform prezentei legi, privitoare la bunurile imobile şi la drepturile patrimoniale asupra lor; înregistrare de stat primară - efectuarea primei înscrieri în registrul bunurilor imobile privitor la bunul imobil, la drepturile patrimoniale asupra lui şi la titularul de drepturi; înregistrare de stat curentă - efectuarea de modificări în registrul bunurilor imobile; document ce confirmă drepturile - contract, act administrativ sau un alt document legal care constituie temeiul naşterii, modificării sau stingerii drepturilor patrimoniale; grevare - drepturile patrimoniale asupra unui bun imobil ale unor persoane care nu sînt proprietarii lui (ipotecă, arendare, servitute şi altele); [Art.2 noţiune exclusă prin LP52-XVI din 09.03.06, MO5962/14.04.06 art.242] registrator - persoană cu funcţii de răspundere, care este în drept să examineze documentele ce confirmă drepturile şi să decidă asupra înregistrării bunului imobil şi a drepturilor asupra lui, să efectueze şi să rectifice înscrieri în registrul bunurilor imobile în modul stabilit. [Art.1 noţiune modificată prin LP291-XVI din 19.12.08, MO3033/13.02.09 art.73] registrator stagiar – persoană care efectuează stagiul în cadrul oficiului cadastral teritorial în baza unui contract individual de muncă, încheiat în conformitate cu legislaţia muncii. [Art.1 noţiune introdusă prin LP291-XVI din 19.12.08, MO3033/13.02.09 art.73] Articolul 3. Cadastrul bunurilor imobile. Scopul şi structura lui (1) Cadastrul bunurilor imobile, denumit în continuare cadastru, este: 143

a) cadastrul general al ţării, în care se identifică, se descriu, se estimează şi se reprezintă pe planuri cadastrale toate bunurile imobile din ţară şi se înregistrează drepturile titularilor asupra lor; b) instrument în exercitarea împuternicirilor statului privind administrarea resurselor funciare, ocrotirea intereselor publice şi private în raporturile juridice ce ţin de bunurile imobile; c) un sistem de ocrotire a titularilor de drepturi patrimoniale asupra bunurilor imobile; d) un sistem deschis de informare a participanţilor la piaţa bunurilor imobile şi a autorităţilor publice, inclusiv a organelor fiscale. (2) Organul cadastral teritorial creează şi ţine cadastrul în raza sa de acţiune stabilită de Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru. (3) Cadastrul se constituie din planurile cadastrale ale teritoriului şi din dosarele cadastrale pentru fiecare bun imobil. [Art.3 al.(3) modificat prin LP97-XV din 01.04.04, MO132137/06.08.04 art.694] Articolul 4. Subiecţii şi obiectele înregistrării (1) Subiecţi ai înregistrării sînt proprietarii de bunuri imobile şi alţi titulari de drepturi patrimoniale: cetăţeni ai Republicii Moldova, cetăţeni străini, apatrizi, persoane juridice din ţară şi din străinătate, organizaţii internaţionale, Republica Moldova, unităţile ei administrativ-teritoriale, state străine. (2) Obiecte ale înregistrării sînt bunurile imobile, dreptul de proprietate şi celelalte drepturi reale asupra lor. (3) La bunurile imobile ce se înregistrează în registrul bunurilor imobile se raportă: a) terenurile; b) clădirile şi construcţiile legate solid de pămînt; c) apartamentele şi alte încăperi izolate. (4) În registrul bunurilor imobile pot fi înregistrate porţiunile de subsol, obiectivele acvatice separate, precum şi plantaţiile prinse de rădăcini (plantaţiile perene) înfiinţate în conformitate cu normele stabilite de legislaţie. 144

(5) În registrul bunurilor imobile, în afară de drepturile reale ce au ca obiect bunuri imobile, pot fi înscrise, în cazurile prevăzute de lege, drepturile de creanţă, faptele sau raporturile juridice aferente acestor bunuri. (6) Reţelele tehnico-edilitare din intravilanul localităţii nu cad sub incidenţa prezentei legi. [Art.4 modificat prin LP52-XVI din 09.03.06, MO5962/14.04.06 art.242] Articolul 5. Obligativitatea înregistrării (1) Sînt supuse înregistrării obligatorii bunurile imobile şi drepturile asupra lor indicate la art.4 alin.(2) şi (3). [Art.5 al.(1) modificat prin LP52-XVI din 09.03.06, MO5962/14.04.06 art.242] (2) Înregistrarea bunului imobil şi a drepturilor asupra lui se efectuează exclusiv de către organul cadastral teritorial în a cărui rază de activitate se află bunul imobil. Articolul 6. Transparenţa datelor despre înregistrare (1) Înregistrarea are un caracter deschis. Organul care efectuează înregistrarea este obligat să elibereze, în termen de 7 zile lucrătoare sau într-un alt termen stabilit de lege, oricărei persoane fizice care s-a legitimat şi a depus o cerere scrisă şi oricărei persoane juridice care l-a sesizat oficial informaţiile solicitate despre toate drepturile înregistrate asupra oricărui bun imobil. Nu se eliberează extrase referitoare la bunurile imobile ale căror date constituie secret de stat. [Art.6 al.(1) modificat prin LP291-XVI din 19.12.08, MO3033/13.02.09 art.73] (2) Datele despre condiţiile tranzacţiei care constituie temei pentru înregistrarea drepturilor asupra bunului imobil se eliberează numai participanţilor la această tranzacţie, precum şi instanţelor de judecată , organelor procuraturii, organelor de urmărire penală şi organelor cu atribuţii de control. [Art.6 al.(2) modificat prin LP291-XVI din 19.12.08, MO3033/13.02.09 art.73] 145

(21) Informaţia despre drepturile înregistrate asupra bunului imobil se furnizează persoanelor fizice şi juridice la solicitare, prin acordarea accesului la banca centrală de date a cadastrului bunurilor imobile prin intermediul reţelelor de calcul şi de telecomunicaţii locale şi globale. [Art.6 al.(21) introdus prin LP291-XVI din 19.12.08, MO3033/13.02.09 art.73] (22) La cererea titularului de drepturi, Întreprinderea Specializată în Cadastru şi filialele acesteia sînt obligate să prezinte în scris informaţia privind persoanele care au primit date despre bunurile imobile asupra cărora acesta deţine anumite drepturi. [Art.6 al.(22) introdus prin LP291-XVI din 19.12.08, MO3033/13.02.09 art.73, în vigoare 13.09.09] (23) Informaţia sistematizată privind bunurile imobile asupra cărora o persoană deţine drept de proprietate se eliberează doar: a) persoanei în cauză sau reprezentantului acesteia; b) organelor procuraturii, organelor de urmărire penală, instanţelor judecătoreşti, executorilor judecătoreşti; c) Curţii de Conturi, pentru asigurarea activităţii acesteia; d) organelor fiscale; e) administratorului procesului de insolvabilitate pentru bunurile persoanei administrate; f) persoanelor cu drept de moştenire a bunurilor persoanei în cauză în cazul decesului acesteia; g) notarului care îndeplineşte procedura succesorală; h) autorităţilor administraţiei publice locale. (24) Informaţia sistematizată despre bunurile imobile asupra cărora o persoană deţine drept de proprietate se prezintă autorităţilor indicate la alin.(23) lit.b)–d) pe suport de hîrtie sau prin asigurarea accesului la banca centrală de date a cadastrului bunurilor imobile. Persoanelor şi autorităţilor indicate la alin.(23) lit.a), e)–h) informaţia respectivă se prezintă pe suport de hîrtie. Termenul de eliberare a informaţiei despre bunurile imobile ce aparţin unei persoane, pe suport de hîrtie, nu poate depăşi 15 zile lucrătoare. 146

[Art.6 al.(23-24) introdus prin LP291-XVI din 19.12.08, MO3033/13.02.09 art.73] (3) Informaţia despre drepturile înregistrate asupra bunurilor imobile se furnizează contra plată, cu excepţia cazurilor indicate în art.8 alin.(3). Articolul 7. Susţinerea publică a cadastrului (1) Autorităţile publice şi titularii de drepturi asupra bunurilor imobile au datoria de a susţine crearea şi ţinerea cadastrului. (2) Autorităţile administraţiei publice locale sînt obligate să acorde ajutor informaţional, tehnic şi de altă natură la crearea şi ţinerea cadastrului. (3) Instanţa de judecată este obligată să prezinte, în termen de 2 zile de la data luării deciziei cu privire la bunul imobil, documentele care servesc drept temei pentru efectuarea înscrierii în registrul bunurilor imobile în conformitate cu legislaţia în vigoare. În cazul în care se cere efectuarea înscrierii în interesul statului, cheltuielile sînt achitate din bugetul de stat. [Art.7 al.(3) modificat prin LP52-XVI din 09.03.06, MO5962/14.04.06 art.242] // [Art.7 al.(3) modificat prin LP97-XV din 01.04.04, MO132-137/06.08.04 art.694] (4) Titularii de drepturi asupra bunurilor imobile sînt obligaţi: a) să asigure accesul la bunurile imobile pentru efectuarea lucrărilor cadastrale; b) să permită instalarea şi să asigure păstrarea bornelor de hotar şi altor semne geodezice pe terenurile ce le aparţin. Articolul 8. Dreptul la informaţia cadastrului (1) Informaţia cadastrului este obiectul exclusiv al proprietăţii de stat. (2) Dreptul de gestiune economică asupra informaţiei cadastrului revine Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru, Întreprinderii Specializate în cadastru, inclusiv filialelor sale (oficiilor cadastrale teritoriale amplasate în centrele raionale, în municipii şi în oraşele Ceadîr-Lunga şi Vulcăneşti) şi altor 147

întreprinderi şi organe autorizate să ţină cadastre specializate. [Art.8 al.(2) modificat prin LP362 din 23.12.05, MO20/31.01.06 art.87] // [Art.8 pct.(2) completat prin LP1037 din 09.06.2000, MO94/03.08.2000] (3) Accesul la banca centrală de date a cadastrului bunurilor imobile pentru autorităţile administraţiei publice centrale şi organele subordonate lor, pentru autorităţile administraţiei publice locale, instanţele judecătoreşti, oficiile de executare ale Departamentului de executare, organele procuraturii, organele fiscale şi cele ce ţin cadastre specializate este gratuit. Cheltuielile activităţii operaţionale pentru furnizarea pe suport de hîrtie a informaţiei din cadastru către autorităţile menţionate, cu excepţia autorităţilor publice locale, se achită de către aceste autorităţi din contul mijloacelor bugetului de stat prevăzute în devizele de cheltuieli ale acestor autorităţi sau din alte surse prevăzute de legislaţie. Cheltuielile legate de furnizarea informaţiei către autorităţile administraţiei publice locale se achită din mijloacele bugetului local. [Art.8 al.(3) modificat prin LP64-XVI din 30.03.06, MO6669/28.04.06 art.273] // [Art.8 al.(3) în redacţia LP52-XVI din 09.03.06, MO59-62/14.04.06 art.242,vigoare la 01.01.2007] (4) Nici o autoritate nu va putea cere transmiterea originalului registrului bunurilor imobile. La solicitarea instanţei de judecată, originalele filelor registrului bunurilor imobile vor putea fi prezentate în şedinţa de judecată. Copii ale filelor registrului bunurilor imobile (autentificate de oficiul cadastral teritorial) se eliberează instanţei de judecată, procurorului sau organului de urmărire penală, la cererea acestora, fără plată. (5) Originalul registrului bunurilor imobile poate fi ridicat, în condiţiile stabilite de Codul de procedură penală, doar în cazurile în care conţine nemijlocit urme ale infracţiunii. [Art.8 al.(4)-(5) introduse prin LP52-XVI din 09.03.06, MO5962/14.04.06 art.242] Articolul 9. Legislaţia cu privire la cadastru 148

(1) Modul de creare şi de ţinere a cadastrului este reglementat de Codul civil, de prezenta lege şi de alte acte normative. (2) Modul de creare şi de ţinere a cadastrelor specializate este stabilit în actele normative respective. Capitolul II. SISTEMUL ORGANELOR CADASTRALE Articolul 10. Structura sistemului organelor cadastrale Sistemul organelor cadastrale se constituie din: a) Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru, denumită în continuare Agenţie; b) Întreprinderea specializată în cadastru cu filialele sale (oficiile cadastrale teritoriale amplasate în centrele raionale, în municipii şi în oraşele Ceadîr-Lunga şi Vulcăneşti). [Art.10 modificat prin LP362 din 23.12.05, MO20/31.01.06 art.87] // [Art.10 în redacţia LP1037 din 09.06.2000, MO94/03.08.2000] Articolul 11. Competenţa organelor cadastrale (1) Agenţia: a) asigură promovarea unei politici unice în domeniul creării şi ţinerii cadastrului, dezvoltării reţelei geodezice pe întreg teritoriul ţării; b) organizează şi controlează activitatea Întreprinderii specializate în cadastru, inclusiv a filialelor acesteia, a altor organizaţii subordonate, aprobă actele de constituire a lor; c) coordonează la nivel interdepartamental activităţile legate de crearea şi ţinerea cadastrului; d) prezintă Guvernului propuneri privind perfecţionarea legislaţiei ce reglementează lucrările de organizare a teritoriului, administrarea resurselor funciare şi schimbul de informaţii cadastrale; e) exercită alte atribuţii privind ţinerea cadastrului, inclusiv angajamentele internaţionale ale Republicii Moldova în domeniu. 149

l1) înaintează cereri în instanţa de judecată pentru radierea sau corectarea înscrierii greşite din registrul bunurilor imobile; [Art.11 al.(1), lit.l1) introdusă prin LP291-XVI din 19.12.08, MO30-33/13.02.09 art.73]// [Art.11 al.(1) modificat prin LP362 din 23.12.05, MO20/31.01.06 art.87] // [Art.11 alin.(1) lit.d) exclusă prin LP333 din 24.07.03, MO200/19.09.03, art.773 lit.e)-g) devin d)-f)] (2) Întreprinderea specializată în cadastru: (2) Întreprinderea specializată în cadastru: a) proiectează şi dezvoltă sistemul informaţional al cadastrului; b) acumulează, sistematizează şi păstrează informaţia cadastrală; c) organizează furnizarea informaţiei cadastrale, stabileşte structura acesteia şi modul ei de furnizare; d) organizează procesul de ridicare continuă a calificării personalului întreprinderii; e) stabileşte schema mişcării fluxului de informaţii cadastrale şi modul de prelucrare a acestora; f) asigură securitatea păstrării şi transmiterii datelor prin reţea, prezintă propuneri privind perfecţionarea sistemului de păstrare a bazei de date; g) deţine şi administrează banca centrală de date a cadastrului; h) proiectează şi efectuează legătura dintre forma electronică a documentaţiei cadastrale şi cea a altor registre de stat; i) furnizează informaţia cadastrală sistematizată autorităţilor administraţiei publice, altor persoane juridice, precum şi persoanelor fizice; j) ţine, în modul stabilit de Guvern, sistemul informaţional automatizat "Registrul de stat al unităţilor administrativ-teritoriale şi al străzilor din localităţile de pe teritoriul Republicii Moldova"; k) elaborează instrucţiuni referitoare la modul de ţinere a documentaţiei cadastrale, la modul de furnizare a informaţiei cadastrale, la evaluarea bunurilor imobile în scopul impozitării; l) ţine, în modul stabilit de Guvern, sistemul informaţional automatizat "Registrul obiectelor de infrastructură inginerească"; 150

m) exercită alte activităţi conform legii. [Art.11 al.2), lit.m) în redacţia LP280-XVI din 14.12.07, MO94-96/30.05.08 art.349] (3) Filialele Întreprinderii specializate în cadastru (oficiile cadastrale teritoriale amplasate în centrele raionale, în municipii şi în oraşele Ceadîr-Lunga şi Vulcăneşti): a) efectuează lucrările cadastrale şi monitoringul bunurilor imobile; b) întocmesc şi actualizează planul cadastral şi planul geometric; c) întocmesc dosarul cadastral al fiecărui bun imobil şi alte documente necesare ţinerii cadastrului; d) efectuează înregistrarea de stat a bunurilor imobile şi a drepturilor asupra acestora în registrul bunurilor imobile; e) transmit datele registrului bunurilor imobile în banca centrală de date a cadastrului; f) furnizează, în modul stabilit, persoanelor fizice şi juridice, autorităţilor publice informaţia cadastrală privind bunurile imobile şi drepturile asupra lor; g) asigură păstrarea în integritate a documentaţiei cadastrale şi arhivarea ei; h) efectuează expertiza bunului imobil, la cererea instanţei de judecată, a altor organe de drept; i) exercită alte activităţi conform legii. [Art.11 al.3), lit.i) în redacţia LP280-XVI din 14.12.07, MO9496/30.05.08 art.349] [Art.11 al.(2)-(3) în redacţia LP362 din 23.12.05, MO20/31.01.06 art.87] (4) Agenţia şi Întreprinderea specializată în cadastru, inclusiv filialele sale, sînt independente de orice proprietar de bun imobil şi se supun numai legii. [Art.11 al.(4) modificat prin LP362 din 23.12.05, MO20/31.01.06 art.87] (5) Crearea şi ţinerea cadastrului bunurilor imobile intră în competenţa exclusivă a organului cadastral teritorial, care, 151

la rîndul său, nu este în drept să exercite activităţi ce nu ţin de competenţa sa. [Art.11 modificat prin LP1037 din 09.06.2000, MO94/03.08.2000] Articolul 12. Registratorul (1) Funcţia de registrator se exercită, la nivel central, în cadrul Întreprinderii Specializate în Cadastru şi la nivel teritorial – în cadrul oficiilor cadastrale teritoriale. (2) În funcţia de registrator în cadrul Întreprinderii Specializate în Cadastru se angajează prin concurs persoane care activează de cel puţin 5 ani în funcţia de registrator la oficiul cadastral teritorial, persoane care activează de cel puţin 1 an în funcţia de jurist la Întreprinderea Specializată în Cadastru, precum şi persoane care deţin funcţii de conducere la Întreprinderea Specializată în Cadastru şi îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin.(3) lit.a)–d) şi f). (3) În funcţia de registrator în cadrul oficiului cadastral teritorial este angajată prin concurs, cu încheierea unui contract individual de muncă conform legislaţiei muncii, persoana care îndeplineşte următoarele condiţii: a) este cetăţean al Republicii Moldova; b) este licenţiată în drept sau are studii superioare la specialitatea cadastru şi organizarea teritoriului; c) nu are antecedente penale nestinse; d) este aptă din punct de vedere medical pentru exercitarea funcţiei; e) a îndeplinit timp de 1 an funcţia de registrator stagiar sau a exercitat timp de 3 ani o funcţie de specialitate juridică; f) a susţinut examenul de calificare. (4) Regulamentul privind modul de desfăşurare a concursului pentru ocuparea funcţiei de registrator se aprobă de Guvern. (5) Registratorul este supus atestării cel puţin o dată la 3 ani. În urma atestării, registratorului i se conferă gradul unu, doi sau trei de calificare (gradele de calificare fiind indicate în ordine diminuantă) în funcţie de vechimea în muncă şi de nivelul 152

cunoştinţelor profesionale. Regulamentul privind atestarea registratorilor se aprobă de Agenţie. (6) Atestarea se efectuează de către o comisie constituită din reprezentanţi ai Agenţiei şi ai Ministerului Justiţiei. (7) Registratorul din cadrul Întreprinderii Specializate în Cadastru are următoarele atribuţii: a) examinează cazurile de respingere a cererii de înregistrare; b) examinează deciziile de refuz al efectuării înscrierilor în registrul bunurilor imobile şi efectuează înscrierea în cazul în care consideră neîntemeiată decizia de refuz a registratorului de la oficiul cadastral teritorial; c) în cazul depistării unor înscrieri greşite în registrul bunurilor imobile, pentru a căror corectare este necesară o hotărîre judecătorească irevocabilă, solicită Întreprinderii Specializate în Cadastru înaintarea cererii în instanţa de judecată pentru radierea sau corectarea acestora; d) corectează, în modul stabilit la art.38, greşelile din registrul bunurilor imobile. (8) Registratorul din cadrul oficiului cadastral teritorial are următoarele atribuţii: a) solicită documentele necesare includerii în cadastru a datelor despre bunul imobil şi drepturile asupra lui; b) decide, în modul stabilit, asupra efectuării sau modificării înscrierii în registrul bunurilor imobile ori refuză efectuarea sau modificarea înscrierii respective; c) eliberează extrase din registrul bunurilor imobile; d) în cazul depistării unor înscrieri greşite în registrul bunurilor imobile, pentru a căror corectare este necesară o hotărîre judecătorească irevocabilă, solicită Întreprinderii Specializate în Cadastru înaintarea cererii în instanţa de judecată pentru radierea sau corectarea acestora; e) corectează, în modul stabilit la art. 38, greşelile din registrul bunurilor imobile; f) exercită alte atribuţii conform legislaţiei în vigoare. (9) Regulamentul registratorului se aprobă de Guvern. 153

[Art.12 în redacţie LP291-XVI din 19.12.08, MO30-33/13.02.09 art.73]// [Art.12 al.(5) lit.b) modificată prin LP52-XVI din 09.03.06, MO59-62/14.04.06 art.242] // [Art.12 al.(1) lit.b) modificată prin L97-XV din 01.04.04, MO132-137/06.08.04 art.694] Articolul 121. Registratorul stagiar (1) Registrator stagiar poate fi persoana care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art.12 alin.(3) lit.a)–d). (2) Registratorul stagiar efectuează stagiul timp de1 an în cadrul oficiului cadastral teritorial sub îndrumarea registratorului care îi asigură efectuarea stagiului profesional. După expirarea stagiului, persoana respectivă poate participa la concursul pentru ocuparea funcţiei de registrator. (3) Condiţiile de efectuare a stagiului se stabilesc de Guvern. (4) Printre atribuţiile registratorului stagiar se numără pregătirea documentelor pentru înregistrare, efectuarea lucrărilor de secretariat, precum şi alte atribuţii stabilite prin regulament. [Art.121 introdus prin LP291-XVI din 19.12.08, MO3033/13.02.09 art.73] Articolul 13. Sursele de finanţare a sistemului organelor cadastrale (1) Finanţarea aparatului Agenţiei se efectuează de la bugetul de stat. (2) Întreprinderea specializată în cadastru cu filialele sale activează pe principiul autofinanţării din veniturile pe care le obţin din prestări de servicii. [Art.13 al.(2) modificat prin LP362 din 23.12.05, MO20/31.01.06 art.87] (3) Tarifele la serviciile prestate de Întreprinderea specializată în cadastru şi filialele sale, servicii ce ţin de înregistrarea bunurilor imobile şi a drepturilor asupra lor, precum şi la alte servicii ce ţin de competenţa exclusivă a Întreprinderii specializate în cadastru şi a filialelor sale, se aprobă de Guvern în baza metodologiei aprobate 154

de Parlament. Notă: Art.13 alin.(3) va intra în vigoare la 2 luni după aprobarea de către Parlament a metodologiei privind calcularea tarifelor specificate la alineatul menţionat, prin LP362 din 23.12.05, MO20/31.01.06 art.87 // [Art.13 al.(3) în redacţia LP362 din 23.12.05, MO20/31.01.06 art.87] // [Art.13 al.(3) modificat prin LP97-XV din 01.04.04, MO132-137/06.08.04 art.694] // [Art.13 modificat prin LP1037 din 09.06.2000, MO94/03.08.2000] (4) Cheltuielile de ţinere a sistemelor informaţionale automatizate "Registrul de stat al unităţilor administrativ-teritoriale şi al străzilor din localităţile de pe teritoriul Republicii Moldova" şi "Harta digitală de bază" sînt suportate de la bugetul de stat şi prevăzute în devizul de cheltuieli al Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru pe anul respectiv. [Art.13 al.(4) introdus prin LP97-XV din 01.04.04, MO132137/06.08.04 art.694] Capitolul III. LUCRĂRILE CADASTRALE Articolul 14. Componenţa lucrărilor cadastrale (1) Lucrările cadastrale se compun din: a) stabilirea hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale şi a terenurilor şi delimitarea lor prin borne; b) stabilirea şi marcarea pe teren a hotarelor intravilanului; c) identificarea bunurilor imobile în baza documentelor ce confirmă drepturile; d) măsurătorile pe teren pentru întocmirea sau actualizarea planurilor cadastrale; e) formarea bunurilor imobile. (2) Componenţa lucrărilor cadastrale, necesare colectării de date pentru cadastru, o determină organele cadastrale teritoriale în modul stabilit de Agenţie.

155

(3) La transmiterea sau grevarea drepturilor asupra bunurilor imobile, lucrările cadastrale se efectuează în baza cererii titularului de drepturi. Articolul 15. Executanţii lucrărilor cadastrale (1) Lucrările cadastrale sînt executate de oficiile cadastrale teritoriale, de întreprinderile de stat şi cele private. În cadrul oficiilor cadastrale teritoriale, lucrările cadastrale sînt executate de ingineri cadastrali care poartă răspundere pentru corectitudinea şi legalitatea lucrărilor executate. [Art.15 al.(1) în redacţia LP291-XVI din 19.12.08, MO3033/13.02.09 art.73] [Art.11 alin.(1) modificat prin LP333 din 24.07.03, MO200/19.09.03, art.773] (11) Recepţia lucrărilor cadastrale executate de întreprinderile de stat sau private se realizează de către oficiile cadastrale teritoriale. Responsabilitatea pentru identificarea corectă în teren a bunului imobil o poartă întreprinderea care a executat lucrările cadastrale. [Art.15 al.(11) introdus prin LP291-XVI din 19.12.08, MO3033/13.02.09 art.73] (2) La bunurile imobile aparţinînd Ministerului Apărării, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova şi Serviciului Grăniceri, lucrările cadastrale sînt executate de numitele ministere în limitele fondurilor alocate. Informaţia despre hotarele acestor obiecte se prezintă gratuit organelor cadastrale teritoriale respective. [Art.15 al.(2) modificat prin LP362 din 23.12.05, MO20/31.01.06 art.87] [Art.15 al.(2) modificat prin LP543 din 12.10.2001, MO141/22.11.2001 art.1095] Articolul 15 1. Stabilirea pe teren a hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale (1) Lucrările de stabilire pe teren a hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale şi a hotarelor intravilanului localităţilor sînt 156

organizate de Agenţie şi se efectuează în prezenţa reprezentanţilor unităţilor administrativ-teritoriale interesate. (2) La stabilirea pe teren a hotarelor unităţilor administrativteritoriale şi a hotarelor intravilanului localităţilor se întocmeşte, conform modului şi procedurii stabilite de Agenţie, actul de stabilire a hotarelor. (3) Cheltuielile de stabilire pe teren a hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale şi a hotarelor intravilanului localităţilor sînt suportate de la bugetul de stat. (4) Litigiile apărute în legătură cu stabilirea pe teren a hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale se soluţionează în conformitate cu actele normative în domeniu. [Art.15 1 introdus prin LP97-XV din 01.04.04, MO132137/06.08.04 art.694] Articolul 16. Lucrările de identificare (1) Identificarea bunului imobil se efectuează prin confruntarea datelor din cadastru cu datele constatate pe teren. (2) Identificarea bunului imobil se legalizează printr-un act de constatare pe teren, care va conţine informaţii referitoare la gradul de corespundere a datelor despre componenţa, suprafaţa şi despre alte caracteristici ale bunului imobil cu datele din cadastru. (3) În cazul constatării de modificări în componenţa bunului imobil, precum şi al divizării terenului sau comasării de terenuri, în afara lucrărilor de identificare se vor efectua şi alte lucrări cadastrale necesare. Articolul 17. Formarea bunurilor imobile Modalitatea şi procedura formării bunurilor imobile se stabilesc prin lege. [Art.17 modificat prin LP97-XV din 01.04.04, MO132137/06.08.04 art.694] Articolul 18. Planul cadastral şi planul geometric 157

(1) Pe planul cadastral se indică în mod obligatoriu hotarele, numerele cadastrale şi alte caracteristici ale terenului şi pot fi reprezentate construcţiile capitale amplasate pe el. (2) Planul geometric se întocmeşte la cererea titularului de drepturi, în baza măsurărilor pe teren, cu indicarea obligatorie a punctelor de cotitură ale hotarelor, racordate la punctele de reper sau la obiectele capitale din apropiere, a numărului cadastral al terenului şi amplasamentului tuturor construcţiilor de pe teren. Planul poate conţine şi alte date. (3) Conţinutul planului cadastral şi al planului geometric, precum şi modul de elaborare şi actualizare a acestora se stabilesc de Agenţie. (4) Planul cadastral şi/sau geometric pot fi modificate numai în cazul: a) acordului scris al tuturor titularilor de drepturi asupra bunurilor imobile ale căror interese sînt atinse, în condiţiile ca această modificare să fie conformă normelor tehnice caracteristice pentru bunurile imobile respective, să fie necesară pentru o mai bună administrare a acestor bunuri şi să nu contribuie la tăinuirea tranzacţiilor cu suprafeţele de teren; b) emiterii unei hotărîri a instanţei de judecată privind modificarea lor; c) necesităţii corectării erorilor care nu influenţează hotarele terenului sau nu ating alte interese ale titularilor de drepturi asupra bunurilor imobile; d) deciziei proprietarului privind formarea bunului imobil. [Art.18 al.(2)-(4) modificate prin LP97-XV din 01.04.04, MO132-137/06.08.04 art.694] (5) La modificarea planului cadastral şi/sau geometric în cazul prevăzut la alin.(4) lit.a), specialistul de lucrări cadastrale, în comun cu registratorul, va întocmi actul de constatare pe teren, de un model aprobat de Agenţie, în care vor fi descrise modificările efectuate în plan, inclusiv modificările de suprafaţă, cauzele necesităţii de modificare şi se va notifica îndeplinirea sau neîndeplinirea condiţiilor prevăzute pentru acest caz. Actul de 158

constatare pe teren, planul cadastral sau geometric nou şi acordul scris al titularilor de drepturi ale căror interese sînt atinse se anexează la documentul ce confirmă drepturile asupra bunului imobil, constituind parte componentă a acestuia. În cazul în care specialistul de lucrări cadastrale, în comun cu registratorul, constată că nu sînt îndeplinite condiţiile prevăzute la alin.(4) lit.a), oficiul cadastral teritorial refuză să modifice planul. Refuzul de a modifica planul poate fi atacat în instanţa judecătorească. (6) Modificarea planului cadastral şi/sau geometric în condiţiile prevăzute la alin. (5) constituie temei pentru rectificarea înscrierilor în registrul bunurilor imobile. [Art.18 al.(5)-(6) introduse prin L97-XV din 01.04.04, MO132137/06.08.04 art.694] (7) În cazul modificării planului cadastral sau planului geometric, fiecărui titular de drepturi ale cărui interese sînt atinse i se expediază un preaviz privind modificările efectuate. [Art.18 al.(5) devine (7) prin LP97-XV din 01.04.04, MO132137/06.08.04 art.694] (8) Pentru a garanta protecţia drepturilor beneficiarilor serviciilor de elaborare şi actualizare a planurilor cadastrale sau geometrice prestate de oficiile cadastrale teritoriale, Întreprinderea Specializată în Cadastru încheie un contract de asigurare de răspundere civilă. [Art.18 al.(8) introdus prin LP291-XVI din 19.12.08, MO3033/13.02.09 art.73] Articolul 19. Hotarele fixe şi hotarele generale ale terenului (1) Hotarul fix se stabileşte prin marcarea hotarului terenului la faţa locului prin puncte de hotar, cu racordarea acestora la punctele de reper sau la obiectele capitale din apropiere. [Art.19 al.(1) modificat prin LP97-XV din 01.04.04, MO132137/06.08.04 art.694] (2) Hotarul fix se stabileşte în baza actului de constatare pe teren, coordonat împreună cu proprietarii terenurilor adiacente. La stabilirea hotarului fix se întocmeşte în mod obligatoriu planul geometric al terenului. 159

(3) Hotarul fix se stabileşte la cererea şi din contul proprietarului de teren. (4) Strămutarea bornelor de hotar de către persoane neautorizate este interzisă. (5) Hotarul general este hotarul stabilit în planul cadastral sau geometric, fără coordonarea acestuia cu proprietarii de terenuri adiacente. La întocmirea planului cadastral sau geometric în hotar general, suprafaţa terenului se consideră aproximativă şi poate fi precizată la stabilirea hotarului fix. [Art.19 al.(5) modificat prin LP291-XVI din 19.12.08, MO3033/13.02.09 art.73] [Art.19 al.(5) modificat prin LP97-XV din 01.04.04, MO132137/06.08.04 art.694] Articolul 20. Dosarul cadastral (1) Se întocmeşte dosar cadastral pentru fiecare bun imobil la înregistrarea lui primară, inclusiv la divizarea lui în două sau mai multe bunuri imobile ori la comasarea a două sau mai multe bunuri imobile. La întocmirea dosarului cadastral, fiecărui bun imobil i se atribuie un număr cadastral (număr cadastral convenţional). (2) Numărul cadastral (numărul cadastral convenţional) al terenului este şi numărul dosarului cadastral. (3) Dosarul cadastral trebuie să conţină copiile de pe documentele necesare înregistrării sau aceste documente în original. Dosarul cadastral poate conţine şi alte documente. (4) În cazul în care documentul ce confirmă drepturile serveşte drept temei pentru înregistrarea drepturilor asupra a două sau mai multor bunuri imobile, acest document este inserat în dosarul cadastral al unuia dintre aceste bunuri. Dosarul cadastral al fiecărui alt bun imobil trebuie să conţină înscrieri care să indice faptul că documentul ce confirmă drepturile şi care serveşte drept temei pentru înregistrarea drepturilor este ţinut în alt dosar cadastral, indicînd numărul acestui dosar. 160

[Art.20 al.(3)-(4) modificate prin LP97-XV din 01.04.04, MO132-137/06.08.04 art.694] (5) Dosarul cadastral se păstrează permanent. Sechestrarea dosarului cadastral de la organul cadastral teritorial sau a unor documente din acesta nu se admite, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţie. Articolul 21. Monitoringul bunului imobil (1) Monitoringul bunului imobil se efectuează pentru constatarea modificărilor din valoarea lui, a descoperirii de informaţii despre titularul de drepturi şi în alte scopuri. (2) Coordonarea activităţilor ce ţin de efectuarea monitoringului este atribuţia Agenţiei. (3) Modul şi periodicitatea efectuării monitoringului, precum şi organele responsabile de acesta sînt stabilite de legislaţia în vigoare. Capitolul IV. REGISTRUL BUNURILOR IMOBILE ŞI PROCEDURA ÎNREGISTRĂRII DREPTURILOR ASUPRA BUNURILOR IMOBILE Articolul 22. Registrul bunurilor imobile (1) Registrul bunurilor imobile este documentul de bază al cadastrului. Dacă datele din registrul bunurilor imobile nu coincid cu datele din alte documente cadastrale sau cu datele constatate pe teren, se consideră veridice datele din registrul bunurilor imobile, cu excepţia cazurilor de eroare tehnică evidentă. (2) Registrul bunurilor imobile conţine înscrieri privind fiecare bun imobil, dreptul de proprietate şi alte drepturi patrimoniale, titularii de drepturi, documentele ce confirmă drepturile, tranzacţiile cu bunuri imobile şi alte temeiuri ale naşterii, modificării, grevării şi stingerii drepturilor. (3) Registrul bunurilor imobile se păstrează permanent. În el se indică toate datele referitoare la drepturile asupra bunurilor imobile în vigoare şi cele stinse. 161

(4) Distrugerea documentelor expirate ce confirmă drepturile asupra bunurilor imobile, precum şi scoaterea vreunui document din dosarul cadastral sînt interzise. (5) Registrul bunurilor imobile se ţine în mod manual pe fişiere de hîrtie şi computerizat pe fişiere electronice. Dacă datele din registrul ţinut şi manual, şi computerizat nu corespund, datele din registrul ţinut manual se consideră autentice. [Art.22 al.(5) modificat prin LP97-XV din 01.04.04, MO132137/06.08.04 art.694] (6) Fişierele de hîrtie ale registrului bunurilor imobile pot fi inserate în dosarul cadastral al bunului imobil sau ţinute separat, în modul stabilit de Agenţie. [Art.22 al.(6) introdus prin LP97-XV din 01.04.04, MO132137/06.08.04 art.694] Articolul 23. Capitolele registrului bunurilor imobile (1) Registrul bunurilor imobile se constituie din 3 capitole: a) capitolul A, care conţine înscrieri privind terenul; b) capitolul B, care conţine înscrieri privind construcţiile sau alte bunuri imobile amplasate pe teren; c) capitolul C, care conţine înscrieri privind încăperile izolate. Capitolul C se deschide în cazul în care dreptul de proprietate asupra construcţiei şi asupra încăperilor ei izolate îl deţin diferite persoane. (2) Capitolele A şi B din registrul bunurilor imobile se ţin împreună. Capitolul C se ţine pentru fiecare bun imobil ce constituie obiect al înregistrării în acest capitol. [Art.23 al.(1)-(2) modificate prin LP52-XVI din 09.03.06, MO59-62/14.04.06 art.242] (3) Fiecare din capitolele indicate la alin. (1) va fi constituit din trei subcapitole: a) subcapitolul I - bunul imobil; b) subcapitolul II - dreptul de proprietate asupra bunului imobil; c) subcapitolul III - grevarea drepturilor patrimoniale. 162

(4) Registrul bunurilor imobile conţine un capitol-supliment privind estimarea bunului imobil în scopul impozitării, care se inserează în dosarul cadastral. înscrierile în capitolul-supliment se efectuează şi se radiază conform actelor normative speciale. Capitolul-supliment va conţine date privind: a) factorii fizici care influenţează valoarea bunului imobil; b) valoarea estimată a bunului imobil; c) data ultimei estimări; d) sursa de obţinere a informaţiei privind valoarea bunului imobil; e) data introducerii înscrierii. [Art.23 al.(4) introdus prin LP97-XV din 01.04.04, MO132137/06.08.04 art.694] Articolul 24. Conţinutul subcapitolelor registrului bunurilor imobile (1) În subcapitolul I al fiecărui capitol din registrul bunurilor imobile se indică: a) numărul cadastral (numărul cadastral convenţional) al terenului, al construcţiei sau al încăperilor izolate, care fac obiectul înregistrării la capitolul respectiv; b) modul de folosinţă al bunului imobil; c) locul amplasării sau adresa bunului imobil; d) date privind tipul hotarelor; e) suprafaţa totală a bunului imobil; f) servitutea constituită pentru uzul sau utilitatea bunului imobil; g) orice modificări, însemnări, corectări ce se referă la bunul imobil. (2) În subcapitolul II al fiecărui capitol din registrul bunurilor imobile se fac înscrieri referitoare la dreptul de proprietate, şi anume: a) numele şi prenumele proprietarului, data naşterii, numărul de identificare de stat (IDNP) şi alte date din actul de identitate - în cazul persoanei fizice (se indică toţi coproprietarii bunului imobil); 163

denumirea, numărul şi data eliberării certificatului înregistrării de stat, numărul de identificare de stat (IDNO) - în cazul persoanei juridice; b) domiciliul persoanei fizice sau sediul persoanei juridice; c) cota de proprietate în bunul imobil - în cazul dreptului de proprietate comună pe cote-părţi; d) documentele ce confirmă drepturile, în a căror bază a fost înscris dreptul de proprietate; e) felul înscrierii; f) orice modificări, însemnări, corectări ce se referă la înscrierile din acest subcapitol. (3) În subcapitolul III al fiecărui capitol din registrul bunurilor imobile se fac înscrieri referitoare la alte drepturi reale şi la alte grevări. Subcapitolul este alcătuit din două părţi: a) partea 1 conţine înscrieri referitoare la alte drepturi reale (dreptul de uzufruct, uzul, abitaţia, superficia, servituţile în sarcina fondului aservit, ipoteca, dreptul de folosinţă, concesiunea, gestiunea economică); b) partea 2 conţine înscrieri referitoare la drepturile de creanţă, la faptele sau raporturile juridice aferente bunurilor imobile, a căror notare este prevăzută de legislaţie. (4) În subcapitolul III se mai indică: a) termenul pentru care s-a constituit dreptul, dacă un aşa termen a fost stabilit; [Art.24 al.(4), lit.b) exclusă prin LP163-XVI din 09.07.08, MO140-142/01.08.08 art.574] c) date despre titularul al cărui drept este înregistrat în acest subcapitol; d) denumirea, numărul şi data eliberării documentelor ce confirmă drepturile, în a căror bază a fost efectuată înscrierea; e) orice modificări, însemnări, corectări cu privire la înscrierile din acest subcapitol. (5) În fiecare subcapitol al registrului trebuie să se indice numărul cadastral al terenului. 164

[Art.24 modificat prin LP52-XVI din 09.03.06, MO5962/14.04.06 art.242] Articolul 25. Înregistrarea drepturilor Înregistrarea drepturilor asupra bunului imobil se efectuează după executarea lucrărilor cadastrale şi după întocmirea planului cadastral al teritoriului şi a dosarului cadastral al bunului imobil. Articolul 26. Procedura înregistrării drepturilor (1) Înregistrarea drepturilor se efectuează la cererea titularilor de drepturi, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezenta lege. (2) În cazul în care documentul ce confirmă drepturile este un act al autorităţii publice sau un contract autentificat notarial, cererea de înregistrare se depune de către una dintre părţi. În cazul în care documentul ce confirmă drepturile este un contract în formă scrisă şi legislaţia nu prevede autentificarea notarială obligatorie, cererea de înregistrare se depune de către părţile contractului. [Art.26 al.(2) introdus prin LP52-XVI din 09.03.06, MO5962/14.04.06 art.242, al.(2)-(6) devin (3)-(7)] (3) În cazul în care cererea de înregistrare a drepturilor este depusă de reprezentantul titularului de drepturi, reprezentantul prezintă procura, contractul sau un alt document ce îi confirmă împuternicirile. (31) Cererea de înregistrare, însoţită de documentele necesare, poate fi depusă de executantul lucrărilor cadastrale (dacă lucrările executate atrag modificarea documentaţiei cadastrale) sau de întreprinderea ce prestează servicii imobiliare în cazul în care sînt întrunite cumulativ următoarele condiţii: a) capitalul social al întreprinderii este de cel puţin 1 milion de lei; b) întreprinderea activează în domeniu de cel puţin 5 ani; c) contractul încheiat între întreprindere şi titularul de drepturi conţine clauza de reprezentare; d) întreprinderea constituie o garanţie de 100% din valoarea 165

bunului imobil standard în favoarea Întreprinderii Specializate în Cadastru, estimată în scopul impozitării, dar nu mai mult de 200 mii lei, în vederea acoperirii eventualului prejudiciu cauzat acesteia. Întreprinderea care depune documentele în numele titularului de drepturi răspunde de veridicitatea şi legalitatea acestora. [Art.26 al.(31) introdus prin LP291-XVI din 19.12.08, MO3033/13.02.09 art.73] (4) În cazul înregistrării drepturilor asupra unui bun imobil care aparţine Republicii Moldova sau unei unităţi administrativteritoriale a ei, în numele lor acţionează autorităţile publice autorizate. (5) În cazurile stipulate de prezenta lege, documentele necesare efectuării înscrierii în registrul bunurilor imobile le prezintă autorităţile administraţiei publice sau instanţele de judecată. (6) Înregistrarea drepturilor include: a) primirea cererii de înregistrare a drepturilor asupra bunului imobil şi înregistrarea ei în condica de cereri; b) notarea în registrul bunurilor imobile a faptului primirii cererii de înregistrare; [Art.26 al.(6) lit.b) în redacţia LP52-XVI din 09.03.06, MO5962/14.04.06 art.242] c) examinarea cererii primite; d) emiterea deciziei asupra înregistrării dreptului sau nesatisfacerii cererii de înregistrare a drepturilor; e) efectuarea modificărilor de rigoare în dosarul cadastral în cazul modificării componenţei bunului imobil sau a destinaţiei lui ori întocmirea de dosar cadastral în cazul constituirii unui bun imobil; f) efectuarea înscrierii în registrul bunurilor imobile; g) aplicarea parafei de înregistrare a drepturilor pe toate exemplarele de documente ce confirmă drepturile în a căror bază s-a efectuat înregistrarea; h) îndosarierea documentelor ce confirmă drepturile. 166

(7) Transferul dreptului de proprietate asupra bunului imobil se face împreună cu sarcinile care îl grevează, cu excepţia cazurilor în care, la momentul transmiterii, aceste sarcini sînt suspendate simultan sau, pînă la acea dată, ele au fost îndeplinite ori şiau pierdut într-un alt mod puterea juridică. Articolul 27. Înscrierile în registrul bunurilor imobile (1) Înscrierile în registrul bunurilor imobile sînt de trei feluri: intabularea, înscrierea provizorie, notarea. (2) Intabularea este înscrierea drepturilor de proprietate şi a celorlalte drepturi reale. (3) Înscrierea provizorie este înscrierea dreptului de proprietate şi a celorlalte drepturi reale sub condiţia justificării lor ulterioare. (4) Notarea se referă la înscrierea drepturilor de creanţă, a faptelor sau a raporturilor juridice aferente imobilelor consemnate în registrul bunurilor imobile. (5) Înscrierea provizorie se transformă în intabulare numai după justificare, dacă la oficiul cadastral teritorial se prezintă documentele ce confirmă eliminarea cauzei care a determinat înscrierea provizorie. (6) Toate înscrierile cu privire la bunurile imobile se identifică în registrul bunurilor imobile prin numărul cadastral al bunurilor imobile. (7) Fiecărei înscrieri în registrul bunurilor imobile i se conferă un număr. [Art.27 în redacţia LP52-XVI din 09.03.06, MO59-62/14.04.06 art.242] [Art.27 al.(1) lit.b) modificată prin LP64-XVI din 30.03.06, MO66-69/28.04.06art.273] Articolul 28. Temeiul înregistrării dreptului (1) Înregistrarea dreptului asupra bunului imobil se face în temeiul următoarelor documente: a) actele administrative emise de autorităţile publice abilitate în modul stabilit de legislaţie, în vigoare la data adoptării lor; 167

b) contractele asupra bunului imobil, încheiate conform legislaţiei în vigoare la data adoptării lor; c) certificatele de succesiune; d) hotărîrile instanţei de judecată; e) procesele-verbale privind procurarea bunului imobil la licitaţie sau transmiterea silită a dreptului de proprietate asupra bunului imobil, întocmite şi eliberate de către oficiile de executare ale Departamentului de executare; [Art.28 al.(1) lit.e) introdusă, lit.e)-f) devin f)-g) prin LP64XVI din 30.03.06, MO66-69/28.04.06 art.273] f) titlurile de autentificare a drepturilor deţinătorului de teren şi alte acte (adeverinţe) privind drepturile asupra bunului imobil, eliberate de autorităţile publice abilitate, în modul stabilit de legislaţia în vigoare la data eliberării lor; g) alte documente privind naşterea sau transmiterea drepturilor asupra bunurilor imobile, eliberate conform legislaţiei în vigoare la data naşterii sau transmiterii acestor drepturi. (11) La înregistrarea primară a bunului imobil şi a drepturilor asupra lui în temeiul documentelor indicate la alin.(1) este obligatorie prezentarea planului bunului imobil. Prezentarea planului nu este necesară în cazul în care oficiul cadastral teritorial îl deţine deja. [Art.28 al.(11) introdus prin LP291-XVI din 19.12.08, MO3033/13.02.09 art.73] (2) Planurile de sistematizare a teritoriului, planurile urbanistice generale şi alte documente cu privire la urbanism nu constituie temei pentru înregistrarea grevărilor drepturilor patrimoniale. (3) Registratorul, în limitele prevăzute de prezenta lege, verifică puterea juridică a documentelor ce confirmă drepturile, prezentate pentru înregistrare. [Art.28 al.(3) modificat prin LP97-XV din 01.04.04, MO132137/06.08.04 art.694] Articolul 29. Exigenţele faţă de documentele prezentate pentru înregistrarea drepturilor 168

(1) Documentele prezentate pentru înregistrarea drepturilor trebuie să corespundă exigenţelor prezentei legi şi ale altor acte normative. (2) Documentele ce confirmă drepturile se depun în două exemplare, după cum urmează: pentru actele juridice autentificate notarial şi actele autorităţilor publice − originalul sau o copie legalizată şi o copie simplă; pentru actele juridice în formă scrisă simplă – două exemplare originale. [Art.29 al.(2) în redacţia LP291-XVI din 19.12.08, MO3033/13.02.09 art.73] (21) Hotărîrea judecătorească privind înscrierea sau radierea dreptului tabular ori privind efectuarea rectificării în registrul bunurilor imobile se depune în copie, a cărei autenticitate este confirmată de instanţa de judecată, cu menţiunea că este irevocabilă. În lipsa menţiunii respective, dacă hotărîrea este executorie, se efectuează înscrierea provizorie în registrul bunurilor imobile. [Art.29 al.(21) introdus prin LP291-XVI din 19.12.08, MO3033/13.02.09 art.73] (3) Documentele prezentate pentru înregistrarea drepturilor trebuie să identifice bunul imobil (să conţină descrierea lui) sau dreptul intabulat asupra căruia se cere a face înscrierea, să indice dreptul ce urmează a fi înscris sau radiat, să conţină numele părţilor, semnăturile de rigoare, iar în cazurile stabilite de lege, să fie autentificate notarial şi ştampilate. [Art.29 al.(3) în redacţia LP52-XVI din 09.03.06, MO5962/14.04.06 art.242] (31) În cazul în care hotărîrea judecătorească nu conţine toate datele necesare pentru înscrierea în registrul bunurilor imobile, registratorul va solicita instanţei de judecată explicarea hotărîrii. [Art.29 al.(31) introdus prin LP291-XVI din 19.12.08, MO3033/13.02.09 art.73] (4) În cazul în care documentul are două sau mai multe file, acestea trebuie să fie numerotate şi şnuruite. (5) Nu se primesc pentru înregistrarea drepturilor documentele: 169

a) ce nu corespund cerinţelor prevăzute la alin.(2)-(4); b) ce conţin ştersături, adăugiri, cuvinte radiate şi alte corectări nemenţionate în ele; c) executate în creion; d) cu deteriorări grave, ce nu permit interpretarea univocă a conţinutului lor. Articolul 30. Înregistrarea cererilor (1) Cererea de înregistrare a drepturilor se depune în două exemplare. (2) La primirea cererii şi a documentelor pentru înregistrarea drepturilor, persoana respectivă a organului cadastral teritorial înregistrează cererea în condica de cereri de un model aprobat de Agenţie. (3) Titularul de drepturi va indica în cerere numărul cadastral al terenului, domiciliul sau sediul său pentru a fi consemnate în registrul bunurilor imobile. (4) Organul cadastral teritorial nu poartă răspundere pentru erorile şi inexactităţile din adresa indicată de titularul de drepturi. (5) Al doilea exemplar de cerere, pe care se indică data primirii ei şi a documentelor depuse, se restituie solicitantului. (6) Cererea de înregistrare poate fi retrasă de către solicitant pînă la efectuarea înscrierii în registrul bunurilor imobile sau pînă la întocmirea deciziei de refuz al înregistrării dreptului solicitat. [Art.30 al.(6) introdus prin LP291-XVI din 19.12.08, MO3033/13.02.09 art.73] Articolul 301. Înregistrarea dreptului la cererea notarului (1) Notarul care a autentificat actul juridic sau a eliberat certificatul de moştenitor referitor la un drept susceptibil de înregistrare în registrul bunurilor imobile poate solicita, la cererea scrisă a titularului dreptului, înregistrarea la oficiul cadastral teritorial pe a cărui rază de activitate se află bunul imobil. Notarul poate cere înregistrarea numai dacă imobilul care face obiectul actului a fost anterior înscris în registrul bunurilor imobile şi există 170

un plan cadastral sau geometric al acestuia (al terenului, construcţiei sau încăperii izolate). (2) Modalitatea prezentării cererii de înregistrare şi a actelor justificative la oficiul cadastral teritorial se stabileşte de Agenţie împreună cu Ministerul Justiţiei. După efectuarea înregistrării, registratorul va elibera notarului actele doveditoare ale dreptului, avînd aplicată parafa de înregistrare, pentru a fi transmise titularului dreptului. (3) Notarul poate solicita eliberarea extraselor din registrul bunurilor imobile şi a altor documente necesare efectuării actului notarial în numele persoanelor fizice şi juridice, în baza unei cereri depuse. (4) Tarifele pentru serviciile de înregistrare şi pentru alte servicii prestate de oficiile cadastrale teritoriale pot fi încasate de notari în numele Întreprinderii Specializate în Cadastru. [Art.301 introdus prin LP291-XVI din 19.12.08, MO3033/13.02.09 art.73] Articolul 31. Respingerea cererii (1) Cererea se respinge dacă: a) lipseşte actul de identitate al solicitantului sau dacă actul conţine inexactităţi; b) a fost prezentată de o persoană neautorizată; c) lipsesc documentele pentru înregistrare; d) documentele prezentate nu corespund cerinţelor stabilite de legislaţie; e) drepturile solicitate pentru înregistrare nu sînt susceptibile de înscriere în registrul bunurilor imobile; f) dreptul asupra bunului imobil solicitat pentru înregistrare este înregistrat pe numele unei alte persoane; g) înregistrarea dreptului trebuie să fie efectuată de un alt organ cadastral teritorial. h) este notată aplicarea sechestrului sau interdicţia de înstrăinare sau grevare a bunului imobil dreptul asupra căruia este solicitat spre înregistrare; 171

i) nu a fost achitată plata pentru înregistrare. [Art.31 al.(1), lit.h-i) introduse prin LP291-XVI din 19.12.08, MO30-33/13.02.09 art.73] (2) În cazul cînd cererea este respinsă, ea nu se înregistrează, iar documentele se restituie solicitantului sau reprezentantului acestuia. La solicitarea lor, pe cerere se vor consemna temeiurile respingerii. (3) Respingerea cererii în temeiul invocat la alin.(1) lit.f) poate fi soluţionată prin acţiunea în rectificare. Respingerea cererii pe celelalte temeiuri specificate la alin.(1) poate fi atacată la registratorul din cadrul Întreprinderii Specializate în Cadastru, iar decizia acestuia poate fi atacată în instanţa de judecată. [Art.31 al. (3) în redacţia LP291-XVI din 19.12.08, MO30-33/13.02.09 art.73] Articolul 32. Termenul de examinare a cererii (1) Organul cadastral teritorial este obligat să verifice dacă documentele prezentate pentru înregistrare corespund exigenţelor prezentei legi şi ale altor acte normative. (2) Termenul de examinare a cererii nu trebuie să depăşească 7 zile lucrătoare din data înregistrării ei. [Art.32 al.(2) modificat prin LP52-XVI din 09.03.06, MO5962/14.04.06 art.242] (3) Termenul de examinare a cererii poate fi prelungit la decizia registratorului, dar cel mult cu 40 de zile, în cazul în care este necesară înlocuirea documentelor sau primirea unor documente suplimentare de la solicitant, de la autorităţile publice şi de la alte persoane. [Art.32 al.(3) modificat prin LP291-XVI din 19.12.08, MO3033/13.02.09 art.73] (4) Decizia argumentată privind prelungirea termenului de examinare a cererii se comunică în scris solicitantului împreună cu propunerea de înlocuire a documentelor sau de prezentare a unor documente suplimentare pentru înregistrarea drepturilor. Decizia poate fi atacată în instanţa de judecată. 172

[Art.32 al.(4) modificat prin LP291-XVI din 19.12.08, MO3033/13.02.09 art.73] Articolul 33. Temeiurile pentru refuzul înregistrării drepturilor (1) Înregistrarea drepturilor în baza titlurilor de autentificare a dreptului deţinătorului de teren nu poate fi refuzată. Înregistrarea drepturilor în baza altor documente poate fi refuzată numai dacă: a) solicitantul nu a îndeplinit în termen cerinţele stabilite la art.32 alin.(4); b) forma şi/sau conţinutul documentelor prezentate nu corespund cerinţelor legislaţiei; c) s-a constatat neautenticitatea documentelor prezentate; d) documentul prezentat a fost emis de o autoritate publică necompetentă; e) datele din documentele prezentate nu corespund datelor din cadastru, cu excepţia cazurilor în care necorespunderea este cauzată de o eroare tehnică a organului cadastral teritorial; f) este notată aplicarea sechestrului sau interdicţia de înstrăinare sau grevare a bunului imobil, dreptul asupra căruia este solicitat spre înregistrare. [Art.33 al.(1) lit.(f) modificată prin LP52-XVI din 09.03.06, MO59-62/14.04.06 art.242] (2) În cazul refuzului de înregistrare a dreptului, cererea ulterioară a aceleiaşi persoane referitoare la acelaşi bun imobil se examinează ca o nouă cerere. (3) Decizia privind refuzul înregistrării drepturilor se aduce la cunoştinţa solicitantului în scris. Refuzul înregistrării drepturilor poate fi soluţionat prin acţiunea în rectificare dacă sînt prezente temeiurile indicate la art.505 şi 509 din Codul civil. În celelalte cazuri, decizia de refuz poate fi atacată în instanţa de judecată sau la registratorul Întreprinderii Specializate în Cadastru, iar decizia acestuia poate fi atacată în instanţa de judecată. [Art.33 al.(3) în redacţia LP291-XVI din 19.12.08, MO3033/13.02.09 art.73] 173

Articolul 331. Temeiurile pentru suspendarea înregistrării drepturilor (1) Prin derogare de la prevederile art.33, în cazul depunerii cererii de înregistrare a ipotecii asupra unui bun imobil cu privire la care au fost înregistrate grevări sau interdicţii, înregistrarea ipotecii se suspendă pînă la radierea informaţiei despre grevare sau interdicţie. (2) Decizia privind suspendarea înregistrării dreptului se aduce în scris la cunoştinţa solicitantului imediat după examinarea cererii şi poate fi atacată în instanţa de judecată. [Art.331 introdus prin LP163-XVI din 09.07.08, MO140142/01.08.08 art.574] Articolul 34. Notarea (1)Notarea se face la cererea părţii interesate, în temeiul actelor doveditoare, sau la cererea autorităţii care a emis actul juridic în temeiul căruia se efectuează notarea. Notarea interdicţiilor care izvorăsc din lege sau din actul juridic în temeiul căruia s-a făcut intabularea dreptului se efectuează din oficiu de către registrator. (2) În afară de cazurile prevăzute de lege, în registrul bunurilor imobile se mai notează: a) depunerea cererii de înregistrare; b) dreptul de administrare fiduciară, inclusiv în caz de tutelă sau curatelă. c) hotărîrea judecătorească definitivă şi irevocabilă, în temeiul căreia urmează a fi înscris, modificat sau radiat dreptul, pînă la efectuarea plăţii pentru înregistrare. [Art.34 al.(2), lit.c) introdusă prin LP291-XVI din 19.12.08, MO30-33/13.02.09 art.73] (3) Notarea se radiază din registrul bunurilor imobile în baza documentelor ce confirmă stingerea drepturilor de creanţă, încetarea acţiunii faptelor sau raporturilor juridice în al căror temei s-a făcut notarea. Notarea depunerii cererii de înregistrare se radiază concomitent cu efectuarea înregistrării. 174

[Art.34 în redacţia LP52-XVI din 09.03.06, MO59-62/14.04.06 art.242] Articolul 35. Efectuarea înscrierii în registrul bunurilor imobile (1) Înscrierea dreptului de proprietate asupra construcţiei se face după înscrierea dreptului de proprietate asupra terenului. (2) Înscrierea dreptului de proprietate asupra încăperilor izolate se efectuează după înscrierea drepturilor asupra terenului şi construcţiei. (3) Înscrierea grevărilor dreptului de proprietate se efectuează după înscrierea dreptului de proprietate. (4) Dreptul de proprietate asupra construcţiei poate fi înscris pînă la înregistrarea dreptului de proprietate asupra terenului pe care aceasta este amplasată dacă: a) terenul se află în proprietatea statului sau a unităţii administrativ-teritoriale şi elaborarea planului terenului nu este necesară; b) proprietarul terenului şi proprietarul construcţiei (încăperii izolate) sînt persoane diferite. (5) Modul de efectuare a înscrierii în registrul bunurilor imobile este stabilit de Agenţie. [Art.35 modificat prin LP52-XVI din 09.03.06, MO5962/14.04.06 art.242] Articolul 36. Documentele ce confirmă înregistrarea drepturilor (1) Înregistrarea drepturilor asupra bunului imobil este confirmată prin extrasul din registrul bunurilor imobile. (2) Extrasul din registrul bunurilor imobile îl eliberează organul cadastral teritorial în a cărui rază de acţiune se află bunul imobil. (3) La extrasele din cadastru şi din registrul bunurilor imobile se anexează, după caz, planul terenului şi/sau al construcţiei, încăperii izolate. 175

[Art.36 al.(3) modificat prin LP52-XVI din 09.03.06, MO5962/14.04.06 art.242] (4) Extrasul din registrul bunurilor imobile se eliberează, în termen de 3 zile lucrătoare, persoanei fizice care s-a legitimat şi a depus o cerere scrisă sau persoanei juridice care a sesizat oficial organul cadastral teritorial. [Art.36 al.(4) modificat prin LP291-XVI din 19.12.08, MO3033/13.02.09 art.73] (5) Extrasul din registrul bunurilor imobile se eliberează pentru efectuarea tranzacţiilor şi este valabil timp de două luni din data eliberării. La eliberarea repetată a extrasului înainte de expirarea termenului indicat, se efectuează menţiunea "Repetat". (6) Refuzul neîntemeiat al furnizării de informaţii cadastrale poate fi atacat la Agenţie, iar decizia Agenţiei, în instanţă de judecată. Articolul 37. Consecinţele juridice ale înregistrării (1) Consecinţele juridice ale înregistrării apar după efectuarea înscrierii despre drepturile asupra bunului imobil în registrul bunurilor imobile. După efectuarea înscrierii în registrul bunurilor imobile, data autentică a înregistrării este data primirii cererii de înregistrare, care trebuie să fie inclusă în condica de cereri. (2) Înregistrarea grevărilor asupra grevării dreptului de proprietate nu influenţează drepturile proprietarului bunului imobil, dacă contractul nu prevede altfel. [Art.37 al.(3) exclus prin LP291-XVI din 19.12.08, MO3033/13.02.09 art.73] Articolul 371. Excepţii de la principiul valabilităţii drepturilor reale din momentul înregistrării (1) Dreptul de proprietate este valabil fără înregistrarea în registrul bunurilor imobile dacă provine din succesiune, accesiune sau vînzare silită ori este dobîndit prin efectul unui act normativ, prin expropriere sau în temeiul hotărîrii judecătoreşti. Excepţia dată se aplică şi dreptului de proprietate confirmat de titlul de 176

autentificare a dreptului deţinătorului de teren eliberat la atribuirea gratuită a terenurilor. (2) Pentru opozabilitatea faţă de terţi, dreptul de proprietate dobîndit prin modalităţile indicate în alin.(1) urmează a fi înregistrat în registrul bunurilor imobile. (3) Dacă dreptul de proprietate asupra bunului imobil a fost cedat succesiv prin modalităţile indicate în alin.(1), iar înscrieri în registrul bunurilor imobile nu s-au făcut, cea din urmă persoană în drept poate cere înscrierea dobîndirilor succesive o dată cu înregistrarea dreptului său, prezentînd documentele originale ce dovedesc întregul şir al actelor juridice efectuate. [Art.371 introdus prin LP52-XVI din 09.03.06, MO5962/14.04.06 art.242] Articolul 38.Corectarea greşelilor din cadastru (1) Greşelile din cadastru se corectează numai în temeiul deciziei registratorului. Decizia trebuie să conţină data descoperirii greşelii, caracterul ei, cauza naşterii ei (din culpa titularului de drepturi sau a organului cadastral teritorial), modul de corectare a greşelii, sursele de reparaţie a prejudiciului cauzat. (2) Problema corectării greşelilor tehnice (de litere, omisiuni de cuvinte, cifre, greşeli în calculele aritmetice etc.), abordată de titularul de drepturi şi/sau de alte persoane, se soluţionează în termen de 15 zile din data depunerii cererii, în următoarea ordine: a) se ia decizia privind efectuarea modificării în cadastru sau privind refuzul modificării; b) se efectuează modificarea în cadastru; c) se solicită restituirea extrasului eliberat din registrul bunurilor imobile şi se eliberează un extras corectat; sau d) se trimite solicitantului refuzul motivat al efectuării modificării în cadastru. (3) Greşelile care nu au caracter tehnic (indicarea greşită a tipului de drept, a denumirii titularului de drepturi, componenţa bunului imobil, denaturarea mărimii cotelor în proprietatea comună, a coordonatelor hotarelor, exceptînd transformarea 177

coordonatelor punctelor de hotar dintr-un sistem de coordonate în altul, şi alte greşeli care lezează drepturile şi interesele legitime ale titularilor de drepturi sau ale altor persoane) se corectează cu consimţămîntul exprimat în scris al fiecărui titular de drepturi ale cărui interese sînt atinse sau în temeiul hotărîrii judecătoreşti irevocabile. [Art.38 al.(3) modificat prin LP291-XVI din 19.12.08, MO3033/13.02.09 art.73] [Art.38 al.(3) modificat, al.(4) exclus prin LP52-XVI din 09.03.06, MO59-62/14.04.06 art.242] Capitolul V. PARTICULARITĂŢILE ÎNREGISTRĂRII UNOR TIPURI DE BUNURI IMOBILE ŞI A DREPTURILOR ASUPRA LOR Articolul 39. Înregistrarea dreptului de proprietate comună în devălmăşie (1) La înregistrarea dreptului de proprietate comună în devălmăşie asupra bunurilor imobile, în baza cererii unuia sau a ambilor soţi, în registrul bunurilor imobile se indică datele despre ambii soţi dacă aceste bunuri au fost procurate sau construite în timpul căsniciei lor şi dacă contractul dintre soţi, autentificat notarial, nu prevede altfel. Neînscrierea în registrul bunurilor imobile a datelor despre celălalt soţ nu conduce la pierderea de către acesta a dreptului de proprietate asupra bunurilor procurate sau construite în timpul căsniciei. [Art.39 al.(1) modificat prin LP291-XVI din 19.12.08, MO3033/13.02.09 art.73] (2) La înregistrarea dreptului de proprietate comună în devălmăşie asupra locuinţelor privatizate, în registrul bunurilor imobile se indică datele tuturor participanţilor la privatizarea acestor obiecte în baza contractului de vînzare-cumpărare (predarepreluare) a locuinţei în proprietate privată şi documentului ce confirmă componenţa participanţilor la privatizare. [Art.39 al.(2) modificat prin LP97-XV din 01.04.04, MO132137/06.08.04 art.694] 178

[Art.39 al(2) modificat prin LP910 din 14.03.2002, MO56/24.04.2002 art395] (3) La înregistrarea dreptului de proprietate comună în devălmăşie asupra terenului atribuit, conform legislaţiei, întregii familii, în registrul bunurilor imobile se indică datele tuturor persoanelor care erau membri ai familiei la data atribuirii, în baza extrasului din registrul de evidenţă a gospodăriilor sau a certificatului eliberat de autoritatea administraţiei publice locale. (4) La înregistrarea primară a dreptului de proprietate comună în devălmăşie asupra bunurilor imobile care aparţin fie membrilor fostei gospodării de colhoznic, fie membrilor fostei gospodării ţărăneşti (de fermier), în registrul bunurilor imobile se indică datele tuturor membrilor gospodăriei, inclusiv ale minorilor şi celor inapţi pentru muncă, conform extrasului din registrul de evidenţă a gospodăriilor sau certificatului eliberat de autoritatea administraţiei publice locale. Bunurile imobile procurate sau create în urma activităţii în comun a membrilor gospodăriei ţărăneşti (de fermier) se înregistrează cu drept de proprietate comună în devălmăşie a membrilor acestei gospodării, enumeraţi în extrasul din Registrul gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), eliberat de autoritatea administraţiei publice locale, dacă contractul încheiat între membrii gospodăriei ţărăneşti (de fermier) sau hotărîrea instanţei de judecată nu prevede proprietatea comună în diviziune. [Art.39 al.(4) modificat prin LP757 din 27.12.2001, MO17/31.01.2002 art. 58] Articolul 40. Înregistrarea dreptului de proprietate comună în diviziune (1) La înregistrarea dreptului de proprietate comună în diviziune asupra bunului imobil, în registrul bunurilor imobile se indică cota ideală a fiecărui proprietar în patrimoniu, care: a) se determină reieşind din mărimea suprafeţei totale sau suprafeţei locative fie din valoarea unor încăperi şi/sau a suprafeţelor unor terenuri, fie în alt mod convenit între cotitularii dreptului de proprietate comună în diviziune; şi 179

b) se exprimă sub formă de fracţie ordinară sau în procente la mărimea sau valoarea bunului imobil; şi c) se indică în contract sau în alt document ce confirmă drepturile, făcîndu-se referire la modul de determinare a ei. (2) Înscrierea în registrul bunurilor imobile privind mărimea cotei se efectuează în baza documentului ce confirmă cotele determinate în bunul imobil. În cazul în care cotele dintrun teren, dintr-o construcţie sau dintr-un alt bun imobil stabilite separat sînt indicate în diferite documente ce confirmă drepturile, înscrierea se efectuează conform acestor documente. [Art.40 al.(2) modificat prin LP52-XVI din 09.03.06, MO5962/14.04.06 art.242] [Art.40 al.(3) exclus prin LP97-XV din 01.04.04, MO132137/06.08.04 art.694] Articolul 401. Înregistrarea dreptului dobîndit prin uzucapiune imobiliară (1) Dreptul dobîndit prin uzucapiune imobiliară se intabulează în temeiul hotărîrii judecătoreşti irevocabile. (2) Dreptul dobîndit prin uzucapiune imobiliară nu va putea fi înscris în registrul bunurilor imobile dacă, la momentul depunerii cererii de înregistrare, dreptul de proprietate este intabulat sau înscris provizoriu pe numele altei persoane. Articolul 402. Înregistrarea dreptului de proprietate asupra terenului, dobîndit prin accesiune imobiliară naturală (1) Dreptul de proprietate dobîndit prin accesiune imobiliară naturală se înregistrează în temeiul actului de constatare pe teren şi al planului cadastral, întocmit de executantul lucrărilor cadastrale. (2) În cazul accesiunii naturale a unei părţi de teren prevăzute la art.328 alin.(3) din Codul civil, înregistrarea dreptului de proprietate asupra acesteia se efectuează în condiţiile alin.(1) din prezentul articol, dacă a trecut un an de la data notării intrării în posesie a proprietarului asupra părţii alipite şi nu a fost notată 180

acţiunea privind revendicarea părţii desprinse. În celelalte cazuri, înregistrarea dreptului de proprietate asupra părţii de teren alipite se efectuează în temeiul hotărîrii judecătoreşti. Articolul 403. Înregistrarea condominiului (1) La înregistrarea condominiului, în cazul construcţiilor date în exploatare, cererea de înregistrare se depune de asociaţia de coproprietari. La cerere se anexează documentele ce confirmă drepturile asupra terenului condominiului şi actele de dare în exploatare a construcţiilor. [Art.403 al.(1) modificat prin LP163-XVI din 09.07.08, MO140142/01.08.08 art.574] (2) La înregistrarea bunurilor imobile ale condominiului în registrul bunurilor imobile, în subcapitolul II al capitolelor A şi B se face inscripţia "condominiu". Datele despre proprietari nu se înscriu. (3) Concomitent cu înregistrarea condominiului se înregistrează dreptul asociaţiei de coproprietari de administrare a bunurilor aflate în condominiu. (4) La solicitarea proprietarilor locuinţelor, în registrul bunurilor imobile capitolul C se va înregistra dreptul de proprietate asupra locuinţelor, conform normelor generale, la care, suplimentar, se va indica cota respectivă deţinută în bunurile comune ale condominiului. Nesolicitarea înregistrării bunurilor condominiului aflate în proprietate comună nu constituie temei pentru refuzul înregistrării dreptului de proprietate asupra locuinţelor. (5) În cazul în care construcţia amplasată pe terenul condominiului aparţine în întregime unui proprietar sau se află în proprietatea comună a mai multor proprietari, înscrierile în registrul bunurilor imobile referitoare la această construcţie şi la drepturile asupra ei se efectuează în condiţii generale. (6) Înregistrarea condominiului în cazul bunurilor imobile viitoare sau nefinalizate se face în conformitate cu art.404 şi 405. [Art.403 al.(6) introdus prin LP163-XVI din 09.07.08, MO140142/01.08.08 art.574] 181

Articolul 404. Înregistrarea dreptului asupra bunului imobil construit (1) Pentru înregistrarea bunului imobil construit şi a dreptului de proprietate asupra lui se prezintă documentul ce confirmă dreptul de proprietate sau dreptul de folosinţă (superficie, arendă) asupra terenului beneficiarului (investitorului) construcţiei şi documentele ce confirmă recepţia lucrărilor de construcţie. Documentele referitoare la teren nu sînt necesare în cazul în care dreptul asupra terenului a fost deja înregistrat. (2) Înregistrarea dreptului asupra unei construcţii nefinalizate poate fi efectuată la cererea titularului de drept, în temeiul documentelor ce confirmă dreptul beneficiarului (investitorului) construcţiei asupra terenului, al autorizaţiei pentru construcţie şi al avizului tehnic al Inspecţiei de Stat în Construcţii ce atestă gradul de executare a construcţiei şi corespunderea lucrărilor de construcţie cu documentaţia de proiect. Pentru construcţiile ce nu cad sub incidenţa Legii nr.721-XIII din 2 februarie 1996 privind calitatea în construcţii, în locul avizului tehnic al Inspecţiei de Stat în Construcţii se prezintă actul de constatare pe teren privind gradul de executare a construcţiei, întocmit de oficiul cadastral teritorial şi coordonat cu autoritatea publică locală. Pentru efectuarea tranzacţiilor cu construcţiile nefinalizate, acestea se înregistrează în registrul bunurilor imobile în mod obligatoriu. [Art.40 4 al.(2) modificat prin LP291-XVI din 19.12.08, MO3033/13.02.09 art.73] (3) Înregistrarea în registrul bunurilor imobile a caselor de locuit individuale şi a anexelor gospodăreşti înregistrate pînă la data intrării în vigoare a Legii nr.835-XIII din 17 mai 1996 privind principiile urbanismului şi amenajării teritoriului în registrele de evidenţă a gospodăriilor, ţinute de primării, poate fi efectuată în temeiul extrasului din aceste registre. [Art.401- 404 introduse prin LP52-XVI din 09.03.06, MO5962/14.04.06 art.242] 182

Articolul 405. Înregistrarea dreptului asupra construcţiilor viitoare (1) Este posibilă înregistrarea construcţiei viitoare, a încăperilor izolate din cadrul construcţiei viitoare şi a dreptului de proprietate asupra acestora. Construcţiei viitoare, precum şi încăperilor izolate din cadrul acesteia li se atribuie numere cadastrale provizorii. La înregistrarea construcţiei viitoare sau a încăperilor izolate din cadrul acesteia, în registrul bunurilor imobile se aplică menţiunea „bun viitor”. (2) Construcţiile viitoare care, conform proiectului, sînt divizate în încăperi izolate, la solicitarea titularului de drepturi, se înregistrează sub formă de condominiu. În subcapitolul II al capitolelor A şi B din registrul bunurilor imobile se aplică menţiunea „condominiu”, totodată datele despre proprietarul construcţiei viitoare nu se înscriu. (3) Încăperile izolate din cadrul construcţiei viitoare pot fi înregistrate numai dacă viitoarea construcţie este înregistrată sub formă de condominiu. Dreptul de proprietate al beneficiarului construcţiei asupra încăperilor izolate, în acest caz, se înregistrează la momentul înregistrării condominiului. (4) Tranzacţiile cu încăperile izolate din cadrul construcţiilor viitoare pot fi efectuate numai după înregistrarea construcţiei sub formă de condominiu. (5) Concomitent cu înregistrarea încăperilor izolate din cadrul construcţiei viitoare, se înregistrează cota respectivă a proprietarului încăperii izolate în bunurile comune în condominiu. (6) Pentru înregistrarea provizorie a construcţiei viitoare, beneficiarul acesteia depune documentele ce confirmă dreptul de proprietate asupra terenului sau dreptul de folosinţă (superficie, arendă etc.) a terenului, dacă dreptul asupra terenului nu este înregistrat, şi autorizaţia de construcţie, iar dacă se solicită înregistrarea încăperilor izolate din cadrul viitoarei construcţii, suplimentar se anexează proiectul construcţiei şi declaraţia în condominiu, întocmită de beneficiarul construcţiei. 183

(7) Declaraţia în condominiu va conţine informaţia cu privire la: a) descrierea bunului, inclusiv a fiecărui etaj al acestuia; b) descrierea şi indicarea hotarelor între încăperile izolate, precum şi între acestea şi spaţiile comune; c) distribuirea cotelor din bunurile comune în condominiu. (8) Transferul dreptului de proprietate asupra construcţiilor viitoare, inclusiv asupra încăperilor izolate din cadrul acestora, va fi înregistrat în registrul bunurilor imobile. (9) Prevederile prezentului articol se aplică construcţiilor nefinalizate în măsura în care legea nu prevede altfel. [Art.405 introdus prin LP163-XVI din 09.07.08, MO140142/01.08.08 art.574] Articolul 406. Înregistrarea contractelor privind investiţiile în construcţii (1) Contractele prin care una dintre părţi se obligă să asigure construcţia unuia sau mai multor apartamente şi să le transmită persoanei fizice care se obligă să achite integral sau parţial preţul imobilului anterior predării acestuia, precum şi contractele privind cesiunea drepturilor care rezultă din acestea se autentifică notarial şi se înscriu în registrul bunurilor imobile, sub sancţiunea nulităţii. (2) Este interzis să se perceapă de la persoana fizică orice plăţi prevăzute de contractele menţionate la alin.(1) înainte de înregistrarea contractelor respective. (3) Pentru înregistrarea contractelor menţionate la alin.(1), partea ce asigură construcţia bunului imobil este obligată să înregistreze dreptul de proprietate sau de folosinţă asupra terenului destinat construcţiei, dacă acest drept nu este înregistrat, precum şi să prezinte oficiului cadastral teritorial autorizaţiile necesare pentru construcţie, proiectul construcţiei, aprobat în modul stabilit, lista apartamentelor şi a încăperilor nelocuibile. (4) După recepţia construcţiei, dreptul de proprietate asupra apartamentului care face obiectul contractelor menţionate la alin.(1) se înscrie în registrul bunurilor imobile în temeiul acestor contracte şi al actului de predare-primire, semnat între părţi. 184

[Art.406 introdus prin LP164-XVI din 09.07.08, MO138139/29.07.08 art.561] Articolul 407. Înregistrarea pieirii fortuite sau distrugerii (demolării) bunului imobil (1) În cazul în care bunul imobil îşi încetează existenţa prin pieire fortuită sau distrugere (demolare), concomitent cu înregistrarea privind încetarea existenţei bunului imobil în registrul bunurilor imobile se radiază toate drepturile reale şi grevările referitoare la acel bun imobil. (2) Înregistrarea privind încetarea existenţei bunului imobil se face în temeiul documentelor ce confirmă faptul pieirii fortuite sau distrugerii (demolării) bunului imobil. [Art.407 introdus prin LP291-XVI din 19.12.08, MO3033/13.02.09 art.73] Articolul 41. Înregistrarea dreptului asupra bunului imobil al persoanelor juridice (1) La încetarea activităţii persoanei juridice în legătură cu reorganizarea (contopirea, absorbţia, divizarea, separarea, transformarea) sau lichidarea ei în registrul bunurilor imobile se efectuează înscrierea cu privire la stingerea dreptului asupra bunului imobil al acesteia în baza extrasului din Registrul de stat al întreprinderilor şi organizaţiilor. (2) Dreptul asupra bunului imobil al persoanei juridice create prin reorganizarea unei alte persoane juridice se înregistrează în temeiul înscrierii privind succesiunea în drepturi din documentele de constituire ale noii persoane juridice şi al actului de transmitere sau al bilanţului de repartiţie, confirmat în modul stabilit. (3) În cazul lichidării persoanei juridice, înregistrarea drepturilor asupra bunului imobil al noilor proprietari se efectuează în baza documentelor, perfectate în modul stabilit, cu privire la împărţirea, distribuirea sau transmiterea bunurilor persoanei juridice lichidate. 185

(4) În cazul încetării activităţii persoanelor juridice, eliberarea extraselor şi înregistrarea tranzacţiilor cu bunurile imobile care aparţin acestor persoane se suspendă pînă la data încheierii reorganizării sau lichidării lor, cu excepţia cazurilor în care bunurile se pun în vînzare la decizia comisiei de lichidare sau în conformitate cu legislaţia cu privire la insolvabilitate. [Art.41 modificat prin LP52-XVI din 09.03.06, MO5962/14.04.06 art.242] Articolul 42. Înregistrarea drepturilor asupra bunurilor imobile proprietate publică (l) Drepturile întreprinderilor asupra bunurilor imobile proprietate publică, transmise lor în folosinţă, se înregistrează în temeiul actelor de predare-preluare, încheiate între organele centrale de specialitate sau autorităţile administraţiei publice locale şi întreprindere. [Art.42 al(1) în redacţia LP910 din 14.03.2002, MO56/24.04.2002 art.395] (2) Înregistrarea grevării dreptului asupra terenului proprietate publică se efectuează în baza deciziei autorităţii administraţiei publice locale. Articolul 43. Înregistrarea drepturilor de folosinţă, de arendă (1) Dreptul de folosinţă, de arendă asupra bunului imobil pe un termen mai mare de 3 ani este supus înregistrării obligatorii. La cererea titularului, dreptul de arendă poate fi înregistrat şi pe un termen mai mic de 3 ani. (2) În cazul arendării unei părţi din bunul imobil, la contract, prezentat odată cu cererea de înregistrare, se anexează planul terenului şi/sau planul construcţiei pe etaje sau al unei părţi din ea, care se arendează (subarendează). Cererea de înregistrare a dreptului de arendă (subarendă) trebuie să fie semnată de persoana care dă în arendă şi de arendaş. [Art.43 al.(2) modificat prin LP52-XVI din 09.03.06, MO5962/14.04.06 art.242] 186

(3) Dreptul de folosinţă, de arendă asupra bunului imobil se stinge: a) la expirarea termenului de folosinţă, de arendă; b) la apariţia condiţiei indicate în contract; c) la decizia instanţei de judecată; d) la cererea comună a părţilor din contract; e) în alte cazuri prevăzute de legislaţie. Articolul 44. Înregistrarea ipotecii (1) Înregistrarea ipotecii se efectuează în baza cererii debitorului ipotecar sau a creditorului ipotecar după înregistrarea drepturilor patrimoniale ale debitorului ipotecar asupra bunului imobil. La cererea debitorului ipotecar sau a creditorului ipotecar, se anexează contractul de ipotecă împreună cu documentele indicate în contract. În cazul în care contractul de vînzarecumpărare a bunului imobil şi contractul de ipotecă au fost încheiate concomitent, dreptul de proprietate şi ipotecă se înregistrează consecutiv. (2) Nu se admite înregistrarea ipotecii în cazurile în care ipotecarea bunului imobil indicat în contract este interzisă de legislaţie. (3) La înregistrarea ipotecii, se indică datele despre creditorul ipotecar şi despre obiectul ipotecii, termenul de acţiune al acesteia dacă este stabilit, valoarea obligaţiei asigurată prin ipotecă sau datele privind modul şi condiţiile determinării acestei valori. (4) În cazul în care, conform condiţiilor ipotecii, debitorului ipotecar îi este interzis să dispună de bunul imobil ipotecat şi/sau să ipotecheze ulterior acelaşi bun, în registrul bunurilor imobile se notează interdicţiile. (41) În cazul în care, conform condiţiilor ipotecii, ipoteca constituită va garanta aceluiaşi creditor ipotecar executarea oricărei obligaţii viitoare, acest fapt se notează în registrul bunurilor imobile. [Art.44 al.(41) introdus prin LP164-XVI din 09.07.08, MO138139/29.07.08 art.561] 187

(5) Cesiunea ipotecii se înregistrează în baza contractului de cesiune a creanţei. (6) Stingerea dreptului de ipotecă se înregistrează în baza cererii creditorului ipotecar, a cererii comune a debitorului ipotecar şi a creditorului ipotecar, a hotărîrii irevocabile a instanţei de judecată sau în alte temeiuri prevăzute de lege. (7) În cazul în care debitorul ipotecar a solicitat limitarea accesului terţilor la informaţia privind bunurile ipotecate, la eliberarea informaţiei din registru, registratorul va arăta existenţa interdicţiei din partea debitorului şi va menţiona că în acest caz, conform art.474 alin.(2) din Codul civil, se prezumă că întregul patrimoniu al debitorului ipotecar este grevat cu ipotecă. [Art.44 modificat prin LP164-XVI din 09.07.08, MO138139/29.07.08 art.561]// [Art.44 modificat prin LP52-XVI din 09.03.06, MO59-62/14.04.06 art.242] Articolul 45. Înregistrarea servituţilor (1) Servituţile se înregistrează la cererea proprietarului bunului imobil sau a persoanei în a cărei favoare este stabilită servitutea ori în temeiul notificării organului împuternicit la a cărui decizie a fost stabilită servitutea. (2) Servituţile se înregistrează în baza următoarelor documente referitoare la stabilirea servituţilor: a) contractul încheiat în modul stabilit; b) decizia proprietarului la formarea bunurilor imobile. Servitutea constituită prin destinaţia stabilită de proprietar se intabulează concomitent cu dobîndirea dreptului de proprietate asupra unuia din bunuri de către altă persoană; c) hotărîrii instanţei de judecată - pentru servituţile dobîndite prin uzucapiune. (3) La documente, în care sînt indicate: conţinutul, termenul de acţiune, datele despre persoanele în a căror favoare este stabilită servitutea, se anexează planul terenului, în care se indică hotarele, şi/sau planul construcţiei, în care se indică sfera de acţiune a servituţii. 188

(4) Servitutea se înscrie atît la bunul imobil dominant - în subcapitolul I al registrului, cît şi la bunul imobil aservit - în subcapitolul III al registrului. [Art.45 modificat prin LP52-XVI din 09.03.06, MO5962/14.04.06 art.242] Articolul 46. Înregistrarea dreptului de administrare fiduciară, de tutelă sau curatelă Orice drept asupra bunului imobil a cărui exercitare se face în condiţii de administrare fiduciară, de tutelă sau curatelă se înregistrează numai în baza documentelor ce determină aceste relaţii, inclusiv în bază de contract sau în temeiul hotărîrii instanţei de judecată. Articolul 461. Notarea acţiunii în justiţie (1) Acţiunea în justiţie se notează în registrul bunurilor imobile la cererea persoanei interesate, în temeiul cererii de chemare în judecată şi al încheierii instanţei de judecată despre admiterea cererii de chemare în judecată. (2) Încheierea instanţei de judecată privind primirea cererii de chemare în judecată înaintate de organul de drept sau de organul fiscal cu privire la neplata impozitelor, taxelor şi altor plăţi obligatorii se va transmite de către instanţa de judecată, în termen de 3 zile, oficiului cadastral teritorial. [Art.461 modificat prin LP291-XVI din 19.12.08, MO3033/13.02.09 art.73]// [Art.461 introdus prin LP52-XVI din 09.03.06, MO59-62/14.04.06 art.242] Capitolul VI. RĂSPUNDERI, COMPENSAŢII, GARANŢII Articolul 47. Răspunderile pentru încălcarea prezentei legi (1) Încălcarea prezentei legi atrage după sine răspundere disciplinară, materială, civilă, administrativă şi penală. [Art.47 al.1) modificat prin LP280-XVI din 14.12.07, MO9496/30.05.08 art.349] (2) Întreprinderea Specializată în Cadastru şi filialele sale poartă răspundere civilă pentru cauzare de prejudiciu 189

titularului de drepturi prin deteriorarea sau pierderea documentelor din cadastru. [Art.47 al.(2) modificat prin LP291-XVI din 19.12.08, MO3033/13.02.09 art.73]// [Art.47 al.(2) modificat prin LP97-XV din 01.04.04, MO132-137/06.08.04 art.694] (3) Mărimea prejudiciului cauzat titularului de drepturi se calculează la momentul examinării cererii de chemare în judecată. (4) Titularul de drepturi poartă răspundere administrativă şi civilă pentru: a) încălcarea termenului stabilit de depunere a cererii de înregistrare a dreptului; b) neasigurarea accesului la bunul imobil pentru executarea de lucrări cadastrale; c) strămutarea şi distrugerea bornelor de hotar sau neasigurarea integrităţii lor. (5) Persoanele cu funcţii de răspundere din întreprinderi, instituţii şi organizaţii care execută lucrări ce ţin de folosirea datelor cadastrale poartă răspundere administrativă pentru: a) efectuarea lucrărilor cadastrale fără licenţă; b) neprezentarea datelor cadastrale actualizate; c) neprezentarea documentelor ce servesc drept temei pentru efectuarea de înscrieri în registrul bunurilor imobile în conformitate cu legislaţia. Articolul 471. Delimitarea răspunderii pentru prejudiciul cauzat (1) Pentru prejudiciul cauzat ca urmare a înregistrării drepturilor în baza documentelor care confirmă drepturile şi planurile cadastrale sau geometrice şi care conţin erori comise de autorităţile ce au emis sau perfectat documentele prezentate pentru înregistrarea primară, răspunderea o poartă autorităţile care au emis sau perfectat documentele. (2) Întreprinderea Specializată în Cadastru şi filialele sale răspund pentru emiterea sau perfectarea documentelor cu erori comise din culpă proprie, precum şi pentru erorile comise în planurile întocmite de acestea. 190

[Art.471 al.(2) modificat prin LP291-XVI din 19.12.08, MO3033/13.02.09 art.73] [Art.471 introdus prin LP97-XV din 01.04.04, MO132137/06.08.04 art.694] (3) Prejudiciul cauzat ca urmare a acţiunilor registratorului se repară conform art.49 şi 50. [Art.471 al.(3) introdus prin LP291-XVI din 19.12.08, MO3033/13.02.09 art.73] Articolul 48. Răspunderea pentru modificarea, folosirea şi dispunerea nesancţionată de informaţia referitoare la înregistrarea drepturilor (1) Introducerea, modificarea, eliminarea înscrierii din registrul bunurilor imobile cu încălcarea modului stabilit, precum şi difuzarea şi furnizarea nesancţionată a datelor din cadastru atrag după sine răspunderea lucrătorilor oficiului cadastral teritorial în conformitate cu legislaţia în vigoare. (2) Furnizarea datelor din cadastru în scopuri comerciale, fără contractul respectiv cu oficiul cadastral teritorial, către întreprinderi, instituţii şi organizaţii care nu intră în sistemul organelor cadastrale atrage după sine răspunderea prevăzută de legislaţia în vigoare. (3) Executarea fără licenţă a lucrărilor pasibile de licenţă atrage după sine răspunderea prevăzută de legislaţia în vigoare. Articolul 49. Fondul de garanţie (1) În scopul reparaţiei unui eventual prejudiciu cauzat titularilor de drepturi asupra bunurilor imobile, se instituie un fond de garanţie. [Art.49 al.(1) modificat prin LP291-XVI din 19.12.08, MO3033/13.02.09 art.73] [Art.49 al.(2) exclus prin LP97-XV din 01.04.04, MO132137/06.08.04 art.694] (2) Mijloacele fondului de garanţie pot fi investite în hîrtii de valoare în conformitate cu legislaţia privind hîrtiile de valoare sau pe depozitele conturilor bancare, în scopul protecţiei de inflaţie. 191

[Art.49 al.(2) modificat prin LP362 din 23.12.05, MO20/31.01.06 art.87] (3) Modul de constituire şi administrare a fondului de garanţie, mărimea lui se stabilesc de Guvern. [Art.49 al.(3)-(4) devin (2)-(3) prin LP97-XV din 01.04.04, MO132-137/06.08.04 art.694] (4) În cazul în care fondul de garanţie nu dispune de mijloace suficiente pentru acordarea compensaţiei, el se completează din contul majorării cuantumului defalcărilor la fondul de garanţie. [Art.49 al.(4) introdus prin LP291-XVI din 19.12.08, MO3033/13.02.09 art.73] Articolul 50. Plata compensaţiei titularului de drepturi (1) Titularul de drepturi căruia i-a fost cauzat un prejudiciu ca urmare a înscrierii sau modificării incorecte în registrul bunurilor imobile ori a refuzului neîntemeiat (care nu corespunde temeiurilor indicate în prezenta lege) de a înregistra dreptul, săvîrşite de registrator cu vinovăţie, beneficiază de o compensaţie. [Art.50 al.(1) în redacţia LP291-XVI din 19.12.08, MO3033/13.02.09 art.73] (2) Se plăteşte compensaţie numai după prima tranzacţie săvîrşită după înregistrarea primară. (21) Nu se compensează prejudiciul ce urmează a fi recuperat de la persoana care l-a instigat pe registrator sau care a beneficiat în mod conştient de un avantaj în urma acţiunilor incorecte ale registratorului. (22) În cazul în care fondul de garanţie nu dispune de mijloace suficiente pentru acordarea compensaţiei, aceasta se plăteşte pe măsura acumulării fondului de garanţie. [Art.50 al.(21-22) introduse prin LP291-XVI din 19.12.08, MO30-33/13.02.09 art.73] (3) Nu se plăteşte compensaţie în cazul în care solicitantul a cauzat sau a contribuit la cauzarea prejudiciului prin escrocherie sau neglijenţă. 192

(4) Sumele din fondul de garanţie plătite păgubaşilor se percep în ordine de regres de la persoanele vinovate, ale căror acţiuni premeditate au cauzat prejudiciul. În astfel de cazuri, Agenţia acţionează în instanţă de judecată în calitate de reclamant. (5) Plata compensaţiei se efectuează în temeiul unei hotărîri judecătoreşti. [Art.50 al.(5) modificat prin LP291-XVI din 19.12.08, MO3033/13.02.09 art.73] Articolul 51. Garanţiile dobînditorului de bună-credinţă În cazul în care dobînditorul de bună-credinţă obţine un bun imobil de la o persoană înscrisă din greşeală în registrul bunurilor imobile în calitate de proprietar al acestui bun, dreptul de proprietate asupra lui se menţine dobînditorului de bună-credinţă. Capitolul VII. DISPOZIŢII TRANZITORII Articolul 52. Perioada de tranziţie (1) Perioada de tranziţie este timpul în care se creează cadastrul. (2) În perioada de tranziţie: a) se constituie sistemul organelor cadastrale; b) se adoptă actele normative, se elaborează standardele de stat, condiţiile tehnice care să asigure crearea, implementarea şi funcţionarea eficientă a cadastrului; c) se întocmesc în modul stabilit: dosarul cadastral pentru fiecare bun imobil, planul cadastral al teritoriului, registrul bunurilor imobile şi alte documente necesare funcţionării cadastrului. Articolul 53. Competenţa Guvernului în domeniul creării cadastrului În perioada creării cadastrului, Guvernul: a) ia măsuri pentru punerea în aplicare a prezentei legi;

193

b) exercită controlul asupra Consiliului interdepartamental pentru coordonarea activităţilor în domeniul cadastrului naţional; c) asigură informarea populaţiei privind întreg procesul de creare a cadastrului; d) întreprinde alte măsuri în vederea creării cadastrului bunurilor imobile. Articolul 54. Obligaţiile autorităţilor administraţiei publice în perioada de tranziţie (1) La solicitarea oficiilor cadastrale teritoriale, autorităţile administraţiei publice le prezintă gratuit, în termen de o lună de la data solicitării, informaţia necesară pentru crearea cadastrului, cu excepţia datelor care constituie secret de stat: a) Ministerul Dezvoltării Informaţionale - date din Registrul populaţiei şi din Registrul întreprinderilor şi organizaţiilor pentru identificarea persoanelor fizice şi juridice; b) autorităţile administraţiei publice locale - date din Registrul cadastral al deţinătorilor de terenuri, copii de pe deciziile cu privire la atribuirea terenurilor, la aprobarea actelor de recepţie a construcţiilor, extrase (adeverinţe) din registrul de evidenţă a gospodăriilor şi alte documente necesare creării cadastrului; c) autorităţile administraţiei publice centrale - informaţia grafică privind teritoriul unităţii administrativ-teritoriale. [Art.54 al.(1) modificat prin LP362 din 23.12.05, MO20/31.01.06 art.87] (2) Coordonarea activităţilor de creare a cadastrului se pune în sarcina Guvernului. (3) Autorităţile administraţiei publice locale asigură instalarea şi paza bornelor de hotar ale unităţilor administrativ-teritoriale. Articolul 55. Înregistrarea primară (1) Înregistrarea primară se efectuează masiv şi/sau selectiv de către oficiul cadastral teritorial. 194

(2) Înregistrarea primară masivă se efectuează conform unui program aprobat de Guvern şi în modul stabilit de el. (3) În procesul înregistrării primare masive, se întocmesc: planul cadastral al teritoriului, dosarul cadastral pentru fiecare bun imobil şi registrul bunurilor imobile. (4) În cazul în care coordonatele hotarelor terenurilor, conform planului întocmit la atribuirea terenurilor în proprietate privată, nu corespund coordonatelor hotarelor terenurilor stabilite în baza măsurărilor efectuate pentru întocmirea planului cadastral în cadrul înregistrării primare masive, dacă aceste măsurări sînt efectuate conform cerinţelor şi normelor prevăzute la art.18 alin. (3), iar necorespunderea este generată de erorile de măsurare la atribuirea terenurilor în proprietate privată, pe planul cadastral al teritoriului vor fi reprezentate hotarele terenurilor conform măsurărilor efectuate în cadrul înregistrării primare masive. [Art.55 al.(4) modificat prin LP97-XV din 01.04.04, MO132137/06.08.04 art.694] (41) Dacă la transpunerea pe teren a proiectului de organizare a teritoriului, elaborat în cadrul privatizării pămîntului, sînt evidenţiate erori ce ţin de coordonatele hotarelor, iar corectarea acestora nu modifică posesiunea de fapt a terenurilor şi nu lezează alte drepturi ale titularilor, se elaborează un plan cadastral corectat, care se aprobă de consiliul local. Decizia consiliului local emisă pe marginea noului plan cadastral va servi drept temei pentru modificarea documentelor cadastrale. [Art.55 al.(41) introdus prin LP291-XVI din 19.12.08, MO3033/13.02.09 art.73] (5) Oficiul cadastral teritorial eliberează proprietarului de teren al cărui plan a fost modificat în condiţiile alin.(4) sau alin. (41) planul bunului imobil, cu indicarea suprafeţei acestuia, care este parte componentă a documentului ce confirmă dreptul de proprietate asupra terenului. [Art.55 al.(5) modificat prin LP291-XVI din 19.12.08, MO3033/13.02.09 art.73] 195

(6) Modificarea suprafeţei terenului, ca rezultat al modificării planului în cazul prevăzut la alin. (4), nu constituie temei pentru înaintarea de acţiuni de către participanţii la actul civil privind majorarea sau reducerea de preţ ori de suprafaţă. (7) Pentru înregistrarea primară masivă a bunurilor imobile ale întreprinderilor, a bunurilor imobile transmise în proprietate privată în contul cotelor valorice din bunurile întreprinderii agricole, proprietarii acestora prezintă oficiului cadastral teritorial, în perioada efectuării înregistrării primare masive în localitatea respectivă, documentele ce confirmă drepturile patrimoniale asupra lor. Înregistrarea primară a bunurilor imobile pentru care nu au fost prezentate documentele necesare în perioada efectuării înregistrării primare masive se efectuează selectiv. [Art.55 al.(5)-(7) introduse prin LP97-XV din 01.04.04, MO132-137/06.08.04 art.694] (8) Înregistrarea primară a bunurilor imobile atribuite sau procurate în alt mod în procesul privatizării, precum şi a drepturilor asupra acestor bunuri, este reglementată de prezenta lege şi de legislaţia cu privire la privatizare. (9) În procesul înregistrării primare masive, introducerea în cadastru a datelor şi înregistrarea drepturilor asupra bunului imobil se efectuează fără cererea titularilor de drepturi. (10) Înregistrarea masivă nu atinge drepturile înregistrate selectiv înainte de efectuarea ei. [Art.55 al.(5)-(7) devin (8)-(10) prin LP97-XV din 01.04.04, MO132-137/06.08.04 art.694] // [Art.55 modificat prin LP757 din 27.12.2001, MO17/31.01.2002 art. 58] Articolul 56. Înregistrarea selectivă (1) Înregistrarea selectivă se efectuează la cererea titularilor de drepturi contra plată. (2) În cazul stabilirii hotarelor fixe ale terenului, dreptul asupra bunurilor imobile se înregistrează cu condiţia coordonării actului de constatare pe teren cu toţi proprietarii terenurilor adiacente. 196

(3) La înregistrarea dreptului asupra terenului cu hotare comune, nu se cere coordonarea hotarelor. Articolul 57. Înregistrarea dreptului de proprietate publică (1) În cazul în care titularul de drepturi nu deţine documentele care să-i confirme dreptul asupra terenului, dreptul de proprietate asupra terenului se înregistrează în folosul Republicii Moldova sau al unităţii administrativ-teritoriale respective, conform legislaţiei, în limitele hotarelor demarcate pe teren. (2) Înregistrarea transmiterii drepturilor asupra bunurilor imobile din proprietatea statului în proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale se efectuează în baza unei hotărîri a Guvernului, adoptată conform legislaţiei în vigoare. [Art.57 al.(1) modificat prin LP97-XV din 01.04.04, MO132137/06.08.04 art.694] Articolul 58. Finanţarea lucrărilor de creare a cadastrului (1) Lucrările de creare a cadastrului în ordinea înregistrării primare masive se finanţează de la bugetul de stat, din credite şi din alte surse de finanţare, cu excepţia prestării serviciilor de eliberare a extraselor din registrul bunurilor imobile. (2) Oficiile cadastrale teritoriale asigură crearea fondului de garanţie din contul mijloacelor obţinute la înregistrarea curentă. (3) În perioada, stabilită de Guvern, de constituire a fondului de garanţie, prejudiciul cauzat titularului de drepturi din culpa registratorului nu se repară. Articolul 59. Excepţii pentru drepturile apărute anterior (1) Drepturile asupra bunurilor imobile apărute anterior intrării în vigoare a prezentei legi şi neînscrise în registrul bunurilor imobile se consideră valabile. Aceste drepturi se înscriu în procesul înregistrării primare masive sau selective şi se consideră născute din ziua legalizării documentelor ce confirmă drepturile. (2) În cazul transmiterii de la un titular la altul, inclusiv statul, a drepturilor asupra bunurilor imobile, precum şi în cazul naşterii sau 197

stingerii drepturilor după punerea în aplicare a prezentei legi, tranzacţiile şi drepturile născute de aceste tranzacţii sînt supuse înregistrării obligatorii în modul stabilit de prezenta lege. (3) Pe durata înregistrării primare masive a bunurilor imobile, în caz de vînzare silită a acestor bunuri, extrasul din registrul bunurilor imobile nu este obligatoriu. La cerere, oficiul cadastral va elibera informaţia disponibilă referitoare la bunul imobil. (4) La înstrăinarea primară a bunurilor imobile transmise în proprietate privată în contul cotelor valorice din bunurile întreprinderii agricole sau la înstrăinarea primară a cotelor-părţi din aceste bunuri, înregistrarea în cadastru nu este obligatorie. După încheierea convenţiei, noul proprietar este obligat să înscrie în registrul bunurilor imobile dreptul său de proprietate asupra bunului dobîndit. [Art.59 al.(3)-(4) introduse prin LP97-XV din 01.04.04, MO132-137/06.08.04 art.694] Capitolul VIII. DISPOZIŢII FINALE Articolul 60. Sistarea ţinerii registrului construcţiilor şi a registrului cadastral al deţinătorilor de terenuri (1) Pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale în care încă nu funcţionează oficiu cadastral teritorial, tranzacţiile, drepturile şi grevările prevăzute la art.59 alin.(2) vor fi trecute în registrul cadastral al deţinătorilor de terenuri ţinut de primăria satului (comunei), oraşului (municipiului) pe al cărui teritoriu este amplasat bunul imobil. (2) La încheierea înregistrării primare masive pe întreg teritoriul unităţii administrativ-teritoriale respective, ţinerea registrului construcţiilor şi a registrului cadastral al deţinătorilor de terenuri se sistează. Articolul 61. Intrarea în vigoare a prezentei legi (1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării. (2) Guvernul, în termen de 2 luni: 198

a) va prezenta Parlamentului propuneri pentru aducerea legislaţiei în vigoare în conformitate cu prezenta lege; b) va aduce actele sale normative în conformitate cu prezenta lege; c) va adopta acte normative care să asigure executarea prezentei legi; d) va asigura reexaminarea şi anularea de către ministere şi departamente a actelor lor normative care contravin prezentei legi. (3) Pînă la aducerea în conformitate cu prezenta lege, legile şi alte acte normative se vor aplica în măsura în care nu contravin acesteia. (4) Sub incidenţa prezentei legi cad raporturile juridice care au apărut după intrarea ei în vigoare. PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI

Dumitru MOŢPAN

Chişinău, 25 februarie 1998. Nr. 1543-XIII.

199

================================================ LEGEA CU PRIVIRE LA FORMAREA BUNURILOR IMOBILE (Nr.354 din 28.10.2004) ================================================ Publicat: 17.12.2004 în M.O.Nr.233-236/Art.999. Parlamentul adoptă prezenta lege organică. Capitolul I. DISPOZIŢII GENERALE Articolul 1. Domeniul de aplicare a legii (1) Prezenta lege stabileşte modul de formare a bunurilor imobile în funcţie de proprietar şi destinaţie. (2) Obiectul prezentei legi îl constituie formarea imobilelor, ca obiecte independente de drept, prin separare, divizare, comasare sau combinare a unor bunuri imobile înscrise în Registrul bunurilor imobile, precum şi înregistrarea imobilelor formate, cu excepţiile prevăzute la alin.(4). (3) Raporturile juridice generate de apariţia, prin construcţie, a unor bunuri imobile se reglementează de actele normative privind domeniul construcţiilor. (4) Raporturile juridice aferente delimitării terenurilor proprietate publică, atribuirii terenurilor din proprietate publică în proprietate privată sau în folosinţă, precum şi consolidării terenurilor, se reglementează de Codul funciar nr.828-XII din 25 decembrie 1991, de alte acte normative. [Art.1 al.(4) modificat prin LP252/21.10.05, MO151/11.11.05 art.724] Articolul 2. Noţiuni principale În sensul prezentei legi, se definesc următoarele noţiuni principale: formare a bunului imobil - complex de lucrări executate în vederea apariţiei unui nou bun imobil, ca obiect de drept 200

independent, prin separare, divizare, comasare sau combinare a unor bunuri imobile înscrise în Registrul bunurilor imobile; condiţii de formare a bunurilor imobile - set de reguli şi cerinţe a căror îndeplinire este obligatorie la formarea de bunuri imobile; bun imobil iniţial - bun imobil în baza căruia se formează un nou bun imobil; inginer cadastral - persoană avînd studii corespunzătoare în domeniul cadastrului, angajat al executantului lucrărilor cadastrale, care efectuează lucrările de formare a bunurilor imobile. Articolul 3. Iniţiatorii formării bunurilor imobile Formarea bunului imobil se iniţiază de către: a) proprietarul lui, inclusiv statul sau unitatea administrativteritorială, prin intermediul autorităţilor împuternicite cu administrarea bunului; b) titularii de drepturi reale şi de alte drepturi patrimoniale (gestiune economică, arendă etc.), cu acordul proprietarului; c) instanţa de judecată şi organele fiscale, în cazurile prevăzute de prezenta lege. Articolul 4. Scopul formării bunului imobil Bunul imobil se poate forma în orice scop care nu contravine legislaţiei, inclusiv în scopul: a) transmiterii terenurilor în proprietate sau folosinţă persoanelor fizice sau juridice, în condiţiile legii; b) efectuării de tranzacţii cu bunuri imobile; c) dezvoltării terenului, prin construirea sau reconstruirea clădirilor şi altor lucrări amplasate pe el; d) împărţirii bunului imobil proprietate comună; e) atribuirii în natură fondatorului a cotei lui din patrimoniul persoanei juridice; f) schimbului de terenuri, inclusiv în scopul amplasării lor compacte; g) separării sau comasării bunurilor imobile în legătură cu reorganizarea sau cu desfiinţarea persoanei juridice; 201

h) vînzării la licitaţie a unei porţiuni din teren şi/sau a unei părţi din construcţie care intră în masa debitoare a întreprinderii insolvabile, sau a unei porţiuni din teren şi/sau a unei părţi din construcţie a persoanei fizice sau juridice al cărei patrimoniu a fost sechestrat şi/sau se comercializează pentru stingerea datoriilor la plăţile obligatorii. Articolul 5. Executantul lucrărilor cadastrale (1) Lucrările de formare a bunurilor imobile sînt executate de oficiile cadastrale teritoriale, de întreprinderi de stat sau întreprinderi private, care dispun de ingineri cadastrali, certificaţi la Agenţia de Stat Relaţii Funciare şi Cadastru (în continuare - Agenţie). Modul şi condiţiile de certificare sînt stabilite de Guvern. [Art.5 al.(1) modificat prin LP331/16.12.05, MO1/06.01.06 art.18] (2) Inginerii cadastrali au dreptul, cu acordul titularului de drept, să intre în interiorul construcţiei, să execute lucrări cadastrale, să întreprindă alte măsuri legate de procedura de formare a bunului imobil. (3) Construcţiile, lucrările sau plantaţiile nu pot fi distruse, nici strămutate în procesul formării bunului imobil, fără consimţămîntul proprietarului. Articolul 6. Evaluarea bunurilor imobile formate Bunurile imobile formate se evaluează în scopul impozitării, în modul stabilit de Guvern. Cheltuielile de evaluare în scopul impozitării se suportă de la bugetul de stat. [Art.6 modificat prin LP280-XVI din 14.12.07, MO9496/30.05.08 art.349] Capitolul II. CONDIŢIILE DE FORMARE A BUNURILOR IMOBILE Articolul 7. Condiţiile principale de formare a bunurilor imobile 202

(1) La formarea bunurilor imobile se vor respecta următoarele condiţii principale: a) bunurile formate să corespundă destinaţiei iniţiale, să fie respectate normele de apărare împotriva incendiilor, normele sanitare, ecologice, urbanistice ori schimbarea destinaţiei să se facă în cadrul procedurii de formare sau pînă la iniţierea ei; [Art.7 al.(1), lit a) modificată prin LP280-XVI din 14.12.07, MO94-96/30.05.08 art.349] b) să nu se formeze un bun imobil care nu va putea fi utilizat constant conform destinaţiei sau ale cărui condiţii de utilizare vor fi înrăutăţite; c) bunul imobil format să fie asigurat cu drum de acces ori să fie posibilă instituirea servituţii de trecere, să fie posibilă asigurarea, după necesitate, a terenurilor destinate construcţiei cu conducte de apă, cu canalizare etc.; d) încăperea izolată ce se formează să fie asigurată cu intrare separată; e) bunurile imobile să fie formate ca bunuri separate în fiecare unitate administrativ-teritorială dacă hotarele terenului ce se formează se intersectează cu hotarele diferitelor unităţi administrativ-teritoriale; f) configuraţia, dimensiunile şi alţi indici ai bunului imobil ce se formează să fie conforme cerinţelor planului sau regimului stabilit dacă acest bun se formează pe un teritoriu unde există plan urbanistic al localităţii sau dacă este stabilit un regim special de folosinţă a terenului sau a construcţiei; g) să se ţină cont, la formarea bunurilor imobile cu destinaţie agricolă, de normele agrotehnice, de alte norme şi reguli prevăzute de legislaţie pentru această categorie de terenuri; h) proiectarea hotarelor terenurilor destinate construcţiilor, forma şi dimensiunile lor să fie conforme normelor stabilite în legislaţia cu privire la urbanism; i) persoana interesată în formarea construcţiei, apartamentului, încăperii izolate ce implică lucrări pentru care, în conformitate cu legislaţia, se cere autorizaţie de construire 203

să obţină o astfel de autorizaţie şi să depună o copie de pe ea la oficiul cadastral teritorial. (2) Nu se permite formarea de construcţii neautorizate. Articolul 8. Bunurile imobile care pot fi formate ca obiect independent de drept (1) Pot fi formate ca obiect independent de drept: a) terenurile cu sau fără construcţii; b) construcţiile, inclusiv cele nefinalizate; c) apartamentele; d) încăperile izolate, dacă sînt respectate condiţiile art.7. (2) Nu pot fi formate ca obiect independent de drept: a) încăperile din apartamente sau case individuale care nu corespund condiţiilor prevăzute la art.7; b) construcţiile auxiliare ale căror funcţii sînt legate direct de construcţia principală; c) instalaţiile inginereşti; d) anexele de deservire a gospodăriei, dacă este imposibilă specificarea dependenţei lor funcţionale sau dacă folosirea lor nu este definită; e) gardurile, pereţii, bornele de hotar, alte instalaţii ale căror funcţii sînt legate direct de teren sau de construcţia principală. (3) La cererea titularului de drept, bunurile imobile menţionate la alin.(2) lit.b) şi d) se pot forma ca obiect independent de drept numai după schimbarea modului de folosinţă sau destinaţiei lor. (4) În cazul divizării construcţiei în încăperi izolate, formate în modul stabilit de prezenta lege, în cadastrul bunurilor imobile se introduc datele despre construcţie şi încăperile izolate, în modul stabilit de Agenţie. Capitolul III. CĂILE DE FORMARE A BUNURILOR IMOBILE Articolul 9. Căile de formare a bunurilor imobile 204

Bunurile imobile se pot forma, conform prezentei legi, prin separare, divizare, comasare sau combinare a bunurilor imobile înregistrate în Registrul bunurilor imobile. Articolul 10. Separarea bunului imobil (1) Separarea este o modalitate de formare a unui bun imobil independent prin desprinderea unei părţi din bunul imobil înregistrat. (2) Înregistrarea bunului imobil format prin separare şi a drepturilor asupra lui se face în temeiul actului ce confirmă drepturile asupra bunului imobil iniţial, al deciziei de formare a bunului imobil şi al planului cadastral sau geometric al bunului imobil. (3) Prin separare se pot forma bunuri atît din bunul imobil proprietate a unei persoane fizice sau juridice, cît şi din bunul imobil proprietate comună. În acest din urmă caz, după separare, bunurile imobile formate vor rămîne în proprietate comună, respectîndu-se aceleaşi cote de proprietate. (4) În cazul în care în Registrul bunurilor imobile sînt înscrise drepturi patrimoniale cu care este grevat dreptul de proprietate (dreptul de arendă, dreptul de ipotecă etc.), aceste grevări, dacă la momentul formării nu au fost stinse, vor trece la toate bunurile imobile formate prin separare. În cazul bunului imobil grevat cu servitute, după separare va fi grevat cu servitute doar bunul imobil care rămîne aservit, dacă se poate stabili bunul aservit. În caz contrar, rămîn grevate cu servitute toate bunurile. (5) Constituirea servituţii prin destinaţia stabilită de proprietar se consemnează în decizia de formare şi în Registrul bunurilor imobile concomitent cu înregistrarea bunurilor formate. Articolul 11. Divizarea bunului imobil (1) Divizarea este o modalitate de formare a unor bunuri independente prin împărţirea, la cererea coproprietarilor, a bunului imobil proprietate comună înregistrat şi încetarea proprietăţii comune. 205

(2) În caz de divizare a bunului imobil proprietate comună, coproprietarii, înainte de a încheia contractul de împărţire, vor asigura elaborarea documentaţiei de formare a bunurilor imobile. (3) Înregistrarea bunurilor imobile formate prin divizare şi a drepturilor de proprietate asupra lor se efectuează în temeiul contractului de împărţire a proprietăţii comune, la care se anexează planul cadastral sau geometric al bunurilor imobile formate. (4) Prevederile art.10 alin.(4) şi (5) se aplică în modul corespunzător şi în cazul divizării bunului imobil. Articolul 12. Comasarea bunurilor imobile (1) Comasarea este o modalitate de formare a unui bun imobil prin unirea a două sau mai multor bunuri imobile înregistrate avînd hotare comune, inclusiv hotare ce trec pe peretele comun, aparţinînd unuia şi aceluiaşi proprietar sau aflîndu-se în proprietatea comună a aceloraşi persoane, la cererea lor. (2) Pot fi comasate atît bunuri imobile proprietate individuală, cît şi bunuri imobile proprietate comună. Pot fi comasate numai bunurile imobile proprietate comună în devălmăşie sau numai bunurile imobile proprietate comună în diviziune. În cazul comasării bunurilor imobile proprietate comună în diviziune, cota de proprietate deţinută de fiecare proprietar în bunul imobil format se recalculează de către executantul lucrărilor cadastrale, în cooperare şi cu consimţămîntul coproprietarilor, ţinîndu-se cont de cotele lor deţinute în bunurile imobile iniţiale. (3) Temei pentru înregistrarea bunului imobil format prin comasare servesc actele ce confirmă drepturile asupra bunurilor imobile iniţiale, decizia de formare a bunului imobil şi planul cadastral sau geometric al bunului imobil format. (4) În cazul în care bunurile imobile care se comasează sînt grevate cu ipotecă, bunul format prin comasare nu se înregistrează decît după confirmarea de către creditorii ipotecari a rangului fiecărei ipoteci. Pentru aceasta, registratorul întocmeşte o listă a drepturilor de ipotecă în ordinea înregistrării lor, indicînd rangul 206

fiecărui drept, pe care o va expedia spre confirmare fiecărui creditor ipotecar. Înregistrarea drepturilor de ipotecă se va efectua o dată cu înregistrarea bunului format prin comasare. Alte drepturi patrimoniale concurente se înregistrează, cu consimţămîntul titularilor, în temeiul actelor juridice de modificare a acestor drepturi. (5) În cazul dobîndirii mai multor terenuri cu destinaţie agricolă avînd hotare comune, se poate aplica, la cererea proprietarului, o modalitate simplificată de formare a bunului prin comasare, concomitent cu înregistrarea dreptului de proprietate asupra bunurilor dobîndite. În acest caz, decizia de comasare se depune o dată cu cererea de înregistrare a dreptului de proprietate asupra bunurilor dobîndite. Procedura de formare a bunului imobil prin comasare şi modalitatea de efectuare a înscrierilor în Registrul bunurilor imobile se stabilesc de Agenţie. Articolul 13. Combinarea bunurilor imobile (1) Combinarea este o modalitate de formare a unui bun imobil prin separarea unei părţi din bunul imobil înregistrat, fără a se forma un bun imobil independent, şi alipirea ei la un bun imobil adiacent. (2) Combinarea se efectuează numai dacă există cererea comună a proprietarilor ambelor bunuri imobile. Lucrările de formare se vor face pînă la încheierea actului juridic de înstrăinare a părţii din bunul imobil. Planul bunului imobil format prin combinare este parte componentă a actului juridic privind înstrăinarea. (3) La formarea bunului imobil prin combinare, numerele cadastrale ale bunurilor imobile nu se modifică. (4) Modificările bunurilor imobile efectuate în legătură cu combinarea se consemnează în Registrul bunurilor imobile: a) în cazul în care bunurile aparţin aceluiaşi proprietar - în temeiul actelor ce confirmă drepturile asupra bunurilor imobile iniţiale, al deciziei de combinare, al planurilor bunurilor iniţiale şi al planurilor bunurilor imobile formate; 207

b) în cazul în care bunurile imobile aparţin diferiţilor proprietari - în temeiul contractului de înstrăinare şi de combinare a bunurilor, al planurilor bunurilor imobile formate. Capitolul IV. PROCEDURA GENERALĂ DE FORMARE A BUNURILOR IMOBILE Articolul 14. Consecutivitatea formării bunurilor imobile (1) Formarea bunurilor imobile are loc în următoarea consecutivitate a acţiunilor: a) se depune cererea de formare a bunului imobil; b) se efectuează studiul privind posibilitatea formării bunului imobil; c) se elaborează proiectul de formare a bunului imobil; d) se întocmeşte planul cadastral sau geometric al bunului imobil format; e) se emite decizia de formare a bunului imobil; f) se înscrie bunul imobil în Registrul bunurilor imobile. (2) Formarea bunului imobil se încheie atunci cînd în Registrul bunurilor imobile se înscriu datele despre bunul imobil format şi drepturile asupra lui. Articolul 15. Depunerea cererii de formare a bunului imobil (1) Cererea de formare a bunului imobil se adresează executantului de lucrări cadastrale şi se depune în două exemplare. Cererea trebuie să conţină numerele cadastrale ale bunurilor imobile iniţiale, modalitatea de formare, caracteristicile generale ale bunurilor imobile formate, destinaţia bunurilor şi titularii cu ale căror drepturi este grevat dreptul de proprietate asupra bunului imobil iniţial. (2) Dacă cererea de formare a bunului imobil este adresată unui alt executant de lucrări cadastrale decît celui al oficiului cadastral teritorial, la cerere se anexează: a) extrasul din Registrul bunurilor imobile privind bunul imobil iniţial; 208

b) copia de pe planul cadastral sau geometric al bunului imobil iniţial; c) copia de pe actele ce confirmă drepturile patrimoniale ale solicitantului asupra bunului imobil iniţial; d) acordul scris, după caz, al titularilor cu ale căror drepturi este grevat imobilul sau al proprietarilor imobilelor adiacente care pot fi lezaţi în drepturi la formarea bunului imobil. Acordul se prezintă şi oficiului cadastral teritorial în calitate de executant al lucrărilor. (3) Dacă bunul imobil se formează în urma declanşării procedurii de insolvabilitate, executării silite a obligaţiilor fiscale sau a altor obligaţii, cererea de formare a bunului imobil poate fi depusă de către administratorul insolvabilităţii, reprezentantul organului fiscal sau executorul judecătoresc. (4) Iniţierea procedurii de formare poate fi notată în Registrul bunurilor imobile pentru opozabilitate faţă de terţi. Notarea nu poate fi opusă persoanelor ale căror drepturi, la momentul notării, erau înscrise în acest registru. Articolul 16. Efectuarea studiului privind posibilitatea formării bunurilor imobile (1) După primirea cererii, inginerul cadastral elaborează un studiu privind posibilitatea formării bunului imobil. În funcţie de concluzia din studiu, cererea de formare a bunului imobil va fi acceptată sau respinsă de executantul lucrărilor cadastrale. Refuzul formării bunului imobil poate fi atacat în instanţă de judecată. (2) În studiu se va stabili dacă: a) legislaţia permite formarea unui asemenea bun imobil; b) este posibilă formarea bunului imobil din punct de vedere tehnic cu caracteristicile solicitate în cerere ori se propune o variantă posibilă; c) este păstrată destinaţia iniţială a bunului imobil; d) poate exista un eventual impact al formării bunului imobil asupra modului de folosinţă a bunurilor imobile adiacente, inclusiv asupra accesului la căile de transport, pot fi lezate, la formarea 209

bunului imobil, alte persoane în drepturile lor (se va menţiona numele sau denumirea acestora); e) există posibilitatea asigurării bunului imobil ce se va forma cu acces la drumul public prin stabilirea dreptului de trecere, cu conducte de canalizare, de apă etc. sau posibilitatea asigurării cu ieşire separată a încăperii izolate; f) există alte probleme ce privesc formarea bunului imobil. (3) În baza studiului de la alin.(1) şi (2), inginerul cadastral elaborează un aviz, care se prezintă solicitantului, privind posibilitatea formării bunului imobil. (4) Dacă avizul de la alin.(3) este pozitiv, executantul lucrărilor cadastrale indică lucrările, precum şi autorizaţiile necesare efectuării lor, condiţiile de care trebuie să se ţină cont la elaborarea proiectului de formare a bunului imobil. Articolul 17. Particularităţile formării bunurilor imobile proprietate a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale (1) Pentru a obţine permisiunea de formare a unui bun imobil proprietate a statului sau a unităţii administrativ-teritoriale, persoana interesată depune o cerere la autoritatea împuternicită cu administrarea bunului imobil respectiv. (2) La cererea de formare a bunului imobil se anexează: a) extrasul din Registrul bunurilor imobile; b) planul bunului imobil iniţial; c) acordul scris, după caz, al titularilor cu ale căror drepturi este grevat dreptul de proprietate asupra bunului imobil sau al proprietarilor bunurilor imobile adiacente care pot fi lezaţi în drepturi la formarea bunului; d) actele ce confirmă drepturile patrimoniale ale persoanei interesate asupra bunurilor imobile iniţiale. (3) Cererea de formare a bunului imobil se examinează, în cel mult 30 de zile calendaristice, de către autoritatea împuternicită cu administrarea bunurilor. În cazul în care respinge cererea, 210

autoritatea este obligată să aducă în scris decizia sa la cunoştinţă solicitantului, indicînd motivul respingerii. Decizia privind respingerea cererii de formare a bunului imobil poate fi atacată în instanţă de judecată. (4) Dacă bunul imobil se formează în scopurile menţionate la art.4 lit.h), cererea de formare a bunului imobil poate fi depusă de către administratorul procesului de insolvabilitate sau de reprezentantul organului fiscal. (5) Cererea de formare a bunului imobil acceptată de autoritatea împuternicită cu administrarea bunului se prezintă executantului de lucrări cadastrale pentru iniţierea procedurii de formare. (6) După efectuarea lucrărilor de formare a bunului imobil în temeiul cererii acceptate de autoritatea împuternicită cu administrarea bunului, aceasta nu este în drept să refuze emiterea deciziei de formare. (7) În cazul în care autoritatea împuternicită cu administrarea bunurilor statului sau ale unităţii administrativ-teritoriale dispune de servicii competente în efectuarea lucrărilor cadastrale, lucrările de formare pot fi executate de către aceste servicii. Articolul 18. Proiectul privind formarea bunurilor imobile (1) Proiectarea şi alte lucrări de formare a bunului imobil se vor efectua în conformitate cu normele şi regulile în vigoare, corespunzător destinaţiei bunului,ţinîndu-se cont de recomandările elaborate în studiu. Se va lua în considerare, în măsura posibilităţilor, părerea solicitantului despre stabilirea hotarelor generale sau fixe, precum şi despre alte caracteristici ale bunului imobil care se formează. (2) Pentru elaborarea proiectului de formare, executantul lucrărilor cadastrale identifică bunurile imobile, încheind un act de constatare pe teren. În cazul în care datele din cadastrul bunurilor imobile nu coincid cu datele constatate pe teren, procedura de formare se suspendă (sau nu se suspendă dacă iniţierea procedurilor de la lit.a)-c) este posibilă concomitent cu formarea) şi se iniţiază: 211

a) procedura de corectare a greşelilor; sau b) modificarea planului cadastral ori geometric; sau c) alte proceduri prevăzute de legislaţie pentru a aduce în corespundere situaţia de pe teren şi informaţia din cadastrul bunurilor imobile. (3) Proiectul de formare a bunului imobil se coordonează cu serviciile competente ale autorităţilor administraţiei publice locale, în funcţie de destinaţia bunului. În cazul stabilirii unor restricţii sau cerinţe speciale la folosirea bunului imobil, proiectul va fi coordonat cu organul abilitat, conform legislaţiei. (4) Dacă are loc concomitent cu procedura de formare, schimbarea destinaţiei va fi asigurată pînă la înregistrarea bunurilor formate, în baza proiectului de formare şi a altor acte prevăzute de legislaţia respectivă. În cazul în care formarea bunului imobil nu finalizează cu înscrierea lui în Registrul bunurilor imobile, se consideră că schimbarea destinaţiei părţii din bun nu a fost efectuată. Articolul 19. Elaborarea planului bunului imobil format şi emiterea deciziei de formare a bunului (1) Proiectul de formare a terenurilor se transpune pe teren prin stabilirea hotarelor în natură şi elaborarea actului de stabilire a hotarelor. După stabilirea hotarelor, se elaborează planul bunului imobil format. (2) În cazul formării construcţiilor, apartamentelor, încăperilor izolate, planul bunului imobil se elaborează după efectuarea, în conformitate cu legislaţia ce reglementează activităţile în construcţii, a lucrărilor care asigură îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art.7 lit.a), d) şi i). (3) Contractul sau decizia de formare a bunului imobil se întocmeşte de către proprietarii bunurilor imobile după elaborarea planului bunului imobil, care devine parte componentă a contractului sau deciziei. (4) În caz de litigii asupra preciziei hotarelor terenului şi altor date cadastrale, prioritate vor avea hotarele şi datele cadastrale 212

stabilite în procesul executării lucrărilor cadastrale din cadrul formării bunului imobil. Articolul 20. Dosarul tehnic (1) După finalizarea lucrărilor de formare a bunului imobil, executantul lucrărilor cadastrale întocmeşte dosarul tehnic al bunului imobil format. (2) Dosarul tehnic va conţine: a) studiul menţionat la art.16; b) actul de constatare pe teren la identificarea bunurilor imobile; c) autorizaţia de construire sau documentele de recepţie a lucrărilor de construcţie dacă au fost efectuate astfel de lucrări; d) acordul scris al titularilor cu ale căror drepturi este grevat dreptul de proprietate asupra bunului imobil (arendaşul, creditorul gajist, titularul dreptului de servitute) sau acordul scris al proprietarilor bunurilor imobile adiacente care pot fi lezaţi în drepturi la formarea bunului imobil; e) actul de constatare pe teren la stabilirea hotarelor fixe dacă sau stabilit astfel de hotare; f) planul cadastral sau geometric al bunurilor imobile. Articolul 21. Înregistrarea bunurilor imobile formate (1) Înregistrarea bunului imobil format şi a drepturilor asupra lui se efectuează la oficiul cadastral teritorial în a cărei rază de acţiune este situat bunul. (2) Pentru înregistrarea bunului imobil format, persoana interesată prezintă oficiului cadastral teritorial documentele ce confirmă drepturile, decizia de formare şi dosarul tehnic, după caz. (3) În termenele stabilite pentru înregistrarea bunului imobil, oficiul cadastral teritorial controlează conformitatea documentelor prezentate cu cerinţele stabilite în domeniu. În cazul neconformităţii, pînă la înlăturarea ei, registratorul va sista, în modul stabilit, înregistrarea. 213

(4) După verificarea documentelor, registratorul oficiului cadastral teritorial: a) atribuie, după caz, bunului imobil format număr cadastral; b) consemnează în Registrul bunurilor imobile drepturile asupra bunului imobil format; c) operează modificări în planul cadastral şi în dosarul cadastral, inclusiv anularea numărului cadastral al fiecărui bun imobil iniţial; d) va întocmi, după caz, în temeiul documentelor prezentate de solicitant, dosare cadastrale pentru fiecare bun imobil format. (5) În cazul în care, la formarea bunurilor, în Registrul bunurilor imobile sînt înscrise drepturi patrimoniale cu care este grevat dreptul de proprietate, aceste grevări vor fi transcrise la toate bunurile imobile formate dacă legea sau înţelegerea dintre părţi nu prevede altfel. (6) Procedura formării bunului imobil poate înceta în orice moment pînă la înscrierea drepturilor asupra lui în Registrul bunurilor imobile, la cererea persoanei care a iniţiat procedura de formare. În acest caz, solicitantul nu poate cere recuperarea sumei depuse pentru formarea bunului imobil. După înscrierea dreptului asupra bunului imobil în Registrul bunurilor imobile, cererea de încetare a procedurii de formare a bunului imobil nu mai poate fi acceptată. (7) După înregistrarea bunului imobil, oficiul cadastral teritorial, cu excepţia formării bunului imobil prin divizare, eliberează titularului de drept un certificat, de un model stabilit de Guvern, asupra bunului imobil format. Articolul 22. Particularităţile formării bunurilor imobile la iniţiativa instanţei de judecată, a organului fiscal şi a executorului judecătoresc (1) La iniţiativa instanţei de judecată, a organului fiscal şi a executorului judecătoresc, pot fi formate, conform procedurii 214

stabilite în prezenta lege, atît bunuri imobile înscrise în Registrul bunurilor imobile, cît şi bunuri neînregistrate. (2) La hotărîrea instanţei de judecată, bunul imobil se formează în cazul în care: a) proprietarii bunului imobil proprietate comună nu pot ajunge la o înţelegere privind modul şi condiţiile divizării lui; b) instanţa de judecată dispune sechestrarea sau comercializarea unei părţi din bunul imobil (inclusiv pentru stingerea datoriilor la plăţile obligatorii); precum şi c) în alte cazuri prevăzute de legislaţie. (3) Instanţa de judecată numeşte, în modul stabilit, un expert în problemele divizării bunurilor imobile, inclusiv din rîndul specialiştilor oficiului cadastral teritorial, căruia îi poate cere să elaboreze cîteva variante de divizare a bunului imobil. (4) La iniţiativa executorului judecătoresc, bunul imobil se poate forma în cazul vînzării silite a bunurilor debitorului în conformitate cu legislaţia. (5) La hotărîrea organului fiscal, bunul imobil se poate forma în cazul sechestrării şi comercializării, în conformitate cu legislaţia, a unei părţi din bunul imobil pentru stingerea datoriilor la plăţile obligatorii. (6) Formarea bunului imobil la hotărîrea organului fiscal poate fi dispusă după apariţia, conform legislaţiei, a dreptului de comercializare a bunului imobil. Pentru executarea proiectului de formare este atras, în conformitate cu legislaţia, inginerul cadastral al oficiului cadastral teritorial sau al unei alte întreprinderi. (7) Hotărîrea organului fiscal trebuie să conţină: data şi locul emiterii; denumirea organului care decide formarea; funcţia, numele, prenumele reprezentantului organului fiscal; datele de identificare ale proprietarului; locul aflării (adresa) bunului imobil iniţial, numărul lui cadastral şi numărul de înregistrare în Registrul bunurilor imobile, modul de divizare a bunului imobil, semnătura reprezentantului organului fiscal. (8) Pentru înregistrarea drepturilor asupra bunului imobil format şi operarea modificărilor de rigoare în documentele 215

cadastrale, la proiectul planului bunului imobil format se anexează, după caz, hotărîrea instanţei de judecată sau hotărîrea organului fiscal privind sechestrarea bunului imobil şi hotărîrea organului fiscal privind formarea bunului imobil. În aceste cazuri, cererea de înregistrare sau decizia proprietarului privind formarea bunului imobil nu este necesară. (9) Cheltuielile de formare şi înregistrare a bunurilor imobile se consideră, în cazul formării în temeiul hotărîrii organului fiscal, cheltuieli de executare silită a obligaţiilor fiscale, sumele respective transferîndu-se beneficiarilor în conformitate cu art.208 din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997. În celelalte cazuri, aceste cheltuieli sînt suportate de persoanele interesate. Capitolul V. DISPOZIŢII FINALE Articolul 23 În caz de litigiu asupra datelor privind bunurile imobile formate, ca bază se iau datele din cadastrul bunurilor imobile, pînă cînd aceste date nu vor fi contestate în condiţiile legii. Articolul 24 (1) Guvernul, în termen de 3 luni: a) va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege; b) va adopta acte normative în vederea executării prezentei legi; c) va asigura reexaminarea şi anularea de către ministere şi departamente a actelor lor normative care contravin prezentei legi. (2) Pînă la aducerea în concordanţă cu prezenta lege, legile şi alte acte normative se vor aplica în măsura în care nu contravin acesteia. PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI

Eugenia OSTAPCIUC

Chişinău, 28 octombrie 2004. 216

Nr.354-XV.

================================================ SCRISOAREA INSTRUCTIVĂ A MANAGERULUI OFICIULUI DE IMPLEMENTARE A PRIMULUI PROIECT DE CADASTRU „PRIVIND LISTA DOCUMENTELOR CE CONFIRMĂ DREPTURILE ASUPRA BUNURILOR IMOBILE” (nr.01-345 din 25.12.1998) ================================================ I. Documentele în temeiul cărora se înregistrează dreptul de proprietate la apariţia bunului imobil, la trecerea în proprietate privată în urma privatizării: Pentru sectorul de teren Se prezintă unul din următoarele documente:  Titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren;  Contractul de vînzare-cumpărare a terenului proprietate publică. Pentru construcţii, apartamente, încăperi izolate: Pentru casa de locuit individuală, alte construcţii: Dacă dreptul de proprietate asupra construcţiei a fost dobîndit ca rezultat al creării (al construirii ei), atunci pentru înregistrarea dreptului de proprietate sunt necesare două documente: unul referitor la teren şi altul referitor la construcţie: Documentul referitor la teren poate fi:  Contractul privind dreptul de construcţie, autentificat notarial (încheiat pînă la 26 august 1948) sau  Decizia de atribuire a terenului pentru construcţia şi exploatarea casei de locuit, sau  Contractul de dare în folosinţă a terenului pe termen nelimitat pentru construcţia casei, autentificat notarial, sau 1.

217

 Contractul de superficie, sau  Titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren, sau  Contractul de vînzare-cumpărare autentificat  În cazul construcţiei pe terenul întreprinderii agricole – hotărîrea organului de administrare împuternicit al întreprinderii despre atribuirea sectorului pentru construcţie (sau adeverinţa întreprinderii agricole);  Alt act juridic care confirmă dreptul asupra terenului. La care se adaugă documentul referitor la construcţie:  Decizia autorităţii publice locale despre aprobarea actelor de recepţie a construcţiei, iar după 28.06.1996 – procesul – verbal de recepţie finală ( în conformitate cu Hotărîrea Guvernului din 23.05..1996 nr. 285sau Hotărîrea Guvernului nr. 623 din 02.07.1999 – pentru casele de locuit cu un nivel); Dreptul de proprietate asupra caselor de locuit individuale şi anexele gospodăreşti înregistrate pînă la data intrării în vigoare a Legii 835-XIII din 17 mai 1996 “Privind principiile urbanismului şi amenajării teritoriului” (intrată în vigoare la 02 ianuarie 1997), în registrele de evidenţă a gospodăriilor, ţinute de primării, se poate înregistra în temeiul extrasului din aceste registre (art. 404 Legea cadastrului bunurilor imobile). Notă: Dreptul de proprietate comună în devălmăşie a soţilor asupra bunurilor procurate sau construite în timpul căsniciei se înregistrează în temeiul documentelor indicate în liste, în dependenţă de caz,dacă procurarea sau construirea bunului imobil a avut loc în timpul căsătoriei (pentru verificare se examinează data încheierii căsătoriei (din buletinul de identitate sau certificatul de căsătorie) şi data din actul juridic). Dacă între soţ a fost încheiat un contract matrimonial, autentificat notarial, care modifică statutul juridic al bunurilor ce se dobîndesc în timpul căsătoriei, atunci la înregistrarea dreptului de proprietate se va ţine cont de prevederile contractului matrimonial. Este de reţinut 218

că contractul matrimonial nu are putere retroactivă, adică bunurile dobîndite de către soţi pînă la încheierea acestui contract sunt proprietatea comună a soţilor (de văzut art. 19,29 Codul Familiei). Notă: La înregistrarea construcţiilor nou construite, reconstruite, se va mai examina: certificatul de urbanism, autorizaţia de construire, dacă există – decizia de atribuire a terenului pentru construcţie şi datele din documentul ce confirmă recepţia lucrărilor de construcţie. La înregistrarea construcţiilor nou construite se va ţine cont de existenţa contractelor de activitate în comun colaborare etc. În cazul în care astfel de contracte au fost încheiate se vor studia pentru a decide înregistrarea corectă a bunului imobil, ţinînd cont şi de clauzele contractuale. (recomandările din această notă sînt exclusiv pentru construcţiile construite pe terenurile proprietate privată, excluzînd cele recepţionate pe terenurile proprietate a unităţilor administrativ-teritoriale şi a statului). 2. Pentru construcţii nefinalizate, dacă se solicită înregistrarea dreptului de proprietate de către cel care a primit autorizaţia de construire: Se prezintă toate documentele:  Documentul ce confirmă dreptul asupra terenului;  Autorizaţia de construire;  Avizul tehnic al inspecţiei de stat în construcţii privind gradul de executare al construcţiei şi confirmarea respectării documentaţiei de proiect, sau  Actul de constatare pe teren ce atestă gradul de executare al construcţiei întocmit de oficiul cadastral teritorial şi coordonat cu autoritatea publică locală – pentru construcţiile ce nu cad sub incidenţa Legii privind calitatea în construcţii. (Notele de la pct. 1 sunt valabile şi pentru pct. 2 ). 3. Pentru apartamente, încăperi izolate privatizate în conformitate cu Legea cu privire la privatizarea locuinţelor (se 219

înregistrează dreptul de proprietate sau dreptul de proprietate comună în devălmăşie sau diviziune) Se prezintă:  Contractul de vînzare – cumpărare, transmitere-primire, autentificat notarial, şi  Certificatul cu privire la componenţa participanţilor la privatizare (sau extras din hotărîrea Comisiei de privatizare) (eliberat de autoritatea publică locală, iar pînă la 29.10.2004 – eliberat de Agenţiei teritorială pentru privatizare a Departamentului Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat). 4. Pentru apartamente privatizate din blocurile locative nefinalizate (conform hotărîrii Guvernului nr. 366 din 06.04.1998) Pentru înregistrarea dreptului de proprietate asupra apartamentului privatizat: Se prezintă:  contractul de transmitere – primire a locuinţei nefinalizate, autentificat.  Certificatul cu privire la componenţa participanţilor la privatizare. (Gestiunea blocului locativ aparţine asociaţiei proprietarilor de locuinţe privatizate în temeiul actului de transmitere, potrivit Hotărîrii Guvernului nr. 688 din 09.10.1995). Notă: Darea în exploatare a blocului de locuit, se va efectua pe numele APLP, fiecare locuinţă se transmite proprietarului conform actului de transmitere - predare a locuinţei. În temeiul acestui act, în registrul bunurilor imobile se introduc rectificările necesare (de suprafaţă, valoare etc.). 5. Pentru casele de locuit redobîndite de către persoanele supuse represiunilor politice şi ulterior reabilitate (conform Hotărîrii Guvernului nr. 338 din 26.05.1995) Se prezintă: 220

 Decizia autorităţilor publice locale privind recuperarea prejudiciului material;  Actul de predare – primire a casei. 6. Pentru încăperile izolate nelocuibile date în locaţiune şi privatizate în baza Hotărîrii Guvernului nr. 468 din 25.03.2008 Se prezintă:  Contractul de vînzare – cumpărare, încheiat cu Agenţia Proprietăţii Publice, dacă bunul este proprietatea statului sau autoritatea publică locală, dacă bunul este proprietatea unităţii administrativ – teritoriale, autentificat  Actul de primire-predare. 7. Pentru casele de locuit (apartamente) construite cu atragerea investiţiilor private de către întreprinderile şi organizaţiile cu proprietate de stat în fondul statutar ca beneficiari (conform Hotărîrii Guvernului nr. 676 din 06.10.1995) Dreptul de proprietate asupra casei în ansamblu, precum şi dreptul de folosinţă asupra terenului se înregistrează după întreprinderea, organizaţia cui i-a fost atribuit terenul (beneficiar); Se prezintă toate documentele:  Decizia autorităţii publice locale de atribuire a lotului de pămînt pentru construcţia casei de locuit;  Decizia autorităţii administraţiei publice locale cu privire la aprobarea actului de dare în exploatare a obiectului (cu indicarea numerelor apartamentului de stat) sau procesul – verbal de recepţie finală – după 28.06.1996;  Decizia autorităţii administraţiei publice locale cu privire la aprobarea actului de transmitere către fiecare investitor a apartamentelor, încăperilor. Pentru apartamentele, încăperile ce revin investitorului: Se prezintă toate documentele: 221

Contractul cu privire la investirea capitalului privat în construcţia casei de locuit nefinalizate;  Actul de transmitere a apartamentelor investitorului. 

8. Pentru apartamente, încăperi izolate din blocurile de locuit, construite prin atragerea investiţiilor între persoane private: Blocul locativ – se înscrie, conform procesului-verbal de recepţie (dacă din documentele prezentate nu reiese altfel) şi documentelor ce confirmă dreptul de folosinţă sau proprietate asupra terenului. Pentru apartamentele, încăperile izolate ce revin beneficiarului construcţiei, care solicită înregistrarea dreptului de proprietate pe numele său: Se prezintă toate documentele:  Procesul – verbal de recepţie;  Declaraţia prin care persoana declarată sub proprie răspundere, lipsa altor contracte de investire decît cele prezentate şi că încăperile rămase îi aparţin cu drept de proprietate (declaraţia se include în dosarul cadastral, fără a fi înscrisă în registru). Notă: Pentru cazurile de înregistrare a bunurilor construite prin atragerea investiţiilor se vor examina amănunţit documentele (inclusiv se vor solicita pentru examinare decizia de atribuire a terenului, certificatul de urbanism, autorizaţia de construire, orice acte la care se face trimitere în documentele prezentate), se vor consulta recomandările adresate registratorilor pe problema dată. Pentru apartamente ce aparţin investitorilor – persoane fizice: Se prezintă toate documentele:  Contractul de investire, autentificat notarial după 29.07.2008 (art. 406 Legea 1543/1998);  Actele de predare – primire a apartamentelor sau încăperii izolate.

222

9. Pentru apartamentele din casele cooperativei de construcţie a locuinţelor: Dreptul de proprietate asupra casei se înregistrează după cooperativa de construcţie a locuinţelor. Se prezintă ambele documente:  Decizia autorităţii administraţiei publice locale privind atribuirea terenului pentru construcţie sau alt document ce confirmă dreptul asupra terenului;  Decizia autorităţii administraţiei publice locale pentru aprobarea actelor de dare în exploatare sau procesul – verbal de recepţie. Pentru dreptul de proprietate asupra apartamentului sau încăperilor izolate: Se prezintă:  Certificatul cooperativei de construcţii prin care se confirmă calitatea de membru al cooperativei şi achitarea tuturor plăţilor, şi  Extrasul din hotărîrea adunării generale a membrelor cooperativei privind repartizarea apartamentului, încăperilor concrete sau ordinul de repartiţie eliberat de autoritatea publică locală (fără a fi înscrisă în registru). 10. Pentru garajele cooperativei de construcţie a garajelor Dreptul de proprietate asupra construcţiilor aflate în folosinţa comună şi dreptul de folosinţă asupra terenului se înregistrează după cooperativa de construcţii a garajelor. Se prezintă toate documentele:  Decizia autorităţii administraţiei publice locale privind atribuirea terenului pentru construcţie;  Decizia administraţiei publice locale privind aprobarea actelor de dare în exploatare a obiectului sau procesul – verbal de recepţie;  Lista membrilor cooperativei, aprobată de autoritatea administraţiei publice locale – pentru garajele date în exploatare pînă la 25.06.1998, după această dată aprobarea listei de autoritatea 223

publică nu este obligatorie (Hotărîrea Guvernului nr. 365 din 06.04.1998). Pentru înregistrarea dreptului de proprietate asupra garajului, boxei: Se prezintă toate documentele:  Certificatul eliberat de cooperativa de construcţie privind achitarea tuturor plăţilor 11. În cazul transmiterii patrimoniului (construcţiei) la privatizarea întreprinderilor (de văzut Hotărîrea Guvernului nr. 688 din 09.10.1995, Hotărîrea Guvernului nr. 1056 din 12.11.1997 şi Hotărîrea Guvernului nr. 919 din 30.07.2008). La transformarea întreprinderii de stat în societate pe acţiuni căreia urmează a fi vîndute la licitaţie sau concurs:  Copia certificatului înregistrării de stat şi copiile documentelor de constituire a întreprinderii care le-a primit, unde se indică succesiunea de drept în urma reorganizării;  După caz, adeverinţa de privatizare (aceasta se eliberează doar dacă cel puţin 67 % din capitalul social este capital privat);  În cazul în care lipseşte adeverinţa de privatizare sau în aceasta nu sunt indicate bunurile imobile, se prezintă – actul de primirepredare a patrimoniului (sau actul de evaluare a patrimoniului întreprinderii de stat sau de arendă) de inventariere a patrimoniului, aprobat de Departamentul Privatizării (agenţia sa teritorială) (actualmente Agenţia Proprietăţii Publice). La vânzarea complexului de bunurilor imobile, întreprinderi de stat, municipale conform Hotărîrii Guvernului nr. 919 din 30.07.2008 „Cu privire la organizarea şi desfăşurarea concursurilor comerciale şi investiţionale de privatizare a proprietăţii publice”  Contractul de vânzare-cumpărare autentificat notarial, şi  Actul de predare-primire (actul de inventariere). 224

Notă: Dacă în contract este stabilit că pînă la achitarea integrală a preţului bunului şi efectuarea integrală a investiţiilor stabilite în contract cumpărătorul nu poate, fără acordul vînzătorului, să gajeze sau să înstrăineze în orice alt mod bunurile întreprinderii, registratorul va nota restricţia dată în registru. La eliberarea de către vînzător a certificatului privind îndeplinirea tuturor obligaţiilor contractuale, restricţia se va radia. 12. Pentru construcţia care intră în componenţa cotei – valorice din patrimoniul întreprinderii agricole, atribuită în natură: Se prezintă:  Certificatul de proprietate privată semnat de directorul agenţiei teritoriale a Departamentului Privatizării şi Administraţiei Proprietăţii de Stat şi anexa la certificat sau actul de predare – primire cu consemnarea datelor despre patrimoniul atribuit în natură.  După 31.03.2006 – certificatul de proprietate privată, eliberat de secretarul Consiliului local (de văzut Ordinul Ministerului Economiei şi Comerţului nr. 29 din 19.04.2006) care va identifica bunul (descrierea, lista bunurilor care formează clădiri şi edificii atribuite în natură, cota-parte);  Decizia Consiliului local. Notă: pentru informare se va solicita extras din procesul-verbal al Adunării generale a lucrătorilor şi pensionarilor întreprinderii agricole. 13. Pentru construcţiile construite în temeiul contractelor de societate civilă (de activitate în comun) (aceste recomandări sunt exclusiv pentru construcţiile construite pe terenurile proprietate privată, excluzînd cele recepţionate pe terenurile proprietate privată, excluzînd cele recepţionate pe terenurile proprietate a unităţii administrativ-teritoriale şi a statului). 225

Construcţia se înregistrează în proprietate comună pe cotepărţi (sau în devălmăşie dacă contractul nu indică cotele) după părţile contractului de societate civilă în temeiul:  Documentului ce confirmă dreptul de folosinţă sau proprietate asupra terenului;  Contractul de societate;  Procesul verbal de recepţie. Notă: În practică, contractele de societate civilă se întîlnesc în diferite varietăţi, şi acest fapt impune registratorului necesitatea examinării cu atenţie a acestor contracte şi tuturor actelor prezentate pentru a lua decizia corectă. Notă: În ceea ce priveşte construirea pe terenurile proprietate a unităţii administrativ-teritoriale sau a statului, contractul de societate poate servi ca temei la adoptarea (respectiv modificarea) Deciziei Consiliului pentru atribuirea terenului şi perfectarea (modificarea) documentaţiei de urbanism (certificatul de urbanism şi autorizaţia de construire). II. Documentele în temeiul cărora se efectuează înregistrarea în urma transmiterii drepturilor asupra bunurilor imobile Se prezintă unul din următoarele documente:  Contractul de vînzare – cumpărare,  Contractul de schimb;  Contractul de donaţie,  Certificatul de moştenitor;  Contractul de încetare a proprietăţii comune pe cote-părţi prin împărţire (art. 357, 361 Cod civil)  Certificatul cu privire la dreptul de proprietate asupra cotei-părţi din proprietatea comună în devălmăşie, eliberat de notar (Ordinul Ministerului Justiţiei nr. 394 din 29.09.2005 „Cu privire la aprobarea girurilor de autentificare şi a certificatelor notariale”)  Hotărîrea judecătorească definitivă şi irevocabilă;

226

 Actul împărţirii patrimoniului în natură între fondatori cu anexarea extrasului din Registrul întreprinderilor şi organizaţiilor privind radierea întreprinderii (art. 96 Cod civil);  Actul (contractul) privind atribuirea (separarea) în natură a cotei – părţi a fondatorului din patrimoniul (art. 131 Cod civil, etc.);  Copia procesului –verbal al licitaţiei publică (în cazul organizării licitaţiei de către oficiul de executare) (art. 132 Cod de executare); sau încheierea oficiului de executare în cazul transmiterii bunului creditorului. Cazurile specifice de dobîndire a dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile de către întreprinderi:  Actele de constituire a întreprinderii, înregistrate în modul stabilit, care prevăd transmiterea bunului imobil în fondul statutar al întreprinderii şi actul de predare – primire;  Actele de constituire, înregistrate în modul stabilit, unde se indică că întreprinderea este creată prin fuzionare şi este succesorul de drept al întreprinderilor fuzionate şi actul de transfer, aprobat de persoana (persoanele, Organul) care a luat decizia de reorganizare;  Actele de constituire înregistrate în modul stabilit unde se indică că persoana juridică a absorbit altă întreprindere, actul de transmitere, aprobat în modul stabilit;  Actele de constituire, înregistrate în modul stabilit, unde se indică că întreprinderea este creată prin divizarea unei anumite întreprinderi, (prin separarea de al o anumită întreprindere), bilanţul de repartiţie;  actele de constituire (contractul de constituire) unde se indică că întreprinderea este creată prin transformarea unei anumite întreprinderi şi este succesorul ei de drept şi Actul de transmitere. Notă: în cazul construirii, precum şi reorganizării întreprinderilor în baza documentelor enumerate se înregistrează şi alte drepturi patrimoniale indicate în actul de transmitere sau bilanţul de repartiţie în temeiul succesiunii de drept.

227

Cazuri specifice de dobîndire a dreptului de proprietate de către unităţile administrativ – teritoriale şi stat (a vedea Legea privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor nr. 91XVI din 05.04.2007, Legea cu privire la proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale nr. 523-XIV din 16.07.1999, Legea exproprierii pentru cauză de utilitate publică nr. 488 din 08.07.1999):  Decizia Guvernului la transmiterea bunului din proprietatea statului în proprietatea unităţii administrativ – teritoriale şi actul de predare – primire la transmiterea întreprinderii, clădirii (de văzut Hotărîrea Guvernului nr. 688 din 09.10.1995);  Decizia Consiliului local la transmiterea unui bun din proprietatea unităţii administrativ teritoriale în proprietatea statului.  Decizia Consiliului local a unităţii administrativ teritoriale care transmite şi decizia Consiliului local al unităţii administrativ teritoriale care primeşte unde se expune acordul de a primi bunul dat – în cazul transmiterii bunului către o unitate administrativ teritorială alteia.  Hotărîrea Guvernului prin care s-a aprobat lista terenurilor proprietate a statului şi corespunzător Decizia Consiliului local prin care s-a aprobat lista terenurilor proprietate a unităţii administrativ - teritoriale respective (de văzut Legea nr. 91-XIV din 05.04.2007). Notă: Proprietatea unităţii administrativ-teritoriale asupra terenului poate fi înregistrată şi în temeiul Deciziei Consiliului local care formează terenul, după consultarea materialelor delimitării terenului. Înregistrarea poate fi efectuată, după consultarea materialelor delimitării terenurilor, şi în temeiul Deciziei Consiliului local prin care s-a aprobat lista terenurilor proprietatea unităţii administrativ-teritoriale respective, dacă decizia a fost emisă pînă la data declarării neconstituţionale a Legii nr.981-XIV din 11.05.2000.  Legea prin care s-a declarat utilitatea publică de interes utilitatea publică de interes naţional şi acordul între părţi 228

autentificat notarial sau hotărîrea instanţei de judecată – în cazurile de expropriere pentru cauză de utilitate publică de interes naţional;  Decizia Consiliului local prin care s-a declarat utilitatea publică de interes local şi acordul dintre părţi autentificat notarial sau hotărîrea instanţei de judecată – în cazurile de expropriere pentru cauză de utilitate publică de interes local;  Procesul – verbal de transmitere cu titlu gratuit, încheiat între Inspectoratul Fiscal de Stat şi autoritatea publică locală în cazul transmiterii în proprietatea unităţii administrativ-teritoriale a terenurilor, construcţiilor confiscate, fără stăpîn, moştenite de către stat (în temeiul Hotărîrii Guvernului nr. 972 din 11.09.2001). Particularităţile înregistrării bunurilor asociaţiilor şi organizaţiilor sindicale: Bunurile imobile transmise sindicatelor din Republica Moldova în temeiul hotărîrii comitetului executiv al conferinţei generale a sindicatelor din URSS nr. 2-14b din 22 septembrie 1992 se înregistrează în temeiul:  Hotărîrii Comitetului Executiv al Confederaţiei Generale a Sindicatelor din URSS nr.4-14b din 22.09.1992 şi  Actul de transmitere a acestor bunuri organizaţiei sau asociaţiei sindicale. În celelalte cazuri bunurile se procură sau se dobîndesc de către organizaţiile sau asociaţiile sindicale conform regulilor generale.  Bunurile cooperaţiei de consum care se aflau la balanţa întreprinderii acesteia la data de 14.01.2001 se înregistrează în temeiul înscrisului din bilanţul contabil (conform art. 1 şi 109 ale Legii cooperaţie de consum, nr. 1252-XIV din 28.09.2000) III. Documentele în temeiul cărora se înregistrează unele drepturi patrimoniale ce grevează dreptul de proprietate sau alte drepturi patrimoniale Ipoteca contractuală 229

Înregistrarea:  Contractul de ipotecă, autentificat notarial Radierea:  Cererea creditorului gajist, sau  Cererea comună a creditorului gajist şi a debitorului gajist, sau  Hotărîrea judecătorească irevocabilă, sau alte documente indicate în art. 473 Cod civil. Ipoteca legală Înregistrarea:  Avizul din partea organului fiscal privind instituirea ipotecii legale, hotărîrea organului fiscal privind existenţa datoriilor proprietarului bunului la plata impozitelor şi taxelor, şi dovada că avizul a fost adus la cunoştinţa debitorului, sau  Avizul din partea creditorului privind instituirea ipotecii legale, hotărîrea judecătorească definitivă (executorie) din care rezultă datoria debitorului faţă de creditor şi dovada că avizul a fost adus la cunoştinţa debitorului (de văzut art. 6 al Legii cu privire la ipotecă nr. 142-XVI din 26.06.2008). Radierea:  În temeiul aceloraşi documente ca ipoteca contractuală Locaţiunea (arenda) Înregistrarea:  Contractul de locaţiune (arendă) La închirierea unei părţi din bun, la contract se anexează: planul terenului şi/sau planul construcţiei capitale pe etaje, sau a părţii care se închiriază. Radierea:  În temeiul acordului de reziliere a contractului de locaţiune, sau  La decizia instanţei judecătoreşti, sau  Alte temeiuri prevăzute de legislaţie (de văzut art. 901,902,903 Cod civil). 230

Notă: pentru arendă în agricultură de văzut şi Legea cu privire la arendă în agricultură nr. 198 din 15.05.2003, Hotărîrea Guvernului nr. 72 din 30.01.2004; pentru arenda fondului forestier – Hotărîrea Guvernului nr. 187 din 20.02.2008. Dreptul de folosinţă Înregistrarea:  Contractul de constituire a persoanei juridice în care se indică transmiterea folosinţei asupra bunului în capitalul social şi actul de predare-primire, sau  Contractul de concesiune,  Contractul de comodat,  Titlul de autentificare a drepturilor deţinătorului de teren asupra terenului statului sau unităţii administrativ-teritoriale  Alte temeiuri. Radierea:  La cererea unei părţi în cazul expirării termenului, sau  În temeiul acordului de reziliere a contractului, sau  Alte temeiuri prevăzute de legislaţie. Gestiunea economică Înregistrarea  Contractul privind transmiterea bunului în gestiune sau administrare economică, sau  Decizia de transmitere a autorităţii centrale de specialitate în cazul transmiterii infrastructurale şi actul de predare-primire, sau  Hotărîrea Guvernului în cazul transmiterii întreprinderilor sau unor subdiviziuni din gestiunea unei autorităţi centrale de specialitate în gestiunea altei autorităţi, şi actul de predare-primire dintre organizaţia ce transmite şi cea ce primeşte, aprobat de conducătorii acestor organizaţii sau de autoritatea ce a decis transmiterea, sau  Decizia autorităţii centrale de specialitate în cazul transmiterii unor obiecte aparte din gestiunea sa în gestiunea altei autorităţi cu 231

acordul sau solicitarea acesteia şi actul de predare-primire. (de văzut Hotărîrea Guvernului nr. 688 din 09.10.1995) Servitutea Apariţia:  contractul, sau  declaraţia scrisă a proprietarului la formarea bunului sau decizia de formare a proprietarului, dacă declaraţia de instituire a servituţii este inclusă în decizia de formare. Notă: Servitutea constituită prin destinaţia stabilită de proprietar se intabulează la momentul înregistrării dreptului de proprietate asupra unuia din bunuri după altă persoană, la momentul formării servitutea se înscrie provizoriu (art. 432 Cod civil art. 45 Legea 1543/1998)  hotărîrea instanţei judecătoreşti. După necesitate, se anexează planul terenului şi/sau planul construcţiei, cu indicarea sferei de acţiune a servituţii. Radierea  La cererea proprietarului, cînd ambele bunuri ajung să aibă acelaşi proprietar, sau  La cererea oricărei părţi, dacă a fost constituită pe termen şi acesta a expirat, sau  Declaraţia de renunţare a proprietarului terenului dominant, sau  Hotărîrea instanţei judecătoreşti,  Alte temeiuri prevăzute de legislaţie (de văzut art. 440 Cod civil). Dreptul de administrare în caz de tutelă sau curatelă Înregistrarea  decizia autorităţii administraţiei publice locale, sau  hotărîrea instanţei de judecată. Radierea 232

 cererea persoanei, la atingerea vîrstei de 18 ani a persoanei aflate sub tutelă (curatelă) (art. 34, 47 Cod civil ), sau  hotărîrea instanţei judecătoreşti Sechestrul Înregistrarea:  hotărîrea, încheierea instanţei judecătoreşti (art. 175-178 Codul de procedură civilă) Notă: în cazul în care în hotărîrea, încheierea de asigurare a acţiunii este indicată aplicarea măsurii de asigurare în limita valorii revendicărilor din acţiune (în limita unei valori) este necesară obligatoriu şi Încheierea Oficiului de executare cu nominalizarea concretă a bunurilor asupra cărora se aplică măsura de asigurare (art. 17 Cod de executare , art. 178 CPC).  Hotărîrea organului fiscal (art. 194, 199-200 Cod fiscal)  Încheierea oficiului de executare (art. 58, 111 Codul de executare);  Ordonanţa ofiţerului de urmărire penală, aprobată de judecătorul de instrucţie (art. 203-205, 253 Cod de procedură penală); Notă: sechestrul poate fi aplicat în baza ordonanţei de urmărire penală, fără aprobarea judecătorului de instrucţie în cazurile indicate la art. 205 alin. (5) Cod de procedură penală.  Decizia Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei semnată de Directorul sau vice-directorul Centrului (art. 14 al Legii nr. 190-XVI din 26.07.2007); Radierea:  hotărîrea, încheierea instanţei de judecată (art. 14 al Legii nr. 190-XVI din 26.07.2007). Notă: în conformitate cu art. 181 CPC, recursul asupra încheierii de anulare a măsurii de asigurare suspendă executarea , respectiv pentru radiere registratorul are nevoie de confirmare că încheierea nu a fost atacată. Notă: în cazul în care măsura de asigurare se anulează prin hotărîre judecătorească, se recomandă ca aceasta să fie radiată 233

dacă hotărîrea este irevocabilă, dacă din circumstanţele cauzei nu poate fi stabilită prezenţa condiţiilor expuse în alineatul (3) al art. 180 CPC. Notă: în cazul în care măsura de asigurare a fost aplicată pînă la examinarea în fond a cauzei, aceasta poate fi radiată în temeiul hotărîrii instanţei judecătoreşti irevocabile prin care s-a soluţionat fondul cauzei, fără a fi necesară o încheiere suplimentară despre anularea măsurii de asigurare. Notă: în cazul în care hotărîrea, încheierea judecătorească prevede că este de executare imediată, măsura de asigurare se radiază fără a fi necesară confirmarea instanţei că hotărîrea este definitivă şi irevocabilă.  Contractul de vînzare-cumpărare şi actul de ridicare a bunurilor sechestrate sau decizia organului fiscal de ridicare al sechestrului;  Ordonanţa organului de urmărire penală, ordonanţa procurorului sau hotărîrea instanţei de judecată (de văzut art. 209-210 Cod de procedură penală);  Încheierea Oficiului de Executare (se execută imediat). Interdicţia privind înstrăinarea bunului imobil Înregistrarea:  Prescripţia legii (de ex: în cazul cumpărării terenului proprietate publică cu achitarea preţului în rate, este interzisă înstrăinarea sau gajarea lui pînă la achitarea deplină a preţului) (art. 57 Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice nr. 121 – XVI din 04.05.2007;  Contractul, care prevede astfel de restricţii;  Hotărîrea, încheierea instanţei judecătoreşti privind interzicerea înstrăinării bunului imobil (ca măsură de asigurare). Radierea:  Documentele doveditoare a achitării depline a preţului, (ex. Confirmarea de către vînzător);  Hotărîrea sau încheierea instanţei judecătoreşti; 234

Notele de la punctul precedent sînt valabile şi pentru punctul dat  Alte temeiuri prevăzute de legislaţie. Urmărirea imobilului: Înregistrarea:  Preavizul de exercitare a dreptului de gaj, avizul de recepţie a notificării (ultimul pentru informare) (art. 31 Legea cu privire la ipotecă nr. 142 –XV din 26.06.2008) Radierea:  Concomitent cu radierea ipotecii. ================================================ BIBLIOGRAFIE ================================================ ACTE LEGISLATIVE: 1. Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale din 04.11.1950 (Art.1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie) // Ratificată prin Hotărârea Parlamentului RM nr.1298 din 24.07.1997.-Tratate internaţionale. VoI. I. -1998, pag.341. 2. Constituţia RM din 29.07.1994 (art. art. 9, 46, 54, 126, 127) // M.O. Nr.1 din 12.08.1994. 3. Codul civil al RM, adoptat prin Legea nr.1107 din 06.06.2002 // M.O.Nr.82-86/661 din 22.06.2002. 4. Codul funciar al RM, adoptat prin Legea nr.828 din 25.12.1991 // Republicat în M.O.Nr.107 din 04.09.2001. 5. Codul subsolului al RM, adoptat prin Legea nr.3 din 02.02.2009//M.O.Nr.75-77/197 din 17.04.2009. 6. Codul silvic al RM, adoptat prin Legea nr.887 din 21.06.1996 // M.O.Nr.4-5/36 din 16.01.1997. 7. Codul apelor al RM, adoptat prin Legea nr.1532 din 22.06.1993//M.Parlamentului Nr.10/287 din 01.10.1993. 235

8. Codul penal al RM, adoptat prin Legea nr.985 din 18.04.2002 // M.O.Nr.128-129/1012 din 13.09.2002. 9. Codul contravenţional al RM, adoptat prin Legea nr.218 din 24.10.2008//M.O. Nr.3-6/15 din 16.01.2009. 10. Codul de procedură civilă al RM, adoptat prin Legea nr.225 din 30.05.2003//M.O.Nr.111-115/451 din 12.06.2003. 11. Codul Muncii al RM, adoptat prin Legea nr.154 din 28.03.2003 //M.O.Nr.159-162/648 din 29.07.2003. 12. Legea cu privire la ipotecă nr.142 din 26.06.2008 // M.O. Nr. 165-166/603 din 02.09.2008. 13. Legea privind cultele religioase şi părţile lor componente nr.125 din 11.05.2007 // M.O. Nr. 127–130/546 din 17.08. 2007. 14. Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice nr.121 din 04.05.2007 // M.O.Nr.90-93/401 din 29.06.2007. 15. Legea privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor nr.91 din 05.04.2007 // M. O.Nr.70-73/316 din 25.05.2007. 16. Legea cu privire la registre (nr.71 din 22.03.2007) // M.O.Nr.70-73/314 din 25.05.2007. 17. Legea privind administraţia publică locală nr.436 din 28.12.2006 //M.O. Nr.32-35/116 din 09.03.2007. 18. Legea pentru aprobarea Metodologiei de calculare a tarifelor la serviciile prestate de Întreprinderea Specializată în Cadastru şi de filialele acesteia nr.393 din 08.12.2006) // M.O.Nr.18-20/61 din 09.02.2007. 19. Legea cu privire la formarea bunurilor imobile (nr.354 din 28.10.2004) // M.O.Nr.233-236/999 din 17.12.2004. 20. Legea cu privire la arenda în agricultură (nr.198 din 15.05.2003) // M.O.Nr.163-166/650 din 01.08.2003. 21. Legea cu privire la notariat (nr.1453 din 08.11.2002)//M.O. Nr.154-157/1209 din 21.11.2002. 22. Legea cu privire la activitatea de evaluare nr.989 din 18.04.2002 // M.O.Nr.102/773 din 16.07.2002. 23. Legea cu privire la geodezie şi cartografie nr.778 din 27.12.2001 // M.O. Nr.29-31/160 din 28.02.2002. 236

24. Legea cu privire la organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova nr.764 din 27.12.2001 // M.O.Nr.16/53 din 29.01.2002. 25. Legea cu privire la gaj nr.449 din 30.07.2001 // M.O. Nr. 120/863 din 02.10.2001. 26. Legea condominiului în fondul locativ (nr.913 din 30.03.2000) // M.O.Nr.130-132/915 din 19.10.2000. 27. Legea contenciosului administrativ nr.793 din 10.02.2000 // M.O. Nr.57-58/375 din 18.05.2000. 28. Legea cu privire la proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale nr.523 din 16.07.1999 // M.O.Nr.124125/611 din 11.11.1999. 29. Legea exproprierii pentru cauză de utilitate publică (nr.488 din 08.07.1999) // M.O.Nr.42-44/311 din 20.04.2000. 30. Legea cadastrului bunurilor imobile (nr.1543-XIII din 25.02.1998)// M.O.Nr.44-46/318 din 21.05.1998. 31. Legea privind preţul normativ şi modul de vânzare-cumpărare a pământului (nr.1308 din 25.07.1997) // Republicată în M.O. Nr.147-149 din 06.12.2001. 32. Legea privind principiile urbanismului şi amenajarea teritoriului (nr.835-XIII din 17.05.1996) // M.O.Nr.1-2/2 din 02.01.1997. 33. Legea privind calitatea în construcţii nr.721 din 02.02.1996 // M.O.Nr.25/259 din 25.04.1996. 34. Legea cu privire la concesiuni (nr.534 din 13.07.1995) // M.O.Nr.67/752 din 30.11.1995. 35. Legea cu privire la întreprinderea de stat (nr.146-XIII din 16.06.1994) // M.O.Nr.2/9 din 25.08.1994. 36. Legea privatizării fondului de locuinţe (nr.1324 din 10.03.1993) // Republicată în M.O.Nr.5/37 din 13.01.2000. 37. Legea privind reglementarea de stat a regimului proprietăţii funciare, cadastrul funciar de stat şi monitoringul funciar (nr.1247 din 22.12.1992) // M.O. Nr.002 din 01.02.1993.

237

38. Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi (nr.845 din 03.01.1992) // Monitorul Parlamentului Nr.2/33 din 28.02.1994). 39. Legea cadastrului şi publicităţii imobiliare nr.7/1996 //M.O. Nr.61 din 26.03.1996, Partea I // http://legislatie.just.ro. 40. Закон РФ о гoсударственой регистрации прав на недвижимое имущество и сделок с ним nr.122 от 21.07.1997//Собрание законодательства РФ.-1997.- № 30. -Ст. 3594 // http://www.legislature.ru/ ACTE NORMATIVE SUBORDONATE LEGII (guvernamentale): 41. Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.383 din 12.05.2010 // M.O.Nr.75-77/453 din 18.05.2010. 42. Regulamentul privind licitaţiile cu strigare şi cu reducere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.136 din 10.02.2009 // M.O.Nr.41-44/185 din 24.02.2009. 43. Regulamentul cu privire la vânzarea-cumpărarea terenurilor aferente, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1428 din 16.12.2008// M.O.Nr.226-229/1437 din 19.12.2008. 44. Regulamentul cu privire la modul de atribuire, modificare a destinaţiei şi schimbul terenurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1451 din 24.12.2007 // M.O.Nr.5-7/24 din 11.01.2008. 45. Regulamentul privind consolidarea terenurilor agricole, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1075 din 01.10.2007 // M.O. Nr. 161-164/1123 din 12.10.2007. 46. Hotărârea Guvernului pentru aprobarea tarifelor la serviciile prestate de Întreprinderea de Stat „Cadastru” şi filialele acesteia (nr.770 din 02.07.2007 // M.O.Nr.98-102/814 din 13.02.2007. 47. Programul de consolidare a terenurilor agricole, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.554 din 22.05.2006 // M.O.Nr.8386/606 din 02.06.2006. 238

48. Regulamentul privind certificarea inginerilor cadastrali, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.524 din 16.05.2006 // M.O.Nr.79-82/569 din 26.05.2006. 49. Hotărârea Guvernului privind implementarea Legii cu privire la arenda în agricultură (nr.72 din 30.01.2004) // M.O. Nr.2629/213 din 13.02.2004. 50. Programul de valorificare a terenurilor noi şi de sporire a fertilităţii solurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.636 din 26.05.2003 // M.O.Nr.99 103/675 din 06.06.2003. 51. Concepţia dezvoltării durabile a localităţilor Republicii Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1491 din 28.12.2001//M.O.Nr.5-8/54 din 10.01.2002. 52. Hotărârea Guvernului cu privire la dotarea localităţilor şi teritoriilor cu documentaţia de urbanism şi amenajare a teritoriului nr.1362 din 07.12.2001 //M.O.Nr.152-154/1408 din 13.12.2001. 53. Hotărîrea Guvernului privind aderarea Agenţiei de Stat Relaţii Funciare şi Cadastru la Asociaţia Europeană a Agenţiilor Naţionale de Cartografie "EuroGeographics" (nr.607 din 10.07.2001) // M.O.Nr.81-83/662 din 20.07.2001. 54. Hotărârea Guvernului cu privire la furnizarea şi conţinutul informaţiei cadastrale nr.58 din 24.01.2001 // M.O.Nr.1113/94 din 01.02.2001. 55. Regulamentul privind autorizarea funcţionării şi schimbării destinaţiei construcţiilor şi amenajărilor, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.306 din 30.03.2000 // M.O. Nr.37 din 06.04.2000. 56. Regulamentul cu privire la modul de creare şi funcţionare a Fondului de garanţie, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1170 din 04.12.1998 // M.O.Nr.111/1107 din 17.12.1998. 57. Hotărîrea Guvernului despre unele măsuri privind crearea cadastrului bunurilor imobile (nr.1030 din 12.10.1998) // M.O.Nr.96/996 din 22.10.1998.

239

58. Programul de stat de creare a cadastrului bunurilor imobile, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1030 din 12.10.1998 // M.O.Nr.96/996 din 22.10.1998. 59. Regulamentul cu privire la modul efectuării înregistrării primare masive, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1030 din 12.10.1998 // M.O.Nr.96/996 din 22.10.1998. 60. Regulamentul cu privire la formarea bunurilor imobile, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.61 din 29.01.1999 // M.O.Nr.10-11/99 din 04.02.1999. 61. Regulamentul registratorului oficiului cadastral teritorial, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1030 din 12.10.1998 // M.O.Nr.96/996 din 22.10.1998. 62. Regulamentul cu privire la desfăşurarea concursului pentru ocuparea funcţiei de registrator în oficiile cadastrale teritoriale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1030 din 12.10.1998 // M.O.Nr.96/996 din 22.10.1998. 63. Regulamentul cu privire la modul de transmitere în proprietate privată a loturilor de pămînt de pe lângă casă în localităţile urbane, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.984 din 21.09.1998 cu privire la unele măsuri pentru urgentarea procesului de împroprietărire // M.O.Nr.90-91/936 din 01.10.1998. 64. Hotărârea Guvernului cu privire la vânzarea-cumpărarea terenurilor (nr.192 din 20.02.1998) // M.O.Nr.30-33/225 din 09.04.1998. 65. Regulamentul general de urbanism, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.5 din 05.01.1998 // M.O.Nr.14/95 din 26.02.1998. 66. Hotărîrea Guvernului privind crearea Oficiului de Implementare a Primului Proiect de Cadastru (nr.1027 din 06.11.1997) // M.O.Nr.84-85/840 din 18.12.1997. 67. Regulamentul privind consultarea populaţiei în procesul elaborării şi aprobării documentaţiei de amenajare a teritoriului şi de urbanism, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.951 din 14.10.1997 // M.O.Nr.76/787 din 20.11.1997. 240

68. Concepţia sistemului Cadastrului Naţional, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.794 din 19.08.1997 // M.O.Nr.71/712 din 30.10.1997. 69. Regulamentul privind certificatul de urbanism şi autorizarea construirii sau desfiinţării construcţiilor şi amenajărilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.360 din 18.04.1997 // M.O.Nr.31-32/366 din 15.05.1997. 70. Hotărârea Guvernului cu privire la modul de evaluare şi vânzare-cumpărare a obiectelor din fondul de imobile nelocuibile arendate pînă la 1 ianuarie 1997 (nr.349 din 21.06.1996)//M.O.Nr. 049 din 25.07.1996. 71. Regulamentul de recepţie a construcţiilor şi instalaţiilor aferente, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.285 din 23.05.1996 // M.O.Nr.42-44/339 din 28.06.1996. 72. Regulamentul cu privire la conţinutul documentaţiei cadastrului funciar, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.24 din 11.01.1995//M.O.Nr.14/62 din 07.03.1995. 73. Regulamentul privind terenurile destinate industriei, transportului, telecomunicaţiilor, apărării şi cu alte destinaţii speciale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.707 din 12.11.93//Monitor Nr.11/366 din 30.11.1993. 74. Hotărârea Guvernului despre aprobarea modelelor unice ale documentelor ce confirmă dreptul de proprietate, posesiune şi beneficiere funciară (nr.449 din 29.06.1992) // Monitor Nr.6/142-1 din 30.06.1992. 75. Regulamentul cu privire la comisiile funciare săteşti, de orăşel, orăşeneşti şi raionale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.130 din 02.03.1992 // Monitor Nr.03 din 30.03.1992. ACTE NORMATIVE SUBORDONATE LEGII (departamentale / locale): 76. Instrucţiunea cu privire la înregistrarea bunurilor imobile şi a drepturilor asupra lor, aprobată prin Ordinul Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru (nr.112 din 22.06.2005), înregistrată la 241

Ministerul Justiţiei cu nr.423 la17.10.2005 // M.O.Nr.142144/487 din 28.10.2005. 77. Instrucţiunea provizorie cu privire la modul de ţinere a Clasificatorului planului de adrese, aprobată prin Ordinul Agenţiei de Stat Relaţii Funciare şi Cadastru (nr.30 din 28.02.2004) // M.O.Nr.71-73/254 din 20.05.2005. 78. Instrucţiunea provizorie cu privire la modul de conferire a adreselor bunurilor imobile, aprobată prin ordinul Agenţiei de Stat Relaţii Funciare şi Cadastru (nr.30 din 28.02.2005) // M.O.Nr.71-73/255 din 20.05.2005. 79. Instrucţiunea cu privire la modul de elaborare şi actualizare a planurilor cadastrale şi geometrice, aprobată prin Ordinul Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru (nr.107 din 27.05.2003), înregistrată la Ministerul Justiţiei cu nr.335 la 26.06.2003 // M.O. Nr.177-181/229 din 15.08.2003. 80. Instrucţiunea cu privire la ordinea formării şi evidenţei numerelor cadastrale ale bunurilor imobile, aprobată prin ordinul Agenţiei de Stat Relaţii Funciare şi Cadastru nr.190 din 29.12.1998 //www.arfc.gov.md //www.cadastre.md. 81. Regulamentul cu privire la organizarea şi desfăşurarea licitaţiilor funciare cu strigare în municipiul Chişinău, aprobat prin decizia Consiliului municipal Chişinău nr.70/4 din 11.04.2007//www.chisinau.md. 82. Codul practic cu privire la formarea bunurilor imobile, aprobat prin ordinul Agenţiei de Stat Relaţii Funciare şi Cadastru din 11.04.2006 // www.arfc.gov.md //www.cadastre.md. CULEGERI DE ACTE NORMATIVE: 83. Uţică O., Teacă I. Culegere de acte normative în domeniul relaţiilor funciare.-Chişinău: Infohandi, 2004. 84. Cadastrul bunurilor imobile. Кадастр недвижимого имущества // Acte normative. Нормативные акты. Vol. V (Alcătuitori: Gînju V., Guţu V.).-Chişinău, 2004.

242

85. Cadastrul bunurilor imobile. Кадастр недвижимого имущества // Acte normative. Нормативные акты. Vol. IV (Alcătuitori: Gînju V., Guţu V.).-Chişinău: 2000. 86. Cadastrul bunurilor imobile. Кадастр недвижимого имущества // Acte normative. Нормативные акты. Vol. III (Alcătuitori: Gînju V., Guţu V.).-Chişinău: 1999. 87. Cadastrul bunurilor imobile. Кадастр недвижимого имущества // Acte normative. Нормативные акты. Vol. II (Alcătuitori: Stratulat I., Gînju V.).-Chişinău: 1999. 88. Cadastrul bunurilor imobile. Кадастр недвижимого имущества // Acte normative. Нормативные акты. Vol. I (Alcătuitori: Gînju V., Guţu V.).-Chişinău: 1998. HOTĂRÎRI ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE ŞI ALE PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE 89. Hotărârea Curţii Constituţionale pentru controlul constituţionalităţii unor dispoziţii legale şi normative privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor (nr.12 din 21.04.2005) // M.O.Nr.67-68/10 din 06.05.2005. 90. Hotărârea Curţii Constituţionale privind controlul constituţionalităţii art. 4 alin. 4 şi art. 12 alin. 4 ale Codului funciar al Republicii Moldova (nr.29 din 27.10.1997) // M.O.Nr.76/31 din 20.11.1997. 91. Hotărîrea Curţii Constituţionale cu privire la constituţionalitatea unor prevederi ale Legii nr.369-XIII din 10.02.1995 (pentru modificarea şi completarea Codului funciar), Legii nr. 745-XIII din 23.02.1996 şi Hotărîrii nr.460XIII din 23.01.1991 privind realizarea dreptului de dispoziţie asupra pămîntului (nr.12 din 02.10.1996) // M.O.-Nr.67-68/22 din 17.10.1996. 92. Hotărîrea Curţii Constituţionale privind controlul constituţionalităţii unor prevederi ale Codului funciar (nr.110 din 25.01.1996) // M.O.-Nr.10/110 din 15.02.1996. 93. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a RM privind aplicarea în practica judiciară de către instanţele judecătoreşti a 243

unor prevederi ale Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale (nr.17 din 19.06.2000) // Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a R.M.-2003.-Nr.1.-Pag.8. 94. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie cu privire la practica aplicării legislaţiei funciare de către instanţele judecătoreşti (nr.10 din 26.03.1997) // Culegere de hotărâri explicative.-Chişinău.-2000.-Pag.72. ================================================ LITERATURA ================================================ 1. Baieş S., Roşca N. Drept civil. Drepturi reale principale.Chişinău, 2005. 2. Baieş S., Roşca N. Drept civil. Partea generală.-Chişinău, 2001. 3. Chiriac S., Ghenciu N, Mocanu V. Comentariu al practicii judiciare de repertoriu funciar (Aspecte teoreticopractice)//ASÎIOD „Ex Lege”/Chişnău:Ulysse, 2002. 4. Climov A., Grecu-Stăvilă I. În ajutorul registratorului oficiului cadastral teritorial//Chişinău, 2001. 5. Climov A., Teacă I., Grecu-Stăvilă I., Constituirea proprietăţii private asupra terenurilor, crearea şi funcţionarea pieţei funciare în RM // Chişinău.-„Dinamo”, 2004. 6. Cosmovici P.M. Drept civil. Drepturile reale. Obligaţii. Codul civil // Bucureşti: All Beck, 1998. 7. Costin M. Dicţionar de drept civil // Bucureşti.-Lumina Lex, 1999. 8. Cotelnic Teodor. Dicţionar juridic rus-român, Chişinău: Litera, 2001. 9. Cotorobai M., Zamfir P., Ursu V. Dreptul funciar//Ed. I. Chişinău: Cartier, 2001. 10. Cristian A. Terenuri: juridic, legal, urbanistic, zonări, evaluări intra şi extravilan în Bucureşti şi în ţară.-Bucureşti: Matrix Rom, 1997. 11. Dogotaru S., Orlov M. Ghid de urbanism şi amenajare a teritoriului.-Chişinău, 2005. 244

12. Filipescu I. Drept civil. Dreptul de proprietate şi alte drepturi reale // Bucureşti: Ed.„Actami”, 1998. 13. Furdui Viorel. Raporturile autorităţilor publice în administrarea patrimoniului unităţilor administrativ-teritoriale // Teză de doctor în drept.-Chişinău, 2006//http:cnaa.md. 14. Gînju V., Guţu V., Guţu D. Implementarea cadastrului în Republica Moldova: realizări, probleme şi perspective (Etapa I. 1998-2003).-Chişinău: INEI, 2004. 15. Craig Paul, Grainne de Burca. Dreptul Uniunii Europene. Comentarii, jurisprudenţă şi doctrină // Bucureşti: Editura „Hamangiu”, 2009. 16. Hamangiu C., Rossetti-Bălensecu I., Băicoianu A. Tratat de drept civil român.Vol.I.-Bucureşti: All, 1996. 17. Hamangiu C., Rossetti-Bălensecu I., Băicoianu A. Tratat de drept civil român.Vol.II.-Bucureşti: All, 1997. 18. Îndrumătorul practic privind acţiunile Oficiului de Implementare a Primului Proiect Cadastru (OIPPC), oficiilor cadastrale teritoriale, autorităţilor administraţiei publice locale şi întreprinderilor private, antrenate în procesul înregistrării primare masive, aprobat prin ordinul Agenţiei de Stat Relaţii Funciare şi Cadastru nr. 01-755 din 03.11.2003 // www.cadastre.md. 19. Îndrumar practic privind vânzarea-cumpărarea, schimbul, donarea, arendarea şi moştenirea terenurilor agricole private.Chişinău: Agroinform, 2000. 20. Lupulescu D. Dreptul de proprietate comună // Bucureşti.Lumina Lex, 2000. 21. Manthorpe J. Inventory of Land Administration Systems in Europe and North America // London, 2001. 22. Marian Silvia. Cadastrul şi publicitatea imobiliară // Teză de doctor în drept.-Chişinău, 2006//http:cnaa.md. 23. Miclea Mircea. Mic lexicon de cadastru şi carte funciară // Bucureşti.-All Beck, 2000. 24. Motica R. I., Trăilescu A. Drept funciar şi publicitate imobiliară//Bucureşti: All Beck, 2001. 245

25. Motica R.I., Trăilescu A. Drept funciar, amenajarea teritoriului şi protecţia mediului // Bucureşti: Lumina Lex, 1999. 26. Pop Liviu. Dreptul de proprietate şi dezmembrămintele sale // Bucureşti: Lumina Lex, 1996. 27. Scrieciu F. Tratat teoretic şi practic de drept funciar. Vol.I. -Bucureşti: Lumina Lex, 2001. 28. Scrieciu F. Tratat teoretic şi practic de drept funciar.Vol. II. Supliment legislativ.-Bucureşti: Lumina Lex, 2001. 29. Sсrieciu F. Drept agrar şi funciar.-Bucureşti: Lumina Lex, 2000. 30. Studz on Key Aspects of Land Registrasion and Cadastral Legislation. Geneva, 2000. 31. Teacă I. Drept funciar // Schiţă de curs.-Chişinău: UTM,2007. 32. Toader Camelia. Manual de contracte civile speciale. Vol. I.Bucureşti: All Beck, 2000. 33. Uţică O., Teacă I. Ghid practic cu privire la tranzacţiile cu terenurile agricole proprietate privată //ACSA/DAI.-Chişinău: Infohandi, 2004. 34. Voicu M. Dreptul de proprietate. Doctrină şi jurisprudenţă a Curţii Europene pentru Drepturile Omului.-Bucureşti: Lumina Lex, 2003. 35. Алексеев В.А. Недвижимое имущество: государственная регистрация и проблемы правового регулирования. -М., 2007. 36. Бамезин В. Правовой режим земель населенных пунктов.М., 1980. 37. Белов В.А., Дюжева О.А., Ем В.С. и др. Практикум по гражданскому праву. Часть 1: Учебное пособие для вузов // Под ред.С. М. Корнеева.- М.: Wolters Cluwer, 2005. 38. Богданов Е. Соотношение частного и публичного в гражданском законодательстве // Российская юстиция. – 2008. – № 4. – С.41. 39. Боголюбов С. А., Никишин В. В. , Устюкова В. В. Земельное право. Учебник.-М.: Норма, 2003. 40. Братусь С.Н. Юридическая ответственность и законность. – М., Юридическая литература. 1976. 246

41. Вавилин Е. В. Осуществление и защита гражданских прав.- М.: Wolters Cluwer, 2009. 42. Горемыкин В. А., Бугулов Е. П. Недвижимось: регистрация прав и сделок, ипотечное кредитование. В схемах // Изд.2-е.- М.: „Filin”, 1999. 43. Государственный кадастровый учет и регистрация прав на земельные участки //Коллектив авторов.- Фед. служба Земельного Кадастра РФ, 2002. 44. Грибанов В. П. Осуществление и защита гражданских прав//Научн. ред.: Ем В.С. Изд. 2-е. - М.: "Статут", 2001. 45. Грибанов В.П. Пределы осуществления и защиты гражданских прав. -М.: Статут, 2004. 46. Гражданское право. Учебник. Часть 1 // Под ред. Сергеева А.П., Толстого Ю.К. – М., Проспект. 2008. 47. Гражданское право. Часть первая: учебник // Отв. ред. Мозолин В.П., Масляев А.И. – М., Юристъ. 2007. 48. Гражданское право. В 4 томах. Том 1. Общая часть //Под редакцией Е. А. Суханова.-М.: Wolters Cluwer, 2007. 49. Гражданское право. В 4 томах. Том 2. Общая часть //Под редакцией Е. А. Суханова.-М.: Wolters Cluwer, 2007. 50. Дорошкевич В.А., Зарыков В.М., Шавров С.А. , Колонтай А.Н. Недвижимость в Щвеции // Минск: УП «Оргстрой», 2001. 51. Ерофеев Б.В.Земельное право:Учебник.-М.:ИНФРА, 2005. 52. Ершов В.А. Все о земельных отношениях. Кадастровый учет, право собственности, купля-продажа, аренда, налоги, ответственность // М.: ГроссМедиа, 2009. 53. Земельное законодательство в действии // Сборник докладов участников семинара по теме: «Земельная реформа, проблемы земельного законодательства и земельной регистрации» / Стокгольм.- 16 – 17 июня 1996 г. // Изд. Alexandra.- Tallin.1997. 54. Земельное право: Учебник / Под ред. Боголюбова С. А. // М.Проспект.-2003. 247

55. Замфир П., Замфир Н. Земельное законодательство (в вопросах и ответах) // Кишинэу.-Понтос.-2002. 56. Иванов В. В. Все об ипотеке.-М.: МТ- Press, 2000. 57. Камышанский В. П. Право собственности: пределы и ограничения.-М.: Юнити. Закон и право, 2000. 58. Киндеева Е.А., Пискунова М.Г. Недвижимость: права и сделки (новые правила оформления, государственная регистрация, образцы документов) .-М.: Юрайт, 2006. 59. Комментарий к Земельному кодексу РФ//Под ред.Чубукова Г. В., Тихомирова М. Ю.-М., 2002. 60. Копылов А.В. Вещные права на землю в римском, русском дореволуционном и современном российском гражданском праве.-М: Статут, 2000. 61. Кораблева М.С. Защита гражданских прав: новые аспекты. – М.:, Юнити. 2008. 62. Крассов О. И. Земельное право: Учебник//2-е изд., перераб. и доп. М.: Юристъ.-2005. 63. Кузнецова Л.Е. Некоторые вопросы признания права как способа защиты гражданских прав // Право и экономика, №11, ноябрь 2004.–С.47. 64. Курбатов А. Недопустимость злоупотребления правом как способ установления пределов реализации (удовлетворения) интересов // Хозяйство и право.-2000.- Nr. 12. 65. Маттей У., Суханов Е.А. Основные положения права собственности. - М.: Юрист, 1997. 66. Ларссон Г. Регистрация земель и кадастровые системы. Средства управления землями и земельной информацией: Пер. со шведск. // Новополоцк: ПГУ, 2001. 67. Оглоблина О. М., Тихомиров М. Ю. Документы в земельных правоотношениях//Под общ. ред. Тихомирова М. Ю. // М.:Уринформцентр.-1999. 68. Основные проблемы частного права //Антология.-М.: Статут, 2010. 69. Практическое пособие по вопросам купли-продажи, обмена, дарения, аренды и наследования приватизированных 248

земельных участков сельскохозяйственного назначения //TACIS/Агроинформ.- Кишинэу, 2000. 70. Стэнфилд Дж. Д., Бромлей Д. Приватизации недвижимости в некоторых восточноевропейских и евроазиатских станах // University of Wisconsin, Madison, 2001. 71. Стэнфилд Дж. Д. Оценка степени приватизации недвижимости в странах с переходной экономикой // Madison, 2001. 72. Суханов Е. А. Лекции о праве собственности.-М.: Юрид. лит., 1991. 73. Технология работы с недвижимостью: Операции с объектами недвижимости //Под общ. ред. Толкачева О. М.//М. :Изд.Дом «Городская собственность».-1998. 74. Шавров С.А., Козлова А.С., Гудкова Ю.В. Государственная регистрация недвижимого имущества, прав на него и сделок с ним. В 3 т. Т.1 // Минск: Тонпик, 2005. 75. Хохлов С. А.Право собственности и другие вещные права. ГК РФ. Проблемы. Теория. Практика. - М., 1998. ================================================ PAGINI WEB DE SPECIALITATE ================================================ www.justice.md www.parlament.md www.gov.md www.arfc.gov.md www.maia.gov.md www.cadastre.md www.chisinau.md www.just.ro http://legislatie.just.ro/ http://www.ancpi.ro/pages/home.php www.ancpi.ro/pages/wiki.php?lang=ro&pnu=legislatie http://www.eurolex.ro/ http://eur-lex.europa.eu/ 249

http://eur-lex.europa.eu/ro/index.htm www.lex.md http://legal.dntis.ro/ www.juridicaonline.ro www.modele.juridice.ro www.lex.md www.infoteze.com/stiinte-juridice www.europa.eu/documentation/legislation/index_ro.htm http://studentladrept.blogspot.com/ http://www.consultatii-juridice.ro/ http://www.dreptonline.ro/spete/lista_spete.php http://www.hamangiu.ro/index.htm http://www.dsclex.ro/consilierjuridic/consilier.htm http://www.euroavocatura.ro/jurisprudenta/cat/21/Drept_Co munitar http://www.hamangiu.ro/carti/colectii/tratate%20%20%20hamangiu/dreptul-uniunii-europene.htm http://revistadrept.com http://csj.md/ http://ca.justice.md/ http://cabe.justice.md/ http://www.cnaa.md/ http://codex.rus-pravo.ru/. www.zakon-i-pravo.ru www.e-pravo.ru http://www.minjust.ru/ http://www.systema.ru/ http://www.legislature.ru/

250