Scala STIMEI DE SINE ROSENBERG [PDF]

Zitiervorschau

SS Vă prezentăm mai jos 10 propoziţii care descriu sentimente despre propria dumneavoastră persoană. Vă rugăm citiţi cu atenţie fiecare propoziţie şi notaţi răspunsul care vi se potriveşte cel mai bine. 1 = Sunt în total dezacord 2 = Nu sunt de acord 3 = De acord 4 = Sunt perfect de acord Sunt în Nu sunt total de acord dezacord 1

Simt că am mai multe calităţi bune.

2

Câteodată mă simt nefolositor (nefolositoare).

3

Simt că sunt o persoană de valoare cel puţin la egalitate cu ceilalţi. Aş dori să am mai mult respect faţă de mine însumi.

4 5 6

Sunt capabil să fac lucruri la fel de bine ca şi ceilalţi oameni. Câteodată mă gândesc că nu sunt bun (bună) deloc.

7

Am o atitudine pozitivă faţă de persoana mea.

8

Simt că nu prea am motive să fiu mândru (mândră) de persoana mea. În general sunt satisfăcut(ă) de mine însumi.

9 10

În general sunt înclinat(ă) să cred despre mine însumi că dau greş în ceea ce întreprind.

1

De acord

Sunt perfect de acord

Scala de Stimă de Sine (Self-esteem Scale - SS) 2.2.11.2. Ce măsoară scala? Scala de stimă de sine Rosenberg (SS) este probabil cea mai utilizată scală pentru evaluarea stimei de sine din domeniul ştiinţelor sociale. Scala reflectă încercarea autorului de a dezvolta un instrument de evaluare unidimensional şi global a stimei de sine. SS este o scală Guttman - itemii reprezintă afirmaţii despre valoarea percepută a propriei persoane, aflate pe un continuum. O serie de studii au indicat faptul că scala este o măsură validă şi fidelă a stimei de sine, ca şi construct unidimensional, în vreme ce altele au indicat o structură bifactorială a SS. Goldsmith (1986) sugerează faptul că structura factorială a SS este dependentă de o serie de caracteristici ale eşantionului, cum ar fi de exemplu vârsta sau ocupaţia subiecţilor. Spre exemplu, studiile care au inclus adulţi au identificat două dimensiuni independente (Kaplan & Pokorny 1969; Shahani et al., 1990), dimensiuni ce cuprindeau de regulă itemii formulaţi în termeni pozitivi respectiv itemii formulaţi în termeni negativi - self-confidence and self-depreciation. Studiile la care au participat elevi sau studenţi fie susţin structura unidimensională a scalei (Silbert & Tippett, 1965; Crandal, 1973; McCarthy & Hoge, 1982) fie au identificat factori interdependenţi sau cu patternuri corelaţionale similare (Rosenberg, 1979; Hagborg, 1993). 2.2.11.3. Descrierea itemilor Scala cuprinde 10 itemi cotaţi pe scală Likert cu 4 trepte, unde 1 reprezintă “sunt în total dezacord” iar 4 semnifică “sunt întru totul de accord”. Scorurile la SS pot varia între 10 şi 40. Itemii SS constau într-o serie de afirmaţii cu privire la evaluarea globală a valorii propriei persoane, cum ar fi “Simt că am mai multe calităţi bune” sau “Simt că nu prea am motive să fiu mândru (mândră) de persoana mea”. Toţi itemii încarcă un singur factor, nefiind grupaţi pe subscale. 2.2.11.4. Administrare şi cotare

2

Scala se administrează în varianta creion-hârtie, atât individual, cât şi în grup. Se preferă administrarea individuală de fiecare dată când acest lucru este posibil. În cazul administrării în grup, este indicat ca grupurile să nu fie mai mari de 15 persoane. Când grupul este mai mare de 15 persoane, numărul examinatorilor trebuie să crească, păstrându-se raportul de un examinator la maximum 15 persoane evaluate. La fiecare din cei 10 itemi indivizii testaţi se auto-evaluează pe o scală Likert de 4 puncte care indică gradul în care respondenţii sunt de acord cu enunţurile vizavi de evaluarea globală a propriei valori. Materiale necesare 

Instrument de scris;



Scala SS;



Foaia de răspuns.

Condiţii de utilizare Este indicat ca pe parcursul completării

scalei să fie respectate următoarele

condiţii: 

Mediu securizant şi ferit de stimuli care ar putea distrage atenţia respondenţilor;



Persoana examinată să fie motivată pentru completarea scalei şi odihnită;



Mobilier şi iluminare adecvate, care să permită subiectului examinat completarea în condiţii bune a scalei;



În cazul aplicării în grup, sala trebuie să fie suficient de mare pentru a oferi confort persoanelor examinate.

Instrucţiuni de aplicare SS este o scală care se aplică fără limită de timp. Fiecare respondent poate completa scala în ritmul său propriu, astfel încât să ofere acele răspunsuri care îl caracterizează cel mai mult. Completarea scalei durează de regulă aproximativ 5 minute.

3

Dacă respondenţii ezită în alegerea unui răspuns, aceştia sunt încurajaţi să opteze pentru varianta de răspuns care li se potriveşte cel mai bine. Dacă indivizii examinaţi nu pot completa scala în forma sa standard de administrare din cauza unor dificultăţi de citire, este permisă citirea itemilor cu voce tare de către examinator. După ce materialele şi condiţiile necesare pentru administrarea scalei sunt asigurate, începe evaluarea pacientului. Pe lista cu itemii apare următoarea instrucţiune, subiectul putând să o recitească ori de câte ori doreşte pe parcursul evaluării. Vă prezentăm mai jos 10 propoziţii care descriu sentimente despre propria dumneavoastră persoană. Vă rugăm citiţi cu atenţie fiecare propoziţie şi notaţi răspunsul care vi se potriveşte cel mai bine. 1 = Sunt în total dezacord 2 = Nu sunt de acord 3 = De acord 4 = Sunt perfect de acord Cotarea scalei Scorul total se calculează prin sumarea scorurilor la fiecare din cei zece itemi. Pentru itemii 2, 5, 6, 8 şi 9 se calculează scorul revers. Cu toate că aceasta este indicaţia autorului pentru calcularea scorului, nu toate studiile care au utilizat SS au apelat la această modalitate de scorare. O serie de cercetători (Kaplan & Pokormy, 1969; McCarthy & Hose, 1982; Shahani et al., 1990; Hagborg, 1993) au preferat să calculeze scorul total prin sumarea scorurilor de la fiecare item, susţinând astfel că nu este justificată o scală Guttman respectiv o evaluare globală şi unidimensională a stimei de sine. Versiunea originală însă, respectiv versiunea adaptată pentru populaţia românească, optează pentru un calcul al scorului total prin însumarea scorului revers la scorurile itemilor direcţi. Scorul poate varia între 10 şi 40. Cu cât scorul este mai mare, cu atât acesta indică o stimă de sine mai ridicată.

4

Etalon Clasa 1 Clasa 2 Clasa 3 Clasa 4 Clasa 5 Scoruri ≤ 26 27 – 30 31 - 34 35 - 39 ≥ 39 Cifrele din căsuţele tabelului se referă la scorul total obţinut la Scala de stimă de sine. Semnificaţia scorurilor este următoarea: Clasa 1 – nivel foarte scăzut al stimei de sine (subiectul are un nivel al stimei de sine mai mic sau egal cu 6.7% din populaţia generală) Clasa 2 – nivel scăzut al stimei de sine (subiectul are un nivel mai ridicat al stimei de sine decât 6.7% din populaţia generală) Clasa 3 – nivel mediu al stimei de sine (subiectul are un nivel mai ridicat al stimei de sine decât 30.9% din populaţia generală) Clasa 4 – nivel ridicat al stimei de sine (subiectul are un nivel mai ridicat al stimei de sine decât 69.1% din populaţia generală) Clasa 5 – nivel foarte ridicat al stimei de sine (subiectul are un nivel mai ridicat al stimei de sine decât 93.3% din populaţia generală)

5