Rolul Germaniei in Uniunea Europeana Licenta [PDF]

Zitiervorschau

UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” IAŞI FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR

Specializarea Afaceri internaționale

Rolul Germaniei în Uniunea Europeană

Coordonator științific

Absolvent Candet Mihai

Iaşi Anul 2012

Page 1

Cuprins Introducere...........................................................................................................4 Capitolul 1 Germania ....................................................................................... 5 1.1 Poziționare geografică ......................................................................................................... 5 1.2 Poziționare în istorie ............................................................................................................ 5 1.3 Guvernul și politica de stat.................................................................................................... 7 -politica externă -organizarea politico administrativă 1.4 Economia .............................................................................................................................. 9 -Valea Ruhr -Industria cărbunelui -Comerţul exterior 1.4.1Modelul german al economiei de piață................................................................................. 9 -Motivații diferite pentru aceeiași dorință -Riscuri ale economiei sociale de piață -Evoluția raportului teorie-practică, economia germană privire istorică -Tensiunile apărute în model , în noul context intern și internațional 2.Germanii ca popor .................................................................................................................... 10 3.Imigranții .................................................................................................................................. 10 4.Infrastructură..............................................................................................................................12

Capitolul 2 Germaniei în UE............................................................................... 13 1.Uniunea Europeană.................................................................................................................... 13 2.Formarea uniunii europene......................................................................................................... 14 -Primii pași spre integrare 2.1Evoluția Franco-Germană......................................................................................................... 14 -Tratatul de la Paris -Tratatul de la Roma -Tratatul de la Bruxelles -Tratatul Schengen

-Actul Unic European -Tratatul de la Maastricht -Tratatul de la Amsterdam -Tratatul de la Nice -Tratatul de la Lisabona 3.Evoluția federalistă între statele membre.................................................................................... 19 -Constituție federală pentru Europa 4.Politica regională ........................................................................................................................ 19 5.Statele membre ale UE ............................................................................................................... 20 -Ce însemană extinderea uniunii -Primirea Turciei -Extinderea uniunii pe viitor 6.Euro .............................................................................................................................................. 19 -Beneficiile economice -Trecerea la Euro 8.Înainte și după unificare ................................................................................................................. 21 -Europa după unificarea germanilor -O politică germană normalizată

Page 2

-Germania în centrul atenției -Problema germană -Noul stat -Uniunea Monetară

Capitolul 3 Integrare europeană spre integrare politică ............................................ 26 1. Rolul Germaniei astăzi în Ue........................................................................................................... 26 2. Integrare economică............. ........................................................................................................... 26 -Fondul Monetar European 3.Integrare politică............................................................................................................................... 27 -Parlamentul European -Consiliul Europei -Comisia Europeana 4.Efectele dinamice ale uniunii vamale................................................................................................ 29 -Transportul rutier -Transportul aerian

Concluzii......................................................................................................................38 Bibliografie...................................................................................................................39

Page 3

Introducere Tema aleasă reprezintă o provocare pentru mine, deoarece trecutul și prezentul se unesc astăzi într-o situație neașteptată, iar viitorul este departe de a fi concretizat. Aș adăuga că acest subiect reprezintă un real interes pentru mine, mi-a plăcut foarte mult cultura lor, trecutul lor, performanțele economice trecute și actuale. Dorința de a afla mai multe informații despre aceste aspecte precum și perspective, pentru a cunoaște mai bine încotro se îndreaptă Uniunea Europeană cu al ei lider Germania. Un al doilea motiv este faptul că la ora actuală nici o țară din Uniunea Europeană nu este mai puternică și mai solidă ca aceasta, ceea ce m-a intrigat să aflu de unde vine această putere și determinare a națiunii germane. Pot spune pe această cale că am fost fascinat de trecutl ei terifiant, de orașele ei uimitoare, de felul în care Uniunea Europeană s-a construit prin prisma trecutului tumultos și compromisurile care s-au făcut în cincizeci de ani de existență și au făcut ca această entitate să devină o superstructură. Lucrarea este alcătuită din trei capitole, în care se urmărește prezentarea generală cât și perspectivele de viitor ale Germaniei în cadrul Uniunii Europene. Primul capitol al lucrării prezintă aspecte genrale despre Germania, cum ar fi poziționarea geografică, poziționarea în istorie, aspecte ale economiei și ale modelului german al economiei de piață. Se explică importanța acestora și conturarea cadrului, pentru o cât mai bună percepție a rolului acestui stat în Uniunea Europeană. Din primul capitol se constată faptul că Germania este o super putere pe plan economic, cu o economie socială de piață. Germania este cel mai puternic stat din Uniunea Europeană, ea este deasemenea membru fondator al acestei entități politice. În capitolul 2 al lucrării, se realizează prezentarea Germaniei ca membru fondator al Uniunii Europene, procesul care a decurs de aici în concordanță cu Franța, în concordanță cu tratatele care au fost bazele acestei entități politice și în concordanță cu unificarea ei care a dus la schimbarea strucurilor din Europa și modificarea viziunii vestului asupra estului. După sintetizarea acestor elemente am urmărit aspecte economice, cum ar fi agricultura, comerțl , politica financiar bancară și industria Germaniei. Germania, stat membru al Uniunii Europene încă de la formarea acesteia, având ca principală activitate apartenența la structurile acestei entități și îmbunătățirea mediului de afaceri, precum și apartenența la structura de conducere a uniunii. În capitolul 3 al lucrării, am observat implicațiile economice pe continent ale țării, am prezentat grafice și le-am analizat pentru o mai bună înțelegere a fenomenelor economice ce au loc și pentru o imagine de ansamblu a economiei germane. Am ales această temă deoarece mi-a plăcut foarte mult acest stat , precum și istoria sa înverșunată plină de obstacole , dar pe care poporul german le-a depășit fiind astăzi o superputere. Scopul acestei lucrări este de a evidenția rolul Germaniei în Uniunea Europeană , precum a și explica forțele care au dus la coeziunea acestui titan și forțele care modelează și astăzi această superstructură. Obiectivele specifice sunt următoarele: determinarea rolului Germaniei pe continent, identificarea celor mai importante aspecte pe plan economic și politic, cunoașterea performanțelor economice. Pornind de la definirea problemei de cercetare au fost formulate o serie de ipoteze cu privire la aspectele ce urmează a fi cercetate.

Page 4

Capitolul I Germania 1. Poziționare geografică Nume oficial: Republica Federală Germania , este situată în Europa Centrală . Vecinii săi sunt Polonia , Cehia , Austria , Elveția , Franța , Luxemburg , Belgia , Olanda , Danemarca și Marea Nordului și Marea Baltică.1 Steagul oficial este format din trei culori orizontale: negru , roșu și galben. Acestea au jucat un rol important în istoria lor și semnificau în trecut un vultur negru cu gheare și cioc roșu pe un câmp auriu. Suprafața sa este de 357.021km2 și populația aproximativ 82 milioande de locuitori. Capitala este Berlin. Formă de stat : republică parlamentară , stat federal. Limba oficială : germană. Populație urbană 87,7%. Sărbătoare națională : 3 octombrie ( ziua unității germane ). Populația aspecte generale : Natalitate 8,2%0, mortalitate 10,7 , spor natural -2,5. Speranța de viață la naștere 75,9 masculin și 82,1 feminin. Principalele orașe sunt Berlin 3,5 mil , Hamburg 1,7 mil. , Munchen 1,2mil , Koln 0,9 mil , Frankfurt am Main 0,65mil. Cele mai mari concentrări urbane se găsesc de-a lungul Rhinului, îndeosebi în Ruhr. De notat este și faptul că 74% din totalul populației se află în mediul urban. Germani 91.5 % , Turci 2.4 % , alții 6.1 % ( majoritatea greci , italieni , polonezi și ruși ) Culte : protestant 31,7% , catolicism 31,1 % , nonreligioși 20%. 1.2 Poziționare în istorie Consider că pentru a înțelege mai bine prezentul , trebuie să ne cunoaștem trecutul. Pentru a nu îi repeta greșelile și pentru a recunoaște perspectivele actuale și a merge spre progres. În acest caz aș dori să subliniez contextul formării și evoluției Germaniei ca stat , trecutul său zbuciumat , pentru a forma o opinie obiectiva asupra rolului pe care l-a jucat acest stat pe scena europeană. Prin pacea de la Westfalia 1648 , se dorea menținearea fărmițării politice a germanilor, care dacă s-ar uni intr-un singur stat , dată poziția și resursele lor ar amenința pacea și hegemonia marilor puteri ale vremii. În urma presiunilor lui Napoleon Bonaparte , ultimul împăratalal Sfântului imperiu roman de nație germană a renunțat la coroana imperială. Cum spunea istoricul Imanuel Geiss: " Moartea Sfântului Imperiu roman ... a dat naștere problemei germane ".2 Ceea ce se întâmplă în europa după înfrângerea lui Napoleon , este o contrabalansare a puterii , din care au avut de câștigat cel mai mult germanii. În urma congresului de la Viena din 1815 , care s-a desfășurat dupa înfrangerea împăratului Franței , Prusia își dubla suprafața , făcând din aceasta principalul beneficiar al congresului. 1 Horia C. Matei , Silviu Neguț, Ion Nicolae, Caterina Radu, Ioana V. Rădulescu, Luciana Ghica, Valentin Burada, Adrian Chioaru, Statele Uniunii Europene Mică Eciclopedie, Editura Meronia, București , 2007, p 127. 2 Peter Adler, Problema Germană și Europa, 2004, ed.Corint București, p33.

Page 5

Acesta este un element important deoarece , importanța austriecilor în relațiile cu celelate state germane scade , ei mărindu-și sfera de influență în sudul europei, lăsând loc Prusiei. În anii ce urmează se creează o uniune vamală între statele germane și astefel în această uniune ajung sa fie atrase aproximativ toate statele existente. Se poate afirma astfel că dorința prusacilor era să creeze un stat german , evenimentele ulterioare vor susține această idee. Aș dori să adaug că în urma razboiului Crimeii 1853-1856 , unde a participat și Prusia , s-a creat mediul favorabil unirii românilor într-un singur stat . S-a dorit astfel să fie un precedent pentru italieni și germani . Germanii reușesc prin persoana lui Otto von Bismarck în urma războiului cu danezii din 1864 și războiul austro-prusac din 1866 ia naștere imperiul german, plus razboiul cu francezii din 1870-1871 în care aceștia cedează Alsacia și Lorena ( Aceasta a fost o mare greșeală și în mod sigur , unul dintre factorii care au făcut anexarea germană atât de greu de digerat pentru contemporanii europeni. 3 Asemănator cu anexarea cadrilaterului de către români aș adăuga. ) Noul stat este imens , cu o suprafață de 540,857 km2 și o populație de 50 de milioane în anul 1890, Berlinul se află în mijlocul acestei suprafețe, iar acest stat devine o forță în europa. Evenimentele iau o întorsătură nefericită prin izbucnirea primului război mondial ( asasinarea moștenitorului tronului austro-ungar în iunie 1914 , care a reprezentat doar cheia de care austriceii s-au legat să izbucnească un război în balcani ... ). Germania ca și imperiu dorea să fie un jucator mondial , și să își extindă teritoriile din europa. Toate aceste planuri au fost atent monitorizate de englezi , francezi și ruși care au format un sistem de alianțe împotriva acestui stat expansionist . Războiul se termină cu înfrangerea germanilor în 1918 . Aceștia cedează importante teritorii , o zonă demilitarizată și începe astfel Republica de la Weimar. Aceasta nu durează foarte mult , Hitler apare pe scenă și în urma anexării austriei, regiunea sudetă din cehoslovacia , se preconizează un nou război în europa. Evenimentele războiului s-au petrecut între 1939 - 9 mai 1945 , deznodământul fiind o germanie învinsă cu aliații și rușii de cealaltă parte învingatori. Cele două mari super-puteri Sua și Rusia ocupă Germania , divizând-o în două state. De aici începe războiul rece cu toate repercusiunile sale. Cât și Berlin au fost împărțite în patru sectoare controlate de Franta, URSS, Regatul Unit și Statele Unite. "Războiul rece a creat un climat politic și psihologic , care a facilitat intrarea Germaniei de Vest în clubul occidental cu o viteză uluitoare." 4 Evenimentele următoare se află în toate tratatele care au dus la formarea uniunii europene , pe care le voi prezenta mai târziu în această lucare. Timp de patruzeci de ani Germania a stat divizată și a stat așa datorită evenimentelor de pe plan mondial , dar aceste evenimente au integrat cetățenii germani mai bine în comunitatea europeană , care ușor ușor a început să îi perceapă ca aliați și nu dușmani , în fața expansiuniei sovietice. Apare în cele din urmă momentul 1989 și unificarea germanilor în 1990 , și toată europa vuiește de acest eveniment , parerile fiind împărțite dar cu toții sunt conștienți că o Germanie unită ar ajunge să domine continentul în cele din urmă și asta le-o zicea istoria. "Germania s-a angajat acum pentru « realizarea unei Europe unite ». Ea este integrată în mod unic și ireversibil în economia europeană și mondială , este atât de departe de acele

Peter Adler, Problema Germană și Europa, 2004, ed.Corint București, p204 4 Ibidem , p105. 3

Page 6

ambiții din trecut care au tulburat Europa atâta vreme și au dus-o pe marginea prăpastiei, încât nu mai poate exista cale de întoarcere."5

1.3 Guvernul și politica de stat Din punct de vedere constituțional , ei sunt o democrație republicană federală reprezentativă. Forma de guvernământ este parlamentară, în care șeful guvernului = cancelarul este ales de către parlament, numit bundestag, și confirmat de către președintele statului. Cancelarul este ales cu majoritate absolută de către parlament (bundestag) pe o perioada de 4 ani; el are dreptul de a numi și elibera din funcție pe miniștri, precum și dreptul numit "competența liniilor directoare" , prin care formulează în linii mari sarcinile fiecărui ministru din cabinet (guvern). Guvernul Germaniei , numit și „cabinet”, constă din cancelar (primministru) și miniștri. Actualul cabinet, numit cabinetul Merkel , este format exclusiv din politicieni ai partidelor CDU, CSU și FDP. Toți miniștrii actuali sunt în același timp și membri ai parlamentului. Politica externă Actualitatea poziției Germane față de politica Sua-Marea Britanie de a ataca Irakul și a menține trupe acolo este una ostilă. Ceea ce reprezintă o îndepărtare a germanilor , care de la sfârșitul celui de-al doilea război mondial până astăzi au fost aliații americanilor."Se realiază pe o politică a Franței , care nu acceptă operațiuni militare , decât pe baza unei rezoluții ONU"6 Germania anilor 2002-2005 nu mai reușește să respecte criteriile de la Mastricht , pe care chiar ea le impusese partenerilor în 1991 , ca preț al Uniunii Economice și Monetare. Să punem acest deceniu în perspectivă. La momentul în care Germania prezidă uniunea Europeană ( primul semestru al anului 2007 ) , guvernul de largă coaliție al democraților-creștini CDU , și al social-democraților SPD , pe care îl conducea Angela Merkel- o femeie provenită din Germania de Est , dublă noutate istorică , culegea roadele politicii de reforme structurale ala predecesorilor săi, acestea sunt fiscalitatea piața muncii și statul-providență . În mai 2007 numărul șomerilor coborâse din nou sub limita de 3,5 milioane , în vreme ce Germania redevenise prima exportatoare mondială de bunuri industriale. Reușite pentru care Republica Federală Germania nu a vampirizat spațiul european.7 Este vorba despre o normalizare a rolului internațional al Germaniei . Încă din vremea războiului rece și a cuplului franco-german ca motor necontestat al construcției europene. Noua generație de politicieni a Germaniei vizează punerea de acord a responsabilităților și a influenței pe care ea o exercită cu greutatea sa obiectivă, aceasta într-un atașament care nu se dezminte , față de construcția europeană și de realizările acesteia. În același timp , guvernul a solicitat și a obținut ca ponderea sa politică în cadrul instituțiilor comunitare să corespundă ponderii sale demografice.8 Susținerea acordată , desigur ,cu mai mult sau mai puțină plăcere , de către Germania pozițiilor franceze asupra bugetului european, și aceasta încă de la summitul de la Koln din 4 Peter Adler, Problema Germană și Europa, 2004, ed.Corint București p.230 Apud Anthony Gless , Reinventing Germany. German Political Development since 1945, Oxford, 1996 , p.279 6 Horia C. Matei , Silviu Neguț, Ion Nicolae , Enciclopedia Statelor Lumii, ediția XI-a , ed. Meronia , București , 2008, p260. 7 Sylvain Kahn , Geopolitica uniunii Europene , trad. G.Șiclovan , ed Cartier istoric, București , 2008., p 76 8 Ibidem , p77

Page 7

1999. Diferența este că această politică europeană a germaniei se sprijină acum pe doi piloni și nu , ca îninte , pe unul singur. Într-adevăr , conducătorii germani par a dori să aibă un cuvânt de spus atât în registrul politicilor interne ale UE , cât și în cel al locului UE în lume.9 Organizarea politico administrativă Conform Constituţiei, la baza ordinii de stat stau cinci principii : Germania este o republică , o democraţie , un stat federal , un stat de drept şi un stat social. În constituţia , Germania este menţionată ca şi o Republiă Federaă , compusă din 16 landuri federale . Germania este constituţional o democraţie federală, a cărui sistem politic este menţionat în constituţia din 1949. Puterea legislativă este exercitată la nivel federal de un Parlament bicameral. Parlamentul,numit Bundestag , este ales la fiecare patru ani printr-un vot popular într-un sistem complex,care combină reprezentarea directă şi proporţională. Puterea executiva este exercitata de Guvernul Federal, condus de canceralur federal. Seful statului , președintele federal este ales de Adunarea Federală pentru o perioada de 5 ani , iar cu majoritatea voturilor Adunarii fiind reeligibil o singură dată . Această adunare este un organ constițutional ce se reunește numai în acest scop , fiind compus din depuțatii Bundestag-ului ( este adunarea națională a Republicii Federale a Germaniei ; este ales pe o perioada de 4 ani , iar principalele atribuții sunt : votarea legilor, alegerea canceralului federal și controlul guvernului) și un număr egal de delegați aleși de parlamentele Land-urilor. Competenţele federale, referitoare la elaborarea legislaţiei şi la administraţie, se rezumă la acele domenii care, prin însemnătatea şi structura lor, necesită o reglementare unitară pentru întreaga republică. Printre acestea se numără: afacerile externe, apărarea, finanţele, comerţul, precum şi politica vamală şi, parţial, politica fiscală (inclusiv TVA şi accize), ultimele două fiind reglementate şi de jurisdicţia Uniunii Europene. În competenţele landurilor se află, printre altele, domeniile cultură, învăţământ, amenajarea şi gospodărirea teritoriului, gospodărirea apelor. Legea de bază proclamă ferm drepturile fundamentale ale omului şi cetăţeanului: intangibilitatea demnităţii umane (prima frază a Constituţiei) şi apărarea acesteia, garantarea dreptului la manifestarea liberă a personalităţii şi apărarea acesteia de abuzuri ale statului (libertatea individului, libertatea de credinţă şi conştiinţă, libertatea exprimării opiniilor, libertatea presei, garantarea proprietăţii, libertatea artei şi ştiinţei, libertatea de asociere, garantarea secretului corespondenţei şi a convorbirilor telefonice,dreptul la mişcare liberă, la exercitarea liberă a profesiei, interzicerea muncii forţate, inviolabilitatea domiciliului/locuinţei, dreptul de a refuza să participe la război din motive de conştiinţă), egalitatea în faţa legii, indiferent de sex, origine socială, rasă, limbă, confesiune, convingeri politice, ocrotirea şi garantarea instituţiilor şi comunităţilor sociale, precum familia şi biserica, dreptul la azil în Germania pentru cetăţenii străini urmăriţi în ţările lor. Organele constituţionale de conducere a statului: Preşedintele federal (în prezent, Christian Wulff, ales la 30 iunie 2010), desemnat pentru o perioadă de 5 ani de Adunarea Federală, organ care se întruneşte numai cu ocazia alegerii preşedintelui, compus din deputaţii Bundestag-ului şi un număr egal de delegaţi aleşi de parlamentele landurilor. Parlamentul Federal – Bundestag (compus, în actuala legislatură, din 614 deputaţi), ales de popor pentru o perioadă de 4 ani; ultimele alegeri (anticipate) au avut loc la 18 septembrie 2005.

9

Ibidem , p 78

Page 8

Consiliul Federal – Bundesrat, compus din 69 de membri reprezentând cele 16 landuri (între 3-6 persoane din fiecare land, în funcţie de numărul populaţiei). Are atribuţii importante în activitatea legislativă; mai mult de jumătate din legi nu pot fi adoptate fără votul Bundesratului. Membrii Bundesrat-ului nu sunt aleşi, ci sunt desemnaţi de landuri, dintre membrii guvernelor lor. Guvernul Federal, compus din miniştri federali, este condus de către Cancelarul federal (în prezent, Dr. Angela Merkel). Curtea Constituţională, cu sediul la Karlsruhe: veghează la respectarea Constituţie10

1.3 Economia Germania este cea mai mare economie a Europei , a cincea după Pib în anul 201011 , încă din timpul industrializării sale , țara a fost un lider , inovator și beneficiara unei economii tot mai globalizate , , acestea fiind produsele unei forțe de muncă înalt calificată. Ea este al doilea mare exportator al lumii , după China cu $1.303 trilioane $ 12. Datorită calității produselor , Germania s-a menținut , în timp , drept cel mai mare exportator mondial , după SUA. Dacă la începutul anilor 70 exportul Germaniei se ridica la aproximativ 1/4 din produsul social , la sfârșitul anului 1997 această pondere a ajuns la 1/3. Altfel exprimat , la momentul actual , fiecare al treilea loc de muncă din Germania depinde în mod direct de succesul economic de pe piețele externe.13 Ea este relativ săracă în materii prime , doar lignitul se regăsește în cantități semnificante. Centralele care funcționează pe lignit sunt o sursă importantă de electricitate în această țară. Petrolul , gazul metan și alte resurse sunt importate din alte țări , deasemeni ea importă două treimi din totalul ei energetic. Sectorul serviciilor contribuie cu aproximativ 70% din totalul PIB-ului , industria contribuie cu 29.1% , în timp ce agricultura contribuie cu doar 0.9 %. Majoritatea produselor sunt în inginerie , în special automobile , mașinării , metale și alte bunuri. Ea este lider în domeniul turbinelor eoliene și al energiei solare . Companiile germane , cele mari de pildă sunt mult mai adaptabile decât părea cu putință acum câțiva ani . În ceea ce privește companiile financiare , ele au trecut de la vechiul rol , pe care îl jucau în trecut , acela de a fi în slujba companiilor producătoare de bunuri la strategii mai largi de investiții. Deutsche Bank a dorit să se restructureze și de aceea a adoptat un profil mondial , jumătate dintre angajații ei trăiesc în afara Germaniei . Un alt fapt îmbucurător pentru economie , este faptul că din ce în ce mai multe firme sunt listate la bursele internaționale." În anul 2000 ,o treime din cele mai mari 100 de companii erau listate la bursele internaționale , iar proecentul lor a crescut de atunci." 14 Din cele 500 cele mai mari companii listate la bursă , 37 din ele își au sediul în această țară . În anul 2010 cele mai mari erau Volkswagen , Allianz , E. ON. , Daimler , Siemens ,

10

Organizarea politică http://www.dce.gov.ro/Materiale%20site/Indrumar_afaceri/Indrumar_afaceri_Germania.pdf

6 The world factbook Cia https://www.cia.gov/library/publications/the-worldfactbook/rankorder/2001rank.html 7 Cia.gov. https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/gm.html#top 13 Carmen Păuna, Modelul German al economiei de piață , ed. Niculescu , București ,2000,p245 apud Coletiv de autori , Soziale Marktwirtschaft , Elemente einer erfolgreichen wirschafttsordnung , Deutscher Verlag , Koln 1997 , p423. 14 Anthony Giddens , Europa în epoca globală ,trad. de Hădăreanu Corina,ed. Ziua , București 2007, p 62 Apud Anke Hassel și Hugh Williamson , The Evolution of the German Model , Londra , AngloGerman Foundation , 2004

Page 9

Metro , Deutsche Telekom și BMW 15. Alte companii germane importante sunt Robert Bosch , Man ,Bayer și Merck( farmaceutice ) , Adidas și Puma ( îmbrăcăminte ) , Deutsche Bank , Aldi , Lidl (retail ) , Sap ( soft de computere ) , Henkel , Hugo Boss. Branduri bine cunoscute pe golb sunt Mercedes Benz , Bmw , Audi , Porche , Dhl , Lufthansa , Nivea.16 Rețeaua de transport este foarte dezvoltată , circa 12200km de autostrăzi , o rețea ferovieră de aproximativ 48.000 din care 42% sunt electrificați. Turisuml este dezvoltat și Germania atrage aproximativ 24 mil turiști anual. Peste 40% din comerțul exterior are destinații ca :SUA , Japonia, Africa , Asia , America de Sud.17 Valea Ruhr Importanța acestei regiuni pentru industria germană , precum și marea aglomerarea urbană din această zonă , fac din ea primul megalopolis european. Ei au renăscut din cenușă asemeni păsării Phonix și-au reclădit industria și acum se află pe un tren acsendent de neoprit. Bazinul Ruhr are o suprafață reprezentând 15% din cea a Germaniei , iar populația sa este de aprox 5 mil. loc, reprezentând a cincea aglomerare urbană a europei, cu 83% din zăcămintele de cărbune ale acestui stat. Odată cu semnarea Tratatului de la Kyoto, Germania , la nivel general , încearcă să se reprofileze din punct de vedere industrial. De menționat este că în anul 1986 s-a închis ultima mină din acest bazin. Industria se reprofilează pe domeniul IT, comerț electronic, tehnologiile microsistemelor, activități de logistică, valorificarea potențialului turistic ( 15 mil vizitatori în 2007 ). 18 Marile companii ale lumii își deschid centre în această zonă , firme japoneze , precum și locale .Numărul lor ajunge la ordinul miilor . Și pentru a face față acestei provocări în ceea ce privește populația minieră , gradul de pregătire a fost sporit prin numeroase universități și colegii. Industria cărbunelui Ajutoarele de stat pentru cărbune în perioada 1996-1998 sunt de 44.173euro pe angajat în cele cinci țări UE cu industir carboniferă , iar în Germania aceste erau cu 50% mai ridicate. Reprezintă o încălcare flagrantă a art.4 a CECO care interzice în totalitate aceste ajutoare. 19 Germania și-a luat măsura de precauție de a insera în Actul Unic o clauză privind faptul că uniunea monetară nu putea apărea ca rezultat inevitabil al unei piețe unice finalizate , împreună cu un angajament final al statelor sistemului monetar european de a renunța la alinieri.20 Cancelarul Angela Merkel și guvernul acesteia au decis să închidă cele opt mine care au mai rămas până în 2018 , astfel 35.000 nu vor mai fi angajați în acest sector. Social Democrații s-au bătut din răsputeri pentru a menține această industrie sortită morții datorită

15

CNN Money http://money.cnn.com/magazines/fortune/global500/2010/countries/Germany.html Businessweek 17 Horia C. Matei , Silviu Neguț, Ion Nicolae , Enciclopedia Statelor Lumii, ediția XI-a , ed. Meronia , București , 2008, p262. 18 Gabriela C.Pascariu , Corneliu Iațu, Liviu G. Maha ,Provocări europene într-o lume globală , ed. Univ. "Alexandru Ioan Cuza " , Iași ,2009. St. Mihaela Coconcea. 19 Ibidem p243. 20 Ibidem, p339. 16

Page 10

importurilor foarte ieftine. În urmă torii ani , industria va mai primi subvenții de aproximativ 2.5 miliarde de euro pe an.21 Comerțul exterior Un aspect interesant în ceea ce privește comerțul este reprezentat de concepțiile în materie de politică comercială , care diferă însă , în sensul că țări care sunt liber-schimbiste precum Germania , Marea Britanie și Danemarca se opun țărilor mai puțin liber-schimbiste precum Franța , Italia , Spania.22 Factorul esențial al creșterii stabilității economice a Germaniei este reprezentat de orientarea acesteia spre piața mondială , cu alte cuvinte către export. Întreprinderile din această țară se află pe poziții foarte bune pe plan internațional , în ceea ce privește capacitatea concurențială.În ceea ce privește locurile de muncă , se poate spune că fiecare al doilea loc de muncă depinde în mod direct sau indirect de export. "Politica de comperț exterior este bazată pe recunoașterea principiului necesității unei continue dezvoltări a diviziunii internaționale a muncii și a circulației bunurilor , serviciilor și a capitalurilor, pe cât posibil , fără obstacole sau limitări. Schimburile economice cu străinătatea sunt, în principiu, complet liberalizate, în măsura încare legislaţia privind comerţul exterior nu prevede, în mod explicit, anumite restricţii.Guvernul Federal german militează, la nivel internaţional (în cadrul OMC şi în alte organizaţiieconomice internaţionale) pentru liberalizarea pieţelor, avertizează asupra pericolelor protecţionismului şi, în limita competenţelor sale, se pronunţă împotriva restricţiilor în caleaschimburilor comerciale. Fiind membră a Uniunii Europene, Germania adoptă politicile,reglementările de piaţă şi procedurile de autorizare care sunt fixate de UE pentru anumitesectoare şi pentru anumite grupe de mărfuri.După cum se ştie, în ultimii ani, inclusiv în 2006, Germania s-a situat pe primul loc încomerţul mondial, înaintea SUA şi Japoniei,fiind considerată „campioană mondială” îndomeniul exporturilor. Datorită eficienţei şi dinamismului pronunţat al economiei germane,îndeosebi în domeniul industrial, Germania este un mare exportator, ţara situându-se, în acestsens, pe primul loc în lume. Pe de altă parte, economia germană depinde în mod considerabilde import, atât în ceea ce priveşte achiziţionarea de produse agricole şi materii prime, cât şi, înmăsură crescândă, de livrările de produse semifabricate, componente şi bunuri deconsum realizate în străinătate (îndeosebi din cauza nivelului ridicat al costurilor legate deforţa de muncă în Germania)" 23 1.4.1 Modelul German al economiei de piață Modelul renan sintetizează caracteristicile Germaniei , dobândindu-și numele de la fluviul Rin, pe malul căruia , în stațiunea Bad Godesberg , din apropiere de Bonn , socialdemocrația germană a decis , în 1959 să adere la capitalism. 24 Reprezentanții modelului renan sunt Elveția , Luxemburg , Belgia , Olanda , țările peninsulei Scandinave și cu diferențe culturale Japonia. Acest model reprezintă în linii mari o fuziune între capitalism , specific americanilor și ale social-democraților , mai conservatori din fire. Motto:" Economia socială de piață solicită cetățeanul , dar nu dispune de el . Spre deosebire de oricare altă ordine economică , ea este capabilă să mențină egalitatea șanselor , proprietatea , bunăstarea și progresul social "25 21

22

Sfârșitul unei ere http://www.spiegel.de/international/0,1518,463172,00.html

Gheorghe H.popescu , Economie europeană , ed.Economică,București,2007,p264.

23

Germania http://www.scribd.com/doc/13987766/Mediul-de-Afaceri-Europeangermania

24

Carmen Păuna, Modelul German al economiei de piață , ed. Niculescu , București ,2000, , p.10 Page 11

Motivații diferite pentru aceiași dorință În Republica Federală Germania există un consens general necesității repartiției echilibrate a venitului și a bogăției , satisfacerea acestei necesități fiind de astfel considerată ca un țel politico-social important. În acest fel toți cetățenii , sunt atrași în finanțarea cheltuielilor statului , inclusiv a celor sociale. Prin politica averii sau a patrimoniului , se urmărește ca masele largi să devină participante la patrimoniul productiv, reducânu-se simultan necesitatea ajutoareleor pe plan politico-social.26 Riscuri ale economiei sociale de piață Economia socială de piață contribuie la gândirea evolutivă a liberalismului , care contrat concepției socialiste asupra lumii , de a putea planifica viitorul până în cele mai mici detalii , are încredere doar în puterea creatoare a unei evoluții libere a societății. Conform principiilor economiei sociale de piață , efectele sociale negative , manifestate pe parcursul proceselor de ajustare structurală , trebuie amortizate prin subvenții limitate în timp.Astfel de intervenții devin însă discutabile dacă ele sunt temporare , ci de durată.27 Evoluția raportului teorie-practică , economia germană privire istorică În prima fază 1950-1960 , a apărut oportun considerarea ideilor de economie socială de piață ca o soluție specific germană și să se facă totul pentru a se obține o apropiere de frontierele internaționale. Un rezultat al economie sociale de piață , în primă fază , a fost asigurarea locului de muncă. Încadrarea în muncă a 6 milioane de oameni a fost o latură a acestui proces. În a doua fază 1960-1965 , democratizarea posibilităților de consum , consensului intereselor de bază , dovedit prin experiență , al tuturor grupurilor , și în plus creșterea generală , au asigurat o bază pe care s-a putut dezvolta o asemenea politică. Miracolul economic , se caracterizează prin rate de creștere foarte mari 10,7% în 1951 , 9% în 1960 , șomajul ajungând la 0,7% în 1965.28 A treia fază 1965-1974 , a fost marcată de profunde schimbări. Vechea ordine economică a fost denumită laissez-faire cu caracter social , pus în mișcare de conducerea ( dirijarea ) globală de către stat a economiei. Faza a patra, 1975-1990 , șomajul a ajuns la 9,3% inflația s-a mărit considerabil. Pentru această criză permanentă de structură și de creștere din ultimii ani , s-au făcut răspunzători mai mulți factori economici , printre care scăderea și alunecarea cererii de pe piețele naționale spre cele internaționale , creșterea cheltuielilor cu salariile , șocurile petroliere , ca și puternicile oscilații ale nivelului rate dobânzii și inflației pe palan internațional. Faza a cincea 1990-1997 , s-a desfășurat sub semnul euforiei demolării zidului Berlinului și a reunificării. Faza a șasea din 1998 este marcată de progrese înregistarate pentru prima dată de la Reunificare , la nivelul întregii economii. Apud, Helmut Kohl, Carmen Păuna, Modelul German al economiei de piață , ed. Niculescu , București ,2000, , p.34 26 Carmen Păuna, Modelul German al economiei de piață , ed. Niculescu , București ,2000,p44 27 Ibidem , p47 28 Carmen Păuna, Modelul German al economiei de piață , ed. Niculescu , București ,2000,p51 25

Page 12

Datorită costurilor salariale ridicate , în scopul finanțării prestațiilor sociale devenite în timp deosebit de diversificate , Germania producea cu cele mai mari costuri din lume. Alunecarea modelului german spre cel anglo-saxon nu poate fi prezisă cu certidtudine , sub presiunea globalizării , economia germană va renunța la unele aspecte tradiționale în favoarea unor elemente ce caracterizează capitalismul de tip cazino.29 Tensiunile apărute în modelul german în noul contex intern și internațional Din experiență reiese că timpul mult mai scurt de muncă al germanilor reprezintă un factor negativ în competiția internațională la care participă economia germană , mai ales din partea de vest a țării. Capacitatea concurențială a Germaniei este afectată pe plan internațional și de nivelul ridicat al impozitelor în economie. Ca atare reacția investitorilor străini a fost promptă , ei îndepartându-se spre țările cu impozite mai reduse.30 2.Germanii ca popor Se spune despre acest popor ca sunt invulnerabili.Dar în spatele fațadei descoperi o națiune incontestabil nesigură de sine : nu știe unde se găsește , încotro se îndreaptă. În căutarea refugiului din fața incertitudinilor , se bazează pe ordine și pe sistem, pe stat și Banca Centrală Europeană.31 Germanii resping cu tărie ceea ce este irelevant, frivol, accidental.Viața este serioasă , ei se mândresc cu eficiența , spiritul organizatoric , punctualitatea lor. Ei își intră cu adevărat în piele abia după ce ies la pensie , când își descoperă rezervele de conservatorism și pasiune.32 3.Imigranții Cetățenii germnai nu cred ca oamenii din culturi diferite produc împreună o sinteză cum este în America sau în Marea Britanie. Muncitorii care sosec în această țară doresc să se întoarcă acasă . chiar dacă locuiesc aici un numar de ani. Nimeni nu aștepată din partea lor să-și creeze un loc în societatea germană,lipsa de rădăcini este surprinsă și de un cuvânt care îi definește Gastarbeiter , muncitor-oaspeți. Cel mai mare grup îl reprezintă cele 3 milioane de turci , unii care au ajuns la cea de a treia generație.Aceștia și-au creat un strat social cu totul nou, o cultură bine definită a tinerilor. Angajatorii din țările cu salarii ridicate cu piețe ale muncii încorsetate de reglementări , Germania în anii 1960 , va favoriza o piață comună și este dispusă să absoarbă costul migrației.33 4.Infrastructura Excepționala infrastructură, precum și locația ei în centrul economic al Europei , o fac locul ideal al schimburilor internaționale. Călătorind pe apă , pe pământ sau în aer , ea are conexiuni excelente. Cu 231.000km de șosele din care 12.6000 de autostrăzi , 37.900 km de Carmen Păuna, Modelul German al economiei de piață , ed. Niculescu , București ,2000,p55. Ibidem ,p244. 31 Stefan Zeidenitz, Ben Barkow, Ghidul Xenofobului germanii,ed.Nemira ,București 2009, p9. 32 Ibidem , p40 8 Jacques Pelkmans, Integrare Europeană Metode și Analiză economică, Ediția a doua, ed.Institutul european din România, 2003,p180 29 30

Page 13

linie ferată , 26 de aeroporturi internaționale , este setată să transporte atât pasagerii cât și mărfurile repede și eficient.34 Germania are unul dintre cele mai avansatesisteme de telecomunicaţii din p.d.v. tehnologic; ca urmare acheltuielilor de capital intensive de dupa reunificare,fostul sisteminapoiat din partea de est a ţării, datând din al doilea războimondial, a fost modernizat şi integrat cu cel intern din partea devest. Germania este deservită de un sistem extins de automate detelefon conectat prin schimburi moderne reţele de fibră optică-cablu, cablu coaxial, radio releu cu microunde, şi un sistem internde satelit; telefoane celulare de serviciu sunt disponibile pe scarălargă, în expansiune rapidă, şi includ serviciul de roaming in maimulte ţări străineinternaţional: codul de ţară - 49; serviciul internaţional german esteexcelent la nivel mondial, format din teren şi pe scară largă princablu undersea facilităţi, precum şi staţii terestre în Inmarsat.

Capitolul 2 Germaniei în UE 1.Uniunea europeană introducere Uniunea Europeană este o uniune politică și economică a 27 de state membre. Originele acestei entități sunt de la Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului și a Comunității Economice Europne formată din șase țări în anul 1958. Procesul formării uniunii a fost unul îndelungat , iar în anii ce au urmat noi state s-au alăturat , făcând ca această formațiune să crească. Tratatul de la Maastricht a stabilit Uniunea Europeană , sub nunmele care îl poartă și astăzi. Cel mai recent document este Tratatul de la Lisabona din 2009 , care pune bazele constituției Europei.35 Ea funcționează prin intermediul unui sistem hibrid de instituții supranaționale independente , iar deciziile interguvernamentale se negociază de către statele membre. Instituții importante sunt Comisia Europeană , Consiliul Uniunii Europene , Consiliul European , Curtea de justiție a Uniunii Europene precum și Banca Centrală Europeană , Parlamentul European este ales o dată la cinci ani de către cetățenii uniunii. Uniunea a dezvoltat o piață unică printr-un sistem standardizat de legi , care se aplică în toate statlele membre. În spațiul Schengen, controlul pașapoartelor a fost eliminat , conform politicilor uniunii de a asigura libera circulație a persoanelor , mărfurilor , serviciilor , capitalulilor. Deasemeni adoptă politici comune privind comerțul , agricultura , dezvoltarea regională. Uniunea monetară , zona euro , a fost înființată în anul 1999 și este în prezent formată din 17 state membre , cu o monedă unică , euro. Misiuni diplomatice permanente au fost stabilite în jurul lumii , iar UE este reprezentată în cadrul Organizațiilor Națiunilor Unite, G8 și G20. Populația este de peste 500 de milioane de oameni , cu 7,3% din totalul lumii și un PIB care ajunge la valoarea de 20% din totalul global , măsurat în ceea ce privește paritatea puterii de cumpărare.36

34

Buisness portal http://www.german-business-portal.info/GBP/Navigation/en/Business-Location/germany-ineurope,did=356900.html 35 36

European Union .http://www.britannica.com/EBchecked/topic/196399/European-Union-EU European Comission , IMF Page 14

Se discută , despre Germania , ca membru fondator al UE , dar în ceea ce privește aspectele politice și geopolitice , avem de aface și cu Germania de Est , care este de orientare sociailistă și doresc ca pe această cale să subliniez că " cooperarea politică europeană , care a început în 1970 , prin întânliri trimestriale ale miniștrilor de externe și ale funcționarilor , a servit în primii săi ani în mod mai evident , intereselor internaționale germane , decât celor franceze. Aceasta a oferit sprijin multilateral așa-numitei Ostpolitik a Germaniei de Vest ( orientată spre Germania de Est , Polonia ,și Uniunea Sovietică ), a oferit un forum de dezbatere atunci când cele două state germane au fost acceptate în ONU în 1973."37 2.Formarea Uniunii Europene Primii pași spre integrare După ce s-a terminat cel de-al doilea război mondial , liderii politici ai europei vroiau să creeze condițiile care să îi împiedice pentru totdeauna pe europeni să mai intre în război unii cu alții. Se considera că pacea era posibilă numai dacă Germania ar fi fost restricționată , iar puterea sa ar fi fost canalizată spre niște obiective constructive , nu distructive. Trebuia să i se permită refacerea bazei sale economice și a sistemuli politic , în așa fel încât să nu amenințe securitatea europeană.38 Conflictul care escalează dintre Urss și Sua , face ca relațiile dintre europeni să se strângă pentru a nu fi prinși ca ostatici în acest război rece." Acest lucru necesita un sentiment de unitate și un țel comun , la un nivel mai mare decât cel atins până acum."39 Churchil , considera la 1946 că entitatea unei europe unite trebuie să se axeze pe Franța și Germania.Punctul de pornire la care s-a ajuns este rezolvarea eternei probleme a relației franco-germane. "Germania urma să fie inclusă într-un proces amplu de reconstrucție europeană , care s-a bazat pe industriile cărbunelui și a oțelului din mai multe motive : industriile grele din Ruher reprezentaseră baza puterii germane , iar franța se luptase pentru rezervele de cărbune din Alsacia și Lorena , crearea uni industrii supranaționale a cărbunelui și oțelului ar fi putut controla puterea Germaniei. Integrarea cărbunelui și a oțelului ar determina Germania să se bazeze pe comerțul cu restul Europei , sprijinind reconstrucția sa economică "40 Ca rezultat al reformelor din 1948 , dezvoltarea economiei vest-germane în următoarele decenii a reprezentat în mod esențial un succes absolut , caracterizat de o creștere economică rapidă , de o inflație suportabilă de redusă , de o scădere a nivelului șomajului și o balanță externă din ce în ce mai stabilă.41 În urma discuțiilor cu Monet și cu Cancelarul Germaniei de Vest , Konrad Adenauer , Robert Schuman a dus mai departe aceste idei la conferința de presă din mai 1950. Prin Comunitatea Europeană de Apărare se intenționa promovarea cooperării privind apărarea și integrarea Germaniei de Vest într-un sistem european de apărare.42

Helen Wallace , Willian Wallace , M. A. Pollack , Elaborarea politicilor în Uniunea Europeană , ediția a cincea, trad. F . Gâdiuță , București Institutul european din România , 2005, p 409 38 . John McCormick , Să înțelegem Uniunea europeană o introducere concisă, trad. Elvira Gache , ed Codecs , București , 2006,p85 39 Ibidem, p85 40 Ibdiem , p 87 41 Maria Mureșan , Andrei Josan , Istoria Economiei Europene , ed ASE , București , 2005, p204 42 John McCormick , Să înțelegem Uniunea europeană o introducere concisă, trad. Elvira Gache , ed Codecs , București , 2006,p89 37

Page 15

După sfârșitul celui de-al doilea război mondial , sfera de influență sovietică este în creștere . Germania se află împărțită în două state. Ceea ce pune Europa în fața unei primejdii foarte mari , și o dată cu începerea războiului din Coreea din 1950 , planul Schuman se accelerează. Partea europeană se gândește la asocierii Germaniei de Vest pentru creerea unei comunități , aceștia au semnat aderarea la structurile NATO pe 9 mai 1955. Acest aspect a unit Europa pe plan militar și economic , deși acest lucru s-a realizat împotriva Uniunii Sovietice și ca o dorință a americanilor. "Curentele de gândire , presiunea Mișcării Europene , unirea partidelor democratcreștine la putere din Franța ,Germania , Italia sub conducrea lui Schuman, Adenauer și De Gasperi, au contribuit la continuarea eforturilor de unificare inițiate de planul Schuman "43 Se îndreaptă către uniune într-un ritm surprinzător " Noi, popoarele : Republicii Federale Germania , Regatului Belgiei , Republicii Franceze... am decis să creăm o Comunitate Europeană."44 2.1 Evoluția Franco-Germană Colaborarea dintre Franța și Germania este strânsă și datorită înțelegerii cancelarului german cu de Gaulle. " Această colaborare a fost intermitentă ,însă ori de câte ori Franța și Germania de Vest au acționat concertat în cadrul comunității , influența lor a fost enormă , iar cele două țări au putut în general să-și atingă obiectivele. Multă vreme Germania de Vest , s-a mulțumit cu un rol secundar. Liderii vest germani s-au arătat dispuși să respecte opiniile partenerilor lor din Franța. "45 Tratatul de la Paris În mod oficial Tratatul de instituire a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului , a fost semnat la 18 Aprilie 1951 între Germania de Vest , Franța , Italia , Belgia , Olanda și Luxemburg , astfel s-a instituit CECO , care ulterior a devenit parte a Uniunii Europene.46 Pe fondul înțelegerilor franco-vest-germane , al creșterii economice puternice , înregistrate de toate cele șase state membre și al încurajării entuziaste din partea SUA , programul s-a desfășurat în continuare , pentru eliminarea tutuoror taxelor vamale și a restricțiilor cantitative în comerțul dintre țările membre.47 Tratatul de la Roma În mod oficial este Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene , acesta a fost un acord internațional , care a dus la înființarea Comunității la 1 ianuarie 1958 , fiind semnat pe data de 25 martie 1957 de către Belgia , Franța , Italia , Luxemburg , Olanda și Germania de Vest. A avut în vedere stipularea unei politici comune , și de fapt obiectivele majore ale comunității oferau în mare parte compensații Germaniei de Vest și Franței. Acest aspect însemnă comerțul liber cu produse industriale concorda cu interesele producătorilor vestDusan Sidjanski , Viitorul federalist al Europei , trad. R.Brad, D. Răpan , ed. Polirom , Iași 2009, p49 44 Dusan Sidjanski , Viitorul federalist al Europei , trad. R.Brad, D. Răpan , ed. Polirom , Iași 2009, p.51 Apud Adunarea ad-hoc, Projet de Traite , ed. Cit., p.21 și 22 . 45 Dick Leonard , Ghidul Uniunii europene , trad. I. Alexandrescu , ed Teora,, copyright , The Economist ,București , 2001,p15 46 Ceco http://www.scribd.com/doc/26740056/CECO-Tratatul-de-La-Paris 47 Dick Leonard , Ghidul Uniunii europene , trad. I. Alexandrescu , ed Teora,, copyright , The Economist ,București , 2001,p15 43

Page 16

germani , iar o piață de desfacere garantată pentru produsele agricole concorda cu interesele fermierilor francezi.48 Comunitatea a cunoscut o evoluție impresionantă în primii ani după 1958. Prevede ca sarcini specifice de îndeplinit pentru comunitate , stabilirea și crearea unei Piețe Comune precum și a unei uniuni economice și monetare. 49 Totodată , prin implementarea politicilor comune , se urmărește promovarea , la nivelul comunității , a unei dezvoltări armonioase , echilibrate și susținute a activităților economice , un nivel ridicat al angajării și al protecției sociale , egalitatea dintre bărbați și femei și dintre toți cetățenii din cadrul Comunității , fără discriminare , creștere economică echilibrată , susținută și cu un coeficient scăzut al inflației , un grad ridicat de protecție și de îmbunătățire a mediului , creșterea standardelor de viață precum și a calității vieții în general , coeziune economică și socială și solidaritate între statele membre.50

Tratatul de la Bruxelles Tratatul de fuziune , a fost un tratat european care a combinat organele executive ale Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului , Comunitatea Europeană a Energiei Atomice ( Eutarom ) și Comunitatea Economică Europeană , într-o structură instituțională unică. Acesta a fost semnat în anul 1965 de către cei șase membri fondatori.51 Tratatul Schengen La 14 iunie 1985 , Guvernele atatelor uniunii vamale Benelux , ale Republicii Federale Germania și Republicii Franceze semnează Acordul de la Schengen , referitor la suprimarea , graduală , a controluli vamal la granițele comune.52 Actul a fost semnat pe un vaporul Prințesa Maria Astrid , pe mijlocul râului Moselle , acolo unde teritoriile Franței , Germaniei și a Luxemburgului se întânlesc.53 A fost creat independent față de Uniunea Europeană , în mare parte datorită lipsei de consens dintre statle uniunii , în ceea ce privea competența lor de a desființa granițele 54 , și pe de altă parte cei care doreau să implementeze ideea nu doreau să îi aștepte pe ceilalți , la momentul respectiv nu erau mecanismele actuale de cooperare. Inițial acordul prevedea înlocuirea pașapoartelor cu supravegherea vizuală a autovehiculelor care treceau granița , fără ca ele să se mai oprească. Conventia de la Schengen a fost semnata de aceleasi cinci state la data de 19 iunie 1990. In Conventie se formuleaza masurile si garantiile necesare pentru implementarea liberei circulatii a persoanelor. Prevederile conventiei amendeaza legile relevante din fiecare tara si 48

Dick Leonard , Ghidul Uniunii europene , trad. I. Alexandrescu , ed Teora,, copyright , The Economist ,București , 2001 p16 49 Robert I. Stănescu , L .L Bădică , P. D. Duță , UE-27 De la extindere la adâncirea integrării , ed Techno Media , Sibiu , 2009, p144 apud Conferința interguvernamentală pt. O piață comună Eutarom , art 2. 50 Ibidem ,apud articolul 3,4 51 Bruxelles The Merger Treaty (or Brussels Treaty]) was a European treaty which combined theexecutive bodies of the European Coal and Steel Community (ECSC), European Atomic Energy Community (Euratom) and the European Economic Community (EEC) into a single institutional structure. 52 Augustin Fuerea pr. Univ.dr. , Manualul Uniunii Europene , ediția a –II-a , ed. Universul Juridic , București , 2004,p.24 53 54

The new Europe http://www.bbc.co.uk/worldservice/theneweurope/wk22.htm

Craig, Paul; de Burca, Grainne (2003). EU Law: Text, Cases and Materials (3rd ed.). Oxford: Oxford University Press. p. 751

Page 17

trebuie supuse ratificarii de catre Parlament. Intre timp, la lista tarilor semnatare s-au adaugat Italia (in 1990), Spania si Portugalia (in 1991), Grecia (in 1992), Austria (in 1995), Suedia, Finlanda si Danemarca (in 1996), Islanda si Norvegia devenind si ele parti la Conventie. Acordul si Conventia, impreuna cu declaratiile si deciziile adoptate de Comitetul Executiv Schengen, formeaza asa-zisul acquis Schengen. Pe parcursul redactarii Tratatului de la Amsterdam , s-a luat hotararea de incorporare a acestui acquis in Uniunea Europeana, de vreme ce el se referea la unul dintre principalele obiective ale pietei interne, si anume libera circulatie a persoanelor.55 Actul Unic European A revizuit Tratatul de la Roma și a introdus Piața Unică Europeană și Cooperarea Politică Europeană. După 1975 când a fost reprezentat raportul Tindemans, a răzbucnit o avalanșă de proiecte de reformă a C.E., dar textele care au sprijinit raporturile privitoare la problemele instituțiilor au fost întocmite in 1984-1985. Consiliul European de la Milano a convocat la 9 septembrie 1985conferința interguvernamentală care a durat 6 luni și a adoptat în unanimitate la 17 februarie 1986 textul Actulului unic european, care a intrat în vigoare la 1 iulie 1987. Acesta reprezintă prima mare modificare a tratatelor originale, prin care s-a extins competența instituțiilor comunitare. Prin el s-a extins votul cu majoritate calificată , s-a recunoscut oficial Comunitatea Europeană.

Tratatul de la Maastricht Încheiat în decembrie 1991,Tratatul de la Mastricht instituie un traseu clar către UEM și furnizează o constituție monetară solidă pentru a treia etapă , ireversibilă , a UEM. Apărusese un consens conform căreia cel mai bun răspuns la unificarea germană și la deschiderea Europei Centrale era de a ancora Germania și mai solid în Comunitate. 56 Beneficiile uniunii monetare sunt multiple , dar printre cele mai importante aspecte sunt evitarea volatilității ratei de schimb și evitarea costurilor de tranzacție. Aceste două beneficii cresc cu gradul de deschidere , deoarece în economiile care sunt mai deschise mai multe activități economice vor beneficia de evitarea costurilor unor monede multiple. Unificarea germană din 1990 , prin definiție o uniune politică ambițioasă , a fost larg percepută ca o combinație de UEM cu uniune socială și unuiune fiscală. Introducerea imediată a unei uniuni sociala a fost o decizie politică pentru împiedicarea migrației și pentru compensarea ajustării dure la concurența vest-germană , la o rată de schimb ridicată pentru fosta Ostmark.57 Tratatul privind Uniunea Europeană (numit și Tratatul de la Maastricht) a fost semnat de Consiliul European la 7 februarie 1992 în localitatea olandeză Maastricht, reprezentând până atunci cea mai profundă schimbare a tratatelor de la înființarea Comunității Europene. Acest tratat a pus bazele Uniunii Europene. ratatul UE este considerat ca o nouă treaptă pe calea înfăptuirii unei uniuni tot mai strânse a popoarelor Europei. Acest document reprezintă actul constitutiv al Uniunii Europene , acesta a fost un prim pas pentru a adopta o Constituție a UE , de la care se așteaptă că va înlocui ulterior toate tratatele. 55

Schengen din Acordul Comunitar http://www.euroavocatura.ro/dictionar/529/Schengen Jacques Pelkmans, Integrare Europeană Metode și Analiză economică, Ediția a doua, Institutul european din România, 2003,p342 57 Ibidem p353. 56

Page 18

Criteriile pentru membrii UE sunt pentru a accesa a treia etapă a Economiei Monetare Europene , EMU și pentru a adopta moneda euro ca bancnotă de referință. Cele patru mari criterii se bazează pe Articolul 121(1) al Tratatului Comunității Europene , acestea sunt : Realizarea unui grad ridicat de stabilitate a prețurilor; inflația (evaluată pe baza evoluției prețurilor bunurilor de consum) atinsă într-un stat membru, într-o perioada de un an înaintea examinarii situației sale, să nu depășească cu mai mult de 1,5% pe aceea a celor trei țări membre care vor avea cele mai bune rezultate în materie de stabilitate a prețurilor. Caracterul suportabil al situației finanțelor publice , respectarea acestui criteriu este apreciată pornind de la doua valori de referință , deficitul public prevăzut sau efectiv nu trebuie să fie mai mare de 3% din Pib-ul respectivei țări și datoria publică să nu fie mai mare decât valoarea de 60% din același indicator precizat. Respectarea marjelor normale de fluctuație prevăzute prin mecanismul ratelor de schimb al SME cel puțin timp de doi ani , fară devalorizarea monedei în raport cu aceea a unui alt stat membru. Caracterul durabil al convergenței atinse de către respectiva țară membră în condițiile participării sale la mecanismul cursurilor de schimb ale SME , reflectate prin nivelurile ratei dobânzii pe termen lung, în practică, o țară este considerată că îndeplinește acest criteriu atunci când în anul precedent examinarii situației sale, rata nominală a dobânzii pe termen lung nu depășeste cu mai mult de 2% media ratelor dobânzii din cele trei țari membre cu cele mai bune rezultate în materie de stabilitate a prețurilor.58

Tratatul de la Amsterdam A fost adoptat de șefii de stat și de guvern ai Uniunii Europene (UE) la 16-17 iulie 1997 și semnat la 2 octombrie1997. A intrat în vigoare la 1 mai 1999. A amendat Tratatul de la Maastricht, fără însă a-l înlocui. Scopul lui inițial a fost de a asigura capacitatea de acțiune a UE și după extinderea spre est. Reformarea profundă a UE a eșuat însă, făcând necesare alte măsuri (vezi Tratatul de la Nisa și Constituția Europeană). Consiliul European întrunit la Amsterdam în iunie 1997 a convenit nu numai asupra noului tratat dar si cu privire la „Pactul de stabilitate” ce a urmarit sa schimbe hotarârea statelor UE de a opta pentru deficite bugetare excesive în cadrul UEM. Astfel, au fost aduse precizari privind definirea deficitelor excesive si privind eventualele sanctiuni pentru statele care depasesc valorile de referinta de 3% din PIB pentru deficitul bugetar si de 60% din PIB pentru datoria publica. Un deficit de peste 3% din PIB era în mod normal considerat ca fiind excesiv; totusi erau prevazute doua posibilitati în care statele s-ar afla în fata unor „circumstante exceptionale si temporare”: Dacă depășirea rezultă dintr-o „circumstanță neobișnuita independentă de voința statului membru vizat” - în acest caz, „depășirea valorii de referință este considerată ca temporară , dacă previziunile bugetare stabilite de Comisie indică o scădere a deficitului sub valoarea de referință atunci când circumstanța neobișnuită sau recesiunea gravă vor fi disparut”; Dacp depasirea este consecutiva unei recesiuni grave adică, „în principiu”, o scădere anuala a PIB-ului de numai 2% sau mai mult. Apoi, Consiliu European trebuia să decidă cu o majoritate calificată a tuturor membrilor săi (inclusiv nemembrii Uniunii monetare și statul în cauză), dacă un deficit de peste 3% din PIB este excesiv. Ca urmare a observațiilor prezentate de statul vizat, Consiliul putea judeca dacă un recul inferior valorii de 2% constituia totuși o recesiune gravă. Statele

58

Criterii de convergență http://www.europeana.ro/euro/criteriile%20de%20convergenta.htm

Page 19

membre se angajau „în principiu” să nu invoce aceasta ultimă posibilitate dacă ele au suferit un recul de mai puțin de 0,75% din PIB.59 Tratatul de la Nisa Este un Tratat care modifică Tratatul privind Uniunea Europeană, tratatele de instituire a Comunităților Europene precum și anumite acte conexe. A fost semnat de șefii de stat și de guvern ai statelor membre UE la 26 februarie2001, în cadrul Consiliului European de la Nisa (Franța) și a intrat în vigoare după încheierea procesului de ratificare: 1 februarie 2003. Cele mai importante modificări: Deciziile se iau prin întrunirea majorității calificate (se renunță la unanimitate). Se introduce majoritatea dublă, care cere, pe lângă majoritatea calificată, majoritatea statelor membre (pe principiul că fiecare stat ar avea un vot). Această formulă trebuia să intre în vigoare la 1 ianuarie 2005, însă data a fost modificată prin Tratatul de aderare 2003 pentru 1 noiembrie 2004. Germania a cerut ca populația sa mai mare să se reflecte în volturile din consiliu , cerând să aibe mai multe , dar această cerere a fost puternic respinsă de către Franța , care a insistat ca egalitatea simbolică dintre cele două țări să se mențină. De la 1 noiembrie 2004 , luarea decizilor în UE s-a făcut după următoarea împărțire a voturilor : Germania , Franța , Italia , Regatul Unit cu 29 de voturi , cu 27 de voturi Spania și Polonia , cu 10 voturi Austria și Suedia , iar pe ultimul loc se află Malta cu 3 voturi. Tratatul de la Lisabona Tratatul de la Lisabona, cunoscut în faza de proiect sub numele de "Tratatul de Reformă", este un tratat destinat să înlocuiască tratatul constituțional european. Numele oficial, complet, este "Tratatul de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană și a Tratatului de instituire a Comunității Europene". Textul tratatului s-a finalizat în urma unui summit neoficial la Lisabona la 19 octombrie 2007, iar la13 decembrie 2007 tratatul a fost semnat de către reprezentanții celor 27 de state membre ale UE. Acesta a intrat în vigoare la 1 Decembrie 2009 , după ce ultimul stat a ratificat tratatul. Obiectivul acestui document a fost să completeze procesul început o dată cu tratatul de la Amsterdam din 1997 și cel din Nisa 2001 , cu intenția de eficientiza procesele democratice din Uniunea Europeană și a le îmbunătăți. În anul 2007 , Germania a preluat șefia rotativă a UE și a declarat o perioada de reflecție. În Martie se sărbătorea a 50-a aniversare a Tratatului de la Roma , astfel declarația de la Berlin a fost adoptată de toate statele membre. Aceasta sublinia intenția acestora de a fi de acord cu noul tratat , până la mijlocul anului 2009 , când se apropiau și alegerile parlamentare.60 Cele mai importante prevederi ale tratatului sunt următoarele: Uniunea Europeană va avea personalitate juridică (până acum doar Comunitatea Europeană avea);funcția de președinte al Consiliului European va fi transformată într-una permanentă de „Președinte al Uniunii”, cu un mandat de 2 ani și jumătate. Drept primul președinte a fost ales belgianul Herman Van Rompuy. 59

Criterii de convergență http://www.europeana.ro/euro/criteriile%20de%20convergenta.htm Constitunional treaty http://web.archive.org/web/20071022173609/http://euractiv.com/en/futureeu/constitutional-treaty-reflection-period/article-155739 60

Page 20

Va fi înființată funcția de ministru de externe al Uniunii, cu numele oficial de Înalt Reprezentant al Uniunii pentru politica comună externă și de securitate; drept prima ministru a UE a fost aleasă Catherine Ashton, Marea Britanie.numărul de comisari va fi redus cu o treime; se va modifica modalitatea de vot în cadrul Consiliului. Regulile stabilite în Tratatul de la Nisa rămân însă în vigoare până în 2014. Impactul tratatului de la Lisabona , nu a fost prevăzut în totalitate. Cel mai mare câștigător al Trataltuli este Parlamentul European , care și-a sporit puterea , la fel și Consiliul European . După primele luni după acest tratat , s-au văzut schimbările de putere în ceea ce privește conducerea Comisiei , care era în mod tradițional motorul integrării , spre Consiliul Europei cu noul său președinte și buget.61 Parlamentul și-a folosit puterea în ceea ce privește Comisia pentru a primi și mai multe privilegii de la Președintele Barroso62 și și-a folosit puterile sale , în ceea ce privește bugetul , spre cum se va pune în aplicare servicul pentru acțiune externă . 3.Evoluția federalistă în statele membre "Federalismul european, inspirat din tradiţia democrat-creştină şi experienţa germană, este un federalism prin integrare. Scopul este atingerea unei mai mari eficacităţi, nerealizabilă într-un cadru naţional. Datorită acestui fapt, pentru federalişti pare absurdă dorinţa naţiunilor de a crea o “Europă unită”, conservând în acelaşi timp structurile vechi şi refuzând renovarea acestora. Federaliştii detestă naţionalismul pentru că separă oamenii de alţi oameni şi-l consideră piedică în calea manifestării solidarităţii umane. Federalismul îi face pe oameni mai responsabili şi liberi, stimulându-le iniţiativa civică. În acelaşi timp, el este singurul care asigură coexistenţa paşnică a grupurilor diferite, respectându-le identitatea şi eliminând orice formă de asimilare a minorităţii de către majoritate (situaţie caracteristică naţiunii)."63 Dezvoltarea potențialelor regionale capăta amploare în Europa " Prin importanța, structura și experiența sa federalistă , RFG își asumă un loc central în evoluția Comunității Europene. Influența sa este exercitată în sensul federalismului . Eficiența metodei și a organizării federaliste , dar și contribuția pe care o are la punerea în practică a principiului subsidiarității. Landurile și-au făcut reprezentanțe pe lângă comunitatea europeană de la Bruxelles , pentru a-și face auzită vocea direct la nivel comunitar." Celelate state din UE au cunoscut acest fenomen cum este Italia de pildă care , regiuniele sale au cunoscut afirmarea puterii economice și politice. Spania , Franța a pornit pe calea regionalizării. Metoda și principiile federaliste se răspândesc în Europa ,datorită flexibilității și a adaptabilității sale foarte ridicate , care integrează acest sistem în "uniunii în diversitate". Combină cu succes autonomia , participarea pentru îndeplinirea obiectivelor comune și își găsește o aplicare tot mai bogată și mai extinsă. "În jurul unei Comunități dinamice și unite va fi posibilă construirea unei Europe mari , cu mai multe dimensiuni , sub semnul democrației și al federalismului "64

61

UE Observers http://euobserver.com/18/30142 EU http://www.europeanvoice.com/article/imported/meps-agree-working-relations-withbarroso/66982.aspx 63 PROF. GABRIELA CARMEN PASCARIU, INTEGRARE ECONOMICĂ EUROPEANĂ SUPORT DE CURS,p.21 62

Dusan Sidjanski , Viitorul federalist al Europei , trad. R.Brad, D. Răpan , ed. Polirom , Iași 2009, p231. 64

Page 21

Astăzi, Statele Unite , Germania , Brazilia , Rusia sunt sisteme federale , în care entitatea centrală și cele locale au fiecare în parte autonomie , în anumite sfere ale politicii publice.65 Modelul de abordare a problemei dezvoltării regionale în perioada 1957-1987 țările fondatoare ale Comunității , respectiv Germania , Franța , Italia au recunoscut de la bun început , necesitatea atât a atenuării impactului integrării economice asupra forței de muncă și , în special , asupra sectoarelor economice puternic afectate , cât și al realizării unui echilibru financiar între regiunile prospere și cele defavorizate.66 O constituție federală pentru europa O constituție federală ar trebui să fie succintă , comprehensibilă fără echivoc a competențelor între federație și membrii ei. Într-o Europă Unită o Constituție federală ar fi posibilă și necesară.67 Modelul federativ , face ca fondurile de la centru să nu fi epuse într-o singură direcție , cum se înâmplă în restul țărilor. Acolo unde este mare nevoie de fonduri acestea lipsesc cu desăvârșire , luăm exemplul Italiei , care trimite 4% din fonduri în zona sa sudică , care are cea mai mare nevoie și exemplele pot continua. La 1 decembrie 2000, trei institute de politică internațională din Germania , Franța și Italia au semnat "Declarația de la Milano" , care prevede elaborarea în termen de 5 ani a Constituției Europene, cu condiția să nu se suprapună constituțiilor naționale ale țărilor membre.Noua constituție se va inspira din principiile democrației , drepturilor omului , demnitatea umană și din valorile solidarttății și diversității.68 În ceea ce privește implementarea acestei constituții , ea s-a lovit de refuzul Irlandei în 2010 de a semna Tratatul de la Lisabona. Continuarea ei , este în desfășurare și cu siguranță aceasta va fi implementată. Încă de la începutul construcției europene , Germania n-a avut nici o problemă cu logica federalistă. Viziunea acestora viza și puterea potențială a statului German. 69 4.Politica Regională Prin politica sa regională70, Uniunea Europeană îşi propune , să ajute fiecare regiune să îşi atingă potenţialul maxim , să crească gradul de competitivitate şi de ocupare a forţei de muncă la nivel regional, investind în domenii cu potenţial , să aducă standardele de viaţă din ţările care au aderat la UE începând cu anul 2004 la nivelul mediu înregistrat la nivel european, cât mai rapid posibil. Diversele niveluri de dezvoltare ale regiunilor Europei se pot vedea la figura 1.1 ( anexe ) , aceste regiuni indică gradul de dezvoltare cât și puterea de cumpărare a populațoiei locale.

Gabriel A. Almond, G. Bingham Powell jr., Russell J. Dalton , K. Strom , Politica Comparată Astăzi , ed. Institutul European trad. C. Boca,Iași, 2009,p198. 66 Gheorghe H.popescu , Economie europeană , ed.Economică,București,2007,p200 67 Paul Lucian, dr., Integrarea Euro-Atlantică la începutul unui nou secol, ed. Continent , Sibiu , 2002,p162 68 Ibidem , p 162 65

Sylvain Kahn , Geopolitica uniunii Europene , trad. G.Șiclovan , ed Cartier istoric, București , 2008., p42 69

70

Portalul Uniunii Europene http://europa.eu/pol/reg/index_ro.htm

Page 22

Opinia contribuabiilor neți , precum Germania , care "susține că nivelul de 0,45% din PIB , este prea ridicat."71 Problema importantă , care îi face pe acești cetățeni să fie nemulțumiți vine de la disparitățile socio-economice dintre vehile și noile landuri , în ciuda unor evoluții pozitive în ultimii ani care au facilitat reducerea decalajului în zonele urbane majore din est. Noile landuri continuă să rămână în urma restului țării , în ceea ce privește indicatorii economici cheie cum ar fi PIB-ul pe cap de locuitor , șomajul. Dar în ultimii ani ani s-au confruntat de asemenea cu un declin demografic semnificativ , parțial migrației tinerilor și a oamenilor educați. Deși și unele landuri vechi au probleme structurale , din cauza restrucurării pe termen lung a agriculturii și a industriei.72 5.Statele Membre ale UE Un stat membru al Uniunii Europene este unul din cele 27 de state care au devenit membre ale Uniunii Europene (UE) de la întemeierea de facto a acesteia în 1957, când era cunoscută sub numele de Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (CECO). Grupului de șase state fondatoare i s-au mai adăugat prin intermediul a șase aderări succesive. Înainte ca statele să devină membre ale Uniunii Europene, trebuie să împlinească condițiile economice și politice, cunoscute în general sub numele „Criteriile de la Copenhaga”. Acestea înseamnă un sistem de guvernare democratic și secular, împreună cu libertățile și instituțiile corespunzătoare, și respectarea principiului statului de drept. În conformitate cu termenii Tratatului Uniunii Europene, extinderea Uniunii necesită de fiecare dată acordul fiecărui stat membru, precum și aprobarea Parlamentului European. În prezent, Uniunea are 27 membri, dintre care sase membri fondatori din1951 : Franța , Germania Italia , Olanda , Belgia Luxemburg . 1973: Irlanda , Regatul Unit, Danemarca 1981: Grecia1986: Spania , Portugalia 1995: Finlanda , Suedia , Austria. Prima extindere a Uniunii Europene în est a fost plănuită pentru 1 mai 2004 . Negocierile de aderare au fost închise definitiv pentru toate statele. Au aderat: Polonia , Slovenia , Ungaria , Malta , Cipru , Letonia , Estonia , Lituania , Cehia , Slovacia . La 1 ianuarie 2007, au aderat alte două state la Uniunea Europeană: România, Bulgaria. Ţările candidate sunt Croaţia, Islanda, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Muntenegru şi Turcia sunt în prezent ţări candidate, iar Albania, Bosnia şi Herţegovina, Serbia şi Kosovo sunt ţări potenţial candidate. Ce înseamnă extinderea unuinii La reuniunea extraordinară a Consiliului Uniunii europene la Berlin din martie 1999 au fost adoptate sub președinția germană , două hotărâri importante și decisive pentru viitoarea orientare , s-a juns la un consens privind proiectele de reformă pentru Agenda 2000.Reforma fiind o premisă pentru extinderea UE pe viitor. Cele mai dificile și delicate au fost dicuțiile privind bugetul european . Principalele țări ale UE pun din ce în ce mai deschis problema rediscutării repartiției sarcinilor bugetare pe fiecare membru al comunității.

71 72

Gheorghe H.popescu , Economie europeană , ed.Economică,București,2007,p217

OECD (2010), "Germany", in OECD, Regional Development Policies in OECD Countries, OECD Publishing.p133 , http://www.oecd-ilibrary.org/urban-rural-and-regional-development/regional-developmentpolicies-in-oecd-countries/germany_9789264087255-12-en

Page 23

Germania , care este principalul contribuabil al bugetului UE , nu mai este de acord să poarte principala povară financiară a comunității.73 Lărgirea spre est a Uniunii Europene reprezintă un factor de emulație și accelerare a proceselor și fenomenelor economice și sociale din țările vizate în scopul racordării la imperativele aderării.Sprijinul logistic și financiar acordat pentru a atenua decalajele existente în raport cu vestul Uniunii.74 Impactul pe care îl au noii membri asupra Parlamentului Europei face referire la scaunelee pe care le dețin fostele țări , precum și noile state membre care aderă. Acest aspect face ca unele țări să piardă din scaune , în timp ce altele să rămână la fel. Parlamentul European era compus , înainte de reformă din 626 de aleși , Tratatul de la Amsterdam face ca membrii să ajungă la 700 ca apoi la Nisa să se ajungă la 624. Numai Germania își păstrează același număr de reprezentanți.Ponderea Germaniei în UE se consolidează.Pe când celelate state membre își diminuează numărul de deputați. De notat este și faptul că s-au introdus în tratatul de la Amsterdam și practici , modalități de coordonare a politicilor privind slujbele."noul cancelar german , socialistul Gerhard Schroder , confirmă această orientare "75 Se observă roul crescând al Germaniei pe continet ,și prin puterea sa economică , precum și prin puterea sa politică , care este cea mai importantă la nivelul Parlamentului European. Acest aspect este un lucru îmbucurător atât timp cât germanii , ca popor , vor încerca să insufle noilor state mebmbre acea viziune pe care aceștia o au. În ceea ce privește numărul de voturi din Uniunea Europeană , Germania dispune de 10 voturi. Primirea Turciei Președintele Franței , Nicolas Sarkozy " aprecia că Uniunea Europeană a comis o greșeală atunci când a hotărât extinderea către Europa Centrală și de Est înaintea de a reforma instituțiile sale."76 Interesul geopolitic față de Turcia este foarte mare , aceasta s-a aflat în balanța dintre Europa și Asia de-a lungul secolelor. Astăzi islamul turc este laic și moderat. Germania susține aderarea Turciei deoarece "ar putea echilibra marile blocuri ca India și China."77 Militarismul guvernelor germane în favoarea extinderii Europei la țările Europei centrale și orientale . Aceasta încuraja, dimpotrivă , contribuția la efortul ca accederea fostelor democrații populare la economia de piață să se efectueze într-o modalitate profitabilă pentru toți exportatorii și pentru toți consumatorii , precum și pentru stabilitatea pe termen lung a echilibrului european.Acest ar permite Germaniei , desigur să nu se mai afele în prima linie.78 Turcia este un partener strategic important pentru UE – pentru stabilitatea şi securitatea noastră, pentru interesele noastre în sectorul economic şi energetic şi pentru 11interesul mai general de a crea punţi între civilizaţii. Deţinem o lungă istorie în domeniul acestei colaborări. Turcia este de peste 50 de ani membru atât în NATO cât şi în Consiliul Europei. Tratatul de asociere între Turcia şi UE a fost semnat în 1963, iar uniunea vamală a intrat în vigoare în anul 1995.Prin deschiderea negocierilor de aderare în 2005, statele membre UE au hotărât să recunoască vocaţia europeana a Turciei. Pentru a adera la UE, Turcia trebuie să îndeplinească mai întâi criterii stricte. Progresul negocierilor depinde de capacitatea Turciei de a pune în aplicare reformele necesare. Mulţi europeni şi-au exprimat 73

Carmen Păuna, Modelul German al economiei de piață , ed. Niculescu , București ,2000,p281 Pompei Cocean, Geografia Europei , Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca 2005,p.85 75 Gheorghe H.popescu , Economie europeană , ed.Economică,București,2007, p237. 76 Adrian Dobre , Politica comercială comună a Uniunii Europene ,ed. Universul Juridic , București , 2010, p61. 77 Ibidem., p61 74

Sylvain Kahn , Geopolitica uniunii Europene , trad. G.Șiclovan , ed Cartier istoric, București , 2008, p42 78

Page 24

îngrijorarea că marea majoritate a cetăţenilor turci sunt musulmani. UE se fundamentează pe valori generale cum ar fi respectul demnităţii umane, valorile statului de drept constitu-ţional, toleranţa şi nediscriminarea, şi nu pe religie. Libertatea credinţei şi protecţia minorităţilor sunt criterii politice centrale pentru aderare. Ele sunt perfect compatibile cu religia islamică.79 6. Euro O nouă încercare încercare de a obține stabilizarea ratelor de schimb și de a menține inflația sub control s-a făcut în martie 1979 , prin lansarea Sistemului Monetar European. A fost creată o monedă artificială ,numită unitatea monetară europeană ( ecu ) , a cărei valori a fost calculată ca o medie ponderată a valutelor europene . Proporția fiecăreia fiind stabilită pe baza raportării la puterea economică a fiecăruia dintre statee membre , astfel marca germană reprezenta 30% din ecu , lira sterlină 15% , lira italiană 9% etc.80 Banca Centrală Europeană își are sediul la Frankfurt , rolul său principal este de a asigura stabilitate financiară prin stabilirea de rate ale dobânzilor în zona euro. Preocupat de nevoia de a-i convinge pe scepticii germani că euro va fi tot atât de puternic ca și marca germană , Helmut Kohl a insistat asupra faptuluică BCE ar trebui să fie aproape o copie fidelă a faimoasei bănci germane independente Bundesbank.81 Beneficiile economice asupra euro și a lărgirii uniunii Țările europei Centrale și de Est reprezintă o importantă piață pentru UE. Cu o populație de 107 mil , reprezintă 33% din populația uniunii. Dar Pib-ul combinat al acestor țări reprezintă doar 4% din Pib-ul țărilor membre. Ponderea lor economică era echivalentă cu a Olandei , care are o populație de 7 ori mai mică. 82 Acest aspect este foarte important pentru germania , care este cel mai mare exportator al UE , urmând ca produsele și firmele sale să aibă numai de câștigat din această extindere. Trecerea la euro În ceea ce privește trecerea la euro , calificarea Germaniei a fost foarte corectă , dat fiind nivelul deficitului lor din ultimii ani . Italia , Spania , Portugalia , pe care nemții le calificaseră drept Club Med , pentru a sublinia relativa lipsă de seriozitate , au trecut totuși la moneda unică.83 Politica dusă de Banca Centrală Europeană se aplică în euro , toate operațiunile interbancare se fac în euro. Și la începutul anului 2002 , monedele naționale au fost înlocuite , tranzacționarea desfășurându-se numai în euro care devine totală și cotidiană. Pactul de stabilitate și creștere În ceea ce privește regulile de conduită bugetară , apar divergențe , care erau inevitabile în special între Franța și Germania .Acestea au fost în urma negocierii Pactului de Stabilitate. "Inițial , în toamna anului 1996 , guvernul Germaniei dorea să obțină garanții mult mai mari decât cele prevăzute în tratat, în ceea ce privește politica bugetară , care să întărească 79

Europa http://ec.europa.eu/enlargement/pdf/publication/screen_mythfacts_a5_ro.pdf

John McCormick , Să înțelegem Uniunea europeană o introducere concisă, trad. Elvira Gache , ed Codecs , București , 2006,p246 81 Ibidem 82 Ghiorghi Prisăcaru , prof. Univ. Dr. , Istoria și politicile Uniunii europene , note de curs , ediția a III-a , revizuită și adăugită , ed. ProUniversitaria , București , 2007,p98 83 Gheorghe H.popescu , Economie europeană , ed.Economică,București,2007,p234 80

Page 25

credibilitatea în moneda unică, esențială era limitarea strictă a cazurilor excepționale și temporare, conform literei din tratat."84 Negocierile s-au desfășurat la Dublin , în decembrie 1996 , dorința președintelui Franței era aceea de a relansa acest pact de stabilitate și de creștere. Ceea ce s-a înâmplat în continuare a fost un compromis între Germania , care preconiza condiții stricte și automate, și Franța pe de cealaltă parte care dorea niște marje mai ample , și în mod deosebit dorea un spațiu necesar deciziei politice , cu singurul scop de a face un context mai favorabil acestei creșteri. În continuare noul guvern care vine la putere în Franța a readus Pactul în primele sale necesități , ceea ce a însemnat că în cadrul negocierilor de la Amsterdam , a fost adusă o rezoluție privind creșterea și slujbele , desigur instanțele europene s-au atașat temei slujbelor și coordonării. Guvernul Germaniei vine cu o replică puternică , care înseamnă opunerea deciziiilor concrete , care ar fi dus " la modificarea competențelor comunitare ( crearea unui guvern economic , la sugestia Franței , în contrapondere la Banca Centrală Europeană ) , și la mobilizarea de fonuri europene contra șomajului sau care să afecteze finanțele publice naționale ."85 În ceea ce privește pactul de stabilitate , acesta a adus patru inovațiii principale o normă de stabilitate , statele se angajează să respecte obiectivul uetar pe termen mediu , un mecanism de supravehere , o definiție a deficitului justificabil prin recesiune care reprezintă depășirea normei de deficit public ( 3% din PIB ) este considerată ca fiind excepțională, și în ultimul râd precizări privind sancțiunile financiare - "nivelul depunerilor neremunerate depinde de PIB și de diferența ditre deficit și norma de 3% , ele nu pot depăși 0,5% din PIB pe an și pot fi convertite în amendă dacă deficitul persistă."86 Un euro puternic Cancelarul german, Angela Merkel, apreciaza ca un euro puternic prezinta un interes vital pentru Germania, deoarece intareste puterea de cumparare, iar stabilitatea monedei este necesara pastrarii increderii in economie, potrivit publicatiei Handelsblatt. "Un euro puternic prezinta un interes vital pentru noi, deoarece o moneda stabila este indispensabila pastrarii increderii populatiei in economia de piata si pentru ca intareste puterea de cumparare", a afirmat Merkel. Cancelarul considera ca stabilitatea euro poate fi asigurata, in principal, prin reguli clare si credibile privind situatia in care un stat nu respecta Pactul de Stabilitate, act care stabileste limitele de deficit bugetar in zona euro, si printr-o strategie de consolidare bugetara credibila.87 8. Înainte și după unificare Europa dupa unificarea germanilor Un eveniment deosebit are loc în anul 1989 "Căderea Zidului Berlinului acest 11 septembrie al Europei , cum o numește Thomas Friedman aproape că a schimbat complet batura Uniunii Europene , dând naștere unor probleme de identitate care sunt încă nerezolvate

Gheorghe H.popescu , Economie europeană , ed.Economică,București,2007, p.234 Apud *Articolul 104 ( anterior , 104 C ) 85 Ibidem ,p234. 86 Ibidem , p235 84

87

Euro http://www.businessmagazin.ro/actualitate/de-ce-vrea-germania-un-euro-cat-mai-puternic-6555956

Page 26

și care au fost într-adevăr reflectate de respingerea proiectului de constituție a UE de popoarele Franței și Olandei."88 O politică germană normalizată

Vorbind despre importanța unei întăriri a parteneriatului franco-german pentru viitorul construcției europene , Joschka Fischer sublinia " Pentru Germania unificată , acest lucru este poate încă și mai adevărat decât înainte de 1989. Cu cât ea își va defini mai bine interesele la sacră europeană , cu atât mai repede acestea vor putea fi realizate.Ca atare cu cât Germania va acționa mai fiabil în cadrul instituțiilor europene comune , cu atât marja sa de manevră va di mai amplă , împreună cu partenerii săi mai cu seamă Franța.89 Ceea ce se schimbă este faptul că , de aici înainte , conducătorii germani estimează că sunt capabili în mod legitim să influențeze orientările Alianței Atlantice și acțiunea europeană în lume.Această normalizare a reprezentării pe care conducătorii germani o au asupra propriei țări se îngemănează , așadar , cu menținerea responsabilitățiii unilaterale pe care o atribuieRepublicii lor federale și democratice , având în vederea responsabilitatea Reich-ului nazist , totalitar și rasist în tragedia europeană a anilor 1930-1945.90 Astfel , conducătorii germani din generația Germaniei reunificate (...) înțeleg însă să facă din ea un motor al Europei politice și al construcției europene , cu același drept pe care conducătorii francezi îl proclamau pentru Franța și pe care conducătorii britanici îl pretindeau la rândul lor.91 Până astăzi , Germania pare a fi în situația de țară-lider , motor al construcției europene , fără a renunța la dialogul social și la modelul său social.(...) ea să fie țara cu cel mai mare interes de a deveni promotoarea interesului general european și a compromisurilor celor mai reușite și mai eficiente Schimbarea de generație , reunificarea și implicațiile ei îi pun acum pe conducătorii ei în poziția de a-și valorifica punctele de vedere și de a afirma un leadership în cadrul ansamblului european .92 Germania în centru atenției Nici o ţară dezvoltată mare nu a ieşit din recesiune mai puternică decât Germania. Ministrul Economiei,Rainer Brüderle, se mândreşte cu o "ascensiune XL". Exporturile sunt în plină expansiune, iar şomajul este aşteptat să scadă la nivelul anilor1990. Guvernul este stabil, uneori capricios, coaliţie a trei partide principale. Pe fondul tulburărilor din jurul ei, Germania pare o oază de linişte.

Anthony Giddens , Europa în epoca globală ,trad. de Hădăreanu Corina,ed. Ziua , București 2007, p.26 .Apud Thomas Friedman , The World is Flat : a Brief History of the Twenty-First Century , New York , Allen Lane , 2005. 89 Sylvain Kahn , Geopolitica uniunii Europene , trad. G.Șiclovan , ed Cartier istoric, București , 2008,p80 90 90 Sylvain Kahn , Geopolitica uniunii Europene , trad. G.Șiclovan , ed Cartier istoric, București , 2008,p80 91 Discurusul lui J. Fischel la Universitatea Humbold din Berlin. 92 92 Sylvain Kahn , Geopolitica uniunii Europene , trad. G.Șiclovan , ed Cartier istoric, București , 2008,p83 88

Page 27

Problema germană Problema germană nu moare niciodată. În schimb, ca un virus al gripei, ea sufera mutatii. În ajunul unificării unii lideri europeni îngrijoratcă va relua forma criminal. "Neam bătut de două ori germanii şi acumsunt înapoi", a spus Margaret Thatcher, primministru al Marii Britanii . Aceste temeri acum arata comic . Dar chiar şi astăzi tulpina uşoarecauzeaza dureri, care afecteaza diferite regiuni în moduri diferite. Simptomele America sunt uşoare. Europacentrală pare să fidobândit imunitate. După unificare a 85% dintre polonezi privitGermania ca o ameninţare , îşi aminteşte Eugeniusz Smolar al Centrului pentru Relaţii Internaţionale din Varşovia . Acum , doar o cincime face. Este printre vest de lungă durată din Germania şipartenerii sudul Europei că problema germană se simte debilitante , şiîn cazul în care un periculos flare-up încă pare a fi o posibilitate . Răspunsul Germaniei la întrebare , nu contează doar pentru ei . Acesta va forma Europa, şi, prin urmare, lumea. Noul stat Unificarea rapidă a Germaniei a fost posibilă numai pentr că alte stateau fost convinse de intențiile pașnice ale Germaniei de Vest și de soliditatea instituțiilor sale democratice. Cu toate acestea Helmut Kohl , era convins că numai o Germanie unificată , profund integrată într-o Comunitate Europeană mai democratică , putea fi acceptată de vecinii săi. Prin umrmare în urma conferinței de la Dublin din aprilie 1990 , guvernul german împreună cu cel francez au luat inițiativa de a garanta că se vor face pași noi și decisivi către întărirea unității europene.93 S-a scris ca UEM și abandonarea de către Germania a mărcii a fost un fel de contraprestație cerută de guvernul francez pentru a-și da acordul la unificarea Germaniei. Fărăîndoială acest compromis a fost la fel de important și de fundamental ca și cel perfectat cu treizeci de ani înainte.94 Reunificarea Germaniei fac și mai pertinentă construcția europeană . Și de această dată , conducătorii îi atribuie o funcție de ancorare a Germaniei , într-o rețea de constrângeri și de solidarități comunitare. Politicele comune între Franța și Germania , așa cum se întâmplase în anii 1950 își fac apariția .Și nu este vorba doar de moneda unică , menită să evite disparitatea între franc și marca germană , ci mai ales de o politică externă și de securtiate comună.95 Extinderea mascată , reglementarea definitivă și neașteptată a "problemei germane" Din această extindere din anii 90 , pe care a facilitat-o și a suscitat-o încheierea războiului rece , face parte și o altă țară. Este vorba de Germania de Est , dar această integrare nu este prezentată cel mai adesea ca o extindere și asta din două motive. Germania de est ca stat nu a supraviețuit războiului rece , la 9 octombrie 1991 teritoriul Germaniei de est a fost încoprporat Republicii Federale Germania. Costul tranziției economice la economia e pață a fost direct abosrbit de unul dintre statle UE , și deci , indirect de UE , în ansamblul său și într-un timp record.96 Noul stat , conducătorii săi și poporul german au recunoscut frontierele trasate în 1945 , înseamnă că ansamblul țărilor eliberate de sub dominația sovieto-rusă nu contestau frontierele moștenite de la eliberarea Europei de Aliați în 1945.97 93

Dick Leonard , Ghidul Uniunii europene , trad. I. Alexandrescu , ed Teora,, copyright , The Economist ,București , 2001, p30. 94 Sylvain Kahn , Geopolitica uniunii Europene , trad. G.Șiclovan , ed Cartier istoric, București , 2008. , p37 95 Ibidem p40 96 Ibidem p110 97 Ibidem p111 Page 28

O dată cu construcția europeană , frontierele continuă să aibă importanță , dar aceasta diminuează , semnificația lor nemaifiind aceeași , ele au devenit mai degrabă simbolul unei istorii și al unei identități naționale , decât materializarea unei puteri sau a unui teritoriu de apărat.98 Amplu proces de redresare economică ,a părții de est a țării a fost susținut de transferurile masive publice și investițiile private din Germania Occidentală către fosta RDG. Valoarea netă a acestor transferuri s-a ridicat în peroioada 1991-1998 , conform datelor oficiale , la aproximativ 1215 miliarde DM adică aproape jumătate din PIB-ul realizat de noile laduri. Landurile est germane , au fost însoțite de tulburări economico-sociale comparabile cu cele manifestate cu ocazia crizelor din 1932-1933. 99 Particularitățile ale transformărilor de sistem în noile landuri germane . Caracterul unic al tranziției landurilor est-germane la un nou sistem economic și politic. Efortul financiar Transformarea unei economii socialiste de comandă într-o economie socială de piață , eficientă în noile landuri , a reprezentat un proces fără precedent în istorie.Următoarele moment sunt desemante ca fiind foarte importante. Trecerea la o economie de piață a fost pregătită temeinic , printr-o activitate organizatorică și de reglementare instituțională concretizată în crearea cadrului legislativ și a structurilor micro și macro-economice necesare pentru promovarea unei economii de piață. Declanșarea propriu-zisă a proceselor caracteristice unei economii de piață s-a produs efectiv , prin ridicarea simultană a tuturor barierelor economice impuse pe piață. În perioada următoare , cea de adaptare , economia est-germană a fost supusă unor condiții noi de dezvoltare , care au adus cu sine inflația , șomajul la un nivel explosiv ( 17% în noile landuri ) , inegalitățile economice pe plan extern , care au putut fi aplanate , pentru prima oară de la reunificarea Germaniei , abia către jumătatea lui 1998.100 Uniunea monetară În urma uniunii monetare statul German a avut numai de câștigat , secretul acestora a fost modul lor de abordare moderat al problemei . Costurile muncii , se presupune , ca erau supraevaluate înainte de anul 2000 cu aproximaiv 15-20% .Creșterea salarială a fost ținută sub media UE , iar acest aspect a ajutat la creșterea competitivității . "Restul Europei privește și așteaptă cu neliniște. Fără o revenire la creșterea economică și fără un nivel mult mai înalt de generare de locuri de muncă în Germania , nu sunt prea multe perspective pentru un salt înainte în situația economică generală a Europei"101

98

Ibidem p 112 Carmen Păuna, Modelul German al economiei de piață , ed. Niculescu , București ,2000,p53 100 Ibidem , p 173. 101 Anthony Giddens , Europa în epoca globală ,trad. de Hădăreanu Corina,ed. Ziua , București 2007, p64 99

Page 29

Capitolul 3 Integrare europeană spre integrare politică 1. Rolul Germaniei astăzi în UE "Cea mai bogată regiune din UE se găsește în Germania , dar cele mai sărace zone din această țară sunt mai sărace decât multe alte regiuni din ansamblul UE , inclusiv Spania , Portugalia și Grecia. Diferențele de venit dintre regiuni sunt cele mai mari din UE 15" În ceea ce privește Tratatul de la Lisabona , după implicarea țărilor găsim statul German pe locul al zecelea. Aspect ce poziționează incertitudinea acestora de a domina Europa . Dar este posibil ca agenda Lisabona să nu îi fi interesat în aceiași măsură pe ei. Frământările politice nu au focalizat enegria guvernanților spre o clale clară , care să ofere viziune . Dar există un apetit pentru schimbare mai mare decâ în trecut . Desigur problema este delicată și face la referire încotro se îndrepată aceasta. Cea mai mare economie din Europa și cea mai mare populație de pe acest continent fac din Germania " o țară cheie "102 , prin modelul oferit din trecut , pe care alții îl copiau . Fac referire la modelul din trecut în ceea ce privește economia minune a acesteia. 2.Integrare economica Integrarea economică este definită ca eliminarea frontierelor economice dintre două sau mai multe economii. O frontieră economică este orice demarcație peste care mobilitatea efectivă sau potențială a bunurilor, serviciilor și factorilor de producție, precum și a fluxurilor de comunicații este relativ redusă.103 Discutăm despre integrarea economică , ceea ce ne interesează în acest secoul care tocami a început. Găsim pe harta lumii o europă unită și care este dornică să se lupte cu hegemonia Statelor Unite ale Americii pe plan modial. Caracteristicele acestei integrări sunt într-o măsură politică crescândă și un telement important este amplificarea creșterii concurenței fie ea efectivă sau viitoare. Interesant este punctul de vedere economic al evenimentelor , însemanatatea lor istorică nu este la fel de importantă ca atunci când se cunosc și parametrii istorici. Robert Schuman a făcut apel pentru a crea o comunitate comună a cărbunelui 104 și a oțelului în 1951 pentru a preveni un nou război în europa.De menționat este faptul că cele două industrii sunt esențiale pentru producatorii de arme. Soluționarea problemei germane în europa nu este prin foc și arme ci , economic , prin cooperare , fără a se crea temeri în legătură cu rolul pe care Germania îl va juca în Europa. Planul Schuman , mai 1950 , a fost o rezolvare extraordinară a acestei necesități prin schimbarea politicii externe a Franței. Propunerea CECO , o autoritate supranațională va coordona cele două industrii. Tratat semnat la Paris 1951 de Germania , Franța , Italia și țările Benelux. După multe războaie purtate pe bătranul continent și după moartea a zeci de milioane de oameni se poate spune că oamenii au ajuns să învețe din propriile greșeli și doresc ca aceste evenimente să nu se mai întâmple. Ceea ce nu s-a putut realiza după primul război mondial se va realiza după cel de-al doilea război mondial , o uniune economică , care va face ca statele mebre să devină

Anthony Giddens , Europa în epoca globală ,trad. de Hădăreanu Corina,ed. Ziua , București 2007,p61 102

103

Jacques Pelkmans, Integrare Europeană Metode și Analiză economică, Ediția a doua, Institutul european din România, 2003,p2 104 Rezerve importante pe care le deține Germania, tocmai pentru a împiedica un nou război cu Franța

Page 30

interconectate și dependente unul față de celălalt , aceasta este calea de urmat pentru a putea opri ororile războailor. Propunerea lui R.Schuman și a cancelarului german Konrad Adenauer de a crea o comunitate a cărbunelui și oțelului care să contribuie la aducerea Germaniei în sfera conlucrării occidentale.105 Privind astăzi retrospectiv și analizând situația actuală aflăm că economia Japoniei absoarbe aproximativ 20% din economia Statelor Unite ale Americii , iar aceștia absorb 30% din economia lor. Este posibil acești doi foști redutabili advresari să fi găsit cooperarea pe plan economic. Ce ar fi dacă economia Rusiei ar fi interdependentă cu cea a Sua , sau cu cea a UE , lucru care se întâmplă cu precădere în prezent. Sunt două chestiuni foarte interesate. Aspirațiile fondatorilor ale Tratatului de la Roma 1957 ale CEE: Cei șase fondatori erau preocupați de pierderea postbelică de competitivitate în fața industriei americane. 106 Germania se află după război într-o perioadă de recuperare rapidă , ea aderă la NATO în 1954 și își deschide agricultura ineficientă în fața Franței , care urma să deschidă a sa industrie în fața Germanei. La cererile repetate ale acestia din urmă a fost introdusă o politică comună care se referea la concurență. Aspirațiile părinților fondatori107 erau date și de circumstanțele vremii , un alt mare bloc economic care a apărut la orizont este CAER , CEE nu era deloc o economie planificată , ci se dorea o piață a creșterii și competitivității. Desigur, în practică a fost nevoie de câteva decienii pentru a putea pune în practiă această abordare. Ea s-a dezvoltat în esența sa prin adâncire ( numeroase reglementari , politici comune ) prin lărgire ( a domeniului de aplicabilitate ) și extidere, a numărului de membri. De-a lungul timpului Uniunea Europeană s-a lărgit pe măsură ce au apărut numeroase nevoi în politicile economice conexe , cum ar fi spre exemplu mediul de cercetare , protecția consumatorilor și tehnologia. Fondul monetar European un element care nu s-a mai realizat: Rezoluția de la Bruxelles conținea o referire la primele evoluții ale uniunii: "Ne dovedim ferm convinși în a consolida, nu mai tărziu de doi ani de la startul schemei, un sistem elaborat de prevederi și proceduri creat la acest moment. Acest nou sistem include crearea Fondului Monetar European și deplina folosire a euro ca activ de rezervă și de mijloc de decontare. Aceasta se va baza pe o legislație adecvată, atât la nivel național, cât și la nivel comunitar" Chestiunea legată de transferul de autoritate în plan monetar de la nivelul național la cel comunitar.O altă slăbiciune a negocierilor din 1978 s-a dovedit că nu au clarificat raportul dintre aspectele funcționale ale fondului și redefinirile insituționale.108 Autoritățile germane anunță că dezideratul "legislație adecvată" , implicând o revizuire a Tratatului de la Roma, care va presupune ratificarea acestuia. 109

Sterian Dumitrescu prof.univ.dr. , Construcția Europeană , ed. Independența Economică , Pitești , 2005,p20 106 Jacques Pelkmans, Integrare Europeană Metode și Analiză economică, Ediția a doua, Institutul european din România, 2003.,p21 107 Ibidem p21 108 Apud , Padoa Schioppa Tomasso, "The EMF: Topics for Discussions" , Banca Nazionale di Lavorno Quaterly Review, 1970 Dumitriu Miron, prof. Univ. Dr. ,Economia Integrării Europene , ed. ASE , București 2001, p 224 109 Ibidem p.224 105

Page 31

Alte aspecte importante care au stat în calea realizării acestui obiectiv important au fost neînțelegierile la nivel politic , cât și la nivelul băniclor și a modului în care acestea doreau să administreze fondul. 3.Integrare Politică "Uniunea Europeană este un proces de integrare deplina, economică, socială, instituţională şi, prin „forţa lucrurilor” (expresie folosită de către specialişti cu referire la manifestarea unei legi cumulative de integrare – odată început, procesul continuă în mod obiectiv, dacă există voinţă politică), un proces de integrare politică. Uniunea s-a construit politic în cadrul unui proces caracterizat de confruntarea între două orientări: federală şi confederală."110 Politicile Ue sunt diferite față de alte organizații și state , datorită caracterului ei unic.Ue este similară cu o confederație , în situația în care multe dintre domeniile politice sunt federalizate în instituții comune capabile să facă legi , însă Ue nu are control asupra politicii externe , politicii de apărare sau de impozitare directă. Legile acestei entități trec peste legile naționale , dar este limitată să facă legi. Instituțiile comune se amestecă cu cele interguvernamentale și cele supranaționale , tratatele se bazează pe principiul democrației reprezentative , iar alegeri directe au loc în Parlament. Parlamentul European este unul din organele Comunităților Europene. Începând cu anul 1979 este ales direct, o dată la 5 ani, prin alegeri generale, libere și secrete. În perioada 1952-1976 membrii Parlamentului European erau numiți de către parlamentele statelor membre. Parlamentul European este reprezentantul democratic al intereselor celor 450 de milioane de locuitori ai Uniunii Europene. Parlamentul European are trei sedii: la Strasbourg, Bruxelles și Luxemburg. Structurile politice existente în țările membre se oglindesc în rândul fracțiunilor politice de la nivelul Parlamentului European. În acest parlament există șapte fracțiuni și o serie de deputați independenți. Deputații din Parlamentul European provin din circa 160 de partide politice diferite, în care aceștia sunt membri în țările lor de origine. Parlamentului European numără acum 736 de deputați. Parlamentul European este așa-numita cameră a reprezentanților cetățenilor din UE, în timp ce Consiliul Uniunii Europene este organismul reprezentativ al statelor din UE.111 Consiliul European este forul politic suprem al Uniunii Europene. În cadrul UE acesta este instituția care a promovat în mod decisiv procesul deintegrare europeană. Din 2010 primul președinte permanent al Consiliului European este Herman Van Rompuy.112 Consiliul European este alcătuit din șefii de stat și de guvern, președintele și un alt membru al Comisiei Europene și miniștrii de externe. Miniștrii de externe și membrul Comisiei Europene nu au însă decât un rol consultativ. Consiliul European este o instituție interguvernamentală, în timp ce Consiliul Uniunii Europene, Curtea de Justiție a Comunităților Europene, Parlamentul European și Curtea Europeană de Conturi sunt organe (fuzionate) aleComunităților Europene (CE și EURATOM). Activitatea este reglementată în art. 4 din Tratatul UE. Consiliul stabilește liniile și obiectivele politice fundamentale, având deci competențe directoare. În cazuri excepționale soluționează problemele care nu au putut fi clarificate la nivel ministerial (vezi Consiliul Uniunii Europene). În cea mai mare parte însă Consiliul se ocupă cu probleme privitoare la cadrul și perspectivele generale de evoluție ale Uniunii Europene. O altă importantă sferă de 110

PROF. GABRIELA CARMEN PASCARIU, INTEGRARE ECONOMICĂ EUROPEANĂ SUPORT DE CURS,p.21 Parlamentul http://www.europarl.europa.eu/parliament/public/staticDisplay.do?language=EN&id=46 112 Consiliul Europei http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cmsUpload/st06655-re01.en08.pdf 111

Page 32

activitate o constituie politica externă și de securitate comună, coordonată de șefii de stat și de guvern la întâlnirile la nivel înalt. Consiliul European nu are dreptul să ia decizii cu efect juridic, are, totuși, un drept directiv. Rezultatele consultărilor sunt consemnate în “Concluziile președinției”, care, apoi, sunt puse în practică de celelalte instituții europene. Deoarece Consiliul European nu poate lua hotărâri, trebuie să găsească pentru formularea concluziilor trase o soluție de compromis. Consiliul European se întrunește de cel puțin două ori pe an (summit UE). Ședințele se desfășoară, de obicei, la jumătatea și la sfârșitul duratei fiecărei președinții. În afară de acestea mai are loc o întâlnire specială la nivel înalt, în care sunt discutate temele cele mai importante. Președinția Consiliului European se schimbă o dată la șase luni, din rândul șefilor de stat și de guvern ai UE, conform unui complicat procedeu de rotație în care se ține cont atât de ordinea alfabetică, cât și de populația și mărimea țărilor membre. Țara care deține președinția în Consiliul de Miniștri o preia automat și pe cea din Consiliul European, devenind, astfel, gazda acestuia. Președinția Consiliului European oferă statelor posibilitatea de a conferi politicii europene un impuls național propriu și de a-l pune în practică prin mijloacele diplomatice existente. Ședințele Consiliului European nu sunt publice. Totuși, acesta raportează, în scris, Parlamentului European rezultatele ședințelor avute. Acest lucru confirmă caracterul interguvernamental al Consiliului European.113 Comisia Europeană Comisarii sunt membri cu drepturi egale ai comisiei, reprezentând deciziile luate pe principiul colegial. Durata unui mandat este de 5 ani, începutul și sfârșitul acestuia fiind corelate cu perioada legislativă a Parlamentului European. Limbile de lucru ale Comisiei sunt - engleza, franceza șigermana. Regulamentul de funcționare al Comisiei Europene este compusă la ora actuală din 27 de comisari, din care unul are funcția de președinte al Comisiei Europene. Consiliul European îl nominalizează pentru fiecare nouă comisie pe președintele acesteia, după care se solicită acordul Parlamentului European. După intrarea în vigoare a Tratatului de la Nisa din 1 februarie 2003 fiecare stat membru al Uniunii Europene își deleagă câte un comisar, căruia i se alocă o anumită sferă de competență politică, care după posibilități trebuie să corespundă cu autoritatea deținută de statul membru în acel domeniu politic. Consiliul European numește comisarii, după ce fiecare guvern național a propus pentru comisariat câte trei candidați. După numirea acestora se solicită apoi acordul Parlamentului Uniunii Europene conține și alte reglementări organizaționale. Comisia Europeană reprezintă instituția care apără interesul general al Uniunii. Ea este actualmente formată din 27 de comisari (un comisar pentru fiecare stat membru și doi pentru statele mari:Italia, Spania, Franța, Germania, Marea Britanie). Comisarii acționează total independent în raport cu guvernele lor naționale, iar mandatul lor este de 5 (cinci) ani. După cum se precizează în art. 157 CE, „Membrii Comisiei își exercită funcțiile în totală independență, în interesul general al Comunităților. În îndeplinirea misiunilor lor, nici nu solicită, nici nu acceptă instrucțiuni de la vreun guvern sau de la alte organisme. Ei se abțin de la orice acțiune incompatibilă cu caracterul funcțiilor lor. Fiecare stat membru se angajează să respecte acest caracter și să nu încerce să-i influențeze pe membrii Comisiei în exercitarea misiunii lor”.Tratatul prevede, de asemenea, incompatibilitățile mandatului de comisar european cu alte activități remunerate sau nu. Funcționarea Comisiei se supune principiului colegialității,prevăzut în articolul 219 CE; acest principiu stipulează că „deliberările Comisiei sunt adoptate cu majoritatea numărului de membri prevăzut de articolul 157".114 113 114

Consiliul Europei http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cmsUpload/st06655-re01.en08.pdf Comisia Europeană http://europa.eu/about-eu/institutions-bodies/index_en.htm

Page 33

4.Efectele dinamice ale uniunii vamale: Intgrarea economică este motorul care influențează ritmul în care produsul național brut al țărilor care participă , se amplifică. Acest considerent se realizează prin anumite aspecte: Economia de scară este impulsionată prin amplificarea mărimii pieței , care oferă un număr mai mare de cumpărători. Ea va deveni mult mai eficientă deoarece tranzacțiile economice sunt date la o parte , astefl crește concurența iar pe de cealaltă parte crește nesiguranța și riscurile. Transportul rutier Cel mai important mod de transport este cel rutier , acesta pentru a putea fi liberalizat , trebuie mai intâi descongestionate restricțiile de acces și contingentele naționale. Drumurile vor fi folosite intens de transportatorii externi , cu precădere în Germania , Danemarca și Benelux unde nu există taxe de utilizare. Aceasta preferă să nu introducă taxe chiar dacă pot fi utilizate în anumite scopuri. Procesul CE-1992 pe principiul teriorialității afirmă că utilizatorul drumului ar trebui impozitat de țara a cărei infrastructură o utilizează.115 Exacerbarea problemelor interne ale Germaniei a dus la subvenționarea transportului feroviar , acest lucru a făcut ca transportul rutier să fie mai scump ca acesta și s-a produs astfel o creștere artificială a primului. Acest aspect nu este benefic în piața internă și astfel s-a ajuns l-a un consens prin introducerea euro-vignetei 116 , un instrument important pentru viitorul transportatorilor. Un elemet important este faptul că eliminarea controalelor la frontieră , costurile globale ale transportatorilor rutieri au crescut datorită unei creșteri semnificative a accizelor pe combustibili , în baza unui minim convenit la nivelul UE.117 Beneficiile vor fi capturate în cea mai mare parte de segmentul sofisticat al gestiunii lanțului logistic , prin rețelele din ce în ce mai integrate la nivel european ale firmelor. Transportul regional și transportul rutier simplu se supun concurenței perfecte, iar scara intrării și a ieșirii fiind constatnt mică , la nivel UE este imposinil să se concureze cu servicii cu valoare adăugată.118

Transportul aerian Acest tip de transport a suferit reglementări de-a lungul timpului pentru a putea fi reglementat și a duce la o concurență eficientă și o politică în domeniul concurenței. Impactul său se distinge prin liberalizarea treptată și fenomenul de globalizare asupra serviciilor oferite de companiile aeriene , care desigur duce la progres. În Europa principala problemă economică în transportul aerian regulat este capacitatea concurențială .Aceasta s-a ameliorat într-un grad redus , prin urmare câștigurile din liberalizare sunt pozitive , dar nu mari. 119 115

Jacques Pelkmans, Integrare Europeană Metode și Analiză economică, Ediția a doua, Institutul european din România, 2003,p134 116 Numit oficial disc euro-regional pentru camionae de peste 12 tone și revizuit ulterior 117 Jacques Pelkmans, Integrare Europeană Metode și Analiză economică, Ediția a doua, Institutul european din România, 2003.,p137 118 Ibidem p.138 119 Ibidem p.160

Page 34

Concluzii Germania reprezintă cel mai important stat al Uniunii Europene, membru fondator al său.Un proces care a luat ființă la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, un eveniment unic prin care s-a dorit oprirea definitivă a războaielor pe bătrânul continet, a fost legarea Franței și a Germaniei pe cale economică, la care s-au adăugat în decurs de 5 secole nu mai puțin de 25 de state. Urmând ca în anul 2013 un alt stat să se alăture Uniunii Europene, fiind totodată ce deal 28-lea stat care va deveni membru al entității politice. Accentul în identificarea Europei cade în prezent pe conceptele de solidaritate şi de identitate.Europa se clădeşte pe cultivarea sentimentului de identitate europeană, de apartenenţă la unsistem comun de valori care dă specificarea Europei, se constituie în baza progresuluiindividual şi social şi permite manifestarea solidarităţii ca expresie a opţiunii pentru un “binecomun european”. Identitatea europeană poate fi definită, după A. Marga, prin: conceptul“cunoaşterii” orientată spre atingerea scopurilor umane; conceptul “raţionalităţii” carepresupune căutarea eficienţei acţiunilor noastre; conceptul “dreptului” ca ansamblu de reguligenerale; conceptul “individualismului” prin care individul se manifestă liber; conceptul“persoanei umane” care înseamnă dorinţa individului de dezvoltare spirituală; conceptul“adevărului” ca valoare fundamentală şi conceptul “sferei publice” ca mediu al stabiliriivoinţei politice. Bibliografie: în ordine alfabetică și de pus traducatorii , unde a apărut inițial..? 1.Peter Adler, Problema Germană și Europa, 2004, ed.Corint București. 2.Jacques Pelkmans, Integrare Europeană Metode și Analiză economică, Ediția a doua, ed.Institutul european din România, 2003. 3.Carmen Păuna, Modelul German al economiei de piață , ed. Niculescu , București 2000. 4.Dumitriu Miron, prof. Univ. Dr. ,Economia Integrării Europene , ed. ASE , București 2001. ( are și coordonatori ) 5.Pompei Cocean, Geografia Europei ,ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca 2005. 6.Stefan Zeidenitz, Ben Barkow, Ghidul Xenofobului germanii,ed.Nemira ,București 2009. 7.Gabriela C.Pascariu , Corneliu Iațu, Liviu G. Maha ,Provocări europene într-o lume globală , ed. Univ. "Alexandru Ioan Cuza " , Iași ,2009. Student. Mihaela Coconcea. 8.Horia C. Matei , Silviu Neguț , Ion Nicolae , Statele Uniunii Europene Mică Eciclopedie , ed. Meronia,București, 2007. 9.Anthony Giddens , Europa în epoca globală ,trad. de Hădăreanu Corina,ed. Ziua , București 2007 10.Horia C. Matei , Silviu Neguț, Ion Nicolae , Enciclopedia Statelor Lumii, ediția XI-a , ed. Meronia , București , 2008.

Page 35

11.Dusan Sidjanski , Viitorul federalist al Europei , trad. R.Brad, D. Răpan , ed. Polirom , Iași 2009. 12.Augustin Fuerea pr. Univ.dr. , Manualul Uniunii Europene , ediția a –II-a , ed. Universul Juridic , București , 2004. 13.Sterian Dumitrescu prof.univ.dr. , Construcția Europeană , ed. Independența Economică , Pitești , 2005. 14.Gheorghe H.Popescu , Economie europeană , ed.Economică,București,2007. 15.Adrian Dobre , Politica comercială comună a Uniunii Europene ,ed. Universul Juridic , București , 2010. 16.Paul Lucian, dr., Integrarea Euro-Atlantică la începutul unui nou secol, ed. Continent , Sibiu , 2002. 17.Gabriel A. Almond, G. Bingham Powell jr., Russell J. Dalton , K. Strom , Politica Comparată Astăzi , ed. Institutul European trad. C. Boca,Iași, 2009 18.Helen Wallace , Willian Wallace , M. A. Pollack , Elaborarea politicilor în Uniunea Europeană , ediția a cincea, trad. F . Gâdiuță , București Institutul european din România , 2005 19. John McCormick , Să înțelegem Uniunea europeană o introducere concisă, trad. Elvira Gache , ed Codecs , București , 2006 20.Dick Leonard , Ghidul Uniunii europene , tead. I. Alexandrescu , ed Teora,, copyright , The Economist ,București , 2001 21.Ghiorghi Prisăcaru , prof. Univ. Dr. , Istoria și politicile Uniunii europene , note de curs , ediția a III-a , revizuită și adăugită , ed. ProUniversitaria , București , 2007. 22.Maria Mureșan , Andrei Josan , Istoria Economiei Europene , ed ASE , București , 2005. 23.Robert I. Stănescu , L .L Bădică , P. D. Duță , UE-27 De la extindere la adâncirea integrării , ed Techno Media , Sibiu , 2009. 24.Sylvain Kahn , Geopolitica uniunii Europene , trad. G.Șiclovan , ed Cartier istoric, București , 2008. 25. PROF. GABRIELA CARMEN PASCARIU, INTEGRARE ECONOMICĂ EUROPEANĂ SUPORT DE CURS , http://cse.uaic.ro/_fisiere/Documentare/Suporturi_curs/I_Integrare_Economica_Europeana.pdf 6.https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/rankorder/2001rank.html 8.Cnn Money http://money.cnn.com/magazines/fortune/global500/2010/countries/Germany.html - accesat 26 decembrie 2011

Page 36

9.Businessweek http://web.archive.org/web/20080106165521/http://bwnt.businessweek.com/brand/2006/ - accesat pe 27 Decembrie 2011 10. Organizarea politică http://www.dce.gov.ro/Materiale%20site/Indrumar_afaceri/Indrumar_afaceri_Germania.pdf 21. Sfârșitul unei ere http://www.spiegel.de/international/0,1518,463172,00.html 23. Germania http://www.scribd.com/doc/13987766/Mediul-de-Afaceri-Europeangermania

25.European Union http://www.britannica.com/EBchecked/topic/196399/European-UnionEU 26. European Comission , IMF. http://www.britannica.com/EBchecked/topic/196399/EuropeanUnion-EU http://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2011/02/weodata/weorept.aspx?sy=2009&ey=2010&scsm=1 &ssd=1&sort=country&ds=.&br=1&c=001%2C998&s=NGDP_RPCH%2CNGDPD%2CPPPGDP%2 CPPPPC%2CPPPSH&grp=1&a=1&pr.x=69&pr.y=7 http://ec.europa.eu/internal_market/index_en.htm http://ec.europa.eu/home-affairs/policies/borders/borders_schengen_en.htm- accesat pe 27 decembrie 2011 34. CECO http://www.scribd.com/doc/26740056/CECO-Tratatul-de-La-Paris

39.Bruxelles

The Merger Treaty (or Brussels Treaty) was a European treaty which combined theexecutive bodies of the European Coal and Steel Community (ECSC), European Atomic Energy Community (Euratom) and the European Economic Community (EEC) into a single institutional structure

49.Portalul Uniunii Europene http://europa.eu/pol/reg/index_ro.htm 51. OECD (2010), "Germany", in OECD, Regional Development Policies in OECD Countries, OECD Publishing.p133 , http://www.oecd-ilibrary.org/urban-rural-and-regional-development/regional-developmentpolicies-in-oecd-countries/germany_9789264087255-12-en

50.The new Europe http://www.bbc.co.uk/worldservice/theneweurope/wk22.htm

51. Craig, Paul; de Burca, Grainne (2003). EU Law: Text, Cases and Materials (3rd ed.). Oxford: Oxford University Press. p. 751 52. Schengen din Acordul Comunitar http://www.euroavocatura.ro/dictionar/529/Schengen 57. Constitunional treaty http://web.archive.org/web/20071022173609/http://euractiv.com/en/futureeu/constitutional-treaty-reflection-period/article-155739 58 UE Observers http://euobserver.com/18/30142 59. EU http://www.europeanvoice.com/article/imported/meps-agree-working-relations-withbarroso/66982.aspx 85. Euro http://www.businessmagazin.ro/actualitate/de-ce-vrea-germania-un-euro-cat-maiputernic-6555956

Page 37

105. Parlamentul http://www.europarl.europa.eu/parliament/public/staticDisplay.do?language=EN&id=46

107. Consiliul Europei http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cmsUpload/st06655-re01.en08.pdf 108 . Comisia Europeană http://europa.eu/about-eu/institutions-bodies/index_en.htm

34. Buisness portal http://www.german-business-portal.info/GBP/Navigation/en/BusinessLocation/germany-in-europe,did=356900.html

79. Europa http://ec.europa.eu/enlargement/pdf/publication/screen_mythfacts_a5_ro.pdf

Page 38