Rolul Asistentului Medical in Ingrijirea Pacientului Cu DZ II BOHANCANU (T) ANDREEA AMG ID [PDF]

Zitiervorschau

FUNDATIA ECOLOGICA GREEN ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARA BRASOV SPECIALIZAREA:A.M.G

LUCRARE DE PRACTICA ROLUL ASISTENT-ULUI MEDICAL IN ÎNGRIJIREA PACIENTILOR CU DIABET ZAHARAT TIP II

ELEV:BOHANCANU ANDREEA CLASA:A.M.G ID

BRASOV

2020 CAPITOLUL I -ANATOMIA SI FIZIOLOGIA PANCREASULUI 1.1 Anatomia pancreasului 1.2.Fiziologia pancreasului CAPITOLUL II -DIABETUL ZAHARAT  2.1. Diabetul zaharat  2.2.Simptomatologie  2.3.Clasificare  2.4.Investigatii  2.5.Diagnostic  2.6.Tratament  2.6.1.Tratament igieno-dietetic  2.6.2.Tratamentul medicametos CAPITOLUL

III

-ROLUL

ASISTENTULUI

MEDICAL

IN

INGRIJIREA

PACIENTULUI CU DIABET ZAHARAT 3.1. ROLUL PROPRIU  3.1.1.Asigurarea conditiilor de spitalizare  3.1.2.Rolul asistentului medical in examinarea clinica a pacientului  3.1.3.Supravegherea pacientului  3.1.4.Pregatirea preoperatorie si ingrijirea post operatorie  3.1.5.Rolul asistentului medical in alimentatia pacientului  3.1.6.Rolul asistentului medical in educatia sanitara a pacientilor cu diabet zaharat 3.2.ROLUL DELEGAT  3.2.1.Rolul asistentului medical in examinarea paraclinica  3.2.2.Rolul asistentului medical in administrarea paraclinica  3.3.Descrierea a doua tehnici  3.3.1. Măsurarea şi notarea diurezei  3.3.2.Măsurarea şi notarea tensiunii arteriale(TA) CAPITOLUL IV-STUDIU DE CAZ  Caz nr I BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL I 1.1.ANATOMIA PANCREASULUI PANCREASUL este o glandă mixtă, anexată tubului digestiv, cântărind în medie,omul viu 80-90 grame, de culoare roz-cenușie în perioadele de repaus digestive și roșiatică în timpul activității, cu suprafață lobulată și având o consistență fermă, dar elastică. Este dispus transversal, retroperitoneal, anterior de coloana vertebrală,posterior de stomac, între duoden (la dreapta) și splină (la stânga). Mijloace de fixare Mijloacele de fixare ale pancreasului sunt reprezentate de: - conexiunea dintre capul pancreasului și duoden, în care se deschid ductul pancreatic și ductul pancreatic accesor; - fascia de coalescență retroduodenopancreatică a lui Treitz; - vasele și nervii pancreasului; - presa abdominală; - ligamentul pancreaticosplenic. Morfologie externă Din punct de vedere descriptiv pancreasul prezintă patru porțiuni:capul, colul, corpul și coada(fig.63)

Capul pancreasului (Caput pancreatis) Reprezintă porțiunea cea mai voluminoasă a organului, situată în concavitatea cadrului duodenal. Are forma circulară și prezintă două fețe,anterioară și posterioară și o circumferință. Colul pancreasului (Collum pancreatis) Reprezintă porțiunea mai îngustată a pancreasului, situată între cap și corp. Este delimitat superior de incizura superioară în raport cu artera gastroduodenală, iar inferior de incizura inferioară, în raport cu vasele mezenterice superioare, care din planul retropancreatic ajung în planul prepancreatic. Prezintă două fețe, o față anterioară, acoperită de peritoneul parietal posterior și care vine în raport prin intermediul vestibulului bursei omentale, cu porțiunea pilorică a stomacului și o față posterioară în raport cu trunchiul venei porte hepatice. Corpul pancreasului (Corpus pancreatis) Are forma prismatic triunghiulară și prezintă trei fețe – anterosuperioară,posterioară și antero-inferioară și trei margini – superioară,anterioară și inferioară. Coada pancreasului (Cauda pancreatis) Este situată între cele două foițe ale ligamentului pancreaticosplenic și este orientată spre hilul splinei, nivel la care vine în raport cu vasele splenice.

1.2.FIZIOLOGIA PANCREASULUI Pancreasul are secreție dublă, funcționând atât ca o glandă exocrină, anexă a tubului digestiv, cât și ca o glandă endocrină. Partea exocrină a pancreasului reprezintă peste 97% din volumul glandei și este formată din celule care secretă sucul pancreatic. Partea endocrină a pancreasului reprezintă 1-3% din volumul glandei și este alcătuită din grupuri mici de celule (insule celulare) care secretă hormoni, înconjurate de capilare sangvine. Celulele endocrine sunt de două tipuri: celule care secretă hormonul glucagon (circa 20%) și celule care secretă hormonul insulină (circa 70%). Hormonii pancreatici au, în principal, rol în reglarea concentrației de glucoză din sânge. Insulina este principalul hormon din organism care scade concentrația glucozei în sânge prin stimularea pătrunderii glucozei în celule și utilizarea ei la nivelul acestora. Insulina depune glucoza sub o formă de rezervă în ficat și în

mușchi și transformă glucidele în lipide în țesutul hepatic și în țesutul adipos. Insulina stimulează și sinteza de proteine. Glucagonul exercită un efect opus insulinei, crescând concentrația de glucoză în sânge. Acest hormon stimulează și descompunerea lipidelor și a proteinelor.

Vascularizația Arterele Capul pancreasului este vascularizat de cele două arcade pancreaticoduodenale, anterioară și posterioară. Arcada pancreaticoduodenală anterioară se formează prin anastomoza dintre artera pancreaticoduodenală superioară anterioară (ramură din artera gastroduodenală) și ramura anterioară a arterei pancreaticoduodenale inferioare ramură din artera mezenterică superioară). Arcada pancreaticoduodenală posterioară se formează prin anastomoza dintre artera pancreaticoduodenală superioară posterioară)(ramură din artera gastroduodenală) și ramura posterioară a arterei pancreaticoduodenale inferioare (ramură din artera mezenterică superioară). Corpul și coada pancreasului sunt vascularizate de ramurilepancreatice ale arterei splenice: artera pancreatică dorsală,artera pancreatică inferioară,artera prepancreatică artera pancreatică mare și artera cozii pancreasului. Venele Drenajul venos al capului și colului pancreasului se face prin venele pancreaticoduodenale superioare posterioare spre trunchiul venei porte hepatice și prin venele pancreaticoduodenale spre vena mezenterică superioară.Drenajul venos al corpului și cozii pancreasului se face prinintermediul venelor pancreatice spre vena splenică și de aici spre vena portă hepatică.

Limfaticele Iau naștere la nivelul septurilor interlobulare, conduc limfa inițial spre nodurile limfatice pancreatice superioare și inferioare, pancreaticoduodenale superioare și inferioare splenice și mezenterice superioare Inervația Provine din plexul celiac, de la care pleacă fibre nervoase care ajung învecinătatea pancreasului pe calea plexurilor periarteriale, hepatic, splenic și mezenteric superior și apoi la parenchimul pancreatic pe calea plexului pancreatic.

CAPITOLUL II DIABETUL ZAHARAT 2.1.DEFINITIE Diabetul zaharat este o boală metabolică cu evoluţie cronică, transmisă genetic sau câştigată în timpul vieţii, caracterizată prin perturbarea metabolismului giucidic, însoţită sau urmată de perturbarea celorlalte metabolisme (lipidic, proteic, mineral).Apare datorită unei secreții insuficiente de insulină la nivelul celulelor β pancreatice. 2.2.SIMPTOMATOLOGIE

   

 poliurie (urinează 4-5 l/24 ore  polidipsie, ingestia 2-5 l de lichide /24ore  polifagie accentuată în special la tineri scădere ponderală, ca urmare a catabolismului și pierderilor de material energetic( glucoză) astenie fizică și intelectuală crampe musculare halena acetonică

 

prurit genital și infecții genitale fără răspuns la tratamentele obișnuite manifestările unor complicații (plăgi nevindecabile, furunculoză)

2.3.CLASIFICARE DIABET ZAHARAT tip I.  insulinodependent;  deficit absolut de insulină;  întălnit mai des sub 30 de ani;  90-95% din cauză autoimună;  cca. 5% este idiopatic DIABET ZAHARAT. tip II.  non insulinodependent;  cauzat de insulino-deficienţă sau rezistenţă periferică la insulină ;  în 80% din cazuri apare la persoanele obeze DIABET ZAHARAT secundar:  din boli endocrine, sdr. genetice, malnutriţie,alte boli ale pancreasului. DIABET ZAHARAT gestaţional  poate să apară în sarcină (după săptămâna 20), datorită hormonilor secretaţi de placentă;  se tratează cu insulina (nu se dau antidiabetice orale, afectează fătul);  după naştere acest tip dispare sau poate să rămână pentru toată viaţa. 2.4.INVESTIGATII 1. electrocardiograma 2. teste de laborator:HLG,glicemia,functia renala,ionograma,acid uric,probe hepaticee,probe inflamatorii,examen sumar urina,urocultura,calcemie,magnezieme,profil lipidic,HbA1C 3. examen fund de ochi 4. radiografie toracica

RECOLTAREA DE TESTE SANGVINE PENTRU MASURAREA

GLICEMIEI Rapid, usor de recoltat, folosind o picatură de sânge capilar din deget, lobul urechii sau calcaie (bebelusi), testul glicemic este o metodă uzuală de monitorizare a nivelului glucozei din sânge la pacientii cu diabet, de screening de depistare a hipoglicemiei neonatale, sau de diagnostic diferential intre coma diabetică si nondiabetică. Proba poate fi luată în spital cât si la domiciliul pacientului. Materiale necesare: - manusi; - glucometru portabil; - tampoane alcoolizate; - comprese tifon; - bandaj adeziv. Pregatirea echipamentului: - se va verifica glucometrul si toate accesorile acestuia (ace, reserve, banda de citire,baterie etc.). Recoltarea: - confirmarea identitătii pacientului (pentru a se evita confuzia si a nu se lua analize la un alt pacient); - se comunică pacientului ce i se va face, i se va explica procedura pentru a-i reduce anxietatea si a ne asigura de cooperarea sa; - se spala mainile bine si se pun mănusi; - se selectează locul punctiei (deget sau lobul urechii pentru adulti, călcâie pentru nounascut); - daca este necesar, pentru dilatarea capilarelor, se pot aplica comprese calde, umede timp de 10 minute; - se sterge locul ales pentru punctie cu alcool si apoi se usucă cu o compresă; - se pregăteste glucometrul (se calibrează si se deschide) si apoi se punctionează locul dintr-o singură miscare scurtă si rapidă; - dupa punctionare se va evita să se facă compresie sau să se “stoarca” locul, pentru a evita amestecarea sangelui capilar cu alte fluide tisulare; - se lasă să curgă picatura de sânge pe banda pregatită a glucometrului, asigurandune că este suficientă pentru citirea rezultatului; - dupa recoltare se mentine compresie pe locul punctionării până se opreste sângerarea; - dupa oprirea sângerării se aplică un bandaj adeziv; - se notează rezultatul, data si ora. Consideratii speciale:

- se va evita recotarea din locuri edematiate, cianotice. Dacă nu se poate obtine sânge capilar, se va punctiona o venă cu seringa si se va pune din seringă pe banda glucometrului o picatură mare de sânge; - dacă pacientul va trebui să folosească acasă glucometrul si să îsi recolteze singur trebuie învătat să o facă corect cel mai indicat fiind să i se ofere si un ghid scris de folosire a glucometrului. De asemenea va trebui să stie care sunt valorile glicemice anormale pentru care va trebui sa vină la spital; Rezerva alcalină - se recoltează sânge venos pe heparină, sau cu sistem vacutainer; normal 27mEq/l scade în diabetul decompensat. Examene de laborator ale urinei Glicozuria - se recoltează urina din 24 ore într-un borcan curat, gradat. Din întreaga cantitate se trimite la laborator 150-200 ml urină. Pe eticheta ce însoteste produsul se specific cantitatea de urină /24 ore. Normal glicozuria este absentă. Dozarea corpilor cetonici - se recoltează urina /24 ore, se trimit la laborator 150 ml de urină. Prezenta corpilor cetonici în urină se întâlneste în coma diabetică si la pacientii cu vărsături prelungite. Toleranta la glucide Scop: stabilirea dozei de insulină ce urmează a se administra; - se administrează pacientului timp de 3 zile, în alimentaţie o cantitate fixă de glucide(ex. 200 g); - zilnic se recoltează urina din - 24 de ore (pentru glicozurie) şi sânge (pentru dozarea glucozei); - se face media glicozuriei pe cele 3 zile şi se scade din cantitatea de glucide administrate în 24 de ore. Exemplu: media glicozuriei este 80 g/24 ore. Aceasta se scade din 200 g de glucide administrate zilnic, ceea ce înseamnă că 120 g de glucide sunt tolerate, iar 80 g netolerate. Pentru acestea din urmă se administrează insulină (o unitate pentru 2 g de glucoză în urină); - dacă pecientul nu prezintă glicozurie sau 10 g/24 ore, se consideră o bună toleranţă la glucide. Examenul fundului de ochi Oftalmoscopia F.O Pune în evidentă o sază pupilară (semn de HTA intracraniană si atrofie optică); Tehnica: - examinarea se face într-o cameră obscură cu ajutorul oftalmoscopului, care măreste elementele de 15-20 ori.

Prin oftalmoscopie directă se examinează: corpul vitros, retina, pupila nervului optic (sau pata oarbă), macula (pata galbenă), vasele retiniene. Pregătirea pacientului - este necesr ca pupila să fie dilatată, în acest scop asistenta medicală va instila 1-2 picături de hamatropină 1% sau mydrium în sacul conjunctival, cu 30 min înainte de examinare. Atentie! administrarea de hematropină si mai ales de atropină este contraindicată în glaucom. Imediat după efectuarea fundului de ochi (F.O) se poate măsura tensiunea în artera centrală a retinei (TACR); pregătirea este comună pt. ambele examinări. Valoarea normală a TACR=35mmHg+-10. Examenul F.O. si T.A.C.R. se indică în tumorile cerebrale, bolile neurologice, pulmonare, renale, DZ,et 2.5.DIAGNOSTIC Diagnosticul DZ se pune pe baza simptomelor sugestive (poliurie, polidipsie, scadere ponderala inexplicabila), la care se determinarea glicemiei bazale din plasma venoasa.. Conform recomandarilor OMS(1999),pentru stabilirea diagnosticului de diabet zaharat sunt necesare cel putin doua determinari ale glicemiei bazale cu valori ≥126 mg/dl in absenta simptomatologiei sau se efectueaza TTGO,daca glicemia bazala este ≥110mg/dl si 90 mmH

CAPITOLUL IV STUDIU DE CAZ

DATE RELATIV STABILE Nume: A Prenume: I Vârsta: 46 ani Sex: Masculin Domiciliu: BV Ocupatie:Macaragiu Religie: Ortodoxa Limba: Romana Alergii:Nu se stie

Antecedente personale:Nesemnificative Antecedente heredo-colaterale: - Mama-preinfart in 2017;HTA gradul II - Tata:DIABET ZAHARAT TIP 2 INSULINO-NECESITANT - 2 copii aparent sanatosi

DATE VARIABILE Inaltime 1,65 cm Greutate 50 kg Temperatura 36,5 Respiratie 16 r/min Puls 75 bpm TA 130/73 mmHg Data internari:01.02.2020 Data externari:08.02.2020 Sectia:NUTRITIE SI BOLI METABOLICE Istoricul bolii : .pacient in varsta de 46 de ani , se interneaza pentru urmatoarele simptome polidipsie, poliurie,scădere in greutate

Diagnostic: - diabet zaharat tip II

MOTIVELE INTERNARII Pacient in varsta de 46 de ani se prezinta la serviciul UPU acuzand polidipsie, poliurie,scădere in greutate si astenie.Pacientul afirma ca simptomatalogia a debutat in urma cu 3 luni si s-a accentuat in urma cu 7 zile. Se interneaza pentru investigatii si tratament de specialitate. ANALIZE HEMATOLOGIE 1.Hemoleucograma Investigatie

Valoare obtinuta

UM

Valori biologice de referinta

Numar leucocite

8.05

10*3/uL

4.00-10.00

Numar eritroricite

5.01

10*6/uL

4.00-5.50

14

g/dl

12.50-17.40

HCT

42.4

%

31.00-51.00

VEM

84.6

fi

81.00-102.00

MCH

28

pg

27.00-35.00

MCHC

33.1

g/dl

32.00-36.00

Numar trombocite

136

10*3/uL

150.00-450.00

RDW-SD

50.7

fi

37.00-54.00

RDW-CV

14

%

11.00-16.00

PDW

16

fi

9.00-17.00

MPV

13

fi

9.00-13.00

P-LCR

45

%

11.00-45.00

Hemoglobina

PCT

0.155

%

0.08-0.35

2. Investigatie Hemoglobina glicozata

Valoare obtinuta 7.1

UM

Valori biologice de referinta

%

4.80-5.90

3. Investigatie

Valoare obtinuta

UM

Valori biologice 02.02 de referinta

LDH(lactat dehidrogenaza)serica

240

U/l

135.00-225.00

199

CK(creatinkinaza)

180

U/L

26.00-174.00

125

CK-MB(creatinkinaza MB)

19

U/L

0.00-24.00

Uree serica

37.8

mg/dl

10.00-50.00

Creatina serica

0.87

mg/dl

0.50-1.20

Glucoza serica

200

mg/dl

75.00-105.00

TGO(transaminaza glutamica oxaloacetica)

27

U/L

5.00-48.00

TGP(transaminaza glutamica piruvica)

25

U/L

5.00-41.00

139.29

mmo/L

136.00-145.00

Sodiu seric

190

Potasiu seric

4.45

mmo/l

Valoarea obtinuta

U/M

3.50-5.10

4.SUMAR URINA Investigatie

Valori biologice de referinta

Examen complet urina (sumar+sediment)

Urina

LEUCOCITE URINARE

negativ

NEGATIV

NITRITI

negativ

NEGATIV

PROTEINE TOTALE URINARE

negativ

NEGATIV

5.5

5.50-6.50

BILIRUBINA URINARA

negativ

NEGATIV

DENSITATE URINARA

1010

1010.00-1030.00

CORPI CETONICI

negativ

NEGATIV

ERITRORICITITE URINARE

negativ

NEGATIV

GLUCOZA URINARA

pozitiv

NEGATIV

PH

UROBILINOGEN Examenul sedimentului urinar

Tip proba

0.2 Rare cellule epiteliale,rare leucocite

E.U/dl

0.20-0.40

EXAMEN CLINIC GENERAL: -stare generală relativ bună. Afebril; Tegumente si mucosae: normal colorate Tesut conjunctiv: adipos normal reprezentat Sistem ganglionar: ganglioni nedurerosi,nepalpabili Sistem muscular: normoton,normokinetic Sistem osteo-articular:aparent integru EXAMEN OBIECTIV LA INTERNARE - TA 135/72 mm Hg, AV = 75 b/m BIOLOGIC-hiperglicemie moderata ,sediment urina glucoza prezenta APARAT RESPIRATOR- torace normal conformat, care participă la mişcările respiratorii, murmur vezicular prezent, sonoritate pulmonară prezentă. APARAT CARDIOVASCULAR- AMC in limite normale. Soc apexian spatiul V ic stanga pe LMC. TA 140/70 mm Hg, AV = 80 b/m ECG LA INTERNARE RS AV 75 bpm,ax QRS 0 grade ,fara modificari semnificative de repolarizare EKG LA EXTERNARE stationar Radiografie cord-pulmon-transparente pulmonare in limite normale Ecografie abdominala-ficat in limite normale;colecist transonic;cai biliare nedilatate,pancreas omogen in limite normale;RS.RD fara calculi sau dilatati ,structura ecografica in limite normale; splina omogena,prostata omogena cu aspect normal;vezica urinara transonica,fara modificariparietale; Concluzie:organe abdominale ecografic normale

Examen fund de ochi FO AO=papile contur net,excavatie C/D=0,3 vase și retina centrala de aspect normal Consult diabetologic Diagnostic Diabet zaharat tip II.Se recomanda regim si tratament medicamentos

GRILA DE DEPENDENTA

S

E

P

Nevoile fundamentale

Manifestari de dependenta

Surse de dificultate

Problema de dependenta

Grad de dependenta

1.Nevoia de a se alimenta si hidrata

polidipsie, poliurie,scăderea in greutate

diabet zaharat

Alimentatia si hidratarea

dependent

2.Nevoia de a elimina

poliurie

diabet zaharat

eliminare inadecvata cantitativ si calitativ

dependent

3.Nevoia de a evita pericolele

Scăderea in greutate, poliurie, polidipsie, astenie

diabet zaharat

pericol de complicaţii acute (coma hipo-sau hiperglicemică) sau cronice (scăderea acuității vizuale retinopatie,dureri în membrele inferioare nevrite, arterite)

dependent

4.Nevoia de a comunica

anxietate

diabet zaharat

comunicare ineficienta la nivel afectiv

dependent

5.Nevoia de a învăța cum sa isi pastreze sanatatea.

anxietate

diabet zaharat

lipsa de cunostinte asupra dependent obiceiurilor de viata

inadecvata prin surplus

PLAN DE INGRIJIRE

Diagnostic de nursing

Obiective

1.Alimentarea si hidratarea inadecvata prin surplus datorata diabetului zaharat manifestata prin polidipsie,poliu rie,scadere in greutate.

2.Eliminarea inadecvata cantitativ si calitativ

Interventii

Evale

Rol propriu

Rol delegat

- Pacientul să se alimenteze și hidrateze în raport cu nevoile sale cantitative și calitative în 24 ore; -Bolnavul să obțină echilibrul metabolismulu i glucidic; - Pacientul să fie conștient că prin respectarea alimentației și a tratamentului poate duce o viata normală; - Pacientul să fie echilibrat psihic

-Explorez gusturile bolnavului la diferite categorii de alimente; -Învăț bolnavul valoarea energetică a alimentelor și necesarul în funcție de activităţile fizice și vârstă; -Alcătuiesc un regim alimentar hipocaloric; - Urmăresc bolnavul să consume numai alimente cuprinseîn regim; - Urmăresc orarul și distribuţia meselor; - Stabilesc rația alimentară cu: proteine 1315%, lipide 30-50%, glucide 50% în 24 ore, la adult 2/3 glucide complexe cu absorbție lentă și 1/3 glucide simple cu absorbţie rapidă, repartizate pe diferite mese și adaptate efortului fizic. Când pacientul are o activitate ușoară îi recomand 30-35 cal/kg corp/24 ore. Numărul meselor în 24 ore: 4-6 mese (3 mese principale și 2-3 gustări); - Aleg alimentele în funcţie de conținutul de glucide; -Constientizez bolnavul de importanta activitătilor zilnice. - Împreună cu bolnavul, stabilesc un program de activități fizice, în funcţie de gusturi și de capacitate; - Permit bolnavului exprimarea sentimentelor, emoţiilor; - Îl învăț tehnici de relaxare

Recoltez sânge și urină pentru examenele de laborator; - Administrez medicația prescrisă de medic: medicație hipoglicemiant ă pe cale orală, sulfamide hipoglicemiant e sau biguanide și urmăresc efectele secundare ale acestora (greţuri, vărsături, epigastralgii, inapetenţă); - Administrez medicaţia adjuvantă: vitaminoterapia , KCL - La nevoie, administrez medicație sedativă

-În urma îngrijirilor acordate bolnavul se alimentează și hidratează corect. -Pacientul este echilibrat psihic.

- Pacientul să fie echilibrat hidroelectrolitic și

Zilnic, fac bilanțul hidric măsurând cu conştiinciozitate ingestia și excreţia; - Cântăresc zilnic pacientul; - Corectez dezechilibrul hidric prin

- Corectez dezechilibrul acido-bazic, în funcţie de

În urma îngrijirilor acordate pacientul este

datorata DZ manifestata prin poliurie.

acido-bazic; - Pacientul să nu prezinte complicaţii cutanate, respiratorii sau urinare;

hidratarea sau reducerea aportului de lichide și electroliți, în funcție de ionograma serică și urinară; - Asigur igiena corporală riguroasă; - Servesc pacientul la pat cu urinar și bazinet dacă este cazul; - Schimb lenjeria de pat și de corp ori de câte ori este nevoie:

3.Pericol de complicatii acute sau cronice datorata DZ manifestata prin scadere in greutate, poliurie, polidpsie. anxietate

- Pacientul să beneficieze de un mediu de siguranță; - Pacientul să fie echilibrat psihic; - Pacientul să își satisfacă nevoile în funcţie de starea de sănătate și gradul de dependenţă.

- Asigur condițiile de mediu adecvate pentru a evita pericolele; - lau măsuri sporite de evitare a infecţiilor nosocomiale(aerisirea salonului, condiții de cazare,microclimat, respectarea circuitelor, alimentaţie, -lau măsuri sporite de evitare a infecţiilor nosocomiale(aerisirea salonului, condiţii de cazare, microclimat, respectarea circuitelor, alimentaţie,aprovizionare cu apă, îndepărtarea reziduurilor, sterilizare, curățenie,dezinfectie); - Favorizez adaptarea persoanei la noul mediu; - Creez un mediu optim pentru ca pacientul să își poată exprima emoțiile, nevoile; - Ajut pacientul să își recunoască anxietatea; - Furnizez explicaţii clare și deschise asupra îngrijirilor programate; - Evaluez manifestările dedeshidratare: aspectul pielii și a mucoaselor ; - Monitorizez funcțiile vitale și vegetative; - Educ pacientul cu privire la păstrarea igienei corporale, în general, și a picioarelor,in special, pentru a preveni excoriațiile, fisurile, bătăturile, care se pot infecta ușor; - Sesizez unele modificări care au drept cauză diverse complicaţii: schimbări ale comportamentului (obnubilarea), transpirații, respirație Kussmaul, coma;

rezerva alcalină, la indicația medicului; - Administrez antiseptice urinare, sulfamide, antibiotice la indicația medicului, conform antibiogramei - În coma hiperglicemică: Administrez doza de insulină ordinară recomandată de medic pe cale subcutanată și intravenoasă la intervalul stabilit; Recoltez periodic sânge pentru monitorizarea glicemiei, al rezervei alcaline și urină pentru glicozurie; Reechilibrez hidroelectroliti c și acido-bazic pacientul prin perfuzii cu ser fiziologic, soluție Ringer sau Fischer și soluție de bicarbonat de

echilibrat hidroelectrolitic și acido-bazic și nu prezintă complicații cutanate, respiratorii sau urinare.

În urma îngrijirilor acordate pacientul beneficiază de un mediu de siguranţă, este echilibrat psihic și își satisface nevoile în funcţie de starea lui de sănătate.

- Ajut și suplinesc pacientul în satisfacerea nevoilor organismului; - Determin pacientul să participe la luarea deciziilor privind îngrijirile; - Aplic măsuri de prevenire a complicațiilor septice

4.Comunicarea ineficienta la nivel afectiv datorata DZ manifestata prin anxietate.

- Pacientul să se poată afirma, să aibă o percepţie pozitivă de sine - Pacientul să fie ferit de pericole interne sau externe

- Pun în valoare capacitățile, talentele și realizările anterioare ale bolnavului; Dau posibilitatea pacientului să ia singur decizii; - Învăț bolnavul tehnici de afirmare, de comunicare și de relaxare; - Pun la dispoziția pacientului exemple de diabetici cu evoluţie favorabilă îndelungată; - Ajut bolnavul să identifice posibilităţile sale de a asculta,de a schimba idei cu alții, de a crea legături semnificative; - Antrenez bolnavul în diferite activități care să îi dea sentimentul utilități.

5.Lipsa de cunostinte asupra obiceiurilor de viata datorata DZ

- Pacientul să acumuleze noi cunoștințe; - Pacientul să dobândească

Explorez nivelul de cunoștințe a bolnavului privind boala,modul de manifestare,modul de participare la intervenții și la procesul derecuperare; - Stimulez dorinţa de cunoaștere; - Motivez importanta acumulării de noi

sodiu 14%; - În coma hipoglicemică: Administrez la recomandarea medicului soluție glucozată hipertonă 1020%, 250-500 ml/oră, repetat, până la revenirea din starea de comă și reluarea alimentației pe cale naturală, sub controlul glicemiei - Administrez medicația prescrisă: antidepresive, anxiolitice

În urma îngrijirilor acordate pacientul are o percepţie pozitivă de sine și este ferit de pericole interne externe.

In urma îngrijirilor acordate pacientul a acumulat noi

manifestata prin anxietate.

atitudini, obiceiuri și deprinderi noi

cunoștințe; - Conștientizez bolnavul asupra propriei responsabilități privind sănătatea; -Verific dacă bolnavul a înțeles corect mesajul transmis și dacă și-a însușit cunoștințele; - Tin lecţii de formare a deprinderilor igienice, alimentație rațională, mod de viaţă echilibrat, administrare a diferitelor tratamente; - Încurajez și ajut la dobândirea noilor deprinderi

cunoștințe despre boala sa și a dobândit atitudini, obiceiuri și desprinderi noi.

EPICRIZA:Pacient in varsta de 46 ani se prezinta la serviciul UPU acuzand poliurie,polidipsie,scadere in greutate,astenie, instalate de aproximativ 3 luni accentuate in ulimele 7 zile. Investigatiile efectuate pe parcursul internarii releva hemoglobina glicozata ,glucoza urinara si serica peste limite normale precum si antecedentele familiale cu DZ ,pun diagnosticul de diabet zaharat tip II insulinoindependent. Pe parcursul internarii sub tratament pentru reducerea glicemiei evolutia a fost favorabila.Pacientul se externeaza dupa 7 zile ameliorat stabil clinic si hemodinamic,cu recomandarile de mai jos: 1.Repeta peste o luna uree ,glicemie. 2.Control boli de nutritive si diabetologie prin ambulator peste 1 luna. 3.Regim hiposodat,hipoglicemic 1,5-2 l/zi,hipolipidic 4.Eforturi fizice in limita tolerantei. 5.Dispensarizare Cabinet Medicina de Familie. 6.Automonitorizarea glicemiei..

BIBLIOGRAFIE  ,,EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA ,,R.A.-BUCURESTI 1995  ,,MANUAL DE MEDICINĂ INTERNĂ,,CORNELIU BORUNDEL,EDITURA ALL, BUCURESTI 2009.  ,,TEHNICI DE EVALUARE SI INGRIJIRI ACORDATE ASISTENTILOR MEDICALI,, LUCREŢIA TITIRCĂ, EDITURA VIATA MEDICALA,BUCURESTI 2001.  „ MANUAL DE NURSING,MACEAN CRIN ,EDITURA ALL EDUCATIONAL ,BUCURESTI 2002.  ..ASOCIATIA DE NURSING,PROCEDURI DE NURSING 1,EX.PONTO,CONSTANTA 2007.