Ingrijirea Pacientului Cu Bronsita Acuta [PDF]

Zitiervorschau

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ ”SF. THEODOR CONSTANȚA”

LUCRARE DE DIPLOM Ă ÎNGRIJIREA PACIEN ȚILOR CU BRON ȘITĂ ACUTĂ

Coordonator:

RAȚĂ MARIA Absolvent:

BALONAȘ LILIANA

1

– 2014 –

Motto:   ”Pentru a fi desăvârșită arta și meșteșugul medicinii trebuie să izvorască din dragoste.”  .

Paracelsius.

2

Scopul și motivația Lucrarea de faţă am întocmit-o pe baza cunoştinţelor acumulate în timpul stagiilor şi din literatura de specialitate. Am ales să expun în această lucrare subiectul în cauză, având ca suport următoarele motive: • primul motiv constă în împlinirea dorinței de informare personală corectă, bazându-se și pe sintagma: “un om informat este un om prevenit !” . De aceea doresc să știu exact simptomele, modurile de tratament și profilaxia bolii; • al-doilea motiv este faptul că direct sau indirect, foarte mulți oameni au fost afectați de această boală și orice individ trebuie să fie conștient că datorită viciilor, neglijenței sau indiferenței contribuie la agravarea bolii și implicit la prelungirea duratei de vindecare și a perioadei de convalescență; • ultimul motiv ar fi acela al informării societății, lucrul acesta poate reuși doar în măsura disponibilității celorlalți de a afla cât mai multe despre boală.

3

CUPRINS

CAPITOLUL I Noțiuni de anatomie și fiziologie a aparatului respirator. CAPITOLUL II Prezentarea bronșitei acute Definiție, etiologie Simptomatologia Simptome subiective Simptome obiective Metode de investigație Evoluție complicații prognostic Diagnostic diferențial Examene de laborator Tratamentul Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacienților cu bronșită acută CAPITOLUL III Proces de nursing Cazul I Cazul II Cazul III CAPITOLUL VI Concluzii Bibliografie

4

CAPITOLUL I NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE A APARATULUI RESPIRATOR Aparatul respirator este alcătuit din totalitatea organelor care contribuie la realizarea schimburilor dintre oxigenul din aerul atmosferic și bioxidul de carbon, rezultat din procesele metabolice din organism. Aparatul respirator este format din căile respiratorii și cei doi plămâni, drept și stang. Căile respiratorii sunt reprezentate de un sistem de conducte prin care aerul pătrunde în plămâni diferențiindu-se : • a-căile respiratorii superioare(cavitatea nazală); • b-căile respiratorii inferioare(faringe, laringe, trahee, bronhii);

fig.1Aparatul respirator

5

Căile respiratorii : Cavitatea nazală cuprinde două etaje: Fig. 2 Cavitatea nazală

-unul superior, olfactiv, învelit de mucoasa olfactivă; -unul inferior, respirator, învelit de mucoasa nazală de tip respirator;

Fig. 3 Faringele Faringele, al doilea organ al căilor respiratorii, este un organ cu dublă funcție, respiratorie și digestivă.

Fig. 4 Laringele 6

Laringele, este situat în partea anterioară a gâtului, sub osul hioid, deasupra traheei, predominând sub piele. Are un schelet cartilaginos, format din trei cartilaje neperechi (cartilajul tiroid, cricoid, epiglotic) și trei perechi (cartilajele aritonoide, corniculate și cuneiforme).

Fig. 5 Traheea Traheea, este un organ al căilor respiratorii inferioare și are forma unui conduct cilindric în lungime de 10-12 cm. Peretele traheei posedă un schelet format din 15-20 inele cartilaginoase, în formă de potcoavă. Peretele traheei este format din 2 tunici: - externă - se află țesutul conjuctiv - interna - se află mucoasa traheală, formată dintr-un epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat, având și celule care secretă mucus. Bronhiile principale (primare), sunt ultimele segmente ale căilor respiratorii inferioare. Sunt reprezentate prin două ramuri care provin din bifurcația traheei și se întind de la pintenele traheal până la hilul plămânilor, ele fac parte din pediculul pulmonar. Cele două ramuri, dreapta și stânga, sunt inegale ca lungime și calibru. Bronhia principală dreaptă Se îndreaptă spe hilul plămânului drept, este mai scurtă decât cea stângă, are o lungime de 2-3 cm, fiind formată din 4-7 inele cartilaginoase și un calibru mai mare, iar traiectul ei spre plămân este mai apropiat de verticală. Corpii străini pătrunși accidental în căile respiratorii intră mai frecvent în bronhia dreaptă. Bronhia principală stângă 7

Se indreaptă spre hilul plămânului stâng și este mai lungă, având o lungime de 4-5 cm, cu un număr de 7-13 inele, calibrul său este mai mic, iar traiectul ei spre plămân este mai apropiat de orizontală. Bronhiile principale intră în componența pediculului pulmonar: Bronhiile au raporturi cu vasele mari de la baza inimii. La nivelul pedicului pulmonar ele vin în raport cu artera pulmonară, cu venele pulmonare, cu vasele bronșice și cu nervii care formează plexul pulmonar. Ținând seama de faptul că bronhiile fac parte din pediculul pulmonar, vom deosebi două feluri de raporturi: • comune cu pediculul ; • proprii fiecărei bronhii. 1. - Raporturile comune: vor fi urmărite în afara hilului și în hil. - în afara hilului: bronhilile deci și pediculul pulmonar sunt în raport cu artera pulmonară, venele pulmonare, arterele bronșice. - în hil : trunchiurile bronșice din plămânul drept sunt însoțite de trei ramuri ale arterei pulmonare și de venele pulmonare, formând trei perechi de pediculi secundari(lobari). 2. - Raporturile proprii fiecărei bronhii: se referă numai la organele din vecinătatea acestora, făcând abstracție de elementele pediculului pulmonar. Bronhia dreaptă vine în raport: -

în partea anterioară, cu vena cavă superioară; posterior, cu marea venă azygos; superior, cu cârja mare a venei azygos; inferior, cu pericardul și atriul drept. Bronhia stanga vine in raport:

-

în partea anterioară, cu elementele pedicului pulmonar; posterior, cu aorta, esofagul și cu nervul vag stâng; superior, cu cârja aortei și nervul recurent stâng; inferior cu pericardul și atriul stâng.

Vascularizație: Bronhiile sunt vascularizate de arterele bronșicale aortei toracice. Venele sunt reprezentate prin venelebronsice, care se varsă în marea și mica venă azygos. 8

Limfaticele merg la ganglionii traheobronsici. Inervatia: este realizată de firișoare nervoase, provenite din plexul pulmonar posterior. Fibrele excitatoare(bronhoconstrictoare)ale mușchilor de la acest nivel provin de la nervul vag 10, iar cele inhibitoare (bronhodilatatoare) de la simpatic.

Fig.6 Traheea și Bronhiile Arborele bronșic reprezintă totalitatea bronhiilor pulmonare care rezultă din ramificarea bronhiilor principale.

Fig.7 Arborele bronșic Bronhiile principale se ramifică în: • Bronhii lobare - care se distribuie la lobii pulmonari • Bronhii segmentare - care se distribuie la segmentele pulmonare; 9

• Bronhiolele terminale; • Bronhiolele respiratorii; • Ductele alveolare terminate cu alveole; Bronhiolele respiratorii împreună cu formațiuni derivate din ele formează acini pulmonari. Acinul pulmonar este unitatea morfofuncțională a plămânului. Arborele bronșic drept Bronhia principală dreaptă (de gradul I) se împarte în două ramuri (reprezintă bronhii de gradul II): Bronhia lobară superioară – pătrunde în lobul superior și se distribuie celor 3 segmente pulmonare, alcătuind trei bronhii segmentare (bronhii de gradul III). Trunchiul bronhic intermediar - dă naștere la două bronhii lobare . Bronhia lobară mijlocie, care se împarte în două bronhii segmentare, repartizate segmentelor corespunzătoare ale lobului mijlociu ; Bronhia lobară inferioară – care se împarte în cinci bronhii segmentare, repartizate segmentelor pulmonare ale lobului inferior. Arborele bronșic stâng Bronhia principală stanga se împarte în două ramuri lobare(gradul II): Bronhia lobară inferioară; Bronhia lobară superioară; Bronhia lobară superioară se împarte în : 1. Trunchiul superior (culminal ), care se termină prin trei bronhii în segmentele: apical, posterior și anterior . 2. Trunchiul anterior, care se termină cu două bronhii în segmentele: lingual, superior și inferior. Fiecare bronhie segmentară (de gradul III), dă ramnificații din ce în ce mai subțiri (gradul IV), ajungând la dimesiuni foarte reduse, 1/10 mm în ultimă instanță, se formează bronhiile intralobulare, bonhiile terminale și bronhiile repiratorii, care se termină cu acini pulmonari . Ramurile terminale ale arborelui bronșic au pereți alcătuiți de la exterior la interior din următoarele formațiuni: • O teaca fibroconjunctivă, ce acoperă o pătură de fibre musculare netede, așezate oblic; sub acestea se află un strat subțire de fibre conjunctive . • În interior se găsește un epiteliu unistratificat (tunica mucoasă) formată din celule ciliare; la acest nivel nu mai există glande secretorii bronșice. Această structură dă posibilitatea bronhiilor să se dilate mai mult și să 10

primească aerul inspirator. Spre deosebire de ramurile bronhiale (terminale), celelalte ramuri ale arborelui bronșic, bronhiile lobare segmentare și ramificațiile acestora până la bronhiile intralobulare, au în structura peretelui și un țesut cartilaginos cuprins în prima teacă, formând teaca fibrocatilaginoasă . Ramificațiile arborelui bronșic se pot grupa din punct de vedere structural în bronhii cu țesut cartilaginos, în pereții lor și în bronhia fără țesut cartilaginos, numite și bronhiole . Plămânii Alcătuiesc organele repiratorii propiu-zise, unde au loc schimburile de gaze dintre organism și aerul atmosferic . Ei sunt în număr de doi, unul stâng și altul drept, așezați în cavitatea toracică, având fiecare o cavitate pleurală proprie. Ocupă aproape intreaga cavitate toracică, cu excepția părții mijlocii, numită mediastin. Mediastinul, este o regiune a toracelui, cuprinsă între stern (anterior), coloana vertebrală toracală posterior și pleurele mediastinale. Pleura prezintă o foiță parietală, care aderă la pereții viscerelui și o foiță viscerală care aderă la plămân. Ele delimiteaza o cavitate pleurală, în care se găsește lichid pleural, secretat de celulele epiteliului pleural. Acest lichid are rol în mecanica inspirației. Greutatea plămânului reprenzintă, indiferent de vârstă , a cinzecea parte din greutatea corpului, plămânul drept fiind mai greu decât cel stâng. La adulți, plămânul drept are medie 700 g iar cel stâng 600 g. Forma plămânilor este asemănătoare unui trunchi de con cu baza spre diafragmă.

11

Fig.8 Plămânii Capacitatea totală, exprimată prin volumul de aer pe care îl conțin cei doi plămâni, este de aproximativ, 4500-5000 cm3. Culoarea plămânului diferă cu vârsta . Ea este roz-pal, la copii iar la adulți, din cauza depunerii în spațiul periilor lobulari a particulelor de praf și cărbune din aerul inspirat, culoarea devine albă – cenușie, cu mici pete negricioase. Configurația externă: unui plămân i se descriu: • un vârf • baza • trei fețe • trei muchii Vârful plămânului: se găsește la limita superioară a cutiei toracice, depășind cu 5 cm coasta I și cu 2,5 cm clavicula. Baza plămânului: este mai largă și mai concavă, sprijinindu-se pe burta diafragmului , după care se mulează. Prin aceasta vine în raport indirect cu organele abdominale: ficatul la dreapta, stomacul și splina la stânga și rinichiul în parte posterioară. • Fața costală: este în raport cu coastele. • Fața medială (mediastinală): privește spre celălalt plămân, spre mediastin. 12

• Fața diafragmatică: corespunde bazei și se găsește în raport cu fața superioară a diafragmului. • Marginea anterioară: este mai ascuțită și cuprinde, la plămânul stâng, incizura cardiacă( patul inimii), sub care se găsește o prelungire ca o limbă, lingura. • Marginea posterioară: este mai rotunjită și vine în raport cu lanțul toracal. • Marginea inferioară: reprezintă circumferința bazei plămânului. Constituția anatomică a plămânului, pe fețele costale sunt niște șanțuri profunde, scizuri, care împart plămânul în lobi. Plămânul drept are două scizuri: una oblică și alta orizontală, care determină trei lobi: superior, mijlociu și inferior; Plămânul stâng are numai o scizură, scizură oblică, care îl împarte în doi lobi, superior și inferior. Fiecare lob are un pedicul format din bronhia lobară, ramura lobară a arterei pulmonare, ramurile lobare ale venelor pulmonare, vasele bronșice, limfatice și nervii proprii. Împărțirea în lobi a plămânului nu mai dă astăzi satisfacție în clinică și de aceea s-a introdus alături de noțiunea de lob, ca și la ficat și notiunea de segment sau zonă pulmonară, care se bazează pe autonomie anatomică, bronșică, vasculară și nervoasă. Segmentele pulmonare, reprezintă unitatea anatomică și funcțională clinică (patalogică și chirurgical) care formează lobul pulmonar. Fiecare segment are un pedicul segmentar, format din bronhia segmentară, vase și nervi ai segmentului respectiv.

13

Structura plămânului drept : • Lobul superior, are cinci segmente: apical, posteror sau apico-posterior, căci au un trunchi bronșic de origine comun; anterior; lingular–superior; lingular– inferior . Ultimile două segmente corespund lobului mijlociu al plămânului drept. • Lobul inferior are patru segmente: apical al lobului inferior; antero-bazal; latero-bazal, postero-bazal. La acest lob, comparativ cu plămânul stâng, lipsește în peste 60% din cazuri, segmentul medio-bazal, care corespunde, pe fața mediastinală, impresiunii cardiace, care este mai adâncă la plămânul stâng, din cauza poziției inimii. Lobul pulmonar este unitatea anatomica și functională a plămânului care intră în constituția segmentelor pulmonare. Lobulii pulmonari sunt saci plini cu aer, care spațial au și ei ca și segmentele, o formă piramidală, cu vârful către bronhia lobulară și baza spre suprafața plămânului. Baza lor are formă poligonală . Lobulii pulmonari sunt separați incomplet între ei prin septuri, forma ți din țesut conjunctiv lax, denumite septuri intracelulare. În aceste septuri, pe lângă celulele conjunctive, fibrele colagene și fibrele elastice se găsesc vase limfatice mari și rețeua de vene colectoare, care, în traiectul lor spre hil vor forma venele pulmonare. Dintre celulele conjunctive, unele denumite macrophage sunt cele care înglobează particulele de praf și cărbune din aerul inspirat. Lobul pulmonar este format la rândul său din acini pulmonari, iar acinii din alveole pulmonare, după cum urmează: 14

Bronhia intralobulară, numită și bronhiolă, ea mai posedă un perete sau țesut cartilaginos și glande, cu un diametru de 0,200-1 mm, se ramifică, în lob încă de 3-4 ori, dând naștere, ca ultime ramificații, bronhiolelor terminale. Ele se numesc bronhiole terminale pentru că sunt considerate ultimile ramificații ale arborelui bronșic, cu rol de conducere a aerului. De la nivelul lor pleacă componenta respiratorie a arborelui bronșic . Bronhiolele terminale dau naștere în lobul bronhiolelor respiratorii sau acinoase, care prezintă din loc în loc, la nivelul peretelui lor, alveole pulmonare.

Un acin pulmonar este format din toatalitatea bronhiolelor respiratorii și a canalelor alveolare, care provin dintr-o bronhiolă terminală, plus alveolele corespunzatoare. Peretele sacilor alveolari este perforat de orificii microscopice, ostiolele alveolare. În număr de trei sute de milioane, alveolele reprezintă o suprafa ță totală evaluată în medie la 70 m2, corespunzând unui volum de aproximativ 4 l. Vascularizația și inervația plămânului Plămânul are o dublă vascularizație : - una funcțională; - alta nutritivă. Vascularizația funcțională: pusă în slujba schimburilor gazoase dintre aer și sânge, formează ceea ce se numește mica circulație a organismului . Acesta începe cu artera pulmonară, care pleacă din ventriculul drept al inimii. Artera pulmonară aduce de la inimă sânge venos, încărcat cu oxigen. După realizarea schimbului gazos, sângele oxigenat pleacă din rețeaua capilară a alveolei prin vene, care în drumul lor spre hilul pulmonar, formează trunchiuri tot mai mari și în ultimă instanță câte două vene pulmonare (superioară și inferioară )pentru fiecare plămân. Acestea după ce străbat pediculul pulmonar, ajung la baza inimii unde se deschid în atriul stâng.

15

Vascularizația nutritivă: aparține marii circulații a organismului și este formată de arterele și venele bronșice. Arterele bronșice pleacă din partea superioară a aortei descendente toracice și obișnuit, sunt două pentru plămânul stâng și una pentru cel drept . Ele se capilarizează în pereții bronhiilor până la nivelul bronhiolelor respiratorii, cărora le aduc sânge oxigenat și substanțe nutritive, creând ramuri pentru pereții vaselor pulmonare. Limfaticile plămânului încep printr-o rețea de capilare limfatice care însoțesc bronhiolele respiratorii și ramurile arterei pulmonare. Spre hil (locul unde bronhiile pătrund în plămân), limfa este adunată de trunchiuri colectoare, care merg la ganglionii bronho pulmonari, ai hilului și ai bifurcației traheobronșice iar de aici la ganglionii paratraheali. De la acest nivel, limfa este drenată de la ganglionii mediastinali anteriori și vărsată în canalul toracic în stânga, iar prin ganglionii bronho-mediastinali, în trunchiul limfatic drept. Inervația plămânului Este realizată de sistemul nervos vegetativ printr-un plex pulmonar anterior și altul posterior. Ramurile vegetative parasimpatice ale acestora provin din nervul vag iar cele simpatice din ganglioni simpatico-toracali și din nervii cardiaci. Plămânul este alcătuit din două formațiuni anatomice distinse: arborele bronșic și alveolele pulmonare. Alveolele pulmonare: au forma unor săculeți cu pereții subțiri adaptați schimburilor gazoase. Epiteliul alveolar are dublă funcție, fagocitară și 16

respiaratorie. Suprafața totală a acestora este de 20 m2. În jurul alveolelor se găsește o bogată rețea de capilare.

Respirația Este un fenomen vital prin care se asigură eliminarea bioxidului de carbon și aportului de oxigen către celulele organismlui. Centrul respirator se găsește în bulbul rahidian. Dacă organismul poate rezista mai mult de 30 de zile fără hrană, 34 zile lipsit de apă, nu poate fi lipsit de oxigen mai mult de câteva minunte. Această funcție cuprinde trei timpi: pulmonar, saguin și hisular. • Timpul pulmonar: realizează primul moment al schimburilor gazoase. La nivelul membranei alveolo-capilare, O2 trece din aerul alveolar în sânge iar CO2 în sens invers; • Timpul sanguin: realizează transportul gazelor între plămâni-organ de aport și eliminare și țesuturi care consumă O2 și eliberează CO2 ; • Timpul hisular: reprezintă al doilea moment al schimburilor gazoase, respirația internă. La nivelul țesuturior oxigenul pătrunde în celule iar CO2 produsul rezidual al catabolismului este eliminat. Frecvența normală a respirașiei este de 12-16 resp/min . Măsurarea respirației unui bolnav se face prin numărarea expansionării cutiei toracice in inspir și expir. Ventilația 17

Este o succesiune de mișcări alternative de inspirație și exprirație care reprezintă deplasarea unui volum de aer. • În timpul inspirației se aduce la nivelul alveolei aer atmosferic bogat în O2 și practic lipsit de CO2 . • În timpul expirației se elimină aerul pulmonar sărac în O2 și bogat în Co2. Inspirația Este un proces activ care constă în mărirea bruscă a cutiei toracice datorită contracției mușchilor inspiratori. Diametrul longitudinal se mărește prin contracția porțiunii centrale a diafragmei care coboară bolta diafragmatică cu 1-7 cm, coborârea cu un cm a cupolei diafragmatice mărește dimensiunea cutiei toracice. Expirația Este un process pasiv în condiții obișnuite, toracele revenind la dimensiunile sale de repaus, nu datorită contracției anumitor mușchi, ci din cauza relaxării musculaturii inspiratorii. Dimensiunile toracelui se micșorează iar plămânii care nu mai sunt în stare de tensiune se retractă . În mod normal prin inspirație pătrund în plămâni aproximativ 500 ml aer bogat în O2 și același volum de aer părăsește plămânul prin expirație.

CAPITOLUL II BRONȘITA ACUTĂâ

18

Definiție Bronșita acută este o inflamație acută a mucoasei bronșice interesând de obicei bronhiile mari și mijlocii și frecvent traheea (traheo-bronșita). Etiologie După natura lor, factorii etiologici ai bronșitei acute pot fi împărțiți în : • Infecțioși • Fizico-chimici • Alergici Rolul principal revine factorilor infecțioși reprezentați în 80% din cazuri de virusuri. Au fost identificate peste 100 tipuri diferite de virusuri, după cum urmează: • Infecția virală: Adenovirusuri - 31 serotipuri; Reovirusuri - 3 serotipuri; • Picornavirusuri: a. rinovirusuri. b. enterovirusuri: -polivirusuri - coxsackie A - coxackie B • Mixovirusuri: a. virusul gripal Ao , A1 , A2 , B și C b. virusul gripal , virusul rujeolei 19

c. scințial respirator(afectează copii și persoanele tinere) • Coronavirusuri: În ceea ce privește infecțiile bacteriene, acestea sunt reprezentate cu frecvență crescută de către: • Pneumococi; • Streptococi; • Haemophilus; • Stafilococi; • Micrococcus catarhalis; • Ciuperci; • Unele Spirochete. Factorii fizico – chimici sunt reprezentați îndeosebi de: • Gaze toxice: clor, oxid de sulf; • Vapori de acizi tari: clorhidric, sulfuric, acetic; • Oxizi de azot; • Aspirația de suc gastric și aspirația de apă de mare; • Fumul, în (condiții climatice necorespunzătoare, amestec cu cea ță întâlnit în zonele puternic industrializate), fumul de tutun; • Formol; • Vapori de amoniac; • Particule fin pulverizate; • Acetona; • Hidrogen sulfurat. Factorii alergici: variate substanțe organice și anorganice, diferite microorganisme. Alți factori care declanșează bronșita acută pot fi: • Termenul general favorizant, care este reprezentat prin : - vârstă (copii, vârstnici); - predispoziție ereditară; - lipsa de antrenare a vasomotricității, la schimbările de microclimat; - teren alergic spasmogen; • Principalii factori care favorizează instalarea bolii sunt : - frigul - alterarea barierei glotice și a refluxului de tuse - imunitatea de suprafață; - bolile cornice bronhopulmonare; - infecțiile repetate rinofaringiene; - modificările cutiei toracice; 20

- sclerozele pulmonare; - emfizemul pulmonar; Acțiunea frigului apare la: - inhalarea de aer rece; - expunerea pereților toracici la frig; - ingestia de lichide sau alimente foarte reci. Prin efectul lui vasoconstrictor, frigul produce la nivelul mucoasei bronșice, reducerea mișcării cililor vibratili și reducerea diapedezei leucocitare, ceea ce duce la condiții de înmulțire a virusurilor și bacteriilor în mucoasa traheobronșică. Virusurile afectează întâi funcția și apoi structura aparatului ciliar, iar prin dezgolirea terminațiilor nervoase și coborârea pragului de excitabilitate, excitațiile neînsemnate, subliminare, dau naștere unor reacții deosebit de intense. În producerea inflamației traheobronșice intervin atât tulburări locale cât și mecanisme reflexe, în care ramul aferent este reprezentat de nervul vag. Acțiunea substanțelor chimice se datorează faptului că acestea se dizolvă în pelicula de mucus, determinând, în mod direct, procesul inflamator acut și semnele obișnuite ale bronșitei acute. Majoritatea alergenilor inhalați odată cu atmosfera poluată pot determina inflamația traheobronșică prin intermediul reacției alergice de tip I. În bronșita acută procesele inflamatorii interesează atât mucoasa traheei și bronhiilor mari, cât și cea a bronhiilor mici, de unde și denumirea preferată de unii autorii, de traheobronșită acută. Mucoasa traheei și bronhiilor mari prezintă la examenul bronhoscopic o îngroșare variabilă, prin edem și infiltrare celulară în submucoasă. Lumenul căilor aeriene se reduce, iar mucoasa are tendința să lunece, să prezinte pliuri, când bolnavul face un efort de tuse. Biopsiile bronșice evidențiază prezența în corionul mucoasei, a unei infiltrații cu granulocite, limfocite și macrofage, care de altfel intersectează toate straturile peretelui bronșic. De reținut că și epiteliul apare adesea cu infiltrații intercelulare, alcatuit mai ales din granulocite, iar întregul proces determină o denudare a stratului de celule bazale pe întinderi variabile.

21

Bronșită Simptomatologia SIMPTOME SUBIECTIVE • Tuse uscată în fază de cruditate; • Expectorație mucopurulentă în fază de cocțiune; • Eventual dispnee; • Catarul concomitent al căilor superioare respiratorii. • În bronșita alergică, bruschețea cu care apare adesea noaptea, este caracteristică. • Gâdilitură faringo-laringiană, coriza, tusea, presiunea respiratorie, eructațiile, dispnee. Obișnuit boala începe cu: Frison, senzație de frig, stare generală de rău, dureri musculare difuze, 22

cefalee, uneori dureri oculare, lăcrimare, strănut, rinoree, stare subfebrilă, senzație de jenă laringo-fariangiană, arsuri pe fundul gatului. Afectarea traheei și a bronhiilor mari este semnalată prin apariția unei arsuri retrosternale, însoțită de tuse, fără expectorație. Tusea se însoțește deseori cu accentuarea durerilor toracice retrosternale, a cefaleei, de efort respirator minim, la schimbarea temperaturii atmosferice. La unii bolnavi, tusea este atât de rebelă și chinuitoare încât împiedică somnul și epuizează bolnavul, motiv pentru care ea trebuie combătută. Când procesul inflamator cuprinde și laringele, apare răgușeala, tusea fiind numită de cruditate, urmată la câteva zile de o alta, caracterizată prin apariția expectorației. Tusea mai poate fi neproductivă, atunci când în etilogia bronșitei acute intră și infecția microbiană, ea devine purulentă, uneori cu striuri de sânge. Ulterior sputa crește cantitativ de la o zi la alta, căpătând caracter purulent mucoprulent și devine mai fluidă și mai ușor de eliminat, de aceea a fost numită faza de cocțiune. Odată cu apariția și eliminarea ei, starea generală se îmbunătățește. Când peste infecția virală se suprapune cea bacteriană, situație frecvent întâlnită, starea febrilă persistă, iar gradul purulenței sputei este în funcțiune de cantitatea polinuclearelor. Temperatura revine la normal după 4-5 zile, tusea se reduce ca intensitate, iar sputa scade progresiv. SIMPTOME OBIECTIVE Examenul fizic: La ascultație inflamația traheei poate rămâne mută sau poate da naștere câtorva raluri perceptibile parasternal. Când procesul inflamator cuprinde bronhii în generația 3-4 ascultația pune în evidență raluri ronflante și sibilante, deseminate bilateral. Afectarea bronhiilor mai mici se exprimă clinic prin raluri subcrepitante, de diferite mărimi. Inhalarea de vapori și gaze toxice, ca și apariția de la suc gastric sau apă de mare, provoacă un tablou clinic cu un debut, mult mai dramatic, cu edem glotic sau cu grave tulburări respiratorii deosebit de severe. Bronșita alergică însoțește adesea o rinită sau sinuzită alergică, în care tusea are un caracter spastic, astmatiform, cu respirație șuierătoare, iar sputa este bogată în eozinofile. Flora microbiana din spută este cea care o întâlnim obișnuit în căile respiratorii superioare. Expectorația, la început este mucoasă, devenind apoi treptat mucopurelentă, de culoare galbenă, abundentă, eliminându-se mai ușor. Se aud zgomote punând urechea pe pieptul bolnavului, produse prin vibrația secrețiilor bronșice, la trecerea 23

aerului prin bronhii, în inspirație și expirație. Laringo-traheo bronșita obstructivă: Este provocată de prezența edemului glotic și de bronșiolita capilară. Ea se manifestă prin alterarea profundă a ventilației plămânului, cu hipoventilație alveolară. Zone de hiperinflație realizate prin efect de capcană alterează cu teritorii atelectatice, ceea ce perturbă schimburile gazoase. Temperatura crește rapid, dispneea este severă cu polipnee, cianoză a mucoaselor, bătaia aripilor nasului, facies toxic, stare de agitație, tahicardie, hipotensiune arterială și tendințe de colaps. La vârstnici instalarea acestor semne este mai lentă. La examenul fizic, pe lângă ralurile bronșice mari uneori apar raluri subcrepitante și crepitante, pe ambele arii pulmonare. Metode de investigație Examen clinic: Bronșitele acute, datorate virozelor, se întâlnesc cu precădere în anotimpurile reci și umede, datorită faptului că unele virusuri se multiplică preferențial, la temperaturi mai scăzute. Examene paraclinice.  Examen bacteriologic. • Se face identificarea germenilor pentru a depista bacteriile patogene incriminate în inflamația căilor aeriene inferioare. Examene hematologice. • Hemograma pledează pentru o infecție virală, dacă arată leucopenie cu limfocitoză relativă; • Pentru o afectare de natura bacteriană, dacă se găsește o heperleucocitoză cu polinucleoză neutrofilă. Sindromul inflamator atestă evoluția procesului infecțios. Evoluție, Complicații, Prognostic Bronșita acută primitivă nespecifică, care poate apărea în adevărate “epidemii”, fiind determinată de agenții virali sau bacterieni și favorizată de frig, umezeală. Are o evoluție de scurtă durată, favorabilă și benignă. Evoluează în trei faze: • Faza de coriză sau de angină , care durează 1-3 zile (ușoara ascensiune termică, jenă la deglutiție, arsură sau înfundare a nasului); • Faza de cruditate, care durează 2-3 zile (cu tuse uscată spasmodica, cu o 24

foarte mică expectorație mucoasă, durere vie retrosternală, uneori febră moderată și voce răgușită); Ascultatoriu avem raluri ronflante și sibilante, diseminate pe toata aria pulmonară. • Faza de cocțiune, durează 4-6 zile (cu tuse însoțită de expectorație mucoasă sau mocupurulentă și valuri difuze). Ascultatoriu avem raluri bronșice uneori wheezing, precum și apariția de raluri subcrepitante la baza toracelui. Recidivele sunt posibile, ele fiind declanșate de virozele căilor aeriene superioare și favorizate de condițiile meteorologice. Complicații Rareori boala se cronicizează, de regulă, după mai multe recidive. La persoanele în vârstă, cu rezistență scăzută, bronșita se poate complica cu bronhopneumonie, congestii pulmonare, pleurezii, nefrite parcelare. Complicațiile pot surveni în trei circumstanțe particulare: - La sugarul infectat de virusul respirator scințial, cu dezvoltarea unei bronșite acute și a unei detrese respiratorii; - La insuficientul respirator cronic, la care infecția virală sau bacteriană reprezintă o cauză majoră de decompensare; - În cadrul unui sindrom gripal, cu constituirea unui tablou de gripă malignă la subiectul fără vreun antecedent pulmonar particular. Majoritatea persoanelor nu dezvoltă complicații. În cazul în care acestea apar, ele pot fi: • pneumonia: atunci când simptomele se modifică (oboseala marcată, febra înaltă, durere în piept, respirație îngreunată), este semn că s-a instalat pneumonia; • recurența bronșitei: aceste recurențe apar de obicei la persoanele fumătoare, la cei cu imunitatea scăzută (bolnavii de SIDA, fibroză chistică sau cancer). Bronșita acută poate de asemenea să determine distrugeri ale pereților bronhiilor (bronșiectazii). La persoanele care au boli respiratorii cronice, ca astm, bronșita acută poate determina înrăutățirea tusei și a wheezing-ului. Copiii și pesoanele în vârstă au risc mai mare de dezvoltare a complicațiilor. Copiii cu episoade repetate de bronșită acută se investighează suplimentar, pentru a depista existența altor probleme ale tractului respirator ca: - fibroză chistică, o boală genetică, ce este caracterizată prin prezența de mucus gros în căile aeriene; - bronșiectazii, o boală în care căile aeriene sunt afectate (acestea sunt lărgite și se infectează frecvent); - alergii, reacții ale sistemului imun la substanțe prezente în mod obișnuit în 25

atmosferă; simptomele includ tuse și respirație îngreunată (rinita alergică este o manifestare frecventă a alergiilor); - sinuzita, o infecție a mucoaselor care acoperă nasul și sinusurile faciale, care se manifestă prin: durere la apăsarea sinusurilor și tuse productivă; - amigdalita, care reprezintă inflamația amigdalelor, care sunt mici formatiuni, aflate în partea posterioară a nasului și gâtului. O complicație secundară frecventă este reprezentată de suprainfecția bacteriană a unei infecții virale, datorită diminuării mijloacelor de apărare ale aparatului respirator. Această eventualitate solicită aplicarea unui tratament cu antibiotice, fiind des întâlnită în cursul unui sindrom gripal, cu o evoluție în doi timpi. Germenul responsabil este adesea Hemophilus influenzae, care astfel își trage numele “influenza” din faptul că mult timp s-a considerat că reprezintă agentul cauzal al gripei și nu un germen de suprainfecție. La distanță, bronșitele acute repetate pot constitui terenul unei tulburări obiective respiratorii cronice, reprezentând mai ales o sursă majoră a bronșictaziilor. Antibioterapia are meritul important de a fi redus astăzi în mod considerabil frecvența acestora din urma afecțiunii. Prognosticul este rezervat sau grav în bronșitele recidivante, complicate și în bronșiolita capilară difuză, care poate duce la insuficiența respiratorie acută. Diagnosticul diferențial Se face cu pneumoniile virale sau bacteriene, bolile infecțioase virale ce debutează cu sindrom cataral și bronșitic: rujeolă, varicelă, gripă, bronșita acută obstructuctivă, care necesită diferențiere de un debut de astm bronșic. Tratamentul Tratamentul igienic În bronșitele acute usoare, tratamentul este nuanțat după severitatea clinică și forma acesteia. În cazurile ușoare este insuficient repausul fizic și vocal în încăperi igienice (acasă sau la spital), la căldură, într-un mediu cu temperatură constantă și umiditate corespunzatoare. În acest scop se aplica pe calorifer sau sursa de caldură folosită, șervețele umede sau într-un vas cu apă clocotită câteva picături de tinctură de eucalipt. Se beau ceaiuri calde, de obicei de flori de tei, se aplică comprese cu alcool pe piept peste noapte. Se pot adăuga diferite procedee inhalatorii, a căror eficien ță, deși discutabilă, este fixată de tradiție. Este interzis fumatul. În cazuri cu transpirații abundente se schimbă lenjeria, se înlocuiesc lichidele pierdute prin ceaiuri calde, regim hidrozaharat. Sunt indicate proceduri 26

fizioterapeutice (fricțiuni, ventuze). Tratamentul bronșitei acute Se efectuează în funcție de forma și stadiul evoluției bronșitei și constă în: • Regim igieno-dietetic – repaus la pat 3-4 zile în cameră încălzită și cu atmosferă umezită. • Dieta va fi hidrică: ceaiuri calde, supe, lapte. • Treptat se trece la o alimentație normală, cu excluderea alimentelor greu digerabile. Antitermice ASPIRINĂ, 2-3 comprimate pe zi asociată cu ALGOCALMIN 2-3 tablete pe zi după masă + Pansament gastric(DICARBOCALM, CIMETIDIN). Calmante ale tusei • În perioada de cruditate se vor administra CODEINA FOSFATICĂ, cu acțiune sedativă asupra centrului tusei de CODENAL (CODEINĂ + FENOBARBITAL), 3 COMPRIMATE pe zi. • CALMOTUȘIN – soluție, 15 picături de 3-4 ori pe zi. • TUSAN – 50mg, 2 comprimate pe zi la adulți. • TRECID 5-6 picături pe zi. Expectorante • SIROP EXPECTORANT 3 linguri pe zi. • SIROGAL 3 linguri pe zi. • Tablete expectorante 6 comprimate pe zi. • Se pot administra băuturi calde cu efect emoliant pentru mucoasa gâtului buco-faringial (ceai, lapte, infuzii de plante -tei). • Antialergice Pentru combatarea alergiei se administrează: • FENIRAMIN, 2-3 comprimate pe zi. • CLARITINE-TAVEGYI , NILFAN. • HEMILSUCCINAT – cazuri grave. Antibiotice și chimioterapeutice • În formele severe și la bolnavii debilități (copii, batrâni, gravide) sau pentru prevenirea suprainfecției bacteriene și în formele mixte de traheobronșite: Se administrează : • AMPICILINĂ 500-1000 mg/6h • BISEPTOL 2 comprimate/24h după masă, pentru efect iritativ gastric. • Tratament cortizonic și miofilină. • Indicate în formele cu hipersecreție accentuate sau însoțite de spasm bronșic, pe durată scurtă, 3-4 zile de tratament. 27

Pacientul cu bronșită acută: • Va întrerupe fumatul • La externare va evita mediul cu pulberi • Va efectua inhalații cu mușețel și uleiuri volatile, pentru a favoriza scăderea edemului mucoasei căilor respiratorii și vindecarea acestuia. Tratamentul preventiv Vaccinarea antigripală Trebuie reînoită în fiecare an, căci compoziția genomului viral se schimbă de la un sezon la altul. Vaccinarea reduce cu 60% până la 90% morbiditatea imputabilă gripei. Rata de acoperire nu era decât de 17% la subiecții mai tineri de 70 ani. Beneficiază de gratuitatea vaccinării și subiecții atinși de una dintre cele 8 afecțiuni de lungă durată, diabet, accident vascular cerebral, nefropatie cronică, atingere neuromusculară gravă, mucoviscidoza, cardiopatie congenitală, insuficiență cardiacă, insuficiență respiratorie cronică gravă. Vaccinarea Antipneumococică Are o eficacitate de aproximativ 60%. Sinteza de anticorpi protectori pare a fi mai bună la subiectul de vârstă medie, comparativ cu cel de peste 70 ani. Această vaccinare este, pentru moment, destul de rar prescrisă, deși ar merita să fie mai frecvent utilizată. Vaccinurile Antibronșitice Primele disponibile au fost preparatele vaccinale conținând un amestec al surselor, cel mai frecvent implicate în suprainfecțiile bronșiticului cronic. Acestea tind să fie înlocuite actualmente de vaccinuri elaborate, plecând de la glioproteinele unor bacterii (Biostin, Ribomung, Inour), care au drept scop o întărire nespecifică a imunității antiinfecțioase. Acestea se prescriu în cure secvențiale, în timpul toamnei și al iernii.

Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacienților cu bronșită acută - Educația pacientului Educaţia terapeutică sau învăţământul terapeutic reprezintă una dintre cele mai noi direcţii adoptate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, în ceea ce priveşte preocuparea pentru educaţia şi pentru creşterea calităţii vieţii pacienţilor cronici. Educaţia terapeutică a pacientului urmăreşte ca acesta să dobândească şi să menţină capacităţi şi competenţe care să îl ajute să îşi trăiască optim viaţa, incluzând boala de care suferă. Pacientul trebuie să fie informat despre măsurile igieno-dietetice necesare pentru prevenirea bronșitei sau cronicizarea ei: 28

- alimentație echilibrată, evitarea expunerii la rece; - vaccinarea antigripală în sezonul rece, în special, a vârstnicilor, copiilor și a tinerilor ce sufera de mucoviscedoză. - Internarea pe secție Internarea bolnavului cu bronșită acută se face în clinică, de când acesta ia primul contact cu spitalul. Acest prim contact constituie un eveniment important în viata bolnavului, deoarece el se desparte de mediul său obișnuit și este nevoit să recurgă la ajutorul oamenilor străini. Internarea în spital a bolnavului se face pe baza buletinului de identitate, a biletului de trimitere eliberat de: cabinetul medical individual care recomandă internarea, de la medicul din ambulatoriu sau pe baza biletului de transfer eliberat de către un alt spital. La internarea unor persoane găsite pe stradă, în vederea identificarii lor, asistenta de serviciu va anunța imediat organele de poliție. Cazurile grave vor fi primite fără bilet de transfer sau trimitere, bolnavii internați fiind înscriși în registrul de urgență. Acolo se completează foaia de observație cu datele de identitate ale bolnavului și datele anamnestice, culese de la bolnav sau însoțitori. În vederea examinării bolnavului de către medic, asistenta va ajuta bolnavul să se dezbrace și va asigura condițiile necesare bunei desfășurări a acestei activități. Examinarea clinică poate fi completată cu prelevări de produse biologice și patologice, precum și de un examen psihologic. După stabilirea diagnosticului, înainte de a ajunge în secția cu paturi, bolnavul trece prin serviciul de internare unde: - va fi îmbăiat și dacă e cazul și deparazitat; hainele și obiectele personale vor fi înregistrate, în vederea înmagazinării, pe perioada internării; după terminarea băii, bolnavul va fi îmbrăcat cu pijama sau cămașă de noapte, ciorapi și papuci; Bolnavul astfel pregătit va fi dirijat pe secție, unde se prezintă la asistenta șefă sau la registratorul medical, în vederea internării. De reținut este faptul că o primire adecvată în secție diminuează stresul suferit de bolnav la internare și ușurează adaptarea lui la mediul spitalicesc. Asistenta de salon introduce bolnavul în salonul indicat, îi face cunoștință cu ceilalți bolnavi, îl ajută să-și aranjeze obiectele personale în noptieră, îl conduce pentru a cunoaște secția, prezentându-i cabinetul asistentelor, sala de mese, grupul sanitar și îi aduce la cunoștință regulamentul de ordine interioară. Pentru că bolnavii stau majoritatea timpului spitalizării în pat, acesta trebuie să aibă anumite calități: să fie comod, să prezinte dimensiuni potrivite care să satisfacă atât cerințele de confort ale bolnavului, cât și ale personalului de îngrijire, să-i permită bolnavului să se poată mișca în voie, să nu-i limiteze mișcările. De asemenea, se va asigura schimbarea lenjeriei de pat ori de câte ori este nevoie. În sala de mese trebuie să se asigure condiții igienice de mediu, să se aerisească permanent; se vor aranja estetic mesele, în vederea creșterii apetitului. 29

- Observarea poziției pacientului La majoritatea afecțiunilor de bază cea mai convenabilă poziție pentru bolnav este cea semișezândă. Acest lucru nu trebuie forțat și dacă starea bolnavului nu contrazice, alegerea poziției trebuie lăsată la latitudinea lui. În toate cazurile însă el va fi îndemnat să-și schimbe poziția cât mai des pentru a evita complicațiile hipostatice. De asemenea bolnavului i se explică faptul că poziția șezând la marginea patului, cu toracele împins înainte, cu mâinile pe lângă corp, favorizează o bună oxigenare. - Rolul asistentei medicale în drenarea secrețiilor traheo-bronșice Rolul asistentei medicale este în primul rând acela de a comunica cu pacienții, deoarece comunicarea cu pacienții este un instrument modern de management pentru o instituție medicală, indispensabil atunci când prețuiești sănătatea bolnavilor. Asistenta medicală, prin drenarea secrețiilor traheobronșice previne apariția infecțiilor supraadăugate. - Indicațiile pe care le dă asistenta medicala la externare Asistenta medicală va spune spune bolnavului să vină la control. Să facă controlul periodic prescris de medic. Să ia medicamentele la orele indicate, conform rețetei prescrise de doctor, să aibe o alimentație corespunzătoare. Să se ferească de current și de alte surse care îi pot afecta starea de sănătate. Să păstreze biletul de ieșire din spital și să-l prezinte atunci când vine la control. - Profilaxia Măsurile profilactice vor ține cont de factorii menționați la etiopatogeneză. În afara măsurilor generale luate pentru evitarea rinitelor, laringitelor și care sunt la fel de importante în profilaxia bronșitelor, aici mai sunt importante unele măsuri în privința factorilor profesionali. Astfel, vor fi de cea mai mare importanță măsurile de protecție în industriile în care lucrătorii inhalează pulberi de carbune, siliciu, ca și în cele cu gaze toxice. Se va sfătui abandonarea fumatului, care, prin acțiunea în timp, poate conduce la bronșita cronică. Se vor depista factorii alergizanți și se vor lua măsuri pentru combatere. Profilaxia se realizează prin călirea organismului și creșterea rezistenței biologice la agenții infecțioși, prin evitarea sau tratarea factorilor etiologici și favorizanți menționați, iar în cazul instalării unui catar nazofaringian prin tratarea acestuia fiind recomandate curele heliomarine pentru aerosoli naturali. Intervenții pentru mobilizarea secrețiilor • Hidratarea corespunzătoare ținându-se cont de ingestie-excreție, anotimp, vârstă, fiind eficace pentru funcționarea sistemului mucociliar, la un pacient cu o 30

hidratare adecvată , o tuse slabă poate usor disloca secrețiile; Se recomandă aproximativ 2000 ml lichide/ zi. • Umidificarea, constă în adăugarea vaporilor de apă la aerul inspirat, cu rolul de a păstra căile aeriene umede. Nebulizarea • Constă în adaos de umiditate sau medicamente la aerul inspirat. • Se realizează prin pulverizare (folosind atomizorul) sau cu ajutorul aerosolilor egal un amestec de gaz cu medicament dispersat în particule sferice de ordinul micronilor (antibiotic, antialergice, brohodilatatoare, expectorante). Tapotament • Constă în lovirea peretelui toracelui, cu mâna, ritmic, pe toată suprafața, timp de 1-2 min; • Încheietura mâinii trebuie să fie relaxată, iar cotul în flexie; • Pacientul este rugat să respire lent și adanc; • Toracele pacientului trebuie să fie aoperit; • Este contra indicat la pacienții cu osteoporoză sau coaste fracturate și la cei cu probleme de coagulare. Vibrația • Pacientul este rugat să inspire adânc pe gura și să expire lent pe nas; • În timpul expirației se aplică cu mâna pe peretele toracic o presiune ușoară și oscilatorie; • După cinci expirații pacientul este încurajat să tușească și să expectoreze; • Este contraindicat la sugari și la copii mici. Drenajul postural • Este un procedeu pozițional care permite eliminarea secrețiilor. • Poziția pacinetului se schimbă la 20-30 min: – Decubit ventral cu pernă sub abdomen; – Decubit ventral cu patul înclinat la 200; – Decubit dorsal; – Decubit lateral drept; – Decubit lateral stâng; - Poziția șezând. • La sfârșitul fiecărei poziții pacientul este rugat să respire profund; • Să renunțe la pozițiile în care pacientul prezintă disconfort sau dispnee; • Este contra indicat la pacienții cu leziuni ale măduvei spinării sau cu hiepertensiune intracraniană. Aspirația traheobronșică – fișă tehnical Scop: • Prevenirea obstrucției căilor aeriene respiratorii prin stagnarea secrețiilor; • Prevenirea pulmonară determinată tot de stagnarea secrețiilor. 31

Materiale necesare : • Dispozitiv de aspirație; • Sonde sterile; • Mănuși sterile; • Prosop; • Soluții sterile pentru umectarea sondei; • Comprese sterile. Intervenții : • Asigurarea intimității; • Pregătirea psihică a pacientului-poziție semișezând, dacă nu este contraindicată; • Asamblarea echipamentului de aspirație; • Umectarea sondei ce urmează a fi introdusă prin canulă; • Introducerea sondei cu mișcări blânde prin orificiul canulei; •Aspirația secrețiilor timp de cel mult 1sec (pentru a nu produce hipoxie); • Se repetă aspirarea după oxigenarea pacientului; •După terminarea temperaturii se curăță canula de traheostomie.

PLAN GENERAL NURSING DIAGNOSTIC NURSING

Alterarea respirației din cauza procesului de boală manifestat prin tuse seacă câcâietoare, oboseală la efort susținut Pacientul să prezinte funcție respiratory nealterată, să poată

OBIECTIV

efectua effort fără a resimți tulburare respiratorie. -asigurăm repaus la pat al pacientului în perioada de acutizare -hidratăm

1

corespunzător

pacientul

pentru

a

asigura

fluidificarea secrețiilor INTERVENȚII -aplicăm măsuri de mobilizare a secrețiilor prin drenaj postural și tapotament thoracic -învățăm pacientul să expectoreze în scuipătoare -indicăm pacientului să își dozeze efortul fizic pentru a

EVALUARE

preveni oboseala În urma măsurilor aplicate pacientul afirmă că starea sa s-a îmbunătățit 32

DIAGNOSTIC

Alterarea alimentației prin deficit din cauza procesului de

NURSING

boală manifestată prin inapetență, disfagie. Pacientul să se poată alimenta în 1-2 zile fără a mai resim ți

OBIECTIV 2

disfagie și aversiune față de alimente. -încurajez pacientul să consume alimente care ăi fac placer -amendez disfagia, procesul de boală prin administrarea de

INTERVENȚII medicamente prescrise de către medic -recomand consumul de alimente care să asigure pacientului EVALUARE

DIAGNOSTIC NURSING OBIECTIV

principiile alimentare de care acesta are nevoie Pacientul consumă alimente în special fructe proaspete

Eliminări inadecvate din cauza procesului de boală manifestate prin tuse însoțită de expectorație mucoasă. Pacientul să prezinte în decurs de 1-2 săptămâni, lipsa tusei și expoectorației. -asigurăm repaus la pat al pacientului în perioada de acutizare

3

-hidratăm corespunzător fluidificarea secrețiilor INTERVENȚII

pacientul

pentru

a

asigura

-aplicăm măsuri de mobilizare a secrețiilor prin drenaj postural și tapotament thoracic -învățăm pacientul să expectoreze în scuipătoare -indicăm pacientului să își dozeze efortul fizic pentru a preveni oboseala În urma măsurilor aplicate pacientul pacientul prezintă lipsa

EVALUARE

expectorațieila sfârșitul primei săptămâni, după instituirea tratamentului medicamentos.

4

DIAGNOSTIC NURSING OBIECTIV INTERVENȚII

Alterarea termoreglării din cauza procesului de boală manifestată prin febră moderată. Pacientul să prezinte în decurs de 2-4 ore temperatură corporală în limite normale. -administrez antitermice la indicația medicului -încurajez pacientul să se hidrateze corespunzător 33

-monitorizez temperatura corporală, masurând-o cu ajutorul termometrului gradat la nivelul axilei și o notez în foaia de observație a pacientului; -identific semnele deshidratării

EVALUARE DIAGNOSTIC NURSING OBIECTIV

După aproximativ două ore pacientul prezintă temperature corporală în limite normale. Alterarea somnului din cauza tusei nocturne manifestată prin oboseală diurnal. Pacientul să aibă un somn cu durata de 7-8 ore noaptea, să fie odihnitor, liniștitor. -aplic măsuri de combatere a tusei:drenaj postural, ingestie de lichide calde ușor îndulcite

5 INTERVENȚII

-administrez antitusive la indicația medicului -asigur condiții de microclimate adecvate somnului și odihnei

EVALUARE

DIAGNOSTIC NURSING

OBIECTIV

La sfârșitul primei săptămâni pacientul se odihnește 6-7 ore noaptea. Risc potential de apariție acomplicațiilor din cauza evoluției nefavorabile a bolii manifestată prin noi semne și simptome. Pacientul să respecte tratamentul prescris și recomandările personalului medical pentru o evoluție spre vindecare. -indic apacientului respecatarea indicațiilor medicale

6

-educ pacientul să evite factorii de risc: umezeala, frigul, INTERVENȚII

tutunul, mediul poluat cu praf și substanțe toxice -educ pacientul să se prezinte la medic în cazul apari ției altor focare de infecție pentru a fi asanate

EVALUARE

Pacientul prezintă lipsa simptomatologiei după 10-14 zile de tratament.

34

DIAGNOSTIC NURSING OBIECTIV

Neputință din cauza afecțiunii manifestată prin sentiment de inutilitate față de familie. Pacientul să fie încrezător în revenirea la starea de sănătate anterioară. -încurajăm pacientul să respecte tratamentul asigurându-l

7

că-și poate relua activitatea după 14-21 zile INTERVENȚII

-încurajăm familia să îl sprijine și să îi demonstreze că se pot descuraca financiar pe perioada cât pacientul se află în tratament Pacientul este optimist și încrezător cu privire la evoluția

EVALUARE

favorabilă a stării sale de sănătate și inserția reintegrării cât mai curând la locul de muncă.

SPITALUL Județean Constanța SECȚIA

UPU Medicală

DOSAR DE ÎNGRIJIRE Cazul I DATE DE IDENTITATE NUME: V VÂRSTA: 46 ani STRADA: Florilor ET.: ----------

PRENUME: C SEXUL: F NR.:5

DOMICILIUL: Murfatlar BL.:----------

AP :-------------

SC.:-----------

JUDETUL: Constanța

DATE DESPRE SPITALIZARE 35

DATA INTERNĂRII- ANUL: 2014

LUNA: Aprilie

ZIUA:03

DATA EXTERNĂRII- ANUL: 2014

LUNA: Aprilie

ZIUA:03

MOTIVELE INTERNĂRII Pacienta se internează în data de 03.04.2014 în UPU

Constanța-Medicală,

fiind

adusă

de

către

ambulanță

pentru

următoarele semne și simptome: -tuse însoțită de expectorație mucoasă -senzație de arsură retrosternală - voce răgușită DIAGNOSTICUL LA INTERNARE: I.A.C.R.S. Bronșită acută SITUATIA FAMILIALA SI SOCIALA SITUATIA FAMILIALA: Căsătorită SITUATIA SOCIALA: Salariată- profesia croitoreasă CONDITII DE LOCUIT: Relativ bune, locuiește la casă împreună cu soțul

ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE: Nesemnificative PERSONALE-FIZIOLOGICE: Menarha la 14 ani Nașteri 2 normale Avorturi 0 PERSONALE-PATOLOGICE: Apendicectomie la 12 ani FACTORI DE RISC LEGATI DE MODUL DE VIATA: -Lucrează într-o hală mare, unde nu există sursă de furnizare a căldurii 36

ambientale

ISTORICUL BOLII EXTRAS DIN EXAMENUL MEDICAL LA INTERNARE

Pacienta în vârstă de 46 ani, se prezintă în UPU Constanța-Medicală, acuzând următoarele: tuse sâcâitoare de aproximativ 5 zile, însoțită de expectorație mucoasă, senzație de arsură retrosternală accentuată în momentul efortului de tuse și disfonie. Pacienta afirmă că simptomatologia a debutat la o zi , după ce la locul de muncă, timp de 8 ore a stat la temperaturi scăzute, neexistând sursă de căldură. Examenul clinic pe aparate evidențiază: • Aparat respirator:torace normal conformat, murmur vezicular prezent bilateral, raluri bronșice absente. • Aparat circulator:bătăi cardiace ritmice, puls periferic prezent, ritmic, TA 125/75 mm Hg, puls 72 bătăi/minut • Aparat renal: loje renale libere, micțiuni fiziologice. • Aparat digestiv: abdomen suplu, nedureros la palpare.

PRESCRIPȚII MEDICALE LA INTERNARE TRATAMENTUL LA INTERNARE: -Glucoză 5 % 500 ml -No-spa 1 fiolă

37

-Algocalmin 1 fiolă -HHC 200 mg

TRATAMENT AMBULATOR PRESCRIS LA EXTERNARE: -Ampicilină 1 gr./12 h -Tusomag 20 picături/3 ori/zi -Fluimucil 600 mg/zi/doză unică

PRESCRIPȚII MEDICALE LA INTERNARE

EXAMINĂRI: -Radiografie toracică -Recoltare sânge venos pentru analize de laborator -Electrocardiogramă -Examen clinic boli interne

REGIMUL: -

Hiposodat

pe

perioada

administrării

hemisuccinatului

de

hidrocortizon -

Fructe și legume proaspete pe perioada administrării tratamentului în ambulator și în perioada de recuperare

OBSERVAREA INIȚIALĂ A 38

NEVOILOR FUNDAMENTALE SITUAȚIA LA INTERNARE: Î-168 cm G-64 Kg T.A.-125/75 mmHg P-72 b/min. T0 -37,2 0C R-18 r/min. VAZ- bun

AUZ-bun

NEVOI FUNDAMENTALE 01.A RESPIRA ȘI A AVEA O BUNĂ CIRCULAȚIE:torace normal conformat, simetric bilateral cu respirația, murmur vezicular prezent bilateral, zgomote cardiace ritmice, puls regulat, funcții vitale în limite normale 02.A MANCA, A BEA:pacienta afirmă că de aproximativ trei zile prezintă inapetență 03.A ELIMINA:prezintă diureză normală cantitativ și calitativ, scaun unu-două pe zi de consistență normală;prezintă tuse însoțită de expectorație mucoasă 04.A TE MISCA: prezintă aparat locomotor integru structural și morfologic, se deplasează fără ajutor 05.A DORMI, A TE ODIHNI: afirmă că de aproximativ trei nopți nu se odihnește corespunzător din cauza tusei 06.A TE IMBRACA, A TE DEZBRACA: prezintă haine curate adecvate mediului spitalicesc, se îmbracă fără ajutor 07.A-TI MENTINE TEMPERATURA IN LIMITE NORMALE: pacienta prezintă temperatură corporală în limite normale, aceasta afirmă că nici în zilele anterioare nu a prezentat frisoane sau febră

OBSERVAREA INITIALA A NEVOILOR FUNDAMENTALE 39

08.A FI CURAT, A-TI PROTEJA TEGUMENTELE:pacienta prezintă tegumente și mucoase integre, curate, îngrijite, pijamale curate, unghii tăiate scurt, ingrijite

09.A

EVITA

PERICOLELE:pacienta

prezintă

risc

de

apariție

a

complicațiilor în cazul nerespectării indicațiilor și a recomandărilor personalului medical precum și în cazul instituirii unui tratament greșit

10.A COMUNICA:comunică cu ușurință cu personalul medical și colegele de salon

11.A TE RECREEA:se relaxează când calcă rufe sau privește telenovelele preferate la televizor

12.A FI UTIL:se simte neputincioasă față de familie și își dorește să ajungă cât mai curând acasă la copii

13.A INVATA: pacienta este receptive la recomndările personalului medical

14.A-TI PRACTICA RELIGIA:pacienta este creștin ortodox merge destul de rar la biserică

ALERGIC LA: nu se știe alergică

40

ASPECTE PSIHOLOGICE STAREA DE CONSTIENTA: păstrată COMPORTAMENT: orientată temporo-spațial MODUL DE INTERNARE- adusă de către ambulanță PARTICULARITATI: nu prezintă

ASPECTE SOCIOLOGICE MOD DE VIATA- căsătorită MEDIUL (HABITAT)- rural OCUPATII (HOBBY): să privească la televizor telenovele PARTICULARITATI: nu prezintă PROBLEME SOCIALE: insuficientul câștig financiar care nu acoperă nevoile familiei

INTERPRETAREA DATELOR A MANCA, A BEA: Alterarea alimentației prin defict din cauza procesului de boală manifesta prin inapetență. A ELIMINA: Eliminări inadecvate din cauza procesului de boală manifestat print use însoțită de expectorație mucoasă. A DORMI: Alterarea somnului din cauza tusei nocturne manifestată prin oboseală diurnal. A EVITA PERICOLELE:Risc potențial de apariție a complicațiilor din cauza evoluției nefavorabile bolii manifestat prin noi semne și simptome. 41

POSIBILITĂȚI DE EVOLUȚIE VINDECARE: Da STABILIZARE, AMELIORARE: Da AGRAVARE: Da, în condițiile nerespectării indicațiilor primate. DECES: Nu

COMPORTAMENT AȘTEPTAT, ÎN CE INTERVAL

Pacienta să prezinte înlăturarea simptomatologiei.

MOMENTE IMPORTANTE ALE SPITALIZĂRII

Ora 830 –internarea în UPU Constanța Ora 900 –efectuarea consultului de specialitate Ora 930 –efectuarea electrocardiogramei Ora 945 –recoltarea sângelui venos pentru analize de laborator Ora 1000-efectuarea radiografiei toracice Ora 1030-administrarea tratamentului prescris Ora 1700-externarea din UPU Constanța

OBIECTIVUL GLOBAL 42

Pacienta să prezinte în decurs de 1-2 săptămâni lipsa simptomatologiei în special a tusei și expectorației.

ALIMENTAȚIA

ALIMENTE PERMISE: Pacienta poate consuma sărace în sare, fructe și legume proaspete.

ALIMENTE INTERZISE: Îi sunt interzise mezelurile, conserve, alimentele grase.

PREFERINȚE ALIMENTARE: Îi plac cartofii prăjiți și costițele afumate.

TRATAMENT PE TIMPUL SPITALIZĂRII Prescripții

Indicații

-Ampicilină

Antibiotic

-Glucoză 5 %

Furnizează energia necesară funcționării normale a celulelor

-No-spa

Antispastic

-Algocalmin

Antialgic, antitermic

43

EXAMENE PARACLINICE DATA

EXAMENE CERUTE - efectuarea toracice

REZULTATUL

radiografiei

-fără leziuni pulmonare active

03.04.201 4 -electrocardiogramei

- normal, fără modificări

-consult clinic de specialitate boli interne

-se confirmă Bronșita acută

EXAMENE BIOLOGICE

DATA

8.04.201 4

VALORI

VALORI REFERINTA

OBTINUTE

LABORATOR

EXAMENE CERUTE

Numar de leucocite

6800

4.1–8.1 mii

Numar de eritrocite

3.34

4,2-5,6 mil. g/dl

Hemoglobina

12.5

12-16 mg/dl

Hematocrit

38 %

42%–52%

Număr de trombocite

260.000

150.000-400.000mm3

Granulocite

58 %

50%–62%

Limfocite

32 %

25%–40%

Bazofile

1%

0%–1%

Monocite

5%

3%–7%

Eozinofile

1%

0%–3%

44

Glicemie

111

70-120 mg/dl

TGO

25 UI

< 37 UI

TGP

20 UI

< 45 UI

Uree

20 mg /dl

20 – 45 mg /dl

Creatinină

0.9 mg/dl

0,70- 1,4 mg/dl

VSH

15

6-13 mm/1h

Sumar urină

Rare

Rare epiteliale, rare

celule

leucocite

epiteliale, rare leucocite, rare hematii

PARAMETRII FIZIOLOGICI DATA

OR

TEM

PUL

RES

A

P

S

P

0

03.04.201

800

4 03.04.201 4 03.04.201 4 03.04.201 4

9

00

C

37,2

T.A.

DIUREZA

SCAUN

mmHg

ml/24h

Nr./zi

b/min r/min. 72

37,2 72

18

17

125/75

125/75

Micțiuni spontane

12

00

15

00

37,1 70 37,1 72

17

17

45

120/70

120/70

Scaun normal

03.04.201 4

1700

37,1 70

18

120/70

CONCLUZII GENERALE Evolutia nevoilor fundamentale,tratamentul si efectele, evolutia valorilor examenelor medicale.

Pacienta în vârstă de 46 ani, se prezintă în UPU Constanța-Medicală , adusă de către ambulanță, acuzând tuse sâcâietoare de aproximativ 5 zile, însoțită de expectorație mucoasă, senzația de arsură retrosternală acccentuată în momentul efortului de tuse și disfonie. Din anamneză reiese că simptomele au debutat în urmă cu aproximativ o săptămână, când la locul de muncă, a lucrat opt ore în frig , neexistând sursă de căldură. În timpul scurs până la prezentarea în Serviciul de urgență, pacienta s-a tratat acasă fără a fi investigată de către un medic, administrându-și Nurofen comprimate și ceaiuri antitusive. În urma examenului clinic și a investigațiilor efectuate se pune diagnosticul de IACRS Bronșită acută și se administrează tratament medicamentos. Pacienta se externează în data de 3.04.2014 ora 17 00 cu rețetă, urmân tratamentul la domiciliu, starea fiind vizibil îmbunătățită. .

RECOMANDĂRI LA EXTERNARE EXPLICAREA ACESTORA

46

La externare pacientei i se recomandă: - respectarea tratamentului medicamentos prescris -control medical peste șapte zile la medicul de familie -respectă regimul alimentar hiposodat pe durata tratamentului cu HHC - evită expunerea la frig, umezeala, substanțele iritante,fumul tutunul,eforturile vocale -în cazul evoluției nefavorabile se prezintă la medic

FIȘA TEHNICĂ NR. 1 EFECTUAREA PUNCȚIEI VENOASE Definiţie – puncția venoasă reprezintă crearea unei căi de acces întro venă prin intermediul unui ac de puncție. •

Explorator

- recoltarea sângelui petru examenele de laborator precum cele biochimice,hematologice, serologice si bacteriologice •

Terapeutic

-administrarea unor medicamente sub forma injecției Scop

si a perfuziei intravenoase -recoltarea sângelui în vederea transfuzării sale -executarea tranfuziei de sânge sau derivate ale sângelui sângerare in cantitate de 30-500 ml în edemul pulmonar acut, hipertensiune arteriala

47

-venele de la pliul cotului(cefalica si bazilica),în locul unde se formează un "M" prin anastomozarea lor -venele antebrațului -venele de pe fața dorsală a mâinii Locul puncției

-venele subclaviculare -venele femurale -venele maleolare interne -venele jugularei si epicraniene (de regulă se execută la sugar si copilul mic)

Pentru protecție se foloseste o pernă elastică pentru sprijinirea brațului, mușama si aleză.Pentru a dezinfecta locul unde va fi executată puncția se folosește alcool medicinal si tampoane. Se utilizează ace de 25-300 mm,diamentrul 6/10, 7/10, sau 10/10 (în fucție de scop), seringi de capacitate corespunzătoare, pense, mănuși chirurgicale.Toate aceste materiale sunt de unică folosință. Pacientul se așeaază într-o poziție confortabilă atât pentru el cât și pentru cel care execută puncția (în decubit dorsal). Se examinează calitatea și starea venelor având grijă ca hainele să nu impiedice circulația de întoarcere la nivelul brațului.Brațul pacientului se Materiale

așează pe pernița si mușama în abducție și extensie

necesare

maximă, se dezinfectează tegumentele și se aplică garoul la distanța de 7-8 cm deasupra locului unde se va executa puncția, strângându-l astfel încât să oprească circulația venoasă fără a comprima artera. Este recomdat ca pacientul să strângă pumnul, venele devenind astfel devenind turgescente. 48

Asistentul medical îmbracă mănușile sterile și se așează vizavi de pacient. Executia punctiei

Se fixează vena cu policele mâinii stângi, la 4-5 cm sub locul puncției, exercitând o ușoară compresiune și tracțiune în jos asupra țesuturilor vecine.Se fixează seringa, gradațiile fiind în sus, acul atașat cu bizoul în sus, în mâna dreaptă, între police si restul degetelor. Se pătrunde cu acul traversând, în ordine tegumentul - în direcție oblică,unghiul să fie de 30 de grade, apoi peretele venos - învingându-se o rezistență elastică până când acul înainteaza în gol. În lumenul venei, se schimbă direcția acului 1-2 cm, și se controlează pătrunderea acului în venă prin aspirație cu seringa. Se continuă tehnica în funcție de scopul puncției venoase

-

precum

injectarea

medicamentelor,

recoltarea sângelui sau perfuzie. După executarea puncției se ăndepartează staza venoasă prin desfacerea garoului și a pumnului. Se aplică tamponul îmbibat în soluție dezinfectantă la locul de pătrundere a acului și se retrage brusc acul din venă.Se comprimă locul puncției timp de 3-5 minute, brațul fiind în poziție verticală. Accidente

În timpul puncției pot apărea câteva efecte adverse sau se pot declanșa accidente •

Hematom datorită infiltrării sângelui în țesutul perivenos.Asistentul trebuie să intervină și să retragă acul, apoi să comprime locul puncției timp 1-3 minute

•

Străpungerea venei prin perforarea peretului 49

opus al acesteia, motiv pentru care asistentul medical retrage acul în lumenul venei •

Amețeli, paloare, lipotimie

SPITALUL Județean Constanța SECȚIA

UPU Medicală

DOSAR DE ÎNGRIJIRE Cazul II DATE DE IDENTITATE NUME: I

PRENUME: S

VARSTA: 28 ani

SEXUL: F

STRADA: Milcov

NR.:64

ET.: ----------

DOMICILIUL: Ovidiu BL.:----------

AP :-------------

SC.:-----------

JUDETUL: Constanța

DATE DESPRE SPITALIZARE

DATA INTERNARII- ANUL: 2014

LUNA: Aprilie

ZIUA:04

DATA EXTERNARII- ANUL: 2014

LUNA: Aprilie

ZIUA:04

MOTIVELE INTERNARII Pacienta se prezintă în data de 04.04.2014 în UPU 50

Constanța-Medicală, acuzând următoarele semne

și simptome de

aproximativ două zile: -jenă la degutiție -catar nazal însoțit de arsură a mucoasei - tuse uscată spasmodică -durere vie retrosternală ce însoțește efortul de tuse DIAGNOSTICUL LA INTERNARE: Bronșită acută

SITUAȚIA FAMILIALĂ ȘI SOCIALĂ SITUATIA FAMILIALA: Căsătorită SITUATIA SOCIALA: Salariată- profesia vânzătoare CONDITII DE LOCUIT: Relativ bune, locuiește la casă împreună cu soțul și copilul

ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE: Fără importanță PERSONALE-FIZIOLOGICE: Menarha la 12 ani Nașteri 1 normală Avorturi 0 PERSONALE-PATOLOGICE: Apendicectomie la 7 ani Amigdalectomie la 17 ani FACTORI DE RISC LEGATI DE MODUL DE VIATA: -Lucrează ca vânzătoare, într-o hală unde tranșează și vinde carne de porc. 51

În marea majoritate a timpului stă cu mâinile în apă la temperaturi scăzute.

ISTORICUL BOLII EXTRAS DIN EXAMENUL MEDICAL LA INTERNARE

Pacienta în vârstă de 28 ani, se prezintă în serviciul primire urgență a Spitalului Județean, acuzând disfagie, ușoară creștere a temperaturii corporale, 38,6 0C, inflamație amucoasei nazale, însoțită de arsură și rinoree, tuse spasmodică accentuată de durere vie retrosternală. Din anamneză reiese că pacienta lucrează într-o hală de carne unde tranșează și vinde carne. Condițiile de lucru sunt neadecvate, deoarece pacienta lucrează la temperaturi scăzute. Pacienta afirmă că de aproximativ 3-4 zile prezintă inapetență.

PRESCRIPȚII MEDICALE LA INTERNARE TRATAMENTUL LA INTERNARE: -Glucoză 5 % 500 ml -No-spa 1 fiolă -Algocalmin 1 fiolă -HHC 200 mg

52

TRATAMENT AMBULATOR PRESCRIS LA EXTERNARE: -Amoxacilină 500 mg./ 8 h -Stodhal 5 granule/3 ori/zi -Calmotusin 1 cpr./ 3ori/ zi

PRESCRIPȚII MEDICALE LA INTERNARE

EXAMINARI: -Radiografie toracică -Recoltare sânge venos pentru analize de laborator -Electrocardiogramă -Examen clinic boli interne

REGIMUL: -

Hiposodat

pe

perioada

administrării

hemisuccinatului

de

hidrocortizon -

Fructe și legume proaspete pe perioada administrării tratamentului în ambulator și în perioada de recuperare

OBSERVAREA INIȚIALĂ A NEVOILOR FUNDAMENTALE SITUATIA LA INTERNARE: Î-168 cm G-64 Kg T.A.-125/75 mmHg P-72 b/min. T0 -37,2 0C R-18 r/min. VAZ- bun

53

AUZ-bun

NEVOI FUNDAMENTALE 01.A RESPIRA ȘI A AVEA O BUNĂ CIRCULAȚIE:torace normal conformat, simetric bilateral cu respirația, raluri bronșice ronflante și sibilante difuze prezente bilateral,tuse, zgomote cardiace ritmice, puls regulat, cord normal,funcții vitale în limite normale 02.A MANCA, A BEA:pacienta afirmă că de aproximativ 3-4 zile prezintă inapetență, disfagie 03.A ELIMINA:prezintă diureză normală cantitativ și calitativ, scaun unu-două pe zi de consistență normală;prezintă tuse însoțită de expectorație mucoasă 04.A TE MISCA: prezintă aparat locomotor integru structural și morfologic, se deplasează fără ajutor, reflexe osteotendinoase prezente bilateral 05.A DORMI, A TE ODIHNI: afirmă că de aproximativ 3-4 nopți tusea o deranjează și o trezește de câteva ori pe noapte 06.A TE IMBRACA, A TE DEZBRACA: prezintă haine curate adecvate mediului spitalicesc, se îmbracă fără ajutor 07.A-TI MENTINE TEMPERATURA IN LIMITE NORMALE: pacienta prezintă temperatură corporală peste limitele normale, respectiv 38,60C

OBSERVAREA INIȚIALĂ A NEVOILOR FUNDAMENTALE

54

08.A FI CURAT, A-TI PROTEJA TEGUMENTELE:pacienta prezintă tegumente și mucoase integre, curate, îngrijite, pijamale curate, unghii tăiate scurt, ingrijite

09.A

EVITA

PERICOLELE:pacienta

prezintă

risc

de

apariție

a

complicațiilor în cazul nerespectării indicațiilor și a recomandărilor personalului medical precum și în cazul instituirii unui tratament greșit

10.A COMUNICA:comunică cu ușurință cu personalul medical și colegele de salon

11.A TE RECREEA: îi place să citească romane de dragoste

12.A FI UTIL: își dorește să se refacă cât mai curând pentru a se putea întoarce la muncă

13.A INVATA: cere informații legate de afecțiunea sa, își dorește să revină la starea de sănătate anterioară îmbolnăvirii cât mai curând

14.A-TI PRACTICA RELIGIA:pacienta este creștin ortodox merge destul de rar la biserică

ALERGIC LA: nu se știe alergică

55

ASPECTE PSIHOLOGICE STAREA DE CONSTIENTA: păstrată COMPORTAMENT: orientată temporo-spațial MODUL DE INTERNARE- s-a prezentat singură PARTICULARITATI: nu prezintă

ASPECTE SOCIOLOGICE MOD DE VIATA- căsătorită MEDIUL (HABITAT)- urban OCUPATII (HOBBY): să citească PARTICULARITATI: nu prezintă PROBLEME

SOCIALE:

veniturile

financiare

mici

comparative

necesitățile

INTERPRETAREA DATELOR A RESPIRA ȘI A AVEA O BUNĂ CIRCULAȚIE: Alterarea respirației din cauza procesului de boală manifestată prin tuse seacă, sâcâietoare, oboseală la efort susținut A MÂNCA, A BEA:Deficit alimentar din cauza procesului de boală manifestat prin disfagie, inapetență. A –ȚI MENȚINE TEMPERATURA: Alterarea termoreglării din cauza procesului de boală manifestată prin febră moderată. A DORMI: Alterarea somnului din cauza tusei nocturne manifestată prin oboseală diurnal.

56

cu

A EVITA PERICOLELE:Risc potențial de apariție a complicațiilor din cauza evoluției nefavorabile a afecțiunii manifestat prin noi semne și simptome.

POSIBILITĂȚI DE EVOLUȚIE VINDECARE: Da STABILIZARE, AMELIORARE: Da AGRAVARE: Da, în cazul nerespectării indicațiilor primate și a tratamentului medicamentos. DECES: Nu

COMPORTAMENT AȘTEPTAT, ÎN CE INTERVAL

Pacienta să prezinte o evoluție favorabilă, astfel încât să-și recapete starea de sănătate anterioară îmbolnăvirii.

MOMENTE IMPORTANTE ALE SPITALIZĂRII

Ora 1000 –internarea în UPU Constanța Ora 1030 –efectuarea consultului de specialitate Ora 1100 –efectuarea electrocardiogramei Ora 1130 –recoltarea sângelui venos pentru analize de laborator Ora 1230-efectuarea radiografiei toracice

57

Ora 1300-administrarea tratamentului prescris Ora 1600-externarea din UPU Constanța

OBIECTIVUL GLOBAL

Pacienta să respecte tratamentul medicamentos prescris pentru a-și recăpăta stare de sănătate și a preveni apariția evoluției nefavorabile a bolii.

ALIMENTAȚIA

ALIMENTE PERMISE: Pacienta poate consuma sărace în sare, fructe și legume proaspete.

ALIMENTE INTERZISE: Îi sunt interzise mezelurile, conserve, alimentele grase.

PREFERINȚE ALIMENTARE: Îi plac ardeii umpluți cu carne.

TRATAMENT PE TIMPUL SPITALIZĂRII Prescripții -Ampicilină

Indicații Antibiotic

58

-Glucoză 5 %

Furnizează energia necesară funcționării normale a celulelor

-No-spa

Antispastic

-Algocalmin

Antialgic, antitermic

EXAMENE PARACLINICE DATA

EXAMENE CERUTE - efectuarea toracice

REZULTATUL

radiografiei

-fără leziuni pulmonare active

04.04.201 4 -electrocardiogramei

- normal, fără modificări

-consult clinic de specialitate boli interne

-se confirmă Bronșita acută

EXAMENE BIOLOGICE

DATA

8.04.201 4

VALORI

VALORI REFERINTA

OBTINUTE

LABORATOR

EXAMENE CERUTE

Numar de leucocite

9800

4.1–8.1 mii

Numar de eritrocite

4.34

4,2-5,6 mil. g/dl

Hemoglobina

11.7

12-16 mg/dl

Hematocrit

48 %

42%–52%

59

Număr de trombocite

360.000

150.000-400.000mm3

Granulocite

78 %

50%–62%

Limfocite

22 %

25%–40%

Bazofile

1%

0%–1%

Monocite

5%

3%–7%

Eozinofile

1%

0%–3%

Glicemie

111

70-120 mg/dl

TGO

18 UI

< 37 UI

TGP

20 UI

< 45 UI

Uree

28 mg /dl

20 – 45 mg /dl

Creatinină

0.8 mg/dl

0,70- 1,4 mg/dl

VSH

18

6-13 mm/1h

Sumar urină

Rare

Rare epiteliale, rare

celule

leucocite

epiteliale, rare leucocite

PARAMETRII FIZIOLOGICI DATA

OR

TEM

PUL

RES

A

P

S

P

0

03.04.201

1115

C

38,6

T.A.

DIUREZA

SCAUN

mmHg

ml/24h

Nr./zi

115/70

Micțiuni

Scaun

spontane

normal

b/min r/min. 72

18

4 60

03.04.201 4 03.04.201 4 03.04.201 4 03.04.201 4

1200

1300

1500

1600

37,3 72 37,8 70 37,6 72 37,4 70

17

17

17

18

115/70

115/70

115/70

115/70

CONCLUZII GENERALE Evolutia nevoilor fundamentale,tratamentul si efectele, evolutia valorilor examenelor medicale.

Pacienta în vârstă de 28 ani, se prezintă în UPU Constanța-Medicală, acuzând jenă la deglutiție, respectiv, disfagie, febră moderată, catar nazal resimțit de către paacientă ca o arsură a mucoasei, tuse uscată spasmodică ce o trezește noaptea din somn, durere vie retrosternală acutizată în timpul accesului de tuse și oboseală în respirație la efort fizic susținut. Pacienta afirmă că semnele și simptomele au debutat în urmă cu 3-4 zile, ca urmare a temperaturii ambientale scăzute de la locul de muncă. În urma examenului clinic și a investigațiilor efectuate se pune diagnosticul de Bronșită acută, instituindu-se tratament medicamentos în serviciul de urgență. Pacienta se externează la cerere în data de 04.04.2014 ora 16 00 cu recomandarea de a urma tratament la domiciliu cu Amoxacilină 500 mg/8 ore, Stodhal sirop, Calmotusin, Algocalmin la nevoie.

61

RECOMANDĂRI LA EXTERNARE EXPLICAREA ACESTORA La externare pacientei i se recomandă: - respectarea tratamentului medicamentos prescris -control medical peste șapte zile la medicul de familie -respectă regimul alimentar hiposodat pe durata tratamentului cu HHC - evită expunerea la frig, umezeala, substanțele iritante,fumul tutunul,eforturile vocale -în cazul evoluției nefavorabile se prezintă la medic

FIȘA TEHNICĂ NR. 2 EFECTUAREA INJECȚIEI INTRAMUSCULARE Definiție: Injecția intramusculară constituie introducerea unor soluții izotonice,uleioase sau a unei substanțe coloidale în stratul muscular prin intermediulunui unui ac atașat la seringa. Scop: introducerea în organism a unor substanțe medicamentoase. Locuri de elecție: Regiunea superoexternă fesieră, deasupra marelui trochanter; fața externă a coapsei, în treimea mijlocie; fața externă a brațului în mușchiul deltoid. PREGĂTIREA MATERIALELOR

Tăvița medicală care să conțină • mușama și aleză, • tăvița renală, casoleta cu tampoane sterile de vata sau comprese din tifon; • seringi

sterile

de

mărime

corespunzătoare cantității substanței de 62

administrat; • medicamentul

de

injectat

(soluții

apoase, uleioase, pulberi uscate solubile în apă distilată sau ser fiziologic) în flacoane închise; • substanțe

dezinfectante

ca

alcool,

tinctura de iod; cel putin trei ace de mărimi diferite; • medicamente

pentru

eventualele

accidente ca șocul anafilactic Se pregătesc materialele și instrumentele necesare și se transportă lângă bolnav (cu tava sau măsuța). Asitenta mediicală stabilește locului efectuării injecției Se anunță bolnavul și i se explică necesitatea tehnicii PREGĂTIREA PACIENTULUI

Se așează bolavul în decubit ventral, lateral, șezând sau în picioare în funcție de locul ales pentru efectuarea tehnicii Se descoperă locul de elecție

LOCURILE DE ELECȚIE

Pentru injecție în regiunea fesieră, se reperează următoarele puncte: – punctul Smarnov, la un lat de deget deasupra marelui trochanter și înapoia lui. – punctul Bertlhelemey, la unirea treimii externe cu cele două treimi 63

interne ale liniei care unește spina iliacă antero-posterioară cu extremitatea superioară a șantului interfesier. – zona situată deasupara liniei care unește spina iliacă posterioară cu marele trochanter. Pentru pozitia sezând, injecția se efectuează în toată regiunea fesieră, deasupra punctului de sprijin.

64

• Spălare pe mâini cu apă curentă și săpun; • Dezinfectarea mâinilor cu alcool; • Se montează seringa în condiții de asepsie perfectă • Se verifică fiola, se încarcă seringa cu EFECTUAREA PROCEDURII:

substanța de injectat, se elimină bulele de aer • Se schimbă acul, îndepartându-l pe cel cu care a fost aspirată substanța și se adaptează un ac potrivit pentru injecție •

Se degresează locul injecției cu un tampon de vată cu alcool medicinal și se dezinfectează cu alt tampon cu alcool

•

Se invită bolnavul să-și relaxeze musculatura și să stea liniștit.

• Se întinde pielea între policele și indexul sau mediul mâinii stângi. • Se

înțeapă

perpendicular

pielea,

pătrunzând (4 – 7 cm) cu rapiditate și siguranță cu acul montată la seringă.

65

• Se verifică poziția acului prin aspirare. • Se injectează lent lichidul. • După injectare se scoate acul cu seringa, acoperind locul cu un tampon cu alcool. • Se masează locul cu tamponul cu EFECTUAREA PROCEDURII:

alcool,

pentru

țesuturilor

a

disocia

planurile

străpunse,

activând

circulația pentru a • favoriza absorbția. • Se așează bolnavul în poziție comodă unde va sta în repaus fizic timp de 5 – 10 minute. • Spălarea pe mâini cu apă curentă și săpun. • se aruncă la coș deșeurile de injecție (fiole golite, tampoane de vată). REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ

•

se spală imediat seringa, acele folosite, cu apa și detergenți.

• se

dezinfectează

după

o

clătire

abundentă și se pregătește pentru sterilizare

66

• durere vie prin atingerea nervului sciatic sau a unei ramuri a acestuia. • Se

impune

retragerea

și

acului

efectuarea injecției în altă regiune. • paralizie prin lezarea nervului sciatic • hematom prin ințeparea unui vas. • supurație

ACCIDENTE ȘI INCIDENTE

aseptică

datorată

unor

substanțe care nu sunt resorbite. • ruperea acului se extrage pe cale chirurgicală • embolie prin introducerea accidentală într-un vas de sânge a unei substanțe uleioase sau în suspensie.

SPITALUL Județean Constanța SECȚIA

UPU Medicală

DOSAR DE INGRIJIRE Cazul III DATE DE IDENTITATE NUME: R VARSTA: 41 ani STRADA: Crinului ET.: ----------

PRENUME: C SEXUL: M NR.:38

DOMICILIUL: Agigea BL.:----------

AP :-------------

SC.:-----------

JUDETUL: Constanța

DATE DESPRE SPITALIZARE 67

DATA INTERNARII- ANUL: 2014

LUNA: Aprilie

ZIUA:04

DATA EXTERNARII- ANUL: 2014

LUNA: Aprilie

ZIUA:04

MOTIVELE INTERNARII Pacientul se prezintă în data de 04.04.2014 în UPU Constanța-Medicală, acuzând următoarele semne

și simptome de

aproximativ de 3-4 zile: -voce răgușită -oboseală la efort fizic susținut - tuse uscată -durere retrosternală ce însoțește efortul de tuse DIAGNOSTICUL LA INTERNARE: IACRS Bronșită acută

SITUAȚIA FAMILIALĂ ȘI SOCIALĂ SITUATIA FAMILIALA: Căsătorită SITUATIA SOCIALA: Salariată- profesia vânzătoare CONDITII DE LOCUIT: Relativ bune, locuiește la casă împreună cu soția și copilul

ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE: Fără importanță PERSONALE-PATOLOGICE: Infecții repetate de tract respirator superior FACTORI DE RISC LEGATI DE MODUL DE VIATA: -Lucrează în mediu deschis, fiind constructor 68

ISTORICUL BOLII. EXTRAS DIN EXAMENUL MEDICAL LA INTERNARE

Pacientul în vârstă de 41 ani, se prezintă în serviciul primire urgență a Spitalului Județean, acuzând de aproximativ 3-4 zile disfonie,tuse uscată, durere retrosternală și oboseală la efort fizic susținut. Pacientul afirmă că simptomatologia a debutat cu rinoree și senzația de arsură a mucoasei nazale semne care îi crează disconfort.

PRESCRIPȚII MEDICALE LA INTERNARE TRATAMENTUL LA INTERNARE: -Glucoză 5 % 500 ml -Algocalmin 1 fiolă -HHC 200 mg TRATAMENT AMBULATOR PRESCRIS LA EXTERNARE: -Amoxacilină 500 mg./ 8 h -Calmotusin 1 cpr./ 3ori/ zi

PRESCRIPTII MEDICALE LA INTERNARE

EXAMINARI: -Radiografie toracică 69

-Recoltare sânge venos pentru analize de laborator -Electrocardiogramă -Examen clinic boli interne

REGIMUL: -

Hiposodat

pe

perioada

administrării

hemisuccinatului

de

hidrocortizon -

Fructe și legume proaspete pe perioada administrării tratamentului în ambulator și în perioada de recuperare

ASPECTE PSIHOLOGICE STAREA DE CONSTIENTA: păstrată COMPORTAMENT: orientat temporo-spațial MODUL DE INTERNARE- s-a prezentat singur PARTICULARITATI: nu prezintă

ASPECTE SOCIOLOGICE MOD DE VIATA- căsătorită MEDIUL (HABITAT)- urban OCUPATII (HOBBY): privitul la meciurile de fotbal PARTICULARITATI: nu prezintă PROBLEME

SOCIALE:

veniturile

necesitățile

70

financiare

mici

comparative

cu

OBSERVAREA INIȚIALĂ A NEVOILOR FUNDAMENTALE SITUATIA LA INTERNARE: Î-168 cm G-92 Kg T.A.-130/75 mmHg P-72 b/min. T0 -37,2 0C R-18 r/min. VAZ- bun

AUZ-bun

NEVOI FUNDAMENTALE 01.A RESPIRA ȘI A AVEA O BUNĂ CIRCULAȚIE:torace normal conformat, simetric bilateral cu respirația,tuse, zgomote cardiace ritmice, puls regulat, cord normal,funcții vitale în limite normale 02.A MANCA, A BEA:pacienta afirmă că de aproximativ 3-4 zile prezintă inapetență, disfagie 03.A ELIMINA:prezintă diureză normală cantitativ și calitativ, scaun unu-două pe zi de consistență normală;prezintă tuse însoțită de expectorație mucoasă 04.A TE MISCA: prezintă aparat locomotor integru structural și morfologic, se deplasează fără ajutor, reflexe osteotendinoase prezente bilateral 05.A DORMI, A TE ODIHNI: afirmă că de aproximativ 3-4 nopți tusea îl deranjează și îl trezește de câteva ori pe noapte 06.A TE IMBRACA, A TE DEZBRACA: prezintă haine curate adecvate mediului spitalicesc, se îmbracă fără ajutor 07.A-TI MENTINE TEMPERATURA IN LIMITE NORMALE: pacientul prezintă temperatură corporală în limite normale

OBSERVAREA INIȚIALĂ A 71

NEVOILOR FUNDAMENTALE

08.A FI CURAT, A-TI PROTEJA TEGUMENTELE:pacientul prezintă tegumente și mucoase integre, curate, îngrijite, pijamale curate, unghii tăiate scurt, ingrijite

09.A

EVITA

PERICOLELE:pacientul

prezintă

risc

de

apariție

a

complicațiilor în cazul nerespectării indicațiilor și a recomandărilor personalului medical precum și în cazul instituirii unui tratament greșit

10.A COMUNICA:comunică cu ușurință cu personalul medical și colegii de salon

11.A TE RECREEA: îi place să privească meciuri de fotbal la televizor

12.A FI UTIL: își dorește să se refacă cât mai curând pentru a se putea întoarce la muncă, este sursa de venit a familiei

13.A INVATA: cere informații legate de afecțiunea sa, își dorește să revină la starea de sănătate anterioară îmbolnăvirii cât mai curând

14.A-TI PRACTICA RELIGIA:pacientul este creștin ortodox merge destul de rar la biserică

ALERGIC LA: nu se știe alergică

72

INTERPRETAREA DATELOR A MANCA, A BEA: Alterarea alimentației prin defict din cauza procesului de boală manifesta prin inapetență, disfagie. A ELIMINA: Eliminări inadecvate din cauza procesului de boală manifestat print use însoțită de expectorație mucoasă. A DORMI: Alterarea somnului din cauza tusei nocturne manifestată prin oboseală diurnă. A EVITA PERICOLELE:Risc potențial de apariție a complicațiilor din cauza evoluției nefavorabile bolii manifestat prin noi semne și simptome.

POSIBILITĂȚI DE EVOLUȚIE VINDECARE: Da STABILIZARE, AMELIORARE: Da AGRAVARE: Da, în cazul nerespectării indicațiilor primate și a tratamentului medicamentos. DECES: Nu

COMPORTAMENT AȘTEPTAT, ÎN CE INTERVAL

Pacientul să prezinte o evoluție favorabilă, astfel încât să-și recapete starea de sănătate anterioară îmbolnăvirii.

MOMENTE IMPORTANTE ALE SPITALIZĂRII 73

Ora 1100 –internarea în UPU Constanța Ora 1130 –efectuarea consultului de specialitate Ora 1130 –efectuarea electrocardiogramei Ora 1230 –recoltarea sângelui venos pentru analize de laborator Ora 1330-însoțirea pacientului la radiologie pentru efectuarea radiografiei toracice Ora 1400-administrarea tratamentului prescris Ora 1800-externarea din UPU Constanța

OBIECTIVUL GLOBAL

Pacientul să prezinte în decurs de 1-2 săptămâni o stare de sănătate satisfăcătoare prin lipsa simptomatologiei.

ALIMENTAȚIA

ALIMENTE PERMISE: Pacienta poate consuma sărace în sare, fructe și legume proaspete.

ALIMENTE INTERZISE: Îi sunt interzise mezelurile, conserve, alimentele grase. 74

PREFERINȚE ALIMENTARE: Îi place ceafa de porc la grătar.

TRATAMENT PE TIMPUL SPITALIZĂRII Prescripții

Indicații

-Ampicilină

Antibiotic

-Glucoză 5 %

Furnizează energia necesară funcționării normale a celulelor

-Algocalmin

Antialgic, antitermic EXAMENE PARACLINICE

DATA

EXAMENE CERUTE - efectuarea toracice

radiografiei

REZULTATUL -fără leziuni pulmonare active

04.04.201 4 -electrocardiogramei

- normal, fără modificări

-consult clinic de specialitate boli interne

-se confirmă Bronșita acută

PARAMETRII FIZIOLOGICI DATA

OR

TEM

PUL

RES

A

P

S

P

0

C

b/min r/min.

75

T.A.

DIUREZA

SCAUN

mmHg

ml/24h

Nr./zi

04.04.201

1115

37,6

4

18

72

135/70

04.04.2014

1200

37,6

72

17

135/70

04.04.2014

1400

37,6

70

17

135/70

04.04.2014

1600

37,6

72

17

135/70

04.04.2014

1800

37,4

70

18

135/70

Micțiuni spontane

Scaun normal

EXAMENE BIOLOGICE

DATA

8.04.201 4

VALORI

VALORI REFERINTA

OBTINUTE

LABORATOR

EXAMENE CERUTE

Numar de leucocite

7800

4.1–8.1 mii

Numar de eritrocite

3.24

4,2-5,6 mil. g/dl

Hemoglobina

13.7

12-16 mg/dl

Hematocrit

52 %

42%–52%

Număr de trombocite

280.000

150.000-400.000mm3

Granulocite

68 %

50%–62%

Limfocite

38 %

25%–40%

Bazofile

1%

0%–1%

Monocite

5%

3%–7%

Eozinofile

1%

0%–3%

Glicemie

98

70-120 mg/dl

TGO

23 UI

< 37 UI

TGP

27 UI

< 45 UI

76

Uree

24 mg /dl

20 – 45 mg /dl

Creatinină

0.9 mg/dl

0,70- 1,4 mg/dl

VSH

14

6-13 mm/1h

Sumar urină

Rare

Rare epiteliale, rare

celule

leucocite

epiteliale, rare leucocite

CONCLUZII GENERALE Evolutia nevoilor fundamentale,tratamentul si efectele, evolutia valorilor examenelor medicale.

Pacientul în vârstă de 41 ani, se prezintă în UPU Constanța-Medicală, acuzând

disfonie,

tuse

uscată

care

deranjează

spmnul,

durere

retrosternală acutizată în timpul efortului de tuse și oboseală marcantă la efort fizic susținut. Pacienta afirmă că semnele și simptomele au debutat în urmă cu 3-4 zile cu rinoree și senzația de arsură a mucoasei nazale. Din anamneză reiese să pacientul lucrează în mediu deschis, în curent, frig, umezeală și uneori chiar în mediu cu praf sau cu diferite mirosuri date de diferite substanțe. În urma examenului clinic și a investigațiilor efectuate se pune diagnosticul de Bronșită acută, instituindu-se tratament medicamentos în serviciul de urgență.

77

Pacientul se externează

în data de 04.04.2014 ora 18 00 cu

recomandarea de a urma tratament la domiciliu , starea accestuia fiind vizibil îmbunătățită.

RECOMANDARI LA EXTERNARE EXPLICAREA ACESTORA

La externare pacientei i se recomandă: - respectarea tratamentului medicamentos prescris -control medical peste șapte zile la medicul de familie -respectă regimul alimentar hiposodat pe durata tratamentului cu HHC - evită expunerea la frig, umezeala, substanțele iritante,fumul tutunul,eforturile vocale -în cazul evoluției nefavorabile se prezintă la medic

78

BIBLIOGRAFIE

1- Corneliu Borundel-Manual de medicină internă pentru cadre medii - Editura Medicală; 2 - G.Bouvenot, B.Delvulder, L.Guillevin, A. Scaeffer-Patologie medicalăPneumologie -1996; 3 – Lucreția Titircă-Nursing-Tehnici de evaluare și îngrijiri acordate de asistenții medicali - Editura Viața Medicală Românească-1997; 4 – Lucreția Titircă-Ghid de nursing-Editura Viața Medicală Românească 79

București 2007; 5 – Lucreția Titircă Urgențe medico chirurgicale - Editura Medicală-2004; 6 - Teodorescu Exarcu, Ileana . Gh .Ciuhat , Silvia Gherghescu, Maria Soigan -Biologie Anatomie și fiziologia omului - Editura Didactică și Pedagogică R.A, București, 1994; 7 - FL. Marin-Boli interne pentru cadre medii Editura Medicală, București-1980; 8 - Radu Rizescu-AGENDA Medicală-Editura Medicală ,București-1995; 9 - Simon Purice—Clinica Medicală- Analize și sinteze-vol.I-Editura Științifică și Enciclopedică, București -1989; 10 - Virginia Henderson -Principii fundamentale ale îngrijirii bolnavului -1999; 11 - Voiculescu Marin- Medicina pentru familie - Editura Medicală, București,1986; 12 - Vlaicu Radu –Practica Urgențelor Medicale-Editura Dacia 1998;

80