Resursele Atrase Ale Bancilor Comerciale Si Particularitatile Lor. (Conspecte - MD) [PDF]

  • 0 0 0
  • Gefällt Ihnen dieses papier und der download? Sie können Ihre eigene PDF-Datei in wenigen Minuten kostenlos online veröffentlichen! Anmelden
Datei wird geladen, bitte warten...
Zitiervorschau

Tema 4. Resursele atrase ale bancilor comerciale si particularitatile lor Resursele atrase ale băncii comerciale şi particularităţile lor Resursele atrase sunt cunoscute în literatura de specialitate ca fiind capitalul de împrumut, adică fondurile pe care populaţia le încredinţează băncii sub formă de depozite la vedere sau la termen. Acestea constituie principalele fonduri care alimentează operaţiunile de credit ale băncii. Încercarea de a creşte cât mai mult volumul acestor depozite este principala activitate de atragere de resurse. Băncile care tind la o dezvoltare rapidă, prin creşterea depozitelor bancare, trebuie să ia în considerare factorii esenţiali în creşterea depozitelor, factori care pot fi controlaţi (efectul de promovare, serviciile oferite, dobânzile bonificate) şi factori care nu pot fi controlaţi (de natură economică). Toate băncile au posibilitatea să-şi controleze depozitele prin intermediul ratei dobânzii. Nivelul depozitelor trebuie corelat însă cu posibilităţile privind plasamentele profitabile şi oportunităţile de investiţii, recum şi de situaţia economică a ţării. Pentru atragerea de depozite, băncile au început să facă apel la servicii de marketing de dezvoltare a produselor bancare, precum şi prin bonificarea unor dobânzi atrăgătoare în funcţie de natura depozitelor şi prin oferta agresivă de certificate de depozit de economii. Până la constituirea Fondului de Garantare a depozitelor în sistemul bancar, nu toate băncile erau agreate de clienţi, însă odată cu crearea Fondului, deponenţii s-au văzut nevoiţi să-şi diminueze economiile în limita plafonului garantat, depunând practic la orice bancă. Plafonul mic de garantare a dus la o disperare a economiilor în sistemul bancar, a mărit numărul de operaţiuni şi a limitat concurenţa în sistemul bancar, reducând şi şansele băncilor de a promova afaceri mari. În funcţie de caracteristici, resursele atrase se pot clasifica în: – resurse depozit; – resurse nondepozit. Resursele depozit-sunt acele resurse pe care banca le poate avea în portofoliul ei. Operaţiunile de acceptare de depozite sunt principala categorie de operaţiuni prin care societăţile bancare îşi atrag resursele necesare desfăşurării activităţii de intermediere pe piaţă. Prin depozit se înţelege o sumă de bani încredinţată în următoarele condiţii: • să fie rambursată în totalitate, cu sau fără dobândă şi orice alte facilităţi, la cerere sau la un termen convenit de către deponent cu depozitarul; • să nu se refere la transmiterea proprietăţii, la furnizarea de servicii sau la acordarea de garanţii. Aşadar, cele două părţi ale contractului (convenţiei) de depozit sunt deponentul pe de o parte şi depozitarul, respectiv banca, pe de altă parte. Principalele categorii de depozite utilizate sunt: Contul curent în lei-se adresează clienţilor băncii, peroanelor fizice şi juridice sau entităţi fără personalitate juridică rezidente înregistrate în R.Moldova. Caracteristici principale: • clientul semnează cu banca o convenţie (contract) în vederea derulării operaţiunilor în contul de disponibilităţi; • prin contul curent se poate efectua operaţiuni de alimentare în numerar sau prin virament; eliberare de sume în numerar la cererea şi în favoarea deponentului; operaţiuni de plăţi prin virament în limita soldului disponibil; • pentru disponibilităţile existente în cont, deponentul primeşte dobânda fixă sau variabilă, în funcţie de clauzele înscrise în convenţie; • a deschiderea contului curent, deponentul trebuie să depună o sumă minimă stabilită cu banca şi să achite un comision al cărui nivel diferă de la o bancă la alta, fiind prevăzut în „Termene şi condiţii”, pe care fiecare societate bancară este obligată să le afişeze şi să le pună la dispoziţia clienţilor. Documentele necesare deschiderii contului curent sunt, după caz: formularul (cererea) de deschidere a contului curent, specimenele de semnături autorizate, copia actelor de înfiinţare a societăţilor (respectiv copia actului de identitate pentru persoanele fizice). De menţionat faptul că în urma intensificării atacurilor teroriste asupra unor obiective economice, militare opri civile, culminând cu atentatele din 11 septembrie 2001, atât autorităţile de reglementare internaţionale, cât şi cele naţionale, au impus restricţii suplimentare la deschiderea şi efectuarea de operaţiuni prin conturile bancare de către persoanele fizice şi juridice, ca o componentă a luptei împotriva terorismului. Ca urmare, la deschiderea de conturi bancare, cât şi cu ocazia efectuării operaţiunilor dispuse prin aceste conturi, titularii trebuie să prezinte băncii următoarele documente: ● actul de identitate;

● după caz, declaraţia privind beneficiarul real al sumei, şi informaţii privind sursa (provenienţa) fondurilor); Contul curent în valută - se adresează clienţilor băncii, persoanele fizice şi juridice sau entităţi fără personalitate juridică rezidente înregistrate în R.Moldova. Caracteristici principale: • persoanele fizice şi juridice pot deschide la bănci conturi în valută numai pentru valutele cotate de Banca Naţională a României (EURO, dolar american,lira sterlină, francul elveţian, dolarul canadian, dolarul australian, coroana norvegiană, coroana daneză, coroana suedeză, yenul japonez, forintul ungar, zlotul polonez, coroana cehă, lira egipteană); • şi în acest caz, clientul semnează cu banca o convenţie (contract) de cont curent în valută. Operaţiunile care pot fi efectuate prin contul curent în valută privesc: depunerea de numerar sau depuneri prin virament, operaţiuni de încasări şi plăţi comerciale şi necomerciale în valută, retrageri de numerar în valută la cererea şi pe numele titularului pentru cheltuieli mărunte (deplasări în străinătate) etc. Documentele necesare deschiderii contului curent în valută cuprind: cererea de deschidere a contului curent în valută, copia actelor de înfiinţare a societăţii respective, copia actului de identitate în cazul persoanelor fizice, lista specimenelor de semnături, precum şi declaraţia privind beneficiarul real al fondurilor şi informaţii privind sursa fondurilor. Potrivit reglementărilor în vigoare, conturile curente în lei şi în valută nu pot avea decât în mod cu totul excepţional solduri debitoare, ele fiind conturi de disponibilităţi, iar plăţile din aceste conturi pot fi admise numai în limita disponibilului existent. Contul de depozit la termen în lei -se adresează clienţilor persoanelor fizice şi juridice ori entităţilor fără personalitate juridică.Condiţiile ce trebuie să fie respectate. ⇒ semnarea unei convenţii de depozit cu banca prin care se stabilesc: suma, dobânda fixă sau variabilă, scadenţa şi persoanele autorizate / împuternicite să efectueze operaţiuni; ⇒ existenţa unei sume minime pentru constituirea depozitului la termen, care diferă de la o bancă la alta; ⇒ retragerea sumelor se face după expirarea scadenţei, în caz contrar clientul putând beneficia numai de dobânda la vedere pe perioada de existenţă efectivă a depozitului; ⇒ termenele uzuale de constituire a depozitelor în lei sunt de: 1, 3, 6, 9, 12 şi 18 luni; ⇒ plata (bonificarea) dobânzii se poate face lunar sau la scadenţa depozitului, într-un cont separat de unde poate fi retrasă de titularul contului, sau poate fi capitalizată, în sensul că, titularul depozitului poate opta pentru constituirea, la scadenţă, a unui nou depozit la o sumă care include depozitul iniţial şi dobânda aferentă; ⇒ retragerea depozitului şi a dobânzii aferente se efectuează, de regulă, la unitatea bancară la care a fost constituit. Contul de depozit la termen de valută Se adresează clienţilor băncii, persoane fizice şi juridice ori entităţi fără personalitate juridică.Condiţiile ce treebuie să fie respectate. ⇒ semnarea unei convenţii (contract) de depozit cu banca, prin care se stabilesc suma, dobânda, scadenţele, persoanele autorizate / împuternicite să efectueze operaţiunea; ⇒ existenţa unei sume minime pentru constituirea de depozite în valută, care diferă de la o bancă la alta pe cele două categorii de clienţi (persoane fizice, juridice); ⇒ retragerea sumei se poate face numai după expirarea scadenţei, în caz contrar, titularul va beneficia de dobânda la vedere pe perioada efectivă de existenţă a depozitului; ⇒ termenele uzuale de constituire a depozitelor în valută sunt de: 3, 6, 12, 18 luni, dar băncile pot accepta în cazul unor sume importante şi alte termene de constituire; ⇒ retragerea dobânzii se poate efectua la scadenţă, din contul separat în care a fost bonificată, sau poate fi capitalizată prin constituirea unui nou depozit care include şi dobânda bonificată anterior. Certificatul de depozit -reprezintă un titlu de credit pe termen emis de bancă, care atestă depunerea unei sume de bani pe baza căreia, la scadenţă, se poate încasa atât suma depusă, cât şi dobânda aferentă.Condiţii: ⇒ se adresează persoanelor fizice şi juridice care pot obţine certificate de depozit contra unor sume de bani reprezentând valoarea nominală a acestora; ⇒ cupiura diferă de la o societate bancară la alta, ⇒ termenele uzuale sunt de 3 şi 6 luni, sau chiar un an; ⇒ dobânda este fixă şi se înscrie pe certificat la data cumpărării lui;

⇒ certificatele de depozit pot fi nominale, prin înscrierea pe acesta şi pe cotor a datelor de identificare ale cumpărătorului; cu parolă prin înscrierea pe cotor a unei parole alese de cumpărător, formată din cel mult 3 cuvinte, ca element de identificare, pe baza căreia la scadenţă împreună cu certificatul de depozit de poate răscumpăra valoarea acestuia; ⇒ plata dobânzii se face la scadenţă. În cazul răscumpărării înainte de scadenţă, dobânda se bonifică diferenţiat: până la 30 de zile de la data cumpărării banca nu bonifică dobânda, iar peste 30 de zile dobânda bonificată este jumătate din cea înscrisă prin certificat cu ocazia cumpărării. Certificatul de depozit cu discont -se adresează persoanelor fizice şi juridice ori entităţilor fără personalitate juridică rezidente sau înregistrate în R.Moldova. Certificatul de depozit cu discont este un instrument bancar ce oferă posibilitatea cumpărătorului să intre în posesia unui astfel de titlu plătind o sumă mai mică decât valoarea lui nominală care se va încasa la scadenţă. Diferenţa între suma de cumpărare şi valoarea nominală a certificatului de depozit cu discont o reprezintă tocmai „dobânda” care este „avansată” de bancă încă din momentul cumpărării.Condiţii: ⇒ certificatele de depozit cu discont sunt emise de bănci atât în moneda naţională, cât şi în valută; ⇒ scadenţa: până la 12 luni; ⇒ cumpărarea: în fiecare zi perioada de la emitere până la scadenţă; ⇒ răscumpărarea: în oricare zi de la cumpărare până la scadenţă, banca bonificând o dobândă corespunzătoare de la cumpărare şi până la data răscumpărării. Ca urmare, deţinătorul unui astfel de titlu care doreşte să-l răscumpere înainte de scadenţă nu mai este „penalizat” prin plata unei dobânzi la vedere, aşa cum se întâmplă în cazul depozitewlor la termen, ci, banca oferă dobânda la termen aferentă perioadei cât a fost deţinut efectiv certificatul; ⇒ dobânda este variabilă, certificatele de depozit cu discont fiind cotate zilnic de banca emitentă; ⇒ oferă posibilitatea deţinătorilor avizaţi de a efectua speculaţii licite pe baza acestui instrument, prin urmărirea cotaţiilor zilnice ale băncilor şi achiziţionarea când dobânda este cât mai mare (cotaţie joasă) şi răscumpărarea când dobânda este mai mică (cotaţie înaltă) Certificatul de depozit escrow-este un cont de depozit temporar, deschis în vederea păstrării / depozitării unor sume de bani în lei sau valută până la încheierea unui contract, livrarea unor mărfuri sau îndeplinirea unor condiţii specificate într-un contract / angajament încheiat între două părţi. N cadrul acestei operaţiuni, banca îndeplineşte rolul de agent de escrow, iar deponentul sumelor este titularul depozitului.Condiţii: ⇒ deschiderea contului de depozit escrow se efectuează în baza cererii deponentului; ⇒ contractul de depozit escrow se încheie între bancă, pe de o parte şi partenerii contractului de vânzare – cumpărare sau angajamentului încheiat, pe de altă parte; ⇒ contractul de depozit escrow cuprinde modul de funcţionare a contului de depozit, drepturile şi obligaţiile părţilor care au încheiat contractul de vânzare – cumpărare, precum şi obligaţiile exprese ale băncii în calitate de agent escrow; ⇒ eliberarea de către bancă a sumelor din contul escrow se va efectua în baza certificării îndeplinirii condiţiilor convenite de către părţile semnatare ale acordului încheiat, conform instrucţiunilor comune ale acestora; ⇒ pentru disponibilităţile existente în contul escrow, banca bonifică dobânda la vedere care se cuvine titularului depozitului, respectiv persoanei care a constituit depozitul escrow; ⇒ în cazul neîndeplinirii clauzelor la termenele şi în condiţiile prevăzute în contractul încheiat, sumele depozitate în contule escrow vor fi restituite depozitarului împreună cu dobânzile bonificate pe perioada existenţei depozitului. Depozitele bancare constituite de clientelă reprezintă o modalitate de atragere a disponibilităţilor băneşti ale persoanelor fizice şi juridice. Depunerile agenţilor economici pot fi clasificate, în funcţie de durata de timp pentru care sunt făcute şi de destinaţia lor în: 2depozite la vedere; 2depozite la termen; 2depozite colaterale; 2depozite pe certificate de depozit; 2depozite pe carnete şi librete de economii. Depozitele colaterale se constituie în vederea garantării unor obligaţii contractuale, şi anume: 2deschiderea de acreditive; 2emiterea de scrisori de garanţie; 2ordine de plată cu scadenţă;

2cec-uri certificate; 2garanţii ale gestionarilor. Depozite de economii Băncile au introdus sistemul de depozit de economii pentru a face faţă concurenţei caselor de economii, ca şi pentru a orienta către anumite forme de plasament economiile persoanelor fizice. Sistemul de depozit de economii cunoaşte o mare varietate de forme: librete de economii, economii pentru locuinţă şi economii pentru plasament industrial. Livretele de economii oferă un serviciu de casierie restrâns, care nu permite şi eliberarea de cec-uri, ci doar retragerea de numerar sau efectuarea de viramente din/în alt cont aparţinând aceluiaşi titular. Operaţiunile sunt înscrise în libretul eliberat titularului. Calculul dobânzilor la conturile pe libret se bazează pe următorul mecanism: 2pentru sumele depuse, dobânda curge din prima zi a chenzinei consecutivă datei depunerii; 2pentru sumele retrase, dobânda încetează să curgă în ultima zi a chenzinei care a precedat data retragerii. Depozitele de economii pentru construirea sau cumpărarea unei locuinţe se bazează pe acelaşi mecanism ca şi creditele accesibile după un termen. O perioadă de economisire într-un depozit bancar este urmată de acordarea unui credit, a cărui sursă îl constituie tocmai depozitele de economii. Acest instrument de economisire a fost creat cu scopul de a dirija economiile populaţiei sore construcţia de locuinţe. Datorită intervenţiei statului, avantajele considerabile acordate celor care utilizează acest instrument sunt acompaniate de unele exigenţe. Depozitele de economii pentru dezvoltarea industriei sunt menite să afecteze aceste resurse finanţării întreprinderilor industriale. Dobânzile bancare cuvenite depunătorilor beneficiază de un regim fiscal de favoare. Depozitele sunt la vedere şi depunerile pot fi efectuate oricând. Împrumuturi de la Banca Naţională Împrumutul de licitaţie se acordă pe o durată de 15 zile, fiind garantat cu titluri de stat şi alte titluri acceptate de Banca Naţională a României. Împrumutul de licitaţie se acordă în cadrul unui plafon maxim pe întregul sistem bancar şi pe o durată fixă. La licitaţie pot participa toate societăţile bancare, iar dobânda se stabileşte competitiv în cadrul şedinţei de licitaţie. Creditul este acordat societăţilor bancare câştigătoare ale şedinţei de licitaţie. Împrumutul structural reprezintă o formă de refinanţare prin care o bancă este autorizată de banca centrală să prevaleze succesiv sume dintr-un cont deschis la banca centrală până la un anumit nivel şi într-un interval de timp prestabilit. Garantarea unui asemenea credit se face cu efecte de comerţ şi alte hârtii de valoare acceptate de Banca Naţională a României. Împrumutul lombard reprezintă o formă de refinanţare cu totul specială acordată peste noapte băncilor pentru a-şi asigura plăţile zilnice şi este reprezentat de soldul debitor înregistrat la închiderea în contul curent al unei bănci deschis la banca centrală, fiind transferat automat în contul de credit lombard. Împrumuturile acordate între bănci pot fi clasificate astfel: 2împrumuturi de pe o zi pe alta primite de la bănci; 2împrumuturi la termen primite de la bănci; 2împrumuturi financiare primite de la bănci; 2datorii ataşate. Titlurile care fac obiectul operaţiunilor bancare pot fi: 2 valori mobiliare emise în ţară şi străinătate; 2 titluri de piaţă interbancare; 2 alte titluri negociabile. Acţiunile sunt titluri de valoare care atestă dreptul de proprietate a deţinătorului asupra unei părţi din capitalul firmei emitente. Ele sunt purtătoare de venituri variabile sub formă de dividende. Obligaţiunile sunt titluri de valoare emise, de regulă, de stat pentru acoperirea deficitului bugetar. Ele sunt purtătoare de venituri fixe sub formă de dobânzi. Obligaţiunile pot îmbrăca mai multe variante: 2obligaţiuni ordinare, a căror răscumpărare se realizează la o dată stabilită şi la o valoare de cumpărare egală cu valoarea de emisie şi valoarea nominală;

2obligaţiuni de primă emisie, care generează obţinerea de valoare suplimentară în momentul cumpărării, deoarece valoarea de emisie este mai mică decât valoarea nominală. Răscumpărarea la scadenţă se face la valoarea nominală. 2obligaţiuni cu primă de rambursare, care generează obţinerea de venituri suplimentare în momentul răscumpărării. Valoarea de răscumpărare este mai mare decât valoarea de emisie. Valoarea de emisie este egală cu valoarea nominală. 2obligaţiuni cu primă de emisie şi rambursare, care generează obţinerea de venituri suplimentare în momentul cumpărării şi răscumpărării. Valoarea de emisie este mai mică decât valoarea nominală, iar valoarea de răscumpărare este mai mare decât valoarea de emisie. Resursele nondepozit-sunt acele resurse pe care banca le poate procura în situaţii dificile (de exemplu lipsa de lichidităţi). A. Împrumuturi şi alte facultăţi pe care Banca Centrală le pune la dispoziţia băncilor comerciale în calitatea sa de „împrumutător de ultimă instanţă”. Metodele, procedurile şi mecanismele prin care Banca Centrală reglementează şi supraveghează piaţa monetară interbancară au evoluat pe parcursul perioadei postdecembriste, odată cu evoluţia de ansamblu a sistemului bancar şi a economiei, de la cea de comandă la economia de piaţă funcţională recomandată recent R.Moldova de UE. Pentru a obţine lichidităţi pe termenele scurte şi foarte scurte de timp, băncile comerciale pot apela la facilitatea de creditare – credit lombard – acordată de Banca Naţională a Moldovei, pe baza unei cereri scrise, care va cuprinde cel puţin următoarele elemente: – elementele de identificare a băncii comerciale; – suma solicitată; – tipul şi valoarea garanţiilor. Creditul lombard se acordă practic pe 24 de ore (overnight). Nivelul ratei dobânzii pentru creditul lombard cunoscută şi ca rata lombard este stabilit de Banca Naţională a României în funcţie de obiectivele politicii monetare din perioada respectivă, fiind, de regulă, nivelul maxim al dobânzii practicate în sistemul bancar. Banca Naţională a Moldovei poate modifica rata dobânzii la creditele lombard în orice moment. Potrivit reglementărilor legale în vigoare, acordarea creditului lombard este condiţionată de colateralizarea acestuia cu active eligibile pentru garantare. Valoarea garanţiilor aduse de banca comercială care solicită un credit lombard trebuie să acopere în proporţie de 100% valoarea creditului şi a dobânzii aferente şi trebuie constituite înainte de acordarea creditului. Activele eligibile pentru tranzacţionare şi garantare sunt titlurile de stat precum şi alte categorii de active eligibile negociabile stabilite de Banca Centrală. Activele eligibile aduse în garanţie vor fi evaluate zilnic pe perioada derulării acţiunii, la valoarea de piaţă din ziua anterioară datei de evaluare. Activele eligibile pentru tranzacţionare şi pentru garantare trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: ● să fie proprietatea băncii prezentatoare; ● să nu fie gajate sau sechestrate în favoarea unei terţi; ● să nu aibă o scadenţă ulterioară scadenţei operaţiuni efectuate; ● să aibă cupoane scadente ulterior scadenţei operaţiunii efectuate; ● să nu fie emise de banca prezentatoare. Deşi este o facilitate de creditare oferită permanent de Banca Centrală băncilor comerciale, în anumite situaţii Banca Naţională poate limita sau suspenda accesul băncilor pe creditul lombard. Cumpărături reversibile (REPO) de active eligibile pentru tranzacţionare (pensiuni) – tranzacţii în cadrul cărora Banca Naţională a României cumpără de la băncile comerciale interesate active eligibile pentru tranzacţionare, cu angajamentul ferm al băncilor comerciale de a-şi răscumpăra respectivele active la o dată ulterioară stabilită de comun acord şi la un preţ stabilit la data încheierii tranzacţiei. Şi în acest caz, activele eligibile pentru tranzacţionare trebuie să îndeplinească condiţiile arătate la activele eligibile pentru garantare prezentate la creditul lombard. Aceste active eligibile sunt titlurile de stat sau alte active stabilite de Banca Centrală. Cumpărările de active eligibile pentru tranzacţionare – tranzacţii în cadrul cărora, în scopul „injectării” de lichidităţi pe piaţă, Banca Centrală cumpără efectiv active eligibile pentru tranzacţionare oferite de băncile comerciale. Prin aceste operaţiuni, dreptul pentru tranzacţionare oferite de băncile comerciale. Prin aceste operaţiuni, dreptul de proprietate asupra activelor eligibile pentru tranzacţionare se transferă de la vânzător la cumpărător prin mecanismul „livrare contra plată”. Prin operaţiunile de piaţă monetară REPO şi livrare contra plată, nu se modifică în sensul creşterii sau diminuării bilanţurile societăţilor bancare, ci se schimbă doar structura, prin cedarea temporară sau definitivă a

unor active (titluri de stat) cu scadenţă în perioada următoare, contra lichidităţii imediate. Pe lângă asigurarea de lichidităţi imediate, aceste operaţiuni pot duce – dacă sunt bine făcute şi la câştiguri din diferenţa de marjă de dobândă. Toate operaţiunile de piaţă monetară, atât pasiv cât şi activ se desfăşoară astfel: ● prin licitaţie pe baze multilaterale competitive; ● prin proceduri bilaterale în cazul operaţiunilor de cumpărări / vânzări de active eligibile pentru tranzacţionare „livrare contra plată”. B. Împrumuturile de pe piaţa interbancară de la alte bănci sunt scumpe, de regulă băncile apelează la ele când sunt în criză de lichidităţi. La alegerea resurselor atrase managementul bancar trebuie să ţină cont de: ● costul resursei (dobânda bonificată de bancă); ● cheltuielile suplimentare privind asigurarea resursei; ● contribuţia resursei la menţinerea lichidităţii băncii; ● sensibilitatea resursei la fluctuaţiile ratei dobânzi. 3. Garantarea depozitelor in cadrul sistemului bancar autohton In R.Moldova sistemul de garantare a depozitelor este reprezentata de Fondul de Garantare a Depozitelor. Activitatea Fondului de Garantare a depozitelor în Sistemul Bancar (în continuare Fond) a început la 1 iulie 2004 în baza Legii Republicii Moldova „Privind garantarea depozitelor persoanelor fizice în sistemul bancar”1 N 575-XV din 26.12.2003, consemnînd de fapt o etapă firească a dezvoltării şi consolidării sistemului bancar pe ansamblu. Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar a fost constituit ca persoană juridică de drept public la 01 iulie 2004 în baza Legii Republicii Moldova nr. 575-XV din 26.12.2003 privind garantarea depozitelor persoanelor fizice în sistemul bancar. Scopul principal al activităţii Fondului constă în garantarea plăţii depozitelor persoanelor fizice, constituite la băncile autorizate, în condiţiile şi în limitele prevăzute de Lege 2. La formarea mijloacelor Fondului, pe parcursul anului au participat toate cele 15 bănci autorizate de Banca Naţională a Moldovei. Prin prezenta lege Fondul se constituie ca persoană juridică de drept public, la a cărui formare a mijloacelor sînt admise şi obligate să participe băncile autorizate de Banca Naţională a Moldovei. Mijloacele financiare se utilizează la plata depozitelor garantate. Mijloacele financiare constituite din vărsămîntul obligatoriu anula se utilizează la acoperirea cheltuielilor curente prevăzute de bugetul Fondului. În cazul insuficienţei acestor mijloace pentru acoperirea cheltuielilor curente, insuficienţa se acoperă din mijloacele financiare constituite din investirea mijloacelor sale. În caz de surplus al mijloacelor, surplusul se utilizează la plata depozitelor garantate în condiţiile legislaţiei în vigoare3. Fondul investeşte mijloace financiare disponibile numai în titluri emise de Guvern sau de Banca Naţională a Moldovei4. La planificarea bugetului Fondului, Consiliul de administraţie stabileşte anual, nu mai tîrziu de finele lunii octombrie a anului de gestiune, vărsămîntul obligatoriu anual în formă de rată procentuală din suma totală a depozitelor garantate conform plafonului stabilit. Banca efectuează acest vărsămînt pînă la 31 decembrie al anului de gestiune. În termen de 90 de zile calendaristice de la data admiterii sale la formarea mijloacelor Fondului, banca plăteşte o contribuţie iniţială unică de 1% din suma depozitelor garantate în funcţie de plafonul stabilit la art.6, înregistrate în bilanţul băncii la ultima dată gestionară a trimestrului precedent admiterii acesteia la formarea mijloacelor Fondului. Societăţile bancare constituite în urma unei fuziuni sau a unei alte modalităţi de transformare se scutesc de plata contribuţiei iniţiale5. Banca autorizată depune în Fond o contribuţie trimestrială de 0,25% din suma totală a depozitelor garantate în funcţie de plafonul stabilit, înregistrate în bilanţul băncii la sfîrşitul fiecărui trimestru. Banca plăteşte contribuţia trimestrială în termen de 15 zile lucrătoare de după încheierea trimestrului de gestiune. Calculul contribuţiei trimestriale îl efectuează banca în modul stabilit de Fond. Comisia de cenzori a băncii, precum şi auditorii ei externi, verifică corectitudinea calculării sumei totale a depozitelor garantate. În cazul insuficienţei mijloacelor Fondului pentru compensarea plăţii depozitelor garantate de acesta, băncile plătesc o contribuţie specială în condiţii stabilite de Consiliul de administraţie. Contribuţia se 1

Legea Republicii Moldova „Privind garantarea depozitelor persoanelor fizice în sistemul bancar” N 575-XV din 26.12.2003 Legea Republicii Moldova „Privind garantarea depozitelor persoanelor fizice în sistemul bancar” N 575-XV din 26.12.2003 3 Legea Republicii Moldova „Privind garantarea depozitelor persoanelor fizice în sistemul bancar” N 575-XV din 26.12.2003, art.8 4 Raportul anual de activitate a Fondului de Garantare a Depozitelor pentru anul 2005 5 Legea Republicii Moldova „Privind garantarea depozitelor persoanelor fizice în sistemul bancar” N 575-XV din 26.12.2003,art. 19 2

calculează în funcţie de depozitele înregistrate în ultima zi a trimestrului precedent. Echivalentul în lei al depozitelor în valută străină se calculează la cursul oficial al leului moldovenesc de la acea dată faţă de valuta străină respectivă. Contribuţia specială plătită într-un trimestru nu poate fi mai mare de dublul contribuţiei trimestriale plătite în acel trimestru. În cazul în care Fondul a acumulat, pentru plata depozitelor garantate, mijloace care echivalează cu 7% din totalul depozitelor garantate înregistrate în sistemul bancar la ultima dată gestionară, Consiliul de administraţie poate decide suspendarea plăţii contribuţiilor trimestriale. Dacă mijloacele Fondului au scăzut sub nivelul prevăzut, plata contribuţiilor trimestriale este reluată6. În cazul în care banca nu plăteşte contribuţiile în intervalul de timp stabilit, Fondul încasează în mod incontestabil din contul ei sumele datorate. Fondul poate contracta împrumuturile numai dacă activele sale, inclusiv contribuţiile speciale, sînt insuficiente pentru efectuarea integrală a plăţilor către deponenţi. Fondul garantează depozitele în monedă naţională şi în valută străină deţinute de rezidenţi şi nerezidenţi persoane fizice în băncile autorizate. Nu sînt garantate următoarele depozite: a) depozitele administratorilor băncii; b) depozitele persoanelor fizice acţionari ai băncii care deţin minimum 5% din capitalul ei; c) depozitele soţilor şi rudelor de gradul întîi şi al doilea ale persoanelor consemnate la lit.a) şi b); d) depozitele persoanelor fizice terţe care activează în numele persoanelor consemnate la lit.a) şi b); e) depozitele persoanelor fizice ce deţin, în întreprinderi afiliate şi societăţi dependente, funcţii similare celor enumerate la lit.a) şi b); f) depozitele persoanelor fizice care au obţinut de la aceeaşi bancă dobînzi sau alte avantaje financiare în condiţii preferenţiale; g) depozitele persoanelor fizice în Banca de Economii S.A. la situaţia din 2 ianuarie 1992, atît cele în vigoare, cît şi cele reperfectate la data de 29 iulie 1994, luîndu-se ca bază soldul acestora conform situaţiei conturilor din 2 ianuarie 1992, care sînt deja garantate de stat prin Legea privind indexarea depunerilor băneşti ale cetăţenilor în Banca de Economii; h) titlurile de creanţă la purtător; i) depozitele declarate ilicite prin hotărîre judecătorească. Fondul suspendă plata depozitelor persoanelor fizice cărora li s-a intentat acţiune în instanţă privind legalitatea depunerilor, iar hotărîrea judecătorească nu a devenit definitivă; j) toate instrumentele care intră în noţiunea de capital reglementat al băncii. Fondul compensează plata depozitelor în cazul în care acestea devin indisponibile. Fondul poate efectua plăţi, în condiţii stabilite de el, pentru acoperirea pierderilor băncii care, nu mai tîrziu de 3 luni de la data intentării procesului de insolvabilitate unei alte bănci, a achiziţionat de la aceasta active contra obligaţiuni egale cu diferenţa pozitivă dintre suma obligaţiunilor în limitele depozitelor garantate preluate şi suma mijloacelor băneşti obţinute de la gestionarea activelor achiziţionate. În cazul indisponibilităţii depozitelor, administratorul insolvabilităţii trimite Fondului, în termen de 5 zile de după validarea creanţelor conform Legii insolvabilităţii, o informaţie completă privind depozitele respective în modul stabilit de Fond. În cazul indisponibilităţii depozitelor băncii faţă de care este intentat proces de insolvabilitate, Fondul stabileşte normele de prezentare a informaţiilor cu privire la garantarea depozitelor în sistemul bancar din R.Moldova Este cert faptul ca activitatea Fondului este la început de cale, dar totuşi este necesar de a efectua o informare în masă mai detaliată şi amplă în ceea ce priveşte garantarea depozitelor, acest fapt fiind exeplicat prinf faptul ca foarte multe persoane fizice şi-au pierdut încrederea în sistemul bancar, după destrămarea URSS, şi pierderile depozitelor depouse la Banca de Economii. O informare mai detaliată şi profundă despre activitatea Fondului ar permite pe de o parte majorarea depozitelor în cadrul sistemului bancar autohton, pe de lată parte maojorarea resurselor fondului. Situaţia depozitelor persoanelor fizice, precum şi a deponenţilor în sistemul bancar la 31 decembrie 2006 comparativ cu 31 decembrie 2005. Evoluţia structurii numărului deponenţilor (persoane fizice) în dependenţă de gradul de garantare în sistemul bancar din Republica Moldova precum şi evoluţia depozitelor acestora sînt prezentate în Diagrama 4 şi Diagrama 5. Diagrama 4 Structura numărului deponenţilor persoanelor fizice 6

Legea Republicii Moldova „Privind garantarea depozitelor persoanelor fizice în sistemul bancar” N 575-XV din 26.12.2003, art.14

Sursa: Raportul anula al FGDSB, 2006 Diagrama 5 Structura depozitelor persoanelor fizice

Sursa: Raportul anula al FGDSB, 2006 Structura deponenţilor, depozitele cărora sînt garantate şi a depozitelor acestora în dependenţă de plafonul de garantare la situaţia din 31 decembrie 2006, comparativ cu 31 decembrie 2005 este prezentată în Tabelul 2

Tabelul 1 Structura depozitelor şi a deponenţilor în dependenţă de plafonul de garantare

Sursa: Raportul anula al FGDSB, 2006 Principala sursă financiară a Fondului o constituie contribuţiile încasate de la băncile autorizate participante la formarea resurselor acestuia. Băncile autorizate contribuie cu sumele datorate Fondului în conformitate cu prevederile Legii şi ale Regulamentului cu privire la modul de calculare şi plată de către bănci a vărsămintelor şi contribuţiilor către Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, aprobat prin Hotărîrea Consiliului de administraţie nr.8 din 20.08.04. Pe parcursul anului 2006 Fondul a încasat de la băncile autorizate contribuţii trimestriale în proporţie de 10,010.5 mii lei, suma cumulativă a mijloacelor destinate garantării depozitelor persoanelor fizice din contribuţii bancare constituind 27,871.3 mii lei. Creşterea încontinuu a depozitelor persoanelor fizice în sistemul bancar a asigurat sporirea contribuţiilor trimestriale ale băncilor, achitate pe parcursul anului 2006 cu 17.5 la sută faţă de încasările din anul 2005. În conformitate cu art. 9 al Legii, mijloacele destinate garantării depozitelor sînt completate cu veniturile din activitatea investiţională (1,291.9 mii lei) şi mijloacele neutilizate destinate cheltuielilor curente (95.4 mii lei). Situaţia mijloacelor financiare destinate garantării depozitelor persoanelor fizice, constituite de la data înfiinţării Fondului pînă la 31 decembrie 2006 este prezentată în Tabelul 3. Astfel, resursele financiare ale Fondului acumulate pe parcursul activităţii sale alcătuiesc circa 2.7 la sută din totalul depozitelor garantate înregistrate în sistemul bancar la situaţia din 31 decembrie 2006. Structura mijloacelor destinate garantării depozitelor persoanelor fizice acumulate de către Fond la situaţia din 31 decembrie 2006 este redată în Diagrama 8 În luna octombrie a anului 2005 Consiliul de administraţie a aprobat bugetul Fondului pentru anul 2006. Bugetul aprobat a servit drept bază pentru stabilirea vărsămîntului obligatoriu anual în mărime de 0.1014% din suma totală a depozitelor garantate în sistemul bancar. La sfîrşitul anului 2005 Fondul a încasat vărsămîntul obligatoriu anual în suma totală de 920.6 mii lei. Aceste mijloace au fost îndreptate spre acoperirea cheltuielilor curente în procesul dezvoltării Fondului pe parcursul anului 2006.