Analiza Stocurilor de Marfuri in Unitatile Comerciale. (Conspecte - MD) [PDF]

Zitiervorschau

Tema 3: Analiza stocurilor de marfuri in unitatile comerciale 1. Analiza starii stocurilor de marfuri si a schimbarilor in dinamica 2. Analiza factoriala a stocurilor de marfuri medii 3. Analiza vitezei de circulatie a marfurilor

1.

Analiza starii stocurilor de marfuri si a schimbarilor in dinamica Necesitatea satisfacerii neintrerupte a cerintelor cumparatorilor cere mentinerea in reteaua comerciala a unor stocuri a caror marime si structura sa asigure continuitatea vinzarilor de marfuri. Marimea stocurilor de marfuri din motivul ca trebuie constant sa corespunda marimii vinzarilor se normeaza,normativele stocurilor de marfuri se elaboreaza pe trimestru cit pe intregime in intreprindere atit si pe grupe de marfuri, principalul indicator care caracterizeaza starea stocurilor de marfuri este gradul de corespundere marimii normate exprimata in zile si in valoare: SMzile= SMvaloare= Deoarece normativul se stabileste pe trimestru si analiza in primul rind se efctueaza pe trimestru. Scopul acestei directii de analiza il constituie stabilirea cauzelor cresterii respective scaderii fata de normativ a stocurilor in scopul fundamentarii planului de vinzare a marfurilor in concordanta cu cerinta cererii. Prin stabilirea normativelor stocurilor de marfuri se urmarste determinarea unei astfel de marimi iar in cadrul acesteia o astfel de structura incit vinzarile sa fie asigurate in mod continuu si cu cheltuieli rationale. Pentru analiza respectarii normativelor se aplica urmatorul tabel: Tabel 1: Analiza respectarii normativileor la stocurile de marfuri Trimestre Normat SM SM Efective Incep perioadei Sf perioadei Initiala zile zile zile ∑ ∑ ∑ ∑ 1 5620 56,8 6325 60,3 6200 59,1 +705 2 5835 60,2 6200 62,2 5900 59,2 +365 3 5865 57,1 5900 55,1 5860 54,7 +35 4 5940 53,2 5860 50,1 5965 51,0 -80

Abaterea Finala zile zile ∑ +3,5 +580 +2,3 +2,0 +65 -1 -2 -5 -2,4 -3,1 +25 -2,2

Concluzie: Rezultatele obtinute arata ca in trimestrul 1 la intreprindere era un surplus de stocuri corespunzator de 705 mii lei si 580 mii lei, aceasta vorbeste despre faptul ca la intreprindere la acest trimestru au fost imobilizate in mod national mijloacele material si banesti, posibil in urma a careva masuri intreprinse de managementul intreprinderii stocurile sau redus intrimestrul 2 insa la inceputul trimestrului 3daca situatia era cit de cit normala a finele trimestrului a fost admisa o lipsa de stocuri fata de marimea normata ceea ce a dus la modificari negative in trimestrul 4, prin urmare putem spune ca starea stocurilor de marfuri la intreprindere este nesatisfacatoare.

Analiza continue cu precautarea starii stocurilor de marfuri pe grupe sau tipuri de marfuri in parte, aceasta permite o studiere mai profunda a starii stocurilor de marfuri. Tebel 2: Aprecierea starii stocurilor de marfuri pe structura Grupe La inceputul perioadei La finele perioadei de norativ efectiv abaterea normativ efectiv abaterea marfur zile zile zile zile zile zile ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ i A 634 63,0 648 64,9 +14 +1,9 721 71,7 725 72,6 +4 +0, 9 B 215 93,8 226 97,5 +11 +3,8 2880 99,5 2 99,4 +2 -0,1 0 5 5 5 C 650 47,8 723 52,6 +73 +4,7 630 46,4 610 44,3 +2 -2,1 0 D 660 42,4 850 54,7 +19 +12, 710 45,6 700 45,0 -10 -0,6 0 3 E 380 127, 360 118, -20 -8,1 380 127, 370 121, -10 -5,8 3 2 3 5 Total 499 50,5 +42 +1,6 5243 47,2 5224 45,0 -19 -2,2 3 7 Concluzie: Rezultatele obtinute arata ca pe total unitatea economica la inceputul perioadei s-a inregistrat un surplus de stocuri, la finele perioadei situatia a trecut intr-o lipsa atit in expresie valorica cit si in zile. La formarea unui surplus la inceputul perioadei a dus surplusul inregitrat la produsele B si D. La aceste produse s-au redus essential stocurile la finele perioadei corespunzator de la 115 mii lei la 25 mii lei si de la 190 la -10 mii lei. Astfel putem spune ca aproape nu sa redresat situatia si la stocurile de marfuri la produsele E. Rezultatele mentionate in ansamblu servesc ca baza pentru elaborarea deciziilor de gestiune a stocurilor pe viitor.

Smedii= Deoarece marimile stocurilor la date anumite ne dau o caracteristica incompleta pe perioada analizata in mersul analizei este necesar de studiat stocurile medii de marfuri care se calculeaza ca o medie cronologica: SM=

pentru cazul cind avem informatie pentru starea si marimea stocurilor la

date anumite. In mod general Smedii se determina dupa formula: SM=

2.

Analiza factoriala a stocurilor de marfuri medii Factorii principali ce influenteaza modificarea modificarea stocurilor de marfuri medii sunt: 1) Modificarea V din vinzari 2) Modificarea structurii vinzarilor 3) Modificarea vitezei de circulatie a marfurilor

4) Modificarea calitatii marfurilor 5) Modificarea dintre cerere si oferta 6) Modificarea distantei de la furnizor Modificarae VV: Cu cit se realizeaza mai multe marfuri cu atit ma mare trebuie sa fie stocuriloe de marfuri, insa aceasta dependenta nu este direct proportionala deoarece R de sporire a stocurilor de marfuri este mai mic decit R(ritmul) de sporire a VV, aceasta dependenta poate fi prezentata astfel: Rsporire(stocurilor de marfuri)= √ Astfel la o majorare a VV in dinamica cu 14% stocurile de marfuri trebuie sa creasca doar cu 3,75% 3,75%=√ Pentru a determina marimea si sensul influentei modificarii VV se aplica dependenta factoriala: SM= Influenta acestor factori se calculeaza doar prin metoda MSL Exemplu de calcul a influentei factorilor asupra stocurilor medii: Tabel 3: Indicatori Perioada precedenta Perioada raportata VV,mii lei 4321 4501 SM, mii lei 1284 1300 Viteza, zile 107 104 Calculul influentei factorilor asupra stocurilor medii Nr.calcul Nr.substitutiei Factori de Indicatorul influenta analizat VV V 1 0 4321 107 1284 2 1 4501 107 1338 3 2 4501 104 1300 SM=

Metoda de calcul

Influenta factoriala

X 1338-1284 1300-1338

X +54 -38

=1338 mii lei (indicatorul analizat)

BVF: 1300-1284=54-38 +16=+16 Concluzie: Deci cresterea marimii stocurilor medii cu 16 mii lei a fost conditionata de sporirea vinzarilor, influenta acestui factor a dus la majorarea stocurilor medii cu 54 mii lei, in acelasi timp s-a inregistrat o accelerare a vitezei de rotatie a marfurilor cu 3 zile ceea ce a redus stocurile de marfuri cu 38 mii lei. La general situatia poate fi apreciata ca fiind satisfacatoare.

Analiza factoriala a SM poate fi efectuata pe urmatoarele trepte: 1) Pe sectoare de activitate 2) La nivelul grupelor de marfuri 3) La nivelul sortimentelor de marfuri comercializate Se efectueaza in toate aceste cazuri analiza factoriala SM pe baza aceeasi dependente factoriale, numai ca in aceste cazuri se aplica metoda indicatorilor recalculati. Tabel 4: Calculul influentei factorului asupra stocurilor marfurilor medii pe sortimente de marfuri Grupe de SM, mii lei Abaterea Inclusiv in urma marfuri absoluta Normativ Recalculat Efectiv ΔVV ΔV A 1 2 3 4=3-1 5=2-1 6=3-2 A 290 295 310 +20 +5 +15 B 400 471 420 +20 +71 -51 . . . Total 1284 1338 1300 +16 +54 -38

SM= SM0=290 SM1=310 VV0=840 VV1=856 V0=124 V1=130

ΔMrec=

SM1=

grupa A

SMrec= (De intrebat de profa………)…………………………………………………………………………………… Grupe de Structura VV% Stoc de Numere Influenta marfuri marfuri procentuale Δstructura VV Normativ Efectiv Abaterea normativ A 1 2 3=2-1 4 5=3*4 6=total 5/100 1. alimentare 60 63 +3 514 +1542 X 2.nealimentare 40 37 -3 770 -2310 X Total 100 100 1284 -768 768/100=7,68 mii lei Concluzie:

In cazul examinat stocurile medii pe unitatea comerciala sau redus aproximativ cu 7,7 mii lei, ca urmare a faptului ca in structura vinzarilor sa majorat ponderea produselor alimentare pentru care termenul de pastrare este mult mai redus si prin urmare si marimea lor in stoc este mai mica. Acest rezultat poate fi apreciat negativ daca modificarea structurii vinzarilor a fost generata de existenta unor neajunsuri pe linia aprovizionarii si comercializarii marfurilor, iar daca modificarile au avut loc ca urmare la cerintele pietei situatia poate fi apreciata la un nivel suficient. Pentru a determina marimea si sensul influentei schimbarii vitezei de circulatie a marfurilor asupra ………… se aplica aceeasi dependent factoriala SM=

. La majorarea duratei de

rotatie a marfurilor(viteza de circulatie) are loc o incetinire a rotatiei iar la reducerea duratei o accelerare. Viteza de rotatie influenteaza in sensul micsorarii stocului atunci cind are loc o accelerare a ei, adica cu cit viteza va fi mai accelerata cu atit stocul va fi mai mic deci inseamna ca marimea stocului este in raport invers proportional cu viteza de circulatie a marfurilor. Pentru a calcula marimea influentei acestor factori se foloseste MSL(pentru cazul-total pe intreprindere) I metoda indicatorilor recalculati(pentru cazul calcularii pe grupuri si sortimente de marfuri). Vezi exemplul tabelul 3 si 4 la MSL.

3.

Analiza vitezei de circulatie a marfurilor “+”

Nr.rotatii= Dur.1 rotatii=

(zile)

“-“

1) Constatam marimea indicatorului 2) Calculam Δ(abaterea) 3) Calculam influenta factoriala In mersul analizei se calculeaza marimea acestui indicator dupa formulele sus prezentate apoi se apreciaza schimbarile in dinamica calculind abaterea absoluta pe total unitatea comeciala cit si pe grupe de marfuri, este bine sa se urmareasca schimbarea vitezei de circulatie a marfurilor parallel cu schimbarea volumului de vinzari si a stocurilor medii, aceasta permite a urmari cum se pastreaza tendinta modificarii acestor indicatori, tabelul aplicat: Tabel 5: Analiza dinamicii vitezei de circulatie a marfurilor, stocurilor si vinzarilor Grupe de marfuri

VV, mii lei plan

A B

840 900

Total

4020

SM, mii lei

V, zile

efectiv %indeplinirea normativ efectiv acoperirea plan efectiv planului normativului 856 101,9 290 310 106,9 124 130 1060 117,8 400 420 105 160 143 3980

99,0

1284

13338

104,2

115

121

Δ +6 17 +6

O reducere a volumului de vinzari si cresterea stocului au conditionat incetinirea vitezei de circulatie a marfurilor. In urma incetinirii vitezei de circulatie a marfurilor intreprinderea a fost nevoita sa efectueze investitii de mijloace banesti suplimentare in suma de (+6)*

=+66 mii

lei. Viteza de circulatie se modifica sub influenta directa a volumului de vinzari, structurii vinzarilor si a stocului mediu. Influenta modificarii volumului de vinzari si a stocului mediu se determina prin MSL la nivel de intreprindere, iar pe grupe si sortimente de marfuri si subdiviziuni-metoda indicatorilor recalculati. Tabel 6: Exemplu de calcul a influentei factorilor asupra vitezei de circulatie a marfurilor prin medoda indicatorilor recalculati: Grupe de V, zile Abaterea Inclusiv in urma marfuri absoluta plan recalculat efectiv ΔSM ΔVV A 124 132,8 130 +6 +8,8 -2,8 B 160 168 143 -17 +8 -25 Total 1115 1119,8 1121 +6 +4,8 +1,2 Concluzie: Incetinirea vitzei de rotatie cu 6 zile a fost conditionata atit de modificarea stocurilor medii cit si a volumului de vinzari corespunzator cu 4,8 si 1,2 zile. Rezultatul obtinut vorbeste despre necesitatea efectuarii unei analiza mai profunde pentru a argumenta si motiva rezultatul. Deoarece unitatile economice comercializeaza de regula o gama variata de marfuri fiecare avind o durata a unei rotatii specifice aceasta se extinde asupra vitezei medii pe total intreprindere, marimea influentei modificarii structurii vinzarilor se determina prin: Tabel 7: Metoda numerelor procentuale tabel calculul influentei modificarii structurii procentuale Grupe de VV,% V, zile Nr Infl. Δstr. marfuri plan procentual plan efectiv Δ Alimentare 60 63 +3 20,4 +61,2 X Nealimentare 40 37 -3 38,2 -114,6 X Total 100 100 -53,4 53,4/100=0,5 zile Concluzie: In perioada analizata viteza medie pe unitate comerciala s-a accelerat cu 0,5 zile ca urmare a modificarii structurii vinzarilorin directia cresterii ponderii produselor alimentare pentru care este caracteristica o viteza de circulatie mai accelerata. Daca admitem ca modificarea structurii a fost un raspuns la schimbarea cererii pe piata atunci acest fapt putem aprecia poziv, iar daca modificarilementionate au avut lloc din motivul unor neajunsuri pe linii a aprovizionarii si vinzarii marfurilor acest rezultat este nesatisfacator. Deci in acest caz modificarile inregistrate in structura vinzarile trebuie sa constituie obiectul de studio pentru managementul intreprinderii in viitor.

Tema 4: Analiza cheltuielilor peripadei in unitatile comerciale 1. Aprecierea schimbarilor in dinamica si structura cheltuielilor perioadei 2. Analiza factoriala a cheltuielilor comerciale

1.

Aprecierea schimbarilor in dinamica si structura cheltuielilor perioadei Sursa principala de informatie este forma 2. Raportul de profit si pierderi si anexele la el. Consumurile de resurse in sfera circulatiei marfurilor este reflectat prin suma cheltuielilor care si constituie obiectul analizei. In practica analitica ca indicatori de baza se folosesc: 1) Cheltuieli exprimate in valoare(sau suma cheltuielilor) 2) Rata cheltuielilor

Rch= Analiza incepe cu aprecirea generala lasuma si rata chetuielilor perioadei in dinamica Tabelul 1: Analiza cheltuielilor perioadei in dinamica Indicatori Perioada precedenta Perioada raportata Abaterea VV, mii lei 3665 3724 +59 Cheltuielile perioadei 2218 2137,5 -80,5 totale, mii lei Rata cheltuielilor *(%) 60,5 57,4 -3,1 (p2/p1*100) La intreprindere in perioada analizata a avut loc o reducere a cheltuielilor perioadei in marime de 80,5 mii lei care a avut loc in conditiile cresterii VV. Moment pozitiv il constituie si faptul ca sa inregistrat o reducere a ratei cheltuielilor cu 3,1%. Rezultatele obtinute constata un moment pozitiv in directia data la intreprindere. Analiza continue cu aprecierea schimbarilor ce au avut loc in structura cheltuielilor perioadei. Tabelul 2: Analiza structurii cheltuielilor perioadei in dinamica Tipuri de chetuieli Perioada precedenta Perioada raportata Ponderea% ∑, mii lei Ponderea% ∑, mii lei Cheltuieli 1642 74,0 1581,7 73,9 comerciale Cheltuieli generale 386 17,4 354,5 16,6 si ad. Alte chetuieli 190 8,6 201,3 9,5 operationale Cheltuielile 2218 100% 2137,5 100% perioadei totale Ch-com / ch per. = ponderea Concluzie:

Abaterea ∑, mii lei Ponderea% -60,3

-0,1

-31,5

-0,8

+11,3

+0,9

-80,5

0

Reducerea cheltuielilor perioadei in dinamica a avut loc in cea mai mare parte din contul reducerii cheltuielilor comerciale cu 60,3 mii lei. Aceasta tendinta se apreciaza pozitiv deoarece anume in ∑ cheltuielilor comerciale in mare parte se exprima efortul colectivului intreprinderii. Daca la cheltuielile generale si administrative se urmareste deasemenia o tendinta pozitiva apoi la alte cheltuieli operationale sau inregistrat supra cheltuieli care pe viitor constituie o rezerva interna de reducere a cheltuielilor perioadei. Cheltuielile comerciale variabile care cresc proportional cu VV – cheltuieli constant Impartirea cheltuielilor comerciale in variabile si constante permite a calcula pe linga abaterea absoluta si abaterea relativa. Δabsoluta=ch1-ch0 Δrelativa=ch1-chrecalculate

Chrecalculate= Tabelul 3: Exemplu de calcul a abaterii relative Indicatori Cheltuieli comerciale totale Din care: Cheltuieli variabile Chletuieli constante

Per.precedenta 1642

Per.raportata 1581,7

Abaterea -60,3

987,8

943,9

-43,9

654,2

637,8

-16,4

Ritmul de crestere VV este: 3724/3665*100=101,6% Per.rap VV/per.prec VV*100 Calculam suma cheltuielilor comerciale variabile pentru nivelul efectiv al vinzarilor. Ch.comerciale recal.= Cheltuieli comerciale totale recalculate=1003,6+654,2=1657,8 mii lei Abaterea relative ch.comerciale=1581,7-1657,8=-76,1 mii lei Luarea in considerare a impartirii cheltuielilor comerciale in variabile si constante permite aprecierea mai obiectiva a modificarilor ce au avut loc in marimea acestui indicator. Ch.com.variabile=

2.

Analiza factoriala a cheltuielilor comerciale In continuare se precauta marimea influentei factorilor asupra ∑ ch.com.var., deci formula dependentei factoriale este: ∑ch.com.var.= Δ∑ch.com.var.= Exemplu: Indicatori

Per.precedenta

Per.raportata

Abaterea

VV, mii lei Ch.com.var.,mii lei Rata ch.com (p2/p1*100)

3665 987,8 26,952

3724 943,9 25,346

+59 -43,9 -1,608

1) Influenta ΔVV Δ∑ch.com.var(VV)= 2) Influenta ΔRch.com.v Δ∑ch.com.v(Rch)= BVF: -43,9=+16-59,8 43,9=43,9 Concluzie: Reducerea ch.com.var cu 43.9 mii lei este rezultatul reducerii ch.com.var influenta carora a constituit 59.80 mii lei. Totodata a avut loc o crestere VV sub influenta caruia ∑ cheltuielilor sa majorat cu 15,9 mii lei (≈16). Influenta acestui factor este adevarata deaceea rezultatele obtinute la acest compartiment pot fi apreciate ca fiind satisfacatoare. Exemple d calcul a Ratei medii de ch.com.variabile pe unitatea comerciala reesind din urmatoarea informatie: Grupe de marfuri VV, mii lei Rch.com.variabile plan efectiv plan efectiv A 1200 1306 12,4 12,8 B 860 924 30,0 32,2 Total 2060 2230 19,75% 20,84% 1) Calculam suma ch.com planificat:

2) Calculam ∑ ch.com.efectiv

3) Calculam ch.com.v.planificat *100=19,75% 4) Calculam Rch.com.efectiv

Cazul 2: Cind dispunem de urmatoarea informatie: Grupe de marfuri Structura VV, %

R ch.%

plan 60 40 100

A B Total

efectiv 66 34 100

plan 12,2 30,0 19,32

efectiv 11,4 33,4 18,9%

Media ponderata(Rch0)= Rch1= Rata medie a ch.com.var se modifica sub influenta modificarii structurii vinzarilor si in acest caz se aplica metoda numerelor procentuale. Exemplu: Informatie initiala Grupe de marfuri A B B Total

VV, mii lei plan 1860 2400 1900 6160

efectiv 1400 2460 1940 5800

Metoda numerelor procentuale Grupe de Structura VV, % marfuri plan efectiv A 30,2 24,1 B 39,0 42,4 C 30,8 33,5

Δ abaterea -6,1 * +3,4 +2,7

Rch % plan 30,4 22,4 34,4

Total

-

-

100

100

Rch, % plan 30,4 22,4 34,4 ?

Nr % (abaterea*r.ch) -1,85 +77,17 + +92,88 ∑-16,4

Influenta Δstruct. X X X -16,4/100=0,164%

Δ* Rata Concluzie: Rata medie a ch.com.var. sa redus in perioada analizata cu 0,16%, in urma schimbarii structurii vinzarilor in directia reducerii preponderenta a grupei A de marfuri care are o rata individuala mai inalta.