Propunere Tehnica [PDF]

Zitiervorschau

Ofertant SC PGH CONSTRUCT-COM SRL

PROPUNERE TEHNICA

ORGANIZAREA LUCRARILOR

Aferente ibiectivului de investitie „CONSTRUIRE DISPENSAR MEDICAL, COMUNA JIJILA, SAT GARVAN, JUD. TULCEA” . - Cladirile existente pe amplasament : - In limita amplasamentului exista un imobil vechi,propus la demolare. -Zone de depozitare :- Depozitarea materialelor se va face în spaţii special amenajate. Acestea trebuie amplasate pe teritoriul şantierului, ţinându-se cont de riscurile pe care le implică manipularea şi depozitarea materialelor, conform actelor de însoţire de la producători şi de condiţiile de impact asupra mediului (contaminări ale solului, aerului, apei, etc.) Materialele care pot fi deteriorate din cauza apei trebuie să fie protejate şi nu se depozitează direct pe pământ. Materialele vor fi identificate cu etichete. Substanţele chimice vor fi depozitate în spaţii separate (mai ales dacă prezintă incompatibilităţi cu alte materiale). Materialele care prezintă pericol de explozie sau incendiu (tuburi de oxigen, acetilenă, vopsele, diluanţi, etc.) vor fi depozitate separat, departe de surse de căldură sau foc deschis. Se vor asigura căi de manipulare a materialelor în zonele de depozitare. Acestea vor fi menţinute în permanenţă libere şi curate (fără obstacole de orice fel, noroi, pete de uleiuri, etc.). Vor fi marcate corespunzător. Pentru materialele de carieră sau balastieră se amenajează pe terenul aferent organizării de şantier fixă o zonă delimitată pentru depozitarea acestora. Toate materialele ce rezultă din demolarea şi lichidarea lucrărilor subterane/supraterane, a structurilor şi altor obiecte vor fi evacuate în afara şantierului. - Accesele in santier :- Aprovizionarea santierului va fi posibila de la nivelul Strazii Garofitei si al E87,situat in nordul amplasamentului. - Amplasarea lucrarilor temporare : - Pe amplasament pot fi amplasate containere magazii si dupa caz grup sanitar ecologic. Functie de necesitati si fluxul tehnologic vor fi amplasate magazii de depozitare temporare, instalatii temporare de lucru pentru realizarea lucrarilor incluse in prezentul contract. Toate imprejmuirile si portile din Santier vor fi verificate si intretinute in mod regulat si orice defect reparat fara intarziere. Imprejmuirea va fi prevazuta cu porti de acces dupa cum este necesar pentru satisfacerea nevoilor ocupantilor terenurilor adiacente. Antreprenorul va fi responsabil cu pastrarea portilor de acces inchise in afara programului de lucru.

CARACTERISTICI TEHNICE ALE OFERTEI Amplasamentul obiectivului este reprezentat de o parcela T36,Cc937, cu suprafata de 344,00 mp, situate in central localitatii, la intersectia strazii Garofitei cu strada Lalelelor, la circa 65,00 m de strada Principala. Pe aceasta parcela, de forma neregulata , se propune amplasarea unei cladiri , cu functiunea de dispensar uman rural, in regim de inaltime P+M. Cladirea se va amplasa , relativ pe amplasamentul imobilului vechi , la limita incintei de nord-est si sudest, astfel incat sa se respecte un aliniament spre strada de 3,50 m. Dimensiunile maxime ale cladirii sunt de 10,65 x 13,95 m Cladirea, va rezolva spatii pentru consultatii si tratamente, respectand prevederile NPO 21/1997- Normativ privind “Proiectare dispensare si policlinici pe baza exigentelor de performanta”,pentru circa 7,5 consultatii/an si locuitori – la 280 zile lucratoare. Dispensarul medical,rural,va cuprinde urmatoarele sectoare functionale: -sectorul consultatii:1 cabinet -sectorul tratamente:1 cabinet -sectorul sterilizare :1 camera sterilizare -sectorul administrativ,personal,pacienti:grupuri sanitare pacienti,pe sexe si pentru persoane cu dizabilitati;grup sanitar personal medical si vestiar;camera material sanitar. -sectorul serviciilor tehnico-gospodaresti,utilitati:centrala termica,depozit. -locuinta medic:1 apartament de doua camere,pentru locuinta de serviciu- medic. Cladirea, cu o volumetrie relativ compacta, dictata de forma terenului,dar si de aliniamentul stradal impus,va avea o forma dreptunghiulara,cu doua retrageri succesive ,pe directia N-S si dimensiuni 13,95X10,65M. Cota+0.00=44,20,la cca 0,60m mai sus fata de cota generala a terenului. Se propune un acces secundar, la spatiul centralei termice si al depozitului,situate pe latura secundara de N-E a cladirii. Spatiile principale cu functiuni medicale ,sunt amplasate pe laturile de sud si S-E. Schema functionala a cladirii,propune rezolvarea grupelor functionale medicale la nivelul usor accesibil,la parter,iar locuinta medic,la mansarda,astfel: PARTER La nivelul parterului,se propune atat sectorul serviciilor medicale,cat si cel administrativ ,al utilitatilor si accesul spre apartamentul medicului. Accesul propus pe latura sudica,intr-un windfang,dirijeaza publicul spre sala de asteptare,dar si spre scara locuintei medic si depozit material medical. Suprafata construita parter=130,35mp Suprafata utila parter=103,53mp. MANSARDA Mansarda,accesibila de la nivelul scarii interioare,rezolva spatiile unui apartament de serviciu cu 2 camere,pentru medic si un pod partial. Suprafata construita mansarda=82,50mp Suprafata utila mansarda=60,19mp. Instalatii interioare Pentru asigurarea microclimatului in incaperi, se propune un sistem de incalzire local, cu o centrala termica cu combustibil solid. Instalatiile electrice, de iluminat si prize, se vor executa dupa racordarea la reteaua existenta in zona. Alimentarea cu apa se va face ,prin racord la reteaua exterioara,existenta in zona. Evacuarea apelor uzate menajere,provenite de la instalatiile sanitare,se va face in prima faza, pana la executarea retelei centralizate de canalizare,intr-un bazin vidanjabil,amplasat in incinta.

Lucrari exterioare: Retele exterioare - lucrari retele edilitare: alimentare apa, canalizare, energie electrica - racord alimentare apa, - iluminat exterior - racord canalizare, - fosa ecologica vidanjabila Amenajare exterioara Amenajarea terenului din incinta,va urmari mentinerea in general a pantei terenului natural,ce va asigura si preluarea apelor meteorice spre rigola Nordica a strazii.Accesul in incinta se propune pe latura de nord-vest, intr-o parcare de 2(doua) locuri , prevazuta in extremitatea nordica a amplasamentului.Acest acces va constitui si accesul de interventii, cu o latime de 3,50 m.Spatiile verzi vor respecta HG 525/1996 si vor consta in plantatii ambientale, peluza gazon, gard viu, arbusti si arbori ornamentali. Constructia ce face obiectul proiectului reprezinta o cladire in regim de inaltime parter, compacta, care respecta stilul arhitectural traditional, zonal, al cladirilor nord dobrogene.Amenajarile exterioare si interioare vor pastra caracterul rural, traditional, imbinat cu dotarile moderne si materiale calitativ superioare, creand o ambianta placuta, rustica. Cladirea, cu o volumetrie relativ compacta, dictata de forma terenului,dar si de aliniamentul stradal impus,va avea o forma dreptunghiulara,cu doua retrageri succesive ,pe directia N-S si dimensiuni 13,95X10,65M.Va fi amplasata cu latura lunga paralel cu limita incintei de N-E, la cca 1,90 de aceasta,la 1,90mfata de limita de S-E si la 3,50m fata de aliniamentul strazii Garofitei.Accesul se propune lateral, pe fatada de S-V printr-o mica terasa acoperita ,printr-un pachet de trepte si o rampa pentru persoanele cu dizabilitati,ce va prelua diferenta de nivel de 0,60m dintre aleea de acces si cota zero a cladirii.Accesul persoanelor se poate face pietonal sau auto, de la nivelul strazii Garofitei,printr-o alee carosabila,cu latimea de 3,50m,in zona de inflexiune a strazii,spre o parcare minima de2 locuri.Cota+0.00=44,20,la cca 0,60m mai sus fata de cota generala a terenului.Se propune un acces secundar, la spatiul centralei termice si al depozitului,situate pe latura secundara de N-E a cladirii. Spatiile principale cu functiuni medicale ,sunt amplasate pe laturile de sud si S-E.Schema functionala a cladirii,propune rezolvarea grupelor functionale medicale la nivelul usor accesibil,la parter,iar locuinta medic,la mansarda,astfel: La nivelul parterului,se propune atat sectorul serviciilor medicale,cat si celadministrativ ,al utilitatilor si accesul spre apartamentul medicului.Accesul propus pe latura sudica,intr-un windfang,dirijeaza publicul spre sala de asteptare,dar si spre scara locuintei medic si depozit material medical.Sala de asteptare permite accesul spre sala de consultatii,comuna pentru adulti si copii,grupuri sanitare public si personal medical si iesire din sala tratamente.Conform schemei impuse de NP021/1997,sala de tratamente este comandata prin sala de consultatii si permite accesul la sala sterilizare. S-au respectat atat schemele functionale cat si gabaritele minime ale spatiilor interioare,dar si mobilarea cu dotari si mobilier specific. Mansarda,accesibila de la nivelul scarii interioare,rezolva spatiile unui apartament de serviciu ,pentru medic si un pod partial.

Finisaje interioare: -Cerinţa privind igiena finisajelor consta in asigurarea calităţii suprafetelor interioare a elementelor de delimitare a spatiilor astfel incat sa nu fie periclitata sănătatea utilizatorilor. -Materialele de finisaj trebuie sa aibă următoarele calităţi-lavabile-rezistente la dezinfectanti-sa nu retina prafulsa nu permită dezvoltarea de organisme parazite (gândaci, acarieni, mucegaiuri)-sa prezinte calităţestetice.  Pardoseli gresie ceramica antiderapanta: hol,cabinete,sterilizare,grupuri sanitare,vestiar,CT  Pardoseli gresie ceramica in hol scara si spatiile umede din locuinta medic(baie,bucatarie,ss)  Pardoseala parchet stratificat in apartament medic(living,dormitor)  Placaje faianta;grupuri sanitare,sterilizare,h=2,85; cabinete,h=1.50,pe peretii cu spalator  Zugraveli lavabile,culoare alba:hol,cabinet,materiale sanitare,vestiar,sterilizare ,grupuri sanitare,CT. si ap.medic.  Tamplarie interioara usi celulare lemn,geam clar,culoare mahon;  Glafuri materiale sintetice.

Finisaje exterioare: Placaje straifuri piatra Baschioi – soclu; Tencuieli decorative scoarta de copac ,culoare alba; Tencuieli decorative cu asize,culoare alba; Pardoseli gresie de exterior antiderapanta; Tamplarie lemn stratificat mahon si geam termopan; Streasina lemn vopsit visiniu; Balustrade lemn baituit mahon; Invelitoare tigle ceramice; Jgheaburi si burlane stabicor

Zidarii si compartimentari interioare Structura de rezistenta este conceputa in sistem de zidarie portanta din blocuri caramida Porotherm 25 cm.si termosistem de 10 cm.polistiren. zidarii Peretii portanti din zidarie,vor folosi caramizi cal.I,dimens.240x115x63.mortarul folosit este mortarul varcimentM50z.Grosimea min. a peretilor va de min.o caramida;la peretii exteriori adaugandu-se termosistem de 10cm.gros.din polistiren extrudat,pentru a reduce transferul termic de caldura si pentru a asigura o izolatie termica si fonica cat mai eficienta. Compartimentarea interioara , cu exceptia zidurilor portante , se va realiza din panouri de gips carton cu fonoizolatie de vata minerala. acoperisul Acoperirea cladirii se propune cu sarpanta din lemn ignifugat, peste planseu din beton armat,la cota+3.10;invelitoare traditionala din tigle ceramice , in doua ape ,cu panta de 40% pe doua volume perpendiculare unul pe celalat,cu doua timpane in dreptul volumelor mai inalte Sub sarpanta se va realiza o izolatie termica,alcatuita din vata minerala de 10 cm.gros+polistiren 5cm.gros.

Cosul de fum va depasi coama sarpantei conf.NP118/99. Tratarea volumetrica si a finisajelor a respectat caracterul specific al investitiei, care respecta stilul arhitectural traditional,zonal,al cladirilor nord dobrogene . Structurarezistenta Structura de rezistenta este alcatuita din: - zidarie portanta - planseu din beton armat peste parter - sarpanta din lemn - fundatii continui Pe amplasamentul propus studiul geotehnic a evidentiat urmatoarea stratificatie: - in suprafata, umplutura de pamant negru, pana la adancimea de 2,00m -urmeaza un strat eolian loesoid, din loess galben macroporic, sensibil la umezire, pana la adancimi de 6,00m. In aceste conditii litologice, studiul geotehnic recomanda fundarea pe loess, astfel: - se va executa o sapatura generala pe conturul fundatiilor, cu o adancime de 1,50m de la teren - se vor executa santuri sub fundatii cu latimea egala cu talpa fundatiei si pe o adancime de 1,00m de la cota sapaturii generale, astfel incat sa se ajunga la stratul de loess - in santuri se va asterne loess curat, cu umiditate optima, compactat, in straturi de 15cm grosime realizandu-se un strat final de 50cm grosime - pe acest loess compactat se vor turna apoi fundatiile proiectate. Fundatiile sunt de tipul talpa din beton armat si elevatie din beton armat. Avand in vedere natura terenului de fundare si anume loess categoria A sensibil la umezire, pe parcursul executiei si apoi pe toata durata exploatarii constructiei se vor respecta recomandarile cuprinse in Studiul geotehnic, privind pierderile de apa din retele sau infiltratiile din apele meteorice. Suprastructura este alcatuita din zidarie portanta din caramida de tip Porotherm de 24cm grosime, atat la interior cat si la exterior si mortar M50z. Pentru imbunatatirea comportarii structurii la actiunea combinata a sarcinilor verticale (gravitationale) si orizontale (vant, seism) s-au prevazut: - centuri din beton armat - samburi din beton armat - buiandrugi din beton armat. Centurile din beton armat se vor prevedea in mod obligatoriu la nivelul planseelor, alcatuind o retea inchisa si continua pe nivel.

Instalatii interioare 1. Alimentarea cu energie electrica - instalatii electrice interioare Alimentarea cu energie electrică a clădirii se va face din reţeaua exterioară prin intermediul unei firide de branşament noi. Puterea instalata aferenta cladirii care face obiectul acestui proiect este de 22 Kw, iar puterea absobita este de 15,4 Kw.

Se va realiza o instalatie interioara de distributie a semnalului Tv compusa din: distribuitoare , cablu coaxial si prize Tv , sursa fiind o antena parabolica , o instalatie de telefonie si de internet. Prizele TV ,de telefonie si voce-date RJ 45 sunt amplasate in fiecare incapere: sala tratament,consultatie, la mansarda in cele doua camere. Cablul coaxial se va proteja in tub PVC pentru montaj ingropat . Receptia semnalului Tv se va face prin racordare la antena parabolica. . Instalatii paratrasnet Protectia impotriva tensiunilor accidentale de atingere este asigurata prin legarea tuturor partilor metalice ale instalatiei (care nu sunt sub tensiune dar care pot fi puse accidental sub tensiune) la conductorul de nul de protectie (diferit de conductorul de nul de lucru). Conductorul de nul de protectie va fi legat la priza de pamant in tabloul general . Toate carcasele metalice ale utilajelor si ale motoarelor electrice , cutiile, usile si ramele tablourilor de distributie , aplicele metalice , etc. vor fi legate la aceasta instalatie de protectie. Toate prizele monofazice vor fi de tipul cu contact de protectie. Se va folosi un sistem antiincendiu compus din centrala de detectie incendiu care primeste informatii de la detectoare (senzori de fum), proceseaza informatia si declanseaza un dispozitiv auditiv, montata in sala consultatii. Instalaţiile de semnalizare a incendiilor trebuie să asigure: – detectarea incendiilor atât pe căile de circulaţie pentru funcţionarea normală a construcţiilor, cât, mai ales, în spaţiile şi încăperile auxiliare, precum şi în acele încăperi în care incendiul ar putea evolua nestânjenit, fără a fi observat în timp util; De asemenea se va folosi un sistem complet antiefractie compus din centrala de alarma, 2 detectori de miscare, contact magnetic, acumulatori, sirena de exterior cu protectie antivandal si semnalizare opto-acustica, transformator si carcasa. Zona edificabila, va reprezenta un aliniament fata de limita proprietatii de nord-vest si sud-vest, spre strada, de 3,50 m (dat fiind categoria redusa a drumului satesc,care prezinta o ampriza generoasa)si dimensiuni minime, conform Codului Civil , spre celelalte vecinatati. Amenajarea terenului din incinta,va urmari mentinerea in general a pantei terenului natural,ce va asigura si preluarea apelor meteorice spre rigola Nordica a strazii Accesul in incinta se propune pe latura de nord-vest, intr-o parcare de 2(doua) locuri , prevazuta in extremitatea nordica a amplasamentului. Acest acces va constitui si accesul de interventii, cu o latime de 3,50 m. Delimitarea incintei se propune cu o imprejmuire din panouri de gard pe structura de lemn , asezate pe un soclu de piatra.

METODOLOGIA PENTRU REALIZAREA LUCRARII

ZIDĂRIE

1. GENERALITĂŢI Acest capitol cuprinde specificaţiile tehnice pentru execuţia pereţilor, a închiderilor de goluri, a consolidărilor, etc, cu cărămidă plină, cu goluri, bca, etc. precum şi specificaţiile pentru montare de zidărie, precizate în antemăsurători. 2. STANDARDE ŞI NORMATIVE - STAS 10109 / 82 – Lucrări de zidărie - C 17-82 – Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor - STAS 457-86 – Cărămizi - STAS 1030-85 – Mortare obişnuite de var ciment clasificare şi condiţii tehnice - STAS 2634-80 – Verificarea calităţii materialelor - STAS 388-80 – Ciment metalurgic M30 în saci - STAS 1500-78 – Ciment Pa35 3. MATERIALE UTILIZATE Toate materialele şi produsele puse în operă trebuie să fie agrementate de I.N.C.E.R.C. Cărămizile pline presate, cu goluri, bca, etc vor fi de calitatea I-a marca 100. Armăturile din OB37 Ø 6 mm folosite la armarea zidăriei pe muche vor corespunde STAS 438 / 80. Mortarele vor fi conform mărcilor din proiect. 4. LIVRARE, DEPOZITARE, TRANSPORT Materialele livrate vor fi însoţite de certificatele de calitate. Executantul trebuie să-şi organizeze în aşa fel transportul, depozitarea şi manipularea materialelor încât în momentul punerii în operă să corespundă condiţiilor tehnice de calitate impuse de normativele în vigoare. 5. REGULI PENTRU VERIFICAREA CALITĂŢII La execuţia lucrărilor de pereţi despărţitori (neportanţi), de umpluturi (închideri de goluri), etc, se vor folosi numai cărămizi de calitate, fără spărturi, crăpături, etc, şi se vor folosi mortare de ciment-var marca M25Z. Grosimea zidurilor se va realiza conform planşelor de arhitectură. În execuţie se va folosi forţă de muncă calificată, zidari , cunoscători ai normativelor aferente lucrărilor de zidărie. Se va urmări atât planeitatea cât şi verticalitatea; se admite, conform normativului, o deviere de maxim + 0,5 cm atât pe verticală cât şi pe orizontală, măsurată faţă de un dreptar de 3 m lungime. Operaţiuni ce trebuiesc strict controlate: - aderenţă cât mai bună între cărămizi şi mortar prin udarea satisfăcătoare a cărămizilor, înaintea aplicării mortarului; - rosturile verticale şi orizontale vor fi bine umplute cu mortar pe toată suprafaţa realizată, lăsându-se neumplute doar pe o adâncime de 1 cm de la faţa zidului; - rosturile verticale vor fi ţesute astfel încât suprapunerea din 2 rânduri succesive pe înălţime, atât în câmp cât şi la intersecţii şi colţuri, să se facă pe minim ¼ cărămidă în lungul zidului şi pe ½ cărămidă pe grosimea lui. Ţeserea se face obligatoriu la fiecare rând; - grosimea rosturilor verticale şi orizontale este de cca 10-12 mm; - se va urmări orizontalitatea rândurilor de cărămidă; - întreruperea lucrărilor de zidărie se va face în trepte; - legăturile între ziduri, la colţuri, intersecţii şi ramificaţii se face alternativ; - ancorarea zidăriei de umplutură de zidăria existentă se face cu ajutorul mustăţilor de oţel beton Ø 8 = 50 cm sau prin crearea de ştrepi pentru a realiza ţeserea cu zidăria veche;

-

se va asigura protecţia anticorozivă a barelor de ancorare; pereţii despărţitori (cărămizi pe muche) se rigidizează prin ţesere şi ancorare cu bare de oţel beton OB37 Ø 6 la fiecare 3-4 rânduri în rosturile orizontale şi ancorarea lor de zidurile existente conform Normativ P2-85.

JGHEABURI SI BURLANE MATERIAL Acest sistem de colectare a apei se comporta foarte bine in orice conditii climaterice , suporta intemperiile si solicitarile date de zapada si gheata fara a se degrada. Materialul de baza este otel zincat la cald , protejat cu plastic. Stratul exterior de PVC ofera protectie anticoroziva si confera produsului un aspect deosebit timp indelungat chiar si in conditiile aspre de poluare din zonele industriale. Sistemul are o durata de viata lunga fara intretinere ,se recomanda in schimb curatirea periodica a jgheaburilor. MONTAJ Sistemul se monteaza usor ,fara a folosi chit ,clei ,cositor sau alte ,materiale de etansare. RAINLINE se monteaza usor ,imbinarile fiind asigurate cu garnituri de cauciuc

,atat la elementele de legatura cat si la cele de inchidere. Dupa taierea jgheaburilor la dimensiune ,acestea se imbina intre ele cu ajutorul pieselor speciale si se introduc in carligele suport. Orificiul de scurgere se va debita cu fierastraul la sol ;tot aici se monteaza pe jgheab priza racord ,care va ghida apa in burlanul de scurgere. Burlanele se vor fixa cu ajutorul unor bratari adecvate,fixate in prealabil in perete Se furnizeaza in trei dimensiuni: 1.jgheab de 125 (d=125mm),burlan de 87 2.jgheab de 150 (d=150 mm),burlan de 100 3.jgheab de 190 (d=190 mm),burlan de 120 Se traseaza cu creionul ,locul de indoire al carligului,astfel incat sa fie spre gura de captare a burlanului.Distanta intre carlige este dat de distanta dintre capriori ,pe care carligele se fixeaza cu suruburi. Se marcheaza locul gaurii de captare pe jgheab si se monteaza piesa de racord. La capetele jgheabului se monteaza elementul de inchidere autoetans prevazut cu o garnitura de cauciuc si gheare. Jgheabul se pozitioneaza in carlige si se preseaza pentru fixare. Imbinarea jgheaburilor se face cu piesa de imbinare prevazuta cu garnitura de etansare si un sistem de fixare cu clapa. Montarea burlanelor va fi precedata de fixarea bratarilor in perete ,acestea se vor monta minim 2 la un burlan dar distanta dintre ele nu va depasi 2 m.Se vor fixa pe perete ,in dibluri sau prin aplicare directa ,cu suruburi. La montarea jgheaburilor se va folosi sortul de streasina care asigura scurgerea apei in jgheab,diminuand riscul infiltrarii apei intre invelitoare si jgheab.

Verificarea execuţiei zidăriei se face pe tot timpul execuţiei lucrărilor, iar rezultatele se înscriu în procese verbale de lucrări ascunse. 6. SPECIFICAŢII PENTRU MORTARE Mortarele folosite la lucrările de zidărie neportante vor fi cu marca M25Z. Pentru aceste mortare se foloseşte ciment metalurgic cu adaosuri M30 vrac STAS 1500. Mortarele vor corespunde Normativului C17-82. Prepararea mortarelor se va face manual sau mecanizat asigurându-se dozarea exactă a componentelor, amestecarea mortarului pentru omogenizare şi obţinerea durabilităţii conform reţetei. Calitatea mortarelor se verifică pe parcursul execuţiei zidăriei şi a furnizării lor, în conformitate cu STAS 2634-80 precum şi a metodelor de încercare a mortarelor în stare proaspătă sau întărită. La execuţia lucrărilor pe timp friguros se va ţine seama de Normativul C16-84. 7. VERIFICAREA CALITĂŢII LUCRĂRILOR Se va face atât la terminarea unor etape cât şi la recepţia lucrărilor prin verificarea: - elementelor geometrice, inclusiv cele din proiect (grosime, verticalitate, planeitate, etc) la elementele realizate - aspectul general şi starea fiecărui element în parte - inventarierea tuturor proceselor verbale - corespondenţa celorlalte elemente, dintre proiect şi execuţie (goluri, ghermele, buiandrugi, etc). În cazul în care datele din proiect şi prescripţiile nu au fost respectate total sau parţial, investitorul (dirigintele de şantier) va decide refacerea lucrărilor faţă de proiect şi caietul de sarcini. LUCRARI SARPANTA DIN LEMN

1.Prevederi generale Acoperisul este subansamblul de constructie care acopera partea superioara a acestuia. El se compune din partea de rezistenta, sarpanta si elementele de protectie – invelitoare. Deoarece elementele de sarpanta din material lemons, fac parte din grupa materialelor si elementelor de constructie combustibile , se vor respecta prevederile normelor republicane de prevenire si combatere a incendiilor , atat pentru elementele de constructie uzuale ( sobe, cosuri) cat si in ceea ce priveste ignifugarea lemnului. Materialul lemons va fi sortat pe diversele elemente ale sarpantei , tinand seama de categoriile in care se incadreaza acestea conform STAS 857/75. Imbinarile, inadirile si legaturile vor fi executate respecatandu-se prevederile proiectului. La executia prinderilor de cuie, acestea vor fi batute normal pe piesa, iar capetele iesite vor fi indoite normal pe fibrele lemnului.Spre a se evita despicarea lemnului , cuiele batute consecutive nu vor fi pe aceiasi fibra. Podul trebuie prevazut cu lucarne suficiente pentru iluminare si aerisire. Aceste lucarne trebuie sa fie destul e mica sa permita iesire pe acoperis. Se va evita iesirea pe acoperis a cosurilor de fum in dreptul doliilor si a coamelor. Sarpanta din lemn poate fi: - sarpanta pe scaune, care este un sistem simplu de sarpanta , folosit la cladirile mici sau mijlocii , cu panta mare , in care caz utilizarea este neeconomica. Panele reazema direct pe scaune. - sarpanta din ferme, folosita pentru deschideri mari si cu panta mica.Acest tip de sarpanta nu are reazeme intermediare , rezemand numai ziduri exterioare.Sarpantele pe ferme se pot utiliza si la

deschideri mici ( in cazul pantelor mici) Pentru a asigura nedeformabilitatea sarpantelor , ele trebuie contravantuite. Ancorarea sarpantei de structura de rezistenta a cladirii se face prin intermediul unor bare de otel Φ6 inglobate de la turnare betonul planseului sau grinzii pe care reazema si al caror mustati se rasucesc in jurul cosoroabei. Se va acorda o atentie deosebita croirii materialului lemons , folosindu-se pe cat posibil sabloane , pentru a se evita la maximum risipa de material lemnos. Trasarea sarpantei se va incepe de la mijlocul constructiei catre cele doua frontoane , pentru ca eventualele erori de executie sa nu se cumuleze, in cazul in care trasarea s-ar incepe de la unul din capete. In timpul executarii sarpantei , elementele componente ale sarpantei vor fi ancorate provizoriu pentru a nu-si pierde stabilitatea sau pentru a nu fi deplasate de vant. Pentru aceasta se va folosi barele de otel inglobate in planseu pentru ancorarea definitive , contravantuiri din dulapi, scanduri , tiranti din sarma. Sarpanta prevazuta pentru prezenta constructie este alcatuita pe scaune.Sarpanta pe scaune are ca elemente componente stalpi verticali ( popi) , care sustin panele si sunt distribuiti pe planseul de pod; panele; clestii; contrafisele. Sarpantele pe scaune se folosesc pentru deschideri intre 4,5 – 15,00 m. Materiale folosite Materialul folosit este lemnul de brad ecarisat sau rotund: Legenda sarpanta

1. Pop 12 x 12cm 2. Pane 10 x 15 cm 3. Capriori 8 x 10 cm 4. Cosoroaba 10 x 15 cm 5.Clesti 2 x 25 x 15 cm 6.Contrafisa 10 x 10 cm Materialele auxiliare : scoabe Φ12, cuie 100 mm, scoabe in forma de “T” din fier lat 8 x 25, crampon Φ 8 mm. Documentatii tehnice considerate - Catalog de detalii tip IPCT – vol I; - “Detalii de constructii” – arh.Rusu C. si Fainaru J. - Normativ C 56 – “Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente Tehnologia de executie Executia sarpantei se va face respectand planul si detaliile referitoare la aceasta din proiect. Se subliniaza: - 4.1. Reazemul popului pe planseu se face prin intremediul unei talpi ( 10 x 30 x 30 cm) care este prinsa prin crampoane de otel beton Φ 8.Popul este fixat pe talpa prin chertare si scoabe. - 4.2. Imbinarea la pana de coama.Capriorii la pana de coama se vor cherta pentru rezemare si se vor solidariza cu ajutorul cuielor de 100 mm. - 4.3. Imbinarea de continuitate la pana se face cu ajutorul scoabelor pe pop. - 4.4. Contrafisele se monteaza prin chertarea popilor la 3 cm adancime , incepand de la inaltimea de 0,90 – 1,20 m, lateral , pe pane. - 4.5. Cosoroaba se va ancora de zidaria de contur a podului cu mustati Φ 4-6 mm, lasate din placa de b.a. a podului - 4.6. Racordarea la cosul de fum al sarpantei se va face cu ajutorul jugului, realizat prin bordarea cosului cu rigle din lemn de 12 x 15 cm, la distanta de minimum 12 cm de la cosul de fum. Invelitoarea va fi racordata la cosul de fum conform prescriptiilor tehnice de la invelitori. - 4.7. Astereala se va executa din scandura de 2,4 cm. - 4.8. Lucarnele se vor executa prin intermediul unor elemente din lemn, numite cintre, montate in planul mare al invelitorii, pe care reazema panele lucarnei.celalalt punct de sprijin al panelor lucranei este pe arcul de beton aramt al lucarnei, care va avea prevazute pe muchii cu mustati din C.B. Φ8 la 60 cm , pentru fixarea panelor. Cintrul de lemn , va fi rigidizat suplimentar printr-o cruce din scandura de 22 x 15 cm. In zona de racordare asarpantei la frontal de intrare se vor sprijini panele pe zidarie de b.c.a si se vor ancora cu C.B. Φ8 lasate din zidarie. 4.9. Colecatrea apelor se va face prin jgheaburi si burlane care vor conduce apa la trotuare.La cornisa se va avea in vedere ca la trecerea jgheaburilor prin placa sa se monteze un stut de 18 cm lungime din otel. Executarea ignifugarii sarpantei cu vopsea de ulei

Se va face conform Normativului C3 – 76 “Normativ pentru executarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii” Controlul calitatii Controlul calitatii se va face dupa normativul C56 – 85 , caietul XV, Tamplarie si dulgherie. Jgheaburi si burlane Se va verifica: - pantele jgheaburilor ( minim 0,5%) sa fie conforme indicatiilor din proiect - montarea jgheaburilor sa fie executata cu minim 1 cm si maxim 5 cm sub picatura streasinei - amplasamentul , tipul si numarul de carlige sa corespunda prevederilor din proiect - marginea exetrioara a jgheabului sa fie asezata cu circa 2 cm mai jos decat marginea interioara - carligele pentru jgheaburi si bratarile pentru burlane sa fie protejate contra coreziunii - abateri admisibile de la verticalitatea burlanelor 1 cm/ ml fara a depasi 5 cm in total - fixarea burlanelor cu ajutorul bratarilor sa fie facuite la distanta si intervalul in detaliile date de proiectant - tronsoanele de burlane sa intre etans unul in celalalt - toate imbinarile intre elementele de tabla la jgheaburi si burlane sa fie cositorite

TERASAMENTE Generalitati Obiectul specificatiei Acest capitol cuprinde specificatii tehnice pentru lucrarile de terasamente , constind din sapaturi , incarcarea in mijloacele de transport , transportul , imprastierea , nivelarea si compactarea pamintului , efectuate pentru realizarea fundatiilor. Concepte de baza La acest contract executarea lucrarilor de terasamente se face mecanizat , metodele de lucru manuale fiind aplicate numai acolo unde folosirea mijloacelor mecanice nu este posibila sau nu este justificata . Pentru sprijinirea sapaturilor se vor utiliza , de regula , elemente de inventar modulate concepute pentru un domeniu mare de utilizare si cu posibilitati de refolosire. Elemente de proiectare Eventualele neconcordante intre situatia luata in considerare in proiect , pe baza studiului geotehnic , si specificata pe planurile de fundatii si constatarile Contractorului la executia sapaturilor , in ceea ce priveste stratificatia terenului de fundatie , natura apei subterane , obstacole intilnite (hrube , umpluturi locale , canalizari , etc.) vor fi semnalate Consultantului pentru stabilirea masurilor corespunzatoare . In astfel de situatii nu se va continua lucrul fara acordul scris al Consultantului . La executia de sapaturi linga cladiri existente , daca se constata de Contractor ca ipotezele luate in considerare in proiect la baza masurilor de asigurare a stabilitatii cladirilor existente nu corespund , Contractorul va opri lucrarile pina la obtinerea acordului din partea Consultantului asupra modificarilor de solutii sau dimensionari necesare . Pentru lucrarile de terasamente de volum mai mare Contractorul va intocmi fise sau proiecte tehnologice pe care le va supune aprobarii Consultantului . Pentru sprijinirea sapaturilor cu adincimi peste 5.0 m. se vor elabora proiecte de executie de catre Contractor pe care acestea le va supune aprobarii Consultantului . STANDARDE DE REFERINTA Standarde romanesti STAS 6054 - 77 - Terenul de fundatie . Adincimi de inghet . STAS 2745 - 90 - Terenul de fundatie . Urmarirea tasarii constructiilor. STAS 1913 / 1 - 92 - Terenul de fundatie . Paminturi . Determinarea umiditatii STAS 2916 - 87 - Lucrari de drumuri si cai ferate . Protejarea taluzurilor si santurilor STAS 9824 / 0 - 74 - Trasarea constructiilor . Prescriptii generale . STAS 9824 / 1 - 87 - Trasarea constructiilor

Normative romanesti de executie

C 169 - 88 - Normativ pentru executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor constructiilor civile si industriale . C 16 - 84 - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente . C 56 - 2002 - Verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatiile aferente . C 61 - 74 - Instructiuni tehnice pentru determinarea tasarilor NE-008-97 - Normativ privind consolidarea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice . C 168 – 80 - Instructiuni tehnice pentru consolidarea paminturilor sensibile la umezire prin silicatizare si electrosilicatizare . C 182 - 87 - Normativ pentru executarea mecanizata a terasamentelor de drumuri . Alte prescriptii romanesti Ordin IGSIC Nr. 8/ 07.11.1981 referitor la incercarile de laborator pentru verificarea compactarii terenului . P 7 - 2000 - Normativ pentru proiectarea si executarea constructiilor fundate pe paminturi sensibile la umezire . NP-001-96 - Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea constructiilor fundate pe paminturi cu umflari si contractii mari. CATEGORII Materiale si produse Materiale Agregate Balast Pamint de umplutura Accesorii Dulapi metalici executati din tabla ambutisata sub forma de chesoane , rigidizati cu nervuri interioare din tabla ondulata si spraituri mecanice pentru sprijiniri . Spraituri mecanice Cadre verticale , portspraituri hidraulice Panouri metalice portglisiere Panouri metalice cu role de ghidare Distantieri orizontali extensibili , pentru sprijiniri. TRANSPORT , MANIPULARE SI DEPOZITARE Transportul pamintului se va face cu autobasculante incarcate cu mijloace mecanizate . Depozitarea paminturilor necesare pentru umplutura se va face in imediata apropiere. Depozitarea rezultatelor defrisarilor si curatirii terenului se va face in locurile pentru care s-a obtinut avizul primariei . EXECUTIA LUCRARILOR Generalitati La executarea sapaturilor pentru fundatii se va tine seama sa nu fie periclitate instalatiile invecinate zonelor de lucru. Daca executia sapaturilor pentru fundatii implica dezvelira unor

retele de instalatii subterane existente , executarea lucrarilor va incepe numai dupa obtinerea avizului de sapatura si a permisului de foc. Dezafectarea retelelor de instalatii subterane se va face numai cu acordul Consultantului si acordul scris al Beneficiarului. Cind turnarea betonului in fundatii nu se face imediat dupa executarea sapaturii , pentru a impiedica modificarea caracteristicilor fizico - mecaniceale terenului sub talpa de fundare , aceasta va fi oprita la o cota mai ridicata decit cota finala in functie de calitatea terenului. calitatea terenului - nisipuri fine - paminturi argiloase - paminturi sensibile la umezire

diferenta de cota 0.20 - 0.30 cm. 0.15 - 0.25 cm. 0.40 - 0.50 cm.

Executia fundatiilor apropiate va incepe cu cele situate la adincimile cele mai mari. La sapaturile de lungimi mari se va asigura prin pante posibilitatea colectarii apelor in timpul executiei . Nu se vor amplasa puturile de colectare in vederea drenarii terenului sub talpa de fundare .

Sapaturile executate cu excavatoare nu vor depasi profilul proiectat al sapaturii. Ultimii 20 - 30 cm. deasupra cotei inferioare a profilului sapaturii se vor executa manual. Daca pe fundul gropii , la cota de fundare , apar crapaturi in teren masurile necesare in vederea fundarii se vor stabili in acord cu Consultantul. Necesitatea sprijinirii peretilor sapaturilor de fundatie se va stabili tinind seama de adincimea sapaturii , natura , omogenitatea , stratificatia , coeziunea , gradul de fisurare si umiditatea terenului, regimul de scuregere al apelor subterane , conditiile meteorologice si climaterice din perioada de executie a lucrarilor de terasamente , tehnologia de executie adoptata , etc. Operatiuni pregatitoare Inainte de inceperea lucrarilor de sapaturi se vor executa urmatoarele operatiuni pregatitoare : - defrisarile plantatiei existente pe amplasament; - demolari ale unor structuri existente pe amlasament ; - curatirea si amenajarea terenului pentru dirijarea apelor superficiale Gropile ce ramin dupa scoaterea buturugilor vor fi umplute cu pamint compactat . Se vor executa rigole sau santuri de garda pentru dirijarea apelor superficiale in afara zonelor de lucru (conform proiectului). Inaintea de executia lucrarilor de sapaturi se va face trasarea prin fixarea , conform proiectutului a pozitiei constructiilor pe amplasamentele proiectate . Executia lucrarilor de sapatura Executarea sapaturilor deasupra apelor subterane . Sapaturile cu pereti verticali nesprijiniti se pot executa cu adincimi pina la : - 0.75m. in cazul terenurilor necoezive si slab coezive ; - 1.25m. in cazul terenurilor cu coeziune mijlocie ; - 2.00 m. in cazul terenurilor cu coeziune foarte mare . Pentru mentinerea stabilitatii malurilor , terenul din jurul sapaturii trebuie sa nu fie incarcat si sa nu sufere vibratii Pamintul rezultat din sapatura se va incarca direct in basculante si se va transporta la depozitul stabilit prin conventie intre Beneficiar si autoritatile locale . Contractorul va lua masuri de inlaturare rapida a apelor provenite accidental si imoprtiva surparii malurilor . La sapaturile cu pereti in taluz , cu adincimi pina la 2m., (pamint cu umiditate naturala sub 12 18 %) panta taluzului sapaturii (tangenta unghiului de inclinare fata de orizontala) nu trebuie sa depaseasca valorile maxime admise pentru diverse categorii de paminturi : - nisip , balast 1/1 - nisip argilos 1 / 1.25 - argila nisipoasa 2/3 - argila 1/2 - loess 4/3 - roca friabila 2/1-4/1 - stinca 4/1-7/1 In cazul sapaturilor manuale cu adincime peste 2m. taluzul trebuie executat in trepte , prevazindu-se pe inaltimi banchete care sa permita evacuarea pamintului prin relee , banchetele vor avea latimea de 0.6 - 1.0 m. si distantele pe verticala intre ele de circa 2m. Executarea sapaturilor cu pereti verticali sprijiniti se utilizeaza cind nu este posibila sau

economica sapatura in taluz sau cind adincimea sapaturii depaseste conditiile de executie a sapaturilor cu pereti verticali nesprijiniti . Sprijinirea sapaturilor la o adincime pina la 5.0 m. se executa cu elemente metalice de inventar , conform normelor in vigoare Sprijinirile se fac cu elemente de inventar , refolosibile conform Capitolului “ Materiale si . produse “ paragrafului “Accesorii” . Executarea sapaturilor sub nivelul apelor subterane . Sapaturile sub nivelul apelor subterane sau in terenuri cu infiltratii puternice de apa se vor executa prin sprijinirea peretilor sapaturii de fundatie in palplanse metalice cu sau fara ancoraje. La ancorarea palplanselor peretii adinci turnati in teren se vor utiliza numai atunci cind fac parte din lucrarea definitiva . Indepartarea apei se va realiza prin EPUISMENTE directe prin pomparea directa a apei din gropile de fundatie sau EPUISMENTE indirecte , prin coborirea nivelului apei subterane cu ajutorul unor puturi filtrante si filtre aciculare amplasate in afara contururilor excavate. Indiferent de situatie si de solutiile propuse Contractorul nu va incepe lucrarile fara a obtine acordul Consultantului. Executia lucrarilor de umpluturi

Umpluturile compactate intre fundatii , la exteriorul cladirilor sau sub pardoseli se vor executa , de regula , cu paminturile rezultate din lucrarile de sapatura . Este interzisa realizarea umpluturilor din pamintiri cu umflaturi si contractii mari , miluri , prafuri , argile moi , cu continut de materii organice , resturi de lemn , bulgari ,etc. Umpluturile intre fundatii si la exteriorul cladirilor , pina la cota prevazuta in proiect , se vor executa imediat dupa decofrarea fundatiilor pe baza de fise tehnologice intocmite de Contractor si avizate de Consultant. Dupa stabilirea utilajului si numarul de treceri , a grosimii stratului si umiditatii optime a pamintului , se va trece la compactarea efectiva a straturilor pina la realizarea grosimii umpluturii. Curatirea , protectia lucrarilor Intreaga suprafata a terenului pe care se executa lucrarile de terasamente va fi curatata de frunze , crengi , buruieni si cind este cazul zapada. In cazul unei umeziri superficiale , datorita precipitatiilor atmosferice neprevazute , fundul gropii de fundatie trebuie lasat sa se zvinte inainte de inceperea lucrarilor de executare a fundatiei (betonare) , iar daca umezirea este puternica se va indeparta stratul de noroi . In perioada de timp friguros sistemele de realizare a epuismentelor vor trebui protejate impotriva inghetului . Conditii de protectia muncii La executie se vor respecta cu strictete prevederile din : - Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii , aprobat de M.L.P.A.T. 9/N/15.III.-1993, publicat in Bul. constr.nr.5-6-7-8/1993. - IM 007-96 Norme specifice de protectia muncii pentru lucrari de cofraje , schele , cintre si esafodaje , aprobat cu nr. 74/N/15.10.96 si publicat in Bul. constr. nr. 10/1996. -Norme generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor , aprobat cu Decret nr. 290/16.VIII.1997 si publicat in brosura si in Bul. constr. nr. 12/1997 - P118-83 Norme tehnice de proiectare si realizarea constructiilor privind protectia la actiunea focului , elaborat de INCERC si IPCT si publicat in Bul. constr. nr. 3/1996 ; 10/1997 si 10/1996. - Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor aprobat de M.I. 381/4.03.1993 si M.L.P.A.T. cu nr. 7/N/3.03.1993 , publicat in Monitorul oficial . - C 300-94 Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora , aprobat de M.L.P.A.T. cu nr. 20/N/11.07.1994 si publicat in Bul. constr. nr. 9/1994. - C 58/96 Siguranta la foc. Norme tehnice pentru ignifugarea materialelor si produselor combustibile din lemn si textile utilizate in constructii , aprobate cu nr. 24/N/3.04.1996 si publicate in Bul. constr. nr. 10/1996. Modul concret de aplicare a acestor prevederi pe perioada executiei se face de catre firma de executie prin personalul insarcinat cu protectia muncii si a prevenirii incendiilor si prin organizarea santierului si a lucrarilor specifice , necesare de protectie. Se interzice cu desavirsire focul in sapaturile cu pereti sprijiniti fie pentru dezghetarea

pamintului fie pentru incalzirea muncitorilor . Se va evita folosirea utilajelor vibratoare la lucrarile de terasamente. Aceste prevederi nefiind limitative, constructorul va lua ori de cite ori va fi necesar, masuri suplimentare,astfel incit sa se evite producerea oricarui accident. RECEPTIA LUCRARILOR Generalitati Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se va verifica intreaga trasare pe teren atit in ansamblu cit si pentru fiecare obiect in parte . Se va verifica daca stratul de pamint vegetal a fost recuperat dupa decapare si a fost depozitat corespunzator , in vederea unor noi utilizari . Deficientele constatate la lucrarile de terasamente se vor consemna in Procesul verbal de lucrari ascunse impreuna cu masurile de remediere aplicate conform indicatiilor Consultantului . Tolerante admisibile Tolerantele la trasarea constructiilor , pentru lungimi: Lungime constructie (m) Tolerante (cm)

25

50

100

150

200

250

2

2

3

4

5

5

Pentru lungimi intermediare tolerantele se interpoleaza. Pentru pante tolerantele se majoreaza fata de cele de mai sus : Panta terenului (in grade): Sporul de panta (%):

p 3

3 p 10

0

25

10 p 15 50

p 15 100

Pentru unghiuri tolerantele de trasare sunt 1 . Toleranta admisa pentru reperul de cota 0.00 este 1 cm. Abaterea admisibila fata de proiect si specificatiile tehnice pentru materialele ( nisip , balast , pietris sau piatra sparta) din care se realizeaza pernele de umplutura pentru consolidarea terenului de fundare sunt : - granulatia sorturilor 5 -: gradul de medie 2 % : compactare minima : 5%% Abaterile admisibile fata de gradul de compactare prevazut in proiect si specificatiile tehnice sunt : Tipul de lucrare - sistematizare verticala : - in jurul fundatiilor si subsolurilor si sub - pardoseli la santuri :de conducte :

abaterea medie

minima

10%

15%

5% 5%

8% 8%

Verificari in vederea receptiei La terminarea lucrarilor de sapaturi pentru fundatii se vor verifica pentru fiecare in parte dimensiunile si cotele de nivel realizate si se vor compara cu cele din proiect . Se vor verifica Procesele verbale de lucrari ascunse semnate de Consultant ( pentru Beneficiar ), Contractor si de Proiectant (daca firma de consultanta este alta decit proiectantul ) referitoare la : - modificarile introduse fata de prevederile initiale ale proiectului si specificatiile tehnice : - probele de laborator pentru verificarea terenului sub cota de fundare (cel putin una la 200 mp.suprafata de sapatura si minimum 3 pentru fiecare obiect ); Se va verifica daca lucrarile executate se inscriu in limitele de toleranta admisibile , conform specificatiilor tehnice. Remedieri Consultantul va decide , in cazul unor nerespectari ale prevederilor din proiect si a prezentelor specificatii , care sunt masurile de remediere , locale sau de mai mare intindere , in functie de natura si amploarea deficientelor constatate . Costurile propuse de eventualele lucrari de remediere vor fi integral suportate de Contractor. Documente incheiate la receptie La incheierea lucrarilor si remedierilor necesare , se va incheia intre Contractor si Consultant un proces verbal de receptie finala a lucrarilor executate . Masuratori si decontare Decontarea lucrarilor de terasamente se va face pe baza preturilor unitare stabilite prin devizul aprobat , si pe baza planurilor din proiect .

LUCRARI DIN BETON

1. PREVEDERI GENERALE 1.1 Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditiile tehnice pentru executia lucrarilor din beton. 1.2 In cursul lucrarilor de executie nu este permisa nici o derogare de la prevederile prezentului Caiet de sarcini, fara aprobarea prealabila - in scris - a proiectantului. 1.3 Proiectantul isi rezerva dreptul ca in situatii speciale ce se vor ivi la executie sa aduca modificari sau completari prezentelor prescriptii. 1.4 Constructorul si beneficiarul au obligatia respectarii in afara caietului de sarcini a tuturor normelor legale - standarde, instructiuni tehnice, normative departamentale sau republicane - in vigoare la data executiei lucrarilor. 1.5 Executantul va asigura efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din acest caiet de sarcini. 1.6 Executantul va asigura - la cererea dirigintelui - si efectuarea altor determinari suplimentare. 1.7 Executantul va lua toate masurile tehnologice si organizatorice necesare asigurarii punerii in aplicare a prezentelor prevederi . 1.8 In cazul in care se constata abateri de la caietul de sarcini, dirigintele va dispune intreruperea lucrarilor si efectuarea remedierilor ce se impun. 1.9 Lucrarile de beton nu se vor executa sub temperatura de +5 C. 2. MATERIALE 2.1 CIMENT 2.1.1 La prepararea betonului se va utiliza numai ciment care corespunde conditiilor tehnice de calitate ( Cod de practica pt. executarea lucrarilor din beton NE 012-99). 2.1.2 Conditiile tehnice de livrare , receptie, control, trebuie sa fie conform STAS. 2.1.3. In timpul transportului, manipularii si depozitarii, cimentul va fi ferit de umezeala si de impurificarea cu corpuri straine. Se interzice folosirea cimentului la temperaturi mai mari de 50 C 2.1.4 Cimentul in vrac se va depozita in silozuri, durata depozitarii nedepasind 45 zile de la data livrarii de producator. Cimentul ramas mai mult timp nu va mai putea fi utilizat decit dupa verificarea starii de conservare si a rezistentelor mecanice la 2 (7) zile. 2.1.5. Executantul va face controlul calitatii cimentului conform NE 012-99. Metodele de incercare cf. SR 227-5/96, SREN 196 si NE 012-99. 2.1.6. Executanul va tine evidenta calitatii cimentului prin : - Certificate de calitate de la fabrica producatoare; - Rezultatele determinarilor laboratorului propriu. 2.2 AGREGATE NATURALE

2.2.1. Pentru prepararea betonului ( densitate aparenta 2500 Kg/mc ) se folosesc numai agregate grele provenite din sfarimarea naturala sau/si din concasarea rocilor care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice din Stas 1667-76 ; 667-97 si NE 012-99. Se vor utiliza urmatoarele sorturi de agregate : - nisip 0-3 mm ; 3-7 mm sau 0-7 cf.Stas 662-89 - agregate de cariera sau Dmax = 40 mm, adica sorturi 7-16 (7-20) si 16-31 (16-40) cf. Stas 667-90. Abaterile limita la un sort, precum si la agregatul total - max. 10 % trecere prin ciurul cu ochiuri cu diametrul inferior Dmin si de max. 5 % ramase pe ciurul cu diametrul superior Dmax 2.2.2. Conditii de calitate : a ) Sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet - dezghet. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase. b ) Sa fie inerte si sa nu produca efecte daunatoare asupra liantului. c ) Nisipul natural trebuie sa fie aspru la pipait. Se interzice folosirea nisipului de mare. d ) Continutul de impuritati admise cf. Stas 4606-80, 3606-80, 730-89, 662-89. 2.2.3. Caracteristicile mecanice ale agregatelor de cariera vor fi conf. Stas 730-89, 620/5-91 6200 / 15 - 83. 2.2.4. Ca forma , agregatele cu D = 7 mm vor fi poliedrice cu b/a min = 0.65 si c/a min = 0.32. 2.2.5. Sorturile trebuie sa aiba o granulozitate continua. Dimensiunea max. a granulelor ramase pe ciururi superioare D 1.5 Dmax . 2.2.6. Controlul calitatii agregatelor de catre executant se face cf. Stas 4606 - 80. Se determina : - curbele granulometrice - continutul in substante organice - continutul in substante lavigabile - analiza chimica Aceste analize se fac la statia de sortare ori de cite ori se schimba furnizorul agregatului. La fabrica de beton se determina : lavigabilul si argila aderenta pe piatra, curbele granulometrice si umiditatea . 2.2.7. Executantul va tine evidenta calitatii agregatelor prin : - Certificatele de calitate emise de furnizor ; - Rezultatele determinarilor laboratorului propriu. 2.3 APA Apa folosita la prepararea betonului trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice din Stas 790 - 84. Verificarea acestora se va face trimestrial sau ori de cite ori se schimba sursa de apa. Este interzisa folosirea apei sarate , sulfuroase, infectate, etc. 2.4 ADITIVI 2.4.1. La prepararea betonului se pot folosi aditivi pentru : - imbunatatirea lucrabilitatii; - marirea gradului de impermeabilitate si a rezistentei la inghet - dezghet repetat; - obtinerea betoanelor de rezistenta superioara; - reglarea procesului de intarire; - marirea durabilitatii si imbunatatirea omogenitatii. 2.4.2. Tipurile uzuale de aditivi si conditiile utilizarii lor sunt indicate in NE 012-99. 2.4.3. Fiecare lot de aditivi trebuie sa fie insotit de certificatul de calitate eliberat de producator. 2.4.4. Depozitarea si pastrarea aditivilor se va face in ambalajul original si in incaperi uscate. 2.4.5. Executantul va verifica calitatea aditivilor atit la aprovizionare ( examinarea certificatelor de calitate ), cit si la punerea in opera prin determinarea densitatii solutiei, o proba la fiecare sarja. Verificarea calitatii aditivilor se face cf. NE 012-99.

3. STABILIREA COMPOZITIEI BETONULUI

Stabilirea compozitiei betonului se face de catre un laborator de specialitate, eventual laboratorul unitatii tutelare a statiei de betoane. 3.1. Caracteristicele betonului proaspat : 3.1.1. Lucrabilitatea betonului - cf. Stas 1759-88, 1, 18-1, 30. 3.1.2. Densitatea aparenta - cf. Stas 1759-88 . 3.2 Caracteristicile betonului intarit cf. Stas 1275-88 3.2.1. La incercari preliminare : - Rezistenta la compresiune determinata pe epruvete cf. NE 012-99. - Porozitatea determinata pe cuburi. 3.3 Compozitia betonului 3.3.1. Stabilirea compozitiei betonului se va face cu respectarea prevederilor din NE 012-99 si anume : - La intrarea in functiune a statiei de betoane; - La schimbarea tipului de ciment, agregate sau aditivi; - Ori de cite ori se apreciaza ca este necesara reexaminarea compozitiei betonului. 3.3.2. Dozajul de ciment , raportul apa / ciment (a/c), dozajul de aditivi, curba granulometrica vor fi cele corespunzatoare marcii solicitate cf. NE 012-99. Se vor realiza si incercari preliminare pentru determinarea compozitiei si marcii betoanelor. 4. PREPARAREA BETONULUI 4.1. Statia de betoane 4.1.1. Prepararea betoanelor se va face in statii de betoane. 4.1.2. Distanta maxima intre statia de betoane si punctul de livrare va corespunde unui timp de transport de 30 - 40 minute. 4.2 Experimentarea prepararii betonului in statie Inainte de inceperea lucrarilor executantul este obligat sa efectueze aceasta experimentare in scopul verificarii in conditiile santierului a retetei de beton stabilita in laborator si atingerea caracteristicilor cerute prin acest caiet de sarcini. Incercarile trebuiesc repetate pina la obtinerea rezultatelor satisfacatoare pentru urmatoarele caracteristici : - lucrabilitate - omogenitatea betonului - rezistenta la compresiune. Cu ocazia aceasta se va stabili si durata minima de malaxare. 4.3 Prepararea propriuzisa a betonului 4.3.1. Executantul raspunde de functionarea buna a mijloacelor de dozare. 4.3.2. Cantitatea de apa se va corecta functie de umiditatea agregatelor si de solutiile de aditivi introduse astfel incit sa se respecte raportul a/c. 4.3.3. Ordinea de introducere a agregatelor si a celorlalte materiale componente in malaxor se face conform cartii tehnice a utilajului respectiv. 4.4 Controlul calitatii betonului proaspat cf. Stas 1759 - 88 si 1275 - 88. 5. TRANSPORTUL BETONULUI PROASPAT 5.1. Transportul betonului se va face cu autoagitatoare .Se admite folosirea basculantelor cu conditia ca acestea sa fie etanse si la locul de descarcare sa se asigure reomogenizarea amestecului. 5.2. Incarcarea betonului in mijloacele de transport se face direct din buncarul statiei de betoane. 5.3. Timpul total de la preparare si pina la punerea in opera a betonului trbuie sa fie mai mic decit timpul de priza. 5.4 Daca transportul betonului se face pe timp friguros cu temperaturi negative sau pe arsita

( +25 C ) cu autobasculanta, se vor lua masuri de protectie termica. Daca timpul e ploios, se vor lua masuri de acoperire a betonului. 5.6. Durata maxima de transport a betonului va fi de 45 minute.

6. PUNEREA IN OPERA A BETONULUI 6.1 Lucrari pregatitoare 6.1.1 Punerea in opera a betonului in structura se va face numai dupa receptionarea fundatiilor, subsolurilor, etc. care trebuie sa indeplineasca conditiile din Stas 6400 - 84. 6.2 Punerea in opera a betonului se face cf. NE 012-99. 6.2.1. Betonul trebuie pus in lucru intr-un interval de 15 - 30 min.de la aducerea pe santier. 6.2.2. Controlul calitatii betonului se va face conf. Stas 1275 - 88 si normativ C 54 - 81. 6.3 Influenta conditiilor meteorologice 6.3.1. Oprirea lucrarilor Betonarea se intrerupe daca temperatura exterioara scade sub +5 C, sau creste peste + 30 C la o umiditate relativa mai mica de 40 % 6.3.2. Betonarea pe timp friguros Pentru incetinirea fenomenului de umezire a cimentului in perioada de timp friguros, se pot folosi acceleratori de priza si/sau de intarire. 6.3.3. Betonarea pe timp calduros Se va acorda o atentie deosebita pentru impiedicarea deshidratarii superficiale a betonului (folosirea de prelate, etc.). 7.

PROTEJAREA BETONULUI PROASPAT

Asigurarea conditiilor favorabile de intarire si reducerea deformatiilor din contractie se face prin mentinerea umiditatii betonului min. 7 zile, protejind suprafata libera prin : - acoperirea cu materiale de protectie - stropirea periodica cu apa - aplicarea de pelicule de protectie. 8. ANALIZAREA REZULTATELOR INCERCARILOR PE BETOANE Cuprinde determinari pe betonul proaspat si analiza rezultatelor privind rezistenta la compresiune cf. NE 012-99. 9. CONDITII TEHNICE 9.1 Elemente geometrice Dimensiunile elementelor geometrice sunt cele din proiect. Abaterile limita de la grosime pot fi +/- 10 mm. Denivelarile admise pot fi +/- 4 mm. 10. COFRAREA 10.1 Cofrajele se alcatuiesc astfel incit sa se asigure rezistenta, rigiditatea si stabilitatea necesara. 10.2 Panourile de cofraj se monteaza fara rosturi pentru a evita scurgerea laptelui de ciment. 10.3 Inainte de turnare cofrajele se curata de betonul vechi si se vor unge cu decofrant pe baza de emulsie de parafina. 10.4 Decofrarea se va face numai dupa intarirea betonului in limitele prevazute in NE 012-99. 11. ARMATURA

11.1 Se va folosi otel beton OB 37, PC 52, STNB ( Stas 438/3-98 si Stas 438/2-91 ). Nu se vor folosi oteluri superioare la armaturi constructive. 11.2 Se interzice folosirea otelului PC 52 si STNB in zonele cu sarcini dinamice importante. In aceste zone se va folosi OB 37. 11.3 Controlul si receptia armaturii se va face la atelierul de armatura si la locul de punere in opera. 11.4 Tolerantele admise pentru armaturi sunt cele din NE 012-99.

12. PIESE METALICE INGLOBATE 12.1. Se vor confectiona si monta conform prevederilor din proiect. 12.2. Receptia pieselor se va face in atelier verificind dimensiunile elementelor componente si materialul din care s-a debitat, grosimea si lungimea cordoanelor de sudura, etc. 12.3. Piesele metalice se vor curata pentru a asigura aderenta la beton. 12.4. Fixarea pieselor in cofraj se va face astfel incit sa nu se deplaseze intimpul betonarii. 13. CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR 13.1. Verificarile se executa pe faze inainte de inceperea betonarii, in timpul executiei si dupa terminarea turnarii. Respectarea succesiunii acestor verificari asigura luarea din timp a unor masuri de remedieri. 14. RECEPTIA LUCRARILOR - preliminara; - finala. 15. PREVEDERI FINALE Prevederile din prezentul caiet de sarcini nu sunt limitative si nu exclud obligativitatea respectarii de catre constructor si beneficiar si a altor acte normative, in vigoare la data executarii lucrarilor.

TENCUIELI INTERIOARE

1. GENERALITĂŢI Acest capitol cuprinde specificaţiile tehnice pentru realizarea tencuielilor noi sau refacerea tencuielilor existente, executate pe zidărie de cărămidă şi planşee de beton, inclusiv executarea gletului de var, ipsos sau ipsos-var. 2. STANDARDE ŞI NORMATIVE STAS 1500-78 – Ciment cu adaosuri M30 STAS 1667-76 – Agregate naturale pentru mortare STAS 146-78 – Var pentru construcţii C18-83 – Normativ pentru executarea tencuielilor umede C17-83 – Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor

3. MATERIALE UTILIZATE - ciment M30 - apă - var pentru construcţii conform STAS 146-78 - nisip conform STAS 1667-76 4. LIVRARE, DEPOZITARE, TRANSPORT Materialele livrate vor fi însoţite de certificatul de calitate. Executantul trebuie să-şi organizeze în aşa fel transportul, depozitarea şi manipularea materialelor şi produselor încât în momentul punerii în operă să corespundă condiţiilor de calitate impuse atât prin caietele de sarcini cât şi prin normativele în vigoare. Atenţionăm că perioadele maxime de utilizare a mortarelor din momentul preparării lor, astfel încât să fie utilizate în condiţii bune la tencuieli, sunt: - la mortare ciment-var M10T până la 8 ore, - la mortare ciment var M25T până la 10 ore, - la mortare ciment var M100T şi M50T fără întârziator până la 10 ore, iar cu întârziator până la 16 ore. 5. CONDIŢII TEHNICE DE CALITATE PENTRU MORTARE DE TENCUIELI Toate materialele vor fi introduse în operă numai după ce în prealabil s-a verificat că au fost livrate cu certificate de calitate. Mortarele de la staţii sau centrale pot fi introduse în lucrare numai dacă transportul este însoţit de fişa care să conţină caracteristicile tehnice ale acestora. 6. EXECUŢIA LUCRĂRILOR Cuprinde: a) Lucrări de decapare a tencuielilor existente degradate (parţial sau total); se vor decapa toate straturile componente (zugrăveli, tinci, grund) până la zidărie, se vor adânci şi curăţa rosturile orizontale şi verticale în vederea asigurării unei bune aderenţe a noii tencuieli. b) Lucrări de decapare a straturilor existente de zugrăveli, inclusiv gletul până la grund cu ajutorul unor scule speciale (ex: raşchete) în cazul tencuielilor care se menţin şi nu prezintă fisuri sau detaşări de stratul suport. c) Operaţiuni pregătitoare: lucrările ce trebuie efectuate înaintea începerii executării tencuielilor: - controlul suprafeţelor care urmează a fi tencuite (mortarul din zidărie să fie întărit, suprafeţele de beton să fie relativ uscate, abaterile de la planeitate şi verticalitate să nu fie mai mari decât cele admise, etc); - terminarea lucrărilor a căror execuţie simultană sau ulterioară ar putea provoca deteriorări ale tencuielilor; - suprafeţele suport să fie curate; - rosturile zidăriei de cărămidă vor fi curăţate pe o adâncime de 3-5 mm, iar suprafeţele netede (sticloase) de beton vor fi aduse în stare rugoasă;

verificarea execuţiei şi recepţiei lucrărilor de protecţie (învelitori, planşee, etc) sau a căror execuţie ulterioară ar putea provoca deteriorarea lor (conducte de instalaţii, tâmplării, etc), precum şi dacă au fost montate toate piesele auxiliare (ghermele, praznuri, suporţi metalici, colţari, etc). d) Execuţia amorsării: - suprafeţele de beton vor fi stropite cu apă, după care se va amorsa cu şpriţ din ciment şi apă în grosime de 3 mm; - în cazul aplicării de tencuieli cu grosime redusă (5-10 mm) pe tencuieli existente se va respecta aceeaşi tehnologie ca în cazul tencuielilor cu grosimi normale şi anume: amorsare, şpriţ, tinci, toate reduse corespunzător încât să se încadreze în grosime normală; - amorsarea suprafeţelor se va face cât mai uniform, fără discontinuităţi, fără prelingeri pronunţate, având o suprafaţă rugoasă şi aspră la pipăit. e) Execuţia grundului: - grundul în grosime de 5-15 mm se va aplica pe suprafeţe de beton, după cel puţin 24 de ore de la aplicarea şpriţului, şi după cel puţin 1 oră în cazul suprafeţelor de cărămidă. Dacă suprafaţa şpriţului este prea uscată aceasta se va uda cu apă în prealabil de executarea grundului; - partea superioară a pereţilro şi tavanele încăperilor cu înălţime mai mare de 3,00 m se vor executa de pe platforme de lucru continue; - mortarul folosit la grund este cel prevăzut în antemăsurători şi piesele desenate (M10TM100T); - grosimea grundului se va verifica în timpul execuţiei în scopul de a obţine în final o suprafaţă plană, fără asperităţi pronunţate, neregularităţi, goluri, etc; - înainte de executarea stratului vizibil se va controla ca suprafaţa grundului să fie uscată şi să nu aibă granule de var nestinse. f) Execuţia stratului vizibil: - stratul vizibil al tencuielilor interioare – tinci – va avea compoziţia ca şi a grundului, însă cu nisip fin de până la 1 mm; - grosimea tinciului poate varia între 1-5 mm; - gletul de var la încăperile zugrăvite se va realiza prin închiderea porilor tinciului cu strat subţire de 1-3 mm de var şi adaos de ipsos, 100 kg la 1 mc de var pastă; - gletul de ipsos executat pe suprafeţele ce urmează a fi vopsite se va realiza prin acoperirea tinciului cu un strat subţire de cca 2-3 mm de pastă de ipsos; - gletul de ipsos se va realiza numai pe un strat suport care are un anumit grad de umiditate, în cantităţi strict necesare, înainte de terminarea prizei ipsosului; - la tencuielile sclivisite, stratul vizibil se netezeşte cu drişca de oţel şi se execută numai din pastă de ciment; - în cazul execuţiei tencuielilor interioare la o temperatură exterioară mai mică de + 5 grade C, se vor lua măsurile speciale prevăzute în Normativul pentru executarea lucrărilor pe timp friguros, indicativ C16-79. 7. CONDIŢII TEHNICE PENTRU CALITATEA TENCUIELILOR ŞI RECEPŢIONAREA LOR Pe parcursul executării tencuielilor se vor verifica respectarea tehnologiilor de execuţie, utilizarea tipurilor şi compoziţiei mortarelor indicate în proiect, precum şi aplicarea straturilor succesive în grosimea prescrisă. Se va urmări aplicarea măsurilor de protecţie împotriva îngheţului şi uscării forţate şi, dacă este cazul, în primele zile de la execuţia tencuielilor pe pereţi din blocuri de b.c.a. se va arunca în apă. Rezultatele încercărilor pe epruvete de mortar se vor prezenta investitorului (dirigintelui de şantier) în termen de 48 de ore de la obţinerea buletinului pentru fiecare lot (transport) de mortar în parte. Încercările de control în care rezultatele sunt sub 75% din marca prescrisă conduc la refacerea lucrărilor respective. Aceste cazuri se înscriu în registrul de procese verbale. Recepţia pe fază de lucrări se face, în cazul tencuielilor interioare, prin verificarea: - rezistenţei mortarului, - numărului de straturi aplicate şi grosimile acestora, cel puţin un sondaj la fiecare 200 mp (se va verifica prin baterea de cuie în locuri mai puţin vizibile), - aderenţa la suport şi între straturi (verificarea se realizează prin batere cu un ciocan de lemn în tencuială, apreciind sunetul obţinut), -

-

planeitatea suporturilor şi linearitatea muchiilor (bucată cu bucată).

Rezultatele verificărilor se înscriu în registrul de procese verbale de lucrări ascunse şi se efectuează înainte de execuţia zugrăvelilor şi vopsitoriilor. Abaterile admisibile la recepţia calitativă a tencuielilor sunt: Verificarea aspectelor tencuielilor se vor face vizual cercetând suprafaţa tencuită, forma muchiilor, a intrândurilor şi ieşindurilor, iar planeitatea suprafeţei se va verifica şi cu dreptarul (de 2 m lungime) orientat pe toate direcţiile. Suprafeţele tencuite trebuie să fie uniforme, să nu aibă denivelări, ondulaţii, fisuri, împuşcături de var nestins, urme vizibile de reparaţii locale. Gradul de netezire al suprafeţelor tencuite se va verifica numai la cele gletuite (cu palma). EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE TENCUIELI EXTERIOARE

1. GENERALITĂŢI Acest capitol cuprinde specificaţiile tehnice pentru execuţia tencuielilor exterioare umede, aplicate pe suprafeţele faţadelor construcţiei, la coşuri, ventilaţii etc. 2. STANDARDELE ŞI NORMATIVELE DE REFERINŢĂ a. STAS 1500-78 - ciment cu adaosuri M30 saci b. STAS 1667-76 - agregate naturale pentru mortare şi betoane cu lianţi minerali c. STAS 1134-71 - piatră mozaic (praf de gris de piatră) d. STAS 146-78 - var pentru construcţii e. STAS 7055-87 - ciment alb 3. MATERIALE a. ciment cu adaosuri M30 saci b. nisip de râu sau carieră, bine spălat c. piatră de mozaic – praf de piatră sau praf de marmură (conf. proiect) d. var pentru construcţii pastă – STAS 1134-71 e. ciment portand alb, vezi şi STAS 9201-80 4. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE ŞI UTILIZARE Materialele livrate vor fi însoţite de certifictul de calitate. Executantul trebuie să-şi organizeze în aşa fel transportul, depozitarea şi manipularea materialelor şi produselor încât în momentul punerii lor în operă să corespundă condiţiilor de calitate impuse atât prin caietele de sarcini cât şi prin normativele în vigoare. Atenţionăm că perioadele maxime de utilizare a mortarelor din momentul preparării lor, astfel încât să fie utilizate în bune condiţii la tencuieli exterioare sunt: - la mortar de var-ciment M25T, până la 10 ore maximum - la mortar de ciment-var M50T...M100T fără întârziator, până la 10 ore, iar cu întârziator până la 16 ore - la mortar de ciment-var M10T până la 8 ore 5. CONDIŢII TEHNICE DE CALITATE PENTRU MORTARE DE TENCUIELI Toate materialele vor fi introsude în lucrare numai după ce în prealabil s-a verificat că au fost livrate cu ceertificate de calitate care să confirme că sunt corespunzătoare normelor respective. Mortarele de la staţii sau centrale pot fi introduse în lucru numai dacă transportul este însoţit de o fişă care să conţină caracteristicele tehnice ale acestora. Consistenţa mortarelor pentru executarea tencuielilor exterioare, vor trebui să corespundă următoarelor tasări ale conului etalon: - pentru şpriţ: o aplicarea mecanizată a mortarelor 12 cm o aplicare manuală a mortarelor 9 cm o aplicare pe blocuri de b.c.a. 14-15 cm - pentru şmir:

-

-

o în cazul aplicării manuale a mortarelor 5-7 cm o iar în cazul aplicării mecanizate 10-12 cm pentru grund: o în cazul aplicării manuale a mortarelor 7-8 cm o iar în cazul aplicării mecanizate 10-12 cm pentru stratul vizibil al tencuielilor exterioare decorative (praf de piatră, similipiatră) prin probe 7-8 cm, consistenţa se va determina prin probe în funcţie de granulometrie şi materialul utilizat, temperatură, umiditate, etc., cu acordul proiectantului şi beneficiarului.

6. EXECUŢIA LUCRĂRILOR

A. OPERAŢIUNI PREGĂTITOARE Lucrările ce trebuie efectuate înaintea începerii executării tencuielilor exterioare: - controlul suprafeţelor care urmează a fi tencuite (mortarul din zidărie să fie întărit, suprafeţele de beton să fie relativ uscate, abaterile de la planeitate şi verticalitate să nu fie mai mari decât cele admise, etc) - terminarea lucrărilor a căror execuţie simultană sau ulterioarăar putea provoca deteriorări ale tencuielilor - suprafeţele suport să fie curate - suprafeţele cu plasă de rabiţ trebuie să aibă plasa bine întinsă şi să fie legată cu sârmă zincată de elemente pe care se aplică - rosturile de zidărie de cărămidă vor fi curăţate pe o adâncime de 3-5 mm, iar suprafeţele netede (sticloase) de beton vor fi aduse în stare rugoasă B. EXECUŢIA AMORSĂRII - suprafeţele de beton şi de zidărie de cărămidă vor fi stropite cu apă după care se va amorsa cu şpriţ din ciment şi apă în grosime de 3 mm - suprafeţele de b.c.a. vor avea şpriţul se va executa din mortar de ciment-var compoziţie 1:025:3 (ciment, var, nisip) - pe suportul de plasă de rabiţ galvanizat se va aplica direct şmirul din mortar cu aceiaşi compoziţie cu a mortarului pentru grund - amorsarea suprafeţelor se va face cât mai uniform fără discontinuităţi, fără prelingeri pronunţate, având o suprafaţă rugoasă şi aspră la pipăit. C. EXECUŢIA GRUNDULUI - grundul în grosime 5-20 mm se va executa pe suprafeţe de beton (plasa de rabiţ), după cel puţin 24 ore de la aplicarea şpriţului (şmirului) şi după cel puţin 1 oră în cazul suprafeţelor de cărămidă. Dacă suprafaţa şpriţuluieste prea uscată, aceasta se va uda cu apă în prealabil de executarea grundului. - grundul la tencuielile din praf de piatră va fi din mortar M50T, iar la tencuieli tip similipiatră din mortar de ciment var marca M100T. De urmărit şi mortarele prevăzute în antemăsurători şi piesele desenate. - grosimea grundului se va verifica în timpul execuţiei, în scopul de a obţine în final o suprafaţă plană, fără asperităţi pronunţate, neregularităţi, goluri, etc. - pe suprafeţele de b.c.a. pe care se execută tencuiala din praf de piatră, stratul al doilea (grundul) va fi de 10-12 mm grosime şi se va executa după zvântarea primului strat, cu mortar 1:2:6 (ciment, var, nisip) - înainte de executarea stratului vizibil se va controla suprafaţa grundului să fie uscată şi să nu aibă granule de var nestinse - interzisă aplicarea grundului pe suprafeţe îngheţate sau dacă există pericolul ca grundul să îngheţe înainte de întărire - pe timp de arşiţă se iau măsuri contra uscării rapide - grundul (ca şi şpriţul) se va aplica pe suprafeţele faţadelor de sus în jos, de pe schele de faţadă independente - înainte de aplicarea tinciului (a tencuielilor speciale), suprafaţa grundului trebuie să fie uscată şi să nu aibă granule de var nestins D. EXECUŢIA STRATULUI VIZIBIL - la tencuielile din praf de piatră, stratul vizibil din 10-12 mm grosime se va executa drişcuit şi periat cu mortar var-ciment marca M25T, confecţionat cu piatrăp de mozaic (praf de piatră) în loc de nisip, iar până la 60 % din ciment Portland alb (acolo unde prin proiect nu se cere 100% ciment alb) - la tencuielile similipiatră, stratul vizibil de 15-20 mm grosime se va executa din mortar marca M100T confecţionat cu piatră de mozaic în loc de nisip, finisat conform indicaţiilor din piesele scrise şi desenate ale proiectului (buciardat, asize verticale, etc.) - tencuilile exterioare se vor realiza pe câmpuri mari din aceeaşi cantitate de mortar, pregătită în prealabil pentru evitarea diferenţelor de culoare - întreruperea lucrului se va face la mijlocul suprafeţelor pentru evitarea petelor şi diferenţelor de nuanţe - după executarea tinciului se vor lua măsuri de protecţie a suprafeţelor proaspăt tencuite

Nu se vor executa tencuieli exterioare, la o temperatură mai mică de +50 C.

7. CONDIŢII TEHNICE PENRTU CALITATEA TENCUIELILOR ŞI RECEPŢIONAREA LOR: Pe parcursul executării tencuililor se va verifica respectarea tehnologiilor de execuţie, utilizarea tipurilor şi compoziţiei mortarelor indicate în proiect precum şi aplicarea straturilor succesive în grosimea prescrisă. Se va urmări aplicarea măsurilor de protecţie împotriva îngheţului şi uscării forţate şi dacă este cazul în primele zile de la execuţia tencuielilor pe pereţi din blocuri de b.c.a. se va arunca apă. Rezultatele încercărilor pe epruvete de mortar se vor prezenta investitorului (dirigintelui de şantier) în termen de 48 ore de la obţinerea buletinului pentru fiecare lot (transport) de mortar în parte. Încercările de control, în care rezultatele sunt sub 75 % din marca prescrisă, conduce la refacerea lucrărilor respective. Aceste cazuri se înscriu în registrul de procese verbale. Recepţia pe faza de lucrări se face în cazul tencuililor exterioare, prin verificarea: rezistenţei mortarului numărul de straturi aplicate şi grosimile acestora, cel puţin un sondaj la fiecare 100 mp (se va verifica prin baterea de cuie în locuri mai puţin vizibile) aderenţa la suport şi între straturi (sondaj – prin batere cu ciocan de lemn şi aprecierea sunetului obţinut) planeitatea suporturilor şi linearitatea muchiilor (bucată cu bucată) dimensiunile, calităţile şi poziţiile elementelor decorative şi anexe (solbancuri, cornişe, ancadramente, etc.) bucată cu bucată.

Abaterile admisibile la recepţia calitativă a tencuielilor sunt:

Denumirea defectului

Tencuieli la retrageri, curţi de lumină, faţdă posterioară

Umflături, ciupituri (împuşcături), crăpături, Nu se admit fisuri, lipsuri de glafuri ferestre, solbancuri, cocuri, ventilaţii Zgunţuri mari (până la max. 3 mm), băşici şi zgârieturi adânci formate la drişcuire în Nu se admit stratul de acoperire Neregularităţi ale suprafeţelor (la max. 2 neregularităţi / m2, verificarea cu dreptarul de 2 m lungime) în orice direcţie având adâncime sau proeminenţă de până la 2 mm Abateri faţă de verticală sau orizontală a Până la 2 mm / m şi max unor elemente de intrânduri, ieşinduri, 5 mm pe înălţimea de etaj ornamente, pilaştri, muchii, brâie, cornişe, solbancuri, andcadramente, asize, rosturi, rizuri, etc. Abateri faţă de rază – suprafeţe curbe Până la 5 mm

Tencuieli la faţade şi alte elemente exterioare ale construcţiei Nu se admit

Nu se admit max.1 neregularitate /m2, în orice direcţie având adâncime sau proeminenţă de până la 2 mm Până la 1 mm / m şi max 3 mm pe înălţimea unui etaj

Până la 3 mm

Suprafeţele trebuie să fie uniforme ca prelucrare şi culoare, să nu aibă denivelări, ondulaţii, fisuri, împuşcături, urme vizibile de reparaţii locale. Se va controla corespondenţa mortarului (prafului de piatră, similipiatră, etc) şi modul de prelucrare a feţei văzute cu prevederile din proiect sau mostrele aprobate. Muchiile de racordare, şpaleţii şi glafurile golurilor trebuie să fie vii sau rotunjite, drepte, verticale sau orizontale-conf. proiect. Solbancurile şi diferitele profile trebuie să aibă pantele spre exterior, precum şi o execuţie corectă a lăcrimarelor.

SISTEME DE TERMOIZOLAŢII PENTRU FAŢADE– TERMOSISTEM Evaluarea suprafeţei existente Înainte de începerea lucrărilor, trebuie verificată calitatea suprafeţei existente. Trebuie să fie rezistentă, uscată, curată, să nu existe substanţe care să scadă gradul de aderenţă, cum ar fi grăsimile, bitumurile etc. Murdăria existentă şi straturile cu o rezistenţă scăzută trebuie îndepărtate. Acestea pot constitui un loc ideal pentru formarea ciupercilor. Curăţaţi suprafaţa şi aplicaţi produsul antifungic. Aderenţa tencuielii existente se verifică prin lovirea cu ciocanul. Un sunet surd arată că în acel loc tencuiala trebuie îndepărtată. Amorsarea suprafeţelor absorbante Suprafeţele care au un grad de absorbţie ridicat, de ex. zidurile din BCA, trebuie amorsate cu grund universal şi apoi se lasă să se usuce timp de 4 ore. Astfel, se evită uscarea prea rapidă a adezivului cu care sunt fixate plăcile de polistiren. Amorsa mai are următoarele proprietăţi: fixează praful, întăreşte suprafaţa, nu se diluează, timp de uscare 4h, consum: 0,10,2 l/mp. Fixarea profilelor de soclu Trasarea cotei generale se face folosind aparate speciale de măsură: nivela cu trepied, teodolitsu laser Fixarea profilului de soclu se va face cu dibluri metalice cu diametrul minim de 8/60 Diblurile se vor monta din 30 în 30 cm pe lungimea profilului Montarea profilelor asigură orizontalitatea perfectă a placajului Abaterile de planeitate ale peretelui se compensează prin folosirea unor distanţieri de plastic cu grosimi variabile Îmbinările între profile se realizează cu piese speciale de îmbinare Pregătirea mortarului adeziv Adevizul se va prepara prin amestecare cu apă curată, în raport de 6,5 litri/25 kg. Amestecul se face electromecanic, cu ajutorul unui agitator cu paleţi Dacă această condiţie nu este respectată, adezivul ăşi va pierde din proprietăţi, iar efectul nu va fi cel dorit Aplicarea adezivului pe plăci termoizolante Metoda patului de adeziv Adezivul se va aplica pe placa de polistiren în strat continuu, cu ajutorul unei mistrii zimţate Mărimea dinţilor mistriei trebuie sa fie de 10 mm Adezivul nu se va aplica pe muchiile plăcilor Metoda prin puncte Se foloseşte când suprafaţa suport prezintă denivelări mai mari de 15 mm Se stabileşte mărimea denivelărilor Adezivul se va aplica continuu pe marginea plăcii şi în puncte, pe centrul acesteia Adezivul nu se va aplica pe muchiile plăcilor Fixarea plăcilor termoizolante După aplicarea mortarului trebuie fixată placa pe perete şi apăsată cu ajutorul unei gletiere mari. Plăcile trebuie montate în asize una lângă alta, pe o singură suprafaţă. La colţuri trebuie menţinută continuitatea plăcilor. Aşezarea plăcilor se face întocmai ca o zidărie de cărămidă. Plăcile de polistiren vor fi lipite astfel încât să depăşească muchia golului cu cel puţin o dată grosimea plăcii. Nu se admite ca rosturile dintre plăcile din dreptul golului să intre în prelungire cu muchia golului. Dacă apar rosturi la îmbinările dintre plăci acestea trebuie astupate în mod obligatoriu cu spumă poliuretanică. Verificarea poziţionării plăcilor După montarea plăcilor de polistiren se va face controlul planeităţii şi verticalităţii.

Controlul planeităţii se va face prin plimbarea gletierei pe suprafaţă, iar al verticalităţii – cu un boloboc. Şlefuirea suprafeţei plăcilor termoizolante Dacă plăcile de polistiren sunt lăsate neprotejate de radiaţiile UV mai mult de 2 săptămâni, înainte de aplicarea masei de şpaclu, acestea trebuie şlefuite din nou şi curăţate Dacă se constată mici denivelări în zonele de îmbinare dintre plăci, acestea vor fi eliminate prin şlefuire Şlefuirea se va face cu hârtie abrazivă sau cu peria de sârmă Fixarea plăcilor de termoizolaţie în dibluri Se dau găuri pe suprafaţa faţadei egale cu diametrul diblului după min. 24 ore de la lipirea plăcilor Diblurile se vor fixa provizoriu în găuri Se introduc cuiele de expandare în găurile diblului prin lovire cu ciocanul Forţa de smulgere a diblurilor din perete trebuie să fie > 0,2 KN Necesarul este de 6-8 buc / mp Diblurile se bat astfel încât rozeta să fie înglobată în placa de polistiren Capetele diblurilor vor fi şpăcluite Armarea suplimentară a uşilor şi ferestrelor La colţurile ferestrelor şi uşilor se montează profil de colţ armat cu plasă de fibră La muchiile superioare ale uşilor şi ferestrelor se montează profilul de fereastră cu picurător La glafurile uşilor se foloseşte polistiren extrudat de 2 cm grosime Colţurile ferestrelor şi uşilor se armează suplimentar cu benzi din plasă de fibră dispuse la 450 (deoarece) în acele zone sunt concentrări de eforturi Dimensiunea benzilor este de 20 x 35 cm Armarea cu plasă de fibră de sticlă a sistemului de termnoizolaţie Plasa de fibră de sticlă se aplică în fâşii cu lăţimea de 1 m de sus în jos pe înălţimea faţadei. Fâşiile de plasă se vor suprapune 10 cm una peste cealaltă Plasa de fibră de sticlă se înglobează prin presare dinspre centru către marginile fâsiei, de sus în jos Înglobarea se face cu ajutorul mistriei zimţate După înglobare, masa de şpaclu se lisează cu ajutorul gletierei Formarea marginilor Marginile se formează cu ajutorul gletierei unghiulare Masa de şpaclu finală După înglobarea completă, se va aplica masa de şpaclu finală Masa de şpaclu finală constituie suportul pentru tencuiala decorativă După uscare (minim 24 ore) aceasta se şlefuieşte cu hârtie abrazivă până se obţine o suprafaţă netedă Amorsarea Masa de şpaclu şlefuită se lasă la uscat cel puţin 24 ore înainte de aplicarea amorsei Amorsarea se va face cu vopsea grund ce se va aplica cu bidineaua uniform pe toată suprafaţa În cazul tencuielilor silicatice amorsarea se va face cu grund Pregătirea tencuielii minerale Tencuielile produse sub formă de pulbere trebuie preparate la locul aplicării. Conţinutul sacului se adaugă la cantitate de apă măsurată şi se amestecă până se obţine o pastă

omogenă, cu ajutorul unui mixer electric

Pregătirea tencuielilor acrilice, silicatice, siliconice Tencuielile acrilice pot fi utilizate de la furnizorii de materiale agrementaţi existenţi pe piaţa materialelor de construcţii din România. Aplicarea tencuielii „straturi subţiri” Tencuiala se aplică pe suprafaţa cu gletieră metalică Se nivelează stratul de tencuială la grosimea granulei Finisarea stratului de tencuială „straturi subţiri” cu gletiera După cca 3 minute tencuiala se structurează cu drişca de plastic În cazul tencuielilor, în funcţie de direcţia de structurare se pot obţine diferite modele (circular, diagonal, vertical, orizontal) Combinarea tencuielilor de culori diferite Se aplică o bandă adezivă, apoi tencuiala, şi după aceea, se îndepărtează banda autoadezivă. După uscarea tencuielii, se protejează suprafaţa uscată şi se aplică şi cealaltă culoare Aplicarea tencuielilor mozaicate În zonele expuse murdăriei şi scurgerilor de apă, cel mai bine este să aplicaţi o tencuială mozaicată. Pe suprafaţa grunduită cu vopsea se aplică tencuiala, pe care, după aceea, o puteţi nivela cu gletiera. TENCUIELI EXTERIOARE SPECIALE EXECUTATE PE TERMOSISTEM

GENERALITĂŢI Prezentul capitol cuprinde specificaţiile tehnice pentru realizarea tencuielilor exterioare executate pe termosistem, la zidării din cărămidă, b.c.a., beton, structuri din lemn (sau similar) inclusiv tencuiala şi finisajul vizibil (tencuieli decorative acrilice sau siliconice, tencuieli din piatră naturală, placaje, vopsitorii lavabile pe glet de extereior etc) . Capitolul mai cuprinde realizarea sistemului termoizolator, alcătuit din polistiren expandat ignifugat, plasa din fibre de sticlă înglobată în mortar, diblurile de fixare, mortarul adeziv, precum şi colţare metalice la colţuri şi goluri (uşi, ferestre). Acest sistem termoizolator, reduce semnificativ costurile de energie pentru încălzirea spaţiilor, prin creşterea temperaturii suprafeţei interioare a peretelui. Reducerea cu numai un grad a temperaturii necesare pentru încălzire, conduce la o economie de energie de 6%. Termosistemul protejează casa şi pe perioada verii de o creştere excesivă a temperaturii. STANDARDE ŞI NORMATIVE C18-83 – normativ pentru executarea tencuielilor umede C17-83 – instrucţiuni tehnice privind prepararea mortarelor MATERIALE UTILIZATE Se vor folosi numai materiale noi existente pe piaţă agrementate tehnic conform cerinţelor standardului ISO 9001:2001 şi anume: - polistiren expandat ignifugat - plasă din fibre de sticlă - dibluri de fixare - mortar adeziv pentru termosistem - mortar (tinci) de exterior - glet de exterior în cazul vopsitoriilor cu varuri lavabile - colţare metalice la colţuri şi goluri - finisajul lavabil: tencuieli decorative acrilice sau siliconice, vopsitorii lavabile, placaje, etc. LIVRARE, DEPOZITARE, TRANSPORT Materialele livrate vor fi însoţite de certificatul de calitate. Executantul trebuie să-şi organizeze în aşa fel transportul, depozitarea şi manipularea materialelor şi produselor încât în momentul punerii în operă să corespundă condiţiilor de calitate impusă prin caietele de

sarcini şi prin normativele în vigoare. Atenţionăm că perioadele maxime de utilizare a mortarelor din momentul preparării lor, astfel încât să fie utilizate în condiţii bune la tencuieli, sunt cele prevăzute în instrucţiunile tehnice ale fiecărui produs. CONDIŢII TEHNICE DE CALITATE PENTRU MORTARE DE TENCUIELI ŞI FINISAJE VIZIBILE Materialele vor fi introduse în operă numai după ce în prealabil s-a verificat că au fost livrate cu certificate de calitate şi cu verificarea atentă a fiecărui produs a datei de expirare a termenului de valabilitate. Nu se admit termene de valabilitate depăşite. EXECUŢIA LUCRĂRILOR opreaţiuni pregătitoare Lucrările ce trebuie efectuate înaintea începerii executării termosistemului: curăţarea suprafeţelor de impurităţi, praf, etc curăţarea rostului de mortarul care iese din planul zidăriei suprafeţele netede (sticloase) de beton, OSB, etc vor fi aduse în stare rugoasă terminarea lucrărilor a căror execuţie simultană sau ulterioară, ar putea provoca deteriorări aplicarea stratului de amorsă B. execuţia termosistemului realizarea mortarului adeziv (de aderenţă)

montarea prin lipire a plăcilor de polistiren expandat ignifugat; grosimea polistirenului este precizată în partea scrisă şi desenată a proiectului montarea plasei din fibră de sticlă fixarea mecanică a plasei şi polistirenului cu dibluri metalice cu rozete din PVC realizarea mortarului (tinci) de exterior C. execuţia stratului vizibil aplicarea grundului de impregnare şi stabilizare realizarea tencuielilor speciale decorative acrilice sau siliconice în cazul realizării unui finisaj cu vopsitorii cu varuri lavabile de exterior, acesta se va aplica pe un glet de exterior (pe bază de ciment) CONDIŢII TEHNICE PENTRU CALITATEA TERMOSISTEMULUI ŞI A FINISAJULUI VIZIBIL Pe parcursul execuţiei, se va verifica respectarea tehnologiilor de execuţie, utilizarea tipurilor şi compoziţiei mortarelor, precum şi aplicarea straturilor în ordinea precizată. Se va urmări aplicarea măsurilor de protecţie împotriva îngheţului şi a uscării forţate şi dacă este cazul, în primele zile de la excuţia tencuielilor, pe pereţi se va arunca apă atunci când temperatura exterioară depăşeşte 200C. Suprafeţele finite trebuie să fie uniforme ca prelucrare şi culoare, să nu aibă denivelări, fisuri, ondulaţii, împuşcături, urme vizibile de reparaţii locale etc. Muchiile de racordare, şpaleţii golurilor şi colţurile, vor fi prevăzute cu colţare metalice, pentru a avea muchii vii perfect orizontale şi verticale. PLAFOANE FALSE

Prezentul capitol cuprinde specificaţii tehnice pentru lucrările de execuţie a plafoanelor (tavane) false suspendate. Avînd în vedere configuraţia si importanţa acestei lucrări , se recomandă ca furnizorul de elemente constructive să execute si montajul si finisajul acestora. 2. STANDARDE DE REFERINTA Materialele prevăzute pentru executarea tavanelor false nu sunt de productie internă si deci nu pot fi incadrate în standardele interne. Necesitatea realizării unor tavane cu efecte plastice deosebite, rezistente la acţiunea focului precum si cu calităţi fonoabsorbante corespunzătoare funcţiunilor specifice. Se recomandă procurarea materialelor de la producătorii externi cu condiţia respectării standardelor europene ISO 900. 3. MOSTRE SI TESTARI Inainte de comandarea si livrarea oricăror materiale pe şantier, se vor pune la dispoziţia consultantului beneficiarului si a proiectantului, spre aprobare următoarele mostre: - panou de gips carton sau rigips pentru tavane. - căte un modul care poate fi aprovizionat pentru tavan mobil (pentru vizitare instalaţii ) în stabilirea desenului modulului. - o mostră din sistemul de susţinere a tavanului fix şi mobil. 4. MATERIALE SI PRODUSE a). Pentru tavane suspendate fixe: - structura metalică de susţinere a tavanului compus din: - tije metalice cu piese de suspendare reglabile si cu posibilitatea de autoblocare. - profile din tablă zincată (profile portante pentru panourile de gips carton - panouri de gips - carton sau rigips cu posibilităţi de croire conform plan tavan decorative. - vopsea emulsionată pe bază acrilică. b). Pentru tavane suspendate mobile: - tije metalice cu piese de suspendare reglabile si cu posibilitate de autoblocare.

- profile T (profile portante pentru panourile modulate). - module tavan fals din fibră minerală ( 60 x 60 cm). - vopsea emulsionată pe bază acrilică. Notă: Toate materialele si accesoriile puse în operă trebuie să fie agrementate de I.N.C.E.R.C. 5. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE Livrarea se face conform instrucţiunilor de ansamblare a producătorului de plăci de gips - carton sau de module prefabricate pentru tavane false. Furnizorului îi revine sarcina transportului, depozitării si manipulării în condiţii care să asigure păstrarea calităţii materialelor. Acestuia, avînd în vedere că îi revine atît montajul, calitatea cît si garanţia lucrărilor finale, trebuie să acorde o atenţie deosebită activităţilor de mai sus. Antreprenorul general al investiţiei are obligaţia, ca pe parcursul execuţiei acestei categorii de lucrări să asigure în cadrul construcţiei spaţiul de depozitare şi front de lucru. 6. MONTARE a). Operaţiuni pregătitoare: Lucrări ce trebuiesc terminate înaintea începerii montajului: - toate instalaţiile interioare (electrice, termice, sanitare, telefonie, semnalizare, acustica, ect). - verificarea tuturor instalaţiilor în vederea bunei funcţionări a acestora. - fixarea poziţiilor corpurilor de iluminat.

- deasemeni si pentru pereţi trebuiesc încheiate si verificate instalaţiile. - încheierea lucrărilor de finisaj atît la tavane cît şi la pereţi, verificarea verticalităţii si planeităţii acestora. B). Trasarea structurii de rezistenţă a tavanelor. După încheierea acestei operaţiuni se solicită prezenţa proiectantului si a investitorului pe şantier în vederea obţinerii acordului lor. In cazul în care apar neconcordanţe între proiect si situaţia concretă pe şantier se solicită proiectantului modificările necesare. C). Tehnologia de montaj Modul de organizare a activităţii de montaj rămîne la latitudinea executantului, care trebuie să aibă în vedere că trebuie să asigure aît calitatea lucrării finale cît si garanţia în timp a acesteia. 7. FINISAREA TAVANELOR FIXE SI MOBILE Inainte de trecerea la finisarea finală, se face încă o verificare a corectitudinii execuţiei suprafeţelor. Eventualele imperfecţiuni se remediază cu un chit si bandă adezivă. Finisarea finală a tavanelor - dacă este necesară - se va face cu vopsea emulsionată (var plastic lavabil) aplicată cu trafalet sau pistol. Dacă este cazul si pentru zonele cu tavane mobile decorative se poate aplica aceeasi vopsea la pistol pentru a remedia unele pete apărute la montaj. 8. RECEPTIA Recepţia are ca obiect: - aspectul si starea generală. - calitatea materialului pus în operă (sondaj cu plăci luate la întîmplare). - elemente geometrice: - asigurarea perfecţiunii suprafeţelor (planeitate, verticalitate, etc.) - regularitatea si alinierea corpurilor de iluminat. - perfecţiunea muchiilor la îmbinările între suprafeţele verticale si orizontale. - alinierea cu elementele construcţiei (pereţi, ferestre, stîlpi, sau alte elemente faţă de care proiectantul a conceput formele decorative ale tavanelor si pereţilor). - perfecţiunea finisării îmbinărilor între plăcile de gips carton. - corespondenţa cu proiectul aprobat. Acolo unde apar neconcordanţe, executantul si investitorul împreună cu proiectantul vor decide completări, înlocuiri, refinisări, sau alte situaţii ce se impun. PERETI INTERIORI DESPARTITORI DIN PANOURI GIPS CARTON 1. GENERALITATI Prezentul capitol cuprinde specificaţii tehnice de executie privind pereţii despărţitori din panouri gips carton pe structură metalică. Se recomandă ca furnizorul de produse din gips carton să fie şi cel care le montează, evitând astfel o serie de neajunsuri care ar putea apărea in corelarea furnizor-monteur. Atât panourile de gips carton cât şi structura metalică şi accesoriile aferente montării sunt din import. 2. MOSTRE SI TESTARI Inainte de comandarea şi livrarea oricăror materiale se va pune la dispoziţia beneficiarului şi a proiectantului de arhitecturã spre aprobare, mostre (fragmente) pentru fiecare tip de produs. Prin aprobarea mostrelor de cãtre consultanţi se înþelege şi aprobarea modului de echipare. 3. MATERIALE SI PRODUSE Panourile de GIPS CARTON folosite în spaţiile cu umiditate mare (bãi sau grupuri sanitare) sã fie rezistente la umiditate.

Structura metalicã necesarã montãrii panourilor de GIPS CARTON constã din profile cu secþiunea "U" şi profile de legãturã cu pardoseala, tavanul sau alţi pereţi care se fixeazã cu stift rotativ sau dibluri metalice. Izolarea fonicã în spaþiul liber din interiorul peretelui se va realiza cu fibre minerale în role sau plãci. Montanţii verticali (profile) se ordoneazã la interax de 60 cm. 4. MONTAREA SI FINISAREA PERETILOR Se realizeazã mai întîi structura metalicã din profile. Acolo unde apar obiecte sanitare (chiuvete, spãlãtoare, baterii, etc) structura metalicã trebuie sã conţinã şi profile orizontale la înãlţimea ce corespunde obiectului ce se monteazã. Montajul primei feţe a peretelui cu un panou întreg - Panourile se fixeazã cu şuruburi autofiletante aşezate la interax de 25 cm. Dupã montarea primei feţe a peretelui şi executarea instalaţiilor sanitare şi electrice, în spaţiul liber din grosimea viitorului perete se monteazã izolaţia fonicã din fibre minerale. Prin montarea celei de-a doua feţe, peretele de GIPS CARTON capãtã stabilitatea sa finalã, pregãtit pentru tratarea rosturilor, legãturilor şi a capetelor de şuruburi. La îmbinarea panourilor se monteazã o bandã de etanşare în douã straturi care va acoperi perfect îmbinarea dintre panouri; eventualele imperfecţiuni se vor elimina cu hîrtie abrazivã. Pe panourile GIPS CARTON cu rosturile prelucrate se aplicã un grund. Prin aplicarea lui se compenseazã diferenţele de capacitate de absorbţie a suprafeţei de carton şi a zonelor prelucrate cu şpaclu. Dupã uscarea grundului se aplicã zugrãveala (vopsitorie) cu var plastic lavabil. 5. CONDITII DE CALITATE Se va urmari : - aspectul şi starea generalã; - elemente geometrice: planeitate, verticalitate etc; - respectarea culorilor în concordanţã cu proiectul; - fãrã pete, defecte etc. Eventuale neconcordanţe, executantul cu beneficiarul şi proiectantul vor decide : înlocuri, completãri, modificãri sau alte situaţii ce se impun. PARDOSELI 1. GENERALITĂŢI Acest capitol cuprinde specificaţii tehnice pentru executarea pardoselilor prezentate pe subcapitole: a) Pardoseli din parchet stratificat b) Pardoseli din gresie ceramică 2. ALCĂTUIREA PARDOSELILOR Fiecare tip de pardoseală este alcătuit din: - îmbrăcăminte – strat uzură – care este supusă direct tuturor sarcinilor şi acţiunilor din exploatare - stratul suport – pe care se aşează pardoseala propriu-zisă 3. REGULI GENERALE - controlul materialelor întrebuinţate, al dozajelor, al modului de execuţie şi al procesului tehnologic pentru executarea pardoselilor – ce trebuie să se facă pe toată durata executării lucrărilor; - pardoselile vor fi plane, orizontale şi fără denivelări, cu excepţia celor prevăzute expres în proiect a avea o anumită configuraţie; - executarea fiecărui strat component al pardoselii se va face numai după executarea stratului precedent şi constatarea că acesta îndeplineşte condiţiile de calitate prevăzute; - în cazul în care proiectul nu prevede altfel, linia de demarcaţie dintre două tipuri de pardiseli, care se execută în încăperi vecine, va coincide cu proiecţia pe pardoseală a mijlocului grosimii foii uşii în poziţie închisă, delimitarea realizându-se printr-un profil metalic special tip U din alamă sau aluminiu.

4. LUCRĂRI CARE TREBUIESC TERMINATE ÎNAINTE DE ÎNCEPEREA LUCRĂRILOR DE PARDOSELI - Lucrările de pardoseli se vor face numai după terminarea lucrărilor prevăzute sub pardoseli (canale, fundaţii, conducte, instalaţii electrice, sanitare, de încălzire, etc) şi efectuarea probelor prescrise, precum şi după terminarea în încăperea respectivă a tuturor lucrărilor de construcţii-montaj a căror execuţie ulterioarăar putea deteriora pardoseala. Conductorii electrici care se montează sub pardoseală vor trebui protejaţi cu mortar de ciment în grosime strict necesară. - Curăţarea planşeelor şi spălarea lor cu apă de eventualele impurităţi sau resturi de tencuială. - Diversele străpungeri din planşeu, rosturile dintre elementele prefabricate ale planşeului, adânciturile mai mari, etc, se vor astupa sau chitui, după caz, cu mortar de ciment. - Se va verifica dacă instalaţiile sanitare şi termice au fost izolate corespunzător la trecerea prin dreptul planşeelor, evitând orice contact al acestora cu planşeul şi pardoseala. - Atunci când este necesar se va face o nivelare a suprafeţei suport existente cu ajutorul unui strat de egalizare (mortar) care trebuie să fie suficient de întărit în momentul trecerii la executarea lucrărilor de pardoseli. Dozajul şi natura acestui strat de egalizare este prevăzut în antemăsurătorile proiectului pentru fiecare tip de pardoseală în parte. Executarea stratului suport al pardoselilor: - Atunci câmd stratul suport al pardoselilor este rigid (mortar de ciment) acesta trebuie să aibă suprafaţa perfect plană şi netedă. - Când stratul suport este elastic trebuie să fie bine compactat, astfel încât sub încărcările din exploatare să nu se taseze provocând degradarea îmbrăcăminţii pardoselilor. Executarea îmbrăcăminţii pardoselilor: - Executarea stratului de uzură (îmbrăcăminţii) pentru fiecare tip de pardoseală în parte se va face conform prevederilor din subcapitolele ce urmează. Condiţii de calitate: - Respectarea condiţiilor tehnice de calitate pentru fiecare tip de pardoseală în parte se va face conform Normativului pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente, indicativ C56-75, capitolul 8 “Pardoseli”.

a)Parchet lemn stratificat 1. PRESCRIPTII GENERALE 1. 1 .Prezentul indrumar se refera la conditiile , modul de alcatuire si modul de executie a pardoselilor cu imbrcaminti alcatuite din: a) – parchet din lemn masiv , cu lamba si uluc , din fag stejar sau cer; b) – dale de PAL sau PAF furniruite. 1. 2. Pardoselile cu imbracaminti alcatuite din parchet din lemn masiv , cu lamba si uluc , din fag , stejar sau cer se utilizeaza la cladirile de locuit in :dormitoare , camere de zi , holuri; 1. 3. Pardoselile din dale de PAL sau PAF furniruite se utilizeaza la cladirile de locuit in dormitoare si camere de zi . 2. MATERIALE 2. 1.Materialele utilizate la executarea pardoselilor cu imbracamintea alcatuita din parchet din lemn masiv , cu lamba si uluc , din fag ,stejar sau cer , trebuie sa corespunda prevederilor din urmatoarele standarde si norme tehnice de ramura ale unitatilor producatoare: a) Parchet din lemn masiv pentru pardoseli din fag , stejar sau cer , conform STAS 228 / 1-80; b) Poliacetat de venil , dispersie apoasa ( aracet ) , sortul D 50 conform STAS 7058-80; c) Cuie din sarma de otel (pentru batut parchetul si pervazurile conform STAS 2111 – 80; d) Nisip (sortul 0….3 mm pentru stratul de egalizare) conform STAS 1667-76; e) Ipsos pentru constructii , conform STAS 545/1-80; f) Ciment M 30 ; P 235 sau ciment F 25 , conform STAS 1500-77; g) Materiale pentru sapa suport “GIF” din ipsos , pentru pardoseli , conform prevederilor pentru sapa “GIF” din ipsos; h) Ceara pentru parchet “VICTORIA” , conform M II 1564-69; i) White – spirt rafinat (petrosin) conform STAS 44-67; j) Hartie de uz general , conform STAS 32-79; k) Dale din PAF sau PAL furniruit tehnic conform NTR 9695 – 80 , produs de catre unitatile CPL , cu baghetele respective; l) Aracet CIC N II 5314 , producator :Intreprinderea Chimica Rasnov m) Apa STAS 790-73; n) Lac carboamidic (PALUX). 3. CONDITII NECESARE PENTRU MONTAREA IMBRACAMINTILOR DE LEMN 3. 1. Stadiul lucrarilor de santier in momentul inceperii lucrarilor de executare a imbracamintilor de parchet din lemn masiv cu lamba si uluc , din fag , stejar sau cer trebuie sa fie urmatorul: - lucrarile de instalatii sanitare , electrice si de incalzire , vor fi terminate , si probate ; - tencuielile inclusiv reparatiile dupa lucrarile de instalatii vor fi terminate si vor avea un grad de umiditate mai mic 5%; - zugravelile si vopsitoria , precum si toate finisajele peretilor cu care se racordeaza imbracamintea din parchet , vor fi terminate; - portiunile de mozaic care se vor afla in contact cu parchetul (pragurile) vor fi turnate si frecate; - geamurile la ferestre si la usile balcoanelor vor fi montate 3. 2. In incaperile in care se executa imbracamintea din parchet sau inlocuitori din lemn , se va asigura urmatorul climat interior: - temperatura , minimum +5º C ; - umiditatea relativa a aerului maximum 65%. Acest regim se va mentine si dupa terminarea lucrarilor pana la darea in folosinta a incaperilor. 3. 3. Stratul suport de mortar de ciment sau mortar din ipsos pe care se va lipi parchetul trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: a)umiditate maximum 3%; b)starea suprafetei trebuie sa fie:

- plana si orizontala (se admit sageti de maximum 4 mm , sub dreptarul de 2 m lungime si de maximum 1 mm sub rigla de 0,20 m; - rezistenta (la zgarierea cu un cui sa nu ramana urma de peste 1 mm); - neteda (fin driscuita , dar nu sclivisita ); - sa nu prezinte defectiuni ca : fisuri , crapaturi , gauri , parti iesite in relief. 3 .4. Sapa suport “GIF’ din ipsos , pentru pardoseli , pe care se va lipi parchetul din lemn masiv , cu lampa si uluc din fag , stejar sau cer , trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute in prezentul indrumar privind sapele “GIF” din ipsos. 5. TEHNOLOGIA DE MONTAJ A DUSUMELEI CU LAMBA SI ULUC PRIN LIPIRE 4. 1. Montarea parchetului cu lamba si uluc se va face prin lipire , cu poliacetat de vinil , dispersie apoasa (aracet) , sortul D 50 pe un strat de mortar (sapa) sau pe planseul din beton armat , cu fata fin driscuita , precum si pe suprafata unei sape suport “GIF” din ipsos. 4. 2. Montarea dusumelei se va incepe cu lipirea frizurilor de perete la o distanta de circa 10 ….15 mm , de perete. Imbunarea frizurilor la colturile incaperii se va face la 45º. Frizurile de perete se vor fixa fata de perete cu pene asezate la circa 50 cm distanta una de alta , pentru a impiedica orice deplasare in timpul montarii parchetului. Lipirea pieselor de parchet se va face dupa minimum 3 ore de la lipirea frizurilor de perete. 4. 3. Pentru lipirea pieselor de parchet in camp , aplicarea adezivului pe stratul suport se va face pe fasii egale cu suprafata unui rand complet de piese de parchet. 4 .4. Piesele de parchet se vor aplica dupa circa 10 minute de la intinderea adezivului , fixandu-se in lamba si uluc. 4. 5. La asezarea fiecarui rand de piese de parchet se va verifica atitudinea fata de randul anterior , gata montat. 4. 6. Asezarea pieselor de parchet se poate face la 45 º sau paralel cu peretii , rezultand diverse desene. 4. 7. Dupa lipirea parchetului pe intreaga suprafata a pardoselii se vor scoate penele de intretinere a frizelor. 4. 8. Circulatia peste parchetul lipit se poate face dupa 24 de ore de la plicare. 6. FINISAREA IMBRACAMINTILOR DIN LEMN 5. 1. Curatirea parchetului dupa montare se va face cu masina de raschetat parchet ( cu cutitul) sau cu masina de slefuit parchet (cu hartie abraziva) Curatirea parchetului se poate face si manual cu rindeaua de parchet , urmata de curatirea cu tiglinul. 5. 2. Curatirea parchetului lipit se poate executa dupa 4 zile de la montare , adica dupa intarirea suficienta a adezivului. 5. 3. La racordul dintre pardoseala si pereti , dupa curatarea parchetului se vor monta pervazuri sau plinte. Ele se vor fixa dupa caz , prin baterea in cuie sau prin lipire cu adeziv. 5. 4. Parchetul dupa raschetare , se va lustrui cu ceara de parchet dizolvata in petrosin. a) Pardoseli din plăci gresie ceramică

Prevederile prezentului subcapitol se referă la condiţiile tehnice privind executarea pardoselilor din gresie porţelanată şi ceramică pe şapa de mortar ciment, lipite cu adeziv import cu rosturi. Materiale utilizate - plăci din gresie ceramică sau alte tipuri de gresie porţelanată, import sau priducţie internă, ale căror caracteristici tehnice să fie corespunzătoare standardelor şi normelor admise în România; - ciment metalurgic cu adaosuri M30, saci; - ciment alb, conform STAS 7055-87; - agregate naturale, conform STAS 1667-76; - acid clorhidric tehnic, conform STAS 339-76; - corpuri abrazive, conform STAS 601/1-84; - apă pentru construcţii, conform STAS 790-84; - oxizi coloranţi; - alte tipuri de adezivi pentru gresie ceramică, import, ale căror caracteristici tehnice să fie corespunzătoare standardelor şi normelor admise în România. Transportul şi depozitarea materialelor Materialele livrate vor fi însoţite de certificatul de calitate. Executantul trebuie să-şi organizeze în aşa fel transportul, depozitarea şi manipularea materialelor şi produselor încât să elimine posibilitatea degradării acestora, astfel încât, în momentul punerii lor în operă, acestea să corespundă condiţiilor de calitate impuse atât prin caietele de sarcini cât şi prin normativele în vigoare. Alcătuirea pardoselilor Alcătuirea structurii pardoselilor de gresie ceramică şi porţelanată va fi: - şapă din mortar de ciment, agalizare marca M100T de 30-50 mm grosime; - îmbrăcăminte din gresie ceramică sau porţelanată; - plinte din gresie ceramică sau porţelanată. Executarea lucrărilor de pardoseli din gresie ceramică Stratul suport se va realiza, pe un suport rigid din beton, dintr-un strat de mortar de ciment marca M100T de 30-50 mm grosime, având dozajul de cca 400 kg ciment / 1 mc. Nu se vor utiliza cimenturi cu întărire rapidă, ci cimenturi cu întărire normală. Înainte de montare, pentru evitarea absorbţiei de apă din mortarul de poză, plăcile de gresie ceramică se vor ţine în apă timp de 2-3 ore. Îmbrăcămintea din gresie ceramică va fi montată cu adezivi speciali din import. În cazul adezivilor speciali, prepararea (dozajul), modul de aplicare al acestora se va executa conform instrucţiunilor furnizorilor de adezivi. Atenţie ca tipurile de adezivi să corespundă naturii şi funcţiunii încăperilor în care urmează a se folosi. Plăcile vor fi montate rost pe rost, urmărindu-se în permanenţă planeitatea. Rosturile se vor umple cu chit de rosturi (import) la 3-5 zile după montarea plăcilor, iar în acest interval pardoseala nu va fi dată în circulaţie şi va fi udată cel puţin o dată la 24 de ore. Curăţarea îmbrăcăminţii din plăci de gresie ceramică şi porţelanată se face cu rumeguş sau alte metode, fără însă a utiliza frecări cu corpuri abrazive care pot deteriora suprafaţa finită. La intersecţia pardoselilor din gresie ceramică cu elementele verticale – sub plinte – se vor realiza interspaţii de cca 5 mm, care se vor umple cu material elastic. (Scopul este de a prelua diferenţiat, faţă de verticale, eventualele tasări şi deformări care apar în construcţie.) În cazul încăperilor cu suprafeţe mai mari se recomandă realizarea de rosturi de dilataţie la cca 30,0 mp, în funcţie de modularea structurii de rezistenţă a construcţiei. Execuţia plintelor La îmbrăcăminţile din gresie ceramică ce se racordează vertical cu faianţa nu se montează plinte. În cazul când se racordează vertical cu zugrăveli se execută plinte din plăci gresie ceramică sau porţelanată fixate tot cu adezivi speciali de import. Condiţii tehnice de calitate În timpul executării îmbrăcăminţilor se vor respecta condiţiile tehnice de calitate prevăzute în STAS 2560/1-75 şi STAS 2560 7 2 – 75, prin metode de verificare stabilite de STAS 2560/3-

76.Pentru lucrările găsite necorespunzătoare se vor da dispoziţii de şantier pentru remedieri sau refaceri. PLACARE CU FAIANŢĂ SAU GRESIE CERAMICĂ

1. GENERALITĂŢI Acest capitol cuprinde specificaţiile tehnice pentru execuţia placajelor de faianţă şi gresie ceramică executate pe pereţi interiori de cărămidă, b.c.a. sau beton. 2. STANDARDELE ŞI NORMATIVELE DE REFERINŢĂ STAS 233-86 – Plăci de faianţă C6-86 – Instrucţiuni tehnice pentru execuţia placajelor de faianţă sau CESAROM C223-86 – Instrucţiuni tehnice pentru execuţia placajelor de faianţă sau plăci ceramice aplicate pe pereţi prin lipire cu adeziv. 3. MOSTRE ŞI TESTĂRI Înainte de comandarea şi livrarea pe şantier a materialelor necesare execuţiei placajelor de faianţă se vor pune la dispoziţia beneficiarului şi proiectantului, spre aprobare, următoarele mostre: - placaj faianţă sau gresie ceramică – cel puţin 10 mostre, cu desenul şi culoarea indicate în proiect; - borduri pentru placajul de faianţă sau gresie – 10 mostre, cu desenul şi culoarea indicate în proiect corespunzătoare mostrelor de faianţă sau gresie prezentate. 4. MATERIALE UTILIZATE Toate materialele care se pun în operă, în special plăcile de faianţă, adezivii, etc, pot fi import sau producţie internă, cu caracteristici tehnice care să fie corespunzătoare standardelor şi normelor admise în România. - faianţă de producţie internă sau import; - tipuri de adezivi care să înlocuiască metoda tradiţională de montaj faianţă, dar care să corespundă standardelor admise în România. 5. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE, TRANSPORT Materialele livrate vor fi însoţite de certificatul de calitate. Executantul trebuie să-şi organizeze în aşa fel transportul, depozitarea şi manipularea materialelor şi produselor încât să elimine posibilitatea degradării acestora, astfel încât, în momentul punerii lor în operă, acestea să corespundă condiţiilor de calitate impuse atât prin caietele de sarcini cât şi prin normativele în vigoare. 6. EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE PLACAJE DE FAIANŢĂ SAU GRESIE Aplicarea placajelor de faianţă sau gresie pe elementele de beton şi zidărie se va face la cel puţin o lună după încărcarea cu greutatea permanentă, inclusiv din acoperirea clădirii. Înainte de începerea executării placajelor de faianţă sau gresie, trebuie să fie terminate următoarele categorii de lucrări: - montarea tocurilor la ferestre, a tocurilor sau căpruşelilor la uşi; - tencuirea tavanului şi a suprafeţelor pereţilor care se plachează; - montarea conductelor sanitare, electrice, termice, inclusiv terminarea probelor şi eventualele remedieri ale acestora; - executarea mascărilor şi şliţurilor din plasă de rabiţ - montarea diblurilor (în cazul în care se foloseşte metoda tradiţională de montaj cu dibluri de lemn, nu cu dibluri împuşcate din plastic), consolelor, etc; - executarea lucrărilor care necesită spargeri pe faţa opusă a peretelui care trebuie placat; - îmbrăcăminţile pardoselilor reci. Pregătirea suprafeţei pereţilor - înainte de începerea lucrărilor de placare, suprafeţele pereţilor din zidărie, b.c.a. sau beton se vor pregăti conform Normativ C18-83 (executarea tencuielilor) şi P104-82

(executarea pereţilor din b.c.a.);

placajul de faianţă sau gresie se aplică pe suprafeţe uscate, fără abateri de la planeitate (sub 3 mm / m pe verticală şi sub 2 mm / m pe orizontală); - suprafaţa pe care se aplică placajul nu trebuie să aibă neregularităţi, pete de grăsime, rosturile zidăriei trebuie curăţate pe o adâncime de 1 cm, iar suprafeţele de beton trebuie aduse în stare rugoasă. Aplicarea plăcilor de faianţă sau gresie: - se trasează suprafeţele pentru placare, cu atenţie deosebită la stabilirea orizontalităţii şi verticalităţii montajului; - plăcile curăţate în prealabil de praf se ţin în apă o oră şi se scurg preţ de 2-3 minute înainte de aplicarea lor; - montarea plăcilor se face pe orizontală începând de jos în sus; - rosturile orizontale şi verticale trebuie să fie în prelungire (rost pe rost) şi în linie dreaptă, având lăţimea indicată prin proiect, dar nu mai mare de 0,5 mm; - suprafeţele orizontale (glafurile) se vor executa cu pantă de cca 2%. Operaţiuni: - montarea plăcilor se face pe tencuiala existentă executată la nivel de tinci, cu adezivi speciali de import, cu respectarea tehnologiei furnizorului de produse, rosturile fiind închise cu chituri speciale de import. Atât culoarea plăcilor cât şi a chitului se va stabili de către proiectant; - după 5-6 ore de la montarea plăcilor se vor curăţa rosturile; - umplerea rosturilor se va face ulterior cu chituri speciale; - etanşările între suprafeţele placate şi recipienţi de orice fel se va face cu chituri speciale; - în cazul execuţiei placajelor de faianţă la interior, la o temperatură mai mică de +5 grade C, se vor lua măsurile speciale prevăzute de “Normativul pentru executarea lucrărilor pe timp friguros” – indicativ C16-79. -

7. RECEPŢIA LUCRĂRILOR ŞI VERIFICAREA CALITĂŢII Se va controla aspectul general al placajului: corespondenţa cu proiectul şi mostrele aprobate, uniformitatea culorii, planeitatea, verticalitatea şi orizontalitatea suprafeţelor (sub dreptarul de 1,2 m lungime orientat pe toate direcţiile se admite o singură undă cu săgeată de maximum 1 mm), continuitatea şi execuţia îngrijită a rosturilor dintre plăcile de faianţă, rosturi de lăţimi uniforme şi rectilinii, atât pe verticală cât şi pe orizontală, etc. Se va controla gradul de aderenţă al plăcilor la stratul suport. Liniile de racord ale placajului cu alte tipuri de finisaje adiacente (plinte, tencuieli, etc) trebuie să fie rectilinii, fără onduleuri în plan vertical sau orizontal, iar rosturile bine etanşate cu chituri speciale. Nu se admite ca nivelul placajului să fie nici sub nivelul tencuielii dar nici ieşit cu mai mult de grosimea plăcii de faianţă. În jurul străpungerilor prin suprafaţa de placaj, găurile se maschează cu rozete metalice, capace, întrerupătoare, prize, etc, găurile netrebuind să fie vizibile. Placajul de faianţă fiind un finisaj cu caracter pretenţios, recepţia se va face cu exigenţă sporită. PENTRU EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE ZUGRĂVELI ŞI VOPSITORII 1. GENERALITĂŢI Acest capitol cuprinde specificaţiile tehnice pentru execuţia zugrăvelilor şi vopsitoriilor, asemănătoare ca materiale şi tehnologie de execuţie şi sunt prezentate fiecare în subcapitole separate. Conţinutul subcapitolelor: a) Vopsitorii cu var lavabil 2. MATERIALE Toate materialele şi produsele puse în operă trebuie să fie agrementate de I.N.C.E.R.C. Materialele utilizate la executarea zugrăvelilor şi vopsitoriilor vor avea caracteristicile tehnice conform standardelor şi normelor admise în România. 3. LIVRAREA, TRANSPORTUL ŞI DEPOZITAREA MATERIALELOR

Materialele livrate vor fi însoţite de certificatul de calitate. Executantul trebuie să-şi organizeze în aşa fel transportul, depozitarea şi manipularea materialelor şi produselor încât să elimine posibilitatea degradării acestora, astfel ca, în momentul punerii lor în operă, acestea să corespundă condiţiilor de calitate impuse atât prin caietele de sarcini cât şi prin normativele în vigoare. Atragem o atenţie deosebită la condiţiile de securitate împotriva incendiilor, care trebuie asigurate spaţiilor de depozitare (în special a materialelor uşor inflamabile, ca de exemplu vopselele). Se recomandă ca temperatura la locul de depozitare să fie cuprinsă între +7 şi +20 grade C. Standarde de referinţă: C3-76 – Normativ pentru execuţia lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii C139-87 – Instrucţiuni tehnice privind protejarea elementelor metalice prin vopsire C58-86 – Norme tehnice privind ignifugarea materialelor combustibile din lemn şi textile utilizate în construcţii 4. LUCRĂRI CARE TREBUIESC TERMINATE ÎNAINTE DE ÎNCEPEREA ZUGRĂVELILOR ŞI VOPSITORIILOR - Înainte de începerea lucrărilor de zugrăveli vor fi terminate lucrările de tencuire, gletuire, placaje, pardoseli reci (exclusiv lustruirea), instalaţiile electrice, sanitare şi de încălzire, inclusiv remedierile şi probele instalaţiilor; - În încăperile cu pardoseli din parchet, mochetă sau P.V.C., zugrăvelile se vor executa înaintea executării îmbrăcăminţii pardoselilor. Stratul suport al pardoselii va fi protejat contra umidităţii şi murdăririi; - Tâmplăria de lemn şi metalică trebuie să fie montată şi revizuită, cu excepţia drucarelor, şildurilor şi cremoanelor care se vor fixa după vopsirea tâmplăriei; - Ultimul strat al vopsitoriilor se aplică după terminarea completă a zugrăvelilor şi înainte de finisarea pardoselilor: raşchetare parchet, ceruirea p.v.c., lustruire marmură şi mozaic; 5. PREGĂTIREA SUPRAFEŢELOR Suprafeţe tencuite sau de beton - În vederea finisării cu zugrăveli de var suprafeţele trebuie drişcuite cât mai fin, urmele de drişcă să fie puţin vizibile; toate eventualele reparaţii să fie executate cu grijă, terminate şi uscate. - În cazul suprafeţelor de beton toţi porii rămaşi de la turnare se vor umple cu mortar de ciment-var, după ce bavurile şi dungile ieşinde au fost îndepărtate, iar petele de decofrol se vor freca cu piatră de şlefuit sau cu peria de sârmă. Suprafeţe gletuite

suprafeţele de tencuieli gletuite (glet sau var de ipsos) trebuie să fie plane şi netede, fără desprinderi şi fisuri; - toate fisurile şi neregularităţile se chituiesc sau se şpăcluiesc cu pastă din aceeaşi compoziţie cu a gletului; - după uscare suprafeţele reparate se şlefuiesc cu hârtia de şlefuit (pereţii de sus în jos) şi se curăţă de praf cu perii sau bidinele curate şi uscate. Suprafeţe de lemn - tâmplăriile trebuie să fie revizuite şi reparate eventualele degradări survenite în urma transportului sau montajului; - umiditatea tâmplăriei înainte de vopsitorie să depăşească 15%, verificată cu aparatura specifică; - accesoriile metalice ale tâmplăriei care nu sunt alămite, nichelate sau lăcuite din fabricaţie vor fi grunduite anticoroziv şi vopsite cu vopsea de ulei. Suprafeţe metalice - suprafeţele metalice nu trebuie să prezinte pete de rugină, grăsimi de orice fel, vopsea veche, noroi, etc. Rugina se îndepărtează prin frecare cu peria de sârmă, şpacluri de oţel, hârtie sticlată sau soluţii decapante (ex: Feruginol). Petele de grăsime se şterg cu solvenţi adecvaţi, exclusiv petrol lampant şi benzină auto. - Tâmplăria metalică se aduce pe şantier grunduită cu un grund anticoroziv corespunzător vopselelor de ulei. -

6. CONDIŢII DE EXECUŢIE Zugrăvelile şi vopsitoriile se vor executa în conformitate cu proiectul de execuţie şi prevederile prezentului caiet de sarcini. Lucrările de finisare a pereţilor şi tavanelor se vor executa la temperatura aerului, în mediul ambiant de cel puţin +5 grade C în cazul zugrăvelilor şi cel puţin +15 grade C în cazul vopsitoriilor, regim de temperatură ce se va ţine tot timpul execuţiei lucrărilor şi cel puţin 8 ore pentru zugrăveli şi 15 zile pentru vopsitorii după executarea lor. Finisajele nu se vor executa pe timp de ceaţă densă şi nici la un interval de timp mai mic de 2 ore de la încetarea ploii şi nici pe timp de arşiţă mare. Înainte de începerea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii se va verifica dacă suprafeţele suport au umiditatea de regim: 3% pentru suprafeţele tencuite şi 8% pentru cele gletuite. În condiţiile de umiditate a aerului de până la 60% şi temperatura –15 .... – 20 grade C, umiditatea de regim se obţine după 30 de zile de la tencuire şi 15 zile după gletuire. Umiditatea suprafeţelor suport se măsoară cu aparatură sau procedee specifice (ex: aparat “Hygromette” sau soluţie fenolftaleină 1%). Diferenţa de temperatură între aerul înconjurător şi suprafaţa care se finisează nu trebuie să fie mai mare de -6 0 C, pentru evitarea condensării vaporilor. a) Vopsitorii cu varuri lavabile de interior şi exterior În acest subcapitol sunt cuprinse specificaţiile tehnice, condiţiile şi modul de executare a lucrărilor de vopsitorie cu varuri lavabile, producţie internă sau de import, aplicate la interior pe pereţi şi tavane, pe tencuieli gletuite cu glet de ipsos, iar în exterior pe tencuieli gletuite cu glet de var sau de ciment. Standarde şi norme de referinţă pentru materiale, precum şi specificaţii privind execuţia sunt identice cu cele amintite la vopsitoriile cu VINAROM. Atenţie trebuie acordată: - procurării de varuri lavabile specifice pentru exterior şi specifice pentru interior; - pentru asigurarea consistenţei şi calităţii compoziţiei de lucru a vopselelor de var lavabil, se vor respecta întrutotul instrucţiunile producătorilor; - vopselele vor fi însoţite de certificatul de calitate precum şi de termenul de valabilitate al lor; - materialele şi soluţiile de adaos (pentru spaţii cu condiţii speciale de natură: umiditate, exterior, interior, etc) specifice fiecărui producător de var lavabil în parte vor fi introduse în compoziţia de lucru, respectând cu stricteţe instrucţiunile producătorului; Pregătirea suprafeţelor de tencuieli în vederea vopsirii cu var plastic: - curăţarea petelor şi îndepărtarea prafului - spălarea manuală cu apă a tencuielilor speciale din praf de piatră prelucrată - închiderea fisurilor şi a crăpăturilor

-

aplicarea unui strat de amorsaj de var lavabil de import

-

aplicarea manuală a 2-3 straturi de var plastic import cu respectarea cu stricteţe a instrucţiunilor producătorului

7. CONDIŢII DE CALITATE ŞI VERIFICAREA LUCRĂRILOR Pe parcursul execuţiei lucrărilor se verifică în mod special de către investitor (prin dirigintele de şantier): - îndeplinirea condiţiilor de calitate a suprafeţelor suport; - calitatea principalelor materiale introduse în execuţie conform standardelor şi normelor interne de fabricaţie; - respectarea prevederilor din proiect şi a dispoziţiilor de şantier; - recepţia lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii se va face după uscarea perfectă a acestora; - eventualele lucrări care nu respectă condiţiile prevăzute în proiect, caiet de sarcini sau condiţii de calitate vor fi refăcute sau remediate. Verificarea zugrăvelilor se va face prin: - examinarea vizuală a suprafeţelor, urmărindu-se: corelarea cu proiectul, aspectul general (ton de culoare uniform, fără pete, fără scurgeri, fără impurităţi înglobate, fără urme de bidinea, fără corecturi sau retuşuri care să distoneze cu tonul general, etc) - examinarea aderenţei zugrăvelilor de stratul suport: o zugrăveală de calitate nu trebuie să se ia pe palmă la o frecare uşoară. Verificarea vopsitoriilor se va face prin: - examinarea vizuală a suprafeţelor, urmărindu-se: corelarea cu proiectul, aspectul general (acelaşi ton de culoare pe întreaga suprafaţă, acelaşi aspect mat sau lucios pe întreaga suprafaţă, fără pete, desprinderi, cute, proeminenţe, scurgeri, băşici, aglomerări de coloranţi, fără neregularităţi din chituire sau şlefuire, etc) - verificarea tehnologiei de pregătire a suprafeţelor manuale de vopsire (curăţirea, şlefuirea, chituirea rosturilor, etc) ce se face prin sondaj, îndepărtându-se cu grijă, în locuri mai dosite, vopseaua până la stratul suport; - se verifică, de asemenea vizual, modul de vopsire al: ţevilor, radiatoarelor, etc (dacă acestea sunt vopsite cu vopseaua adecvată, dacă sunt vopsite şi pe suprafeţele lor ascunse, etc); - se verifică vizual ca separarea câmpurilor de finisaje (ex: între vopsitorii şi zugrăveli) să se facă cu o delimitare clară (fără suprapuneri) şi rectilinie (fără ondulaţii, cu excepţia locurilor unde acestea sunt prevăzute explicit prin detaliile din proiect).

RETELE DE CANALIZARE 1./ Reţeaua exterioară de canalizare menajeră aferentă se va racorda la o reţea existentă în zonă. 2./ Reţelele de canalizare existente în zonă sunt în funcţiune şi lucrează în sistem divizor. 3./ Conductele din tuburi reţelelor de canalizare menajeră se vor executa din tuburi PVC-KG, PIPE-LIFE cu îmbinare cu mufă şi inele de cauciuc având

diametrul Dn 160 mm. 4./ Căminul de vizitare de pe reţeaua de canalizare se va executa monolit sau din tuburi prefabricate. 5./ Trasarea reţelelor de canalizare se va face conform planurilor proiectului. 6./ Materialele necesare executării reţelelor de canalizare se vor procura de către executant. 7./ Materialele necesare reţelei de canalizare se va procura de către executant. 8./ Tuburile trebuie să fie bine executate, cu grosime uniformă, cu secţiuni concentrice, netede, fără crăpături, defecte, imperfecţiuni, adăugiri de material. 9./ Verificarea la presiune pe creastă a tubului şi la eşanteitate se va face conform prevederilor STAS. 10./ Transportul tuburilor, aparatelor şi orice cheltuieli care ar necesita verificări, cad în sarcina executantului. 11./ Tuburile îmbinate fără a fi verificate se vor scoate din lucrare pentru verificare, pe cheltuiala executantului. 12./ Acelaşi procedeu se va folosi şi la tuburile din care se confecţionează căminele. 13./ Mufele trebuiesc executate din timpul fabricaţiei, executarea făcându-se prin piese speciale. 14./ Colectorul trebuie executat conform prescripţiilor şi datelor din planuri. 15./ Punctele de acordare şi acelea unde vor veni tuburile de racord se vor fixa pe teren conform planurilor de proiect. 16./ Se interzice începerea săpăturilor şanturilor înainte de a se aproviziona cantitatea de tuburi necesară, lucrările de săpătură şi aşezarea tuburilor se vor executa din aval spre amonte pentru a se da posibilitatea apelor meteorice să se evacueze prin canalul deja executat.

17./ Acolo unde terenul nu este sănătos sau fundul transeei este neuniform se va pune sub tuburi un strat de nisip cel putin 15 m grosime. 18./ Aşezarea tuburilor se va face după ce săpătura va fi terminată pe o întindere între două cămine. 19./ Conductele şi tuburile se vor monta în transee numai după verificarea cotei săpăturilor. 20./ Nu se admite în nici un caz aşezarea tuburilor în linie curbă. 21./ Schimbarea de direcţie şi a pantelor canalizărilor se face numai în dreptul unui cămin de vizitare. 22./ Golurile necesare pieselor de racordare din instalatia interioară se vor etanşa la trecerile prin pereţii căminelor cu mortar de ciment. 23./ Ramele capacelor se vor fixa astfel ca orice deplasare să fie imposibilă. Rosturile dintre zidărie şi rame se vor umple cu ciment sau asfalt, după cererea dirigintelui lucrărilor. 24./ Căminele se vor executa în conformitate cu prescripţiile STAS 2448. Se va acorda o deosebită atenţie la executarea rigolei la fundul căminelor. 25./ Umplerea şantului se va face numai după ce s-au etanşat tuburile pe o porţiune mai lungă de canal şi după ce a fost controlată şi luată în primire de dirigintele lucrării. Elementele ascunse se vor consemna într-un proces verbal semnat de beneficiar şi constructor. 26./ După executarea reţelelor de canalizare se va reface pavajul la cotele iniţiale. reţele exterioare de apă rece Materiale - Reţele exterioare de alimentare cu apă se vor executa din teava de polietilena neagră de înaltă densitate PEHD având Pn 10 bar. - Pentru îmbinări se vor folosi racorduri şi piese speciale din PEHD. - Se vor folosi numai materiale care corespund din punct de vedere calitativ cu normele DIN, CEN, ISO, UNI şi care au agrementul tehnic MLPAT precum şi avizul Ministerului Sănătăţii. - Pentru solvenţi degresaţi, adezivi, granituri, scule şi dispozitive de montaj şi întreţinere se vor lua în considerare indicaţiile producătorului de tuburi şi racorduri. Manipulare, transport şi depozitare - Pentru manevrare şi ancorare este admisă numai folosirea chingilor din nylon sau polipropilenă. - Se interzice folosirea lanţurilor sau a cârligelor metalice în contact cu materialul. - La încărcarea, descărcarea şi alte diverse manipulări în depozite şi pe şantieri, tuburile din PEHD nu vor fi aruncate, iar deasupra lor nu se vor depozita sau arunca alte materiale. - Tuburile din PEHD se livrează şi se transportă orizontal, în pachete

ambalate pentru Dn mai mare de 110 mm iar pentru Dn mai mic sau egal cu 110 mm în colaci sau pe tamburi. - Tuburile din PEHD trebuie să fie ridicate şi nu târâte sau rostogolite pe pământ sau pe obiecte dure. - Tuburile cu Dn mai mare de 110 mm se vor pune în stive cu înălţimea maximă de 1,5 m. - Colacii vor fi stocaţi de preferinţă culcaţi. În acest caz suprapunerea colacilor nu va depăşi înălţimea de 1 m.

Trasarea lucrărilor Pentru trasarea lucrărilor în teren, se vor folosi elementele din proiect şi reperele de pe teren. Pentru transpunere pe teren, se utilizează frecvent trei metode de trasare: - cu jaloane de nivel (teuri); - cu utilizarea nivelei (cu luneta); - cu laser (pentru şantierele importante); Alegerea metodei de trasare este în funcţie de dotarea executantului. Îmbinarea conductelor Îmbinarea tuburilor şi racordurile PEHD se face uzual prin sudură sau flanse. Sudura se poate executa în două moduri: - cap la cap cu disc (oglindă) cu rezistenţă, deci o sudură prin fuziunea capetelor; - cu termoelemente pentru sudura pieselor electrosudabile (mansoane, coliere de priză). La îmbinarea cu flanse, prin intermediul adaptorului cu flanse (gat) se va avea în vedere corelarea flanselor metalice adiţionale cu cele ale robineţilor după standardele ISO, în funcţie de presiune. Proba de etanşeitate a conductelor Proba hidraulică de etanşeitate este realizată de antreprenor pe măsura avansării lucrărilor. Proba se realizează, pe cât posibil, înaintea umplerii complete a transeei, pentru a putea examina efectiv tronsonul de conductă supus probei şi în special, toate îmbinările care vor trebui să rămână descoperite. Inainte de probă, conducta se optureză în aval cu o placă de capăt prevăzută cu un orificiu cu robinet plasat în partea de jos pentru racordare la pompă şi umplere. Extremitatea înaltă a tronsonului este opturată cu o placă plină echipată cu un robinet plasat spre partea de sus pentru evacuarea aerului. Pentru a putea evita orice deplasare a conductei, sub efectul presiunii, se va avea grijă să se pozeze ” călăreţi ”, adică să se efectueze acoperirea tuburilor pe partea lor mediană. Conducta se umple progresiv cu apă, asigurându-se o evacuare corectă a aerului. Umplerea conductei trebuie să se realizeze încet, prin punctele joase ale reţelei, fără să se depăşească un debit de 0,1 l/s pentru Dn mai mic de 90, 0,5 l/s pentru Dn între 90 şi 160 şi 2 l/s pentru Dn mai mare de 200 mm. În prima fază se va efectua o punere sub presiune preliminară de 1,5 bari presiunea de serviciu, cu ajustarea presiunii la fiecare oră, de 30 sau 4 ori la rând fără decompresiune.

Proba oficială se efectuează după stabilizarea presiunii, adică la 1,5 ori presiunea de serviciu a reţelei măsurată în punctul de jos. Presiunea de probă se aplică pe durata a 30 de minute, fără ca diminuarea presiunii să fie mai mare de 0,2 bari măsurată cu un manometru de precizie. După probă, antreprenorul trebuie să remedieze, dacă este necesar, pe cheltuiala sa, orice defecţiune de etanşeitate. Reparaţiile odată efectuate, se procedează la o nouă probă, aşa cum a fost descrisă mai sus. Lucrări de terasamente Executia săpăturilor pentru şanţurile de pozare a conductelor sunt lucrări obişnuite de terasamente care se pot executa manual sau mecanizat. Acoperirea conductelor este o operaţie foarte delicată pentru stabilitatea tubului. Acoperirea până la aproximativ 30 cm deasupra generatoarei superioare

se deosebeşte de umplutură care are loc dincolo de această zonă. Atunci când debleurile nu prezintă o capacitate corespunzătoare de compactare şi conducta o necesită, trebuie să se utilizeze materiale friabile de adaos (nisip, pietriş). Materialul de umplutură trebuie să fie curăţat de pietre şi blocuri (granule de cel mult 20 mm) şi materiale solidificate. În zona tubului, până la 0,30 m deasupra generatoarei superioare, materialele de umplutură trebuie să fie puse în straturi succesive de maxim 0,15 m grosime. Aceste materiale vor fi compactate manual sau cu echipament uşor. Compactarea nu trebuie să fie excesivă pentru a nu periclita stabilitatea tubului, în special la tuburile deformate. Trebuie să se compacteze în jurul tubului atât cât este necesar pentru asigurarea stabilităţii conductei şi nu atât cât este posibil. După realizarea acoperirii conductei (până la 0,30 m deasupra generatoarei superioare) se execută umplutura sanţului. Umplutura este realizată prin straturi succesive a căror grosime este determinată în funcţie de echipamentul de compactare (niciodată mai mare de 0,30 m). Cat timp durează această operaţie, tuburile nu trebuie să sufere nici o deteriorare. Din acest motiv, nu se admite folosirea de echipamente de compactare medii sau grele decât pornind de la o înălţime de acoperire de 1 m. După executarea umpluturilor se va proceda la refacerea pavajelor sau spaţiilor verzi la starea initială. INSTRUCTIUNI DE INTRETINERE SI EXPLOATARE INSTALATII SANITARE Dupa darea in functiune, instalatiile trebuie verificate pentru asigurarea unei bune functionari. În acest scop, personalul de întretinere trebuie sa previna, sa identifice si sa repare defectiunile ce se datoresc uzurii sau unei exploatari necorespunzatoare prin lucrari de întretinere si reparatii. Lucrarile de întretinere impun instalatiilor al regimului de functiune precum si protectia instalatie contra înghetului, iar lucrarile de reparatii, prevenirea deteriorarilor si remedierea defectelor. Personalul de întretinere va consuma într-un registru de exploatare si întretinere a instalatiei specificand datele reviziilor si are obligatia revizuirii la perioade scurte a acelor elemente care se defecteaza mai frecvent si care pot produce dereglari în functionarea instalatiei. Exploatare si întretinerea retelelor de distributie a apei se efectueaza de mecanici de întretinere care executa reparatiile curente, cât si reviziile periodice ale instalatiilor. Interventiile curente ale personalului de exploatare ca scop: -verificarea etanseitatii instalatiei, oprirea pierderilor de apa prin conducte sau armaturi (periodic la 2 săptămâni); -verificarea functionarii normale a armaturilor; schimbarea garniturilor sau chiar a armaturilor uzate;

-schimbarea obiectelor sanitare defecte; -desfundarea sau deblocarea conductelor obturate partial sau total; -verificarea retelelor de apa din subsoluri în zonele cu posibile pierderi de apa, prin neesanteneitati la locurile de îmbinare, prin rupere sau crapaturi longitudinale, prin gauri produse de coroziune; Lucrarile executate de personalul de exploatare tehnice si întretinere, tehnica a retelelor de canalizare sunt: – verificarea aspectului general al instalatiei; – depistarea unei anomalii în functionarea retelei de canalizarea (refulari periodice, reducerea debitului evacuat, emanatii de mirosuri provenite din reteaua de canalizare); – integritatea dispozitivelor de sustinere a conductelor; – controlul depunerilor de frunze, gunoaie, zapada pe receptorii de terasa sau pe capacele gurilor de scurgere a apelor meteorice; – existenta caciulilor de protectie la coloanele de ventilare; – spalarea si curatarea racordurilor pentru eliminarea depozitelor de namol, a dopurilor depuse în timpul functionarii; – verificarea functionarii normale a sifoanelor se va face săptămânal; Reteaua de canalizarea interioara montata aparent, mascata în nisa se verifica periodic în timpul exploatarii pentru a constata din timp defectiunile tuburilor de scurgere. Conductele se controleaza prin urmarirea eventualelor pete de umezeala mascate de pereti sau de masti. În scopul mentinerii în conditiile optime de funtionare, întretinere si supravaghere a instalatilor din subsol se acorda o atentie deosebite: - verificarii si mentinerii jgheburilor de golire; - eliminarea în cel mai scurt a eventualelor pierderi. -instalaţii sanitarePrezentul caiet de sarcini se aplică la executarea instalatiilor sanitare interioare şi racordurilor exterioare aferente la obiectivul sus menţionat. 1./ PREVEDERI GENERALE În conformitate cu HGR 766/97 privind conducerea şi asigurarea calităţii în construcţii, obiectivul se încadrează după cum urmează: - categoria de importanţă a construcţiei “C”. - modelul nr. “2” privind sistemul de conducere şi asigurare. La executarea instalatiilor se vor respecta prevederile din standardele şi normativele în vigoare, în măsura în care completează şi nu contravin prezentului caiet. Antreprenorul va asigura efectuarea tuturor lucrărilor şi probelor rezultate din aplicarea caietului şi este obligat şă ţină evidenţa zilnică a condiţiilor de execuţie a lucrărilor. 2./ Materiale folosite:

Conductele vor fi din polietilena (PP-R), iar conductele aferente scurgerilor menajere vor fi din polipropilenă ignifugată. Obiectele sanitare vor fi din porţelan sanitar, fontă sau tablă inox, iar armăturile utilizate sunt din alamă nichelată cromată (bateriile) şi robineţii de trecere cu ventil cu sferă care vor funcţiona la presiunea de 6 at. Conductele se vor izola cu: -beţe de postav sau izolaţie tubulara din spumă de polietilenă (polietilenă expandată) legăturile; -tuburi din spumă de polietilenă sau cochilii din vată minerală caserate cu folie de aluminiu – coloanele şi distribuţia din subsol. 3./ LUCRĂRI PREGĂTITOARE Antreprenorul va examina cu atenţie proiectul de execuţie în corelare cu planurile de arhitectură, rezistenţă şi cu situaţia de la faţa locului, în faza şi stadiul de execuţie respectiv. În cazul ivirii unor neconcordanţe între proiect şi situaţia de pe teren, antreprenorul împreună cu dirigintele de şantier, va anunţa proiectul cu 5 zile înaintea organizării unei întâlniri în vederea soluţionării problemelor ivite. Materialele folosite vor fi verificate conform certificatelor de calitate elaborate de furnizor.

4./ EXECUŢIA LUCRĂRILOR În prima fază se vor prelucra materialele prin tăiere iar în faza a doua se va face montarea în clădire în scopul obţinerii lucrărilor finite. Montarea instalaţiilor va începe cu conductele din subsol (distribuţia), coloane şi legături la obiecte sanitare care se vor monta provizoriu. Asamblarea conductelor se va face prin sudare polifuzionară, apoi prin sudare cu ajutorul electroformelor sau prin sudare cap la cap. În timpul sudurii apare o îmbinare omogenă de înaltă calitate. Pentru realizarea îmbinării este necesar să se respecte procedeul exact şi să se utilizeze aparatele corespunzatoare. Pentru îmbinările cu filet este necesar să se utilizeze fitinguri cu filet – tăierea fileturilor la elemente din material plastic este interzisă. Fileturile se etansează cu bandă din teflon sau cu chituri speciale de etansare. Îmbinarea tuburilor din polipropilenă ignifugată pentru scurgerea apelor uzate menajere se va face cu mufă pe tub. Etanseitatea se obţine cu ajutorul unei garnituri din elastomer. La trecerea conductelor prin planşee se vor monta stuturi de trecere, iar izolaţia şi rabitarea lor se va face după efectuarea probelor. După terminarea probelor şi verificărilor, instalatorul va monta obiectele sanitare, bateriile şi accesoriile. 5./ PROBE ŞI CONTROLUL EXECUŢIEI Pe parcursul execuţiei şi pe parcursul lucrărilor se va respecta Legea 10/95 şi HGR 766/97. Instalaţiile de apă rece -caldă vor fi încercate la etanşeitate, presiunea de 6 atm minimum, rezistenţa la cald, etc. şi dacă asigura debitul şi presiunea necesară, conform prevederilor din STAS 1478/90. Instalaţia de canalizare va fi încercată la etanşeitate şi funcţionare prin punerea în funcţiune a obiectelor sanitare şi prin verificarea pantelor de scurgere. Controlul execuţiei instalaţiilor se va face prin controlul certificatelor de calitate şi a proceselor verbale elaborate pe parcursul execuţiei. 6./ IZOLAREA Conductele de apă montate în slituri practicate în zidărie se vor izola cu bete de postav sau izolaţie din spumă de polietilenă (polietilenă expandată), coloanele şi distribuţia din subsol se vor izola cu vată minerală de 30 mm şi cochilii din vată minerală caserate cu folie de aluminiu. Dispozitivele de susţinere se vor grundui şi vopsi cu vopsea de ulei.

7/ MĂSURI DE ÎNTREŢINERE ÎN TIMP Se va verifica periodic conductele purtătoare de apă, armăturile, etc. şi se va interveni imediat ce se constată defecţiuni. Inclusiv căminele exterioare de racord apă -canalizare. 8/ RECEPŢIA LUCRĂRILOR PE FAZE Se va recepţiona dacă lucrările s-au executat conform proiectului şi atesta condiţiile din prezentul caiet de sarcini. Recepţia pe faze se va face la următoarele lucrări, care se va consemna într-un proces verbal: -proba de etanşeitate a conductelor de apă; -proba de etanşeitate a conductelor de scurgere; -montarea conductelor în canale nevizitabile; -încercarea la presiune a armăturilor şi conductelor; -verificarea obiectelor sanitare; 9/ CONCLUZII La executarea şi întreţinerea lucrărilor de instalaţii se vor respecta următoarele: -Normativ I.9/94, P7/2000, Legea 10/95; P100/04 şi normele departamentale de protecţia muncii. 1./ Alimentarea cu apă rece: Se va realiza de la reţeaua stradală, printr-un racord 0 32 x 1,9 mm PEHD, pozat în canal de protecţie până la căminul exterior. 2./ Canalizarea menajeră: Evacuarea apelor uzate menajere se va face la o fosă (bazin vidanjabil ecologic), printr-un racord 0 110/160 PVC KG, pozat în canal de protecţie până la căminul exterior CM. 3./ Canalizarea pluvială – Evacuarea apelor pluviale se va face prin jgheaburi si burlane la trotuar si de aici prin sistematizarea pe verticală la rigola străzii. 4./ Necesarul de apă caldă - se va asigura de la o sursă locală – 2 boilere electrice. Boilerele vor fi echipate cu organe de închidere şi robineţi de trecere cu sferă, clapet de reţinere, ventil de siguranţă. Pentru umplerea instalaţiei de încălzire s-a prevăzut un racord, clapet de reţinere, filtru, dispozitiv antikalcar. Pentru cenuşar s-a prevăzut un racord robinet dublu serviciu. 5./ Dotarea cu instalatii sanitare Dotarea cu instalaţii sanitare constă în următoarele: La parter: S-au prevăzut lavoare alimentate cu apă rece si caldă în sala consultaţii, sala tratamente, sterilizare; S-au prevăzut grupuri sanitare: - pentru public echipat cu (WC, pisoar + lavoar); - pentru persoane cu dizabilităţi (WC + lavoar); - pentru personal echipat cu (WC + lavoar); În camere pentru depozitare deşeuri medicale s-a prevăzut o sursă de apă

Rds ½. În Centrala Termică S-a prevăzut racordul 0 1“ OL Zn pentru cazanul cu combustibil (lemne) şi racordul pentru umplerea instalaţiei de încălzire (robinet de trecere cu sferă, clapet de reţinere, filtru, dispozitiv antikalcar, robinet dublu serviciu). Necesarul de apă caldă pentru dispensar se asigură de la un boiler C = 40 l, pozat în Centrala Termică. La mansardă: În spaţiul pentru cazare medici s-a prevăzut: - O bucătărie echipată cu un spălător inox şi grup sanitar (WC + lavoar + cadă baie) – Boiler C = 80 l electric pentru preparat apă caldă. 6./ Materiale folosite – se vor folosi următoarele materiale: - ţeavă PP-R - pentru alimentarea cu apă rece si caldă; - tuburi şi piese de legătură din polipropilenă ignifugată pentru canalizarea menajeră. Obiectele sanitare sunt din porţelan sanitar (WC + lavoare + pisoar), acrylat - cada de baie. Obiectele sanitare sunt echipate cu organe de închidere, robineţi de trecere cu sferă, robineţi, baterii monocomandă. 7/ Izolaţii Conductele vor fi izolate cu: - bete legăturile la obiecte sanitare; - cochilii din vată minerală 20 mm, caserate cu folie de aluminiu – coloanele; - cochilii din vată minerală 30 mm, caserate cu folie de aluminiu – distribuţie; 8/ Măsuri N.P.C.I. În conformitate cu Normativ P118 – 2/2013 - art.4.1. – construcţia este exceptată de la prevederea de hidranţi de incendiu interiori. 9/ Debitul de calcul - stabilit conform STAS 1478/90; qc = 0,51 l/s (E = 7,62) 10/ Presiunea necesară Hnec = Hg + Hp + Hu (mcA) Hnec = 7,5 + 2 + 3 = 12,5 mcA 11/ Măsuri de protecţia muncii Executarea lucrărilor de instalaţii sanitare se va face de personal calificat, având instructajul de protecţia muncii efectuat la zi şi posedând echipamentul individual de lucru (EIL) şi de protecţie (EIP). La proiectarea şi executarea lucrărilor de instalaţii se vor respecta următoarele acte normative: - Legea 319/2006 – Legea privind securitatea şi sănătatea în muncă; - HG 300/2006 – Hotărâre privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantiere temporare şi mobile. - Ordin 9-H/1993 – MLPAT – Regulament privind protecţia muncii

şi Igiena muncii în construcţii; - N.G.P.M./1996 – Norme generale de protecţia muncii elaborate de M.M.P.S. şi M.S.; - N.R.P.M./1993 – Norme republicane de protecţia muncii; - Normativ I.9/94; I.9-1/96; Instalatii incalzire interioara Dispensarul medical de la adresa mai sus mentionata va avea regim de inaltime P+M. Pentru incalzirea spatiilor conform cererii beneficiarului se va echipa imobilul cu o centrala termica proprie. In imobilul, centrala termica se va monta la parter in camera centralei termice. Conform datelor rezultate din dimensionare tinand cont de prevederile STAS 1907/97, C.107-1/05, C.107-3/05 si Ordinul nr. 2513/22-11-2010, necesarul de energie termica este : Q incalzire = 21 600 kcal/h Calculul necesarului de caldura s-a facut pentru o temperatura interioara de +20°C la camerele de locuit de la mansarda, grupuri sanitare parter, hol parter,+18°C la holuri, bucatarie, +15 °C la baie, sala tratamente, cabinet medical, vestiar, +15 °C la centrala termica, +10 °C la depozite deseuri sanitare, iar temperatura exterioara de calcul pentru localitatea Garvan, judetul Tulcea, s-a luat -15 °C. Localitatea Garvan este situata in zona climatica II si zona eoliana II. Pentru acoperirea pierderilor de caldura se vor monta radiatoare din aluminiu cu inaltimea de 600 mm si latimea de 96 mm, suprafata de incalzire pe element de 0,568 mp. Montarea corpurilor de incalzire se va face in special sub golul ferestrelor, pentru a creea perdeaua de aer cald necesara. Reteaua de distributie se va executa la pardoseala parterului in sapa de egalizare in tub de protectie flexibil, din care vor pleca pe verticala coloane pentru racordarea corpurilor de incalzire. La fiecare corp de incalzire s-au prevazut organe de inchidere si reglaj, care vor fi termostatate. Aerisirea instalatiei se va face local, la fiecare radiator in parte prin montarea robinetilor de aerisire de ¼”si prin montarea aerisitoarelor automate de coloana la capetele coloanelor de la mansarda. Golirea instalatiei se va face centralizat in centrala termica Intreaga instalatie de incalzire centrala interioara se va executa cu teava din polipropilena cu insertie Pn 20. Eventualele preluari de dilatari pe verticala sau pe orizontala se vor rezolva in functie de tipul de conducta de polipropilena achizitionat. Instalatie de ventilatie la depozite deseuri sanitare Camerele de depozitare deseuri sanitare vor fi ventilate mecanic prin montarea a cate unui ventilator axial de perete avand debitul de 100 mc/h, P = 2,8 mmCA cu Dn 100 si clapet antiretur si timer. Comanda ventilatorului va fi automatizata pornind cand se aprinde lumina in camera de depozitare iar timpul de functionare fiind limitat la maxim 15 minute.

Instalatii climatizare La dormitor, cabinet medical si sala tratamente se va monta cate un aparat de climatizare cu inverter. Aparatele de climatizare vor fi de perete cu inverter de curent continuu capacitate nomionala : - unitate interioara : racire 9 000 Btu/h(2,60 kw), incalzire 10 200 Btu/h(3,00 kw), curent continuu, intervale de temperaturi exterioare racire (-10)-(+46) gr.C, incalzire (-15) – (+20) gr.C, agent de racire R410A, nivel de zgomot 40 dB. - unitatea exterioara : ventilator, nivel de zgomot 48 dB, greutate 31 kg, cablu de alimentare, cablu de legatura. La living se va monta un aparat de climatizare cu inverter, capacitate nominala : - unitate interioara : racire 12 000 Btu/h(3,50 kw), incalzire 13 000 Btu/h(3,80 kw), curent continuu, intervale de temperaturi exterioare racire (-10)-(+46) gr.C, incalzire (15) – (+20) gr.C, agent de racire R410A, nivel de zgomot 41 dB. - unitatea exterioara : ventilator, nivel de zgomot 49 dB, greutate 33 kg, cablu de alimentare, cablu de legatura. Normative si probleme de calitate Executarea tuturor lucrarilor de instalatii se va face cu personal specializat si autorizat pentru astfel de lucrari. In timpul executiei se vor respecta prevederile Normativelor , I13/02, I5/10. Conform HG 766/97 privind asigurarea calitatii in constructii se fac urmatoarele precizari - obiectivul se incadreaza in categoria de importanta a constructiilor NORMALA, “C” iar modelul de asigurare a calitatii va fi nr.2, ce va fi cuprins in manualul de asigurare a calitatii elaborat de executantul lucrarilor. Pentru toate lucrarile ascunse, se vor incheia intre beneficiar si executant procese verbale cu specificarea tipului de lucrari si a masurilor luate in timpul executiei. Conform prevederilor I.S.C.- D.R.C. Sud-Est, pentru faza determinanta, efectuarea probelor de presiune la toate tipurile de instalatii, executantul va chema proiectantul si delegatul I.S.C.-D.R.C. Sud-Est. Beneficiarul are obligatia de a verifica proiectul la un verificator autorizat MDLPL la cerinta It. Executarea tuturor lucrarilor cuprinse in prezenta documentatiei, va incepe numai dupa ce beneficiarul a obtinut toate avizele ce sunt cerute de Legea 10/95. Norme de protectia mediului HG 918/2002 – Procedura cadru de evaluare a impactului asupra mediului si pentru aprobarea listei proiectelor supuse acestei proceduri HG 856/2002 – Evidenta gestiunii deseurilor si aprobarea listei cuprinzand deseurilor ORDONANTA 78/2000 – Regimul deseurilor STAS 100009 – Reglementari privind poluarea fonica Norme de protectia muncii In executie si exploatare se vor respecta : Norme republicane de protectia muncii 1985 Cap II B.2 IV , V , XVI

-

Norme departamentale de protectia muncii MICM editia 1982 partea B cap.8 si cap.12 Norme de tehnica securitatii muncii Norme generale de paza contra incendiilor

Centrala termica Imobilul cu regim de inaltime P+M, va avea caracter permanent si se va dota cu instalatie de incalzire centrala. Necesarul de energie termica pentru incalzire este : Q inc.proiectat = 21600 Kcal/h Pentru acoperirea necesarului termic se va monta la interiorul cladirii, un circuit de incalzire. Agentul termic este apa calda cu temperatura de 80/60 gr.C, pentru incalzire. Din reteaua de distributie vor pleaca pe verticala coloane pentru racordarea corpurilor de incalzire. Sursa de caldura va fi centrala termica proprie amplasata la parter,in camera centralei termice, echipata cu un cazan din otel, cu Q = 27 kw, functionare cu combustibil solid (lemne), gazeificare. Circulatia agentului termic se va face cu ajutorul unor pompe de linie. Asigurarea cazanului Conform art.9.29, 9.30 pentru dilatarea apei din instalatie s-a montat un vas de expansiune inchis cu membrana, capacitate 150 l, dimensionat conform STAS 7132.Vasul de expansiune este racordat la reteaua de alimentare cu apa, in vederea completarii cu apa a instalatiei.Pe conductele de siguranta pentru racordarea cazanului cu vasul de expansiune nu se vor monta organe de inchidere sau strangulare. Alimentarea cu apa a cazanului se va realiza printr-un bransament de la reteaua de alimentare cu apa, prin intermediul unui filtru de apa sau dispozitiv magnetic anticalcar . In centrala termica legaturile intre aparate se vor executa cu teava din polipropilena cu insertie de Al Pn 20. Cazanul montat respecta conditiile impuse de I 13/2002 art. 9 17 privind noxele rezultate in urma arderii combustibilului solid(lemne): pulberi 100 mg/mcN, monoxid de carbon 250 mg/mcN, oxizi de sulf 2000 mg/mcN, oxizi de azot 500 mg/mcN. Cosul de fum ceramic, prefabricat cu Dn 220mm este prevazut cu elemente de vizitare (clapeta antiexplozie) si element de scurgere condens.Racordul intre cazan si cosul de fum se va realiza cu tubulatura din otel inox cu Dn 200 mm. Centrala termica este amplasata intr-o incapere special amenajata care corespunde prevederilor Normativului I.13/02 pentru gradul III de rezistenta la foc. Centrala termica are peretii de zidarie si planseul din beton cu rezistenta la foc de o ora si 30 de minute la pereti si 1 ora la planseu. Tamplaria la ferestre este tamplarie metalica. Usa centralei termice este cu tamplarie metalica rezistenta la foc, cu deschidere spre exterior. Incaperea centralei termice va fi prevazuta cu un orificiu de ventilare al aerului proaspat, cu o deschidere de 25 x 20 cm,executat in fereastra exterioara, in permanenta deschis. Golul pentru aerul de ardere va fi realizat la partea inferioara a usii exterioare si va ave dimensiunile de 25 x 20 cm. Conform Normativului I.13/02 cap.10 art 10.21 centrala termica se incadreaza in categoria „D” pericol de incendiu. INSTALATII INTERIOARE INCALZIRE CENTRALA 1. GENERALITATI Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditiile tehnice pentru executarea instalatiilor interioare de incalzire centrala la obiectivele proiectate. Tehologia executarii instalatiilor de incalzire comporta in principal urmatoarele faze de operatiune : a. Lucrari premergatoare

1. Receptia, sortarea si transportul tevilor din polipropilena cu insertie de Al Pn 20, corpurilor de incalzire si a celorlalte materiale legate de executie. La executarea lucrarilor se vor folosi materiale ce corespund tehnic si calitativ prevederilor proiectului. 2. Trasarea si masurarea lungimilor partiale a conductelor din polipropilena cu insertie de AL Pn 20. Trasarea conductelor se face marcand axul cu linie continua pe pereti ; in acelasi timp se traseaza si locul ramificatiilor, dispozitivilor de fixare, incrucisarilor de conducte, etc. Coloanele verticale se traseaza folosind firul de plumb, astfel incat sa asigure o verticalitate perfecta. Trasarea conductelor se face pe peretii executati la rosu, inainte de a fi finisati. 3. Taierea tevilor la dimensiuni necesare 4. Imbinarea tevilor 5. Indoirea tevilor, executarea curbelor de etaj si a curbelor de ocolire. b. Montarea conductelor si armaturilor 1. Asamblarea conductelor se va face prin lipire. 2. Executarea si montarea dispozitivelor de sustinere a conductelor. 3. Amplasarea conductelor se va face conform planurilor de executie. La amplasarea conductelor de distributie la pardoseala parterului, este necesar sa se respecte cotele de montaj indicate la generatoarele inferioare ale conductelor. La amplasarea coloanelor de incalzire se va pastra paralelismul intre axele coloanelor si intre acestea si elementele de constructie, trecerea coloanelor prin plansee se va face numai prin golurile lasate special si numai dupa montarea mansoanelor de protectie. Legaturile dintre coloana si corpurile de incalzire se realizeaza astfel : la conducta de ducere panta va fi ascendenta catre coloana, iar la conducta de intoarcere panta va fi descendenta catre coloana. Pentru a se permite evacuarea corespunzatoare a aerului catre robinetii de dezaerisire, conductele orizontale pentru dezaerisire se monteaza cu o panta de minim 3% ascendenta, catre robinetii de dezaerisire. 4. Montarea conductelor de inchidere si armaturilor de golire Toate armaturile se vor monta in pozitia inchis. c. Montarea corpurilor de incalzire 1. Formarea radiatoarelor la numarul de elementi necesari 2. Probarea corpurilor de incalzire formate Aceasta proba se efectueaza dupa aproximativ 48 de ore de la niplare, timp in care materialul de etansare s-a uscat asigurand etanseitate. Presiunea de la proba se va stabili functie de presiunea la care va lucra radiatorul si va varia de la 4 bar la maxim 6 bar.

Corpurile de incalzire care au rezistat bine la presiune se vor monta la parter si etajele inferioare fiind supuse la o presiune statica mai mare. 3. Montarea pe pozitie a radiatoarelor La pozitionarea radiatoarelor se va tine seama de distantele de montaj necesare conform Normativului I.13/02. Distantele intre partea inferioara a radiatorului si pardoseala finita este de 10-15 cm egala cu distanta intre partea superioara a radiatorului si glaful ferestrei. Distanta intre radiator si peretele finit din spatele acestuia este de 5 cm. Fixarea radiatoarelor pe pozitie se va face prin console si sustinatoare. La montaj se va tine seama ca axul longitudinal al radiatorului sa fie paralel cu fetele peretilor. d. Punerea in functiune a instalatiilor de incalzire 1. Spalarea instalatiei cu apa Aceasta se va executa o data sau de mai multe ori, functie de cantitatea de murdarie existenta in instalatie. Spalarea se considera terminata daca, dupa o recirculare a apei de cel putin ½ din separatorul de namol nu se acumuleaza impuritati. 2. Umplerea instalatiei cu apa 3. Probarea instalatiei de incalzire Proba la rece Proba la rece se face in scopul verificarii rezistentei mecanice si a etanseitatii elementelor instalatiei de incalzire si consta in umplerea cu apa a instalatiei si incercarea la presiune. Umplerea instalatiei pentru efectuarea probei la rece se face cu apa care indeplineste conditiile de calitate ca agent termic. Proba la rece este obligatorie pentru intreaga instalatie – se face avand racordate toate echipamentele din centrala termica, retelele de conducte si aparatele consumatoare de caldura (corpuri incalzire, suprafete radiante, agregate de incalzire cu aer cald etc.) In cazul cand se folosesc corpuri de incalzire a caror rezistenta nominala corespunde unei presiuni maxime mai reduse decat a restului instalatiei, proba la presiune la rece a instalatiei se face fara corpurile de incalzire respective, acestea fiind inlocuite fie cu corpuri de incalzire de inventar (rezistente la presiunea la care se face proba), fie cu conducte de scurtcircuitare a legaturilor de ducere-intoarcere. Proba la rece se executa inainte de finisarea elementelor instalatiei (vopsiri, izolari termice etc.), de inchiderea acestora in canale nevizitabile sau in santuri in pereti si plansee, de mascarea si inglobarea lor in elementele de constructii, precum si de executarea finisajelor de contructii. Proba se executa in perioada de timp in care temperatura exterioara este mai mare de +5°C. In vederea executarii probei la rece, se va asigura deschiderea completa a tuturor armaturilor de inchidere si reglaj, inchiderea conductelor de legatura la vasul de expansiune inchis, reglarea armaturilor de siguranta de la cazane si de la vasul de expansiune inchis in concordanta cu presiunea de proba, verificarea punctelor de racordare a instalatiei la conducta de apa potabila si la pompa de presiune. Inainte de proba de presiune la rece instalatia se spala cu apa potabila. Spalarea instalatiei cuprinde racordarea conductei de ducere a instalatiei la conducta de apa potabila, umplerea instalatiei, racordarea conductei de intoarcere a instalatiei la jgheabul de golire la canalizare si mentinerea instalatiei sub jet continuu pana cand in apa golita din instalatie nu se mai observa impuritati (namol, nisip etc.) Operatia se repeta cu schimbarea sensului de circulatie al apei. Presiunea de proba se determina in functie de presiunea maxima de regim si de modul de executie al instalatiei, astfel : - o data si jumatate presiunea maxima de regim, dar nu mai mica de 5 bar, la instalatii montate aparent si la cele mascate sub finisaje uzuale ;

- dublul presiunii de regim, dar nu mai mica de 5 bar, la instalatiile ce au parti care se mascheaza sub finisaje deosebite ; - presiunea prevazuta in caietul de sarcini, pentru partile din instalatii care se inglobeaza in elemente de constructie (serptentine sau conducte in pereti, plafoane sau pardoseli, realizate numai cu tevi trase) ; - la presiunile prescrise de instructiunile tehnice ISCIR, pentru partile de instalatii care sunt supuse prevederilor acestor prescriptii. Verificarea comportarii instalatiei la proba rece poate fi inceputa imediat dupa punerea eu sub presiune, prin controlul rezistentei si etanseitatii tuturor imbinarilor. La imbinarile lipite controlul se face prin ciocanire, iar la restul imbinarilor prin examinarea cu ochiul liber. Masurarea presiunii de proba se incepe dupa cel putin 3 ore de la punerea in instalatie sub presiune si se face cu manometru inregistrator sau cu un manometru indicator cu clasa de precizie 1,6 prin citiri la intervale de 10 minute. Durata probei 3 ore. Rezultatele probei la rece se considera corespunzatoare daca, pe toata durata probei, manometrul nu a indicat variatii de presiune si daca la instalatie nu se constata fisuri, crapaturi sau scurgeri de apa la imbinari si presgarnituri. In cazul constatarii unor scaderi de presiune sau a defectiunilor enumerate mai sus, se procedeaza la remedierea acestora si se repeta proba. Rezultatele probei se inscriu in procesul verbal al instalatiei. Dupa executarea probei, golirea instalatiei de apa este obligatorie, in cazul in care nu este prevazuta executarea succesiva a probei la cald. Proba la cald Proba la cald are drept scop verificarea etanseitatii, a modului de comportare a elementelor instalatiei la dilatare si contractare, a circulatiei agentului termic. La centralele termice, proba la cald cuprinde, in mod obligatoriu, verificarea randamentului de functionare al cazanelor, care va trebui sa corespunda datelor indicate in cartea tehnica a fiecarui cazan. Proba la cald se executa la toate instalatiile de incalzire indiferent de agentul termic utilizat, pe intreaga instalatie sau pe parti de instalatie care pot functiona separat. Proba la cald se efectueaza inaintea finisarii (vopsirii, izolarii), mascarii sau inchiderii elementelor instalatiilor in canale nevizitabile sau in santuri, in pereti sau in plansee, cu exceptia elementelor inglobate in elementele de constructii (serpentine sau conducte in pereti, plafoane saup pardoseli), dar numai dupa inchiderea completa a cladirii si dupa efectuarea probei la rece. Pentru efectuarea probei la cald, instalatiile interioare se alimenteaza, de preferinta, cu agentul termic de la sursa definitiva ; in cazul in care aceasta nu a fost pusa in functiune, alimentarea se poate face de la o sursa provizorie. Sursa de caldura va asigura debitul , presiunea si temperatura agentului termic potrivit prevederilor proiectului instalatiei. Calitatea apei va corespunde prevederilor proiectului sau prescriptiilor tehnice specifice unor elemente din instalatie cu cerinte speciale privind apa de alimentare ( de ex : apa dedurizata, apa trata cu inhibitori, in cazul instalatiilor cu radiatoare din otel etc). Odata cu proba la cald se efectueaza si reglajul instalatiei. Robinetele cu dublu reglaj de la corpurile de incalzire se pozitioneaza la treptele de reglaj primar(prereglare) prevazute in proiect, reglajul secundar fiind deschis la maximum. Se controleaza debitul agentului termic pe conducta de racordare a instalatiei la reteaua exterioara, cu ajutorul dispozitivelor prevazute in acest scop in proiect(contoare de caldura, debitmetre, diafragme etc.), efectuandu-se reglajul corespunzator. Proba la cald comporta doua faze.

In faza I-a, dupa ce apa a atins in instalatie nivelul corect, se ridica temperatura ei la 50 gr.C si se mentine aceasta temperatura in limitele unei variatii de ±5°C. Daca instalatia este cu circulatie prin pompe, acestea se vor pune in functiune. Dupa 2 ore de functionare se face un control atent la toate corpurile de incalzire, constatand cu mana sau cu un termometru de contact gradul de incalzire (temperatura) la partea superioara si la partea inferioara a corpului de incalzire. Nu se admit diferente mai mari de 5°C intre corpurile de incalzire. Acelasi control se efectueaza si la conducte (in special la coloane). Lipsa de uniformitate a incalzirii se corecteaza prin robinetele de reglaj. La instalatiile cu pompe de circulatie se controleaza, cu ajutorul a doua manometre montate, unul pe racordul de intrare, celalalt pe racordul de iesire al pompei, daca aceasta dezvolta presiunea necesara. La instalatiile cu vase de expansiune inchise se verifica, de asemenea, ca presiunile date de pompe sa nu depaseasca presiunile admisibile pentru functionare. In faza a II-a, se ridica temperatura agentului termic la valoarea nominala (in limitele a ±5°C) si dupa 2 ore de functionare, se verifica daca nu apar pierderi de apa la imbinari, la corpuri de incalzire si armaturi. Se controleaza daca dilatarile se produc in sensul prevazut in proiect, daca ele sunt preluate in bune conditii, astfel incat sa nu apara neetanseitati, iar punctele fixe sa nu sufere deplasari. Se verifica daca se face o buna dezaerisire a instalatiei. In timpul functionarii se urmareste cum lucreaza pompele, motoarele electrice, cuplajele dintre ele si cum se comporta armaturile. La racirea instalatiei se examineaza din nou toata instalatia spre a se controla etanseitatea. Dupa terminarea acestei examinari si dupa racirea instalatiei la temperatura ambianta, se reia proba, procedandu-se la o noua incalzire(faza I si faza II), facandu-se un control identic cu cel descris mai sus. Daca nici la a doua incalzire instalatia nu prezinta neetanseitati sau incalziri neuniforme si functioneaza in conditii normale, proba se considera corespunzatoare. Dupa efectuarea probei, instalatia se goleste daca – pana la intrarea in functionare – exista pericolul de inghet. Rezultatele probei se consemneaza intr-un proces verbal. Proba de eficacitate Se efectueaza proba de eficacitate a instalatiei pentru a verifica daca instalatia realizeaza in incaperi gradul de incalzire prevazut corect in proiect. Ea se executa cu intreaga instalatie in functiune si numai dupa ce toata cladirea a fost terminata. Pentru ca verificarea sa fie concludenta, se va alege o perioada rece, in care remperaturile exterioare sa fie sub 0°C si valoare lor medie zilnica sa nu varieaze cu mai mult de ±3°C fata de temperatura exterioara medie a celor doua zile precedente. Pentru proba de eficacitate a instalatiei de incalzire centrala cu corpuri ncalzire se incalzeste cladirea cu cel putin trei zile inaintea probei, iar in ultimele 48 de ore inaintea probei, agentul termic se regleaza conform graficului de reglaj, in limita unor abateri de ±2°C. Pe timpul probei instalatia trebuie sa functioneze continuu si toate usile si ferestrele cladirii sa fie inchise. Proba de eficacitate dureaza 12 ore, cu masuratori din ora in ora. Se masoara temperaturile aerului exterior si ale agentului termic pe conductele de ducere si intoarcere, verificandu-se corelarea acestor parametrii conform graficului de reglaj calitativ. Se citesc temperaturile interioare din incaperi cu ajutorul unor termometre montate in mijlocul incaperii, la o inaltime de 0,75 m de la pardoseala, in cazul incaperilor cu deschidere mai mare de 10 m, citirile se vor face pe zone cvasipatrate, cu suprafete de maximum 100 mp, tot la inaltimea de 0,75 m.

In incaperile de locuit masurarea temperaturii se face in cel putin 3 puncte din incapere, la o distanta de cel putin 2 m de la peretele incaperii si la o inaltime de 0,75 m de la pardoseala ; in cadrul probei se urmareste stabilitatea si uniformitatea temperaturii aerului din incaperi pe durata probei. Daca cladirea este expusa insoririi nu se iau in consideratie citirile de temperaturi efectuate intre orele 11 si 16. Pentru a asigura precizia masuratorilor se recomanda alegerea de termometre cu gradatii corespunzatoare, si anume : - pentru temperaturi exterioare 1/5 °C - pentru temperaturi interioare 1/5 °C - pentru temperaturile agentului termic 1/2 °C Verificarea termometrelor se va face inainte de folosire, iar in timpul masuratorilor ele vor fi ferite de influente perturbatorii (curenti de aer, radiatii termice, caldura umana etc.). Incaperile in care se masoara temperatura interioara vor fi : - la parter : incaperile de colt si cele alaturate intrarilor neincalzite, in mod obligatoriu; de asemenea, alte camere dupa apreciere; Rezultatele probei de eficacitate se considera satisfacatoare, daca temperaturile aerului interior corespund cu cele din proiect, cu o abatere de la -0,5°C pana la +1°C in cladirile civile si de la -1°C pana la +2°C in incaperile de productie. In cazul in care, mai mult de 10% din rezultatele masuratorilor de temperatura nu se incadreaza in aceste limite, proba se considera necorespunzatoare si va trebui sa fie reluata, dupa efectuarea remedierilor. Rezultatele probei de eficacitate a instalatiei de incalzire centrala se consemneaza intr-un proces verbal. Probele instalatiilor de incalzire centrala (proba de eficacitate, proba la cald si proba la rece) se fac in prezenta reprezentatilor executantului (responsabil tehnic cu urmarirea executiei lucrarilor), beneficiarul (dirigintele de santier) si proiectantului. Data si ora inceperii probelor sunt anuntate in prealabil, prin grija beneficiarului (investitorului), la organele teritoriale ale Inspectiei de Stat in Constructii. e. Receptia instalatiei de incalzire Receptia preliminara Dupa efectuarea tuturor verificarilor si probelor, rezultatele acestora se consemneaza in procesul verbal de receptie preliminara. In procesul verbal se mai consemneaza si alte concluzii ale comisiei de receptie, referitoare la : - incheierea integrala a unor lucrari conform proiectului si prevederilor prescriptiilor tehnice, deficientele constatate si termenele de remediere ale acestora - masuri pentru asigurarea unei functionari normale in exploatare pe tot parcursul anului in garantie. Receptia definitiva La receptia definitiva se va urmari : - modul in care s-a comportat instalatia in exploatare pe parcursul perioadei de garantie - daca executantul a realizat refacerile, remedierile, si completarile stabilite la receptia preliminara - depistarea unor alte deficiente nesemnalate la timp de catre beneficiar INSTALATII TERMICE IN CENTRALA TERMICA 1. GENERALITATI Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditiile tehnice pentru executarea instalatiilor termice din centrala termica ce alimenteaza cu energie termica obiectivul proiectat. Tehnologia executarii instalatiilor termice din centrale termice comporta in principial urmatoarele faze

si operatiuni: a. Receptia, sortarea si transportul tevilor si utilajelor ce trebuie montate in centrala termica. La executarea lucrarilor se vor folosi numai materiale ce corespund tehnic si calitativ prevederilor proiectului. b. Montarea utilajelor - Instalarea cazanelor se va face in conformitate cu prescriptiile I.S.C.I.R., C 31 si a datelor transmise de furnizor. - Asigurarea instalatiilor (cu apa calda pana la 115 gr.C) se va realize conf. PT A1/2010, STAS 7132/86. - Montarea utilajelor din centrala termica se va face confor detaliilor tip de intalastii IPCT. - Volumul I – grupa I.2-montare aggregate, aparate si accesorii; - Volumul I – grupa I.4-recipienti. c. Montarea conductelor si armaturilor Executarea lucrarilor se va face conform catalogului de detalii, elemente si subansambluri tip instalatii I.P.C.T.-volumul I-grupa I.1-Conducte si accesorii. Traseele conductelor de legatura la utilaje vor fi alese astfel incat sa nu impiedice demontarea armaturilor si diferitelor parti ale aparatelor. Toate conductele se vor monta apparent. Armaturile de inchidere prevazute pentru separarea aparatelor sau a unor portiuni din aparate vor fi montate in locuri accesibile, iar cele care se manevreaza mai des vor fi amplasate astfel incat sa se ajunga la ele, fara intermediul unei scari. d. Proba instalatiilor termice din centrala termica Instalatiile termice din centrala termica se vor supune urmatoarelor probe : - proba la rece - proba la cald - proba la eficacitate Inainte de proba la rece se face spalarea instalatiei cu apa. Aceste probe se vor face odata cu probele la instalatiile interioare de incalzire centrala, conf. articolului 20 din Normativul I.13/2002

e. Termoizolatii si vopsitorii In vederea realizarii unor pierderi minime de caldura in centrala termica, conductele se vor izola cu cochilii din vata minerala de 30 mm grosime, caserate cu folie de aluminiu. Inainte de aplicarea termoizolatiei, conductele vor fi curatate si grunduite cu miniu de plumb. Toate conductele si utilajele neizolate si dispozitivele de aerisire vor fi vopsite cu vopsea de ulei. 3. Punerea in functiune a instalatiilor din centrala termica Dupa ce s-au efectuat operatiile de spalare si umplere, punerea in functiune comporta urmatoarele operatiuni: - fixarea limitelor de pornire si oprire a pompelor, temperature maxima pentru incalzire de 95 gr.C, si pentru apa calda menajera 60 gr. C - daca se constata pierderi de apa in intalatie, se completeaza cu apa dedurizata; - se pornesc pompele de circulatie In timpul functionarii se va urmari realizarea parametrilor agentilor termici secundari.

Instalatii ventilatie climatizare 1. Executarea lucrarilor de instalatii de ventilare - climatizare La executarea lucrarilor, se vor utiliza numai materiale si aparate care corespund tehnic si calitativ, prevederilor proiectului si standardelor de stat. Toate aparatele ( ventilatoare, unitati de climatizare interioare si exterioare) vor fi insotite de certificatul de calitate al intreprinderii furnizoare. Inaintea punerii in opera, toate materialele si aparatele, se vor supune unui control, pentru a se constata daca nu au suferit degradari in timpul depozitarii sau manipularii. Dupa confectionarea canalelor si a pieselor speciale, inainte de montarea pe pozitie, se va verifica calitatea tronsoanelor si a pieselor speciale, a imbinarilor si a rigidizarilor, tinandu-se seama de urmatoarele : - dimensiunile canalelor se vor incadra in tolerantele prscrise in Normativul I5-2010. - nu se admit deformari vizibile la peretii canalelor de aer ; - falturile vor fi bine etansate, uniform presate si fara curbari sau ondulari ; - suruburile flanselor vor fi starnse, fara jocuri ; - garniturile de etansare nu vor depasi suprafetele interioare ale canalelor ; - ramele de rigidizare vor fi fixate strans pe canale, fara joc intre profile si peretii canalelor ; Lucrarile de montare a instalatiilor de ventilare, se vor coordona cu lucrarile de realizare a constructiei, si in special cu lucrarile de constructii auxiliare (platforme, postamente, goluri). Introducerea in centralele de ventilatie a utilajelor care se monteaza pe postamente, fundatii, console, se va face numai dupa executarea acestora si dupa intarirea betonului. La ventilatoare si unitati de climatizare- inainte de inceperea montarii, se vor efectua urmatoarele verificari : - corespondenta dintre caracteristicile inscrise pe placutele de identificare si datele proiectului ; - controlul exterior general al starii agregatului, pentru a se identifica eventualele deteriorari produse in timpul transportului si manipularilor ; - existenta vaselinei de ungere la paliere si lagare ; - starea izolatiei motoarelor electrice ; - existenta dispozitivelor pentru intinderea curelelor, a dispozitivelor de protectie si a instalatiei de legare la pamant ; - Agregatul ventilator-motor, se va aseza pe pozitie cu respectarea riguroasa a cotelor de amplasament indicate in proiect, inainte de fixarea definitiva pe pozitie reglandu-se orizontalitatea asezarii ventilatorului si motorului electric ; Canalele de aer – se vor monta in linie dreapta, fara sageti sau devieri. Cele montate vertical, nu vor avea abateri de la verticala mai mari de 2-3 mm pe 1 m de inaltime. Sustinerea canalelor de aer, se va face cu elemente de sustinere tipizate. 2. Darea in exploatare a instalatiilor de ventilatie, va cuprinde operatiile specificate mai jos, care vor fi efectuate in urmatoarea ordine : a. Operatii de pregatire – ce se vor executa conform Normativului I5-2010. b. Verificarea instalatiilor de ventilare- conform Normativului I5-2010, in trei trepte : - pornirea in sarcina redusa ;

-

pornirea in sarcina normala ; functionarea de proba. c. Reglarea instalatiilor de ventilare, care se face : - cu ajutorul dispozitivelor de reglare montate in ramificatii si la gurile de ventilare, pentru obtinerea debitelor de aer indicate in proiect la toate gurile de aspiratii sau refulare. - cu ajutorul dispozitivelor de reglare montate la ventilator pentru a se obtine debitul total al instalatiei, indicat in proiect. - cu ajutorul organelor de reglare, pentru a se obtine alimentarea echipamentului cu energie electrica, agentul termic la parametrii inscrisi in proiect. d. Probarea echipamentului si tolerantele admise, vor fi conform Normativului I52010. e. Verificarea eficacitatii globale a instalatiei – conform Normativului I5-2010

PERSONALUL DE EXPLOATARE Exploatarea instalatiilor termice se face cu personal calificat si specializat corespunzator de societati abilitate de M.L.P.T.L. si I.S.C.I.R. – INSPECT I.T. Beneficiarul poate asigura exploatarea instalatiilor cu personal propriu sau cu personal din cadrul unor firme specializate. Centrala termica fiind echipata cu cazan cu puterea nominala de 27 kw, personalul folosit la exploatare sa fie instruiti de societati autorizate de I.S.C.I.R. – INSPECT I.T. Supravegherea cazanului se face nepermanent de o persoana instruita de un agent economic autorizat I.S.C.I.R. – INSPECT I.T., care monteaza si pune in functiune cazanul conform prescriptiilor tehnice PT A1/2010, in functie de programul de livrare al energiei termice, pentru incalzire stabilit de beneficiar. Instruirea personalul privind exploatarea si intretinerea echipamentelor (cazane, arzatoare…) se face cu participarea firmelor furnizoare de echipamente, care vor certifica insusirea cunostintelor de catre personalul instruit. Periodic se vor verifica cunostintele personalului de exploatare si intretinere privind : - alcatuirea instalatiilor; - instructiunile de exploatare si intretinerea instalatiilor;

-

norme de prevenirea si stingerea incendiilor; norme de protectia muncii; drepturile si obligatiile personalului la locul de munca. Instructajul tehnic al personalului de exploatare si intretinere se face prin: - cursuri de pregatire corespunzatoare specializarii; - instructaj practice la instalatiile exploatate; - executarea unor exercitii specifice privind punerea intretinerea, repararea si inlaturarea unor incidente; - cunoasterea sculelor necesare interventiilor; - familiarizarea cu aparatura de siguranta, masura si control. In cazul avariilor beneficiarii centralelor termice vor anunta in mod obligatoriu, telefonic si prin fax, in cel mult 8 ore I.S.C.I.R. – INSPECT I.T. In prescriptiile tehnice PTA1/2010 sunt stabilite toate obligatiile beneficiarilor in cazul unor avarii. CAP. IV. VERIFICARI, INCERCARI, PROBE SI RECEPTIA IN VEDEREA PUNERII IN FUNCTIUNE A INTALATIILOR DE INCALZIRE Verificarile, incercarile si probele se executa conform “Normativului pentru proiectare si executarea instalatii de incalzire centrala” I.13/02. Inaintea efectuarii probelor se verifica : Concordanta instalatiilor si a echipamentelor cu proiectul de executie. Verificarea materialelor si a echipamentelor se face pe baza certificatelor de calitate si a agrementelor tehnice puse la dispozitie de furnizori. Probele la care se supun instalatiile sunt : - proba la rece; - proba la cald; - proba de eficacitate; - proba de functionare a echipamentelor. Verificarile se efectueaza asupra utilajelor din centrala termica si a sistemelor de reglare automata, de tratare a apei, automatizari. Proba de functionare poate fi simultana cu proba de eficacitate sau cu proba la cald (conform Normativ I.13/02). Receptia se va face conform “Legii privind calitatea in constructii (Legea nr.10/1995)” si “Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente (HG nr. 273/1994)”. Etapele de realizare a receptiei sunt : - receptia la terminarea lucrarilor - receptia finala (dupa perioada de garantie); - praba la rece, la cald si verificarea tehnica periodica a cazanelor se face conform PTA1/2010. CAP. V. EXPLOATAREA CENTRALELOR TERMICE Prevederile din prezentul capitol se refera la centrale termice folosite pentru alimentarea cu caldurea a instalatiilor de incalzire centrala si de preparare centralizata a apei calde de consum. Exploatarea centralelor termice mici (de capacitate de pana la 0,3 MW) se realizeaza conform “Ghidului de proiectare, executie si exploatare a centralelor termice mici” (GP 051). Cazanele se exploateaza si se verifica dupa prescriptiile tehnice I.S.C.I.R. PTA1/2010. a) Punerea in functiune a centralei termice Punerea in functiune a centralei termice se face dupa efectuarea verificarilor si probelor la lucrarile receptionate. La punerea in functiune se respecta precizarile din cartile tehnice ale utilajelor (cazane, arzatoare…).

Punerea in functiune se efectueaza dupa verificarea existentei tuturor elementelor de siguranta, precum si reglarea acestora (presiunea de declansare a supapelor si setarile termostatelor). Se verifica sistemul de alimentare cu combustibil. Punerea in functiune cuprinde urmatoarele operatiuni : a1 – umplerea instalatiei; a2 – pornirea instalatiei; a3 – reglarea instalatiei. a1. Umplerea instalatiei Umplerea instalatiei se face cu apa tratata, la parametrii impusi de producatorul cazanului. Inainte de umplere de deschid toate vanele din circuitele interioare de incalzire precum si robinetele de dezaerisire si se inched robinetele de golire. Pentru umplere se foloseste direct presiunea apei tratate. Racordarea se face in conducta retur a instalatiei de incalzire prin intermediul unui record permanent prevazut cu o armature de retinere, pentru a impiedica patrunderea apei din instalatia de incalzire in instalatia din care se face alimentarea. Robinetele de dezaerisire se inchid la aparitia apei. Racordul de umplere se va decuple de la instalatia de apa dupa umplerea instalatiei de incalzire. Se va urmari ca in instalatie sa se realizeze : - presiunea minima de 1,5 bari (care va fi marcata pe manometre); - se regleaza supapele de siguranta pentru declansare la presiunea maxima de 3,0 bari (care va fi marcata de manometre). Atentiune : in cazul unei avarii (spargere conducte) umplerea instalatiei nu se va face brusc cu apa rece care sa ajunga in cazanul incins. a2. Pornirea instalatiei Pornirea instalatiei se face dupa verificarea umplerii, verificarea instalatiei de ardere si efectuarea operatiilor pregatitoare prevazute in cartile tehnice ale cazanelor si arzatoarelor. a3. Reglarea instalatiei Reglarea la punerea in functiune se face in scopul realizarii parametrilor proiectati ai instalatiilor in functiune de sistemul de automatizare. In cazul sistemelor de incalzire neautomatizate (cazanele si arzatoarele functioneaza totusi automatizat) se stabileste manual de catre personalul de exploatare, temperature apei ce iese din cazan. Dupa o zi de functionare se procedeaza la reglarea temperaturii stabilite anterior. a4. Oprirea instalatiei Pentru oprirea manuala a instalatiei se executa : - stingerea focurilor prin oprirea alimentarii cu combustibil; - oprirea pompelor de circulatie temporizat dupa oprirea focurilor sau cand agentul termic are o temperature de 25-30 gr.C; - verificarea etanseitatii robinetelor de inchidere a alimentarii cu combustibil; - scoaterea de sub tensiune a instalatiilor de forta. b) Regimul de exploatare curenta a centralei termice Exploatarea curenta se asigura prin buna functionare a centralei termice atat pe ansamblul acesteia cat si pentru fiecare din elementele componente ale centralei. Exploatarea curenta impune: b1. Verificarea starii instalatiilor Se face permanent urmarindu-se : - realizarea sigurantei : armature de siguranta, elemente de miscare (motoare, pompe…), protectia contra electrocutarii; - etanseitatea echipamentelor, armaturilor si conductelor; - inlaturarea pierderilor de agent termic;

- nivelul zgomotelor produse de echipamentele in miscare; - compararea indicatiilor aparatelor de masura cu aparate etalonate; - starea izolatiei termice a echipamentelor si conductelor; - inscrierea parametrilor. b2. Supravegherea si urmarirea functionarii In centrala termica, cu prioritate, se urmareste functionarea elementelor care realizeaza siguranta instalatiei astfel : - la cazane : pozitia armaturilor de sigurant, de inchidere, de reglare, de golire, de aerisire precum si a aparatelor de masura si control; - la instalatia de incalzire cu apa se urmareste functionarea statiei de tratare a apei conform cartii tehnice, indicatiile aparatelor de masura si control; - la instalatia de automatizare, de siguranta si functionare se urmareste incadrarea parametrilor agentului termic in limitele de siguranta, setarea corecta a termostatelor, functionarea instalatiei de semnalizare si avertizare; - asigurarea circulatiei apei in instalatie prin dezaerisirea in punctele cele mai de sus ale conductelor si utilajelor, golirea conductelor si utilajelor in punctele cele mai de jos, manevrarea usoara a organelor de inchidere, reglare, golire si aerisire; - mentinerea in bune conditii a izolatiei termice si a protectiei mecanice aferente acesteia si a starii instalatiei ; - functionarea instalatiilor electrice (iluminat, forta, automatizare). b3. Corectarea regimului de functionare Reglarea furnizarii se face in scopul stabilirii corelarii acesteia cu necesarul de caldura, folosind mijloace automate sau manuale. Se are in vedere variatia caldurii furnizate de cazane (prin actionare asupra arzatorului sau prin pornirea-oprirea mecanica a cazanelor “in cascada”), variatia temperaturii agentilor termici la cazane, in circuitele centralei si pe ramurile de plecare la consummator. b4. Controlul calitatii agentului termic Caracteristicile de calitate ale apei utilizate ca agent termic trebuie sa se inscrie in limitele indicate de producatorii de echipamente (cazane). Pe parcursul exploatarii instalatiilor se verifica periodic compozitia chimica a apei, luandu-se masuri pentru incadrarea acesteia in parametrii normali. b5. Intretinerea instalatiilor din centrala termica Intretinerea instalatiilor din centrala termica se face cu scopul asigurarii functionarii in vederea realizarii parametrilor din proiect astfel : - utilajele se intretin conform cartilor tehnice; - la armaturi : asigurarea etanseitatilor, inlocuire de garnituri - la organele de retinere si siguranta : curatirea scaunelor, schimbare garnituri, reetalonare; - la separatoare de namol, curatire filtru; - la conducte si izolatii: inlaturare neetanseitatii, spalare conducte colmatate, fixare suporti, completari de izolatii. Pentru identificarea circuitelor si utilajelor se prevede etichetarea acestora, precum si indicatoare cu pozitia inchis sau deschis pentru vane. CAP. VI. REVIZII Revizia este operatia de verificare si restabilire a starii initiale a instalatiei in vederea functionarii in conditii normale si sigure. Aceasta se face obligatoriu vara. Se au in vedere rezultatele constatarilor personalului de exploatare in perioada de functionare din timpul iernii, mentionate in registru de control, precum si a unei probe hidraulice care se face la sfarsitul perioadei de incalzire. Operatiile de revizie constau in verificarea starii fizice a : - utilajelor;

-

conductelor si armaturilor; a izolatiei termice si a protectiei acesteia. Instalatia de automatizare si siguranta se intretine, verifica si revizuieste de catre o unitate specializata, conform prevederilor producator. Rezultatele verificarilor facute la revizie se consemneaza intr`un process verbal, care sta la baza reparatiei instalatiei. CAP. VII. REPARATII Reparatia este operatia de remediere prin care se asigura functionarea centralei termice la parametrii prevazuti in proiect. Dupa amploarea si cauzele care conduc la necesitatea efectuarii reparatiei se disting : a) reparatii curente se fac: - pe baza constatarilor facute la revizii; - preventive – pentru elementele la care se intrevede ca vor putea apare disfunctiuni in urmatorul sezon de incalzire; - accidentale, in urma unor defectiuni, deteriorari, avarii. b) reparatii capitale (care pot fi insotite si de lucrari de modernizare) Perioada si data reparatiei se stabilesc in functiune de constatarile facute cu ocazia verificarile si reviziilor facute in decursul exploatarii sau prin expertiza tehnica. Se are in vedere: - gradul de uzura al elementelor instalatiei si influenta in exploatare; - frecventa aparitiei defectiunilor si starea remedierilor facute; - gradul de corodare. In cadrul reparatiilor capitale se pot face inlocuiri de utilaje in functie de durata normala de serviciu precizata de furnizorii de echipamente. Reparatiile capitale se planifica a fi effectuate in vara. CAP. VIII. DEFECTIUNI, INCIDENTE, AVARII In vederea prevenirii producerii accidentelor la centralele termice se iau urmatoarele masuri : - elaborarea si afisarea schemelor operative de interventie pentru incidente si avarii; - executarea instructajelor si exercitiilor de prevenire a incidentelor; - reglarea si mentinerea in perfecta stare de functionare a ventilelor de siguranta si a aparatelor de masura si control; - pastrarea documentelor de certificare a calitatii echipamentelor, cartilor tehnice ale utilajelor, procese verbale de autorizare si functionare, mentinerea intacta a placii de timbru pe utilajele respective; - efectuarea probelor la echipamente, conducte si armature la presiunea necesara la rece si la cald. CAP. IX. PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR A. Dotari P.S.I. A.1. Centralele termice cu combustibil lichid sau gazos se prevad in sala cazanelor cu: - un stingator de incendiu cu spuma chimica de minim 6 kg - un stingator de incendiu cu pulbere si CO2 de minum 6 kg Respectarea reglementarilor de prevenire si stingere a incendiilor, precum si echiparea cu mijloace si echipamente de prevenire si stingere a incendiilor este obligatoriu in timp executiei in toate etapele de exploatare a instalatiilor de incalzire centrala, inclusiv in timpul operatiilor de revizii, reparatii, inlocuiri si dezafectari. Personalul de exploatare va fi instruit corespunzator in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor si a respectarii masurilor de prevenire si stingere a incendiilor conform cerintelor dispozitiilor generale in vigoare aprobate cu OMI nr. 1080/2000 si OMI nr. 1023/2000. In timpul reviziilor, reparatiilor, inlocuirilor, dezafectarii instalatiilor, raspunderile privind prevenirea si stingerea incendiilor revin unitatilor si persoanelor care efectueaza aceste operatii.

Activitatea de prevenire si stingere a incendiilor este permanenta. Personalul care exploateaza instalatiile va fi instruit atat inaintea darii in exploatare a instalatiilor, cat si periodic, in timpul exploatarii instalatiilor, verificandu-se insusirea cunostintelor. Inainte de executarea unor operatii cu foc deschis/sudura – lipire cu flacara sau arcuri electrice, topire de materiale hidroizolante, etc. se va face un instructaj special cu personalul care realizeaza aceste operatii. In vederea evitarii riscului producerii exploziilor si incendiilor, generatoarele de acetilena folosite la sudura se amplaseaza in spatii ventilate situate la minim 10 m de sursele de caldura sau cabluri si minim 5 m fata de butelia de oxygen. In centralele termice cu gaze se interzice controlul etanseitatilor la gaze cu flacara. Incaperile centralelor termice vor avea planuri de evacuare in caz de incendiu. Nu se executa concomitant sudura electrica si taiere cu flacara oxiacetilenica. Spatiile in care se realizeaza suduri se imprejmuiesc cu panouri rezistente la foc evacuandu-se materialele combustibile si interzicandu-se accesul altor personae decat cele care efectueaza lucrarile. In spatiile de lucru este interzisa aprinderea focului, fumatul, utilizarea de dispositive sau unelte care pot produce scantei. Zonele unde sunt amplasate rezervoarele de depozitare combustibil lichid vor fi marcate cu indicatoare de avertizare pentru produse inflamabile vezi STAS 297/2-80 indicator de avertizare – figura 14. Centralele termice vor avea afisate in zonele accesibile planul de evacuare in caz de incendiu si telefonul pompierilor. CAP. X. PROTECTIA, SIGURANTA SI IGIENA MUNCII Cerintele privind protectia, siguranta si igiena muncii se respecta in toate etapele privind executarea si exploatarea centralelor termice (inclusive revizii, reparatii, inlocuiri, dezafectari). Conducatorii unitatilor ce realizeaza executia sau exploatarea centralelor termice au obligatia sa asigure : - luareade masuri oragnizatorice de creare a conditiilor de securitatea muncii; - realizarea instructajului de protectia muncii al personalului la intervale de minim 30 zile; - controlul aplicarii si respectarii normelor si masurilor de protectia muncii; - verificarea cunostintelor asupra normelor si masurilor de protectia muncii; - instaltiile cu pericol de accidentare se prevad cu dispositive de protectie necesare. Operatiile de exploatare se efectueaza numai de personalul calificat instruit in acest scop. Instructajul va contine si masurile ce se impun pentru manevrele necesare in vederea evitarii unor accidente. Instalatiile vor fi echipate cu dispozitivele de protectie necesare in vederea evitarii accidentelor, dublate de dispozitivele de avertizare corespunzatoare. Masurile de protectia muncii indicate in prezentul ghid nu sunt limitative, ele vor fi completate de cei care executa si de beneficiarii centralelor termice cu instructiuni specifice. Acestea vor fi afisate in fiecare centrala termica. Centrala termica va fi dotata cu trusa sanitara, material pentru protectia muncii si trusa unelte.

INSTALATII ELECTRICE

1. GENERALITATI Puterea electrica instalata pentru obiectivul proiectat va fi Pi= 22 kw ,ks = 0,8. 2. NORMATIVE SI STANDARDE Normativ I 7-2011 privind proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pâna la 1.000 V, incluzând prescriptiile tehnice departamentale si STAS-urile indicate în anexa la normativul I 7-2011. Norme republicane specifice de protectia muncii cap. VIII, “Tehnica securitatii muncii privind instalatiile si echipamentele electrice”. 3. CONDITII TEHNICE Tensiunea de alimentare de la reteaua de energie 3x400/230 V +/- 5%, 50 Hz. Iluminat si prize: 230 V, 50 Hz. Forta: 3x400/230 V, 50 Hz. Temperatura de functionare 0 - 35 grd.C Umiditate: 65% +/- 15%. Executia lucrarilor electrice se va face conform planurilor din proiect. 4. MATERIALE UTILIZATE Conductori tip Fy si cabluri CYY, CYABY pentru tensiunea U0/U = 450/750 V; Întreruptoare automate, contactoare, aparataj marunt si de tablou fabricate în România. În cazul utilizarii de materiale si echipamente din import, acestea vor fi agrementate în conformitate cu “Regulamentul privind agrementul tehnic pentru produse, procedee si echipamente noi în constructii”, aprobat prin HG nr.766 / 1997. Este obligatorie realizarea si mentinerea pe toata durata de existenta a constructiei si a instalatiilor aferente a urmatoarelor cerinte de calitate: a) rezistenta mecanica si stabilitate; b) securitate la incendiu; c) igiena, sanatate si mediu;

d) siguranta in exploatare; e) protectie impotriva zgomotului; f) economie de energie si izolare termica. Pentru executarea instalatiilor electrice se vor utiliza numai aparate si materiale omologate. Fiecare aparat trebuie sa fie prevazut cu o placuta indicatoare care sa cuprinda datele sale tehnice. Alegerea materialelor (conducte,cabluri,tuburi,etc.) a aparatelor, a echipamentelor si utilajelor electrice din import se va face prin asimilarea caracteristicilor acestora cu cele ale produselor indigene omologate, respectiv prin incadrarea lor in prevederile normativului I 7/2011. Aparatele electrice individuale, care se instaleaza in teren, conform proiectului (intrerupatoare, prize, corpuri de iluminat etc.) vor fi insotite in cazul celor de forta de certificate de calitate si dupa caz de garantie. Se vor verifica la fiecare aparat tensiunea nominala si ceilalti parametri prevazuti in mod expres in proiect si in mod special gradul de protectie. Amplasarea si montarea aparatelor trebuie sa se faca in asa fel incat ele sa nu stanjeneasca circulatia pe coridoare, pasarele, accese. Se va evita montarea aparatelor electrice in locuri in care exista posibilitatea deteriorarii lor in exploatare, ca urmare a loviturilor mecanice sau actiunii agentilor corozivi. Aparatele de conectare folosite pentru circuitele electrice ale corpurilor de iluminat cu lampi fluorescente, vor avea un curent nominal de min. 10 A. Aparatele de conectare trebuie sa intrerupa simultan toate conductele de faza ale circuitului pe care il servesc. Materialele circuitelor electrice (conductoare, izolatoare, cleme, tuburi de protectie etc.) se vor alege in functie de destinatia incaperilor. 5. TRASAREA INSTALATIILOR ELECTRICE Trasarea instalatiilor electrice interioare consta in insemnarea cu creta a drumului circuitelor de alimentare de la tabloul de distributie la consumatori. Traseele coloanelor vor fi numai in linie derapta orizontale sau verticale, paralele cu liniile arhitectonice principale ale incaperilor. Prima operatie ce se va realiza va fi fixarea locurilor de amplasare a dozelor aparatelor. La trasarea instalatiei se va tine cont ca in incaperile de locuit si similare, traseele tuburilor orizontale pozate in pereti sa fi distantate la circa 0,3 m de plafon. 6. MONTAREA TUBURILOR DE PROTECTIE Tuburile pentru conductoare incastrate in pereti trebuie montate integral pentru fiecare circuit inaintea tragerii conductoarelor si trebuie să fie orizontale, verticale, sau paralele cu muchiile pereţilor. Legaturile electrice intre conductoare izolate pentru imbinari sau derivatii se fac numai in accesoriile special prevazute in acest scop (doze, cutii de legatura etc). Se interzice executarea legaturilor electrice intre conductoare in interiorul tuburilor sau tevilor de protectie, golurilor din elementele de constructie si trecerilor prin elemente de constructie.

Tuburile si tevile montate inglobat intr-un slit in elementul de constructie trebuie acoperite cu un strat de tencuiala de min 1 cm. Imbinarea tuburilor precum si racordarea lor la doze, aparate, echipamente sau utilaje electrice se face cu accesorii corespunzatoare tipului respectiv de tub. Acestea trebuie sa asigure cel putin rezistenta mecanica, izolarea electrica, etansarea, rezistenta la coroziune, la caldura etc., ca si tuburile respective. 7. INSTRUCTIUNI TEHNICE SPECIFICE PRIVIND EXECUTIA - Corpurile de iluminat amplasate la grupurile sanitare , în exterior sau pozate la o înaltime mai mica de 2,5 m de la pardoseala, se vor lega la conductorul de protectie (PE). - Executantul instalatiilor electrice se va corela din timp cu executantul de structuri si cu executantii celorlalte instalatii, înainte de amplasarea tablourilor, evitându-se suprapunerile. - Pozarea instalatiilor electrice pe suporti combustibili se va face cu respectarea instructiunilor din prezentul caiet de sarcini si din Normativul I 7/2011. 8. VERIFICARI Verificarea lucrarilor aferente instalatiei electrice se va face in doua etape: 1. Verificarea preliminara, care se va face in timpul executiei lucrarilor , inainte de punerea in functiune a instalatiei. In cadrul acestei verificari se urmareste calitatea materialelor puse in opera precum si modul de realizare a executie lucrarilor 2. Verificarea definitiva cuprinde : a-verificari prin examinare vizuala; b-verificari prin incercari. a-Verificarile prin examinari vizuale se executa pentru a stabili daca instalatiile electrice corespund proiectului si notelor de santier emise pe durata executiei (daca este cazul). b-Verificarile prin incercari presupun : -Verificarea continuitatii conductoarelor de protectie si a legaturilor echipotentiale principale si suplimentare se efectueaza cu o sursa de tensiune de 4-24V in c.c. sau c.a. si un curent de minim 0.2A -Verificarea rezistentei de izolatie a conductoarelor se masoara intre conductoarele active luate doua cate doua, intre fiecare conductor activ si pamant.Rezistenta de izolatie se masoara in c.c. cu tensiunile de incercare de 500V, si un curent de 1mA. Valorile rezistentei de izolatie trebuie sa fie > 1 Mohm. Masuratorile se fac cu instalatia deconectata de la sursa de alimentare. -Verificarea separarii circuitelor-se realizeaza prin masurarea rezistentei de izolatie (sa fie > 1Mohm). Verificarea rezistentei pardoselilor-se va realiza in cel putin 3 locuri, unele dintre ele fiind la cca 1m de elementul conductor accesibil in incapere. Masurarea se face cu 2 electrozi sub forma de disc cu diametrul de 250mm, avand greutatea de 40kg fiecare, amplasati la distanta de 0.8 m .Intre electrozi se aseaza o panza bine udata cu diametrul de minim 270 mm.Se masoara rezistenta intre cei doi electrozi.

Masurarea rezistentei se efectueaza in c.c. la tensiunea de 500V.Rezistenta de izolatie masurata intre electrozi trebuie sa fie de cel putin 50Kw, pentru tensiunea normala de 500V, in orice punct de masurare. Verificarea la protectia prin intrerupere automata a alimentarii-se face verificanduse functionarea dispozitivelor de protectie prin simulari de defecte,, continuitatea electrica a legaturilor de

protectie, valoarea rezistentei de dispersie a prizei de pamant. Incercari functionale pentru echipamente neasamblate La verificarea instalatiilor electrice ale constructiilor trebuie sa se respecte si prevederile din « Normativ privind verificarea lucrarilor pentru constructii si instalatiilor aferente »,indicativ C56/2002. In vederea punerii sub tensiune,la terminarea lucrarilor se efectueaza controlul executiei instalatiilor electrice.Acest control se finalizeaza printr-un certificat, care constituie componenta dosarului instalatiei de utilizare ,care se depune la operatorul de retea. 9. RECEPTIA LUCRARILOR Receptia preliminara – se face pe tot parcursul lucrarii, urmarindu-se modul cum este respectat proiectul, calitatea materialelor puse in lucru, respectarea normelor si normativelor in vigoare. Receptia finala – se face la terminarea tuturor lucrarilor de constructrii-montaj a obiectivului, dupa ce s-au realizat toate verificarile aferente instalatiilor electrice. - Instalatii electrice curenti slabiSe va realiza o instalatie interioara de distributie a semnalului Tv compusa din: distribuitoare , cablu coaxial si prize Tv , sursa fiind o antena parabolica , o instalatie de telefonie si de internet. Prizele TV ,de telefonie si voce-date RJ 45 sunt amplasate in fiecare incapere: sala tratament,consultatie, la mansarda in cele doua camere. Cablul coaxial se va proteja in tub PVC pentru montaj ingropat . Receptia semnalului Tv se va face prin racordare la antena parabolica. Se va folosi un sistem antiincendiu compus din centrala de detectie incendiu care primeste informatii de la detectoare (senzori de fum), proceseaza informatia si declanseaza un dispozitiv auditiv, montata in sala consultatii. Instalaţiile de semnalizare a incendiilor trebuie să asigure: – detectarea incendiilor atât pe căile de circulaţie pentru funcţionarea normală a construcţiilor, cât, mai ales, în spaţiile şi încăperile auxiliare, precum şi în acele încăperi în care incendiul ar putea evolua nestânjenit, fără a fi observat în timp util; – anunţarea incendiului la punctul de supraveghere permanentă, automat şi/sau prin declanşatoare manuale de alarmă şi telefoane de interior, precum şi, după caz, la unitatea de pompieri (serviciu de pompieri); – alarmarea operativă a personalului de serviciu, care trebuie să organizeze şi să asigure prima intervenţie şi evacuarea utilizatorilor în conformitate cu planurile de acţiune stabilite; – avertizarea ocupanţilor (utilizatorilor) din clădire asupra pericolului de incendiu şi transmiterea de instrucţiuni (mesaje) pentru evitarea panicii. Centrala convenţională de incendiu este cu microprocesor, consum in stand-by 60mA. De asemenea se va folosi un sistem complet antiefractie compus din centrala de alarma, 2 detectori de miscare, contact magnetic, acumulatori, sirena de exterior cu protectie antivandal si semnalizare opto-acustica, transformator si carcasa. Executarea lucrarilor se va face de personal calificat si autorizat comform reglementarilor in vigoare. Pentru orice problema care se poate ivi pe parcursul executiei va fi consultat proiectantul de specialitate . Vor fi respectate normele legale de protectie a muncii si de prevenire a incendiilor Receptia si punerea in functiune a instalatiilor se va face la cererea beneficiarului, numai dupa receptia cu reprezentantul furnizorului de energie electrica. Proiectul este intocmit si executarea lucrarilor se va face in conformitate cu normativele: I7 – 11

Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiune pana la 1000V c.a.

Lege 10/95 Privind calitatea in constructii

P 188

Norme tehnice de proiectare si de ralizare a constructiilor privind protectia impotriva focului

C56/02

Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii

I18/1

Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de curenti slabi Se va respecta prevederile normativului P119/90 “Norme de protectia muncii pentru

activitati in instalatiile electrice” si normativului PE 009/93 “Norma de prevenire, stingere si dotare impotriva incendiilor pentru producerea,transportul si distributia energiei electrice si termice” .

INSTALATII ELECTRICE INTERIOARE Generalităţi În lucrarea de faţă se tratează instalaţiile electrice interioare aferente unui dispensar P+M, beneficiar comuna sat Garvan comuna Jijila. Alimentarea cu energie electrică a clădirii se va face din reţeaua exterioară prin intermediul unei firide de branşament noi. Puterea instalata aferenta cladirii care face obiectul acestui proiect este de 22 Kw, iar puterea absobita este de 15,4 Kw. Lucrări proiectate Reţeaua de alimentare cu energie electrică este de tip TN-S, în care funcţiile de neutru şi protecţie sunt îndeplinite de două conductoare diferite. Sau prevăzut următoarele lucrări de instalaţii electrice: -iluminat general in toate incaperile; -instalatii de prize ; -instalatie de paratrasnet. -instalaţii pentru protecţia împotriva şocurilor electrice Alimentarea cu energie electrică Alimentarea cu energie electrică se face de la reteaua de furnizare aenergiei electrice prin intermediul unei firide de branşament .Măsura consumului de energie se va face cu contor de energie electrică .D i n f i r i d a d e b r a n s a m e n t s e v a a l i me n t a t a b l o u l g e n e r a l T G, l o c a l i z a t l a parterul cladirii in windfang. Din tabloul TG se vor alimenta tablourile electrice secundare, de la care se vor alimenta mai departe toate receptoarele din cladire.Tabloul se va monta aparent pe perete, la h = 1.6 m.Secţiunile conductoarelor de fază sau de nul s-au dimensionat astfel incat sa fien indeplinita conditia de stabilitate termica in regim permanent sau intermitent şi să fie asigurată respectarea condiţiilor de protecţie la supracurenţi aconductoarelor şi a condiţiilor de protecţie la electrocutare NP 061-2002- „Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de

iluminat din cladiri”

Instalaţia electrică de iluminat La proiectare iluminatului in incaperile dispensarului,s-au aplicat prevederile normativului NP 061- „Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de iluminat din cladiri S-au prevazut urmatoarele valori minime pentru iluminat : -In spatiile din cabinete medicale ≥500 Lx -In spatiile de circulatie si holuri ≥ 100Lx. Instalatia de iluminat general in interiorul cladirii se va realiza cu corpuri de iluminat dotate cu lampi fluorescente, care sa asigure totodata un iluminat corespunzator precum si un consum redus de energie. Circuitele de iluminat se vor executa din conductor 3FYx1,5mm pozat în tuburi PVC. Corpurile de iluminat se vor monta pe tavan, pereţi şi grinzi. Aparatajul electric ( întreruptoare, comutatoare ) se va monta aparent pe stâlpi sau pereţi la înălţimea de 1.5 m de la pardoseală.Clădirea este dotată cu sistem de iluminat de siguranţă pentru evacuare de tipul 3, realizat cu aparate de iluminat echipate cu tuburi de 5 w si autonomie ≥ 0,5 h. Conform art. III.4.1.2, NP 015-1997, in încăperile pentru, instalaţiile şi corpurile de iluminat trebuie sa fie amplasate în aşa fel încât să asigure funcţionarea corespunzătoare a următoarelor sisteme de iluminat normal: a) iluminat general ; b) iluminat local la pat, pentru lectură ; c) iluminat local la pat, pentru examinarea şi îngrijirea bolnavilor ; d) iluminat pentru supraveghere în timpul nopţii. ; e) iluminat veghe . S-a stailit asigurarea unui iluminat general cu corpuri amplasate pe tavan . Proiectantul a mai prevazut (optional) si corpuri de iluminat de veghe deasupra paturilor . Sursele de lumina vor avea culori calde, cu temperatura de culori situata între 3000+5000 °K si indicele de redare a culorilor 80-90 conform art. III 4.1.2, NP 015-1997. Iluminatul general trebuie sa îndeplineasca conditiile prevazute în tabelul E l din NP015 : 1.in incaperi cu pat pentru bolnavi: iluminat 100lx, iluminat pentru lectura 200lx, iluminat pentru consultatii 300 lx, iluminat de veghe (orientare) 2 lx, culoarea luminii alba, masuri pentru evitarea orbirii pacientilor. Iluminatul general indeplineste conditiile prevazute in tabelul E1 din normativul NP 015-97 .

Instalaţia electrică pentru alimentarea prizelor de uz general Circuitele pentru alimentarea prizelor se vor executa cu conductoare tip 3FYx2,5mmp pentru prizele monofazate pozate în tuburi PVC. Prizele vor fi montate la înălţimea de 0.3 m fata de pardosela in toate incaperile. Toate prizele vor fi cu contact de protecţie si IP ≥ 44. Instalatie de semnalizare sonora: - Langa paturi, se prevad elemente de comanda si semnalizare pe o placa ce cuprinde butonul de anulare, lampa de linistire si inreruptorul cumpana pentru aprindere. Măsuri de protecţie împotriva şocurilor electrice Pentru asigurarea electrosecurităţii se utilizează, dispozitive de protecţie diferenţială. Ca trepte de valori pentru curentul diferenţial de funcţionare s-au folosit : -300mA pentru branşament -30 mA pentru restul circuitelor

Pentru protecţia împotriva şocurilor electrice se va folosi o schemă de tipTN-S, cu conductor de protecţie prin legare la neutru separat pe întreaga instalaţie de distribuţie de la tabloul general până la receptoare. La priza de pământ proiectată, executata din electrozi din ZnOL şi platbandă ZnOL de 40x4mm , se va lega tabloul general (platbandă OLZn 25x4 mm) si conductorul deprotecţie. Se vor lega la conductorul de protecţie toate receptoarele. Înainte de punerea în funcţiune a instalaţiei se va verifica impedanţa de dispersiea instalaţiei de legare la pământ (priza de pământ) care trebuie să fie mai mică de 1Ω fiind comuna si pentru instatia IPT. In cazul in care valoarea masurataeste mai mare de 1Ω se vor mai adauga ulterior electrozi pana la obtinerea valorii specificate. Bara de egalizare a potentialelor se va monta langa T.G. Instalatia de paratrasnet Conform breviarului de calcul , rezulta ca este necesara instalarea unei IPTcu nivel de protectie Normal (IV). Se va alege o instalatie de tip PDA, montata pe acoperisul cladirii cu o inaltime a catargului de 2 m, astfel se va asigura Raza de protectie la nivelul solului de 50,0 m. Instalatia decaptare va fi legata la priza de pamant prin intermediul platbande din OL Zn 25x3, care va fi instalata astfel încât distanta spre pamânt sa fie cea mai scurta posibila.

Menţiuni finale La executarea lucrărilor de instalaţii electrice se respectă cu stricteţe proiectul tehnic şi detaliile de execuţie, precum şi toate STAS-urile şi normativele referitoare la instalaţii electrice cu tensiunea până la 1000 V, menţionate înanexa Normativului I7/11, standardul SR 6156 privind limite admisibile de zgomot, Legea 319/2006 privind siguranta si sanatatea in munca, PE 116 normativ de încercări şi măsurări la echipamente şi instalaţii electrice. In timpul executiei, daca vor fi descoperite neconcordante intre prevederile proiectului si situatia reala, toate neclaritatile vor fi solutionate numai in prezenta proiectantului. Accesul la tablourile şi echipamentele electrice pentru verificări sau înlocuirea elementelor defecte, va fi permis numai persoanelor autorizate, instruite cu normele specifice de protecţia muncii, numai după scoaterea de sub tensiune şi verificarea lipsei de tensiune. Masuri de protecţia muncii În acest caz principala măsură de protecţie împotriva socurilor electrice este legarea la nulul de protectie (PE) şi apoi la prizele de pământ a tuturor elementelor conductoare care nu fac parte din circuitul de lucru, dar pot ajunge accidental sub tensiune. Se vor lega obligatoriu la pământ : bornele PE ale prizelor, carcasele tablourilor, carcasele metalice ale corpurilor de iluminat cu clasa de izolaţie I, carcasele metalice ale tuturor utilajelor etc. Altă masură de protecţie împotriva şocurilor electrice va fi prevederea protecţiilor diferenţiale, conform NP-I7-11.Protecţiile diferenţiale prevăazute vor asigura şi siguranţa la foc a instalaţiei, conf. NP-I7-02, cap. 4. art. 4.3.5. Toate tablourile electrice vor fi dotate cu echipamente de protecţie conf. legislatiei in vigoare. Intregul echipament şi toate materialele prevăzute pentru instalaţiile electrice au fost alese corespunzător condiţiilor de mediu şi structurii clădirii In tablourile electrice au fost prevăzute siguranţe calibrate şi etichetarea circuitelor Au fost prevăzute verificări ale întregului echipament electric din tablourile electrice precum şi a rezistenţei de dispersie a prizei de pământ.S-au olosit echipamente in carcase inchise. S-a utilizat protectia diferentiale ( Id=30mA ) pentru circuitul de alimentare. Măsurile de protecţie a muncii prezentate nu sunt limitative, în execuţie şi exploatare putând fi luate şi alte măsuri corespunzătore. Se vor respecta toate prevederile Legii nr. 90 Norme Generale de Protecţie a Muncii referitoare la instalaţiile electrice. Reparaţiile şi reviziile instalaţiilor electrice precum şi eventualele completări ale instalaţiilor electrice cu alte instalaţii necesare (utilizând rezervele de la tablourile electrice), se vor face de PERSONAL CALIFICAT instruit corespunzător, dotat cu scule şi echipamente

adecvate, NUMAI ÎN LIPSA TENSIUNII. Protectia împotriva riscului de electrocutare: a. alimentarea cu energie electrica a diferitelor echipamente si aparate medicale se va face cu respectarea conditiilor de montaj indicate de furnizor (eventual cu adaptarea acestora pentru a se conforma reglementarilor în vigoare, daca normele românesti sunt mai severe). b. tablourile electrice cu aparatele de comutare, siguranta si control, vor fi astfel amplasate si asigurate încât sa nu permita accesul la ele decât pentru personalul instruit în utilizarea lor. c. pentru fiecare echipament si utilaj care poate prezenta riscuri la manevrare gresita se vor afisa instructiuni de utilizare. d. cablajele care leaga componente ale aparaturii medicale, aflate la distanta între ele, se vor amplasa în canale,plinte sau ghene de cable protejate cu capace si masti evitânduse desfasurarea lor libera pe pardoseala sau pe pereti , pâna la h = 2,20. Masuri P.S.I. Documentaţia respectă prevederile legale referitoare la proiectarea şi realizarea construcţiilor privind protecţia la acţiunea focului P 118. Toate coloanele şi circuitele electrice se vor eticheta şi marca conform STAS. SoIuţiiIe adoptate asigură evitarea supraîncălzirilor periculoase a elementelor de instalaţii prin Iimitarea sarcinii, alegerea secţiunii căilor de curent, reglajul protecţiei. Electricienii de exploatare şi operatorii vor fi instruiţi asupra măsurilor de prevenire şi combatere a incendiilor, în condiţiile concrete ale locului de muncă. Se vor respecta toate prevederile legale în vigoare astfel încât sa se prevină apariţia şi propagarea incendiilor . Se vor marca toate tablourile electrice conform STAS 297/2, iar circuitele elctrice conf. NP-I7-11. Se vor lua măsuri de dotare cu mijloace de stingere conf. legislaţiei in vigoare. Consideraţii finale Se vor respecta prevederile legale privind verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente. Pentru priza de pământ si paratrasnet se va prezenta BULETIN DE MĂSURĂTORI care să ateste realizarea valorii de 1 ohm

PROGRAM NR DENUMIRE ACTIVITATE 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

1

LUNA 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

Lucrari exterioare Racord apa pehd Camin vane Camin racord Fosa vidanjabila Inst. El exterioare Montaj contor apa Rez infrastructura Suprastructura Canal protectie Inst. Sanitare int Inst. Int incalzire Centrala termica Inst electrice int Priza de pamant si paratraznet Inst curenti slabi Arhitectura Montaj utilaje CT Instalatii climatizare Inst ventilatii

Durata de executie propusa este de 18 luni, conform termenului cerut in fisa de date pusa la dispozitie de achizitor. Ofertant, ........................ (semnatura autorizata)