Proiect Practica 2 [PDF]

Zitiervorschau

Cuprins: Introducere………………………………………………………………………………..................3 Capitolul I . Caracteristica generală a structurii şi oraganizării activităţii întreprinderii………......4 Capitolul II . Organizarea contabilităţii la întreprindere. Automatizarea sistemului de informaţie contabilă ……………………………….....11 Capitolul III. Contabilitatea întreprinderii………………………………………………………....20 3.1 Contabilitatea activelor nemateriale………………………………………………….……...20 3.2 Contabilitatea activelor materiale pe termen lung……………………………………….….24 3.3 Contabilitatea investiţiilor financiare pe termen lung……………………………………....35 3.4 Contabilitatea materialelor, obiectelor de mică valoare şi scurtă durată…………….. …….39 3.5 Documentarea, calculul şi contabilitatea salariului ………………………………………....46 3.6 Contabilitatea producţiei în curs de execuţie şi a produselor fabricate……………………...51 3.7 Contabilitatea mărfurilor……………………………………………………………... …….52 3.8 Contabilitatea creanţelor…………………………………………………………….............54 3.9 Contabilitatea mijloacelor băneşti şi a investiţiilor pe termen scurt ………………………58 3.10 Contabilitatea capitalului propriu…………………………………………………………..63 3.11 Contabilitatea datoriilor…………………………………………………………….............68 3.12 Contabilitatea consumurilor, cheltuielilor şi veniturilor…………………………………....75 3.13 Calculaţia costurilor de producţie……………………………………..................................81 3.14 Structura şi modul de întocmire a rapoartelor financiare ………………………..…………85 Încheiere…………………………………………………………………………………..………..90 Bibliografie……………………………………………………………………………….................91 Anexe………………………………………………………………………………….….…………93

2

Introducere Contabilitatea este un instrument, un sistem informaţional, cu scopul final de a reflecta întreprinderea, lucru remarcat de profesorul Bernard Colasse, care afirmă: „ Contabilitatea este un produs social de informare, întărit prin practica de-a lungul unei istorii de peste cinci secole pentru a ilustra viaţa întreprinderilor. Contabilitatea îşi vede astăzi principiile sale fundamentale reluate şi actualizate prin normalizarea şi reglementarea în perspectiva unei mai bune satisfaceri a utilizatorilor de informaţii’’. Din cele spuse, ne dăm seama că un rol importat în activitatea întreprinderii este pregătirea şi prezentare informaţiilor tuturor categoriilor de utilizatori interni şi externi ai rapoartelor financiare. Cu ajutorul unei evidenţe contabile eficiente se poate de apreciat performanţele obţinute de întreprindere în procesul activităţii sale. Chiar şi mărimea eficienţei economice este o problemă de actualitate economică şi este strîns legată de o gestiune contabilă bună şi corespunzătoare necesităţilor firmei de dezvoltare. Reforma economică din 1998 a determinat vaste modificări în contabilitate, impunînd astfel necesitatea analizei activităţii economice din perspectiva contabilităţii, ce poate fi realizată prin iniţierea practicii de producţie. Astfel, practica de producţie permite: familiarizarea cu principiile de organizare a contabilităţii; formarea deprinderilor profesionale în procesul de producţie prin aplicarea metodelor eficiente de muncă; cunoaşterea normelor de conduită profesională şi a valorilor spirituale specifice profesiei contabile; cunoaşterea bazei tehnologice ale profesiei de contabil, a metodologiei de soluţionare a problemelor profesionale; cunoaşterea actelor normative care reglementează activitatea profesională de contabilitate; cunoaşterea specificului activităţii instituţiilor în cadrul cărora se desfăşoară activitatea profesională; testarea tehnologiilor moderne în cadrul procesului de soluţionare a problemelor de contabilitate; consolidarea şi aprofundarea

cunoştinţelor teoretice în domeniul

contabilităţii, a priceperilor şi deprinderilor formate în cadrul activităţilor didactice din sala de curs; studierea posibilităţilor de perfecţionare a organizării contabilităţii la întreprinderile respective e.t.c. Prin urmare, practica de producţie arată necesitatea ca orice întreprindere indiferent de dimensiune şi spaţiu socio-economic în care activează, trebuie să-şi probeze permanent rezistenţa, capacitatea de concurenţă, performanţa economico-financiară, aceasta cu atît mai mult cu cît mecanismele clasice ale economiei de piaţă se formează. Importanta practicii de producţie constă în asigurarea mobilizării studentului şi integrarea acestuia în activitatea profesională; acumularea de experienţa în domeniu; dezvoltă spiritul de echipă şi dedicaţia pentru o lungă parte a vieţii faţa de profesia dată; imbunătăţirea competenţelor, responsabilităţii şi autorităţii profesionale; cunoaşterea prescripţiilor de conduite pentru diverse aspecte ale valorii morale socio-profesionale; şi în final contribuie la promovarea unei culturi în cadrul profesiei de contabil. 3

1. Caracteristica generală a structurii şi organizării activităţii întreprinderii Practica de producţie are drept scop aprofundarea cunoştinţelor teoretice precum şi abilităţilor ce ţin de contabilitatea acumulată pe parcursul anilor de studii la USM. Pentru atingerea scopului dat, practica s-a petrecut în cadrul societăţii pe acţiuni (S.A.) ,, AZURIT ’’, inregistrată la Camera de înregistrare de Stat a Ministerului Justiţiei al R.M. cu Nr. 1002600036576, mun. Chişinau or.Vatra, str. Gagarin 30. Istoria sa a prins rădăcini în anii ’’60 ai sec. XX, îndata ce Comitetul Central al Partidului Soviet Comunist a hotărit dezvoltarea industriei materialelor de construcţie. În acelaşi timp, pe baza carierei "Ghidighici", s-a decis de a construi o instalaţie de prelucrare a pietrei. Această costrucţie a fost supravegheată de miniştrii Akinfeev V.I. şi Demcenko I.I., şi realizată de Ministerul de construcţie al RSSM. Deja în 1974, în baza echipamentului italian s-a produs primul metru de tiglă. Evenimentul dat a coincis cu aniversarea a cincizeci de ani a Republicii Soviete Socialiste Moldoveneşti, cu ocazia căreia fabrica a fost vizitată de secretarul general al PCUS, L.I. Brejnev. În 1981 toate secţiile şi departamentele fabricii au fost date în exploatare, de la care s-a început o adevarată istorie. Uzina producea bunuri de înalta calitate, cîştigind astfel nu doar o dată sau de două ori la competiţii şi concurenţa socialistă. În cadrul companiei se petreceau seminare, conferinţe şi întâlniri care reuneau profesioniştii din întreaga URSS. În anii “90, dupa colapsul Uniunii Sovietice, uzina nu mai beneficia de sustinere din partea statului, din care cauză existenţa sa era un mare semn de întrebare. Însa după privatizare,la 03.12.1992 uzina a a devenit o societate pe acţiuni "AZURIT". Dar problemele vechi rămân, şi e nevoie de o abordare a acestora. Prima încercare de a rezolva problemele de redresare a început cu darea uzinei în chirierie unei companii americane MGT. Acţionarii considerau că arendaşii vor ajuta întreprinderea să atingă un nou nivel de dezvoltare. Însa, arendaşii erau de părerea că foştii cetăţeni sovietici nu sunt suficient pregătiţi în materie de marketing şi management, şi cu greu vor atinge acel nivel dorit de cunoştinţe. Dar, exact în acel moment, personalul administrativ şi gospodaresc învăţasera a gândi mai lucid, acumulasera cunoştinţe noi, şi prin urmare au început să practice un management modern. Acţionarii înarmaţi cu cunoştinţe noi, au înţeles că arendaşii încearcă să folosească oportunităţile oferite de uzină, necontribuind la dezvoltarea sa. Ca rezultat, acţionarii au decis rezilierea contractului de închiriere. Odată cu dezvoltarea cadrului legislativ, cu schimbările în societate şi pe piaţă, s-a schimbat şi poziţia uzinei. Au fost achiziţionate noi echipamente, semnate noi contracte de furnizare a materiilor prime, a crescut numarul de comenzi. Prin urmare, fabrica a cîştigat teren pe piaţa mondială a materialelor de construcţii. Astăzi, S.A "AZURIT" este lider pe piaţa de prelucrare a pietrei din Moldova. Echipamentele celor mai buni producatori din lume, propria baza de producţie, depozite imense, mecanisme performante de livrare a produselor, management modern, politica flexibila a preţurilor, şi, bineînţeles, profesionalism ridicat al personalului - este cheia succesului companiei. Actualmente, S.A ,,AZURIT’’ încheie contracte pentru furnizarea continuă de 4

materiale din carierele ţărilor: CSI, Italia, Spania, Grecia, Brazilia, Turcia, Bulgaria, Israel, România, India, China.. SA "Azurit" se concentrează nu doar asupra comenzilor companiilor de construcţie, dar şi la crearea proiectelor individuale. Pentru a face faţă economiei concurenţiale, uzina dispune de o structura organizatorică foarte elastică, pregatită pentru orice schimbare a caracteristicilor pieţii. Astfel, organizarea activităţii uzinei corespunde cerinţelor proceselor decizionale şi oferă un cadru propice pentru adoptarea atât a deciziilor strategice, cât şi a celor operaţionale. Principalii factori care-şi pun amprenta asupra organizarii activităţii sunt: principiile de bază ale organizării (a) obiectivele – ce sunt bine definite şi formulate, b) activităţi şi grupuri – ce sunt repartizate conform unor criterii în vederea raţionalizării activităţii, c) autoritatea - orientată de sus în jos, exercia control conform unor linii clare şi bine determinate. Autoritatea de a întreprinde sau de a iniţia este delegată cât mai aproape de arena de acţiune, iar numărul nivelurilor de autoritate este minim, d) relaţiile umane – respectă cîteva principii: o persoană supervizează un număr limitat de posturi (ponderea ierarhică este optimă), iar fiecare membru al uzinei are un singur şef (supervizor) de la care primeşte sarcini şi căruia îi raportează modul de îndeplinire. ); trăsăturile specifice ale acesteia, mediul intern şi extern ( poziţia favorabilă a uzinei, stilul implicit de conducere). Prin urmare, structura organizatorică a firmei cuprinde: 1. Funcţia, care reprezintă suma tuturor atribuţiilor şi sarcinilor omogene din punctul de vedere al naturii şi complexităţii lor, atribuite în mod organizat şi regulat unor angajaţi ai firmei: - funcţia de conducere ( director general şi director executiv); - funcţia de execuţie ( personalul administrativ, gospodăresc şi muncitorimea). 2. Compartimentul reprezintă grupul de persoane ce are o autoritate unică, cu scopul de a executa munci omogene sau complementare (contabilitate, producere, management, financiar). 3. Nivelul ierarhic reprezintă poziţia pe care o au conducatorii diferitelor compartimente de munca situaţi pe aceeasi linie ierarhica faţa de organul de conducere superior (contabil-şef, contabili executori; muncitori cu gradul de calificare I, II, III, IV, V). 4.Organigrama cu structură funcţională este o reprezentaţie grafica a structurii organizatorice în care activitatea cheie este bazata pe scopuri organizaţionale binedeterminate (Anexa 1). 5. Regulamentul de organizare şi funcţionare este documentul ce însoţeşte organigrama, completînd-o, făcînd precizări asupra relaţiilor dintre persoanele de pe acelaşi nivel ierarhic. 6. Fişa postului este documentul operaţional care prezintă detaliat condiţiile pe care o persoană trebuie să le îndeplinească pentru a ocupa un post şi sarcinile ce revin postului respectiv. Firma dispune şi de o structură administrativă complexă, cuprizînd: conducerea organizaţiei reprezentată de doi directori; contabilul-şef; contabil pe salarii; inspector pe cadre; inginer mecanicşef; maiştri pe construcţie şi instalări; şef de pază; economist; manageri pe vînzări; maneger pe reclame; depozitar; finansist, expeditor ( Anexa 2). 5

Activitatea personalului de administraţie este organizată de conducerea firmei şi reglementată de Regulamentul Intern al entităţii. Conform acestuia, personalul administrativ are un grafic stabil de muncă, şi anume: şase zile în săptamînă începînd de luni şi finisînd cu ziua de sîmbătă; de luni pîna joi ziua de lucru incepe fie de la 8-17, fie de la 9-18, vineri de la 8-15, iar sîmbătă de la 8-13. Pentru anul 2009, salariul minim al personalului de administratîe este de 900 lei . În conformitate cu Reţeaua tarifară unică la salariul minim se adaugă un coeficient tarifar ( Anexa 3): •

Manageri, secretari, deridicatoare, mecanici, ingineri e.t.c- coeficientul 2-6

•

Contabilul-şef, economistii, finansiştii, analiştii e.t.c- coeficientul 3-7

•

Directorul general, directorul executiv, director calitate, director resurse umane e.t.ccoeficientul 4-8 Uzina ,,AZURIT’’ este specializată în sfera productivă. Ca rezultat, aceasta produce elemente de

arhitectură de construcţii de diferite mărimi şi diverse nivele de dificultate; dale decorative; scări; blaturi pentru băi, bucatării, bar; suport de birou şi rafturi în asortiment. Conform Politicii sale de evidenţa contabilă ( Anexa 4 ), principalul gen de activitate a sa este: fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, comerţul cu ridicata al textilelor, comerţul cu ridicata al îmbrăcămintei şi încalţămintei, comerţul cu amanuntul îmbrăcămintei, comerţul cu amanuntul al textilelor. Productivitatea în toate organizaţiile este influenţată nu doar de calitatea muncii personalului administrativ, dar şi de modul în care interacţionează şi se combină resursele de muncă pentru a folosi toate celelalte resurse ale sistemului de management. Factori cum ar fi pregătirea, vîrsta, experienţa la locul de muncă şi nivelul de educaţie formală joaca un rol important în asigurarea cu bunuri ce reacţioneza flexibil la nevoile clienţilor. Muncitorimea uzinei ,,AZURIT’’ este alcătuită din: frezorpiatră, şlefuitor-roci, electrogazosudori, tractorişti, maşinişti privind instalaţia pneumatică, încărcătordescărcători, placator-marmurari, lăcătuş-electricieni, electricieni secţie, maşinişti la macarale, bobinator elemente, electricieni montatori, dulgher, lăcătuş instalator, strungari. Fiece muncitor, în funcţie de experienţa şi vechimea în muncă, se atribuie la unul din următoarele categorii de calificare: I, II, III, IV, V ( Anexa 5 ). Reuşita activităţii oricărei organizaţii este reflectată în valoarea indicatorilor de profit şi pierderi. Conform datelor Raportului financiar forma nr.2 ( Anexa 6 ), în anul 2009 uzina ,,AZURIT’’ a atins un Profit net (Profitul perioadei de gestiune pîna la impozitare – Cheltuieli privind impozitul pe venit ) în suma de 454677 lei. Aceasta s-a datorat valorii indicatori: 1. Profitului perioadei de gestiune pîna la impozitare în valoare de 514891 lei, ce s-a obtinut în rezultatul însumarii altor indicatori, ca: a) Rezultatul activităţii operaţionale în valoare de 2116617, ce s-a calculat ca: Profitul brut în valoare de 6070714 lei ( Venituri din vînzari în sumă de 37124469 lei – Costul vînzărilor în valoare de 31053755 ) + Alte venituri operaţionale în valoare de 2921815 lei – 6

Cheltuieli comerciale de 577260 lei – Cheltuieli generale şi administrative în sumă de 4057379 lei – Alte cheltuieli operaţionale în valoare de 2241273 lei; b) Rezultatul activităţii financiare în sumă de -1601726 lei (pierdere). 2. Cheltuieli privind impozitul pe venit în valoare de 60215 lei. În baza datelor din Raportul financiar forma nr. 2, observăm c1a profitul net din perioada anului 2009 s-a diminuat faţa de anul 2008 cu 3106092 lei, sau cu 87,23 % aproximativ de 7 ori. Această abatere s-a datorat: diminuarii Profitului brut, majorării cheltuielilor comerciale, lipsa activităţii de investiţie, obţinerea pierderii în activitatea financiară şi onorarea datoriilor faţa de buget privind impozitul pe venit amînat. Pentru desfăşurarea eficientă a activităţii economico-financiare, fiece unitate economică întocmeşte un buget anual. Însa, la uzina ,,AZURIT’’ bugetul se întocmeşte lunar, iar bugetul anual reprezintă o însumare a bugetelor lunare. Responsabilii de întocmirea bugetului sunt: contabilul-şef în colaborare cu economistul, finansistul organizaţiei, şeful producţiei. Bugetul se transmite spre aprobare conducatorilor fabricii. Obiectivul aprobarii bugetului este de a atrage numărul de clienţi, obţinerea încrederii clienţilor, obţinerea unui profit net cît mai mare posibil. Procesul lunar de elaborare a bugetului se desfăşoara conform următorului grafic: 1. Elaborarea bugetul vânzărilor . 2. Elaborarea bugetul producţiei şi bugetul stocurilor . 3. Elaborarea bugetul consumurilor (CDM, CDRM, CIP ). 4. Elaborarea bugetului a costului producţiei fabricate şi a costului vânzărilor . 5. Elaborarea bugetului cheltuielilor generale şi administrative . 6. Elaborarea bugetului cheltuielilor comerciale . 7. Elaborarea bugetului fluxurilor de mijloace băneşti. Bugetul vînzărilor conţine informaţii privind volumul planificat al vînzărilor în expresie cantitativă, preţul şi venitul aşteptat de la fiecare tip de produse. La întocmirea bugetului vinzarilor se foloseşte următoarea formulă: Volumul vînzărilor ( în expresie valorică ) = Cantitatea unităţilor de produse planificate pentru vînzare * Preţul unitar de vînzare. Bugetul producţiei şi cel al stocurilor - bugetul producţiei se formează numai în expresie cantitativă şi intră în sfera de resposabilitate a şefului de producţie. Obiectivul acestui buget îl constitue asigurarea volumului producţiei care este suficient pentru satisfacerea cererii cumpărătorilor şi crearea unui nivel al stocurilor de produse finite justificat din pune de vedere economic. La întocmirea bugetului se foloseşte următoarea formulă: Volumul producţiei = Volumul vînzărilor + Soldul previzional de PF la finele periodei - Soldul de PF la începutul periodei. Sarcina lui constă în procurarea oportună a materiilor prime şi materialelor pentru asigurarea unui proces continuu al producţiei. Bugetul dat conţine calcule ale cantităţilor de materie primă şi materiale care trebuie procurate într-o anumita perioada şi valoarea acestor achiziţii. Aici pot fi evidenţiate doua stadii: 7

1. Calculul volumului de achiziţii în expresie naturală care va asigura volumul producţiei: Achiziţii necesare = Volumul producţiei + Soldul final necesar de materiale - Soldul iniţial de materiale. 2. Calculul valorii achiziţilor: Valoarea achizţilor * Preţul unitar al materialelor. Bugetul consumurilor ia in consideratie cantitatea, nomeculatorul şi valoarea materiilor prime şi materialelor necesare pentru îndeplinirea programului de producţie al periodei. Pentru calcularea CDM (pe fiecare tip de materie primă şi materiale ) se aplică formula: CDM = Volumul producţiei * Consumul de materiale pe o unitate de produs * Preţul unitar al materialului. Bugetul CDRM determină timpul de lucru ( în ore ) necesar pentru îndeplinirea volumului planificat de producţie şi consumurile băneşti pentru retribuirea acestuia, aplicîndu-se formula: CDRM = Volumul producţiei * CDRM/unitate de produs. Bugetului CIP are ca obiective: să integreze toate bugetele CIP elaborate de manageri pentru producţie, să calculeze normele de repartizare a acestor consumuri pe tipuri de produse . Bugetul costului producţiei fabricate şi a costului vănzărilor are ca obiectiv calcularea costului bugetar al producţiei fabricate care se determină după formula: Costul producţiei fabricate = CDM + CDRM + CIP + Modificari ale producţiei în curs de execuţie. Tot aici este elaborat bugetul costului vânzărilor care conţine costul producţiei ce se prevede a fi vândută în perioda concreta şi aici se aplică formula: Costul vânzărilor = Soldul PF la începutul periodei + Costul PF în perioda - Soldul PF la finele periodei. Bugetul cheltuielilor generale şi administrative reprezintă un plan detaliat al cheltuielilor operaţionale curente, diferite de cheltuielile legate nemijlocit de fabricarea şi desfacerea produselor, dar necesare pentru menţinerea a activităţii întreprinderii în ansamblu. Bugetul cheltuielilor comerciale detaliază toate cheltuiele previzionale aferente desfacerii producţiei într-o perioda concreta, răspunzător conducătorul secţiei de markenting . Bugetul mijloacelor băneşti este un plan de încasari şi plaţi ale mijloacelor băneşti dintr-o anumita perioada. Incasările se planifică reieşind din venitul din vânzări şi politica de credit a firmei, iar plăţile se determină reieşind din volumul de producţie, consumuri şi aprovizionări. Toate acestea se fac cu scopul de a estima necesarul viitor de finaţare, pentru a efectua un control asupra fluxului de mijloace băneşti şi lichidităţii. Tehnologia producţiei uzinei ,,AZURIT’’ reprezintă prin sine un complex de procese realizate în succesiune în timp şi spaţiu cu utilizarea pietrelor, rocilor, semifabricatelor şi construcţiilor cu scopul transformării lor în producţie de construcţie gata: scări, lavoare, blaturi pentru băi, soproane e.t.c. În baza proceselor de prelucrare a pietrei se află întotdeauna procesele fizice, chimice şi fizico8

chimice. Cu ajutorul mijloacelor de muncă, muncitorii prelucrează şi preasamblează obiecte de muncă. Cantitatea producţiei obţinute se măsoară în unităţi respective: bucăţi, m2, m3 , ş.a. Calitatea producţiei corespunde cerinţelor determinate în proiect. Clasificarea proceselor de productie se face după următoarele criterii: a) După complexitatea executării operaţiilor de lucru deosebim: proces simplu; proces complex. Operaţia de lucru se numeşte elementul tehnologic omogen şi organizaţional imparţiabil a unui proces de productie care asigură realizarea producţiei primare. Operaţia este executată de componenţa permanentă a lucrătorilor (un muncitor sau o brigadă). Proces simplu se numeşte combinarea operaţiilor de lucru tehnologic legate (montarea blocurilor de piatră, panourilor de planşeu) executate de o brigadă. Proces complex se numeşte combinarea proceselor simple situate în legaturi tehnologice si organizaţionale şi finalizat cu producţia gata (executarea scărilor); b) După criterii tehnologice deosebim: procese pregătitoare sunt destinate pentru executarea semifabricatelor ( piatră neşlefuită ), procese de transportare realizate cu ajutorul transportului tehnologic şi cel de bază, procese de montare care constau în schimbarea şi modificarea formei sau poziţiei obiectelor de lucru; c) După caracterul de producere deosebim: procese continue - constau din operaţii care decurg fără întreruperi între ele, procese incontinue - sunt urmate de întreruperi determinate de caracteristicile materialelor utilizate şi specificul tehnologic. Pentru executarea fiecărui proces tehnologic trebuie de organizat locul de muncă. Aceasta constă în înzestrarea cu utilaj necesar şi obiecte de lucru, în care se realizează operaţiile de lucru de un muncitor sau de o brigadă specializată. Locul de munca al muncitorilor diferă în funcţie de profesii şi categorii. Profesia se determină de tipul proceselor executate (frezor, şlefuitor, electrogazosudor, placatormarmurar e.t.c. ). Lucrările sunt executate de muncitori de deferite grade de pregătire, adică deferite categorii. Sunt stabilite cinci categorii, care se determină după anumite criterii. Pregătirea cadrelor este asigurată de colegii de profil şi instituţii de specialitate. Norma de timp este timpul necesar pentru executarea unei unităţi de producţie de calitate, de un muncitor (brigadă) de profesie şi categorie respectivă în condiţii corecte de organizare a muncii. Această valoare se măsoară în om*ore. Producţia uzinei

prezintă caracteristici şi particularităţi specifice. Dintre acestea subliniem

următoarele: a) Caracterul de unicat al obiectului de lucru; c) Mobilitatea obiectelor şi mijloacelor de muncă; d) Efectuarea unor procese tehnologice neprotejate de intemperii – o parte din procesele tehnologice se efectuează în aer liber, suportând efectele ale temperaturilor foarte scăzute sau ridicate, precipitaţiilor, vântului; e) Punerea în operă a unor cantităţi mari de materiale având caracteristici fizico-mecanice, fizico-chimice, de formă, dimensiuni foarte deferite, fapt ce determină folosirea unor mijloace de transport diversificate; f) Durata de realizare a lucrarilor este relativ mare – numărul de operaţii şi procese care trebuie de executat într-o anumită ordine este mare; g) Diversitate din punct de 9

vedere al destinaţiei productiei, alcătuiri constructive, formă, dimensiuni determină o mare diversitate de procedee tehnologice. Trebuie de menţionat că procesul tehnologic posedă caracteristici contemporane. Principala caracteristică constă în industrializarea acestuia. Sub industrializare trebuie de înţeles procesul mecanizat complex de lucrări, efectuate în flux şi ritmic în decursul întregului an; utilizarea de maşini, utilaje, echipamente performante care asigură produse de calitate superioară; eficienţa economica în creştere prin realizarea de produse constant performante; productivitate înalta a muncii; cost relativ redus. Atît structura organizatorică în general, cît şi structura organizaţională a contabilităţii uzinei ,,AZURIT’’ este concretizată prin urmatorii factori: dimensiunea întreprinderii, producţia şi caracteristicile sale, sistemul informaţional existent, forma de contabilitate, caracteristicile salariilor e.t.c.

10

2. Organizarea contabilităţii la întreprindere. Automatizarea sistemului de informaţie contabilă În corespundere cu Politica de contabilitate a întreprinderii, evidenţa contabilă la Societatea pe actiuni (SA) ,,AZURIT’’se aplică în conformitate cu: -

“Legea Contabilităţii Republicii Moldova” nr.113-XVI din 27 aprilie 2007;

-

Standardele Naţionale de Contabilitate şi Planul de Conturi Contabile aprobate prin ordinal

Ministrului Finanţelor al Republicii Moldova nr.174 din 25 decembrie 1997; -

Alte acte legislative şi normative ale Republicii Moldova.

Activitatea contabililor uzinei ,,AZURIT’’ este reglementată oficial de Regulamentul intern al organizaţiei. Acest act prevede reguli referitoare la procedurile disciplinare, reguli privind securitatea în muncă, reguli privind respectarea principiului nediscriminării, drepturile şi obligaţiile atît ale angajatorilor, cît şi ale salariaţilor. Conform prevederilor sale, administraţia ce include şi contabilitatea este obligată: să asigure organizarea şi funcţionarea unităţii; să stabilească atribuţiile corespunzătoare pentru fiecare salariat, în condiţiile legii şi/sau în condiţiile contractului colectiv de muncă încheiat la nivel naţional sau la nivel de ramură de activitate, aplicabil, inclusiv în condiţiile contractului; să dea dispoziţii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalităţii lor; să exercite controlul asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu; să constate săvârşirea abaterilor disciplinare şi să aplice sancţiunile corespunzătoare, potrivit legii, contractului colectiv de muncă aplicabil şi regulamentului intern; să asigure condiţiile organizatorice avute în vedere la elaborarea normelor de muncă; sa asigure gospodărirea eficientă a mijloacelor fixe şi a celor circulante din patrimoniul societăţii; sa coordoneze procesul de producţie în scopul

îndeplinirii la parametrii calitativi şi cantitativi a indicatorilor

economici propuşi; să tină evidenţa, respectiv să controleze aprovizionarea cu materiale necesare procesului muncii; să asigure plata tuturor contribuţiilor şi impozitelor aflate în sarcina sa în mod integral şi în termene stabilite de lege; să înfiinţeze registrul general de intrare/ieşire a documentelor; să asigure confidenţialitatea datelor obtinute; să respecte timpul de muncă convenit şi modalităţile concrete de organizare a acestuia, stabilite prin prezentul regulament intern precum şi timpul de odihnă corespunzător; să respecte prevederile legale imperative. Secţia Contabilitate a organizaţiei ,,AZURIT’’ în structura sa cuprinde: un contabil-şef, un contabil ce răspunde de salarizare, un contabil ce ţine evidenţa materialelor şi un contabil ce răspunde de producere. Fiecare dintre cei enumeraţi are anumite obligaţii şi responsabilităţi. Astfel, contabilulşef asigură controlul şi oglindirea pe conturile contabile a tuturor operaţiunilor financiare în termenele stabilite; prezintă informaţia operativă şi dările de seama în termene stabilite de lege;

poartă

răspundere pentru respectarea principiilor metodologice de organizare a evidenţei contabile; semnează împreună cu directorul întreprinderii documentele, care servesc ca bază pentru a primi şi a elibera materiale, mărfuri şi materiale pe facturi interne, de expediţie şi fiscale. Contabilului-şef i se interzice 11

de a lua la evidenţă documentele operaţiilor efectuate ce contrazic documentele normative şi legislative şi care încalcă disciplina financiară. Ceilalţi contabili enumeraţi

sunt responsabili de

documentele primare, adică se ocupă de partea operativă a ţinerii evidenţei contabile specifice anumitor sectoare de activitate. Totodată aceştea realizează funcţii suplimentare, şi anume: se ocupă de detectarea oportunităţilor, analizează riscul, gestionează riscul prin instrumente contabile şi financiare adecvate, furnizează informaţii pentru luarea deciziilor, se ocupă de măsurarea şi gestionarea performanţei, contribuie la optimizarea contabilă şi fiscală, gestionează diferite aspecte ale afacerii (raportare externă, performanţa, trezorerie, diagnostic, strategie), configurează parţile sistemului contabil care susţine gestiunea afacerilor (informatic, audit, control, strategie), respectă principiile fundamentale în vederea realizării normelor comune, apreciază modul de organizare şi de conducere a activităţii de contabilitate, răspund de legalitatea bilanţului contabil şi a contului de profit şi pierderi, certifică situaţia financiară e.t.c. Programul de lucru al contabililor uzinei ,,AZURIT’’coincide cu cel al personalului administrativ al entităţii, dupa cum urmează: şase zile în săptamînă începînd de luni şi finisînd cu ziua de sîmbătă; de luni pîna joi ziua de lucru începe fie de la 8-17, fie de la 9-18, vineri de la 8-15, iar sîmbătă de la 8-13. Privitor la organizarea contabilităţii întreprinderii ,,AZURIT’’, trebuie de menţionat că responsabil de organizare este organul de conducere al întreprinderii, care creează condiţii necesare pentru ducerea corectă a evidenţei, asigură exercitarea strictă a tuturor cerinţelor privind îndeplinirea documentelor contabile şi prezentarea oportună a informaţiei necesare pentru ducerea evidenţei şi gestiunii financiare. Politica de contabilitate se bazează pe următoarele principii permise de evidenţa contabilă a întreprinderii: •

întreprinderea este analizată ca o unitate în activitate continuă;

•

politica de contabilitate acceptată de întreprindere este aplicată în mod

consecutiv de la o perioada gestionară la alta; •

la întocmirea raportului financiare se dă dovadă de prudenţă, pentru ca

activele şi veniturile să nu fie supraevaluate, iar datoriile şi cheltuielile să nu subevaluate. •

operaţiile economice şi alte fenomene se contabilizează şi se prezintă în

rapoartele financiare în conformitate cu conţinutul şi realitatea financiară a acestuia, dar nu numai potrivit formei lor juridice. În conformitate cu Politica evidenţei contabile a Societăţii pe acţiuni ,,AZURIT’’, dările de seamă a societăţii se îndeplinesc prin metoda de calcul, etitatea aplică sistemul contabil complet în partidă dublă, registrul contabil obligatoriu care serveşte drept baza pentru întocmirea rapoartelor financiare este Cartea mare, rapoartele financiare se semnează de către administratorul 12

întreprinderii, faptele economice se perfectează prin formulare tip de documente primare, precum şi formulare elaborate de întreprindere de sinestătător. Contabilitatea are sarcina de a urmări, controla şi înregistra situaţia economico- financiară şi activitatea entităţii. Pentru realizarea acestor obiective, contabilitatea a elaborat un procedeu corespunzător care să permită cunoaşterea fenomenelor şi proceselor economice în dimensiunile în care ele au loc, cu toate caracteristicile pe care le comporta şi implicaţiile pe care le produc. Procesul cunoaşterii contabile începe în mod obligatoriu cu acţiunea de conservare şi de culegere a informaţiilor, a datelor despre patrimoniul instituţiei. Nici o operaţie economică nu se poate înregistra în contabilitate fara un act scris în care sa fie consemnată operaţia respectivă. Documentul serveşte la formularea în scris a unor fapte, fenomene sau decizii cu caracter economic care produc modificări ale patrimoniului. Documentaţia este acţiunea de culegere şi consemnare în documente a datelor privitoare la operaţiile ecnomice din întreprindere. Documentele sunt acte scrise în care se consemnează cifric şi letric, în etalon natural, bănesc sau de muncă, de regulă în momentul şi la locul înfaptuirii lor, operaţiile economico-financiare precum şi evenimentele determinate de necesităţi organizatorice şi administrative, cu scopul de a servi ca dovadă a înfaptuirii acestor operaţii şi ca bază a înregistrarii lor în contabilitate. Caracterul lor de acte justificative conferă documentelor o funcţie juridică, deoarece cu ajutorul lor se stabilesc drepturile şi obligaţiile bănesti ale întreprinderii în cazul unor litigii, expertize, lipsuri, fraude. Prin urmare, pentru a duce evidenţa in mod legal a tuturor elementelor patrimoniale, întreprinderea ,,AZURIT’’ ca şi celelalte organizaţii stabileşte un plan al circulaţiei documentelor. Trebuie de menţionat, că noţiunea de ,,circulaţie a documentelor’’ semnifică itinerarul parcurs de documente, începînd cu momentul întocmirii acestora şi pîna la predarea lor la arhivă după prelucrare şi reflectare în contabilitate. Evaluarea, măsurarea, înregistrarea, analiza şi controlul permanent şi completat al modificărilor presupune un sistem unitar şi coerent de circulaţie a documentelor care trebuie să asigure: continuitate, operativitate, realitate şi exactitate. Circulaţia eficientă presupune reguli, proceduri, competenţe, termene şi responsabilităţi foarte precise. Circulaţia depinde de numarul de verigi, fazele şi etapele necesare prelucrării, termenele de execuţie, proceduri de atestare, verificare, certificare şi control. Mişcarea documentelor şi circulaţia acestora reprezintă un obiect important de organizare a contabilităţii la întreprinderea ,,AZURIT’’ şi prevede parcurgerea cîtorva etape: -întocmirea documentelor; -primirea documentelor de contabilitate; -prelucrarea şi înregistrarea documentelor în sistemul înregistrărilor contabile; -predarea documentelor în arhivă; 13

La prima etapă, documentele primare sunt întocmite cocnomitent cu efectuarea operaţiunilor economice, sau dupa terminarea acestora. Documentele se întocmesc de persoanele responsabile ( contabili, şeful secţiei de producere e.t.c. ), asigurînd valoarea juridică integrala a acestora. Prin urmare, la această etapă contabilii aleg formularele, documentele primare, mijloacele şi procesele de întocmire a documentelor. În momentul perfectării documentelor se masoară parametrii necesari ai operaţiunii economice şi datele percepute se fixează în documentul primar. Măsurarea operaţiunii se efectuează prin mijloace automatizate ( programă contabilă 1C ). Apoi, documentele primare sunt verificate în mod obligatoriu de contabilul-şef dupa conţinut, formă şi aritmetic. Astfel, se clarifică respectarea regulilor de efectuare a operaţiunilor economice, corespunderii normelor, oportunitaţii economice a acestora, respectării legilor în vigoare, se stabileşte plenitudinea completării elementelor obligatorii,

existenţa semnăturilor

corespunzatoare,

claritatea reflectării esenţei operaţiunii

consemnate, corectitudinea indicării datei întocmirii documentului, stabilirea corectitudinii calculelor, taxării documentelor. Dupa primire, documentele sunt prelucrate şi înregistrate în contabilitate de contabilii responsabili. Prelucrarea constă în transformarea informatiei primare prin operaţiuni logice în scopul obţinerii indicatorilor centralizatori şi generalizatori despre obiectele contabile. Astfel, la etapa dată etaloanele naturale şi de muncă sunt transformate într-un etalon bănesc generalizator ( cantitatea bunurilor materiale * preţul unitar ); documentele se selectează după criteriul omogen al operaţiilor economice ( pe depozite, tipuri de materiale, surse de intrare e.t.c. ); contabilii care activează pe un anumit sector ( evidenţa materialelor, salariilor, consumurilor de producere ) indică în documente conturile corespondente ce rezultă din conţinutul operaţiunilor economice. După prelucrare, operaţiunile economice sunt reflectate în registrele contabilităţii sintetice şi analitice. Circulaţia documentelor se organizează de aparatul contabil şi prevede reguli şi modalităţi de întocmire şi utilizare în activitatea contabilă a documentelor contabile. La uzina ,,AZURIT’’ aceasta presupune un termen scurt între efectuarea operaţiunilor economice şi obţinerea datelor generalizate necesare organelor de conducere a întreprinderii, utilizarea celor mai perfecte metode şi mijloace de culegere şi avansare a informaţiei la locul de prelucrare a acesteia, sporirea productivităţii muncii salariaţilor din contabilitate. Orarul termenilor de completare, verificare şi prelucrare a documentelor, înregistrarea şi gruparea datelor contabile, parcurgerea altor etape ale procesului contabil se stabileşte de contabilul-sef, ţinînd cont de particularităţile întreprinderii în baza studierii proceselor de gestiune şi de producţie şi se aprobă prin ordinul conducătorului întreprinderii. Astfel, în ,,graficul circulaţiei documentelor’’ se indică denumirea şi numărul fiecărui document, destinaţia, modul de întocmire a sa, cine semnează, cînd, serviciul(secţia), unde documentul se transmite, cine îl primeşte, îl verifică şi-l prelucrează. Planul circulaţiei documentelor la uzina ,,AZURIT’’cuprinde urmatoarele faze:

14

-lucrările executate asupra documentelor primare în procesul întocmirii sau primirii acestora din exterior; -circulaţia documentelor de la locul întocmirii sau primirii la locul de prelucrare; -circulaţia documentelor dupa prelucrare la locul păstrării permanente a acestora în arhivă. Primirea documentelor primare în contabilitate de la gestionar este confirmată de persoana ce a primit documentele cu o menţiune în raportul propriu-zis. Termenul necesar pentru prelucrare se determină în funcţie de volumul ultimei care se stabileşte de contabilui-şef. Termenele de prelucrare a documentelor asigură oportunitatea primirii datelor generalizate pentru controlul economico-operativ, contabilitatea sintetică şi analitică şi prezentarea rapoartelor în termen. Informaţia primară în procesul primirii şi prelucrării acesteia, precum şi după prelucrarea şi generalizarea în registrele contabile se pastrează riguros. Petru aceasta se analizează şi înregistrează în mod cronologic toate documentele în registrul jurnal şi apoi în evidenţa sistematică din cartea mare. Pentru fiece document primar se determină modul de evidenţa a primirii-predării şi a păstrării acesteia. După ce au fost contabilizate, documentele se pun în dosare (mape) sau se şnuruiesc. Totodată ele sunt supuse procesului de ,,clasare’’. Aceasta presupune reguli şi instrucţiuni unitare pentru proceduri şi competenţe de predare, primire, intrare, ieşire, stocare. Prin urmare, la prima etapă toate documentele contabilizate sunt ordonate în funcţie de anumite criterii: pe obiecte, categorii de probleme, origine/destinaţie e. t. c. În cursul anului, documentele justificative se pastrează la compartimentul financiar-contabil. La sfarşitul anului se predau la arhiva curenta a contabilităţii. Arhivarea se face pe baza legii contabilităţii. Astfel, conform prevederilor Legii contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007 cu privire la păstrarea documentelor primare, registrelor contabile şi rapoartelor financiare, uzina ,,AZURIT’’ se obligă: 1. să păstreaze atît pe suport de hîrtie, cît şi în formă electronică documentele contabile care includ: documentele primare, registrele contabile, rapoartele financiare şi alte documente aferente organizării şi ţinerii contabilităţii; 2. documentele contabile sunt sistematizate şi păstrate conform regulilor prevăzute de Organul de Stat pentru Supravegherea şi Administrarea Fondului Arhivistic al Republicii Moldova; 3. răspunderea pentru organizarea păstrării şi integritatea documentelor contabile o poartă conducătorul entităţii; 4. la păstrarea documentelor contabile, entitatea asigura protejarea acestora de corectări; 5. documentele contabile sunt ridicate (sechestrate) de către organele autorizate. Conducătorul entităţii în prezenţa reprezentanţilor organelor care ridică (sechestrează) documentele, face copii de pe acestea, cu indicarea temeiului şi datei ridicării (sechestrării). Copiile respective se certifică prin semnăturile persoanelor ce ridica documentele. Pentru documentele ridicate se întocmeşte un proces-verbal care se semnează de reprezentantul organului ce sechestrează şi de conducătorul entităţii; 6. în cazul pierderii, sustragerii sau distrugerii documentelor contabile, conducătorul entităţii le restabilşte în termen de pînă la 3 luni, începînd cu data constatării faptului respectiv. 15

Trebuie de menţionat că după expirarea anului, toate documentele primare precum şi registrele contabile se predau în arhiva generală a întreprinderii. În conformitate cu regulile stabilite (legislaţia), întreprinderea asigură păstrarea documentelor contabile primare, registrelor contabile şi rapoartelor financiare timp de şase ani. Structura funcţională a uzinei ,,AZURIT’’ cuprinde angajatî cu activităţi similare într-un compartiment specializat, şi anume: contabilitate, financiar, marketing, producţie, personal. Prin urmare, fiece arie funcţională a entităţii cuprinde un set de sarcini comune, esenţiale pentru buna desfăşurare a activităţii organizaţionale. Deci, biroul de contabilitate al întreprinderii presupune un set de resurse umane şi de capital care se ocupă de pregătirea informaţiilor contabile, prin colectarea şi prelucrarea informatiilor economice furnizate de celelalte birouri: planificare, producţie, muncă, salarizare, financiar, aprovizionare, desfacere. Biroul financiar este un set de resurse umane şi de capital care se ocupă de corelarea informaţiei contabile cu decizia financiară, de resursele de capital, de gestiunea financiară a întreprinderii. In acest caz se vorbeşte de un sistem informaţional financiarcontabil – cele două funcţiuni fiind strâns legate între ele şi interdependente. Contabilitatea şi informaţiile furnizate de aceasta constituie baza gestiunii financiare, oferindu-i acesteia materia primă pentru fundamentarea deciziilor financiare. Biroul informaţional financiar-contabil ocupă poziţia centrală prin faptul că furnizează, tuturor celorlalte birouri, informaţii şi reflectă cel mai fidel activitatea întreprinderii şi situaţia ei economico-financiară. Biroul de muncă acoperă, ca arie, salarizarea şi politica de personal a firmei. Evidenţa operaţiunilor legate de resursele de muncă din firmă este ţinuta la fel de biroul de contabilitate. Astfel, biroul contabil automatizează sarcinile legate de salarizare, de la care se poate obţine diverse raportări despre activităţile şi performanţele angajaţilor. Biroul de desfacere, desfasurînd funcţii de prima importanţă, ca: cunoaşterea prealabilă a valorii pieţei, a structurii şi segmentării acesteia precum şi perspectivele şi potenţialul ei de creştere; desfăşurarea managementului general, managementului pe produs, marketingului, previziune şi direcţionare vânzări; iniţiere de acţiuni de promovare; analiza vînzărilor, asigură prelucrarea statistică a rezultatelor şi vizualizarea acestora în tabele de diverse formate, care ulterior sunt analizate de departamentul contabil. La fel, datele acumulate de biroul de producere şi planificare cu privire la urmărirea şi planificarea producţiei, planificarea necesarului de materiale, planificarea şi urmărirea consumurilor şi costurilor, proiectarea şi fabricaţia asistată de calculator, gestiunea stocurilor, constituie elemente de evidenţă contabilă urmărite de personalul biroului de contabilitate. Prin urmare, putem ferm spune că toate aceste birouri se află în strinsă corelare, deoarece: utilizeaza aceleaşi instrumente şi tehnici, chiar daca metodologia diferă; desfăşoară lucrări interconectate în cadrul organizaţiei; stabilesc măsuri orientate spre eliminarea deficienţelor; folosec mijloace tehnice comune. Interdependenţa biroului contabil cu celelalte birouri este argumentată şi de utilizarea programei contabile ce cuprinde informaţii centralizate şi generalizate specifice tuturor secţiilor de activitate ai uzinei. Informatia 16

deţinuta de biroul de producţie, muncă, aprovizionare, desfacere şi salarizare este utilizată de departamentul de contabiliate al întreprinderii pentru întocmirea bugetului organizaţiei. După care bugetul este analizat de biroul financiar şi înaintat biroului de planificare. Deci, prin verificarea parţiala sau integrală de catre departamentul de contabilitate a informaţiei prelucrate de toate birourile întreprinderii, se asigură evaluarea riscului şi deci luarea unor decizii comune manageriale orientate spre atingerea performanţelor şi oportunităţilor întreprinderii! Pentru desfăşurarea propriu-zisă a activităţii uzinei ,,AZURIT’’ şi pentru reflectarea operaţiunilor economice în contabilitate este nevoie de un suport material adecvat. După cum ştim, toate datele aferent tranzacţiilor economice trebuie reflectate în documente primare, centralizatoare, registre de evidenţa şi rapoarte financiare. De-aici rezultă că toate aceste documente reprezintă purtători de informaţii, şi deci un procedeu de reflectare a operaţiunilor economice. Documentele asigură comunicarea informaţională a situaţiei economico-financiare a entităţii şi îndeplinesc rolul de impuls care confirmă începutul informatiei contabile. De regulă, documentele contabile se pregătesc pe formulare de model stabilit, executat prin metoda tipografică, care reprezintă foi de hîrtie liniată cu indicatori şi indici tipăriţi anterior pe acestea. Astfel, uzina ca şi celelalte entităţi economice, periodic iniţiază comenzi aferente aprovizionării cu formulare de documente contabile. Prin urmare, pentru aprovizionarea cu formulare de facturi de expediţie, registre de evidenţa, rapoarte financiare, contabilul-şef al uzinei scrie o scrisoare în care indică necesarul de formulare şi o expediază Î.S ,,Editura Statistica’’ a Republicii Moldova. Dupa recepţie, contabilul-şef împuternicit printr-o procura, se prezintă la Î.S ,,Editura Statistica’’ şi-i pune la dispoziţie cîteva documente: certificatul de înregistrare a întreprinderii, declaraţia privind TVA. Dupa analiza documentelor prezentate, Editura eliberează factura fiscala ( Anexa 7 ) în care este indicat denumirea formularelor, cantitatea necesară, valoarea acestora, suma TVA, data eliberării. Imediat dupa eliberarea facturii, sunt predate şi formularele documentelor solicitate. Cîteodată, rapoartele financiare sunt achiziţionate de la chioscuri. Însa, pentru aprovizionarea cu facturi fiscale, contabilul-şef al uzinei ,,AZURIT’’ se adresează IFS pe mun. Chişinau, str. Cosmonauţilor 9. Pentru a beneficia de facturi, contabilul-şef al organizaţiei trebuie să ofere spre analiză Registrul vînzărilor şi Registrul procurărilor. După analiza profundă a datelor incluse în registre, IFS eliberează factura de expediţie ( Anexa 8 ) în care se indica cantitatea de facturi, seria facturilor, numărul iniţial, numarul final al facturilor, preţul facturilor. Însa, nu întotdeauna IFS eliberează cantitatea dorită de facturi, aceasta depinzînd de volumul tranzacţiilor efectuate într-o anumită perioadă. Trebuie de menţionat că la eliberarea facturilor solicitate, contabilulşef prezintă certificatul de înregistrare al organizaţiei şi paşaportul cu datele personale. Noţiunea de informaţie este complexă şi de mare generalitate. Norbert Winer spunea ” Informaţia este informaţie, nu este materie sau energie”. Transferul informaţiilor între diferite procese, activităţi, sisteme sau subsisteme este considerat reţeaua comunicării. Circulaţia informaţiei 17

contabile din momentul producerii unui fenomen într-un proces şi pâna când pe baza cunoaşterii lui, se declanşează un nou eveniment precum şi cu precizarea conţinutului informaţiei, destinaţiei, locului stocării, alcătuiesc sistemul informaţional contabil. Prin urmare, sistemul informaţional contabil este definit ca reprezentînd totalitatea metodelor, procedeelor şi mijloacelor utilizate în culegerea, stocarea, prelucrarea, analiza şi transmisia datelor contabile pentru fundamentarea şi urmărirea deciziilor la toate nivelurile unei entităţi economico-sociale. Acest sistem permite

determinarea noilor cerinţe

informaţionale, stabilirea necesarului de resurse fizice, determinarea beneficiilor, avantajelor competitive, proiectarea şi implementarea informaţiei. În cadrul sistemului informaţional contabil există întotdeauna un sistem de prelucrare a datelor care poate fi manual, computerizat sau combinat. Astfel, în funcţie de modalitatea de prelucrare a datelor contabile, distingem următoarele forme de contabilitate: Jurnal-Order, automatizată, Memorial-Order. Pîna în anul 2009, contabilii uzinei ,,AZURIT’’ utilizau forma de contabilitate de tipul Jurnal-Oreder. Însa, odata cu schimbarea contabilului-şef al organizaţiei, începind cu anul 2009, a fost aprobată forma automatizată de contabilitate. Politica de contabilitate elaborată de noul contabil-şef prevede că evidenţa contabilă se efectuează în formă electronică: documentele primare şi rapoartele financiare sînt întocmite pe suport de hîrtie, registrele contabile sînt întocmite în formă electronică şi pe suport de hîrtie. Ca rezultat a avut loc informatizarea contabilităţii, adica transformarea sistemelor informaţionale manuale în sisteme informatice prin substituirea mijloacelor de lucru cu echipamente moderne, reducerea timpilor de lucru, eliminarea erorilor, prelucrarea unui volum mare de date şi distribuirea eficientă a informaţiilor contabile. Actualmente, mijloacele tehnice de prelucrare ai sistemului informaţional contabil existent la uzina ,,AZURIT’’sunt calculatoarele electronice. Fiece contabil este înzestrat cu cîte un calculator de tip Intel Core 2 Duo 6600, sistem de operare Windows XP Professional SP3 pe care sunt instalate cele mai principale programe utilizate de contabili: Microsoft Office Access 2007, Excel 2007, Word 2007 şi 1C v7.7. Toate calculatoarele uzinei sunt conectate la reţeau internet prin providerul Starnet. Buna

funcţionalitate a calculatoarelor este

asigurată de doi programişti cu grad înalt de calificare. Cu ajutorul programei 1C ,,Contabilitate’’, toata informaţia din documentele primare (facturi fiscale, facturi de expediţie, dispoziţii de încasare, dispoziţii de plată, dispoziţii de plată trezoreriale, notă de transfer) este înserată în memoria calculatorului. Apoi în baza programului dat, informaţia înserată se supune evaluării, grupării după anumite criterii de grupare şi automat are loc întocmirea formulelor contabile. Apoi se creează registre de evidenţă sintetică şi analitică pe fiecare cont. Pe baza informaţiei din registrele de evidenţă analitică şi sintetică se fac înregistrări Cartea Mare, pentru fiecare cont, apoi se totalizează rulajul respectiv şi se determină soldurile finale. Din cele expuse, putem spune că programul de calcul computerizat permite prelucrarea datelor ciclului contabil, în urma unei singure introduceri a acestora în baza de date, de regulă pe baza articolului sau formulei contabile redactată fie direct pe documentele justificative 18

( primare sau centralizatoare), fie pe un document tipizat specializat “NOTĂ de CONTABILITATE”. În funcţie de maniera de organizare a înregistrarii şi prelucrării computerizate a datelor în cadrul ciclului contabil în vederea realizării diferitelor categorii de evidenţa , respectiv, cronologice şi sistematice, sintetice şi analitice, uzina ,,AZURIT’’ utilizează în practica contabilă

prelucrări

computerizate succesive a informaţiilor financiar-contabile, în cadrul căreia softurile informatice asigură transformarea evidenţelor cronologice şi respectiv analitice în surse de date pentru validarea evidenţelor sistematice şi sintetice. Softul functionează ca un suport informaţional pentru utilizatorii săi care pot să îşi extragă din sistem informaţiile relevante şi introduc la randul lor date despre activitatea zilnică. Principalul avantaj al sistemului dat este că operează o singură bază de date comună tuturor utilizatorilor, bază de date care se actualizează instantaneu de fiecare dată cînd informaţii noi sunt introduse. Plecînd de la această caracteristică se pot enumera o serie de avantaje: •

Procedurile uzuale în organizaţie sunt simplificate. Numărul de documente necesare care tranzitează de la un departament la altul este cu mult redus, iar elaborarea acestora este mai rapidă.

•

Accesul la informaţiile de sinteza necesare managementului în procesul de luare a deciziilor este cu mult uşurat, raportările putînd fi obţinute aplicînd filtre la baza de date. Rezultatele sunt corecte, actualizate şi nu necesită muncă suplimentară pentru a fi extrase.

•

Comunicarea cu clienţii este imbunătăţită prin accesul angajatîlor la informaţii referitoare la comenzi, grad de încasare al facturilor dar şi la un istoric al relaţiei cu fiecare client în parte.

•

Informaţiile se introduc în sistem o singură dată putînd fi ulterior folosite pentru diverse operaţii cum ar fi facturarea şi elaborarea tuturor documentelor către client, inventarierea pentru managementul stocurilor sau raportarea catre autorităţile statului.

•

Sistemul existent permite ca activitatea tuturor departamentelor să fie reflectată automat în evidenţele financiar - contabile ale companiei şi poate fi obţinută o imagine de ansamblu asupra performanţelor afacerii.

Astfel, sistemul informaţional contabil al uzinei ,,AZURIT’’ automatizează o mare parte a activităţilor utile şi productive ale companiei. Prin urmare, acesta contribuie la eliminarea erorilor care pot interveni prin procesarea unui număr mare de date într-un sistem în care există mijloace puţine de verificare, oferă funcţionalităţi destinate contabilităţii primare, are o bază de date validă pe care o utilizează în emiterea documentelor reducînd la maximum intervenţia umană, oferă posibilitatea de a sinteza în mod automat utilizînd toate datele disponibile la momentul raportării. În acest fel, informaţiile necesare evaluării activităţii companiei dar şi cele importante pentru procesul decizional sunt accesibile, actuale şi corecte. 19

3. Contabilitatea întreprinderii 3.1. Contabilitatea activelor nemateriale În conformitate cu Standardul naţional de contabilitate 13 ,, Contabilitatea activelor nemateriale’’ ( S.N.C. 13), active nemateriale reprezintă active nepecuniare care nu îmbracă formă materială, controlate de întreprindere şi utilizate mai mult de un an în activitatea de producţie, comercială şi alte activităţi, precum şi în scopuri administrative sau destinate predării în folosinţa (chiriei) persoanelor juridice şi fizice. În activitatea economică a întreprinderii pot fi utilizate diverse active nemateriale, ce pot fi clasificate dupa cîteva criterii, şi anume: 1. Conţinut economic şi destinaţie ( cheltuieli de constituire, fond comercial, brevete, embleme comerciale, licenţe, programe informatice ş.a ); 2. Grad de finisare ( active nemateriale finisate care se utilizează după destinaţie, active nemateriale în curs de execuţie ce includ cheltuieli aferente activelor nemijlocit la intrare ). Dupa prevederile S.N.C. 13, activele nemateriale cuprind: a) cheltuielile de organizare - cheltuieli aferente creării întreprinderii (pregătirea documentelor pentru înregistrare; executarea ştampilelor; taxele de stat; plata serviciilor prestate de consultanţi, a acţiunilor de reclamă etc. ); b) fondul comercial - depăşirea valorii de procurare a întreprinderii în ansamblu asupra valorii de piaţă a tuturor activelor, dacă acestea ar fi fost procurate separat, diminuată cu suma datoriilor; c) brevetele - drepturi exclusive garantate de stat pe o anumită perioadă, pentru fabricarea unui fel de produse, utilizarea sau vînzarea unui produs specific, de exemplu, drepturile ce rezultă din brevetele care aparţin întreprinderii privind invenţiile, noile soiuri de plante etc. ; d) emblemele

comerciale şi mărcile de deservire -

simboluri (denumiri) înregistrate,

protejate de stat, cu drept exclusiv de utilizare a lor pentru identificarea mărfurilor, serviciilor unor persoane juridice şi fizice de mărfurile şi serviciile identice ale altor persoane juridice şi fizice; e) licenţele - drepturi întocmite juridic pentru practicarea unui anumit gen de activitate. Pentru proprietatea intelectuală licenţa este un acord

conform căruia o persoană (licenţiar) în anumite

condiţii permite altei persoane (licenţiat) să folosească drepturile la proprietatea intelectuală; f) know-how-urile

-

cunoştinţe

tehnico-ştiinţifice,

organizatorice, de gestiune, biotehnice şi de altă

tehnologice, comerciale,

financiare,

natură, acumulate de întreprindere, care

constituie secret comercial şi aduc avantaj economic (profit); g) programele informatice - set de documentaţie tehnică şi de exploatare, precum şi complexul de programe pentru sisteme de prelucrare a informaţiei; h) desenele şi mostrele industriale - un nou tip utilitate

care

de articol înregistrat,

cu

funcţie de

acordă deţinătorului documentului de protecţie dreptul exclusiv de utilizare a 20

articolului; i) drepturile de utilizare a activelor materiale pe termen lung; Nu se consideră active nemateriale: a) licenţele, procurate pe o perioadă de pînă la un an, şi programele informatice, elaborate de întreprindere în decursul unei perioade, copiate pentru vînzare în decursul a mai multe perioade şi contabilizate în componenţa produselor în conformitate cu cerinţele S.N.C. 2 "Stocurile de mărfuri şi materiale"; b) fondul comercial, brevetele, emblemele comerciale şi alte active nemateriale

incluse în

componenţa proprietăţii investiţionale în conformitate cu S.N.C. 25 "Contabilitatea investiţiilor". De asemenea, în componenţa activelor nemateriale nu se includ cheltuielile legate de modificarea statutului, schimbarea acţionarilor (fondatorilor), fabricarea ştampilei, autentificări notariale, înregistrate pe parcursul activităţii întreprinderii. Astfel de cheltuieli se includ în componenţa cheltuielilor sau consumurilor directe. Conform Politicii de contabilitate a uzinei ,,AZURIT’’, în componenţa activelor nemateriale intra: costul licenţelor, programelor pentru calculator, cheltuieli de organizare şi altele. Pentru anul 2009, in componenţa activelor nemateriale ale uzinei ,,AZURIT’’ au intrat: programe informatice ( Access 2007 Win 32 Russ CD, Kaspersky Anti-Virus 9.0 Box, Office 2007 Win 32 Russ CD, 1C v7.7, Rev5-Plus 1116, programa contabila Salariu 1116, Wizcount 1116, Windows XP Professional SP3, Windows Professional XP SP2b Russ ), brevet de invenţie, cheltuieli de constituiremarirea fondului statutar, licenţa construcţie-montaj e.t.c. Toate aceste active nemateriale sunt reflectate în ( Anexa 9). În conformitate cu pevederile Politicii de contabilitate a uzinei, activele nemateriale se oglindesc în evidenţa contabilă şi bilanţ cu costul de intrare. Costul de intrare al activelor nemateriale include: valoarea de cumpărare; impozitele şi taxele prevăzute de legislaţie; cheltuielile de aducere a activului nematerial în stare de lucru. Evidenţa activelor nemateriale la intrare este condiţionată de sursa de primire a acestora. Prin urmare, intrarea are loc în rezultatul: a) Cumpărării; b) Creării la întreprindere; c) Primite pe calea schimbului; c) Primite cu titlu gratuit sau sub formă de subvenţii; d) Primite ca cotă parte în capitalul statutar; e) Înregistrate ca plusuri de active nemateriale în urma inventarierii acestora. Pentru evidenţa sintetică a activelor nemateriale este destinat contul de activ 111. În Debitul contul 111 „ Active nemateriale „ se reflectă valoarea de intrare a activelor nemateriale şi ecartul din reevaluare, iar în Creditul contului se reflectă valoarea de bilanţ a activelor nemateriale ieşite, din motivul expirării duratei de utilizare, casării înainte de termen din cauza rezilierii contractului de licenţă, autorizaţie sau că utilizarea activului dat a devenit ineficientă. În anul 2009, la uzina ,,AZURIT’’ activele nemateriale au intrat doar in rezultatul procurării acestora. 21

Ex: Conform facturii de expediţie seria EH nr. 831896 (anexa 10), la data de 19 iunie 2009, Î.S ,,Agenţia de Stat pentru Proprietate Intelectuala’’ situată pe str. A.Doga 24/1 a vîndut către SA „AZURIT” un brevet de invenţie la valoarea de 700 lei 09 bani. La această sumă a fost întocmită următoarea formulă contabilă: Debit cont 111 „ Active nemateriale” - la valoarea brevetului de 700.09 lei Credit cont 521 ,, Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale’’, subcontul 5211

,, Facturi de achitat în ţară’’ – la valoarea brevetului vîndut de 700.09 lei. Această formulă

este reflectată în (Anexa 11 ). În conformitate cu S.N.C. 13, amortizarea este definită ca repartizare sistematică

a

valorii

activului nematerial în decursul întregii durate de exploatare utilă a acestuia. Durata de exploatare utilă reprezinta fie perioada de timp în decursul căreia întreprinderea prevede să utilizeze activul nematerial, fie cantitatea de unităţi de produse (volum de servicii) pe care întreprinderea planifică să le obţină de la utilizarea activului nematerial. Trebuie de menţionat că durata de funcţionare utilă pentru fiece activ nematerial în parte este stabilită în Catalogul mijloacelor fixe şi a activelor nemateriale aprobat prin Hotărîrea de guvern al Republicii Moldova nr. 338. Conform prevederilor S.N.C. 13, amortizarea poate fi calculată dupa urmatoarele metode: 1. Metoda liniară ( uniformă ); 2. Metoda în raport cu cantitatea de produse fabricate ( volumul serviciilor prestate ); 3. Metoda soldului degresiv. Ca şi majoritatea întreprinderilor, uzina ,,AZURIT’’ utilizează metoda liniară de calcul a uzurii. Aceasta este prevazut în Politica de contabilitate a organizaţiei. Conform metodei date, amortizarea lunară se calculează dupa urmatoarea formulă: Valoarea de intrare - VPR Amortizarea lunară = --------------------------------------Numărul de luni de funcţionare Amortizarea activelor nemateriale se reflectă în contul rectificativ 113 „ Amortizarea activelor nemateriale”. În Credit contul 113 se calulează amortizarea activelor nemateriale pe parcursul duratei de funcţionare utilă. Trebuie de menţionat că amortizarea activelor nemateriale calculată în cursul perioadei de gestiune se constată ca consumuri sau cheltuieli în funcţie de destinaţia utilizării activelor nemateriale corespunzătoare. În Debit contul 113 se reflectă casarea amortizării acumulate aferentă activului namaterial ieşit. Ex. Analizînd contul 113 ( Anexa 12 ) pe întreg an 2009, contabilii uzinei ,,AZURIT’’ au înregistrat formula contabilă: Debit cont 713 ,, Cheltuieli generale şi administrative’’ – suma amortizării calculate pe întreaga perioadă de gestiune’’ de 14316.18 lei 22

Credit cont 113 ,, Amortizarea activelor nemateriale’’ – suma amortizării calculate de 14316.18 lei Suma amortizării calculate pentru perioada 2009, corespunzătoare fiecărui activ nematerial existent la organizaţia ,,AZURIT’’ este reflectată în (Anexa 13 şi 14). Conform S.N.C. 13, există cîteva cazuri de ieşire a activelor nemateriale, şi anume: a) Vînzare; b) Transmitere cu titlu gratuit; c) Predarea activelor ca cotă-n capitalul statutar; d) Iesire-n urma schimbului. În toate cazurile menţionate valoarea de bilanţ a activelor nemateriale se consideră cheltuieli, iar valoarea de piaţă – venit. Rezultatul ieşirii activelor nemateriale se reflectă în Raportul forma nr. 2 ca diferenţă dintre valoarea venală şi cea de piaţă. Tot la ieşire, se casează atît amortizarea calculata a activelor ieşite, cît şi valoarea de bilanţ a acestora. Ca rezultat, se întocmeşte proces-verbal de casare a activelor nemateriale. Pe parcursul anului 2009, la uzina ,,AZURIT’’ nu s-a înregistrat niciun caz de ieşire a activelor nemateriale. La încheiere, trebuie de menţionat că toată informaţia referitoare la activele nemateriale privind existenţa şi mişcarea lor se găseşte în anexa nr. 4 la Bilanţul contabil , în capitolul 1.1 ,, Active nemateriale’’.

23

3.2. Contabilitatea activelor materiale pe termen lung În conformitate cu Standardul Naţional de Contabilitate 16 ,, Contabilitatea activelor materiale pe termen lung’’ (S.N.C. 16 ), activele materiale pe termen lung reprezintă activele care îmbracă o formă fizică naturală, pot fi utilizate o perioadă mai mare de un an în activitatea economicofinanciară a întreprinderii în scopuri productive, neproductive, administrative sau pot fi predate în chirie pentru a obţine un avantaj economic, precum şi elementele ce se află în procesul de creare o perioadă mai mare decît cea de gestiune şi nu sunt destinate vînzării. Conform Planului de conturi contabile al activităţii economico-financiare a întreprinderii, componenţa activelor materiale pe termen lung cuprinde: 1. Active în curs de execuţie; 2. Terenuri; 3. Mijloace fixe; 4. Resurse naturale. În conformitate cu S.N.C. 16, activele materiale în curs (investiţii capitale) reprezintă cheltuieli pentru achiziţionarea şi crearea activelor la beneficiarul construcţiei în decursul unui proces îndelungat (achiziţionarea utilajului care necesită montaj,

construcţia clădirilor şi construcţiilor

speciale, plantarea şi cultivarea plantaţiilor perene). În grupul activelor materiale în curs sînt incluse investiţiile capitale pentru: a) achiziţionarea utilajului care necesită montaj şi crearea altor active în decursul unui proces îndelungat de construcţie a clădirilor, construcţiilor speciale (drumurilor, podurilor, fîntînilor, digurilor etc.), utilajului şi altor obiecte ce nu necesită montaj pînă la punerea lor în funcţiune plantarea şi cultivarea plantaţiilor perene; b) investiţiile capitale ulterioare (cheltuieli pentru reconstrucţia capacităţilor

de producţie,

îmbunătăţirea

întreprinderii, sporirea

calităţii subansamblurilor, mecanismelor utilajului în

funcţiune). Cheltuielile care contribuie la obţinerea beneficiului numai în decursul unei perioade de

gestiune, sînt trecute la cheltuielile

acestei

perioade. Cheltuielile

privind

achiziţionarea

mijloacelor fixe care nu necesită montaj puse în funcţiune în momentul procurării terenurilor, precum şi cheltuielile de formare a turmei de bază, nu se includ în categoria activelor materiale în curs. Investiţiile capitale se reflectă în contabilitate în funcţie de metoda de efectuare a lucrarilor. Prin urmare se cunosc două metode de efectuare a lucrărilor: regie proprie şi antrepriza. În cazul executării lucrărilor prin metoda de regie proprie, beneficiarul acumulează toate cheltuielile efectuate pe parcursul construcţiei activului, care la sfîrşit constituie valoarea de intrare a activului. În cazul executării lucrărilor de construcţie-montaj prin metoda de antrepriză, cheltuielile se reflectă în contabilitate fie la contul de evidenţa a activelor materiale în curs, fie la contul de datorii pe termen scurt privind facturile comerciale. Evidenţa activelor în curs se ţine la contul de activ 121. În Debit cont 121 se reflectă articolele de cheltuieli, iar în Credit cont 121 – capitalizarea acestora. 24

Uzina ,, AZURIT’’ ca şi celelalte întreprinderi înregistrează după caz toate cheltuielile de construcţiemontaj a unor active materiale. Ex. La 28 februarie 2010, uzina ,,AZURIT’’ a înregistrat urmatoarele cheltuieli aferent instalării utilajului ,, Maşina de şlefuit Synthesis’’. Debit cont 121 ,, Active materiale în curs de execuţie’’, subcontul 1212 ,, Utilaj destinat instalării’’- suma totală a cheltuielilor de instalare în valoare de 2460116.65 lei. Credit cont 211 ,, Materiale’’, subcontul 2112 ,, Semifabricate cumpărate şi articole de completate’’ – la valoarea semifabricatelor consumate ( ţinte, clei, pelicolă 500x300x20, cablu 1,2, comutator яб3-250-2 у3 ) de 2241.66 lei. Credit cont 211 ,, Materiale’’, subcontul 2113 ,, Combustibil’’ – la valoarea combustibilului consumat de 4100 lei. Credit cont 211 ,, Materiale’’, subcontul 2115 ,, Piese de schimb’’ – la valoarea pieselor de schimb consumate ( panou, sistem hidraulic, staţie de ulei cu motor electric, motor de transmisie, lenta incoloră, tambur transportator ) de 24053774.99 lei. Datele despre cheltuielile efectuate la instalarea maşinei de şlefuit ,, Synthesis’’ sunt prezentate desfăşurat în (Anexa 15 ). Datele generalizate privind cheltuielile anterior efectuate la instalarea altor utilaje, ca: compresor de aer CB4-500.LŢ00, conditioner split AQ09XL ) sunt cuprinse în (Anexa 16 ). Conform prevederilor S.N.C. 16, componenţa activelor materiale pe termen lung include deasemeni şi mijloace fixe. Acestea reprezintă mijloace de muncă, preţul unitar al cărora depăşeşte plafonul stabilit de legislaţie, planificate pentru utilizare mai mult de peste un an în activitatea de producţie, comercială şi în alte activităţi, executarea lucrărilor, prestarea serviciilor,

sau

sînt

destinate închirierii sau pentru scopuri administrative. În componenţa

mijloacelor

fixe sînt incluse: clădirile, construcţiile

speciale,

instalaţiile

de

transmisiune, maşinile şi utilajele (instalaţiile şi echipamentele de forţă, de măsurare, reglare şi utilaje de laborator, calculatoarele, alte maşini şi utilaje, mijloacele de transport, instrumentele, inventarul de producţie şi de uz casnic, plantaţiile perene, cheltuielile capitale privind ameliorarea terenurilor, alte mijloace fixe (cheltuieli capitale pentru mijloacele fixe luate cu chirie, fondurile de bibliotecă etc.). Obiectele din categoriile "Acoperire cu prelată a cupolei şi părţilor laterale ale circului", "Agregate bituminoase de topire şi cazane pentru bitum", "Instalaţii de ardere a gazelor", "Instrumente", evidenţiate după a cincea categorie a clasificării mijloacelor fixe, se consideră, de asemenea, mijloace fixe. Investiţiile capitale în plantaţiile perene şi ameliorarea terenurilor

sînt

incluse în componenţa mijloacelor fixe anual, pînă la intrarea în perioada de rodire, în suma cheltuielilor aferente suprafeţelor date în folosinţă, indiferent de încheierea întregului complex de lucrări. Investiţiile capitale pentru ameliorarea terenurilor formează o categorie separată de mijloace 25

fixe. Obiectele se consideră incluse în componenţa mijloacelor fixe din momentul punerii în funcţiune a acestora în baza documentelor perfectate în modul cuvenit. Nu se includ în componenţa mijloacelor fixe şi se raportă la investiţii sau la stocuri de mărfuri şi materiale: a) clădirile, construcţiile speciale şi alte obiecte pe care întreprinderea nu le utilizează în activitatea sa operaţională şi sînt destinate pentru scopuri investiţionale; b) animalele tinere şi la îngrăşat; c) obiectele destinate închirierii. În conformitate cu Politica de contabilitate a uzinei ,,AZURIT’’, în componenţa mijloacelor fixe intra obiecte de valoare de peste 3000 lei şi cu termenul de exploatare mai mare de un an. Analizînd ( Anexa 17 ), putem observa de ce mijloace fixe dispune organizaţia şi cum sunt ele clasificate pe categoriile prevazute-n Catalogul mijloacelor fixe şi a activelor nemateriale. Prin urmare, întreprinderea dispune de: 1. Mijloace fixe de categoria întîi: acoperiş de ardezie, oficii, reparaţia subsolului, reconstrucţia uzinei, dotarea cu termopane, canalizare, parcare, gard de beton, instalaţii de epurare, secţie de producere, rezervor de apă pură, izolare termică e.t.c. 2. Mijloace fixe de categoria doi: garajul uzinei, reconstrucţia depozitului, reconstrucţia drumului or. Vatra, reconstrucţia acoperişului depozitului, depozit, e.t.c. 3. Mijloace fixe de categoria trei: automobile, tractor Ţ50, tractor Ţ50 (CA 454), kamaz 5410 ( C HC 955, CA 691 ), kamaz 53213 ( C CJ 203 ), scut de putere. 4. Mijloace fixe de categoria patru: macara grindă, macara grindă 20t 10 5M, macara grindă 32t, macara grindă 5t, macara fixată, cran pneumonic кс53-63, carter de metal, retele exterioare de apă, semiremorcă ODAZ 9370, remorcă SZAP 83571, VW transporter T5 (C PR 080 ), Mercedes 220 CDI (C KR 767 ), Mercedes 308 ( C HW 088 ), autobuz IVECO DAILY 65C15 ( C LT 780 ), Mercedes Sprinter 313 ( C LX 008 ), compresor пр-10. 5. Mijloace fixe de categoria cinci: computere, monitor 19 WIDELCD, sistema de ventilare, pres pneumatic de tăiere a pietrei, notebook Toshiba Satellite U400-134 Windo, maşina de spălat automobile, maşina de tăiat piatra STM-600, pompă RSM 5/60, pompă CAM 100/60, printer EPSON FX 1170, printer HP 11000 si 3816, beton mixter, Conditioner Split AQ09XL, maşina de despicat piatra, aparat de sudare Master 215, masă B2V3 e.t.c. Evaluarea şi reevaluarea au o contrubuţie sporită la determinarea valorii patrimoniului în scopuri de impozitare, pentru alocarea preţului de achiziţie, pentru aport la capitalul social al altor entităţi, pentru a reflecta imobilizările corporale şi financiare în situaţiile financiare anuale la valoarea justă în fiecare moment din evoluţia sa, în special în condiţiile de incertitudine. Asfel, raportul de evaluare şi reevaluare este important în sintetizarea şi generalizarea informaţiei generate de mişcarea şi existenţa elementelor patrimoniale. Doar prin intermediul acestora se poate de generalizat din punct de vedere valoric informaţia financiar- contabilă. Prin urmare, evaluarea şi reevaluarea, ca elemente esenţiale ai metodei contabilităţii au o mare însemnătate pentru reflectarea obiectivă, reală a situaţiei 26

financiare a întreprinderii şi rezultatelor activităţii acesteia. Cu ajutorul elementelor date ai metodei contabile este posibilă determinarea unui şir de indicatori generalizatori şi ai nivelului eficienţei deciziilor luate de aparatul de conducere. Astfel, în conformitate cu S.N.C. 16, obiectul constatat drept activ este evaluat la valoarea de intrare a acestuia. Valoarea de intrare a obiectului constă din valoarea de cumpărare, inclusiv taxele vamale şi taxele pentru import, impozitele pentru obiectele cumpărate, prevăzute de legislaţie, cheltuielile de aducere a activului achiziţionat în starea de lucru pentru utilizarea previzibilă a lui. Rabaturile comerciale şi scontul la cumpărare se scad la determinarea valorii de cumpărare a activului. Conform Politicii de contabilitate a organizaţiei ,,AZURIT’’, valoarea de intrare a mijloacelor fixe cuprinde: preţul de cost, cheltuielile de dare-n exploatare, de transport, de instalare e.t.c. În general, valoarea de intrare a mijloacelor fixe se determină în funcţie de sursele de intrare şi natura economică a sa: a) Valoarea de intrare a clădirilor şi construcţiilor speciale cuprinde: - la crearea acestora în regie proprie - toate consumurile necesare (valoarea materialelor consumate, consumurile aferente retribuţiilor muncitorilor, contribuţiile pentru asigurările sociale, cheltuielile aferente întreţinerii maşinilor şi mecanismelor de construcţie, o parte din consumurile indirecte de producţie, valoarea permisiunii pentru construcţie); - la crearea acestora prin metoda de antrepriză - cheltuielile aferente executării lucrărilor de terasament cu destinaţie specială în cazul cînd acestea nu sînt reflectate în valoarea contractuală; onorariile juriştilor care participă la efectuarea tranzacţiei de procurare a clădirilor şi construcţiilor speciale; alte consumuri aferente antreprizei, recuperate de către beneficiar conform contractului de antrepriză. valoarea contractuală În valoarea de intrare a clădirilor, construcţiilor speciale şi a altor active materiale pe termen lung care necesită o perioadă îndelungată de construcţie se includ şi dobînzile aferente creditelor, dar numai în perioada construcţiei acestora. După punerea activelor în funcţiune suma respectivă a dobînzilor aferente creditelor se trece la cheltuielile perioadei. b) Valoarea de intrare a mijloacelor fixe la procurarea acestora de la alte persoane juridice şi fizice cuprinde: - valoarea de cumpărare; - cheltuielile aferente reparaţiei, resistematizării şi aducerii acestor active în stare de lucru. c) Valoarea de intrare a mijloacelor fixe procurate pe calea schimbului cuprinde valoarea coordonată de părţi, cheltuielile de transport şi cheltuielile aferente aducerii mijloacelor fixe în stare de lucru (cheltuielile

aferente montajului, instalării). Valoarea coordonată de părţi se determină

strict în următoarea succesiune şi poate fi egală cu: 27

- valoarea venală a activului primit sau oferit în schimb, corectată cu suma mijloacelor băneşti plătite (primite), sau - valoarea de bilanţ a activelor supuse schimbului în cazul cînd nu există valoarea de piaţă reală confirmată, sau - valoarea contractuală. Evaluarea mijloacelor fixe după constatarea iniţială a acestora poate fi efectuată prin: a) Metoda recomandată de S.N.C. 16 – prevede, că după constatarea iniţială a mijloacelor fixe, întreprinderea le contabilizează la valoarea de intrare, iar în bilanţ le reflectă la valoarea de intrare cu scăderea uzurii acumulate. În cazul cînd valoarea de bilanţ a unui oarecare considerabil valoarea

de

obiect

depăşeşte

recuperare, întreprinderea aduce valoarea de bilanţ pînă la valoarea de

recuperare, reflectînd diferenţa în conformitate cu metoda alternativă admisibilă. În cazul pierderii parţiale sau totale a utilităţii iniţiale a obiectului ca rezultat al calamităţilor naturale sau în urma avariilor, defecţiunilor etc., partea valorii de bilanţ în mărimea pierderii utilităţii iniţiale se decontează ca pierderi din evenimente excepţionale. b) Metoda alternativă admisibilă de S.N.C. 16 – prevede, că după constatarea iniţială a obiectelor corespunzătoare ca active, întreprinderea poate aplica metoda alternativă admisibilă de evaluare, conform căreia mijloacele fixe şi alte active materiale pe termen lung se contabilizează la valoarea reevaluată, iar în bilanţ se reflectă la valoarea reevaluată diminuată cu uzura acumulată la data întocmirii bilanţului. Drept valoare reevaluată a obiectului se consideră valoarea venală a acestuia. Un alt procedeu important în activitatea unei entităţi economice, similar evaluării este considerat reevaluarea. Conform S.N.C. 16, întreprinderea reevaluează mijloacele fixe şi alte active materiale pe termen lung de sine stătător în cazul cînd valoarea de bilanţ a acestora diferă considerabil de valoarea venală. Se recomandă efectuarea reevaluării la finele anului de gestiune pentru a asigura comparabilitatea indicatorilor activităţii întreprinderii. Valoarea venală a activelor se determină ţinînd cont de destinaţia, de utilizare a acestora la data reevaluării. Astfel, clădirea, utilajul şi terenul pe care este amplasată întreprinderea se evaluează, pornind de la aceeaşi destinaţie de utilizare - crearea întreprinderii pentru fabricarea producţiei. În cazul reevaluării nu se admite aplicarea valorii de piaţă pentru clădiri, construcţii speciale, utilaj care au o destinaţie de utilizare - deservirea activităţii de producţie a întreprinderii şi pentru terenul pe care este amplasată întreprinderea - altă

destinaţie de utilizare, de exemplu, pentru construcţia

centrului comercial sau pentru cultivarea culturilor agricole. Valoarea de piaţă a unuia şi aceluiaşi obiect în funcţie de destinaţia de utilizare a acestuia va fi diferită. În urma reevaluării, în afară de valoarea reevaluată a obiectului se determină suma uzurii acumulate a acestuia la data reevaluării. În acest scop: 28

a) suma uzurii acumulate a obiectului pînă la reevaluarea acestuia se înmulţeşte cu coeficientul modificării valorii obiectului după reevaluarea lui. Acest coeficient se calculează ca raportul dintre valoarea reevaluată a obiectului şi valoarea de bilanţ a acestuia pînă la reevaluare; b) din valoarea de bilanţ a obiectului după reevaluarea acestuia se scade uzura acumulată la data reevaluării. Astfel, uzura se egalează cu zero. Această metodă se recomandă pentru mijloacele fixe din grupa "Clădiri". Trebuie de menţionat că la uzina ,,AZURIT’’ pe parcursul anului 2009 si 2010 nu s-a petrecut nici evaluarea, nici reevaluarea mijloacelor fixe. Pentru evidenţa sintetică a mijloacelor fixe este destinat contul de activ 123 „ Mijloace fixe „. În Debit cont 123 se reflectă intrarea mijloacelor fixe, iar în Credit cont 123 – ieşirea lor. Modul de contabilizare a intrării de mijloace fixe depinde de condiţiile, modul de achiziţie şi creare a acestora. Astfel, deosebim cîteva cazuri de intrare a mijloacelor fixe, şi anume: construcţie, procurarea, primite cu titlu gratuit, schimb, primite ca aport în capitalul statutar, stabilite ca plusuri în urma inventarierii. Ex: La data de 18 martie 2010, uzina ,,AZURIT’’ a achiziţionat un compresor de aer СБ4/Ф-500.LŢ00 ce nu necesita montaj de la furnizorul său, ,,Acvatron’’ SA în valoare de 22500 lei fără TVA ( Anexa 18 ). Debit cont 123 ,, Mijloace fixe’’ – la cosul de procurare fără TVA de 22500 lei Debit cont 534 ,,Datorii privind decontările cu bugetul’’, subcontul 5342 ,, Datorii pivind taxa pe valoare adaugată’’ – la suma TVA aferentă costului de procurare a activului de 4500 lei Credit cont 521 ,, Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale’’, subcontul 5211 ,, Facturi de achitat în ţară’’ – la valoarea totală de procurare inclusiv TVA de 27000 lei Ex: Conform Actului de primire-predare a mijlocului fix ( Anexa 19 ), în urma montării s-a luat la evidenţă un pres pneumatic în valoare de 4999.50 lei. Debit cont 123 ,, Mijloace fixe’’, subcontul 1233 ,, Maşini, utilaje şi instalaţii de transmisie’’ – la valoarea iniţiala a mijlocului de 4999.50 lei Credit cont 121 ,, Active materiale în curs de execuţie’’, subcontul 1212 ,, Utilaj destinat instalării’’ – la valoarea de intrare a mijlocului fix de 4999.50 lei. Este necesar de spus, că procesul-verbal de primire-predare a mijloacelor fixe reprezintă un suport informativ de evidenţa a mişcarii activelor menţionate. Din care cauză este nevoie de analizat structura acestui act. Astfel, componenţa sa include: data întocmirii, semnătura conducatorului entităţii, codul fiscal al organizaţiei, denumirea mijlocului fix predat sau recepţionat, valoarea iniţială a obiectului, numarul de inventar, norma uzurii, caracteristica succintă a obiectului, concluziile comisiei. Imediat dupa procurare, în cazul în care utilajul nu necesită cheltuieli suplimentare de instalaremontare, acesta este pus în exploatare în baza Actului de punere-n funcţiune a mijloacelor fixe ( Anexa 20 ). Acest act cuprinde informaţie privitor la: data punerii în exploatare a mijlocului, 29

denumirea mijlocului fix, formula contabilă, valoarea iniţială a obiectului, durata de funcţionare utilă, norma de amortizare, contul de reflectare a uzurii, persoanele responsabile de acest obiect. După ce activul este pus în funcţiune, i se calculează uzura. Trebuie de menţionat că uzura se calculează lunar, începînd cu prima zi a lunii urmatoare de la darea-n exploatare. Însa, pentru a calcula uzura este necesar de determinat atit durata de funcţionare utilă a mijlocului, cît şi valoarea ramasă probabilă a sa. Durata de funcţionare utilă a oricarui mijloc fix este stabilită în Catalogul mijloacelor fixe şi a activelor nemateriale. Valoarea ramasă probabilă reprezintă suma netă (valoarea bunurilor materiale utilizabile), pe care întreprinderea prevede să o obţină la expirarea duratei de utilizare a activului, adica, valoarea bunurilor materiale utile pe care întreprinderea preconizează să o obţină din activ la expirarea duratei de funcţionare utilă a acestuia. Valoarea rămasă se determină la data achiziţionării obiectului şi ulterior nu se majorează ca urmare a modificării preţurilor. Conform Politicii de contabilitate a uzinei ,,AZURIT’’, valoarea ramasă probabilă se determină in marime de 2 % de la valoarea iniţială a mijlocului fix. În urma determinării celor doi indicatori menţionaţi, se determină uzura lunară a mijlocului. Există cîteva metode de determinare a uzurii care sunt prevazute in C.S.N.C. 16 , şi anume: a) metoda casării liniare (uniforme) a valorii uzurabile; b) metoda proporţional cu volumul produselor fabricate, serviciilor prestate (metoda de producţie); c) metoda casării accelerate a valorii uzurabile: metoda degresivă cu rată descrescătoare (cumulativă) şi metoda soldului degresiv. Uzina ,, AZURIT’’, la calcularea uzurii diverselor tipuri de maşini tehnologice şi electrotehnice, strungurilor

şi utilajelor cu destinaţie industrială, tractoarelor, transportului auto, aplică metoda

soldului degresiv. Însa la calcularea uzurii clădirilor, construcţiilor speciale, inventarului şi a altor obiecte similare, se aplică metoda casării liniare. Metoda casării liniare (uniforme) a valorii uzurabile prevede casarea

(repartizarea) ultimei în

cursul duratei de serviciu a obiectului de mijloace fixe, care depinde de durata termenului de funcţionare utilă. Mărimea uzurii pentru fiecare perioadă de gestiune se calculează prin împărţirea valorii uzurabile a obiectului

la

numărul perioadelor

de

gestiune

(anilor) de exploatare

a

obiectului. Norma uzurii este constantă pe toată durata de funcţionare utilă şi se calculează ca raportul dintre 100 şi durata de funcţionare utilă (în ani). Metoda soldului degresiv se bazează pe aplicarea unei rate (norme) fixe a uzurii care poate fi majorată nu mai mult decît de două ori în comparaţie cu norma prevăzută la aplicarea metodei casării liniare (uniforme) a valorii uzurabile. Ex: Conform datelor Actului de punere-n funcţiune nr.000003 a compresorului de aer, uzura se calculează aplicînd metoda soldului degresiv în felul urmator: Norma uzurii compresorului procurat la aplicarea metodei casării liniare (uniforme) a valorii uzurabile este egală cu 9.09 %, care s-a calculat ca: 30

100 % Norma uzurii = ---------------------------------- = 9.09 % prin metoda casării liniare 132 luni : 12 luni Se presupune că întreprinderea a decis să dubleze această normă şi să o aducă pînă la 18.18 %. Rezultatele calculării uzurii prin metoda soldului degresiv sînt prezentate în Tabelul 3.1. Tabelul 3.1 Calcularea uzurii compresorului de aer prin metoda soldului degresiv (în lei) 2. Valoarea 1. Data La

data

procurării

20martie 2010 La finele anului 2010 ( uzura se va calcula pentru 9 luni, începînd cu 1 aprilie). La finele anului 2011

de

3. Uzura anuală

4. Uzura acumulată

intrare 22500

-

-

22500

18.18%x22500=4090.5

4090.5:12lunix9luni=

5. Valoarea de bilanţ 22500 19432.13

= 3067.88

22500

18.18%x19432.13=3532.76

3532.76+3067.88=6600.64

15899.36

La finele anului 2012

22500

18.18%x15899.36=2890.5

2890.5+6600.64=9491.14

13008.86

La finele anului 2013

22500

18.18%x13008.86=2365.01

2365.01+9491.14=11862.15

10637.85

La finele anului 2014

22500

18.18%x10637.85=1933.96

1933.96+11862.15=13796.11

8703.89

La finele anului 2015

22500

18.18%x8703.89=1582.37

1582.37+13796.11=15378.48

7121.52

La finele anului 2016

2500

18.18%x7121.52=1294.69

1294.69+15378.48=16673.17

5826.83

La finele anului 2017 La finele anului 2018

22500 22500

18.18%x5826.83=1059.32 18.18%x4767.51=866.73

1059.32+16673.17=17732.49 866.73+17732.49=18599.22

4767.51 3900.78

La finele anului 2019

22500

18.18%x3900.78=709.16

709.16+18599.22=19308.38

3191.62

La finele anului 2020

22500

18.18%x3191.62=580.24

580.24+19308.38=19888.62

2611.38

La finele anului 2011

22500

415, 08

20303.7

( uzura se va calcula

2196.3 ( VRP )

pentru cele 3 luni restante )

La calcularea lunară a uzurii compresorului de aer se întocmeşte urmatoarea formulă contabilă: Debit cont 813 ,, Consumuri indirecte de producţie’’, subcontul 8131 ,, Uzura şi cheltuieli privind repararea şi întreţinerea mijloacelor fixe utilizate în producţie’’ – la suma uzurii acumulate lunar. Credit cont 124 ,, Uzura mijloacelor fixe’’ – la suma uzurii calculate. Desfăşurarea în mod ritmic a activităţii de producţie a unei întreprinderi industriale necesită, ca o condiţie de bază, o bună organizare a reparării şi întretinerii mijloacelor fixe. Acest lucru este impus de faptul că în procesul folosirii lor productive, mijloacele fixe sunt supuse uzurii fizice si morale. Ca urmare a uzurii fizice a mijloacelor fixe are loc un proces de pierdere treptată a valorii de întrebuintare 31

şi, în cele din urmă, o pierdere a capacităţii acestora de a satisface o necesitate socială, ducând în final, în felul acesta, la pierderea valorii lor. În vederea menţinerii caracteristicilor funcţionale ale mijloacelor fixe pe durata folosirii lor şi a funcţionarii în condiţii optime şi cu posibilităţi cât mai apropiate de cele iniţiale, în cadrul întreprinderilor se organizează un sistem de întretinere şi reparare a mijloacelor fixe. Astfel, conform Codului fiscal, cheltuielile de reparare a mijloacelor fixe la deducere, se recunosc ca cheltuieli pentru reparaţia proprietăţii, dacă cheltuielile suportate pe parcursul perioadei fiscale nu depăşesc norma de 10% stabilită în art. 27 din Codul fiscal din baza valorică a categoriei respective de proprietate la începutul perioadei de gestiune. După prevederile actelor legislative în vigoare, reparaţia mijloacelor fixe este clasificată în funcţie de complexitatea, volumul şi periodicitatea executării lucrărilor de reparaţie, şi anume: a) Reparaţie curentă – presupune schimbul parţial al unor piese neesenţiale, lichidarea deteriorărilor fără demontarea maşinii sau utilajului; văruirea clădirilor;

vopsirea învelitoarelor;

înlocuirea parţială şi vopsirea burlanelor; reparaţia parţială a ferestrelor şi uşilor; salubrizarea şi vopsirea simplă a faţadelor, caselor scării; lucrări de tencuire-vopsire în interiorul clădirii etc. Aceasta are scopul de a păstra obiectele de mijloace fixe în stare normală de lucru pe parcursul duratei de funcţionare utilă. În conformitate cu S.N.C. 16 ,, Contabilitatea activelor materiale pe termen lung’’, reparaţia curenta este necesară pentru păstrarea posibilităţii de a obţine din utilizarea mijloacelor fixe un profit viitor în mărimile determinate la procurarea acestora. Din această cauză astfel de consumuri se reflectă ca consumuri şi/sau cheltuieli ale perioadei în care au fost efectuate, ţinînd cont de modul şi locul executării lucrărilor de reparaţie (în secţia de reparaţie sau la locul de utilizare a obiectelor). b) Reparaţie medie – este efectuată periodic pîna la un an şi se include în reparaţia curentă. c) Reparaţie capitală – presupune schimbul ansamblurilor şi pieselor esenţiale cu descompletarea parţiala sau totală a obiectelor de mijloace fixe. Pentru clădiri, acest tip de reparaţie se consideră schimbul uşilor şi ferestrelor, podelelor etc. A cesta poate să aducă în unile cazuri întreprinderii un avantaj economic suplimentar. Lucrările de reparaţie pot fi executate: - în regie proprie ( întreprinderea contabilizează toate cheltuielile de reparaţie: costul materialelor consumate, pieselor de schimb, suma calculată a retribuţiilor muncitorilor ce participă la reparaţie ); - în antrepriză ( între antrprenor şi beneficiar se încheie un contract de antrepriză prin care antrprenorul se obligă să execute lucrările de construcţie ). Cheltuieli la reparaţia curentă şi exploatarea mijloacelor fixe sunt constatate ca cheltuieli şi consumuri ale perioadei. Cheltuielile la reparaţia capitală sunt constatate ca investiţii capitale ulterioare ( se capitalizează ) şi se trec la majorarea valorii obiectelor reparate ( cu excepţia clădirilor şi edificiilor ). Chetuielile la reparaţiile capitale se capitalizează, numai în cazul cînd reparaţia duce la majorarea duratei de funcţionare a obiectului de mijloace fixe, sau măreşte volumul avantajului 32

economic. Cheltuielile pentru realizarea lucrărilor de reparaţie (capitale sau curente) a clădirilor şi edificiilor se trec la cheltuielile perioadei de gestiune în care ele s-au produs. Pe parcursul anului 2009 şi începutul anului 2010,

la întreprinderea ,, AZURIT’’

nu au fost

înregistrate reparaţii ale mijloacelor fixe. În conformitate cu prevederile Regulamentului privind inventarierea, în scopul verificării existenţei reale a mijloacelor

fixe cu datele din registrele contabile, este necesar de petrecut

inventarierea acestor active. Ca urmare, prin ordinul conducătorului întreprinderii se creează o comisie din care fac parte: contabilul răspunzător de sectorul dat, contabilul şef şi magazionerul (pentru mijloacele fixe aflate la depozit) sau persoana cu răspundere materială întărita după aceste mijloace fixe. La inventarierea mijloacelor fixe, comisia de inventariere efectuează în mod obligatoriu controlul efectiv al mijloacelor şi înscrie în listele de inventariere denumirea completă, destinaţia, numărul de inventar, numărul de fabricare (numărul indicat în paşaportul

tehnic)

şi unele

caracteristici tehnice sau de exploatare. În cazul depistării mijloacelor neînregistrate în evidenţă sau indicării

incorecte a datelor ce le caracterizează, comisia trebuie să le includă în listele de

inventariere, inclusiv cu datele corectate şi caracteristicile tehnice ale acestora. Maşinile, utilajele şi instalaţiile de forţă se trec în listele de inventariere individual, indicîndu-se numărul de inventar, uzina producătoare,

numărul paşaportului tehnic,

anul

producerii,

destinaţia, capacitatea etc.

Mijloacele fixe care în perioada inventarierii se află în afara întreprinderii (materialul rulant feroviar, maşinile auto, utilajele energetice, instalaţiile de lucru, aparatele şi instalaţiile de măsurare, control şi reglare, mijloacele de transport date pentru reparaţii în afara

întreprinderii), se

efectuează

inventarierea înainte de ieşirea lor din întreprindere. Concomitent cu inventarierea mijloacelor proprii se verifică mijloacele fixe arendate sau aflate la păstrare. Listele de inventariere cu mijloacele arendate şi aflate la păstrare se întocmesc separat pe fiecare arendator şi întreprindere care le-a transmis la păstrare. În acestea, în afară de datele stabilite, se indică de asemenea denumirea arendatorului şi termenul arendei sau păstrării. La SA ,, AZURIT’’, inventarierea s-a petrecut de la 01.03.2010 şi s-a finisat cu data de 31.03.2010. În urma desfăşurării inventarierii, nu s-au obţinut abateri, dar oricum au fost întocmite fişe de inventar ale mijloacelor fixe ( Anexa 21 ). Fişele de inventar ale mijloacelor fixe includ urmatoarea informaţie: locul de aflare al activelor, persoanele cu răspundere materială întărită după aceste mijloace fixe, denumirea fiecărui mijloc fix existent şi prezentarea unei scurte descrieri a acestora, numărul de inventar al activelor, cantitatea şi valoarea declarată, cantitatea şi valoarea efectivă, membrii comisiei, semnăturile acestora. Ciclul mijloacelor fixe cuprinde în structura sa şi faza de ieşire al acestora. Există cîteva modalităţi de ieşire, şi anume: vînzare, schimb, deteriorare e.t.c. Orice modalitate de ieşire a mijloacelor fixe este insoţită de procedura de casare atît a uzurii acumulate, cît şi a valorii de bilanţ a 33

activelor date. Procedura de casare presupune întocmirea procesului-verbal de casare a mijloacelor fixe ( Anexa 22 ). Acesta, include urmatoarea informaţie: data casării, denumirea obiectului casat, valoarea iniţială a activului, suma uzurii acumulate, numărul de inventar al mijlocului, cauza casării, membrii comisiei şi semnăturile acestora, materialele obţinute în rezultatul casării. Ex: In baza procesului-verbal de casare a mijloacelor fixe nr. 000001 au fost înregistrate urmatoarele înregistrari contabile: 1 ) Debit cont 721 ,, Cheltuieli ale activităţii de investiţii’’ – la suma valorii de bilanţ casate Credit cont 123 ,, Mijloace fixe’’ – la valoarea de bilanţ 2 ) Debit cont 124 ,, Uzura mijloacelor fixe’’ – la suma totala a uzurii acumulate Credit cont 123 ,, Mijloace fixe’’ – la suma uzurii casate 3) Debit cont 211 ,, Materiale’’ – la valoarea materialelor obţinute Credit cont 123 ,, Mijloace fixe’’ – la valoarea materialelor obţinute în limitele VRP Credit cont 621 ,, Venituri din activitatea de investiţii’’ – la valoarea materialelor obţinute peste VRP În componenta activelor materiale pe termen lung se includ de asemeni resursele naturale şi terenurile. Resursele naturale reprezintă partea naturală a activelor materiale pe termen lung, care are o formă naturală concretă de rezerve de petrol, gaze, piatră, material lemnos etc., extrase (explorate) în cursul unei perioade îndelungate, iar ternurile sunt un tip special de imobil care are o durată de utilizare nelimitată în desfăşurarea activităţii întreprinderii sau poate fi destinat închirierii. Evidenţa sintetică a resurselor naturale se ţine la contul de activ 125. Aceste active sunt supuse epuizării. Evidenţa sintetică a epuizarii se ţine la contul 126. Terenurile cu, sau fără construcţii se ţin la evidenţă prin intermediul contului de activ 122. Entitatea economică SA ,,AZURIT’’, pe parcursul perioadei analizate nu a înregistrat operaţii economice aferente acestor active.

3.3. Contabilitatea investiţiilor financiare pe termen lung 34

În conformitate cu Standardul naţional de contabilitate 25 ,, Contabilitatea investiţiilor’’ (S.N.C. 25) şi Standardul naţional de contabilitate 28 ,,Contabilitatea investiţiilor în întreprinderile asociate’’( S.N.C. 28 ), investiţia reprezintă un activ investitor în scopul ameliorării dividendelor,

redevenţelor etc.),

deţinut de întreprinderea-

situaţiei sale financiare prin obţinerea veniturilor (dobînzilor, majorarea

capitalului propriu

şi

obţinerea

altor

profituri

(în special, ca rezultat al operaţiilor comerciale). Nu sînt investiţii: - stocurile de mărfuri şi materiale specificate în S.N.C. 2 "Stocurile de mărfuri şi materiale"; - terenurile şi clădirile specificate în S.N.C. 16 "Contabilitatea activelor materiale pe termen lung" (cu excepţia proprietăţii investiţionale). Investiţiile pot fi clasificate dupa cîteva criterii: a) Dupa conţinut economic: cote de participaţie ( cota patrimoniului agentului economic ce aparţine participantului şi este stabilită în baza contractului de constituire a întreprinderii ), titluri de valoare ( documente bănesti ce certifică dreptul patrimonial al proprietarului sau dreptul imprumutătorului faţă de emitentul acestora – acţiuni, obligaţiuni, titluri de creanţă de stat, certificate bancare ), proprietate investiţională ( investiţii pe termen lung în terenuri, clădiri, ce nu sunt exploatate la întreprinderea investiţională ), alte investiţii financiare ( împrumuturi acordate, depozite ş.a ). b) Pe direcţii de investire: în parti legate (cota investitorului în capitalul statutar este mai mare de 20 % ), în parti nelegate ( cota investitorului în capitalul statutar al unei întreprinderi este pînă la 20 % ). c ) Pe termene de deţinere: pe termen lung (investiţii deţinute de întreprindere mai mult d e un an ), pe termen scurt (investiţii pe care întreprinderea are intenţia să le comercializeze sau să le stinga în curs de un an, cu excepţia

titlurilor de valoare de piaţă cu lichiditate înaltă avînd un

termen de stingere pînă la 3 luni ). Forma investiţiilor reprezintă o investire cu destinaţie specială a activului. Se disting următoarele forme de investiţii: a) financiară reprezintă plasarea mijloacelor pentru procurarea titlurilor de valoare, cotelor de participaţie în capitalul statutar al altor întreprinderi etc; b) materială reprezintă investirea mijloacelor în terenuri, clădiri, bijuterii, obiecte de artă, aur, briliante etc. Pentru evidenţa investiţiilor financiare pe termen lung se folosesc următoarele conturi contabile: 131 „Investiţii pe termen lung în părţi nelegate”; 132 „ Investiţii pe termen lung în părţi legate”; 133 „ Modificarea valorii investiţiilor pe termen lung”; 35

La achiziţionare, investiţiile se evaluează la valoarea de intrare care este egală cu: a) suma mijloacelor băneşti achitate sau a echivalentelor acestora - pentru investiţiile achiziţionate contra mijloace băneşti sau echivalentele acestora; b) valoarea venală a titlurilor de valoare emise - pentru investiţiile achiziţionate integral sau parţial în contul emisiunii de către investitor a acţiunilor sau a altor titluri de valoare; c) valoarea venală a activului predat pe calea schimbului - pentru investiţiile achiziţionate pe calea schimbului sau schimbului parţial cu alt activ; d) valoarea venală a activului obţinut pe calea schimbului – pentru investiţiile obţinute în schimbul altui activ, în cazurile în care valoarea ultimului diferă esenţial de valoarea venală a investiţiei obţinute. Valoarea de intrare a investiţiilor se compune din valoarea de cumpărare a acestora, comisioanele de broker, taxe, impozite prevăzute de legislaţia în vigoare şi alte cheltuieli pentru achiziţionarea acestora. Valoarea de intrare a titlurilor de valoare poate să nu corespundă cu valoarea nominală (de răscumpărare) a acestora. De exemplu, suma respectivă a diferenţei privind titlurile de valoare (cu excepţia acţiunilor) fie că se calculează suplimentar, fie că se anulează astfel încît la momentul răscumpărării titlului de valoare, valoarea de bilanţ va corespunde cu cea nominală. Calcularea suplimentară (anularea) se efectuează prin metoda liniară (în

cote egale) pe măsura

calculării dobînzii (venitului) aferent. Prin urmare, evaluarea iniţiala a investiţiilor financiare pe termen lung depinde de modul de procurare al lor, şi anume: a) contra mijloacelor bănesti; b) în contul emiterii de investitor a acţiunilor sau a altor titluri de valoare; c) pe calea schimbului. Trebuie de menţionat că, creanţele privind dobînzile, dividendele, redevenţele se clasifică drept venit care se consideră profit la capitalul investit. În unele

cazuri

asemenea

sume nu pot fi

considerate drept venit, ci se raportează la restabilirea valorii investiţiilor. De exemplu, cînd se achiziţionează titluri de valoare cu dobînzi neachitate, aceste dobînzi calculate pînă la achiziţionarea lor se includ în valoarea de intrare a hîrtiilor de valoare. Suma totală a dobînzilor calculate se repartizează între perioadele pînă la achiziţionarea şi după achiziţionarea titlului de valoare. Suma dobînzilor raportată la perioada de pînă

la achiziţionare se scade din valoarea titlurilor de

valoare, iar cea raportată la perioada după achiziţionare se consideră ca venit. Investiţiile pe termen lung se reflectă în bilanţ după unul din următoarele tipuri de evaluare: a) la valoarea de intrare; b) la valoarea reevaluată; c) la valoarea cea mai mică dintre valoarea de intrare şi valoarea de piaţă (numai pentru titlurile de valoare corporative de piaţă). 36

Metoda preponderentă de evaluare a investiţiilor pe termen lung constituie evaluarea lor la valoarea de intrare. Aceasta rămîne constantă (invariabilă) pe toată durata de deţinere a investiţiilor, cu excepţia următoarelor cazuri: a) scăderea permanentă a cursului la bursele de valori publicat în ediţiile financiare - pentru titlurile de valoare care au cotare de piaţă; b) reducerea bruscă a valorii activelor întreprinderii investite; c) restricţiile ce ţin de vînzarea titlurilor de valoare ale întreprinderii investite; d) survenirea unui anumit risc legat de deţinerea titlurilor de valoare (de exemplu, informaţii despre falimentul întreprinderii investite); e) decizia consiliului directorilor întreprinderii, bazată pe avizele specialiştilor în domeniul pieţei de valori - pentru titlurile de valoare care nu au cotare de piaţă; f) aducerea valorii de intrare la valoarea nominală (pentru titlurile de valoare recuperabile). În cazul

reducerii

permanente

bilanţ a acestora se diminuează cu

a valorii de intrare

a investiţiilor pe termen lung valoarea de

suma acestei reduceri, care trebuie să fie reflectată drept

cheltuială. Dacă ulterior a avut loc majorarea valorii investiţiilor pe termen lung, diferenţa survenită se raportează la restabilirea valorii de bilanţ a acestora şi se constată ca venit în limitele reducerii calculate anterior. Valoarea reevaluată a investiţiilor pe termen lung se determină ca rezultat al reevaluării acestora la valoarea venală. Rezultatele

reevaluării investiţiilor pe termen lung sînt reflectate în modul

următor: a) suma reducerii valorii investiţiilor se trece la diminuarea capitalului propriu la postul "Diferenţe din reevaluarea activelor pe termun lung"; b) suma majorării

valorii investiţiilor se trece la majorarea capitalului propriu la postul

"Diferenţe din reevaluarea activelor pe termun lung". Ieşirea investiţiilor survine la realizarea, schimbarea sau stingerea acestora. La realizarea investiţiilor diferenţa dintre venitul din vînzarea lor şi valoarea de bilanţ a investiţiilor şi cheltuielile aferente realizării acestora se constată ca profit sau pierdere. Dacă investiţiile pe termen lung au fost anterior reevaluate şi majorarea valorii de bilanţ a acestora a fost raportată la majorarea capitalului propriu (diferenţa de evaluare), suma diferenţei de evaluare la ieşirea investiţiilor trebuie să fie: a) reflectată ca venit; sau b) raportată la majorarea profitului nerepartizat în conformitate cu cerinţele S.N.C. 8 "Profitul sau pierderea netă a perioadei gestionare, erorile esenţiale şi modificările în politica de contabilitate". 37

Titlurile de valoare se sting la valoarea nominală a acestora şi suma aferentă a dobînzilor se constată ca venit. Orhanizaţia SA ,,AZURIT’’, pe parcursul perioadei analizate nu a înregistrat investiţii financiare pe termen lung.

38

3.4. Contabilitatea materialelor şi obiectelor de mica valoare şi scurtă durată Materialele reprezintă bunuri de natura activelor curente care participă direct la procesul de producţie şi care se regăsesc sau nu în conţinutul material al produselor fabricate, în dependenţă dacă sunt materii prime sau materiale consumabile. Astfel, mterialele pot fi destinate utilizării în procesul de producţie, fabricate la întreprindere, procurate cu scopul revînzării. Componenţa şi modul de contabilitate a stocului de mărfuri şi materiale este reglementat de Standardul naţional de contabilitate 2 ,, Stocuri de mărfuri şi materiale’’ ( S.N.C. 2 ). Pentru evidenţa materialelor este prevăzut contul de activ 211. In Debit cont 211 se reflectă valoare de intrare a materialelor procurate şi fabricate la întreprindere, iar în Credit cont 211 – valoarea materialelor vîndute şi/sau utilizate în procesul de producţie. Din grupa materialelor fac parte următoarele subgrupe: 211.1 ,,Materii prime şi materiale de bază”; 211.2 ,,Semifabricate cumpărate şi articole de completate’’; 211.3 ,,Combustibil”; 211.4 ,,Ambalaje şi materiale pentru ambalat’’; 211.5 ,,Piese de schimb”; 211.6 ,,Alte materiale”; 211.7 ,,Materiale transmise pentru prelucrare’’; 211.8 ,,Materiale de construcţie”; 211.9 ,,Materiale cu destinatie agricola’’. În activitatea sa de producţie, SA ,, AZURIT’’, în calitate de materie prima utilizează piatra de diversă textură: Absolute Black 305x610x100, Alb Argint Mael, Alba Ghiara, Amarillo Almeria, Arabescato Orobico Grigio, Aur Brasil t.20m.m, Azul Bahia, Beige Flower t.20, Black Cosmic, Branco Greco, Emperador Ilight, Forest Creen e.t.c ( Anexa 23 ); în calitate de semifabricate şi articole de completate: aparat 100A380V, soluţii de spălat, armatura, beton, formulare, bloc de timp, şuruburi, hîrtie, flanc de fier, întrerupator, gaz, piuliţe, grund, clei, bandă izolantă, oxigen, taste, robinet e.t.c ( Anexa 24 ); în calitate de ambalaje şi materiale pentru ambalat ( Anexa 25 ): cilindri metalici, containere, benzi, borcane, cutii e.t.c. Pentru a iniţia un proces de producţie este nevoie de activitatea de aprovizionare. Aceasta presupune asigurarea cu elemente materiale şi tehnice necesare producţiei, în volumul şi structura care să permită realizarea obiectivelor generale ale întreprinderii, în condiţiile unor costuri minime şi ale unui profit cît mai mare. Secţia de aprovizionare joacă un rol semnificativ datorită sarcinilor sale de serviciu: 39

-studierea pieţii şi a furnizorilor potenţiali şi reali; -selectarea şi testarea credibilităţii furnizorilor; -elaborarea strategiilor în cumpărarea/achiziţionarea de resurse materiale şi echipamente tehnice, cît şi în domeniul gestiunii stocurilor; -negocierea condiţiilor de vînzare – cumpărare care se finalizează cu încheierea de contracte; -urmărirea evoluţiei pieţii de furnizare a structurii şi potenţialului de resurse, a preţurilor şi a altor elemente; SA ,, AZURIT’’ dispune de o secţie de aprovizionare, în cadrul căreia fiecare grupă răspunde de asigurarea structurii materiale, de la programarea contractelor pîna la livrarea produsului în secţie, consumatorului final. Grupele sunt specializate pe fluxuri de materiale: materiale feroase şi neferoase; chimice; piatră şi materiale de construcţie; combustibili şi lubrfianţi; piese de schimb; alte materiale. Structura de personal este diversă, de la cadre cu studii superioare pîna la cadre cu studii primare – muncitori. În cadrul secţiei de aprovizionare a organizaţiei ,, AZURIT’’, se petrece o organizare pe posturi şi funcţii, a atribuţiilor şi responsabilităţilor specifice, respectiv a activităţii pe care le au de realizat viitorii angajaţi cu precizarea răspunderii ce le revine, funcţiile fiind: agentul de apovizionare ( face comanda şi aduce materialele în lotul economic; stabileşte rabaturile comerciale; alege furnizorii prin sistem de testare şi selecţie adecvată ), analiştii ( elaborează studii de prognoză privind evoluţia consumurilor, fundamentează necesarul de materiale, elaborează strategia şi programele de aprovizionare, stabilesc marimea stocurilor, a cantităţii economice de aprovizionat, elaborează situaţii statistice, stabilesc gradul de încadrare în consumuri specifice şi în indicii de consum, şi stadiul rezolvării litigiilor contractuale ), experţii şi dispecerii de transporturi ( elaborează programe de transport cu toate elementele necesare). Una dintre funcţiile esenţiale ale activităţii de aprovizionare este selecţia şi încheierea de contracte cu furnizorii aferent achiziţiei de materiale. Contractul cuprinde urmatoarea informaţie: parţile contractate, obiectul şi preţul contractului, durata contractului, modalităţi şi termene de plată, penalităţi, obligaţiile părţilor, garanţiile, expedierea şi transportul, rezilierea contractului, responsabilii şi semnăturile achizitorului ( contabil-şef, directorul ), responsabilii şi semnaturile furnizorului. Imediat dupa încheierea contractului şi înregistrarea acestuia în baza de date a secţiei de aprovizionare, are loc recepţia valorilor materiale. La recepţie, se intocmeşte în formă electronică Registrul procurărilor ( Anexa 26 ). Registrul dat cuprinde informaţie referitoare la seria şi numărul facturii fiscale recepţionate, data descărcării şi data recepţiei, denumirea furnizorilor, codul fiscal al furnizorilor, valoarea bunurilor fără TVA pe tipuri de obiecte, cotele şi sumele TVA de la valoarea bunurilor procurate pe tipuri de obiecte, valoarea totala inclusiv TVA aferentă fiecarui tip de obiect, valoarea însumată fără TVA/cu TVA pentru toate materialele achiziţionate, suma TVA aferentă valorii totale a bunurilor recepţionate, semnătura contabilului-şef. 40

Totodată, pentru recepţia bunurilor materiale este necesar de eliberat delegaţii. Acestea se eliberează pe formulare tipizate. Delegaţiile sînt semnate de conducătorul

şi contabilul-şef ai întreprinderii.

Delegaţiile se eliberează la primirea valorilor materiale, livrate de către furnizor conform contractului, acordului sau altui document ce le substituie. În cazurile cînd persoana împuternicită urmează să primească materialele şi produsele solicitate de la un singur depozit, dar conform cîtorva contracte, acorduri şi altor documente ce le substituie, ei i se poate elibera o singură delegaţie cu indicarea numerelor şi datelor contractelor, acordurilor şi altor documente analogice, sau cîteva delegaţii, în cazurile cînd valorile materiale urmează să fie primite la cîteva depozite. La eliberarea delegaţiilor este necesar să se ia în considerare că lista

valorilor materiale prevăzută pe verso-ul delegaţiei se

întocmeşte în cazurile cînd în documentul de eliberare indicat pe recto nu sînt specificate denumirile şi cantităţile valorilor care urmează să fie ridicate. Dacă însă în documentele

respective sînt

specificate denumirile şi cantităţile valorilor materiale care urmează să fie ridicate, lista valorilor de pe verso-ul procurii se radiază. Termenul de valabilitate a delegaţiei se stabileşte în dependenţă de posibilităţile existente pentru primirea şi transportarea

valorilor în cauză conform contractului,

acordului, facturii sau altui document ce le substituie, în baza căruia a fost eliberată delegaţia dar, de regulă, cel mult 15 zile. La eliberarea

delegaţiilor, contabilitatea întreprinderii o înregistrează în

Registrul de evidenţă a delegaţiilor ( Anexa 27 ). În registrul de evidenţă a delegaţiilor, înaintea începutului eliberării delegaţiilor, se numerotează toate filele. Registrele de evidenţă a delegaţiilor eliberate sunt păstrate la persoana responsabilă de înregistrarea delegaţiilor. Persoana, căreia i s-a înmînat delegaţia, este obigată să prezinte în contabilitatea întreprinderii, organizaţiei, instituţiei, cel tîrziu în ziua următoare după primirea valorilor, indiferent de faptul dacă valorile materiale, indicate în delegaţii, au fost primite complet sau parţial, actele doveditoare privind îndeplinirea dispoziţiilor şi predarea valorilor materiale la depozit sau gestionarului respectiv. Persoanele, care nu şi-au dat darea de seamă privind utilizarea delegaţiilor cu termen de valabilitate expirat, poartă răspundere disciplinară şi alte delegaţii nu li se eliberează. Delegaţiile, indiferent de termenul lor de valabilitate, se iau de către furnizor la prima livrare a valorilor materiale. Controlul atît asupra respectării de către furnizor a ordinii stabilite de eliberare conform delegaţiilor a valorilor materiale, cît şi a dărilor de seama a expeditorilor pe fiece delegaţie, se pune în sarcina contabiluluişef al întreprinderii. Conform S.N.C 2, materialele se evaluează atît la intrarea acestora în patrimoniul întreprinderii, cît şi în momentul întocmirii bilanţului contabil. La intrare, ele se evaluează la costul de procurare plus cheltuielile efectuate pentru taxe şi impozite vamale la import, cheltuieli de transport legate de procurare, alte servicii legate de procurare. În conformitate cu Politica de contabilitate a SA ,,AZURIT’’, evaluarea curentă a materialelor se petrece dupa metoda costului mediu ponderat. 41

Există cîteva cazuri de intrare a materialelor, şi anume: primirii cu titlu gratuit, aprovizionare, fabricare, înregistrarea de plusuri în urma inventarierii, obţinerea bunurilor de la casarea mijloacelor fixe. Ex: La 22 martie 2010, SA ,,AZURIT’’ a achiziţionat materiale de la SRL ,,Setrocons Grup’’ în valoare de 507.50 lei fără TVA ( Anexa 28 ). Debit cont 211 ,, Materiale’’ – la valoarea materialelor achiziţionate fără TVA de 507.50 lei Debit cont 534 ,, Datorii privind decontările cu bugetul’’, subcontul 5342 ,, Datorii privind taxa pe valoare adaugată’’ – la suma TVA aferent costului de procurare a materialelor în valoare de 101.50 lei Credit cont 521 ,, Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale’’, subcontul 5211 ,, Facturi de achitat în ţară’’ – la valoarea totala de procurare inclusiv TVA a materialelor de 6091 lei Ex: În baza datelor din ( Anexa 29 ), în urma importului de materiale, organizaţia ,,AZURIT’’ a înregistrat urmatoarele formuli contabile: 1)

Debit cont 211 ,, Materiale’’ – la valoarea de intrare a materialelor ce include costul de procurare,

serviciile de transport, cheltuielile privind taxele şi impozitele în vama, de 96184.79 lei Credit cont 521 ,, Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale’’, subcontul 5212 ,,Facturi de achitat în străinătate’’- la costul de procurarea şi cheltuieli de transport în valoare de 90519.71 lei Credit cont 539 ,, Alte datorii pe termen scurt’’ – la valoarea cheltuielilor privind taxele şi impozitele în vama de 5665.08 lei 2)

Debit cont 534 ,, Datorii privind decontările cu bugetul’’, subcontul 5342 ,, Datorii privind taxa

pe valoare adaugată’’ – la valoarea TVA în vama aferent materialelor importate de 19236.96 lei ( 20% x 96184.79 lei ) Credit cont 539 ,, Alte datorii pe termen scurt’’ – la valoarea TVA în vama afernet materialelor importate ce va fi ulterior achitată de 19236.96 lei Eliberarea materialelor de la depozit este insoţită de factura de expediţie ( Anexa 30 ). Ex: În baza facturii de expediţie nr.000612, la data de 24 februarie 2010, de la depozitul central 34 al SA ,, AZURIT’’ catre secţia 05 au fost eliberate materiale în valoare de 299.09 lei Debit cont 211 ,, Materiale’’, analitica ,, secţia 05’’ – la valoarea materialelor recepţionate de 299.90 lei Credit cont 211 ,, Materiale’’, analitica ,, depozit central 34’’ – la valoarea materialelor eliberate de 299.90 lei La SA ,, AZURIT’’, consumul de materiale nu este perfectat în fişe-limită sau bon de consum. Însa, acest procedeu este înregistrat atît în fişa de magazie ( Anexa 31 ), cît şi în actul de casare la cheltuieli a materialelor ( Anexa 32 ). 42

Ex: În baza actului de casare la cheltuieli a materialelor nr. 000005 din 28 februarie 2010, la SA ,, AZURIT’’ s-au înregistrat urmatoarele consumuri: 1)

Debit cont 121 ,, Active materiale în curs de execuţie’’, subcontul 1212 ,, Utilaj destinat

instalării’’ – la valoarea materialelor consumate pentru instalarea mijlocului de 470.83 lei Credit cont 211 ,, Materiale’’, subcontul 2112 ,, Semifabricate cumpărate şi articole de completate’’ – la valoarea materialelor consumate de 470.83 lei 2 )

Debit cont 813 ,, Consumuri indirecte de producţie’’, subcontul 8138 ,, Alte consumuri

indirecte de producţie’’ – la valoarea materialelor consumate de 5192.53 lei Credit cont 211 ,,Materiale’’, subcontul 2112 ,, Semifabricate cumpărate şi articole de completate’’ – la valoarea materialelor consumate de 5192.53 lei Materialele pot ieşi din patrimoniul organizaţiei ca urmare a: vînzării, lipsa în urma inventarierii, cunsumare la fabricare, predate cu titlu gratuit. Ex: În baza facturii fiscale ( Anexa 33 ), la 23 martie 2010, SA ,,AZURIT’’ a vîndut materie primă în valoare de 16886.67 lei fără TVA. 1 ) Debit cont 714 ,, Alte cheltuieli operaţionale’’, subcontul 7141 ,, Cheltuieli privind realizarea alor active curente’’ – la valoarea costului efectiv al materiei prime vîndute de 15800.67 lei Credit cont 211 ,, Materiale’’, subcontul 2111 ,, Materii prime şi materiale de baza’’ – la costul efectiv al materiei prime realizate de 15800.67 lei 2)

Debit cont 229 ,, Alte creanţe pe termen scurt’’- la valoarea livrării inclusiv TVA de 20264 lei Credit cont 612 ,, Alte venituri operaţionale’’, subcontul 6121 ,, Venituri din realizarea altor

active curente’’ – la valoarea bunului vîndut fără TVA de 16886.67 lei Credit cont 534,, Datorii privind decontările cu bugetul’’, subcontul 5342 ,, Datorii privind taxa pe valoare adaugată’’ – la valoarea TVA aferent bunului vîndut de 3377.33 lei Conform Politicii de contabilitate a SA ,,AZURIT’’, obiectele de mică valoare şi scurtă durată reprezintă bunuri cu valoare unitară mai mică de 3000 lei, indiferent de durata de exploatare sau cu o durată mai mică de un an, indiferent de valoarea unei unităţi. Conform ( Anexa 34 ), putem facil să observăm cu ce OMVSD este înzestrată SA ,, AZURIT’’. Astfel, organizaţia dispune de: DVD-RW Drive Samsung, jaluzele, monitor 19 TFT Samsung 943 BW, mouse Logitech S90 Black, perforator, smard card, ampermetru, chei, cleşti, căşti, aer condiţionat, echipamente de muncă, manometru, ochelari, stingator e.t.c. Evidenţa sintetică se organizează cu ajutorul contului de activ bilanţier 213 ,,OMVSD”, care are 2 subconturi: 213.1 ,,OMVSD în stoc”; 213.2 ,,OMVSD în exploatare”. Acesta este cont de activ. În Debit se reflectă intrările, iar în Credit - ieşirile de OMVSD. Pentru a fi folosite în procesul de producţie, OMVSD-urile ca şi celelalte materiale se eliberează de la depozit în baza facturii de expediţie. Totodată, eliberarea de la depozit sau mişcarea propriu-zisă 43

se efectuează în baza formularului interdepartamental nr. M-11 ( Anexa 35 ) în care se indică secţia ce livrează, secţia ce receptionează bunurile, denumirea obiectelor, suma, preţul şi înregistrările contabile. Ex: În baza cererii nr.1, la 28 februarie 2010 are loc mişcarea OMVSD-urilor şi respectiv înregistrarea formulelor contabile: Debit cont 213 ,, Obiecte de mică valoare şi scurtă durată’’, subcontul 2131 ,, Obiecte de mică valoare şi scurtă durată în stoc’’, analitica ,, secţia 01’’ – la valoarea OMVSD-urilor recepţionate de 5831.67 lei Credit cont 213 ,, Obiecte de mică valoare şi scurtă durată’’, subcontul 2131 ,, Obiecte de mică valoare şi scurtă durată în stoc’’, analitica ,, secţia 01 comenzi’’ - la valoarea OMVSD-urilor eliberate de 5831.67 lei Darea-n exploatare a OMVSD-urilor este perfectată în documentul din ( Anexa 36 ). Ex: În baza ( Anexa 36 ), observăm că la 28 februarie 2010 a fost dat în exploatare un OMVSD în valoare de 5831.67 lei. Debit cont 213 ,, Obiecte de mică valoare şi scurtă durată’’, subcontul 2132 ,, Obiecte de mică valoare şi scurtă durată în exploatare’’ – la valoarea OMVSD-ului primit în exploatare de 5831.67 lei Credit cont 213 ,, Obiecte de mică valoare şi scurtă durată’’, subcontul 2131 ,, Obiecte de mică valoare şi scurtă durată în stoc’’ - la valoarea OMVSD-ului dat în folosinţă de 5831.67 lei În urma exploatării, OMVSD-urile se casează. În conformitate cu Politica de contabilitate a SA

,, AZURIT’’, OMVSD-urile valoarea unitară a cărora este mai mică de 1500 lei se caseaza

la cheltuieli pe masura predării acestora de la depozit în axploatare. La casare se întocmeşte procesulverbal de casare a OMVSD-urilor ( Anexa 37 ), ce include informaţie cu privire la: denumirea obiectelor casate, unitatea de măsură, data casării, preţul unitar, cantitatea de unităţi casate, cauza casării, membrii comisiei. OMVSD-urile cu valoare mai mare de 1500 lei li se calculează uzura în marime de 100 %. Evidenţa sintetică a uzurii OMVSD-urilor se ţine la contul 214. În Debit cont 214 se reflectă calcularea uzurii, iar în Credit cont 214 – casarea stocului repectiv de OMVSD. Ex: In baza actului nr.000001, la 28 februarie 2010 s-a dat în exploatare OMVSD în valoare 5831.67 lei 1 )

Debit cont 813 ,, Consumuri indirecte de producţie’’, subcontul 8138 ,, Alte consumuri

indirecte de producţie’’ – la valoarea uzurii calculate în marime de 100% a OMVSD-urilor date în exploatare de 5831.67 lei Credit cont 214 ,, Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată’’, subcontul 2141 ,, Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată’’ – la suma uzurii calculate a OMVSD-urilor în marime de 5831.67 lei 44

2)

Debit cont 214 ,, Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată’’, subcontul 2141 ,, Uzura

obiectelor de mică valoare şi scurtă durată’’ – la suma uzurii calculate a OMVSD-urilor în marime de 5831.67 lei Credit cont 213 ,, Obiecte de mică valoare şi scurtă durată’’, subcontul 2132 ,, Obiecte de mică valoare şi scurtă durată în exploatare’’ – la valoarea OMVSD-urilor casate de 5831.67 lei Pentru a determina existenţa reală a materialelor, periodic la întreprindere se petrece inventarierea acestora.Cu ocazia inventarierii se întocmesc liste de inventariere. La SA ,,AZURIT’’, începind cu 01 decembrie 2009 şi finisind cu 15 decembrie 2009, s-a petrecut inventarierea materiei prime. În rezultat, s-a înfiinţat o Comisie de inventariere ce a inclus în componenţa sa: directorul organizaţiei, contabilul sectorului analizat, mecanic, maistru, depozitarul. Rezultatele inventarierii au fost reflectate în listele de inventariere a materialelor ( Anexa 38 ) incluzînd informaţia: denumirea materialelor; cantitatea, suma efectivă şi declarată a bunurilor; abaterea dintre valoarea declarată şi cea efectivă, membrii comisiei, semnăturile persoanelor responsabile. Ex: Analizînd listele de inventariere a valorilor materiale întocmite cu ocazia inventarieii în perioada 01.12.09 – 15.12.09 de reprezentanţii SA ,,AZURIT’’ , au fost înregistrate abateri negative în valoare de 784.92 lei. La depistarea lipsei de materiale nu s-a stabilit persoana vinovată. 1)

Debit cont 714 ,, Alte cheltuieli operaţionale’’ – la valoarea materialelor constatate lipsă de

784.92 lei Credit cont 211 ,, Materiale’’, subcontul 2111 ,, Materii prime şi materiale de bază’’ – la valoarea de bilanţ casată a materialelor constatate lipsă de 784.92 lei 2)

Debit cont 713 ,,Cheltuieli generale şi administrative’’ - la valoarea TVA de la valoarea de

bilanţ a activelor constatate lipsă în marime de 156.94 lei Credit cont 534 ,, Datorii privind decontările cu bugetul’’,

subcontul 5342 ,, Datorii

privind taxa pe valoare adaugată’’ – la valoarea TVA aferent obiectelor constate lipsă în urma inventarierii în marime de 156.94 lei Pentru final, este necesar de menţionat, că pentru o evidenţa contabilă veridică a materialelor şi OMVSD-urilor, este necesar automatizarea sistemului de evidenţa. La SA ,,AZURIT’’, toate departamentele, secţiile ( de aprovizionare, depozit ) sunt dotate cu programă contabilă 1C v7.7 şi cu cîte o bază de date specifică atît sectorului, cît şi genului de activitate ( depozitarul/magazionerul utilizează bază de date cu ajutorul cărei se ţine doar evidenţa intrării şi ieşirii materialelor).

45

3.5. Documentarea şi calculul şi contabilitatea salariului Obiectivele practicii de producţie referitor la subcompartimentul ,, salariu’’ este de a determina şi controla timpul de muncă a angajaţilor, de a evalua şi determina drepturile salariale, de a include consumurile directe privind retribuirea muncii în costul de producţie. În vederea realizării obiectivelor menţionate este necesar de analizat componenţa şi clasificarea personalului. Astfel, uzina ,, AZURIT’’ dispune de circa 150 angajaţi grupaţi pe brigăzi: administraţie, comenzi, conducători auto, granit, gresie, îcărcare-descărcare, instalări, mecanici, monumente, pază, muncitori necalificaţi în construcţii. În sarcina contabilului răspunzător de sectorul dat intra evidenţa şi întocmirea documentelor de angajare şi concediere. Prin urmare, la angajare, solicitantul scrie o cerere ( Anexa 39 ) în care se indică data emiterii, numele şi prenumele solicitantului, specialitatea. La cerere se anexează certificatul eliberat de comisia medicală, ce atestă starea de sănătate a solicitantului. În cazul în care solicitantul este acceptat, organizaţia emite ordinul de angajare ( Anexa 40 ). Apoi, se deschide carnetul de munca al angajatului şi se face însemnari în acesta. Se activează poliţa de asigurare şi codul CPAS. Se determină în funcţie de pregatire şi experienţa de muncă categoria de calificare al angajatului, şi în final se încheie contractul individual de muncă pe termen scurt sau pe o perioadă nedeterminată. În cazul concedierii, angajatul la fel este obligat să scrie o cerere de eliberare ( Anexa 41 ). Dupa care, nemijlocit conducerea organizaţiei emite ordinul de concediere al angajatului ( Anexa 42 ). De misiunea contabilului, ţine şi determinarea numărului mediu scriptic de lucrători. Numar1ul mediu trebuie să se determine zilnic. Însa, la SA ,,AZURIT’’ numărul mediu scriptic de lucratori se stabileşte pe fiece brigadă-n parte lunar. Pentru aceasta, contabilul însumează numărul total de zile oficial lucrate pe lună de o anumita brigadă, concediile plătite, concediile neplătite pe luna respectivă, buletinele, zilele de odihnă şi sarbatoare. Apoi, suma obţinută se împarte la numărul total de zile din luna dată. În aşa mod se obţine o cifra ce semnifică numărul mediu scriptic de lucratori al organizaţiei ,, AZURIT’’. Determinarea şi controlul prezenţei fiecărui salariat se efectuează prin întocmirea unui document primar: fişa de pontaj ( Anexa 43 ). Însa, nu este exclusă nici constatarea prezenţei personalului salariat la lucul de muncă prin apel nominal sau prin jetoane de prezenţă. În acest fel se asigură constatarea cu exactitate a prezenţei personalului la programul de muncă, se depistează întîrzierile, permitînd verificarea timpului de munca decontat la locurile de muncă. 46

În vederea calculării salariului este necesar de a cunoaşte, pe lînga timpul lucrat, şi volumul muncii prestate. Cel mai adesea, acesta se perfectează prin cîteva documente primare: bon de lucru în acord individual sau colectiv, raport de fabricaţie, foaie de parcurs. Ulterior, timpii de lucru, volumul de muncă prestat consemnaţi în documentele primare stau la baza calculării salariilor care în continuare depind de formele de salarizare utilizate. În cnformitate cu art. 130 ( alin.3 ) al Codului muncii şi art. 3 ( alin.2 ) al Legii salarizării, pentru remunerarea salariaţilor se pot folosi două forme de salarizare, şi anume: pe unitate de timp sau în regie; pe unitate de produs sau în acord. Contabilii uzinei ,, AZURIT’’ utilizează forma de salarizare în regie. Aceasta presupune retribuirea muncii în raport cu timpul efectiv lucrat ( luni, zile, ore ), indiferent de randamentul muncii salariatului, şi prevede doua sisteme de salarizare: sistemul simplu şi premial. Sistemul simplu prevede calcularea salariului în dependenţă de numărul de ore, zile efectiv lucrate. Salariul se calculează prin înmulţirea numărului de ore efectiv lucrate cu tariful de plată pe oră. Sistemul premial prevede înafară de salariul calculat dupa timpul efectiv lucrat şi un premiu în dependenţă de coeficientul participării în muncă sau de calitatea muncii depuse. Acesta se foloseşte pentru stimularea cointeresării lucrătorilor în ameliorarea rezultatelor activităţii întreprinderii. Prin urmare, salariul administraţiei uzinei ,, AZURIT’’ i se calculează ca produsul dintre salariul minim stabilit de lege ( pentru anul 2009 salariul minim a fost de 900

lei ) şi coeficientul tarifar conform Reţelei tarifare unice. Astfel, pentru diverşi

reprezentanţi ai administraţiei sunt stabilite cîţiva coeficienţi: 1 ) Manageri, secretari, contabiliexecutori, maistri, ingineri-şefi e.t.c. – coeficientul de la 2 pîna la 6; 2 ) Contabili-şefi, economişti, finansişti e.t.c. – coeficientul de la 3 la 7; 3 ) Director executiv, director general e.t.c. – coeficientul de la 4 la 8. În cazul în care angajaţii din administraţie lucrează sîmbăta, la salariul calculat li se adaugă cîte 100 lei pentru fiece sîmbătă lucrată. Mărimea salariului calculat muncitorilor uzinei ,, AZURIT’’ depinde de categoria de calificare, şi anume: categoria I – 7.19 lei/ora; categoria II – 9.06 lei/ora; categoria III – 11.43 lei/ora; categoria IV – 13.01 lei/ora; categoria V – 14.88 lei/ora; muncitorii ce se ocupă de încărcare-descărcare, cît şi de conducerea automobilelor – 20 lei/ora; mecanicii - 23 lei/ora. Astfel, salariul dupa timpul efectiv lucrat al muncitorilor se calculează ca produsul dintre numărul de ore efectiv lucrate şi tariful de plată pe oră. Trebuie de menţionat, că la sfîrşitul lunii directorul entităţii aprobă

coeficientul de participare a forţei de muncă

( Anexa 44 ). După stabilirea

coeficientului de participare a forţei de muncă şi calcularea salariului dupa timpul efectiv lucrat, se calculează salariul total prin înmulţirea salariului dupa timpul efectiv lucrat şi a coeficientului de participare a for1tei de muncă. Salariul paznicilor li se calculează la fel după metoda timpului efectiv lucrat ( numarul efectiv de ore lucrate x 7.19 lei/ora ). În cazul în care apar condiţii speciale de muncă, ca: aflarea la locul de muncă în zile de odihnă, sărbătoare sau în perioada nocturnă, salariul calculat se înmulţeşte cu coeficientul 1,5 ( cînd se munceşte pe timp de noapte ), cu coeficientul 2 ( cînd se munceşte în zile de odihnă şi sărbătoare ), sau/şi cu 1,5 şi cu 2 ( cînd se munceşte atît în zile de odihnă 47

sau sărbătoare, cît şi în timp de noapte ). Prin urmare, putem observa că forma de salarizare în regie are atît avantaje, cît şi dezavantaje. Avantaje: •

Salariul se calculează foarte simplu şi poate fi uşor explicat.

•

Angajaţii au mai multă sigurantă în salariul pe care-l primesc, fiindcă acesta nu se schimbă direct proporţional cu volumul de producţie.

•

Se reduc cheltuielile administrative pentru calcularea şi contabilizarea salariului.

Dezavantaje: •

Nu stimulează muncitorii pentru a spori volumul de producţie şi performanţele de muncă.

•

Salariile sunt calculate uniform pe categoriile de calificare, fără a lua în consideraţie iniţiativa şi performanţele individuale.

•

Există tentaţia de încetinire a ritmului de muncă în condiţiile unei supravegheri ineficiente.

În cazul în care un angajat se abate de la programul de lucru sau nu manifestă interes şi performanţe faţă de munca pe care trebuie s-o exercite, acesta este pedepsit. Ca urmare, maistrul brigăzii scrie o scrisoare de serviciu în care se indică numele, prenumele anjajatului şi descrierea succintă a situaţiei. În baza scrisorii, conducerea întreprinderii emite un ordin de mustrare a angajatului ( Anexa 45 ). Dacă acesta continuă să manifeste indiferenţă faţă de locul de muncă, el este concediat. Un rol important în contabilitatea salariului îi revine calcului concediilor. Pentru a beneficia de concediu, persoana angajată trebuie să depună o cerere ( Anexa 46 ) în care se indică data de cînd şi pînă cînd se solicită concediul. Dacă angajatul a lucrat 11 luni, lui i se aprobă concediul fără nici-o discuţie. Şi în rezultat, conducerea organizaţiei eliberează ordinul ( Anexa 47 ) privind concediul anual pe numele persoanei în cauză. Chiar dacă angajatul a lucrat mai puţin de 11 luni din an, lui i se poate acorda concediu, numai că în avans. Limita maxima a concediului este de 28 zile plus doua zile de odihnă. Concediul se calculează conform ( Anexa 48 ), dupa cum urmează: 1. Se însumează salariul calculat şi eliberat pe ultimile 3 luni pînă la data începerii concediului. 2. Se calculează un coeficient ce este egal cu raportul dintre total zile lucratoare din ce le 3 luni la total zile calendaristice din lunile date. 3. Suma salariului pe cele 3 luni se împarte la numarul total de zile efectiv lucrate a lunilor menţionate. 4. Se calculează mărimea concediului mediu pe zi prin înmulţirea sumei obţinute la punctul 3 cu coeficientul calculat. 5. Se determină suma totală a concediului prin înmultirea concediului mediu pe zi cu numarul de zile de concediu.

48

Pentru achitarea concediului anual, organizaţiile pot crea provizioane sau rezerve pentru plata concediilor. SA ,, AZURIT’’ nu creaza astfel de rezerve. Odata cu calcularea salariului, apare necesitatea de a calcula contributîile medicale, fondul de pensii şi a impozitului pe venit ale salariatilor. Pentru anul 2010, cotele acestor reţineri rămîn neschimbate, adică: pentru asigurările medicale - 3,5 %; fondul de pensii – 6 %; impozit pe venit – 7 % si 18 %. Mărimea asigurării medicale şi a fondului de pensii se calculează ca: mărimea salariului calculat x cotele stabilite. Limita maximă a pensiei ce urmează a fi reţinută pentru anul 2010 nu trebuie sa depăşească 942 lei. Mărimea impozitului pe venit se calculeaza ca: 2100 lei x 7 % + (mărimea salariului calculat – scutirile - asigurarea medicală – fondul de pensii – 2100) x 18 %. Trebuie de menţionat că mărimea scutirilor stabilite pentru anul 2010 sunt: scutire personală-675 lei, scutirea soţiei-675 lei, scutire pentru copii-150 lei, scutire majoră-833.33 lei. Concomitent cu calculul reţinerilor din salariu, entitatea mai calculează contribuţiile pentru asigurările sociale şi o parte a asigurării medicale. Cotele rămîn neschimbate: asigurarea sociala – 23 %; asigurarea medicala – 3,5 %. Aceste reţineri se calculează prin înmultîrea salariului calculat cu cotele stabilite de legislaţie. După calcularea salariului personalului organizaţiei, apare necesitatea de a repartiza salariul între membrii colectivului utilizînd doua metode: metoda salariului tarifar şi metoda coeficient-ore. SA

,, AZURIT’’ repartizează salariul calculat dupa prima metoda. Aceasta se efectuează în felul

următor: 1. Se determină suma salariului tarifar pentru fiecare membru al colectivului şi pe total prîn înmulţirea numărului de ore efectiv lucrate cu tariful de plată al unei ore. 2. Se calculează coeficientul de plată prîn raportul dintre suma salariului calculat colectivului la suma totală a salariului tarifar. 3. Se determină suma salariului pentru fiecare membru al colectivului prin înmulţirea coeficientului de plată cu suma salariului tarifar. Tebelul 3.2 Repartizarea salariului conform metodei salariului tarifar Nr. crt.

Numele, prenumele

Categoria

muncitorilor

Timp

Tariful

Salariul

Coeficient

Salariul

efectiv

orar,

tarifar,

de

efectiv

lucrat

lei/ora

lei

plată

calculat, lei

1

2

3

4

5

6= 4 x 5

7= T8 / T6

8 =6 x 7

1.

Ichim Igor

I

176

7.19

1265.44

1,0819

1369.13

2.

Morari Ion

III

180

11.43

2057.40

1,0819

2225.90

3.

Bivol Ion

V

150

14.88

2232

1,0819

2414.97

----------

--------

----------

5554.84

-------------

6010

Total

49

Atît modul de grupare a documentelor personalului privind salariile calculate pe tipuri de consumuri şi cheltuieli, cît şi evidenţa decontărilor cu personalul se ţine în Borderoul de calcul al salariilor ( Anexa 49 ). Acesta cuprinde: angajaţii pe secţii, suma scutirilor, numărul de zile lucrătoare, venitul curent, suma impozitată, impozitul pe venit, suma salariului achitat din casa, datoria faţă de buget privind asigurarea medicala şi fondul de pensii, coeficientul de participare a forţei de muncă, mărimea salariului clasificat pe tipuri de consumuri şi cheltuieli. Alte documente necesare în calculul şi eliberarea salariului sunt: bonul de calcul şi lista de plată a salariului. Bonul de calcul ( Anexa 50 ) cuprinde informaţie referitoare la mărimea salariului calculat pe o anumită lună, denumirea şi funcţia pe care o deţine salariatul, mărimea totală a reţinerilor, mărimea avansului primit, banii rămaşi pe perioada viitoare. Lista de plată a salariului ( Anexa 51 ) reprezintă un document ce certifică achitarea salariului. Aici se reflectă numele/prenumele angajaţilor, mărimea salariului spre achitare, semnătura persoanelor ce au ridicat salariul. În cazul în care, în luna curentă angajatul nu se prezintă şi deci nu ridică salariul, în lista de plată se indică suma totală ce a fost ridicată şi suma ce a fost depusă. Dacă salariul nu va fi ridicat timp de 3 ani, acesta se va casa. Pentru o evidenţa certă, justă a calculului şi eliberării salariului, este nevoie de automatizat contabilitatea sectorului dat. Contabilii SA ,, AZURIT’’ specializaţi în acest domeniu utilizează în practică diverse programe computerizate ce sunt de primă-importanţă, ca: programă contabilă 1C v.7. 7. si v.8; Office Excel 2007 şi Open Office.

50

3.6 . Contabilitatea producţiei în curs de execuţie şi a produselor fabricate Producţia în curs de execuţie reprezintă producţia care nu a trecut prin toate fazele de producţie stabilite de procesul tehnologic, dar şi produsele finite însă care nu au fost supuse probelor sau recepţiei calitative şi cantitative. Evidenţa sintetică a producţiei în curs de execuţie se ţine la contul de activ 215 ,, Producţia în curs de execuţie’’. În Debit cont 215 se reflectă producţia la sfîrşitul lunii curente, iar în Credit cont 215 – producţia nefinisată la începutul lunii următoare. SA ,, AZURIT’’ nu are, şi deci nu ţine evidenţa producţiei în curs de execuţie. Produsele reprezintă bunuri în diferite faze ale procesului de producţie, ce sunt destinate livrării terţilor. În componenţa sa pot fi incluse: produse finite, semifabricate din producţie proprie şi produse secundare ( riziduale ). Producţia fabricată a organizaţiei ,, AZURIT’’ în componenţa sa include: granit, marmură, monumente, travertin, gresie. Valoarea de intrare a produselor fabricate include: -

consumuri materiale directe;

-

consumuri directe privind retribuirea muncii;

-

consumuri indirecte de producţie.

Produsele finite sunt evaluate şi reflectate în rapoartele financiare la valoarea cea mai mică dintre cost şi valoarea realizabilă netă. Evaluarea se face la valoarea realizabilă netă în cazul cînd ea este mai mică decît costul, adica în cazul: -

deteriorării sau degradării parţiale ;

-

reducerii preţului de vînzare ;

-

creşterea cheltuielilor pentru organizarea vînzării.

Pentru evidenţa sintetică a produselor este destinat contul de activ 216 „ Produse’’, în care se înregistreză mişcarea produselor la întreprindere. În Debit cont 216 se reflectă costul efectiv al produselor obţinute din producţia proprie, iar în Credit cont 216 - valoarea de bilanţ a produselor vîndute. Recepţia producţiei finite de către depozitar ( magazioner ) este însoţită de Fişa de magazie ( Anexa 52 ) şi factura fiscala privind mişcarea producţiei din secţia de fabricare în depozitul organizaţiei ( Anexa 53 ). Ambele documente conţin informaţie referitoare la denumirea produsului 51

fabricat, cantitatea primită/eliberată, unitatea de masură, preţul, cantitatea rămasă-n stoc, semnăturile persoanelor responsabile. Pentru a determina existenţa efectivă a producţiei fabricate, aceasta se supune inventarierii. Inventarierea produselor fabricate de SA ,, AZURTI’’ se efectuează pe fiece tip de produs în parte, o dată în semestru. Astfel, inventarierea produselor finite s-a realizat de la 01 decembrie 2009 pînă la 15 decembrie 2009. În rezultat, s-au intocmit listele de inventariere a produselor finite ( Anexa 54 ). În urma inventarierii se observă că nu s-au înregistrat abateri.

3.7. Contabilitatea mărfurilor Mărfurile reprezintă bunurile achiziţionate în vederea revînzării în aceeaşi stare. Pentru evidenţa mărfurilor este destinat contul de activ 217 ,,Mărfuri”. În Debit cont 217 se reflectă valoarea de intrare a mărfurilor. Creditul acestui cont reflectă valoarea de bilanţ a mărfurilor ieşite din gestiune prin diverse căi. Soldul contului este debitor şi reprezintă valoarea de bilanţ a mărfurilor existente în stoc la finele perioadei de gestiune. Componenţa mărfurilor uzinei ,, AZURIT’’ cuprinde diverse tipuri de monumente importate: Absolute Black 70x70x20, Maple Red 30x15x3, Shanki Black 100x10x10, Taheometru electronic Sokkia, Meng Red 100x50x8 e.t.c. Nomenclatorul mărfurilor uzinei este redat în ( Anexa 55 ). SA ,, AZURIT’’ aprovizionează mărfuri de la furnizori străini. Însa, în perioada analizată nu s-a înregistrat procurări de mărfuri. În conformitate cu Politica de contabilitate a uzinei ,, AZURIT’’, mărfurile se reflectă în rapoartele financiare

la valoarea cea mai mică dintre cost şi valoarea realizabilă netă. Valoarea initială a

mărfurilor cuprinde cheltuielile de achiziţionare, cheltuielile pentru prelucrare şi alte cheltuieli aferente aducerii stocului la locul păstrării şi în starea de utilitate. Conform Politicii de contabilitate, evaluarea curentă a mărfurilor se efectuează după metoda costului normativ. Costul normativ se determină, luînd în considerare nivelul normativ al cheltuielilor materiale directe şi a cheltuielilor directe privind retribuirea muncii. Normele de cheltuieli sunt analizate sistematic şi, în funcţie de necesităţi, sunt revizuite. Ieşirea mărfurilor din entitate este reprezentată de vînzarea acestora. Trebuie de menţionat că mărfurile pot fi realizate angro sau/şi cu amanuntul. SA ,, AZURIT’’ comercializează mărfurile angro. Cu această ocazie, contabilii înregistrează urmatoarele formuli contabile: 1 ) Debit cont 711 ,, Costul vînzărilor’’, subcontul 7112 ,, Costul mărfurilor vîndute’’ – la costul efectiv a mărfurilor realizate Credit cont 217 ,, Mărfuri’’ – la valoarea efectiva ( de bilanţ ) a mărfurilor vîndute 2 ) Debit cont 221 ,, Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale’’ – la valoarea mărfurilor vîndute la preţul ce include TVA 52

Credit cont 611 ,, Venituri din vînzări’’, subcontul 6112 ,,Venituri din vînzarea mărfurilor’’ – la valoarea mărfurilor realizate fără TVA Credit cont 534 ,, Datorii privind decontările cu bugetul’’, subcontul 5342 ,, Datorii privind taxa pe valoare adaugată’’ - la valoare TVA aferent mărfurilor realizate SA ,, AZURIT’’ desfăşoara inventarierea marfurilor conform Regulamentului privind inventarierea. Prin urmare, inventarierea mărfurilor se efectuează dupa aranjarea lor în încăperea dată. Stocurile de mărfuri se înregistrează în listele de inventariere ( Anexa 56 ) pe fiecare denumire separat, cu indicarea codului sau numărului de inventar, calităţii şi cantităţii. Membrii comisiei în prezenţa şefului de depozit (magazie) şi altor gestionari controlează existenţa efectivă a mărfurilor şi materialelor prin metoda numărării obligatorii, cîntăririi sau măsurării. Stocurile efective de mărfuri eterogene se inventariază prin numărare, cîntărire sau cubare. Bunurile aflate în ambalaje intacte se desfac selectiv. Lichidele, a căror cantitate efectivă nu poate fi determinată prin măsurare, cantitatea vaselor se stabileşte în funcţie de volum, densitate, compoziţie etc. şi se verifică prin scoatere de probe din vase; prin măsurare sau probe de laborator atunci cînd se constată densitatea, compoziţia şi alte caracteristici ale lichidelor. Situaţiile de măsură şi calcul se anexează la listele de inventariere. La inventarierea unor cantităţi mari de mărfuri prin cîntărire, situaţia de calculare se completează de către un membru al comisiei de inventariere şi gestionar. La sfîrşitul zilei de lucru (sau dupa terminarea cîntăririi) datele acestor situaţii se verifică şi totalul se introduce în lista de inventariere. La uzina ,, AZURIT’’ inventarierea mărfurilor a fost petrecută în luna decembrie a anului 2009. Analizînd listele de inventariere a mărfurilor putem observa facil că nu au fost depistate abateri dintre datele contabile şi cele efective.

53

3.8. Contabilitatea creanţelor Creanţele întreprinderii sunt contabilizate în baza mai multor standarde cum ar fi: Standardul naţonal de contabilitate 3 „ Componenţa consumurilor şi cheltuielilor’’ (S.N.C. 3 ), Standardul naţional de contabilitate 5 „ Prezentarea rapoartelor financiare’’ (S.N.C. 5 ), Standardul naţional de contabilitate 18 „ Venitul’’ ( S.N.C. 18), precum şi alte standarde. Conform standardelor enumerate, creanţele reprezintă nişte drepturi juridice ale întreprinderii în calitatea ei de creditor, ca la scadenţă să primească bunuri materiale sau alte valori de la persoane fizice sau juridice, ce apar în calitate de debitori. Creanţele se clasifică în funcţie de urmatoarele criterii: 1 ) După termenul de achitare ( pe termen lung şi scurt ); 2 ) După conţinutul economic ( creanţe comerciale, creanţe privind decontările cu bugetul de stat, creanţe pe termen scurt ale personalului, alte creanţe pe termen scurt ) Creanţele comerciale sunt creanţe care apar în cazul, în care momentul transmiterii către cumpărători a drepturilor de proprietate asupra activelor livrate, precum şi cel al prestării de servicii nu coincide cu momentul achitării acestora. O condiţie esenţială la apariţia creanţelor comerciale este încheierea de contracte cu clienţii aferent livrării bunurilor fabricate. Analiza modului de încheiere a contractelor de livrare ţine de competenţa secţiei de desfacere. Anume aici se stabileşte dacă ulterior se vor livra bunuri unor anumiţi clienţi, sau nu. La SA ,, AZURIT’’ contractele de livrare a bunurilor pot fi încheiate în formă electronică. Pentru aceasta, clientul accesează adresa electronică a organizaţiei ,,[email protected]’’ sau ,, www.azurit.md’’. Comanda este efectuată în momentul în care clientul primeşte confirmarea prin e-mail de la SA ,, AZURIT’’. Această confirmare nu reprezintă obligatoriu o acceptare a comenzii. Comanda se consideră efectivă în momentul în care solicitantul primeşte un al doilea e-mail ( conţinînd factura proforma) sau telefon de la angajaţii societaţii, lucru care se va întîmpla în urmatoarea zi lucratoare. Conform contractului de livrare încheiat între uzina ,, AZURIT’’ şi clienţii săi, toate preţurile includ taxa pe valoarea adaugată, legală, valabilă pe teritoriul R.Moldova. Costurile de transport, de ambalare sau de asigurare se calculează separat. Plata se poate face fie în numerar la livrare, sau cu plata în 54

avans prin ordin de plata sau depunere în numerar în contul firmei. Comenzile din ţările străine sunt acceptate şi onorate doar prin plata integrală a produselor prin transfer bancar în contul organizaţiei. Cotractele de livrare conţin informaţie privitoare la: dreptul de garanţie, termenul de livrare sau furnizare, obligaţia clientului la primirea produsului, situaţiile în care garanţia nu este valabilă, condiţii suplimentare la returnarea bunurilor e.t.c. Odată ce contractele sunt încheiate, organizaţia livrează bunurile ce au facut obiectul contractului, şi ca urmare contabilii entităţii duc evidenţa sintetică şi analitică a creanţelor apărute. Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa, formarea

şi achitarea creanţelor

pe termen

scurt sunt utilizate conturile de activ 221 „ Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”, 222 ,, Corecţii la creanţe dubioase’’, 223 ,, Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate’’ şi 224 „ Avansuri pe termen scurt acordate”. Pentru evidenţa analitică a creanţelor pe termen scurt aferente facturilor comerciale se foloseşte clasificarea în dependenţă de debitor, termen de formare sau termen de achitare. În baza acestor date se fac înregistrări în Registrul Vînzărilor (Anexa 57 ). Registrul menţionat cuprinde informaţie referitoare la denumirea şi codul fiscal al cumparatorului, numărul şi seria documentelor în baza cărora s-a petrecut livrarea, data livrării, cotele TVA, valoarea livrării cu TVA, suma TVA aferent livrării, suma fără TVA.

Livrarea produselor de către întreprinderea

„ AZURIT’’ în urma cărora apar creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale se înfăptuieşte în baza următoarelor documente primare: factura fiscală, bon de încasare, dispoziţie de plată, iar în urma transferului bancar se intocmeşte nota de plata. Ex: În baza facturii fiscale ( Anexa 58 ), la data de 03 martie 2010, SA ,, AZURIT’’ a livrat produse finite clientului său Primaria Sipoteni Călăraşi în valoare de 1820 lei inclusiv TVA. Debit cont 221 ,, Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale’’, subcontul 2211 ,, Facturi primite din ţară’’ – la valoarea totala a bunului livrat inclusiv TVA de 1820 lei Credit cont 611 ,, Venituri din vînzări’’, subcontul 6111 ,, Venituri din vînzarea produselor’’ – la valoarea de vînzare a bunului fără TVA de 1516.67 lei Credit cont 534 ,, Datorii privind decontările cu bugetul’’, subcontul 5342 ,, Datorii privind taxa pe valoare adaugată’’ - la valoare TVA aferent produsului realizat de 303.33 lei Preţurile de vînzare a produselor fabricate la uzina ,, AZURIT’’ sunt prevazute în Lista preţurilor ( Anexa 59 ). Conform acesteia preţul produselor se stabileşte pentru fiece metru pătrat în EURO. O amplă evidenţa a decontărilor cu clienţii este redată în (Anexa 60 ). Pentru formarea rezervelor privind creanţele dubioase este destinat contul de pasiv 222 ,, Corecţii la creanţe dubioase’’. Trebuie de menţionat că societatea ,, AZURIT’’ nu formează astfel de rezereve, şi drept urmare nu ţine evidenţa acestor creanţe. Contul de activ 224 ,, Avansuri pe termen scurt acordate’’ este destinat pentru a ţine evidenţa avansurilor eliberate atît în ţară, cît şi de peste hotare pentru achiziţionarea ulterioară de bunuri sau în 55

alte scopuri. Avansurile sunt acordate în numerar din cont curent sau din casă, fiind însoţite de ordine sau dispoziţii de plată. Ex: În baza ( Anexa 61 ) s-a înregisrtat urmatoarea formulă contabilă: Debit cont 224 ,, Avansuri pe termen scurt acordate’’, subcontul 2241 ,, Avansuri pe termen scurt acordate în ţară’’ – la suma avansului acordat SRL ,,Cupolele de aur’’ în valoare de 15506 lei Credit cont 242 ,, Conturi curente în valuta naţională’’, subcontul 2421 ,, Mijloace băneşti nelegate’’ - la suma avansului acordat SRL ,,Cupolele de aur’’ în valoare de 15506 lei Creanţele privind decontarile cu bugetul reprezintă sumele de bani ce urmează să fie trecute în cont sau primite de la buget pentru impozitele şi taxele achitate. Aceste creanţe apar în cazul efectuării decontărilor cu bugetul privind impozitul pe venit, TVA, accizele,etc. Situaţiile de apariţie a creanţelor depind de specificul operaţiunilor economice, tipul impozitului şi cuprind sumele: 1. Impozitului pe venit plătit în plus, achitat în avans în decursul anului, reţinut la sursa de plată. 2. TVA pentru trecera în cont, TVA de recuperat, TVA calculat de la avansurile primite. 3. Alte impozite şi taxe locale şi republicane achitate în avans sau plătite în plus. 4. Accize aferente procurărilor pentru trecerea ulterioară în cont. Evidenţa analitică se ţine pe tipuri de impozite şi plăţi, pe termene de recuperare a acestora din buget. Pentru evidenţa sintetica a creanţelor privind decontările cu bugetul este destinat contul de activ 225 ,, Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”. În Debit cont 225 se înregistrează avansurile vărsate la buget privind impozitele stabilite de legislaţia în vigoare (făcînd excepţie doar TVA ), sumele plătite în plus la buget, la fel se reflectă şi diferenţele dintre sumele taxei pe valoare adăugată plătită sau de plătit şi primită sau de primit. În Credit cont 225 se reflectă sumele trecute în cont pentru stingerea datoriilor aferente decontărilor cu bugetul efectuate în perioadele de gestiune curente sau ulterioare, precum şi plăţile în plus recuperate din buget. Soldul este debitor şi reprezintă datoriile bugetului de stat faţă de intreprindere la sfîrşitul perioadei de gestiune. Ex: În baza ordinului de plată nr.66 ( Anexa 62 ) emis la data de 01 martie 2010 la contul SA ,, AZURIT’’ a fost încasată suma de 1820 lei pentru livrarea ulterioară a producţiei pe data de 03 martie 2010. În situaţia dată este vorba de un avans primit de la cumpărător, şi respectiv se calculează TVA aferent avansului, după care se va trece-n cont. Debit cont 225 ,, Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”, subcontul 2252 ,, Creanţe pe termen scurt privind taxa pe valoare adaugată’’ – la suma TVA aferent avansului primit în valoare de 303.33 lei Credit cont 534 ,, Datorii privind decontările cu bugetul’’, subcontul 5342 ,, Datorii privind taxa pe valoare adaugată’’ - la valoare TVA aferent avansului primit de 303.33 lei 56

Imediat ce producţia se livrează şi se decontează datoria faţă de cumpărător privind avansul primit cu creanţa acestuia privitor la producţia livrată, TVA calculat anterior se trece-n cont. Debit cont 534 ,, Datorii privind decontările cu bugetul’’, subcontul 5342 ,, Datorii privind taxa pe valoare adaugată’’ - la suma TVA aferent avansului primit de 303.33 lei Credit cont 225 ,, Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”, subcontul 2252 ,, Creanţe pe termen scurt privind taxa pe valoare adaugată’’ – la suma TVA aferent avansului primit în valoare de 303.33 lei Creanţele personalului reprezintă datoriile angajaţilor faţă de întreprindere. Aceste creanţe apar în rezultatul: acordării avansurilor spre decontare, recuperării daunelor materiale, efectuării altor operaţiuni (reţinerii plăţilor în folosul altor persoane, calculării amenzilor, penalităţilor). Evidenţa analitică se ţine pe fiecare angajat, termeni de apariţie şi de achitare a creanţelor. Pentru evidenţa sintetică este destinat contul de activ 227 „ Creanţe pe termen scurt ale personalului”. În Debit cont 227 se reflectă apariţia creanţei, iar în Credit - achitarea acesteia. Soldul este debitor şi reflectă datoria angajatului faţă de întreprindere la sfîrşitul perioadei de gestiune. Adesea la întreprinderi apar creanţe legate de retribuirea muncii. Acestea survin atunci, cînd angajaţilor li se eliberează din casă sume de bani, care apoi se vor scoate din salariul calculat angajatului. Eliberarea avansului este însoţită de lista de plată ( Anexa 63 ), ce atestă ridicarea banilor de catre angajaţi. Ex: În baza listei de plată nr.54 emisă la data de 30 martie 2010 s-a înregistrat urmatoarea formulă contabilă: Debit cont 227 ,, Creanţe pe termen scurt ale personalului”, subcontul 2271 ,, Creanţe pe termen scurt privind retribuirea muncii’’ – la suma avansului acordat de 1000 lei Credit cont 241 ,, Casa’’, subcontul 2411 ,, Casa în valută naţională’’ - la suma avansului acordat de 1000 lei Titularii de avans

sunt angajaţii întreprinderii, cărora li se eliberează mijloace băneşti pentru

acoperirea cheltuielilor viitoare în scopurile stabilite de întreprindere sau pentru procurarea anumitor active şi achitarea anumitor plăţi. Lista titularilor de avans se aprobă prin ordinul conducătorului organizatiei. Datele despre acordarea mijloacelor băneşti titularilor de avans ai societăţii ,, AZURIT’’ sunt prezentate de ( Anexa 64 ), cunform căreia se poate de întocmit urmatoarea formulă contabilă: Debit cont 227 ,, Creanţe pe termen scurt ale personalului”, subcontul 2272 ,, Creanţe pe termen scurt ale titularilor de avans’’ – la suma avansului acordat de 2604.85 lei Credit cont 241 ,, Casa’’, subcontul 2411 ,, Casa în valută naţională’’ - la suma avansului acordat de 2604.85 lei 57

4.9 Contabilitatea mijloacelor băneşti şi a investiţiilor pe termen scurt Mijloacele băneşti sunt considerate activele cu cel mai înalt grad de lichiditate. Acestea sunt reprezentate de disponibilităţile băneşti aflate în casieria întreprinderii, depozite, conturi curente în valută străină sau/şi în valută naţională. Mijloacele băneşti se clasifică în funcţie de urmatoarele criterii: a) în funcţie de locul păstrării şi formele de existenţă: -

mijloace băneşti în numerar;

-

mijloace băneşti în conturi bancare.

b) în funcţie de valuta în care sunt exprimate: -

mijloace băneşti în valută naţională;

-

mijloace băneşti în valută străină.

c) în funcţie de posibilitatea utilizării: -

mijloace băneşti nelegate;

-

mijloace banesti legate.

Evidenţa sintetică privind existenţa şi mişcarea disponibilităţilor băneşti ale întreprinderii se înfăptuieşte cu ajutorul conturilor de activ: 241 „ Casa’’, 242 ,, Conturi curente în valută naţională’’, 243 ,, Conturi curente în valută străină’’, 244 ,, Conturi speciale la bănci’’. În Debitul acestor conturi se reflectă intrarea disponibilităţilor băneşti, iar în Credit – ieşirea lor. În casieria întreprinderii, pe lînga mijloace băneşti pot fi păstrate documente de ordin strict şi alte hîrtii de valoare. Numerarul din casă se păstrează pe bancnote în safeul organizaţiei. Responsabilul de organizarea casei este casierul. Cu acesta se încheie un contract de răspundere materială ( Anexa 65 ). Contractul cuprinde informaţie referitoare la numele/prenumele casierului, obligaţiile angajatului şi ale angajatorului, condiţiile de modificare a contractului, mărimea reparării prejudiciului cauzat angajatorului, termenul de valabilitate al contractului. Astfel, în conformitate cu prevederile contractuale, casierul este obligat să asigure păstrarea şi integritatea mijloacelor băneşti ale organizaţiei, să-şi declare banii personali, să execute lucrări de calitate şi usor de supravegheat. De funcţia sa ţine şi numărarea zilnică a banilor şi întocmirea dării de seamă privind disponibilităţile din 58

casierie. De regulă, recepţia sau predarea numerarului din casă trebuie să fie însoţita de procesul-verbal respectiv. Însa, casierul SA ,, AZURIT’’ nu întocmeşte un astfel de act. La intrarea mijloacelor băneşti în casă se întocmeşte fie dispoziţia de încasare ( Anexa 66 ), fie cecul bancar versoul caruia indica destinaţia disponibilităţilor recepţionate de la bancă. Pentru confirmarea primirii numerarului, chitanţa la dispoziţia de încasare se semnează de contabilul – şef şi de casier şi se certifică prin ştampila casierului. Ex: În conformitate cu dispoziţia de încasare nr.000349, la data de 08 aprilie 2010, a fost încasată datoria clientului privid producţia livrată în valoare de 170 lei. Debit cont 241 ,, Casa’’, subcontul 2411 ,, Casa în valută naţională’’ – la suma de 170 lei Credit cont 221 ,, Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale’’, subcontul 2211 ,, Facturi de primit din ţară’’ – la suma de 170 lei La eliberarea numerarului din casierie se întocmeşte dispoziţie de plată ( Anexa 67 ), care este semnată de către conducătorul şi contabilul-şef al întreprinderii. Ex: În conformitate cu dispoziţia de plată nr.00089, la 06 aprilie 2010, titularului de avans i s-a eliberat 800 lei. Debit cont 532 ,, Datorii faţă de personal privind alte operaţiuni’’, subcontul 5321 ,, Datorii faţă de titularii de avans’’ – la suma de 800 lei Credit cont 241 ,, Casa’’, subcontul 2411 ,, Casa în valută naţională’’ – la suma de 800 lei Înainte ca dispoziţiile de plată şi de încasare să se transmită în casierie, trebuie înregistrate în registrul de evidenţă a lor. La sfîrşitul fiecărei zi casierul este obligat să înregistreze toate dispoziţiile de plată şi de încasare în registrul de casă ( Anexa 68 ). În registrul dat se determină soldul de mijloace băneşti în casierie la începutul zilei, încasările şi ieşirile acestora în cursul zilei, precum şi soldul final la sfîrşitul zilei. Registrul de casă se îndeplineşte în două exemplare dintre care primul rămîne în casierie, iar cel de al doilea exemplar se detaşează de la registru şi se prezintă în contabilitate ca raport, împreună cu documentele anexate. Pentru evidenţa zilnică a încasărilor şi eliberărilor, cît şi a soldului de numerar restant, casierul entităţii întocmeşte darea de seamă privind situaţia casieriei ( Anexa 69). Ex: Conform dării de seamă a casierului din 31 martie 2010, în contabilitate s-a înregistrat urmatoarea formulă contabilă: Debit cont 241 ,, Casa’’, subcontul 2411 ,, Casa în valută natîonală’’ – la valoarea avansului încasat de la cumparatorul ,, Marcenco Sergiu’’ pentru livrarea ulterioară de mărfuri de 2550 lei Credit cont 523 ,, Avansuri pe termen scurt primite’’, subcontul 5231 ,, Avansuri pe termen scurt primite din ţară’’ – la suma avansului primit de 2550 lei Pentru evidenţa mijloacelor în contul curent în valuta naţională se utilizează contul 242. Însa, pentru a putea efectua operaţiuni de depunere, de încasari şi plăţi, întreprinzătorii trebuie să iniţieze 59

procedura de deschidere a contului. Astfel, una dintre persoanele cu drept de semnătura ce va fi indicată în fişa cu specimente de semnături, prezintă copiile legalizate notarial a

urmatoarele

documente: cererea de deschidere a contului, fişa cu specimente de semnături şi amprenta ştampilei, copia certificatului de atribuire a codului fiscal sau copia documentului recunoscut ca atare, copia extrasului din Registrul de stat al persoanelor juridice, copia actului de indentitate al persoanei care prezintă documentele pentru deschiderea contului. Tranzacţiile se efectuează în baza următoarelor documente: dispoziţie de plată, dispoziţie de plată trezorială, dispoziţie de plată acceptată. După fiecare tranzacţie întreprinderea primeşte de la bancă extras de cont ( Anexa 70 ) cu anexarea tuturor documentelor în baza cărora a fost întocmit acest extras. Extrasul de cont permite verificarea egalităţii soldului final debitor de pe contul contabil din registrul contabil cu soldul final pe contul bancar indicat în ultimul extras de cont. Contul curent în valută naţională poate fi completat cu mijloace încasate de la clienti prin virament ( eliberindu-se copia ordinului de plată al plătitorului - Anexa 71), sau din casierie prin prezentarea ordinului de încasare ( Anexa 72 ). Ex: Conform copiei ordinului de plată emis la data de 05 februarie 2010, în contul curent al SA ,, AZURIT’’ s-a transferat suma de 143199 lei pentru producţia livrată. Debit cont 242 ,, Conturi curente în valută naţională’’, subcontul 2421 ,, Mijloace băneşti nelegate’’ – la valoarea încasată a producţiei livrate de 143199 lei Credit cont 611 ,,Venituri din vînzări’’, subcontul 6111 ,,Venituri din vînzarea produselor’’ – la valoarea producţiei vîndute de 143199 lei Ex: În baza ordinului de încasare a numerarului nr.1003311156100000, contul curent în valută naţională al societăţii ,, AZURIT’’ a fost completat cu 320000 lei. Debit cont 242 ,, Conturi curente în valută naţională’’, subcontul 2421 ,, Mijloace băneşti nelegate’’ – la valoarea sumei încasate de 320000 lei Credit cont 241 ,, Casa’’, subcontul 2411 ,, Casa în valută natîonală’’ – la suma de 320000 lei Virarea mijloacelor din cont curent în valută naţională este însoţită de ordinul de plată ( Anexa 73 ). Ex: În baza ordinului de plată nr.170, la data de 08 aprilie 2010 a fost achitată datoria faţă de Union Fenosa pentru energia electrica consumată în valoare de 74523.15 lei. Debit cont 521 ,, Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale’’, subcontul 5211 ,, Facturi de achitat în ţară’’ – la valoarea datoriei pentru energia consumata de 74523.15 lei Credit cont 242 ,, Conturi curente în valută naţională’’, subcontul 2421 ,, Mijloace băneşti nelegate’’ – la valoarea datoriei achitate de 74523.15 lei Totadată în Creditul acestui cont se reflectă şi suma necesară pentru procurarea de valuta straină.

60

Ex: În extrasul de cont în valută naţională de la 30 martie 2010 se observă ca s-a procurat 3150 de USD, echivalentul căruia în lei conform cursului stabilit de banca comerciala a fost de 12.4800 lei/1 USD, iar de BNM de 12.4168 lei/1 USD. Debit cont 243 ,, Conturi curente în valuta străină’’, subcontul 2431 ,, Conturi valutare în ţară’’ – la valoarea valutei achiziţionate la cursul oficial în suma de 39112.92 lei ( 3150 USD x 12.4168 lei/1 USD ) Pîna la recepţionarea facturii de expediţie de la bancă, contabilii SA ,, AZURIT’’ reflectă diferenţa negativă de curs valutar nu la contul 7223 ,, Cheltuieli privind diferenţele de curs valutar’’, ci la contul 5393 ,, Datorii pe termen scurt faţă de alţi creditori’’. Debit cont 539 ,, Alte datorii pe termen scurt’’, subcontul 5393 ,, Datorii pe termen scurt faţă de alţi creditori’’ – la diferenţa de curs aferent procurării de valută în suma de 199.08 lei ( 39312 lei 39112.92 lei ) După recepţionarea facturii de expediţie a băncii, contabilii uzinei ,,AZURIT’’ trec diferenţa de curs valutar la cheltuieli generale şi administrative. Credit cont 242 ,, Conturi curente în valută naţională’’, subcontul 2421 ,, Mijloace băneşti nelegate’’ – la valoarea valutei achiziţionate la cursul stabilit de banca comercială în suma de 39312 lei ( 3150 USD x 12.4800 lei/1 USD ) Este necesar de menţionat că pentru serviciile prestate de bancă, titularul de cont achită comision. Marimea comisionului la fel este reflectată în extrasul de cont curent în valuta natională. Ex: În conformitate cu extrasul de cont în valută naţională de la 30 martie 2010, s-a reţinut un comision pentru serviciile bancare în valoare de 18 lei. Debit cont 539 ,, Alte datorii pe termen scurt’’, subcontul 5393 ,, Datorii pe termen scurt faţă de alţi creditori’’ – la suma comisionului reţinut de 18 lei Dupa primirea facturii de expediţie, valoarea comisionului reţinut se trece la cheltuieli generale şi administrative. Credit cont 242 ,, Conturi curente în valută naţională’’, subcontul 2421 ,, Mijloace băneşti nelegate’’ – la suma comisionului achitat de 18 lei Pentru evidenţa disponibilităţilor în valută se utilizeaza contul 243 ,, Conturi curente în valută străină’’. Tranzacţiile din contul dat sunt reflectate în extrasul de cont curent în valută străină ( Anexa 74 ). La iniţierea tranzacţiilor în valută străină, întreprinderile procură valută prezentînd cererea de cumpărare a valutei ( Anexa 75 ). Acest act include informaţia cu privire la data procurării, denumirea valutei, cantitatea de valută, cursul de schimb oficial şi cel stabilit de banca comercială. Ex: În urma prezentării la data de 30 martie 2010 a cererii de cumpărare a valutei nr.38, s-a procurat 3150 USD. 61

Debit cont 243 ,, Conturi curente în valută străină’’, subcontul 2431 ,, Conturi valutare în ţară’’ – la valoarea valutei achiziţionate la cursul oficial în sumă de 39112.92 lei ( 3150 USD x 12.4168 lei/1 USD ) Credit cont 242 ,, Conturi curente în valută naţională’’, subcontul 2421 ,, Mijloace băneşti nelegate’’ – la suma achitată pentru achiziţionarea de valută străină în valoare de 39112.92 lei Virarea de valută străină este însoţită de emiterea ordinului de plată în valută străină ( Anexa 76 ). Ex: În baza ordinului de plată în valută străină nr.16 din 30 martie 2010, s-a virat mijloace băneşti în vederea stingerii datoriei în mărime de 70% faţă de furnizor pentru materia primă primită. Debit cont 521 ,, Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale’’, subcontul 5212 ,, Facturi de achitat în străinătate’’ – la valoarea materiei prime procurate în mărime de 70% în suma de 39112.92 lei ( 3150 USD x 12.4168 lei/1 USD-cursul oficial ) Credit cont 243 ,, Conturi curente în valută străină’’, subcontul 2431 ,, Conturi valutare în ţară’’ – la suma de 39112.92 lei În componenţa investiţiilor pe termen scurt se include obligaţiuni şi alte hîrtii de valoare cu termenul de deţinere mai mic de un an de zile. Contabilitatea investiţiilor pe termen scurt se ţine în conformitate cu

Standardul naţional de contabilitate 25 ,, Contabilitatea investiţiilor’’

( S.N.C. 25 ) şi Standardul naţional de contabilitate 28 ,, Contabilitatea investiţiilor

în

întreprinderile asociate’’ ( S.N.C. 28 ). Contabilitatea acestor investiţii se reflectă în următoarele conturi: 231 ,, Invesţii pe termen scurt în părţi nelegate’’, 232 ,, Investiţii pe termen scurt în părţi legate’’, 233 ,, Diminuarea valorii investiţiilor pe termen scurt’’. În conformitate cu S.N.C. 25, investiţiile pe termen scurt se reflectă în bilanţ la valoarea cea mai mică dintre valoarea de intrare şi valoarea de piaţă. Valoarea de bilanţ a acestora se determina după una din următoarele metode: a) în ansamblu pe portofoliul de investiţii; b) pe categoriile investiţiilor; c) pe fiecare investiţie concreta. Contabilitatea altor operaţiuni ce ţin de investiţiile pe termen scurt se ţine similar investiţiilor pe termen lung ce a fost descrisă in subcapitolul 3.3 al prezentei lucrări. Trebuie de menţionat că în perioada analizată, SA ,, AZURIT’’ nu a înregistrat astfel de active.

62

3.10. Contabilitatea capitalului propriu Capitalul propriu reprezintă o totalitate de surse proprii de finanţare a activităţii economicofinanciare a unităţii economice şi poate fi determinat ca diferenţă dintre activele întreprinderii şi datoriile acesteia. Marimea şi modul de formare al capitalului propriu este reglementat de urmatoarele acte normative: 1.

Codul fiscal;

2.

Legea RM „Cu privire la Societatile pe Actiuni”, nr.1134-XIII din 02.04.1997; 3. Standardele naţionale de contabilitate, în special: S.N.C. 12 „Contabilitatea impozitului pe venit”; S.N.C. 13 „ Activele nemateriale”; S.N.C. 16 „ Contabilitatea activelor materiale pe termen lung”; S.N.C. 17,, Contabilitatea arendei’. În conformitate cu Planul de conturi contabile al activităţii economico-financiare, capitalul propriu în componenţa sa cuprinde: capital statutar, capital suplimentar, capital nevărsat, capital retras, rezerve, profit nerepartizat ( pierdere neacoperită ), capital secundar şi rezultat financiar total. Conform prevederilor Politicii de contabilitate a SA ,, AZURIT’’, capitalul său propriu este compus din capital statutar şi profit nerepartizat ( pierdere neacopeită ) a anului de gestiune şi a anilor precedenţi. Capitalul statutar constituie aportul proprietarilor în patrimoniul întreprinderii. Acest aport se depune în contul achitării cotelor de participaţie şi se reflectata

în contabilitate în momentul

înregistrării de stat a întreprinderii pentru a asigura activitatea statutară a întreprinderii. Modul de formare a capitalului statutar este reglementat de acte legislative ai R. Moldova şi actele de constituire a întreprinderii. Aporturile în capitalul statutar pot fi: mijloace băneşti, hîrtii de valoare plătite în întregime, alte bunuri. Conform Planului de conturi contabile al SA ,, AZURTIT’’ şi/sau Raportului său financiar, capitalul statutar al entităţii are mărimea de 10000000 lei, adică 500000 acţiuni cu cîte 20 lei o acţiune. Pentru generalizarea informaţiei privind situaţia şi mişcarea capitalului statutar este destinat contul de pasiv 311 ,, Capital statutar’’. În Credit cont 311 se reflectă formarea şi majorarea capitalului, iar în Debit – mişcorarea ( anularea acţiunilor ). 63

Ex: La entitatea ,, AZURIT’’ capitalul statutar a fost depus în mărime de 10000000 lei sub formă de mijloace băneşti: Debit cont 242 ,, Conturi curente în valută naţională’’, subcontul 2422 ,, Mijloace băneşti legate’’ – la suma aportului depus în valoare de 10000000 lei Credit cont 311 ,, Capital statutar’’- la valoarea capitalului format de 10000000 lei Mărimea capitalului statutar poate fi modificată numai conform deciziei Adunării generale a acţionarilor, însa pe parcursul perioadei analizate, la entitatea ,, AZURIT’’ nu s-au înregistrat astfel de modificări. Capitalul suplimentar este compus din diferenţe dintre valoarea nominală şi cea efectivă aferentă aportului de capital social, cît şi diferenţe de curs aferente aporturilor valutare în capitalul statutar. Pentru evidenţa capitalului suplimentar este prevăzut contul de pasiv 312 ,, Capital suplimentar’’. În Credit cont 312 se reflectă diferenţa de curs favorabilă aferentă mijloacelor depuse în capitalul statutar, diferenţa pozitivă dintre valoarea propriilor acţiuni vîndute şi valoarea nominală a lor, iar Debitul acestui cont reflectă diferenţa negativă dintre valoarea nominală a acţiunilor şi cea de piaţă în cazul emiterii ( plasarii ), micşorarea capitalului statutar ca rezultat a majorării valorii propriilor acţiuni răscumpărate. Capital nevărsat include sumele aporturilor la capital neachitate. Pentru avidenţa acestuia se utilizează contul de pasiv 313 ,, Capital nevărsat’’. În Credit cont 313 se reflectă mărimea aportului nedepus în capitalul statutar al organizaţiei sau depunerea acestuia în cont provizoriu în momentul înregistrării organizaţiei. În Debit cont 313 se reflectă vărsarea aportului în capital ( înregistrarea entităţii ), emiterea de acţiuni, constatarea majorării capitalului suplimentar ca rezultat a diferenţei pozitive dintre valoarea nominală şi cea venală a acţiunilor plasate. Capital retras reprezintă valoarea acţiunilor proprii răscumpărate de întreprindere de la proprii acţionari. Acesta se ţine la evidenţa contabilă cu ajutorul contului de pasiv 314 ,, Capital retras’’. În Credit cont 314 se reflectă anularea propriilor acţiuni răscumpărate, iar în Debit – răscumpărarea acţiunilor în limita valorii acestora. În corespundere cu legislaţia în vigoare (Legea cu privire la Societăţile pe acţiuni), agenţii economici sunt obligaţi să creeze rezerve, care se tratează ca o măsura de precauţie pentru înlaturarea dereglărilor în desfăşurarea normală a activităţii financiare şi de producţie. În ansamblu rezervele întreprinderii din componenţa capitalului propriu se divizează in 3 categorii: rezerve stabilite de legislaţie, rezerve prevăzute de statut şi alte rezeve. Din prima grupă fac parte rezervele, a căror mărime, surse de formare şi scopuri de utilizare sunt stabilite de legislaţia în vigoare. Societăţile pe acţiuni sunt obligate sa creeze capital de rezervă care trebuie să constituie 15% din mărimea capitalului statutar. Grupa a doua cuprinde rezervele, a căror creare, scop şi mărime sunt prevăzute de statutul întreprinderii (rezerve pentru dezvoltarea producţiei întreprinderii). Din categoria altor rezerve fac 64

parte rezervele, a căror creare nu este prevăzuta de statut, dar este efectuată conform deciziei Adunării generale a acţionarilor sau a altui organ autorizat de conducere. Pentru evidenţa acestor rezerve sunt utilizate următoarele conturi contabile de pasiv: 321 ,, Rezerve prevăzute de legislaţie’’, 322 ,, Rezerve prevăzute de statut’’, 323 ,, Alte rezerve’’. SA ,, AZURIT’’ a înregistrat rezerve prevazute de legislaţie şi alte rezerve. Ex: Pentru anul 2009, SA ,, AZURIT’’ a format rezerve prevăzute de legislaţie şi alte rezerve din contul profitului nerepartizat al anilor precedenţi în valoare de 13786 lei şi 4822548 lei. 1)

Debit cont 332 ,, Profit nerepartizat ( pierdere neacoperită ) al anilor precedenţi’’, subcontul 3321

,, Profit nerepartizat al anilor precedenţi’’ – la valoarea rezervei formate de 13786 lei Credit cont 321 ,, Rezerve prevăzute de legislaţie’’ – la valoarea rezervei prevăzute de legislaţie formate de 13786 lei 2)

Debit cont 332 ,, Profit nerepartizat ( pierdere neacoperită ) al anilor precedentî’’, subcontul 3321

,, Profit nerepartizat al anilor precedentî’’ – la valoarea rezervei formate de 4822548 lei Credit cont 323 ,, Alte rezerve’’ – la valoarea altor rezerve formate de 4822548 lei Este necesar de spus că toate rezervele menţionate mai sus se fac prin defalcările beneficiului net rămas la întreprindere după impozitare. Profitul sau pierderdrea societăţii se stabileşte în conformitate cu legislaţia în vigoare. Profitul nerepartizat ( pierdere neacoperită ) al anilor precedenţi se reflectă în contabilitate separat pe anul curent de gestiune şi precedent. Profitul net (pierderea netă) reprezintă rezultatul financiar al perioadei de gestiune după impozitare. Evidenţa sintetică a acestora se ţine în conturile de pasiv 332 ,, Profit nerepartizat ( pierdere neacoperită ) al anilor precedentî’’ si 333 ,, Profit net ( pierdere netă ) al perioadei de gestiune’’. În Creditul acestor conturi se reflectă creşterea profitului, iar în Debit – creşterea pierderii sau/şi utilizarea profitului. Ex: La începutul anului 2009, profitul net al SA ,, AZURIT înregistrat în 2008 în valoare de 7083416 lei a trecut la categoria profitului nerepartizat. Debit cont 333 ,, Profit net ( pierdere netă ) al perioadei de gestiune’’, subcontul 3331 ,, Profit net al perioadei de gestiune’’- la valoarea profitului net al perioadei de gestiune transmis la categoria profitului nerepartizat al anilor precedenţi de 7083416 lei Credit 332 ,, Profit nerepartizat ( pierdere neacoperită ) al anilor precedentî’’, subcontul 3321 ,, Profit nerepartizat al anilor precedenţi’’ – la valoarea profitului net recepţionat de 7083416 lei Este necesar de menţionat că în componenţa profitului ( pierderii ) net al perioadei de gestiune se include datele contului 351 „ Rezultat financiar total’’. Contul dat este de pasiv, şi deci Creditul contului reflectă valoarea totală a veniturilor pe toate tipurile de activităţi, acumulate pe parcursul anului de gestiune, iar Debitul – suma totală de cheltuieli. 65

Ex: În baza Raportului de profit şi pierderi ( Anexa 6 ) al uzinei ,, AZURIT’’ la finele anului 2009 s-a înregistrat un profit net în valoare de 454677 lei. a ) închiderea la sfîrşitul anului conturile de venituri: Debit cont 611 „ Venituri din vînzări’’ - 37124469 lei Debit cont 612 „Alte venituri operaţionale” - 2921815 lei Debit cont 621 „Venituri din activitatea de investiţii” - 0 lei Debit cont 622 „ Venituri din activitatea financiară’’ - 179011 lei Credit cont 351 „ Rezultatul financiar total’’ -

40225295 lei

b) închiderea la sfîrşitul anului a conturilor de cheltuieli: Debit cont 351 „ Rezultatul financiar total’’ - 39710404 lei Credit cont 711. „ Costul vînzărilor’’ - 31053755 lei Credit cont 712 „ Cheltuieli comerciale’’ - 577260 lei Credit cont 713 „ Cheltuieli generale şi administrative’’ - 4057379 lei Credit cont 714 „ Alte cheltuieli operaţionale’’ - 2241273 lei Credit cont 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii” - 0 lei Credit cont 722 „ Cheltuieli ale activităţii financiare’’ - 1780737 lei c) determinarea soldului creditor al contului 351 ( PPGPI ): Credit cont 351 – Debit cont 351( 40225295 lei – 39710404 lei = 514891 lei ) d) determinarea profitului net al perioadei de gestune: soldul creditor al contului 351 - cheltuieli privind impozitul pe venit ( 514891 lei – 60214 lei = 454677 lei ) Reflectarea în conturi contabile a formării profitului net al perioadei de gestiune: 1) Debit cont 351 „ Rezultatul financiar total’’ – la valoarea cheltuielilor privind impozitul pe venit de 60214 lei Credit cont 731 ,, Cheltuieli ( economii ) privind impozitul pe venit’’ – la valoarea impozitului pe venit închis la rezultatul financiar de 60214 lei 2) Debit cont 351 „ Rezultatul financiar total’’ – la valoarea profitului net al perioadei de gestiune calculat în suma de 454677 lei Credit cont 333 „ Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune’’, subcontul 3331 ,, Profit net al perioadei de gestiune’’ – la valoarea profitului net de 454677 lei Decizia de repartizare a profitului net este luată de către Adunarea generală a asociaţilor. Profitul net poate fi folocit în următoarele scopuri: -

acoperirea pierderii din anii precedenţi;

-

formarea capitalului de rezervă;

-

investirea în vederea dezvoltării producţiei; 66

-

premierea lucrătorilor. Capitalul secundar este considerat o parte componentă a capitalului propriu şi cuprinde-n

componenţa sa: diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung şi subvenţii. Modul de determinare a diferenţelor din reevaluarea activelor pe termen lung este reglementat de S.N.C 16 şi S.N.C. 25. Pentru evidenţa acestor diferenţe este destinat contul de pasiv 341

,, Diferenţe din reevaluarea

activelor pe termen lung’’. În Credit cont 341 se reflectă sumele pozitive rezultate din reevaluare, iar în Debit – sumele negative. Ex: În baza Raportului privind fluxul capitalului propriu şi a datelor din (Anexa 77 ) a fost întocmită urmatoarea înregistrare contabilă privind rezultatul negativ al reevaluarii activelor materiale pe termen lung: Debit cont 341 ,, Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung’’, subcontul 3412 ,, Diferenţe din reevaluarea activelor materiale pe termen lung’’ – la valoarea diferenţei din reevaluare de 413611.15 lei Credit cont 123 ,, Mijloace fixe’’ – la valoarea de 413611.15 lei Subvenţiile reprezintă asistenţa acordată întreprinderilor de către guvern sau alte organisme ale statului. Modul de determinare şi clasificare este reglementat de Standardul national de contabilitate 20 ,, Contabilitatea subvenţiilor de stat şi publicitatea asistenţei de stat’’ (S.N.C. 20 ). Acestea pot fi primite sub formă bănească şi/sau materială. Scopul poate fi: finanţarea investiţiilor, acoperirea diferenţei dintre costul producţiei şi preţul de vînzare ş.a. Evidenţa sintetică a subvenţiilor se ţine la contul de pasiv 342. Este necesar de remarcat că la bunurile primite în calitate de subvenţii şi contabilizate la contul 342 nu figurează TVA. SA ,, AZURIT’’ nu a înregistrat subvenţii nici în perioada analizată, nici anterior.

67

3.11. Contabilitatea datoriilor Datoriile reprezintă angajamente de plată ale întreprinderii faţă de furnizorii pentru bunurile procurate şi serviciile prestate, faţă de stat privind plata impozitelor şi taxelor, faţă de alte persoane juridice şi fizice. Contabilitatea datoriilor este reglementată de careva acte legislativ-normative, şi anume: Legea RM cu privire la „Leasing” nr.59-XVI din 28.04.2005; Standardul naţional de contabilitate 13 „Activele nemateriale” (S.N.C. 13); Standardul naţional de contabilitate 16 „Contabilitatea activelor materiale pe termen lung” (S.N.C. 16); Standardul naţional de contabilitate 17,, Contabilitatea arendei’’ (S.N.C. 17); Standardul naţional de contabilitate 23 ,, Cheltuieli

privind împrumuturile” (S.N.C. 23); Standardul naţional de contabilitate 21

,, Efectele variaţiilor cursurilor valutare’’ ( S.N.C. 21 ); Standardul naţional de contabilitate 18 ,, Venitul’’ ( S.N.C. 18 ); Codul muncii; Codul civil al RM; Legea salarizării nr.847-XV din 14.02.2002; Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2010; Legea cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală nr.1593-XV din 26.12.2002; Legea fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală pentru anul 2010. În contabilitate şi în rapoartele financiare, datoriile se clasifică dupa următoarele criterii: 1) După conţinutul economic: datorii financiare, datorii comerciale, datorii calculate; 2) În funcţie de termenul de achitare: datorii pe termen lung şi datorii pe termen scurt. Datoriile financiare cuprind credite bancare şi împrumuturi, care se divid în credite şi împrumuturi pe termen lung şi scurt. Evidenţa acestor datorii se ţine cu ajutorul conturilor de pasiv, ca: 411 ,, Credite bancare pe termen lung’’, 412 ,, Credite bancare pe termen lung pentru salariaţi’’, 413 ,, Împrumuturi pe termen lung’’, 414 ,, Alte datorii financiare pe termen lung’’, 511 ,, Credite bancare pe termen scurt’’, 512 ,, Credite bancare pe termen scurt pentru salariaţi’’, 513 ,, Împrumuturi pe termen scurt’’, 516 ,, Alte datorii financiare pe termen scurt’’. În Creditul acestor conturi se reflectă sumele creditelor şi împrumuturilor primite, iar Debitul – rambursarea lor. Pentru a putea beneficia de credite bancare pe termen lung sau/şi pe termen scurt, persoanele juridice rezidente în R.Moldova trebuie să prezinte la bancă urmatoarele documenete: cererea în care se indică denumirea, adresa solicitantului, termenul, suma creditului, scopul şi garanţia acordată; Bilanţul 68

contabil; Raportul de profit şi pierderi; Business plan ş.a. Creditul se acordă în baza negocierilor cu banca comercială în funcţie de situaţia economico-financiară şi a garanţiilor materiale. În baza analizei pachetului de documente, lucrătorii din secţia de credite a bancii iau decizii referitoare la acordarea creditului. Dacă se decide acordarea creditului solicitat, atunci se deschide un cont de credit personal şi se încheie acordul ( contractul ) de creditare şi contractul cu privire la garanţii. În contractul de creditare se reflectă drepturile şi obligaţiile părţilor, termenul de acordare, mărimea dobînzii, termenul de achitare a dobînzii ( lunar, trimestrial, semestrial sau anual ), termenul de rambursare a creditului, sancţiunile în caz de nerambursare. Totodată, banca întocmeşte şi prezintă debitorului graficul plăţilor în care se indică rata dobînzii şi a comisionului exprimată în procente, suma creditul rambursat în rate, mărimea dobînzii şi a comisionului achitată lunar, suma restantă a creditului. În general, procedura de acordare a creditului bancar include: 1) solicitarea creditului, prezentînd pachetul de documente; 2) negocierea şi aprobarea creditului; 3) analiza situaţiei economico-financiare a solicitantului; 4) derularea creditului, acordarea şi rambursarea; 5 )controlul şi supravegherea băncii. Odată ce solicitantul juridic beneficiază de creditul bancar, acesta îl contabilizează urmărind urmatoarele momente: 1) gajarea bunurilor; 2 )apariţia datoriei financiare pe termen lung şi scurt; 3 ) reflectarea cheltuielilor privind dobînda calculată; 4 ) reflectarea cheltuielilor anticipate pentru comisionul lunar calculat privind gestiunea portofoliului de credit; 5 ) reflectarea la sfîrşitul anului de gestiune a plăţilor anticipate pe termen scurt şi formarea provizioanelor privind dobînda sau penalităţile de întîrziere, în caz că aceasta se practică la întreprindere; 7) scoaterea de sub gaj a activelor şi stornarea provizioanelor nefolosite în cazul rambursării creditului. Ex: SA ,, AZURIT’’ în anul 2009 a beneficiat de un credit bancar pe un termen de 6 luni de la Mobiasbank în valoare de 547427 lei. Rata dobînzii anuală aferentă creditului primit este de 25%. Dobînda se achită lunar. Creditul se rambursează la sfîrşitul termenului de acordare a creditului. 1)

Debit cont 242 ,, Conturi curente în valută naţională’’ – la suma creditului bancar încasat de

547427 lei Credit cont 511 ,, Credite bancare pe termen scurt’’, subcontul 5111 ,, Credite bancare pe termen scurt în valută naţională’’ – la valoarea creditului bancar solicitat de 547427 lei Mărimea lunară a dobînzii se calculează după urmatoare formulă matematică: Suma creditului x rata dobînzii în procente x nr. de zile în luna 547427x Dobînda lunara = --------------------------------------------------------------------------------- = ---------------365 sau 366 zile x 100 365 zile x x 25% x 30 zile ( aprilie ) ------------------------------- = 5084.12 lei/luna x 100 Mărimea totală a dobînzii pe 6 luni = Dobînda lunara x nr. luni de deţinere a creditului bancar = 5084.12 lei/luna x 6 luni =30504.70 lei 69

2)

Debit cont 539 ,, Alte datorii pe termen scurt’’, subcontul 5393 ,, Datorii pe termen scurt faţă de

alţi creditori’’ – la suma dobînzii lunare reţinute în valoare de 5084.70 lei Credit cont 242 ,, Conturi curente în valută naţională’’ - la valoarea plăţii lunare a dobînzii de 5084.70 lei 3)

Debit cont 714 ,, Alte cheltuieli operaţionale’’, subcontul 7145 ,, Cheltuieli privind dobînzile

pentru credite şi împrumuturi’’ – la valoarea cheltuielilor perioadei de gestiune aferente dobînzii lunare calculate de 5084.70 lei Credit cont 539 ,, Alte datorii pe termen scurt’’, subcontul 5393 ,, Datorii pe termen scurt faţă de alţi creditori’’ – la valoarea dobînzii lunare calculate aferentă creditului bancar în suma de 5084.70 lei Modul de contabilizare a calculării şi reţinerii comisionului pentru serviciile prestate de bancă este similar celui de calculare şi achitare a dobînzii. În literatura de specialitate, dobînda şi comisionul total calculat aferent creditului încasat se reflectă ca cheltuieli anticipate curente, care apoi se constată ca cheltuieli ale perioadei de gestiune, iar plata lunară a acestoră se reflectă ca alte creanţe pe termen scurt, ce ulterior în momentul recepţionarii facturii de expediţie privind serviciile financiare prestate de banca comercială micşorează datoria faţă de bancă pentru dobînda şi comisionul total calculat la suma dobînzii şi comisionului lunar achitat. 4)

Debit cont 511 ,, Credite bancare pe termen scurt’’, subcontul 5111 ,, Credite bancare pe termen

scurt în valută naţională’’ – la valoarea creditului bancar rambursat de 547427 lei Credit cont 242 ,, Conturi curente în valută naţională’’ – la suma creditului bancar rambursat de 547427 lei Este necesar de menţionat că la acordarea creditelor şi împrumuturilor cu dobînda pentru procurarea activelor pe termen lung, construcţia lor, dobînda calculată pîna la darea în exploatare a acestor active se va include în costul lor. Datoriile comerciale cuprind angajamentele de plată ale întreprinderii faţă de furnizorii pentru activele procurate, avansurile primite ,etc. Pentru evidenţa sintetică a datoriilor comerciale sunt utilizate conturile de pasiv: 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, 522 ,, Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate’’, 523 „Avansuri pe termen scurt primite”. Evidenţa analitică a datoriilor comerciale se ţine pe fiecare furnizor, antreprenor, creditor, pe termene de apariţie şi de stingere a datoriilor. Documentul de baza ce justifica apariţia datoriilor privind facturile comerciale serveşte factura fiscală. Ex: La 06 aprilie 2010, SA ,,AZURIT’’ a achiziţionat 10 furtune de la SRL ,,Stefsorta’’ în valoare de 800 lei inclusiv TVA ( Anexa 78 ). Debit cont 211 ,, Materiale’’ – la valoarea materialelor achiziţionate fără TVA de 666.67 lei 70

Debit cont 534 ,, Datorii privind decontările cu bugetul’’, subcontul 5342 ,, Datorii privind taxa pe valoare adaugată’’ – la suma TVA aferent costului de procurare a materialelor în valoare de 133.33 lei Credit cont 521 ,, Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale’’, subcontul 5211

,, Facturi de achitat în ţară’’ – la valoare de achiziţie a materialelor inclusiv TVA de 800

lei Creanţele privind facturile comerciale pot fi stinse ca urmare a achitării datoriei din contul mijloacelor băneşti, din contul creanţei comerciale, din contul creditelor ş.a. Ex: În conformitate cu datele decontului de avans nr. 48 ( Anexa 79 ) emis la data de 07 aprilie 2010, din contul titularului de avans a fost achitată datoria faţă de SRL ,,Stefsorta’’ privind materialele achiziţionate în baza facturii fiscale SW2770290. Debit cont 521 ,, Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale’’, subcontul 5211

,, Facturi de achitat în ţară’’ – la valoare totala a datoriei inclusiv TVA faţă de furnizor de

800 lei Credit cont 532 ,, Datorii faţă de personal privind alte operaţii’’, subcontul 5321 ,, Datorii faţă de titularul de avans’’ – la valoarea datoriei totale privind materialele procurate de 800 lei Este necesar de menţionat, că în cazul decontării cu nerezidenţii apar diferenţe de curs valutar atît pozitive, cît şi negative. În cazul achizitîonarii activelor pe termen lung şi/sau scurt, diferenţele de curs pentru activele pe termen lung se includ în costul lor pîna la darea în exploatare, iar pentru cele curente pîna la determinarea costului lor de procurare. În cazul în care se încheie contract în valuta străină, diferenţele de curs ce apar nu se consideră ca diferenţe de curs, ci ca o ajustare a preţului. Evidenţa analitică şi sintetică privind decontările cu furnizorii este prevăzută în ( Anexa 80 ). Pentru evidenţa avansurilor pe termen scurt primite este destinat contul 523 ,, Avansuri pe termen scurt primite’’. Acesta cuprinde în componenţa sa avansuri primite din ţară şi din străinătate. Ex: Conform ( Anexa 69 ), la 31 martie 2010, în contabilitatea uzinei ,, AZURIT’’ s-a înregistrat urmatoarea formulă contabilă: 1)

Debit cont 241 ,, Casa’’, subcontul 2411 ,, Casa în valută naţională’’ – la valoarea avansului

încasat de la cumparatorul ,, Marcenco Sergiu’’ pentru livrarea ulterioară de mărfuri de 2550 lei Credit cont 523 ,, Avansuri pe termen scurt primite’’, subcontul 5231 ,, Avansuri pe termen scurt primite din ţară’’ – la suma avansului primit de 2550 lei 2)

Debit cont 225 ,, Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul’’, sucontul 2252

,, Creanţe pe termen scurt privind taxa pe valoare adaugată’’ – la valoarea TVA aferenta avansului primit de 425 lei ( 2550 lei : 6 ) 71

Credit cont 534 ,, Datorii privind decontările cu bugetul’’, subcontul 5342 ,, Datorii privind taxa pe valoare adaugată’’ – la suma TVA aferent avansului primit de 425 lei 3)

Debit cont 523 ,, Avansuri pe termen scurt primite’’, subcontul 5231 ,, Avansuri pe termen scurt

primite din ţară’’ – la valoarea diminuării creanţei privind realizarea producţiei finite în mărimea avansului primit de 2550 lei Credit cont 221 ,, Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale’’, subcontul 2211 ,, Facturi de primit din ţară’’ – la valoarea decontării în limita avansului primit de 2550 lei 4)

Debit cont 534 ,, Datorii privind decontările cu bugetul’’, subcontul 5342 ,, Datorii privind taxa pe

valoare adaugată’’ – la suma TVA aferentă avansului primit trecută-n cont în mărime de 425 lei Credit cont 225 ,, Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul’’, sucontul 2252 ,, Creanţe pe termen scurt privind taxa pe valoare adaugată’’ – la suma TVA aferentă avansului primit trecută-n cont în mărime de 425 lei Pentru evidenţa datoriilor faţă de personal sunt destinate următoarele conturi de pasiv: 531 ,, Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii’’ şi 532 ,, Datorii faţă de personal privind alte operaţii’’. În Credit cont 531 se reflectă salariul calculat angajaţilor întreprinderii, iar în Debit – sumele achitate şi reţinute. Din cele expuse ne dăm seama că procesul de salarizare este compus din două etape: calcularea şi achitarea plăţilor salariale. Calcularea salariului se reflectă la unul din conturile de consumuri şi cheltuieli, în funcţie de destinaţia serviciului prestat de angajat. Ex: Conform ( Anexa 81 ), salariul calculat pentru aprilie 2010 membrului administraţiei SA ,, AZURIT’’ Apostol Victor Mircea a fost de 5221.56 lei. I. Calcularea salariului angajatului Apostol Victor Mircea: 1)

Debit cont 713 ,, Cheltuieli generale şi administrative’’, subcontul 7133 ,, Cheltuieli de întreţinere

a personalului administrativ şi de conducere’’ – la suma salariului calculat de 5221.56 lei Credit cont 531 ,, Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii’’, subcontul 5311 ,, Datorii privind retribuirea muncii’’ - la suma salariului datorat angajatului de 5221.56 2)

Debit cont 713 ,, Cheltuieli generale şi administrative’’, subcontul 7134 ,, Impozite, taxe şi plăţi,

cu excepţia impozitului pe venit’’ – la valoarea contribuţiei de asigurări sociale datorată de angajator în suma de 1200.96 lei ( 5221.56 lei x 23%) Credit cont 533 ,, Datorii privind asigurările’’, subcontul 5331 ,, Datorii faţă de Fondul social’’ – la suma datoriei privind asigurările sociale datorate statului de 1200.96 lei 3)

Debit cont 713 ,, Cheltuieli generale şi administrative’’, subcontul 7134 ,, Impozite, taxe şi plăţi,

cu excepţia impozitului pe venit’’ – la suma contribuţiei de asigurări medicale ce este suportată de patron în mărime de 182.75 lei ( 5221.56 lei x 3,5%) 72

Credit cont 535 ,, Datorii preliminate’’, subcontul 5353 ,, Datorii preliminate privind primele de asigurare obligatorie de asistenţa medicală’’ - la suma contribuţiei de asigurări medicale ce urmează a fi achitată de angajator de 182.75 lei 4)

Debit cont 227 ,, Creanţe pe termen scurt ale personalului’’, subcontul 2275 ,, Creanţe pe termen

scurt ale personalului privind alte operaţii’’ – la mărimea fondului de pensii de la salariul calculat în valoare de 313.29 lei ( 5221.56 lei x 6%) Credit cont 533 ,, Datorii privind asigurările’’, subcontul 5331 ,, Datorii faţă de Fondul social’’ – la suma fondului de pensii calculat de la salariu în mărime de 313.29 lei II. Eliberarea salariului: 1)

Debit cont 531 ,, Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii’’, subcontul 5311

,, Datorii privind retribuirea muncii’’ – la suma salariului îndreptat spre plată de 5221.56 lei Credit cont 531 ,, Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii’’, subcontul 5312 ,, Datorii faţă de deponenţi’’ - la suma salariului spre plată în mărime de 5221.56 lei 2) 5312

Debit cont 531 ,, Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii’’, subcontul ,, Datorii faţă de deponenţi’’ – la mărimea reţinerii privind fondul de pensie aferent

salariul calculat de 313.29 lei Credit cont 227 ,, Creanţe pe termen scurt ale personalului’’, subcontul 2275 ,, Creanţe pe termen scurt ale personalului privind alte operaţii’’ – la mărimea fondului de pensii reţinut din salariul angajatului de 313.29 lei 3)

Debit cont 535 ,, Datorii preliminate’’, subcontul 5353 ,, Datorii preliminate privind primele de

asigurare obligatorie de asisţentă medicală’’ – la mărimea datoriei constatate faţă de buget privind contribuţia obligatorie de asigurare medicală achitată de angajator de 182.75 lei Credit cont 533 ,, Datorii privind asigurările’’, subcontul 5333 ,, Datorii privind asigurarea medicală’’ – la mărimea contribuţiei obligatorie de asigurare medicală achitată de angajator de 182.75 lei 4)

Debit cont 531 ,,

Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii’’, subcontul 5312

,, Datorii faţă de deponenţi’’ – la suma reţinuta a contribuţiei obligatorie de asigurare medicală din salariul calculat al angajatului de 182.75 lei Credit cont 533 ,, Datorii privind asigurările’’, subcontul 5333 ,, Datorii privind asigurarea medicală’’ – la mărimea datoriei faţă de buget privind contribuţia obligatorie de asigurare medicală din salariul calculat al angajatului in suma de 182.75 lei 5)

Debit cont 531 ,,

Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii’’, subcontul 5312

,, Datorii faţă de deponenţi’’ – la suma impozitului pe venit reţinut al angajatului în mărime de 303.04 lei [2100 x 0,07 + ( 5221.56 lei – 675lei(scutire personala) - 182.75 lei – 313.29 lei- 2100 lei) x 0,08] 73

Credit cont 534 ,, Datorii privind decontările cu bugetul’’, subcontul 5347 ,, Datorii privind impozitul pe venit al persoanelor fizice’’– la suma impozitului pe venit reţinut al angajatului în mărime de 303.04 lei 6)

Debit cont 531 ,,

Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii’’, subcontul 5312

,, Datorii faţă de deponenţi’’ – la suma salariului restant achitat angajatului în mărime de 4422.48 lei ( 5221.56 lei – 182.75 lei – 313.29 lei -303.04 lei ) Credit cont 241 ,, Casa’’, subcontul 2411 ,, Casa în valută naţională’’ – la suma salariului eliberat din casieria întreprinderii în valoare de 4422.48 lei Analizînd exemplul de mai sus observăm că, concomitent cu reflectarea datelor privind modul de calculare al salariului, se reflectă şi modul de calculare şi reţinere a principalelor contribuţii datorate statului. Informaţia referitoare la toate contribuţiile ce urmează a fi vărsate în bugetul de stat, suportate aţit de angajator, cît şi de angajat pe parcursul anului 2010 este reflectată în (Anexa 82) şi ( Anexa 83). Trebuie de menţionat că rata impozitului pe venit al persoanelor juridice pentru anul 2010 rămîne zero. Însa există situaţii în care întreprinderea înregistrează cheltuieli amînate privind impozitul pe venit. Ex: În conformitate cu Raportul de profit şi pierderi al SA ,, AZURIT’’, pentru anul 2009 s-au înregistrat cheltuieli privind impozitul pe venit în mărime de 60214 lei. Debit cont 731 ,, Cheltuieli ( economii ) privind impozitul pe venit’’ - la suma impozitului pe venit calculat şi înregistrat în mărime de 60214 lei Credit cont 534 ,, Datorii privind decontările cu bugetul’’, subcontul 5341 ,, Datorii privind impozitul pe venit al persoanelor juridice’’ – la mărimea datoriei faţă de buget privind impozitul pe venit înregistrat şi calculat în valoare de 60214 lei Datele din conturile claselor IV si V se trec la sfîrşitul lunii în Cartea mare şi se reflectă în capitolul IV şi respectiv V al Bilanţului contabil.

74

3.12. Contabilitatea consumurilor, cheltuielilor şi a veniturilor Consumurile reprezintă resursele utilizate pentru fabricarea produselor şi prestarea serviciilor în scopul obţinerii venitului. Acestea sunt nemijlocit legate de procesul de producţie, îşi găsesc întruchipare materială în stocurile producţiei finite şi produselor în curs de execuţie, la finele perioadei de gestiune se reflectă în bilanţul contabil ca active şi nu se iau în calcul la determinarea rezultatului financiar al întreprinderii. Contabilitatea consumurilor este reglementată în principal de Standardul naţional de contabilitate 3 ,, Componenţa consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii’’ ( S.N.C. 3 ). În conformitate cu Planul de conturi contabile ai activităţii economico-financiare, consumurile se ţin la evidenţă cu ajutorul conturilor clasei a opta a contabilităţii de gestiune. În Debitul acestor conturi se reflectă acumularea consumurilor, iar în Credit – fie repartizarea, fie determinarea costului efectiv al producţiei fabricate. După prevederile Planului de conturi al SA ,, AZURIT’’ ( Anexa 84 ), consumurile de producţie se clasifică în: 811 ,, Activităţi de bază’’, 812

,, Activităţi auxiliare’’,

813 ,, Consumuri indirecte de producţie’’, 814 ,, Consumuri privind instalările’’. Conturile enumerate cuprind subconturi: 8111 ,, Consumuri directe materiale’’, 8112 ,, Consumuri directe privind retribuirea muncii’’, 8113 ,, Contribuţiile pentru asigurările şi protecţia socială’’, 8114 ,, Consumuri indirecte de producţie’’, 8122 ,, Consumuri privind retribuirea muncii’’, 8123 ,, Contribuţii pentru asigurările şi protecţia socială’’, 8131 ,, Uzura şi cheltuieli privind repararea şi întreţinerea mijloacelor fixe de producţie’’, 8133 ,, Întreţinerea personalului administrativ şi de deservire a subdiviziunilor de producţie’’, 8134 ,, Protecţia muncii şi tehnica securităţii’’, 8136 ,, Întreţinerea pazei şi cheltuieli privind asigurarea securităţii antiincendiare din subdiviziunile de producţie’’, 8138 ,, Alte consumuri indirecte de producţie’’, 8141 ,, Materiale instalatori’’, 8142 ,, Instalarea’’, 8143

,, Consumuri

indirecte’’.

75

Datele generale despre consumurile acumulate de către secţiile de producţie a SA ,, AZURIT’’ în luna februarie 2010 sunt reflectate în ( Anexa 85 ). Conform căreia pot fi înregistrate urmatoarele formuli contabile: 1)

Debit cont 811 ,, Activităţi de bază’’, subcontul 8111 ,, Consumuri directe materiale’’- la valoarea

materialelor consumate în procesul de producţie în valoare de 381921.50 lei Credit cont 211 ,, Materiale’’ – la valoarea materialelor consumate de 381921.50 lei 2) Debit cont 811 ,, Activităţi de bază’’, subcontul 8112 ,, Consumuri directe privind retribuirea muncii’’ – la valoarea salariului calculat muncitorilor implicaţi în procesul de producţie de 72393.58 lei Credit cont 531 ,, Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii’’, subcontul 5311 ,, Datorii privind retribuirea munci’’ – la valoarea salariului calculat în mărime de 72393.58 lei 3 ) Debit cont 811 ,, Activităţi de bază’’, subcontul 8113 ,, Contribuţiile pentru asigurările şi protecţia socială’’ – la valoarea contribuţiilor datorate statului aferent salariului calculat muncitorilor suportate de organizaţie în suma de 19068.65 lei Credit cont 533 ,, Datorii privind asigurările’’ – la valoarea totală a asigurărilor calculate de 19068.65 lei 4)

Debit cont 813 ,, Consumuri indirecte de producţie’’, subcontul 8131 ,, Uzura şi cheltuieli privind

repararea şi întreţinerea mijloacelor fixe de producţie’’ – la valoarea uzurii mijloacelor fixe de producţie calculate în mărime de 74251.40 lei Credit cont 124 ,, Uzura mijloacelor fixe’’ – la valoarea uzurii acumulate de 74251.40 lei Trebuie de menţionat că în componenţa consumurilor indirecte de producţie se includ consumuri variabile şi constante de producţie. Consumurile variabile sunt considerate consumuri ce-şi modifică mărimea în acelaşi sens cu modificarea volumului fizic de producţie, ex: consumuri directe materiale, salariale, energia electrică pentru funcţionarea utilajului de producţie e.t.c. Consumurile constante sunt consumuri a căror mărime rămîne neschimbată faţă de evoluţia volumului fizic de producţie, ex: uzura utilajelor de producţie, asigurarea utilajului productiv, salariul paznicilor secţiei de producţie e.t.c. Consumurile indirecte de producţie variabile şi constante se repartizează în conformitate cu capacitatea de producţie. Dacă gradul de utilizare a capacităţii de producţie depăşeşte 100%, atunci consumurile indirecte constante se includ integral în costul producţiei, iar dacă gradul de utilizare a capacităţii de producţie este mai mic decît 100%, consumurile constante se includ parţial în costul producţiei, iar restul se repartizează la cheltuielile perioadei. Gradul de utilizare reprezintă raportul procentual dintre capacitatea efectivă şi cea normativă. Ca bază de repartizare a consumurilor indirecte de producţie poate servi: salariul de bază, total consumuri directe materiale, valoarea materiei prime consumata, nr om/ore prestate. Coeficientul de repartizare se determină ca raportul dintre total consumuri indirecte de producţie şi total baza de repartizare. Conform prevederilor S.N.C. 3, consumurile indirecte variabile 76

se includ integral în costul producţiei fabricate indiferent de nivelul utilizării efective a capacităţii de producţie, pe cînd consumurile constante se includ în funcţie de capacitatea normativă. Capacitatea normativă presupune nivelul mediu al producţiei obţinute pe parcursul a cîtorva perioade de gestiune în cazul unor condiţii normale de lucru. Dacă capacitatea efectivă de producţie depăşeşte capacitatea normativă de producţie, atunci consumurile constante se includ integral în costul de producţie, iar dacă capacitatea normativă este mai mare decît cea efectivă, atunci consumurile indirecte constante se repartzează în raport cu gradul de utilizare. Cheltuielile reprezintă diminuările de avantaje economice care apar în procesul desfăşurării activităţii economico-financiare a întreprinderii şi se reflectă în Raportul privind rezultatele financiare (Anexa 6). Conform Planului de conturi contabile ai activitatii economico-financiare, cheltuielile se împart în: - cheltuieli ale activităţii operaţionale; - cheltuieli ale activităţii neoperaţionale; - cheltuieli privind impozitul pe venit. Pentru evidenţa sintetică a cheltuielilor din activitatea operaţională a întreprinderii sunt destinate conturile de activ ale clasei a 7 „ Cheltuieli”, şi anume: 711 „ Costul vînzărilor”, 712 „ Cheltuieli comerciale”, 713 „ Cheltuieli generale şi administrative”, 714 „ Alte cheltuieli operaţionale’’. Pentru evidenţa sintetică a cheltuielilor din activitatea neoperaţională a întreprinderii sunt destinate urmatoarele conturi sintetice: 721 „ Cheltuieli ale activităţii de investiţii’’, 722 „ Cheltuieli ale activităţii financiare”, 723 ,, Pierderi excepţionale’’. Iar pentru evidenţa sintetică a cheltuielilor privind impozitul pe venit este destinat contul 731 ,, Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit’’. Pentru evidenţa sintetică a costului de vînzare, în contabilitatea întreprinderii se utilizează contul de activ 711 „Costul vînzărilor”. Ex: În conformitate cu datele cuprinse în ( Anexa 85 ), în luna februarie 2010 contabilii uzinei ,, AZURIT’’au înregistrat urmatoarele formuli contabile aferente costului de vînzare a propriilor bunuri: 1)

Debit cont 711 ,, Costul vînzărilor’’, subcontul 7111 ,, Costul produselor finite vîndute’’ – la

valoarea efectivă a produselor vîndute în mărime de 254305.01 lei Credit cont 216 ,, Produse’’, subcontul 2161 ,, Produse finite’’ – la valoarea efectivă a producţiei livrate de 254305.01 lei 2)

Debit cont 711 ,, Costul vînzărilor’’, subcontul 7112 ,, Costul mărfurilor vîndute’’ – la valoarea

efectivă a mărfurilor vîndute în mărime de 13039 lei Credit cont 217 ,, Mărfuri’’ – la valoarea efectivă a mărfurilor realizate de 13039 lei 3)

Debit cont 711 ,, Costul vînzărilor’’, subcontul 7113 ,, Costul serviciilor prestate’’ – la costul

efectiv al serviciilor prestate de 5368.32 lei 77

Credit cont 812 ,, Activităţi auxiliare’’ – la valoarea efectivă a serviciilor prestate de secţia auxiliară în sumă de 5368.32 lei Pentru generalizarea şi evidenţa informaţiei privind procesul de desfacere a produselor, se utilizează contul sintetic 712 „Cheltuieli comerciale” indicat în ( Anexa 85 ). Debit cont 712 „Cheltuieli comerciale”, subcontul 7124 ,, Cheltuieli privind reclama’’ – la valoarea totală a cheltuielilor de reclamă în sumă de 10860.72 lei Credit cont 539 ,, Alte datorii pe termen scurt’’, subcontul 5393 ,, Datorii pe termen scurt faţă de alţi creditori’’ – la valoarea datoriei faţă de agenţiile de reclamă în mărime de 10860.72 lei Cheltuielile generale şi administrative reprezintă cheltuielile aferente deservirii şi gestiunii întreprinderii în ansamblu. Pentru evidenţa acestor cheltuieli în contabilitatea întreprinderii se utilizează contul sintetic 713 ,, Cheltuieli generale şi administrative’’. Conform ( Anexa 85 ), în luna februarie 2010 SA ,, AZURIT’’ a înregistrat urmatoarele cheltuieli administrative: 1)

Debit cont 713 ,, Cheltuieli generale şi administrative’’, subcontul 7131 ,, Cheltuieli privind

uzura, repararea şi întretinerea mijloacelor fixe cu destinaţie generală’’ – la valoarea uzurii calculate a mijloacelor fixe cu destinaţie generală în mărime de 71402.41 lei Credit cont 124 ,, Uzura mijloacelor fixe’’ – la valoarea uzurii acumulate a mijloacelor fixe cu destinaţie generală în luna februarie 2010 în marime totală de 71402.41 lei 2)

Debit cont 713 ,, Cheltuieli generale şi administrative’’, subcontul 7132 ,, Cheltuieli privind

amortizarea activelor nemateriale’’ – la valoarea amortizării calculate a activelor nemateriale cu destinaţie generală în sumă de 1246.78 lei 3) Debit cont 713 ,, Cheltuieli generale şi administrative’’, subcontul 7133 ,, Cheltuieli de întretinere a personalului administrativ şi de conducere’’ - la suma salariului calculat administraţiei entităţii în valoare de 63028.63 lei Credit cont 531 ,, Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii’’, subcontul 5311 ,, Datorii privind retribuirea muncii’’ - la suma salariului datorat administraţiei şi/sau personalului gospodăresc al organizaţiei în sumă de 63028.63 lei Alte cheltuieli operaţionale reprezintă cheltuieli aferente activităţii de baza a întreprinderii dar nu se referă la cheltuieli comerciale, generale şi administrative. Acestea se reflectă în contabilitate cu ajutorul contului de activ 714 ,, Alte cheltuieli operaţionale’’, ce poate fi analizat în baza ( Anexa 85 ). Debit cont 714 ,, Alte cheltuieli operaţionale’’, subcontul 7141 ,, Cheltuieli privind realizarea altor active curente’’ – la valoarea efectivă materialelor realizate în sumă de 370103.83 lei Credit cont 211 ,, Materiale’’, subcontul 2111 ,, Materie primă şi materiale de bază’’ – la valoarea efectivă a materiei prime realizate de 370103.83 lei Cheltuieli din activitatea neoperaţională cuprind cheltuielile suportate de întreprindere privind desfăşurarea activităţii de investiţie şi financiare. Analizînd datele cuprinse în ( Anexa 85 ) putem 78

observa că la uzina ,, AZURIT’’ în februarie 2010 nu s-au înregistrat cheltuieli ale activităţii de investiţie, însa s-au înregistrat cheltuieli ale activităţii financiare. Debit cont 722 ,, Cheltuieli ale activităţii financiare’’, subcontul 7223 ,, Cheltuieli privind diferenţe de curs valutar’’ – la suma diferenţei de curs valutar ca urmare a modificării cursului oficial de schimb la achitarea datoriei faţă de nerezidenţi pentru materia prima achizitîonata în mărime de 267.62 lei Credit cont 521 ,, Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale’’, subcontul 5212 ,, Facturi de achitat în străinătate’’ – la valoarea diferenţei de curs valutar datorate furnizorilor străini în mărime de 267.62 lei La finele anului de gestiune conturile de evidenţa a cheltuielilor se închid prin trecerea rulajelor debitoare ale acestora la rezultatul financiar total. Veniturile reprezintă afluxuri globale de avantaje economice obţinute de întreprindere în cursul perioadei de gestiune, sub formă de majorare a activelor sau de micşorare a datoriilor. Modul de evaluare şi constatare a veniturilor este reglementat de Standardul naţional de contabilitate 18 ,, Venitul’’ (S.N.C. 18 ). În conformitate cu Planul de conturi contabile ai activităţii economico-financiare, veniturile se clasifică în: 

venituri din activitatea operaţională: venitul din vînzări, alte venituri operaţionale;



venituri din activitatea neoperaţională: venituri din activitatea de investiţii, venituri din

activitatea financiară, venituri excepţionale. Pentru evidenţa sintetică a acestor venituri sunt destinate conturile de pasiv: 611 „Venituri din vînzări”, 612 „Alte venituri operaţionale”, 621 ,, Venituri din activitatea de investiţii’’, 622 ,, Venituri din activitatea financiară’’ si 623 ,, Venituri excepţionale’’ . În Creditul acestor conturi se înregistrează sumele veniturilor constatate în conformitate cu prevederile S.N.C. 18, iar în Debit – trecerea lor la finele anului de gestiune în contul de evidenţă a rezultatelor financiare. Soldul creditor reflectă suma veniturilor realizate de către întreprindere în decursul perioadei de gestiune. În conformitate cu Politica de contabilitate a SA ,, AZURIT’’, venitul societăţii se apreciază prin metoda de calcul la momentul transmiterii dreptului de proprietate indiferent de faptul cînd au fost transferate mijloacele băneşti. Veniturile din prestarea serviciilor se recunosc dupa finalizarea tranzacţiei.Venitul din activitatea financiară include venitul determinat în evidenţa contabilă în momentul majorării valorii şi structurii capitalului propriu, altor active financiare, cît şi diferenţele de suma. Contabilitatea veniturilor societăţii ,, AZURIT’’ înregistrate în luna februarie 2010, este reflectată în ( Anexa 85 ), conform căreia s-au înregistrat urmatoarele formuli contabile: 79

1)

Debit cont 221 ,, Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale’’, subcontul

2211

,, Facturi de primit din ţară’’ - la valoarea creanţei înregistrate aferent producţiei realizate

fără TVA în mărime de 305155.73 lei Credit cont 611 ,, Venituri din vînzări”, subcontul 6111 ,, Venituri din vînzarea produselor’’ – la valoarea producţiei vîndute fără TVA în sumă de 305155.73 lei 2)

Debit cont 221 ,, Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale’’, subcontul 2211

,, Facturi de primit din ţară’’ - la valoarea creanţei înregistrate aferent mărfurilor realizate fără TVA în mărime de 17133.34 lei Credit cont 611 ,, Venituri din vînzări”, subcontul 6112 ,, Venituri din vînzarea mărfurilor’’ - la valoarea mărfurilor vîndute fără TVA în sumă de 17133.34 lei 3)

Debit cont 221 ,, Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale’’, subcontul 2211

,, Facturi de primit din ţară’’ - la valoarea creanţei înregistrate aferent serviciilor prestate fără TVA în mărime de 13730.30 lei Credit cont 611 ,, Venituri din vînzări”, subcontul 6113 ,, Venituri din servicii prestate’’ - la valoarea serviciilor prestate fără TVA în sumă de 13730.30 lei 4 ) Debit cont 229 ,, Alte creanţe pe termen scurt’’, subcontul 2294 ,, Creanţe pe termen scurt privind alte operaţii’’ - la valoarea creanţei înregistrate aferent materialelor realizate fără TVA în mărime de 549813.61 lei Credit cont 612 ,, Alte venituri operaţionale’’, subcontul 6121 ,, Venituri din realizarea altor active curente’’ - la valoarea materialelor realizate fără TVA în sumă de 549813.61 lei 5)

Debit cont 221 ,, Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale’’, subcontul 2212

,, Facturi de primit din străinătate’’ – la valoarea creanţei înregistrate a cumpărătorului nerezident în mărimea diferenţei de curs valutar apărute în rezultatul modificării cursului oficial de schimb la realizarea bunurilor în sumă de 2779.71 lei Credit cont 622 ,, Venituri din activitatea financiară’’, subcontul 6223 ,, Venituri din diferenţe de curs valutar’’ – la valoarea diferenţei pozitive de curs valutar aferente realizării producţiei unui nerezident în mărime de 2779.71 lei

80

3.13. Calculaţia costurilor de producţie La determinarea costului produselor fabricate, SA ,, AZURIT’’ utilizează una dintre metodele clasice de calculaţie, şi anume metoda de calculaţie pe comenzi. Organizaţia încauza a ales această metodă pentru că ea se aplică la fabricarea produselor în serie mică, iar produsele finite sunt obţinute într-un număr mic de exemplare. În calitate de obiect de evidenţa este comanda, iar ca obiect de calculaţie – tipul de produs ce se fabrică conform comenzii. Comenzile clienţilor odată ce sunt primite, sunt înregistrate în Registrul de comenzi. Lor li se atribuie număr sau cod, ce ulterior va fi indicat în toate documentele primare de consum. Ulterior, secţia de planificare a producţiei întocmeşte un document special ,, Comanda’’, ce poate fi deschis pe unul sau mai multe produse. În acest document se înregistrează data şi numărul comenzii, numele clientului, denumirea şi cantitatea produselor comandate, secţia executoare, precum şi termenul de execuţie a comenzii. Concomitent cu lansarea comenzii în contabilitate se întocmeşte Fişa de evidenţă analitică a consumurilor. O astfel de fişa se întocmeşte atunci, cînd comanda se execută pe o unitate de produs. În cazul în care comanda se execută pe mai multe unităţi de produs sau dacă se execută pe o perioadă îndelungată de timp, se indică un indicator seplimentar ,, Costul produselor fabricate’’. Dacă produsele ce fac parte din aceeaşi comandă se predau parţial la depozit sau clientului înainte de terminarea comenzii, atunci ele sunt evaluate la cost planificat. Mai tîrziu, după finisarea comenzii, acesta este corectat cu suma abaterii dintre costul efectiv şi cel planificat. Ex: La începutul lunii februarie 2010, secţia de producţie 34 a uzinei ,, AZURIT’’ a planificat fabricarea a 14 monumente a cîte 6000 lei fiecare ( Comanda 01 ). Debit cont 216 ,, Produse’’, subcontul 2161 ,, Produse finite’’, analitica ,, Monumente’’ – la valoarea producţiei finite la cost planificat de 84000 lei ( 14 buc. x 6000 lei/buc ) Credit cont 811 ,, Activităţi de bază’’, analitica ,, Comanda 01’’ – la valoarea planificată a producţiei finite de 84000 lei 81

Ex: Conform Actului de casare la cheltuieli a materialelor ( Anexa 86 ), pentru realizarea comenzii 01, au fost consumate materiale în valoare de 30340.59 lei. Debit cont 811 ,, Activităţi de bază’’, analitica ,, Comanda 01’’ – la valoarea materialelor consumate pentru realizarea comenzii în mărime de 30340.59 lei Credit cont 211 ,, Materiale’’ – la valoarea materialelor consumate de 30340.59 lei Ex: Pentru realizarea comenzii s-a calculat salariul muncitorilor în mărime de 20150.36 lei. 1)

Debit cont 811 ,, Activităţi de bază’’, analitica ,, Comanda 01’’ – la valoarea salariului calculat a

muncitorilor ce execută comanda respectivă în sumă de 20150.36 lei Credit cont 531 ,, Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii’’, subcontul 5311 ,, Datorii privind retribuirea muncii – la suma salariului calculat muncitorilor de 20150.36 lei 2)

Debit cont 811 ,, Activităţi de bază’’, analitica ,, Comanda 01’’ – la valoarea contribuţiei de

asigurări sociale aferente salariului calculat muncitorilor datorată de angajator în sumă de 4634.58 lei (20150.36 lei x 23% ) Credit cont 533 ,, Datorii privind asigurările’’, subcontul 5331 ,, Datorii faţă de Fondul social’’ – la suma datoriei privind asigurările sociale datorate statului aferent salariului calculat în sumă de 4634.58 lei 3)

Debit cont 811 ,, Activităţi de bază’’, analitica ,, Comanda 01’’ – la suma contribuţiei de

asigurări medicale aferent salariului calculat ce este suportată de patron în mărime de 705.26 lei (20150.36 lei x 3,5% ) Credit cont 533 ,, Datorii privind asigurările’’, subcontul 5333 ,, Datorii privind asigurarea medicală’’ - la suma contribuţiei de asigurări medicale aferent salariului calculat datorate statului în mărime de 705.26 lei Trebuie de menţionat, că la uzina ,, AZURIT’’ consumurile indirecte de producţie se repartizează în funcţie de un coeficient stabilit în contul 811 ,, Activităţi de bază’’ şi în contul 814 ,, Instalarea’’. Pentru luna februarie 2010, consumurile indirecte de producţie au fost incluse în mărime de 100% în componenţa consumurilor activităţii de bază. Apoi, ele se repartizează pe comenzi în funcţie de salariul calculat muncitorilor responsabili de execuţia unei anumite comenzi. Ex: În luna februarie 2010, pentru execuţia comenzii 01, 9,19% din consumurile totale indirecte de producţie ( 192884.40 lei – Anexa 85 ) au fost incluse în costul comenzii. Debit cont 811 ,, Activităţi de bază’’, subcontul 8114 ,, Consumuri indirecte de producţie’’, analitica ,, Comanda 01’’ – la valoarea consumurilor indirecte de producţie repartizate în costul efectiv al comenzii în mărime de 17730.32 lei (192884.40 lei x 9,19% ) Credit cont 813 ,, Consumuri indirecte de producţie’’ – la valoarea consumurilor indirecte de producţie repartizate în sumă de 17730.32 lei 82

Ex:

S-a determinat costul efectiv total al celor 14 monumente în mărime de 73561.11 lei

( Anexa 87 ). Debit cont 216 ,, Produse’’, subcontul 2161 ,, Produse finite’’, analitica ,, Monumente’’ – la valoarea efectivă a producţiei finite obţinute de 73561.11 lei ( rulajul debitor 811 – deşeuri şi rebutri obţinute: 30340.59 lei + 20150.36 lei + 4634.58 lei + 705.26 lei + 17730.32 lei ) Credit cont 811 ,, Activităţi de bază’’, analitica ,, Comanda 01’’ – la valoarea efectivă a produselor fabricate de 73561.11 lei Ex: Costul planificat a celor 14 monumente fabricate în sumă de 84000 lei este mai mare decît costul efectiv în mărime de 73561.11 lei al bunurilor fabricate. În rezultat, diferenţa se reflectă astfel: Debit cont 216 ,, Produse’’, subcontul 2161 ,, Produse finite’’, analitica ,, Monumente’’ – la valoarea abaterii dintre costul planificat şi cel efectiv a bunurilor fabricate în mărime de ( 10438.89 lei ) ( 84000 lei - 73561.11 lei ) Credit cont 811 ,, Activităţi de bază’’, analitica ,, Comanda 01’’ – la valoarea abaterii dintre costul planificat şi cel efectiv în sumă de ( 10438.89 lei ) Ex: În luna februarie 2010, s-a comandat spre fabricare 14 monumente similare. Prin urmare costul unitar al monumentelor cu acelaşi preţ de vinzare va fi identic, şi se va calcula ca: Cost efectiv total al bunurilor 73561.11 lei Cost unitar = ------------------------------------------------- = --------------------------- = 5254.37 lei Numarul de bunuri fabricate 14 monumente Însa dacă se comandă spre fabricare monumente de diferite tipuri, a căror preţ de vînzare diferă, atunci costul unitar se determină în funcţie de valoare de vînzare în urmatorul mod: Tabelul 3.3 Determinarea costului efectiv pentru bunuri de valoare diferită Denumirea bunurilor

Valoarea de vînzare lei

1

2

Y

1000

Z

Coeficient de repartizare

3= 4tot : 2tot

Cost efeciv lei

4= 3 x 2 750

0.75

W

2500 500

Total

4000

1875 375 -------------------------

3000

În urma analizei acestei metode de calculaţie a costului de producţie putem identifica atît avantaje, cît şi dezavantaje. Avantajele metodei de calculaţie a costului de producţie pe comenzi: •

Permite calcularea costului de producţie cu un grad înalt de exactitate. 83

Dezavantajele metodei de calculaţie a costului de productîe pe comenzi: •

Nu permite calcularea costului efectiv de producţie la sfîrşitul perioadei de gestiune, doar numai după finisarea comenzii;

•

În cazul existentei unui număr mare de comenzi, deseori se fac erori în evidenţa consumurilor, ceea ce impune o mare atenţie la codificarea informaţiei primare şi reflectarea lor în contabilitate. Pentru evidenţa consumurilor secţiei auxiliare este destinat contul de activ 812 ,, Activităţi

auxiliare’’. În Debitul acestui cont se reflectă soldul producţiei în curs de execuţie la începutul perioadei, consumurile efectuate pe parcursul lunii pentru fabricarea produselor sau prestarea serviciilor. În Credit se reflectă soldul producţiei în execuţie la sfîrşitul perioadei, cît şi costul efectiv al produselor fabricate, serviciilor prestate, rebuturilor şi dese1urilor obţinute.

Evidenţa analitică a

consumurilor auxiliare se ţine cu ajutorul Borderoului 8.12, iar sintetică în Registrul 7.8 ,, Cheltuieli, consumuri ale întreprinderii’’. Secţia auxiliară a uzinei ,, AZURIT’’ nu fabrică bunuri, însa prestează servicii de instalare. Prin urmare se calculează doar costul efectiv al serviciilor prestate, care este format din consumuri privind retribuirea muncii şi contribuţii pentru asigurări şi protecţie socială. Ex: În baza ( Anexa 85 ), în luna februarie 2010 contabilii uzinei ,, AZURIT’’ au întocmit următoarele înregistrări contabile referitoare la serviciile prestate de secţia auxiliară: 1) Debit cont 812 ,, Activităţi auxiliare’’, subcontul 8122 ,, Consumuri privind retribuirea muncii’’ – la valoarea salariului calculat muncitorilor secţiei auxiliare ce prestează servicii în sumă de 4999 lei Credit cont 531 ,, Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii’’, subcontul 5311 ,, Datorii privind retribuirea muncii – la suma salariului calculate muncitorilor secţiei auxiliare în valoare de 4999 lei 2) Debit cont 812 ,, Activităţi auxiliare’’, subcontul 8123 ,, Contribuţii pentru asigurările şi protecţia socială’’ - la valoarea contribuţiei de asigurări sociale şi medicale aferente salariului calculat muncitorilor secţiei auxiliare datorată de angajator în sumă de 1324.74 lei (4999 lei x 23% x 3,5% ) Credit cont 533 ,, Datorii privind asigurările’’ – la suma datoriei privind asigurările sociale şi medicale datorate statului aferent salariului calculat în sumă de 1324.74 lei 3)

Debit cont 711 ,, Costul vînzărilor’’, subcontul 7113 ,, Costul serviciilor prestate’’ – la costul

efectiv al serviciilor prestate de 5368.32 lei Credit cont 812 ,, Activităţi auxiliare’’ – la valoarea efectivă a serviciilor prestate de secţia auxiliară unor persoane terţe în sumă de 5368.32 lei 4)

Debit cont 713 ,, Cheltuieli generale şi administrative’’, subcontul 7139 ,, Alte cheltuieli generale

şi administrative’’ – la valoarea serviciilor prestate de secţia auxiliară blocului administrativ în sumă de 955.42 lei 84

Credit cont 812 ,, Activităţi auxiliare’’ – la valoarea efectivă a serviciilor prestate blocului administrativ în mărime de 955.42 lei

3.14. Stuctura şi modul de întocmire a rapoartelor financiare Operaţiunile economice la întreprindere se înregistrează cu ajutorul contabilităţii curente care efectuează doar gruparea intermediară a datelor acestora, însă utilizatorii au nevoie de informaţia generalizată obţinută în urma unei sistematizări şi grupări mai înalte. Totodată, o astfel de informaţie trebuie să fie prezentată la o dată determinată şi pentru o perioadă concretă. Datele care sunt necesare utilizatorilor se reflectă în rapoartele financiare. Acestea se obţin prin gruparea informaţiei iniţiale în baza conturilor sintetice în registrele contabile care apoi se transpun în calitate de indicatori determinaţi în rapoartele financiare. Întocmirea raportului financiar este necesară atît pentru controlul asupra mişcării mijloacelor concrete ale agentului economic, cît şi pentru luarea deciziilor economice şi manageriale. Prin urmare, rapoartele financiare reprezintă generalizarea diverşilor indicatori interdependenţi care caracterizează situaţia financiară la o dată determinată. În conformitate cu Standardele naţionale de contabilitate, întreprinderile întocmesc şi prezintă următoarele rapoarte financiare: -Bilanţul contabil; -Raportul privind rezultatele financiare; -Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti; -Raportul privind fluxul capitalului propriu; -anexele la acestea, în special, la Bilanţul contabil şi alte rapoarte prevăzute de actele normative ale sistemului de reglementare normativă a contabilităţii; -nota explicativă. Primele trei rapoarte se întocmesc şi se prezintă trimestrial, iar raportul anual cuprinde toate rapoartele financiare şi nota explicativă. Raportul anual pentru 2009 al SA ,, AZURIT’’ este reflectat în ( Anexa 6 ). Rapoartele financiare se întocmesc şi se prezintă de către întreprinderi conform formularelor aprobate de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova. Formularul raportului financiar reprezintă un tabel care conţine denumirea indicatorilor şi coloanelor destinate înregistrării sumelor fiecărui indicator. 85

Blanchetele rapoartelor financiare se tipăresc la tipografie. Acestea cuprind următoarele date: denumirea întreprinderii raportoare; sediul acesteia; codul fiscal; forma de proprietate şi tipul de activitate; perioada de gestiune; valuta în care sunt prezentaţi indicatorii rapoartelor financiare (lei moldoveneşti). La baza întocmirii rapoartelor financiare ale întreprinderii stau principiile fundamentale şi respectarea tuturor cerinţelor faţă de informaţia financiară. În conformitate cu Standardele Naţionale de Contabilitate la întocmirea rapoartelor financiare sunt prioritare următoarele principii: imaginea fidelă, continuitatea activităţii, metoda specializării exerciţiilor. Faţă de informaţia inclusă în rapoartele financiare sunt înaintate un şir de cerinţe: importanţa, oportunitatea, veridicitatea, neutralitatea, comparabilitatea, inteligibilitatea. O importanţă deosebită are de asemenea permanenţa metodelor utilizate la întocmirea şi prezentarea informaţiei, ceea ce se asigură de politica de contabilitate a întreprinderii. Bilanţul contabil cuprinde structura activelor şi pasivelor întreprinderii, precum şi valoarea fiecărui activ şi pasiv la o dată determinată. în activ se indică starea patrimoniului agentului economic prezentat sub formă de active pe termen lung şi curente. Pasivul cuprinde informaţia privind sursele de formare a acestui patrimoniu: capitalul propriu; datoriile pe termen lung şi scurt. Raportul privind rezultatele financiare întocmit pe perioada de gestiune (de exemplu, pe un an, începând cu 1 ianuarie şi terminând cu 31 decembrie), conţine informaţia privind veniturile şi cheltuielile, şi se calculează profitul net sau pierderea, în acest caz atât cheltuielile, cât şi veniturile se grupează pe tipuri de activităţi (operaţională, de investiţii, financiară), precum şi acelor rezultate din evenimentele excepţionale. Suma profitului net sau a pierderii se reportează apoi în Bilanţul contabil. Acest raport are 15 indicatori. Primii opt indicatori caracterizează veniturile, cheltuielile şi rezultatele din activitatea operaţională a întreprinderii. Se mai reflectă rezultatul din operaţiunile efectuate în activitatea de investiţii şi cea financiară, se mai înregistrează rezultatul apărut ca urmare a evenimentelor excepţionale. Tehnica de întocmire a Raportul privind rezultatele financiare constă în completarea fiecărui rînd în baza rulajelor aferente conturilor de venituri şi cheltuieli din clasele 6 şi 7 ale Planului de conturi. Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti cuprinde datele privind starea tuturor mijloacelor băneşti ale întreprinderii (în casierie, conturile de decontare şi valutar, alte conturi bancare) la începutul şi sfârşitul perioadei de gestiune, intrarea şi ieşirea acestora pe tipuri de activităţi. El oferă utilizatorilor o imagine fidelă despre mijloacele băneşti de care dispune întreprinderea şi modul de utilizare a acestora. Raportul dat este întocmit în baza metodei de casă. Aceasta înseamnă că toate încasările mijloacelor băneşti se reflectă în raportul menţionat la sumele încasate efectiv în casierie sau înregistrate în conturile bancare ale întreprinderii, iar plata acestora – la sumele plătite efectiv din casierie sau transferate de pe conturile bancare. 86

Raportul privind fluxul capitalului propriu înglobează informaţia privind mărimea şi structura capitalului propriu al întreprinderii la începutul şi sfârşitul perioadei de gestiune, modificările care s-au produs în cursul perioadei de gestiune pe posturi distincte ale capitalului propriu. Acest lucru este important pentru a aprecia corect situaţia financiară a întreprinderii. În conformitate cu prevederile Standardului national de contabilitae 5 „Prezentarea rapoartelor financiare” (S.N.C. 5 ), raportul privind fluxul capitalului propriu constă din 4 capitole care cuprind date privind soldurile şi modificările părţilor componente ale capitalului propriu grupat în capitol III al Bilanţului contabil. Tehnica de întocmire a raportul privind fluxul capitalului propriu constă în completarea fiecărui rînd în baza rulajelor aferente conturilor din clasa 3 ale Planului de conturi. În anexa la Bilanţul contabil se prezintă date concrete privind existenţa si mişcarea activelor pe termen lung şi curente, starea datoriilor pe termen lung şi scurt etc. În anexa la Raportul privind rezultatele financiare se dezvăluie structura tuturor veniturilor şi cheltuielilor pe toate tipurile de activităţi, precum şi a veniturilor şi cheltuielilor imprevizibile (excepţionale). În nota explicativă se expun informaţii privind dezvăluirea politicii de contabilitate, corespunderea rapoartelor financiare cu Standardele Naţionale de Contabilitate, se efectuează analiza datelor conţinute în rapoartele financiare şi anexe şi se furnizează o informaţie suplimentară care este necesară pentru prezentarea obiectivă şi înţelegerea corectă de către utilizatori a datelor din rapoartele financiare. Înainte de întocmirea rapoartelor financiare, se efectuează lucrări pregătitoare. Este vorba de următoarele proceduri contabile: •

Totalizarea datelor în registrele contabile şi reportarea acestora în Cartea mare. La aceasta etapa are loc analiza operaţiilor economice şi reflectarea acestora în registrele contabile. Această etapă cuprinde, la rîndul ei, următoarele proceduri: verificarea corectitudinii reflectării în bilanţul contabil a tuturor operaţiilor economice; reflectarea sumelor din conturile corespondente în registrele corespunzătoare ale contabilităţii analitice şi sintetice; verificarea corespondenţei conturilor conform datelor din documentele primare; verificarea identităţii datelor din contabilitatea analitică cu rulajele şi soldurile conturilor sintetice.

•

Compararea reciprocă a totalurilor rulajelor şi soldurilor conturilor sintetice şi analitice.

•

Calcularea soldurilor în Cartea mare şi întocmirea balanţei de verificare. Aceasta etapă ia în consideraţie următoarele elemente: trecerea în Cartea Mare a datelor din registrele contabile şi calcularea rulajelor şi soldurilor fiecărui cont; compararea soldurilor şi rulajelor din Cartea Mare cu datele contabilităţii analitice; întocmirea balanţei de verificare. Balanţa de verificare joacă un rol însemnat pentru întocmirea bilanţului contabil. Cu ajutorul ei se verifică corelaţia existentă între elementele conturilor sintetice şi cele analitice în baza principiului dublei înregistrări şi realizează legătura dintre acestea şi a Raportului financiar. 87

•

Închiderea conturilor care nu au sold. Etapa data presupune parcurgerea a citorva proceduri: 1) Se închide fiecare cont al veniturilor respectîndu-se cu exactitate soldul creditor al conturilor prin intermediul contului 351 “Rezultat financiar total”; 2 ) Se închide (se creditează) fiecare cont a cheltuielilor respectîndu-se cu exactitate soldul debitor al contului în cauză prin intermediul contul 351 “Rezultat financiar total”; 3 )După întocmirea acestor înregistrări, conturile de venituri şi cheltuieli se închid şi la începutul anului următor nu au sold. După trecerea la scăderi a veniturilor şi cheltuielilor în contul 351 “Rezultat financiar total” se determină profitul contabil (pierderea ) al anului de gestiune. Pentru aceasta se confruntă rulajul debitor (cheltuieli acumulate) cu rulajul creditor (veniturile acumulate) al contului nominalizat. Acest rezultat se mai numeşte venit contabil, care se raportează în Declaraţia privind impozitul pe venit a persoanei ce practică activitate de întreprinzător în vederea determinării venitului impozabil. Acest venit contabil impozabil al anului fiscal se corectează cu micşorarea sumei veniturilor conform legislaţiei fiscale, care sunt recunoscute de evidenţa financiară şi nu sunt recunoscute de Codul Fiscal, cu ajustarea cheltuielilor conform legislaţiei fiscale. 4 ) În continuare se determină soldul contului 731 „Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”, prin confruntarea rulajelor debitor si creditor ale acestui cont. După reflectarea în contul 351 “Rezultat financiar total” a cheltuielilor (economiilor) privind impozitul pe venit se confruntă rulajele debitor si creditor ale acestui cont si se determină rezultatul financiar total.

La iniţierea procedurii de întocmire a raportului financiar anual, întreprinderile efectueaza de asemenea inventarierea completă a tuturor bunurilor şi decontărilor. Acest lucru este necesar pentru confirmarea veridicităţii datelor contabile care vor fi incluse în rapoartele financiare. După efectuarea tuturor lucrărilor pregătitoare se procedează la completarea rapoartelor financiare. În acest scop datele conturilor sintetice se trec în rândurile şi coloanele corespunzătoare ale tabelelor din rapoarte. În Bilanţul contabil se înscriu soldurile conturilor din clasele 1-5 la data încheierii perioadei de gestiune. Coloana „La începutul anului" se completează în baza sumelor reflectate în bilanţ la 31 decembrie a anului precedent. Rulajele creditoare ale conturilor din clasa 6 „Venituri" şi debitoare ale conturilor din clasa 7 „Cheltuieli" se utilizează pentru completarea coloanelor corespunzătoare din Raportul privind rezultatele financiare. Alte rapoarte se întocmesc utilizându-se datele din contabilitatea curentă şi rapoartele financiare deja completate. În rapoartele financiare, în afară de indicatorii din perioada de gestiune, trebuie să se includă şi datele din perioada precedentă care se calculează după o metodă unică. Rapoartele financiare le semnează conducătorul întreprinderii şi contabilul-şef care poartă răspundere pentru veridicitatea şi plenitudinea infomiaţiei prezentate în Bilanţul contabil şi alte rapoarte. Termenele de prezentare a acestora nu trebuie să depăşească data de 25 a lunii următoare trimestrului de gestiune 88

pentru rapoartele trimestriale şi până la data de 15 martie a anului următor anului de gestiune - pentru rapoartele anuale. În afară de aceasta, rapoartele financiare se prezintă proprietarilor, de regulă, până la data desfăşurării adunării acţionarilor. În unele cazuri, înainte de a prezenta rapoartele financiare, acestea sunt supuse verificării de audit, conform rezultatelor căreia se întocmeşte concluzia de audit. O astfel de concluzie constituie o parte componentă a raportului anual al întreprinderii. Conform deciziei conducerii întreprinderii şi adunării generale rapoartele financiare pot fi publicate. Pe lînga întocmirea raportelor financiare, întreprinzatorii sunt obligaţi să întocmească forme cu caracter statistic privind munca, producţia, consumurile şi cheltuielile întreprinderii. Astfel, fie lunar, fie trimestrial acestea prezintă organelor de statistică rapoarte statistice. Raportul statistic nr.1-P ,, Producţie’’ ( Anexa 88 ) cuprinde informaţie referitoare la principalii indicatori privind valoarea producţiei fabricate fără TVA în preţuri curente, stocul producţiei la începutul lunii, cantitatea produselor fabricate în luna raportată, valoarea de piaţă a producţiei livrate, denumirea şi valoarea produselor incluse în nomenclatorul PRODMOLD. Acesta se comletează lunar în baza dării de seamă privind producţia fabricată. Raportul statistic nr.1-M ,, Muncă’’ ( Anexa 89 ) reflectă informaţia referitoare la numărul mediu al salariaţilor la începutul anului şi în cursul lunii, mărimea remuneraţiei personalului, numărul mediu de salariaţi luaţi ca bază la calcularea salariului mediu, valoarea producţiei eliberate în contul salariului, timpul efectiv lucrat mii om/ore, mărimea salariului tarifar în funcţie de categorii de calificare. Raportul statistic nr.5-C ( Anexa 90 ) ,, Consumurile şi cheltuielile întreprinderii’’ include informaţie cu privire la valoarea veniturilor operaţionale, date referitoare la toate tipurile de cheltuieli şi consumuri, mărimea profitului net obţinut, valoarea materialelor şi a OMVSD-urilor consumate e.t.c.

89

Încheiere Lucrarea dată reprezintă o desfăşurare din punct de vedere teoretic cu nuanţe practice prezentate în documente reale ale SA ,, AZURIT’’. În baza acestora am luat cunoştinţă cu principalele aspecte ale organizării activităţii economico-financiare la întreprindere. Astfel, am analizat forma organizatorico-juridică a societăţii, evoluţia întreprinderii pînă-n prezent, structura organizatorică, sfera de producere ş.a. Prin urmare, am dedus care sunt principalele momente în evoluţia întreprinderii pe plan organizatoric şi productiv. Am constatat că structura organizatorică este bazată pe principii obiective, ca: autoritatea exercită control conform unor linii clare; relaţii umane ierarhizate; mediu extern favorabil. Am determinat factorii ce contribuie la creşterea vînzărilor, şi anume: diversificarea şi creşterea calităţii serviciilor ( livrări punctuale, utilizarea de ambalaje compacte şi comode etc.). Am luat cunoştinţă cu modul de organizare şi supraveghere a lucrului specific fiecărui departament al societăţii: desfacere, producţie, management, aprovizionare şi nu în ultimul rînd contabilitate. Am analizat structura, funcţiile şi programul de lucru al personalului din secţia de contabilitate. Am constatat cu certitudine că contabilitatea îsi desfăşoară sarcinile într-o mare dependenţă cu alte birouri ai entităţii economice, deoarece ea însumează un set de resurse umane şi de capital care se ocupă de colectarea şi prelucrarea informatiilor economice furnizate de celelalte sectii, ca: planificare, producţie, muncă, salarizare, financiar e.t.c. Prin urmare, am ajuns la concluzia că sistemul informational contabil reprezintă un suport în fundamentarea şi urmărirea deciziilor la toate nivelurile unei entităţi economico-sociale. Acest sistem permite determinarea noilor cerinţe informaţionale, stabilirea necesarului de resurse fizice, determinarea beneficiilor, avantajelor competitive, proiectarea şi implementarea informaţiei. Mi-am consolidat şi aprofundat cunoştinţele teoretice în domeniul contabilităţii, a priceperilor şi deprinderilor formate în cadrul activităţii didactice. Mi-am format pentru prima data deprinderi profesionale în procesul de producţie prin aplicarea metodelor eficiente de muncă. Patrunzînd în lumea contabilităţii prin analiza şi înregistrarea fiecărei operaţii economice am simţit valorile spirituale specifice profesiei de contabil. Prin urmare, pe parcursul acestei perioade de practică m-am simţit în pielea de contabil plin de obligaţiuni şi responsabilităţi. Aplicînd în practică principiile şi normele 90

stabilite da actele legislativ-normative ce reglementează contabilitatea, am simţit la un moment dat cum în interioru-mi ia nastere un adevarat spirit ordonat. Astfel, pot spune cu fermitate că practica de specialitate m-a facut să mă simt sigură nu doar în alegerea specialităţii de contabil, dar şi în iniţierea activităţii de întreprinzator sau antreprenor!

Bibliografie I. Acte legislative şi normative 1.1 Legea contabilităţii № 113-XVI din 27 aprilie 2007 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova № 90-93 din 29 iunie 2007. 1.2 Codul fiscal № 1163-XIII din 24 aprilie 1997 // Contabilitate şi audit № 1 din ianuarie 2007. 1.3 Codul muncii al Republicii Moldova // Monitorul Oficial al Republicii Moldova №. 159-162 din 29 iulie 2003. 1.4 Codul civil № 1107 din 06 iunie 2002 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova № 82-86 din 22 iunie 2002. 1.5 Catalogul mijloacelor fixe şi activelor nemateriale aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova № 338 din 21 martie 2003 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova № 062 din 04 aprilie 2003. 1.6 Regulamentul privind inventarierea aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova № 27 din 28 aprilie 2007 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova № 123-124 din 27 iulie 2007. 1.7 Regulamentul cu privire la modul de evidenţă şi calculare a uzurii mijloacelor fixe în

scopul

impozitării aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova № 289 din 14 martie 2007 // Monitorul Oficial № 39-42/305 din 23 martie 2007. 1.8 Legea RM „Cu privire la Societăţile pe Acţiuni” № 1134-XIII din 02 aprilie 1997 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova № 38-39/332 din 12 iunie 1997. 1.9 Legea salarizării № 847-XV din 14 februarie 2002 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova № 50-52 din 11 aprilie 2002. 1.10 Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010 № 129 din 23 decembrie 2009 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova № 193-196 din 29 decembrie 2009. 1.11 Legea fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală pentru anul 2010 № 128-XVIII din 23 decembrie 2009 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova № 193-196/615 din 29 decembrie 2009. 91

1.12 Standardele Naţionale de Contabilitate // Monitorul Oficial al Republicii Moldova № 88-91 din 30 decembrie 1997. 1.13 Planul de conturi contabile ale activităţii economico-financiare a întreprinderilor // Monitorul Oficial al Republicii Moldova № 88-91 din 30 decembrie 1997. II. Manuale, monografii, cărţi, broşuri 2.1 Bazele contabilităţii / Viorel Ţurcanu, Eudochia Bajerean. – Chişinau: Contabilitate şi audit, 2004. – 265 p. 2.2 Contabilitatea impozitelor / Bucur V., Ţurcanu V., Graur A..- Chişinău: Editura ASEM, 2005 – 562 p. 2.3 Contabilitatea întreprinderilor. Teorie, aplicaţii, actualizări / Bojian O.- Bucureşti: Editura Eficient, 1996 - 322 p. 2.4 Contabilitate financiară. Ediţia a I-a / Nederiţă A. – Chişinău: Editura ACAP, 1999 – 437 p 2.5 Contabilitate financiară. Ediţia a II-a / Nederiţă A. - Chişinău: Editura ACAP, 2003 – 640 p. 2.6 Contabilitatea managerială. Note de curs / Stela Caraman, Rodica Cuşmăunsă. – Chişinau: Contabilitate şi audit, 2007. – 226 p. 2.7 Corespondenţa conturilor contabile conform prevederilor S.N.C. şi Codului Fiscal / Alexandru Nederiţa. - Chişinău: Contabilitate şi audit, 2007. - 640 p.

92

Anexe

93

94