Proiect de Cercetare Educationala [PDF]

Zitiervorschau

PROIECT DE CERCETARE EDUCAȚIONALĂ

ROLUL STRATEGIILOR ACTIV-PARTICIPATIVE ÎN FORMAREA DEPRINDERILOR DE MUNCĂ INTELECTUALĂ

Popa Florina Domeniul: MEDICINĂ

1. Problema cercetată și motivația alegerii: ” Acum acceptăm faptul că a învăța este un proces ce durează întreaga viața, un proces ce ne menține în fața schimbării. Cea mai presantă obligație pe care noi o avem este să educăm oamenii cum să învețe”. – Peter Drucker

Prin metode active-participative înţelegem toate situaţiile şi nu numai metodele active propriu-zise în care elevii sunt puşi şi care-i scot pe aceştia din ipostaza de obiect al formării şi-i transformă în subiecţi activi, coparticipanţi la propria formare. Aceste metode au o contribuție importantă

în formarea elevilor,

îmbinându-se

armonios cu metodele tradiționale, sunt modalităţi moderne de stimulare a învăţării şi dezvoltării personale încă de la cele mai mici vârste, sunt „unelte” didactice care avantajează schimbul de idei, de experienţe, de cunoştinţe. Valorizând elevii, aplicând principiile pedagogiei diferenţierii şi ale constructivismului pedagogic, educatorul trebuie să îşi proiecteze strategia didactică astfel încât de intervenţia sa formativă să beneficieze fiecare elev, iar învăţarea să devină un proces constructiv. Imperativul calităţii în educaţie obligă la o reconsiderare a demersului educaţional al profesorului, astfel încât strategiile didactice elaborate să fie centrate pe învăţare şi, respectiv, pe cel care învaţă. Strategiile didactice interactive promovează o învăţare activă, implică o colaborare susţinută între elevi care, organizaţi în microgrupuri, lucrează împreună pentru realizarea unor obiective prestabilite. Cadrul didactic plasează accentul nu pe rolul de difuzor de mesaje informaţionale, ci pe rolurile de organizator, facilitator şi mediator al activităţilor de învăţare. Demersul didactic este conceput astfel încât nu îl mai are în centru pe profesor, ci pe elev. Rolul profesorului rămâne unul capital, însă, renunţând la vechile practici educaţionale rigide şi uniforme, el devine organizator al unui mediu de învăţare adaptat particularităţilor şi nevoilor beneficiarilor, facilitând procesul învăţării şi dezvoltarea competenţelor. Proiectând şi realizând activităţi de predare-învăţare-evaluare bazate pe strategii didactice interactive, cadrul didactic oferă elevilor multiple ocazii de a se implica în procesul propriei formări, de a-şi exprima în mod liber ideile, opiniile şi de a le confrunta cu cele ale colegilor, de a-şi dezvolta competenţele metacognitive.

2. Sinteză privind stadiul cunoaşterii științifice în literatura de specialitate: Învăţarea nu mai poate fi privită ca o simplă receptare şi însuşire a unor cunoştinţe prezentate de profesor, ci mai ales ca un proces intelectual activ, care antrenează capacităţile elevilor în realizarea unei multitudini de sarcini instructiv-educative. Percepţia cadrului didactic asupra elevilor suportă deci transformări radicale: imaginea elevului - receptor pasiv de informaţii, de cunoştinţe „prefabricate” este înlocuită cu imaginea elevului activ, motivat să practice o învăţare autentică, să-şi formeze competenţe specifice de procesare a informaţiilor, de generare de noi cunoştinţe, de aplicare a acestora în diferite contexte etc. Devenind participanţi activi în procesul predării şi învăţării, elevii nu mai reprezintă doar un auditoriu gata să recepteze pasiv ceea ce li se transmite sau li se demonstrează. Prin utilizarea metodelor activ-participative, energiile lor sunt mobilizate pentru efectuarea unor sarcini, în acest fel fiind puse în joc capacitatea de raţionare, înţelegerea, imaginaţia, memoria, puterea de anticipare, creativitatea. O lecţie activă se sprijină pe metode şi procedee active, fructificând nevoia spontană de activitate a copilului, pe care îl eliberează de constrângere şi îl asociază la propria lui formare. Învăţarea trebuie să exercite o influenţă profundă asupra personalităţii elevilor, dezvoltându-le capacităţile de cunoaştere şi viaţa emoţională. Metodele activ-participative, subliniază J. Piaget, au drept rezultat educarea autodisciplinei şi a efortului voluntar, promovează interesul, activitatea spontană, munca independentă. Însuşirea cunoştinţelor se realizează mai bine prin acţiuni personale ale elevilor, dirijate de profesor, decât prin procedee de simplă repetiţie a ceea ce s-a primit şi înregistrat. O astfel de învăţare nu este posibilă decât utilizând metode care pun în joc activităţile proprii, creatoare ale elevilor şi îi determină să participe activ la elaborarea cunoştinţelor, ce urmează să fie însuşite. Este necesar ca metodele utilizate să ţină seama de natura proprie a copilului şi să facă apel la legile construcţiei psihologice ale individului, la legile dezvoltării lui. Interesul elevilor pentru lecţie creşte atunci când profesorul procedează la o angajare a fiecăruia în descoperirea (de fapt redescoperirea) cunoştinţelor. Activizarea elevilor, pentru a-i face părtaşi la propria formare, nu se va realiza dacă profesorul procedează prin afirmare - negare explicare, fără a utiliza forţele lor psihice într-o dinamică intelectuală continuă şi echilibrată.

Ceea ce reprezenta un obiectiv fundamental al educaţiei şcolare - transmiterea, respectiv acumularea de cunoştinţe - trece în plan secund atunci când se doreşte promovarea, la acest nivel, a unei culturi a calităţii. Acum, accentul este plasat pe modul în care informaţiile asimilate sunt prelucrate, structurate, interpretate şi utilizate în situaţii variate. Astfel elevii dobândesc competenţe solide, dar şi încrederea că acestea se vor dovedi operaţionale şi le vor servi în mod autentic în diverse contexte de viaţă. Strategiile didactice interactive au un rol determinant în activitatea instructiveducativă, fiind prezente în toate etapele conceperii şi realizării efective a acesteia: a) în faza proiectării, atunci când profesorul, raportându-se la celelalte componente ale procesului de învăţământ (obiective, conţinuturi, timp, forme de organizare etc.), elaborează strategia didactică optimă; b) în faza de desfăşurare efectivă a activităţii – strategia didactică devine un instrument concret care permite realizarea obiectivelor propuse; c) în faza (auto)evaluării, alături de alte componente ale procesului de învăţământ, strategia didactică devine “obiect” al evaluării profesorului, apreciindu-se, în funcţie de rezultatele obţinute, calitatea acesteia şi gradul de corespondenţă cu finalităţile, conţinutul, formele de organizare a procesului de învăţământ. De aceea, cubul, explozia stelară, turul galeriei, mozaicul, diagrama Venn sunt metode și tehnici de predare ce pot fi utilizate cu un real succes în activităţile instructiv-educative. Diversitatea metodelor utilizate în predare şi învăţare răspunde unei nevoi fundamentale de variaţie, diferenţiere, nuanţare şi particularizare a activităţii didactice. Ea lărgeşte şi îmbogăţeşte considerabil experienţa de predare a profesorului şi experienţa de învăţare a elevilor, oferind posibilitatea unor strategii de acţiune cuprinzătoare, de o mai mare supleţe şi adecvare la multitudinea sarcinilor şi situaţiilor instructiv-educative.

1. Cubul Strategie de predare–învățare ce urmărește un algoritm ce vizează descrierea, comparația, asocierea, analizarea, aplicarea, argumentarea atunci când se dorește explorarea unui subiect nou sau unul cunoscut pentru a fi îmbogățit cu noi cunoștințe sau a unei situații privite din mai multe perspective. Etape - se formează grupuri de 6 elevi. - fiecare elev din grup interpretează un rol în funcție de sarcina primită și postată pe una din fețele cubului. - elevii rezolvă sarcina individal într-un timp dat. - prezintă pe rând, la nivel de grup, răspunsul formulat. 2. Explozia stelară Este o metodă de stimulare a creativității, o modalitate de relaxare a copiilor și se bazează pe formularea de întrebări pentru rezolvarea de noi probleme și noi descoperiri. Etapele metodei: - elevii așezați în semicerc propun problema de rezolvat - pe steaua mare se scrie ideea centrală - pe 5 steluțe se scrie câte o întrebare de tipul CE, CINE, UNDE, DE CE, CÂND, iar 5 elevi extrag câte o întrebare - fiecare elev din cei 5 își alege 3-4 colegi, organizându-se în cinci grupuri - grupurile cooperează în elaborara întrebărilor - la expirarea timpului, elevii revin în cerc în jurul steluței mari și spun întrebările elaborate (un reprezentant al grupului) - elevii celorlalte grupuri răspund la întrebări sau formulează întrebări la întrebări. 3. Turul galeriei Definiție – tehnică de învățare care încurajează copiii să-şi exprime opiniile cu privire la soluţiile propuse de colegii lor. Descrierea metodei 1. Se formează grupuri de câte 4 copii 2. Copiii rezolvă o sarcină de lucru care permite mai multe soluții 3. Produsele activitaţii grupelor - desene, colaje, postere se expun pe pereţii clasei, care se transformă într-o galerie exozițională

4. La semnalul dat de profesor copii trec pe la fiecare exponat pentru a examina soluțiile, ideile propuse de colegi și le scriu pe poster într-un loc stabilit anterior, comentariile critice, întrebările, observațiile. 5. După ce se termină turul galeriei, grupurile revin la locul inițial și citesc comentariile, observațiile de pe lucrarea lor, reexaminându-și produsul.

4. Mozaicul Definire: presupune invatarea prin cooperare, prin interdependenta grupurilor si exercitarea statutului de expert in realizarea unei sarcini de invatare. Obiectiv: documentarea si prezentarea rezultatelor studiului independent celorlalti, devenind expert pntru tematica studiată. Etape: 1. Stabilirea temei si impartirea in 4-5 subteme 2. Organizarea grupelor de invatare 3. Constituirea grupelor de expert 4. Activitati in echipa initiala de invatare 5. Evaluare. 5. Diagrama Venn Se aplica cu eficienta maxima in activitatile de observare Obiectiv: sistematizarea cunostintelor- restructurarea idelor unui continut abordat Etape: 1.Comunicarea sarcinii de lucru. 2.Activitatea în pereche sau în grup 3.Activitate în grup 4.Activitate frontală.



Metodele și tehnicile didactice menționate și descrise anterior vor fi aplicate și valorificate în cadrul clasei experiment în decursul a doua luni de zile, echivalentul a 16 ore de curs în cadrul orelor de limba engleză.

3. Scopul, Ipoteza şi Obiectivele cercetării practic-aplicative Întrucât lecția continuă să reprezinte pentru multă vreme un loc extrem de important în ansamblul formelor de organizare a proceselor de învățământ. De aceea, modul în care modul în care obiectivele propuse în cadrul fiecărei lecții corespund nevoilor actuale ale elevilor și ajută la dezvoltarea unei atitudini active și creative capătă o importanță primordială. Astfel, Ioan Cerghit precizază că efectele educative alelecţiei pot fi multiplicate pe diverse căi,dintre care două se impun ca esenţiale: 1. deschiderea lecţiei către viaţă, ancorarea sa în lumea reală, valorificarea experienţei de viaţă a elevilor şi chiar transformarea lecţiilor în cadrul vieţii reale. 2. accentuarea caracterului activ-participativ al lecţiei care trebuie să-i implice, să angajeze, să solicite plenar elevii în desfăşurarea procesului de învăţământ, să realizeze o legătură intimă, puternic motivantă între elevi şisarcinile de învăţare pe care trebuie să le rezolve. Scopul urmărit în decursul acestui proiect este urmărirea rolului metodelor activparticipative în cadrul unei clase experimentale și una de control, prin implementarea unor noi activități activ-participative în cadrul clasei experimentale și urmărirea și compararea rezultatelor obținute după finalizarea perioadei proiectului cu cele ale clasei de control. Ipoteza se conturează în jurul ideii de eficientizare a randamentului școlar ce va fi măsurată prin rezultatele finale obținute sub forma calitate-cantitate, redând un aspect motivațional actului instructiv-educativ.

Obiectivele cercetării: O1. Determinarea pregătirii elevilor atât a celor ce fac parte din clasa experiment, cât și a celor de fac parte din clasa de control înainte de implementare în procesul intructiv-educativ a metodelor activ-participative printr-un test inițial. O2. Înregistrarea rezultatelor testelor inițiale a elevilor clasei experiment și a clasei de control. O3. Implementarea metodelor activ-participative în procesul instructiv-educativ pe o perioadă determinată de 2 luni de activitate școlară. O4. Analiza ulterioară a metodelor activ-participative ce conduc la creșterea randamentului școlar și a rezultaelor școlare.

4. Metodologia cercetării 1. Identificarea variabilelor psiho-sociale.

Eșantionul cercetării este constituit din elevii claselor a IX- a A (clasa experiment) și a IX-a B (clasă control). Descrierea variabilelor psiho-sociale: Clasa a IX-a A- clasa experimentală este constituită dintr-un efectiv de 18 elevi dintre care 10 fete și 8 băieți. Media cea mai mică înregistrată în primul semestru este d 6, 30, iar media cea mai mare o reprezintă 9,93. Vârsta medie a elevilor este de 15 ani. Se poate observa o ușoară creștere a motivației elevilor în rândul fetelor, mediile cele mai mari fiind de altfel obținute de către acestea. Mediul din care provin majoritatea elevilor (70%) îl reprezintă cel rural. Clasa a IX-a B- clasa de control este constituită dintr-un efectiv de 20 de elevi, dintre care 11 fete și 9 băieți. Media cea mai mică înregistrată în primul semestu este de 6,56, iar media cea mai mare o reprezintă 9, 67. Vârsta medie a elevilor este de 15 ani. De asemenea, motivația pare o constantă în activitatea școlară mai mult în rândul fetelor, decât a băieților. Mediul din care provin elevii îl reprezintă cel urban cu o proporție de 40 % și cel rural cu o proporție de 60 %.

Durata: 2 luni de actiivtate didactică, perioada 9 febriarie 2016- 13 aprilie 2016. ceastă perioadă este echivalentul a 4 săptămâni de activitate didactică, adică 16 ore de curs. Tipologia lecțiilor: Metodele activ-participative au fost implementate în decursul orelor de curs la limba engleză, de aceea tipologia lecțiilor fiind una foarte variată incluzând lecții de predare de noi cunoștințe, lecție mixtă, lecție de recapitualre și consolidare a informațiilor ori lecții de evaluare. Astfel s-a urmărit ca însușirea și valorificarea potențialului acestor metode didactice să se facă la toate nivelurile, astfel încât să se realizeze activarea elevului în decursul orelor, să se implice activ, să facă corelații în mod individual, oferind un feed-back continuu cadrului didactic, astfel încât învățarea să fie centrată exclusiv pe elev, acesta deținând ponderea cea mai mare în actul educațional. *Există și o serie de efecte secundare a implementării acestor metode activparticipative: se așteaptă ca odată cu implicarea elevilor în acest tip de activități și deprinderea acestora cu noile tehnici de lucru, aceștia să dezvolte o atitudine creativă, spontană astfel încât climatul colegial să capete noi valențe pozitive prin legăturile create în decursul acestor lecții, întrucât elevii sunt preponderent implicați în activități în grup și pe perechi decât în cele individuale sau frontale, în care era valorificată doar relația profesor-elev. Tehnici și instrumente de investigație:

În decursul cercetării s-au folosit o serie de tehnici și intrumente de investigație pentru obținerea unor rezultate optime precum: metoda analizei, în special a documetelor școlare/ curriculare și de specialitate, metode de interpretare a datelor grafice, metoda testelor, ancheta pe bază de chestionar.

Descrierea tehnicilor și instrumentelor de investigație:

Metoda anchetei Aceasta este o metodă de cercetare de tip interactiv, care presupune un schimb direct de informaţii între cercetător şi subiecţii supuşi investigaţiei, în cadrul căruia, se culeg date (opinii, fapte, nevoi educaţionale, interese, motivaţii, cunoştinţe, comportamente, dorinţe, aspiraţii etc.), în legătură cu anumite fenomene, situaţii şi manifestări. Trebuie să adăugăm, însă, că relaţia de comunicare întâlnită în cazul anchetelor este duală, dar puternic asimetrică, întrucât cercetătorul este acela care proiectează, concepe, formulează şi adresează o serie de întrebări, stimulându-i pe subiecţii investigaţi (elevi, studenţi, cadre didactice, părinţi, manageri din sistemul educaţional etc.), să răspundă şi culegând astfel informaţii despre personalitatea şi comportamentele acestora. Ancheta face posibilă realizarea de cercetări extensive prin culegerea datelor şi informaţiilor de la o masă mare de indivizi, în scopul cunoaşterii cât mai aprofundate a fenomenelor investigate şi, desigur, în corelaţie cu ipoteza cercetării. Instrumentul specific utilizat în anchete este chestionarul (în latină „questio” înseamnă căutare, cercetare, întrebare, interogatoriu), care reprezintă un sistem de întrebări (de cele mai multe ori se recurge la întrebări, dar se pot utiliza şi imagini grafice, desene, fotografii etc.), de regulă scrise, bine structurate într-o anumită succesiune, pe baza unor considerente metodologice, logice şi psihologice. Prin aplicarea chestionarelor, cercetătorul va construi o colecţie de răspunsuri referitoare la fenomenele, situaţiile şi manifestările investigate, pe care el nu le-ar putea cunoaşte direct şi personal, dată fiind răspândirea lor în spaţiu şi timp. Modalităţile prin care subiecţii chestionaţi pot furniza răspunsurile sunt formularea în scris sau verbală a acestora, astfel încât distingem două tehnici de anchetă, corespunzătoare celor două variante: a) ancheta indirectă/ în scris/ prin autocompletarea (autoadministrarea) chestionarului b) ancheta directă/ orală. Etapele care se parcurg, de obicei, în realizarea unei anchete sunt următoarele: -precizarea clară a problemei, a obiectivelor urmărite, a obiectului anchetei –stabilirea eşantionului de subiecţi –elaborarea instrumentelor de investigaţie (chestionare, grile de interviu etc.) –realizarea anchetei pe teren –analiza şi prelucrarea calitativă şi cantitativă (statistico-matematică) a rezultatelor obţinute (în prealabil s-au stabilit categoriile pentru clasificarea răspunsurilor, atât pentru întrebările deschise, cât şi pentru cele închise). Chestionarul Chestionarul reprezintă un instrument des utilizat în cercetările pedagogice. De obicei, chestionarele includ două părţi: a) partea introductivă – în cadrul căreia, după caz: - se motivează subiecţilor necesitatea aplicării chestionarului, realizându-se o sumară integrare/ contextualizare a acestui instrument în ansamblul cercetării – se evidenţiază

avantajele generale şi specifice ale anchetei respective – se precizează, într-o manieră sintetică şi comprehensivă, scopul şi obiectivele cercetării – se precizează cine a iniţiat cercetarea şi ancheta şi în ce scop – se fac precizările şi recomandările necesare referitoare la modul de completare a chestionarului, insistându-se asupra importanţei sincerităţii şi onestităţii cu care se dau răspunsurile. b) întrebările propriu-zise: chestionarele pot include de la 2-3 întrebări la 2-300 (în cercetările sociologice, de exemplu), funcţie de: obiectul cercetării, tipul cercetării, finalitatea propusă, tehnica de anchetă, felul întrebărilor, calitatea şi numărul operatorilor de anchetă (persoane care realizează ancheta), resursele materiale disponibile, timpul avut la dispoziţie. Utilizarea chestionarului ca instrument de cercetare impune respectarea anumitor cerinţe în alcătuirea întrebărilor: - să se delimiteze foarte clar şi detaliat problema de cercetat – să se delimiteze şi să se operaţionalizeze conceptele cu care se lucrează – întrebările să fie în concordanţă cu tema şi ipoteza cercetării – întrebările să fie clar şi concis formulate, utilizându-se un limbaj accesibil – întrebările să vizeze un anumit aspect bine delimitat şi să nu sugereze răspunsul – să se respecte particularităţile subiecţilor chestionaţi.

Metoda cercetării documentelor curriculare şi a altor documente şcolare Metoda cercetării documentelor curriculare şi a altor documente şcolare presupune analiza, din perspectiva anumitor parametri, stabiliţi în concordanţă cu scopul şi obiectivele cercetării, a datelor oferite de: - documentele curriculare oficiale, care reprezintă şi o sursă de documentare, aşa cum am arătat mai sus şi care oferă jaloanele activităţilor educaţionale - diferite documente şcolare, care permit colectarea de date concrete referitoare la activitatea cadrelor didactice şi a subiecţilor învăţării, conturarea unei imagini de ansamblu asupra organizării şi desfăşurării activităţii educaţionale la micro nivel şi prefigurarea unor dimensiuni ale cercetării. - materiale componente ale portofoliului profesorilor: planificări calendaristice, proiecte ale unităţilor de învăţare, proiecte de activitate didactică, fişe de lucru, fişe psihopedagogice ale elevilor, teste pedagogice de cunoştinţe, conspecte, referate, folii pentru retroproiector, planşe, modele materiale sau ideale, softuri etc. - documente şcolare oficiale: regulamente interne, foi matricole, cataloage, rapoarte, situaţii şcolare, procese verbale, fişe/ rapoarte de observaţie a activităţilor didactice, fişe/ rapoarte de evaluare a activităţii didactice, rapoarte de preinspecţie şi inspecţie, orare etc.

Metoda testelor şi a altor probe de evaluare scrisă Metoda testelor are o largă aplicabilitate în procesul de învăţământ, respectiv în evaluarea didactică, precum şi în cercetările pedagogice, permiţând obţinerea de informaţii valoroase în legătură cu personalitatea subiecţilor investigaţi, cu nivelul de competenţe şi cunoştinţe al acestora, cu comportamentele lor etc. Testele reprezintă un instrument de cercetare alcătuit dintr-un ansamblu de itemi, care vizează cunoaşterea fondului informativ şi formativ dobândit de subiecţii investigaţi, respectiv identificarea

prezenţei/ absenţei unor cunoştinţe, capacităţi, competenţe, comportamente, procese psihice etc. Itemul este o întrebare, o probă, o problemă, o temă/ sarcină (teoretică, practică sau teoretico-practică) sau o unitate de conţinut care alcătuieşte o cotă–parte independentă a unui test. Etape și subetape.

OBIECTIVE

ACTIVITĂȚI

PERIODIZARE

O1→ Determinarea pregătirii elevilor atât a celor ce fac parte din clasa experiment, cât și a celor de fac parte din clasa de control înainte de implementare în procesul intructiv-educativ a metodelor activparticipative.

A1→ Pregătirea elevilor inițială, înainte de implementarea noi metode activ-participative se face prin redarea unui test inițial ambelor clase pentru stabilirea nivelului de informații deținut în momentul 0, înainte de demararea proiectului.

9 februarie 2016

Subetapă: Studierea documentelor școlare și curriculare. O2→Înregistrarea rezultatelor A2→ Înregistrarea și comunicarea testelor inițiale a elevilor clasei elevilor a rezultatelor testelor experiment și a clasei de control. inițiale atât din clasa experiment cât și cea de control. O3→Implementarea activ-participative în instructiv-educativ.

metodelor A3→ În cadrul clasei experiment, procesul pe durata desfășurării cercetării în timpul orelor de limba engleză se vor folosi preponderent metode și tehnici activ-participative atât în cadrul lecțiilor de predare și însușire de noi cunoștințe, lecții de recapitualre și sistematizare ori lecții de evaluare. Se va încerca o abodare didactică dintr-o perspectivă centrată exclusiv pe elev și pe interacțiunea elev-elev, rolul profesorului fiind cel de observator și dirijor al secvențelor lecției. Subetapă În decursul perioadei în care are loc cercetarea, profesorul realizează un raport în care notează tehnicile și metodele ce se dovedesc productive

10 februarie 2016

11 februarie- 13 aprilie 2016

și eficiente în cadrul orelor și activează potențialul maxim al elevilor. *În raport se va menționa tipologia lecției, obiectivele generle și specifice ale lecției, tehnicile și metodele folosite, dar și gradul de obținerea al feed-backuluidin aprtea elevilor. În cadrul clasei de control se va încerca o reducere a ponderii activităților interactive, predarea și învățarea realizându-se pe tehnici și metode ce valorifică mai mult relația profesor-elev precum conversația eursistică, catehetică, expplicația, expunerea, descrierea, discuția ghidată etc. Subetapă Analiza rezultatelor obținute de elevi și realizarea unei medii generale atât în clasa experiment, cât și în cea de control. O4→Analiza ulterioară a metodelor Analiza ulterioară se va face pe baza activ-participative ce conduc la informațiilor consemnate în raportul creșterea randamentului școlar și a completat gradual, dar și pe baza rezultaelor școlare. unui chestionar efectuat în rândul elevilor din cadrul clasei experiment și de control.

13 aprilie-...

Chestionar

1. În cadrul unei activități vă place să lucrați (cu): a) în mod individual b) cu colegul de bancă c) pe grupe d) modul de organizare să alterneze.

2. Atunci când profesorul anunță că o anumită activitate se va desfășura pe grupe, primul impuls al dumeavoastră este de: a) bucurie

b) reținere

c) teamă

d) alte stări de spirit.

3. În cadrul unei activități desfășurate pe grupe, dumenavoastră dețineți în general rolul de: a) conducător idei d) alte roluri

b) condus de restul grupului

c) inițiator și generator de noi

4. Dacă în timpul unei activități de grup profesorul vă desemnează liderul acestia, dumneavoastră aveți tendința să: a) să coordonați întreaga activitate

b) să desemnați alt coleg să preia rolul

manipulați întreaga activitate

d) alte tipuri de atitudini.

c) să

5. Ce tip de interacțiune credeți că se realizează în timpul unei activități pe grupe/ în perechi?

a) de prietenie

b) de competiție

câștig individual

c) de subminare a celorlați colegi pentru un

d) alte tipuri de interacțiune.

6. Dacă în timpul unei activități pe grupe/ în perechi atunci vă este desemnată o sarcină de lucru în mod colectiv, atitudinea dumneavoastră este de: a) să efectuați corespunzător sarcina dată în mod individual

b) să cereți părerea

tuturor colegilor de grupă c) să cereți doar părerea celor mai buni colegi din grupă d) altă atitudine 7. Considerați că metodele interactive sunt o sursă de a vă valorifica latura creativă și să participați în mod direct în cadrul activității propuse de profesor:

a) da, cu siguranță b) depinde de situație c) nu

d) imi este indiferent.

8. Atunci când sunteți evaluat în mod indivdual, atitudinea dumneavoastră este de: a) teamă față de ideea de interacțiune directă cu profesorul b) nesiguranță c) siguranță și încredere

d) alt tip de atitudine.

9. Atunci când profeosorul vă anunță că urmează o activitate ce se va desfășura pe grupe, va place să:

a) va alegeți singuri colegii de grupă b) profeosrul să desemneze membrii fieăcrei grupe c) alegerea să să facă în mod aleatoriu d) nu are importanță

10. În cadrul unei activități pe grupe atitudinea față de colegii de grupă este: a) de egalitate

b) de superioritate

vreo atitudine anume.

c) de inferioritate d) nu ma gândesc la

IV. REZULTATE ANTICIPATE Mă aștept ca după finalizarea experimentului, rezultatele obținute și mediile realizate în cadrul clasei experiment să fie mai mari decât cele obținute de clasa de control. Mai mult decât atât, prin rezolvarea chestionarului final, se urmărește modului în care elevii percep la modul general activitățile interactive și cele activ-participative și finalitățile urmărite prin acest tip de activități. Mai mult decât atât, implementare programului ce au în vedere metodele activparticipative nu au în vedere doar urmărirea creșterii randamentului școlar, dar și cultivarea unei atitudini pozitive față de mediul colegial, realizarea unui climat creativ în decursul orelor și în afara acestora, crearea unor relații de prietenie și atitudini pozitive în cadrul grupului de elevi, aceștia să realizeze importanța actului educațional și modul în aceștia trebuie să realizeze corelații logice între fapte și evenimente de toate genurile, la orice materii. De asemenea, prin asumarea diferitor statusuri în interiorul grupelor, echipelor, perechilor se va dezvolta la elevi o aditudine responsabilă față de sarcinile de lucru primite de la profesor și rezolvarea acestora în mod eficient.

Pe viitor, dacă cercetarea se va dovedi eficientă, iar efectele preconizate se vor adeveri odată cu implementarea și realizarea obiectivelor, voi recomanda și colegilor de catedră tehnicile și metodele de lucru utilizate în cadrul cercetării și mai mult decât atât, voi realiza o cercetare mai amănunțită asupra metodelor activ-participative și a efectelor obținute în urma utilizării acestora.

Bibliografie

1. Elena Joiţa. „Locul şi rolul metodelor activ-participative în învăţământul actual“, în Revista de pedagogie, numărul 10. 2. Muster, D., „Metodologia cercetării în educaţie si învăţământ”, Ed Litera, 1985. 3. Ionescu, M.(coord) “Educaţia si dinamica ei”, Ed. Tribuna Invăţământului, Buc,1998. 4. Drăghicescu, L., Petrescu, A.M., Stăncescu, I.. (2008). Rolul strategiilor didactice interactive în ameliorarea calităţii învăţării. În Albu, E. (coord.). Educaţie şi comunicare. Târgu Mureş: Editura Universităţii „Petru Maior”. 5. Iucu, R.. (2008). Instruirea şcolară. Perspective teoretice şi aplicative. Iaşi: Editura Polirom. 6. Nicola, I. (2003). Tratat de pedagogie şcolară. Bucureşti: Editura Aramis. 7. Oprea, C.L.. (2006). Strategii didactice interactive. Bucureşti: E.D.P. 8. Păcurari, O., Târcă, A., Sarivan, L.. (2003). Strategii didactice inovative Suport de curs. Bucureşti: Editura Sigma 9. Potolea, D.. (1989). Profesorul şi strategiile conducerii învăţării. În Jinga, I., Vlăsceanu, L. (coord.). Structuri, strategii şi performanţe în învăţământ. Bucureşti: Editura Academiei.